categoria C
CONTABILITATEA,
EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR
Comunicări către
ISSN 1454 – 9263
profesioniştii contabili
Editor: Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
þ Editorul aşteaptă de la cititori
(CECCAR)
articole, opinii şi propuneri
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, cod poştal 040296; OP 53, CP 199
privind orice problemă de
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88
contabilitate, fiscalitate, audit,
ceccar@ceccaro.ro www.ceccar.ro
evaluare, pieţe de capital,
Redactor-şef: expertize contabile, divizări,
fuziuni, lichidări şi alte domenii
Paul Marinescu
adiacente.
Colegiul ştiinţific:
þ Rugăm autorii să ne trimită
Prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova – Preşedinte CECCAR articolele pe adresa de e-mail
Ec. Daniela Vulcan-Văduva – Director general CECCAR a redacţiei.
Prof. univ. dr. Jacques Richard – Université Paris-Dauphine, Franţa þ Volumul ideal al unui articol este
Prof. univ. dr. David Alexander – University of Birmingham, Marea Britanie de aproximativ şapte-nouă pagini.
Prof. univ. dr. Andrei Filip – ESSEC Business School, Paris, Franţa þ Autorii trebuie ca, alături de
semnătură, să îşi precizeze
Prof. univ. dr. Elena Barbu – IAE Grenoble, Franţa adresa, numărul de telefon,
Prof. univ. dr. Donna Street – University of Dayton, Ohio, SUA locul de muncă şi calitatea,
Prof. univ. dr. Stefano Azzali – Università degli Studi di Parma, Italia precum şi codul numeric
personal.
Prof. univ. dr. Paolo Andrei – Università degli Studi di Parma, Italia
þ Editorul nu publică articole
Prof. univ. dr. Liliana Feleagă – ASE Bucureşti nesemnate şi nu returnează
Prof. univ. dr. Corina Graziella Bâtcă-Dumitru – ASE Bucureşti materialele nepublicate.
Prof. univ. dr. Nadia Albu – ASE Bucureşti þ Opiniile exprimate în articolele
Prof. univ. dr. Adriana Tiron Tudor – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca publicate în revistă, ca şi
responsabilitatea ştiinţifică şi
Prof. univ. dr. Dorin Cosma – Universitatea de Vest din Timişoara
juridică privind conţinutul
Prof. univ. dr. Ovidiu-Constantin Bunget – Universitatea de Vest din Timişoara acestora le aparţin în exclusivitate
Prof. univ. dr. Dorel Mateş – Universitatea de Vest din Timişoara autorilor.
Prof. univ. dr. Marioara Avram – Universitatea din Craiova þ Menţionăm că editorul nu este
răspunzător pentru nicio pierdere
Conf. univ. dr. Răzvan Mustaţă – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
cauzată vreunei persoane fizice
Conf. univ. dr. Costel Istrate – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi sau juridice care acţionează sau
Conf. univ. dr. Maria Mădălina Gîrbină – ASE Bucureşti se abţine de la acţiuni ca urmare
a consultării articolelor apărute
Prof. univ. dr. Marin Toma – Preşedinte CECCAR în această revistă.
Coordonator editorial: conf. univ. dr. Adriana Florina Popa – ASE Bucureşti þ Toate drepturile acestei ediţii
sunt rezervate CECCAR. Nu este
Secretar general de redacţie: Valeria Marinescu
permisă reproducerea integrală
Redacţia: Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 sau parţială a articolelor publicate
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88 în revista CONTABILITATEA,
edituraceccar@yahoo.com www.edituraceccar.ro EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR
fără consimţământul scris al
Tipar: SC Andvertising Grup SRL editorului.
Preţurile abonamentelor la revista Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casierie (Bucureşti,
CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL Intrarea Pielari nr. 1, sector 4), fie cu ordin de plată sau mandat poştal, în
AFACERILOR pentru anul 2016 sunt: contul Fundaţiei „CECCAR – Centrul de excelenţă în business şi economie”:
RO15 RZBR 0000 0600 1830 1598, Raiffeisen Bank – Agenţia Brătianu.
anual.................................................180 lei
Copia după documentul de plată împreună cu numele dvs. şi adresa unde
semestrial..........................................90 lei doriţi să primiţi revista expediaţi-le prin fax, la 021 330 88 88, sau prin e-mail,
trimestrial . ........................................45 lei la adresa edituraceccar@yahoo.com
04 DIN ACTIVITATEA FONDURI
CECCAR EUROPENE
EXAMENE
IFRS
45
FUNDS
ACCOUNTING
REGULATIONS
TAXATION
13 Amendments Introduced by
49 Expense Deductibility
the Order of the Minister of
According to the New Fiscal
Public Finances no. 4160/2015
Code – Nicu Popa
Regarding Accounting
Regulations (I) – Corina
Graziella Bâtcă-Dumitru
EXAMS
IFRS
39 Illustrative Examples
on International Financial
Reporting Standards. IAS 36
Impairment of Assets (I) –
Alina Mihaela Irimescu
04 DE L’ACTIVITE FONDS
SOMMAIRE DU CECCAR
45
EUROPEENS
EXAMENS
PRATIQUE
COMPTABLE 55 Des modèles de sujets
d’examen pour l’accès
20 Problématisation dans au stage
le cas de la comptabilisation
et l’évaluation des stocks –
Andreea Gabriela Ponorâcă
65 COMMENTAIRE
29 Constitution et majoration SUR LA LEGISLATION
du capital social – Claudia
Grigore
70 BIBLIOTHEQUE
35 Des activités comptables
DE SPECIALITE
préliminaires pour la
préparation des états
financiers annuels (III) –
Ioan Moroşan
IFRS
Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP RM) a găzduit, în par
teneriat cu Catedra de contabilitate și analiză economică a Academiei de Studii Economice din Moldova,
ACCA și KPMG Moldova, Conferinţa Știinţifică Internaţională cu titlul „Paradigma contabilităţii şi auditului:
realităţi naţionale, tendinţe regionale şi internaţionale”, ca parte a evenimentelor dedicate celebrării Zilei
Profesionale a Contabilului în Republica Moldova.
Subiectele abordate în cadrul conferinței au fost următoarele: teoria și practica contabilităţii – situaţia
Republicii Moldova şi direcţii de modernizare; înţelegerea și aplicarea IFRS; guvernanţa corporativă; edu
caţia contabilă şi conformitatea cu bunele practici internaţionale; oportunitățile de dezvoltare a activităţii
de audit în Republica Moldova; analiza economico-financiară în evaluarea performanţei în afaceri şi stabi
lirea tendinţelor de dezvoltare a entităţii; etica în profesia contabilă.
La reuniune au participat reprezentanţi ai organismelor profesionale şi ai mediului universitar din
ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi din Europa de Sud-Est, printre care s-a numărat și pre
ședintele CECCAR, prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova, care a fost invitat să li se adreseze în deschiderea
evenimentului celor prezenţi.
În data de 8 aprilie a.c., profesia contabilă latino-americană și cea mediteraneană s-au reunit la Porto,
Portugalia, pentru Seminarul internaţional al Comitetului de Integrare Latină Europa-America (CILEA) și
Conferinţa internaţională anuală a Federaţiei Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM), evenimente care
s-au desfășurat în comun şi au avut aceeași temă: „Instrumente pentru creștere și investiţii”.
Lucrările au fost structurate în mai multe paneluri de discuţii, la care au participat figuri marcante din
cadrul organismelor profesionale membre ale celor două instituţii regionale. Dintre temele discutate amin
tim: rezultate, cifre și oportunități – opinia părţilor interesate; contabilitatea în sectorul public; motorul de
creștere profesională pentru IMM-uri și firmele medii în regiunea mediteraneană și în America Latină.
Reuniunea a fost urmată, în data de 9 aprilie, de Consiliul CILEA, la ambele evenimente luând parte
și reprezentantul Corpului Experţilor Contabili și Contabililor Autorizaţi din România. La ședința Consiliului
s-au discutat planul strategic și planul de acţiune ale CILEA, proiectele în curs (Modelul de responsabilitate
socială și de mediu pentru IMM-uri; Ghidul de bune practici de guvernare corporativă pentru IMM-uri;
Fiscalitatea IMM-urilor în ţările latine), precum și aspecte de organizare și administrare internă și relaţia cu
alte organisme internaţionale.
Adunarea Membrilor Federaţiei Experţilor Contabili Europeni s-a reunit la Bruxelles, în data de
13 aprilie 2016, având ca subiect de dezbatere impactul megatendinţelor globale și o evaluare a punctelor
de interes pentru profesie, prin identificarea sectoarelor în care profesia poate colabora cu structurile de
decizie ale UE – terorismul financiar, tehnologia şi finanţele publice.
Pe lângă aspectele legate de guvernarea și organizarea FEE, ședinţa a cuprins și o secţiune statutară,
unde s-au supus aprobării două chestiuni importante pentru organismul european: adoptarea unei noi denu
miri a acestuia – Accountancy Europe – și o nouă structură de suport în procesul decizional – subcomitetul
Boardului. La această sesiune a participat și CECCAR, prin vot la distanţă, cu un aviz favorabil pentru pro
punerile supuse aprobării.
Târguri de carte
ÎNFIINŢAREA CORPULUI
În anul 1888, un grup de absolvenţi ai şcolilor comerciale, în majoritate funcţionari superiori ai Băncii
Naţionale a României, înfiinţează Cercul Absolvenţilor Şcoalelor Comerciale şi Financiare, al cărui preşedinte
este ales profesorul Theodor Ştefănescu. Scopul declarat al Cercului era de „organizare şi legiferare a unei aso
ciaţii de experţi contabili”.
În anul 1898, Cercul absolvenţilor se transformă în Asociaţia Absolvenţilor Şcoalelor Superioare de Comerţ,
sub preşedinţia aceluiaşi Theodor Ştefănescu şi avându-l ca secretar pe Nicolae Butculescu.
După trei ani, la 22 aprilie 1901, cei mai reprezentativi absolvenţi ai şcolilor de comerţ din toată ţara se reunesc
în Capitală, unde, în saloanele societăţii Liedertafel, aniversează împlinirea a 30 de ani de activitate profesorală
a lui Theodor Ştefănescu şi retragerea acestuia la pensie. Aici se reiau discuţiile despre reglementarea profesiei
contabile şi despre paşii de întreprins în acest sens. Astfel, în acelaşi an este înaintat un memoriu preşedintelui
Camerei de Comerţ din Bucureşti în care se solicită reglementarea exerciţiului de expertiză în materie de conta
bilitate de pe lângă tribunalele din ţară. Din păcate, Camera de Comerţ, analizând acest memoriu, nu a găsit cu
cale să facă niciun demers pentru satisfacerea solicitărilor.
În anul 1906, pe 29 octombrie, cu ocazia Expoziţiei naţionale din Parcul Carol I, profesorul Spiridon
Iacobescu organizează cel dintâi Congres al Asociaţiei Absolvenţilor Şcoalelor Superioare de Comerţ, unde ca
prim punct din program figura „necesitatea legiferării profesiei de contabil”, dar mai ales stăvilirea erorii grave
ce se comitea prin încredinţarea expertizelor de natură contabilă persoanelor cu totul străine de această profesie.
Din oarecare ambiţii personale se produce o dezbinare în sânul acestei asociaţii şi, în anul 1907, o parte
dintre membrii săi înfiinţează Uniunea Absolvenţilor Şcoalelor Comerciale, sub preşedinţia lui I.Şt. Rasidescu.
În aprilie 1910, cele două organizaţii se unesc, sub denumirea de Corpul Absolvenţilor Şcolilor Superioare
de Comerţ, avându-i ca preşedinte pe Nicolae Butculescu, subadministratorul Casei Regale, şi ca vicepreşedinţi
pe Vasile M. Ioachim, director la Societatea Gospodăriile Ţărăneşti, şi Nicolae Arghir, director la Ministerul Re
facerei şi Aprovizionărei. Dar va trebui să treacă şase ani până când Corpul absolvenţilor va căpăta personalitate
juridică, prin Legea din 17 februarie 1916.
Izbucnirea Primului Război Mondial a făcut ca din 1914 până în 1918 mişcarea absolvenţilor şcolilor de
comerţ să fie stânjenită, aceasta fiind reluată abia după terminarea războiului.
În anul 1918 se constituie Cercul de Studii Comerciale şi, în urma apelului lui Nicolae Butculescu, comercianţii
din toată ţara strâng rândurile, iar lupta pentru constituirea unui Corp al contabililor se reia cu şi mai mare
perseverenţă.
aprilie 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 7
Pe 5 mai 1919, Cercul de Studii Comerciale îşi inaugurează activitatea, în Palatul Camerei de Comerţ, cu con
ferinţa organizată de Petru Drăgănescu-Brateş având drept subiect „chestiunea experţilor contabili din România”.
Strădaniile înaintaşilor noştri de a înfiinţa Corpul contabililor continuă pe toată perioada anilor 1919-1921.
După mai multe discuţii contradictorii asupra acestei chestiuni şi pentru a i se da o formă practică şi mai
uşor realizabilă acestui deziderat, Vasile M. Ioachim şi Petru Drăgănescu-Brateş au redactat un proiect pentru
organizarea unui Corp de experţi contabili, care a fost prezentat Cercului de Studii Comerciale spre studiere. În
urma propunerii lui Nicolae Butculescu, proiectul a fost completat şi cu reglementarea profesiei de contabil în
general, nu numai a experţilor contabili.
În iulie 1920, proiectul cu modificările ce îi fuseseră aduse a fost înmânat personal lui Grigore Trancu-Iaşi,
ministrul muncii, cu rugămintea de a-l însuşi pe seama ministerului său. Aşa se face că preşedintele Comisiei
a 9-a, D.R. Ioaniţescu, şi-a luat sarcina de a fi raportorul legii în Cameră; a redactat raportul, a obţinut aprobarea
să fie luat în discuţie de urgenţă, fără să treacă prin secţiuni, şi astfel proiectul a fost adoptat de Camera Depu
taţilor în şedinţa din 18 iunie 1921, iar în şedinţa din 1 iulie a aceluiaşi an a avut loc votarea sa şi la Senat.
ORGANIZAREA CORPULUI
Data de 29 octombrie 1921 constituie, pentru cea de-a doua etapă a mişcării profesioniştilor contabili din
România, cea mai însemnată zi, în care, în prezenţa a peste 400 de membri, s-a făcut primul pas pentru aplicarea
Legii Corpului, prin alegerea Comitetului celei dintâi secţiuni din ţară, Secţiunea Ilfov. Acesta era compus
din: C.D. Staicovici – preşedinte, şi V.M. Ioachim, N. Arghir, P. Drăgănescu-Brateş, Gh. Leonte, T.A. Teodoru şi
D. Constantinescu – membri. În acea perioadă, filialele de astăzi se numeau secţiuni, iar Secţiunea Ilfov includea
şi Bucureştii.
La scurt timp s-au constituit filiala din Prahova şi apoi altele, astfel încât la sfârşitul anului 1921 erau deja
formate 42 de secţiuni, cu un număr total de aproape 3.000 de membri.
În ziua de 6 noiembrie 1921 a avut loc solemnitatea constituirii primului Consiliu Superior al Corpului. Au
fost prezenţi G. Eremia – director la Banca Naţională, S. Cihoski – rectorul Academiei de Înalte Studii Comerciale,
E. Ionescu – vicepreşedinte al Camerei de Comerţ, N. Butculescu – preşedintele Corpului Absolvenţilor Şcolilor
Superioare de Comerţ, E. Paşcanu – director la Şcoala Superioară de Comerţ, C. D. Staicovici – preşedintele
Secţiunii Ilfov a Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili, şi D. Contantinescu, P. Drăgănescu-Brateş
şi Gh. Leonte, ca delegaţi ai acestui organism. A asistat şi ministrul muncii, Grigore Trancu-Iaşi. Procedându-se
la vot, s-a ales în unanimitate Biroul permanent al Consiliului Superior.
director
v Petru Drăgănescu-Brateş, funcţionar superior la BNR,
În această componenţă Biroul permanent avea să îşi desfăşoare activitatea până în 1939, fiind reales şi în
anii 1935 şi 1937.
În toată această perioadă, numărul secţiunilor înfiinţate, precum şi cel al membrilor Corpului au crescut
constant. Anual, Consiliul Superior prezenta o situaţie privind numărul şi structura membrilor săi pe secţiuni.
Astfel, în anul 1926, Corpul avea constituite 56 de secţiuni şi era alcătuit din 6.565 de specialişti, dintre care
1.932 experţi contabili, 4.076 contabili autorizaţi şi 557 contabili stagiari. Patru ani mai târziu, în 1930, asistăm
la o creştere spectaculoasă, existând 62 de secţiuni judeţene şi 11.130 de membri, dintre care 2.302 experţi contabili,
10 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor aprilie 2016
7.468 contabili autorizaţi şi 1.360 contabili stagiari. Perioada de vârf în ceea ce priveşte organizarea în teritoriu
şi numărul de membri s-a înregistrat în intervalul 1938-1939. Atunci, Corpul dispunea de 70 de secţiuni, iar
numărul membrilor ajunsese la aproape 15.000.
Pe data de 5 noiembrie 1939, Nicolae Butculescu demisionează din funcţia de decan al Corpului, calitate pe
care a deţinut-o timp de 18 ani. La propunerea sa, în locul lui este ales Spiridon Iacobescu, care devine astfel al
doilea decan al acestui organism. Nicolae Butculescu este ales decan de onoare al Corpului, funcţie special creată
pentru a omagia activitatea şi rolul său în crearea şi dezvoltarea instituţiei.
Noul Birou permanent, care va funcţiona până în martie 1941, avea următoarea componenţă:
BIROUL PERMANENT AL
CONSILIULUI SUPERIOR DIN 1939
v Nicolae Butculescu – decan de
onoare
v Spiridon Iacobescu – decan
general
v Vasile M. Ioachim – director
Spiridon Iacobescu Petru Drăgănescu-Brateş Vasile M. Ioachim
Al Doilea Război Mondial a avut consecinţe nefaste şi pentru ţara noastră, iar pentru Corpul contabililor
şi profesia contabilă în general a reprezentat începutul declinului.
Instaurarea regimului militar, îngrădirea unor drepturi cetăţeneşti, precum şi concentrările masive au făcut
aproape imposibilă ţinerea de alegeri, astfel încât consiliile secţiunilor, precum şi Consiliul Superior al Corpului
au fost înlocuite cu comisii de conducere interimare, numite prin decizii ministeriale.
Deoarece mandatele consiliilor secţiunilor Corpului au expirat la 31 decembrie 1939, iar majoritatea mem
brilor Corpului au fost concentraţi şi nu au putut participa la alegeri, Ministerul Muncii, sub conducerea lui
Mihai Ralea, titularul postului de ministru, a emis Decizia nr. 70.988 din 16 ianuarie 1940, prin care sunt
numite comisiile de conducere interimare ale secţiunilor Corpului.
Dar numirile prin decizii ministeriale nu se opresc doar la nivelul secţiunilor teritoriale, ci se răsfrâng
şi asupra conducerii Consiliului Superior al Corpului. Astfel, prin Decizia Ministerului Muncii nr. 95.080,
în data de 25 martie 1941, în prezenţa generalului Voiculescu, subsecretar de stat, are loc numirea unei
comisii interimare a Consiliului Superior al Corpului, care îşi va alege Biroul permanent în următoarea
componenţă:
v Spiridon Iacobescu – decan
În data de 20 martie 1941, din iniţiativa ministrului N. Dragomir, s-a constituit un Corp special de experţi
contabili pe lângă Ministerul Coordonării, în vederea aplicării politicii de control şi de îndrumare a preţurilor.
În acest organism au fost numiţi 30 de experţi dintre cele mai distinse personalităţi ale Corpului.
Deoarece comisiile interimare ale Consiliului Superior şi ale Secţiunii Ilfov numite în anul 1941 au demi
sionat, prin Decizia Ministerului Muncii publicată în Monitorul Oficial nr. 205 din 2 septembrie 1943 a fost
numită o altă comisie interimară a Secţiunii Ilfov, respectiv a Consiliului Superior. Biroul permanent astfel numit
avea următoarea structură:
v Ion Evian – decan
După instaurarea regimului comunist, libera iniţiativă este înlocuită de economia dirijată, lucru care se
răsfrânge inevitabil şi asupra profesiei contabile, o profesie liberală prin excelenţă.
În anul 1947 se înfiinţează Consiliul permanent al normării contabilităţii, iar Ministerul Finanţelor va
coordona de acum înainte întreaga metodologie a normării contabile.
În anul 1948 are loc naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, astfel încât centralizarea tuturor
comenzilor economice devine operantă sută la sută. În aceste condiţii, existenţa unui Corp al contabililor inde
pendenţi devine aproape imposibilă.
Într-adevăr, peste numai trei ani, în urma Hotărârii Consiliului de Miniştri (condus de dr. Petru Groza)
nr. 201 din 8 martie 1951, Marea Adunare Naţională (sub preşedinţia lui C.I. Parhon) emite Decretul nr. 40 din
10 martie 1951, prin care Corpul Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili se desfiinţează.
Astfel se încheie prima parte a unei aventuri care a durat exact 30 de ani. 30 de ani în care bărbaţi ade
văraţi au luptat şi au reuşit să construiască şi să dezvolte un edificiu cum nu erau multe în lume în acele
vremuri.
Reglementări contabile
de OMFP nr. 4.160/2015
privind reglementările contabile
– partea I –
Corina Graziella BÂTCĂ-DUMITRU, prof. univ. dr.
ASE București
ABSTRACT
Amendments Introduced by the Order of the Minister of Public Finances no. 4160/2015
Regarding Accounting Regulations
This article intends to analyse and illustrate the provisions of the Order of the Minister
of Public Finances no. 4160/2015 on amending and supplementing certain accounting
regulations, which was published in the Official Journal no. 21 of 12 January 2016.
Key terms: changing the revaluation model with the cost model, subsequent commercial
discounts, government bonds recognised as financial fixed assets, green certificates, fiduciary
contract
Acest articol își propune să analizeze și să exemplifice prevederile Ordinului ministrului finanţelor pu
blice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul
Oficial nr. 21 din 12 ianuarie 2016.
Reglementările contabile privind situaţiile fi rale să treacă de la metoda reevaluării la metoda
nanciare anuale individuale şi situaţiile financiare costului procedează la ajustarea sumelor evidenţiate
anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului în contul 105 «Rezerve din reevaluare» în funcţie de
finanţelor publice nr. 1.802/2014, publicat în Moni modalitatea în care, pe perioada în care a fost efec
torul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 de tuată reevaluarea, au transferat sumele în rezultatul
cembrie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică reportat (contul 1175 «Rezultatul reportat reprezen
şi se completează după cum urmează: tând surplusul realizat din rezerve din reevaluare»),
după cum urmează:
1. Imobilizările corporale – a) entităţile care au avut ca politică contabi
schimbarea metodei reevaluării lă transferul rezervei din reevaluare în contul de
cu metoda costului rezultat reportat, pe măsura amortizării activu
lui, închid rezerva din reevaluare (soldul contului
După punctul 62 se introduce un nou punct, 105 «Rezerve din reevaluare») pe seama imobilizării
punctul 621, cu următorul cuprins: căreia îi corespunde rezerva respectivă (articol con
„621. – (1) Entităţile care, în baza prevederilor tabil 105 «Rezerve din reevaluare» = 21x Imobilizări
de la pct. 62, decid ca în cazul imobilizărilor corpo corporale) (...)”
Exemplu
În luna octombrie anul N, Alfa achiziționează un utilaj la costul de 100.000 lei, care se amortizează
liniar în 10 ani. La sfârșitul anului N+1, societatea reevaluează utilajul la valoarea justă de 110.000 lei și
b) Reevaluarea:
Valoare rămasă la 31.12.N+1 = 100.000 lei – 833 lei/lună x 14 luni = 88.338 lei
b1) Anularea amortizării cumulate:
11.662 lei 2813 = 2131 11.662 lei
„Amortizarea instalaţiilor „Echipamente tehnologice
și mijloacelor de transport” (mașini, utilaje și
instalaţii de lucru)”
b2) Înregistrarea plusului de valoare: 110.000 lei – 88.338 lei = 21.662 lei
21.662 lei 2131 = 105 21.662 lei
„Echipamente tehnologice „Rezerve din reevaluare”
(mașini, utilaje și
instalaţii de lucru)”
c1) Înregistrarea amortizării lunare la valoarea justă: 110.000 lei valoare justă/(10 ani x 12 luni – 14 luni
= 106 luni rămase) = 1.038 lei
1.038 lei 6811 = 2813 1.038 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea și mijloacelor de transport”
imobilizărilor”
e) Anul N+3:
Sold cont 213 = 110.000 lei valoare justă la 31.12.N+1 – 19.202 lei = 90.798 lei
Sold cont 281 = 1.038 lei/lună x 12 luni = 12.456 lei
„b) entităţile care au avut ca politică conta tând surplusul realizat din rezerve din reevaluare»
bilă transferul rezervei din reevaluare în contul rezerva corespunzătoare sumelor amortizate din va
de rezultat reportat, la scoaterea din evidenţă a loarea imobilizării;
imobilizării pentru care s-a constituit rezerva res – reduc valoarea imobilizării cu rezerva din re
pectivă, procedează astfel: e valuare aferentă valorii care nu a fost amortizată
– transferă din contul 105 «Rezerve din reeva (articol contabil 105 «Rezerve din reevaluare» = 21x
luare» în contul 1175 «Rezultatul reportat reprezen Imobilizări corporale).”
Exemplu
La sfârșitul anului N-1, Alfa achiziționează un utilaj la costul de 100.000 lei, care se amortizează liniar
în 10 ani. La sfârșitul anului N+1, societatea reevaluează utilajul la valoarea justă de 84.000 lei și alege drept
politică contabilă transferul rezervei din reevaluare la rezultatul reportat la scoaterea din evidenţă a imobili
zării. La sfârșitul anului N+3, Alfa decide să treacă de la modelul reevaluării la modelul cost.
a) Înregistrarea amortizării aferente anului N: 100.000 lei/10 ani = 10.000 lei
10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea și mijloacelor de transport”
imobilizărilor”
b) Reevaluarea:
Valoare rămasă la 31.12.N+1 = 100.000 lei – 20.000 lei = 80.000 lei
b1) Anularea amortizării cumulate:
20.000 lei 2813 = 2131 20.000 lei
„Amortizarea instalaţiilor „Echipamente tehnologice
și mijloacelor de transport” (mașini, utilaje și
instalaţii de lucru)”
b2) Înregistrarea plusului de valoare: 84.000 lei – 80.000 lei = 4.000 lei
4.000 lei 2131 = 105 4.000 lei
„Echipamente tehnologice „Rezerve din reevaluare”
(mașini, utilaje și
instalaţii de lucru)”
c) Înregistrarea amortizării aferente anului N+2: 84.000 lei valoare justă/8 ani rămași = 10.500 lei
10.500 lei 6811 = 2813 10.500 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea și mijloacelor de transport”
imobilizărilor”
În urma reevaluării se înregistrează anual un plus de amortizare de 500 lei (10.500 lei – 10.000 lei).
d) Trecerea de la modelul valorii juste la modelul cost:
d1) Transferul rezervei din reevaluare la rezultatul reportat pentru rezerva corespunzătoare sumelor
amortizate din valoarea imobilizării: 500 lei anul N+2 + 500 lei anul N+3 = 1.000 lei
d2) Reducerea valorii imobilizării cu rezerva din reevaluare aferentă valorii care nu a fost amortizată:
4.000 lei sold cont 105 – 1.000 lei sumă transferată în contul 1175 = 3.000 lei
3.000 lei 105 = 2131 3.000 lei
„Rezerve din reevaluare” „Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
La sfârșitul anului N+3, activul va figura în bilanț cu valoarea de 60.000 lei (84.000 lei – 2 ani x
10.500 lei – 3.000 lei).
Valoare rămasă la 31.12.N+3 dacă utilajul nu era reevaluat = 100.000 lei – 4 ani x 10.000 lei =
60.000 lei
Deci opțiunea nu conduce la subevaluarea activului.
„(2) Entităţile care modifică politica contabilă Aşa cum am văzut, potrivit noilor reglementări,
aplicabilă imobilizărilor corporale în sensul că decid entităţile care modifică politica contabilă aplicabilă
să treacă de la metoda reevaluării la metoda costului imobilizărilor corporale în sensul că decid să treacă
aplică prevederile alin. (1), prin excepţie de la ce de la metoda reevaluării la metoda costului aplică
rinţele pct. 63 alin. (1). prevederile de mai sus, prin excepţie de la cerinţe
le pct. 63 alin. (1).
(3) Entităţile care, în baza prevederilor de la
pct. 62, decid ca în cazul imobilizărilor corporale să Concluzie:
treacă de la metoda reevaluării la metoda costului Modificarea politicii contabile aplicabile imo
vor urmări ca aplicarea acestei opţiuni să nu con bilizărilor corporale în sensul trecerii de la metoda
ducă la subevaluarea activelor respective faţă reevaluării la metoda costului nu se contabilizează
în contul 1173.
de valoarea care ar fi fost recunoscută în bilanţ
dacă acele imobilizări corporale nu ar fi fost re
2. Reducerile comerciale primite
evaluate.
(4) Prevederile prezentului punct se aplică indi La punctul 76, după alineatul (1) se introduce
ferent dacă reevaluarea a fost efectuată prin apli un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
carea unui indice sau prin recalcularea valorii nete „(11) Dacă reducerile comerciale înscrise pe fac
a imobilizării.” tura de achiziţie acoperă în totalitate contravaloarea
bunurilor achiziţionate, acestea se înregistrează în
Remarcă: contabilitate la valoarea justă, pe seama veniturilor
Pct. 63 alin. (1) din OMFP nr. 1.802/2014, cu curente (contul 758 «Alte venituri din exploatare»)
modificările ulterioare, prevede: Efectele modificării în cazul stocurilor, respectiv a veniturilor în avans
politicilor contabile aferente exerciţiilor financiare (contul 475 «Subvenţii pentru investiţii»), în cazul
precedente se înregistrează pe seama rezultatului imobilizărilor corporale şi necorporale. Veniturile în
reportat (contul 1173 „Rezultatul reportat provenit avans aferente acestor imobilizări se reiau în contul
din modificările politicilor contabile”), dacă efectele de profit şi pierdere pe durata de viaţă a imobilizări
modificării pot fi cuantificate. lor respective.”
Exemplul 1
În luna februarie anul N, Alfa achiziționează un telefon mobil la costul de 1.000 lei, TVA 20%, și bene
ficiază de o reducere de 100% din partea operatorului de telefonie.
Notă:
Conform art. 331 alin. (2) din Codul fiscal, operaţiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt: (...)
b) Recunoașterea activului la valoarea justă, considerată a fi prețul de vânzare afișat în magazin și înscris
pe factură:
1.000 lei 303 = 7588 1.000 lei
„Materiale de natura „Alte venituri
obiectelor de inventar” din exploatare”
c) Darea în consum:
1.000 lei 603 = 303 1.000 lei
„Cheltuieli privind „Materiale de natura
materialele de natura obiectelor de inventar”
obiectelor de inventar”
Exemplul 2
În luna februarie anul N, Alfa achiziționează un televizor la costul de 10.000 lei și beneficiază de o redu
cere de 100% din partea furnizorului (magazin). Presupunem că televizorul se amortizează liniar în 10 ani.
a) Achiziția pe baza facturii:
0 lei % = 404 0 lei
0 lei 214 „Furnizori de imobilizări”
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție
a valorilor umane și materiale
și alte active corporale”
0 lei 4426
„TVA deductibilă”
b) Recunoașterea activului la valoarea justă, considerată a fi prețul de vânzare afișat în magazin și înscris
pe factură:
10.000 lei 214 = 4758 10.000 lei
„Mobilier, aparatură birotică, „Alte sume primite
echipamente de protecție cu caracter de subvenții
a valorilor umane și materiale pentru investiții”
și alte active corporale”
La punctul 76, după alineatul (2) se introduc Pct. 76 alin. (2) din OMFP nr. 1.802/2014 pre
trei noi alineate, alineatele (21)-(23), cu următorul ciza: Reducerile comerciale primite ulterior facturării
cuprins: corectează costul stocurilor la care se referă, dacă
„(21) În cazul în care informaţiile deţinute nu acestea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pentru
permit corectarea valorii stocurilor, potrivit alin. (2), care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt
reducerile menţionate la acel alineat se reflectă, în gestiune, acestea se evidenţiază distinct în conta
de asemenea, pe seama contului 609 «Reduceri bilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”),
comerciale primite». (...)” pe seama conturilor de terţi.
Exemplu
Alfa folosește metoda de gestiune global valorică pentru contabilitatea analitică a mărfurilor și amba
lajelor din unitățile de desfacere cu amănuntul. Societatea achiziționează mărfuri în valoare de 20.000 lei
la data de 23.03.N. La 06.04.N, aceasta primește o reducere comercială de 5% aferentă facturii din 23.03.N.
La data primirii facturii de reducere mărfurile erau în stoc.
a) Achiziția:
24.000 lei % = 401 24.000 lei
20.000 lei 371 „Furnizori”
„Mărfuri”
4.000 lei 4426
„TVA deductibilă”
„(22) Reducerile comerciale primite ulterior (contul 475 «Subvenţii pentru investiţii»), fiind
facturării unor imobilizări corporale şi necorpo reluate în contul de profit şi pierdere pe durata
rale identificabile reprezintă venituri în avans de viaţă rămasă a imobilizărilor respective.”
Exemplu
Alfa achiziționează și pune în funcțiune în luna martie N un utilaj la costul de 100.000 lei, care se amor
tizează liniar în 10 ani. La data de 1 iulie N, aceasta primește de la furnizor o reducere comercială în sumă
de 1.000 lei aferentă facturii din luna martie. Cota de TVA este de 20%.
a) Achiziția, în luna martie:
120.000 lei % = 404 120.000 lei
100.000 lei 2131 „Furnizori de imobilizări”
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
20.000 lei 4426
„TVA deductibilă”
e) Reluarea subvenției la venituri pe durata de viață rămasă a utilajului: 1.000 lei/(120 luni – 3 luni) =
8,5 lei/lună
8,5 lei 4758 = 7584 8,5 lei
„Alte sume primite „Venituri din subvenții
cu caracter de subvenții pentru investiții”
pentru investiții”
Va urma...
BIBLIOGRAFIE
1. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale și situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările ulterioare.
2. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor regle
mentări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 21/12.01.2016.
ABSTRACT
An input of inventories in the entity is a very important moment for accounting purposes.
The volume and diversity of economic transactions determined a careful analysis of the
items that arise and their adequate measurement. Measurement is the process through
which the amounts of the financial statements items to be included in the balance sheet
and profit and loss account are determined. Our objective is to discuss various rules on
the recognition and measurement of inventories in trading companies.
Intrarea stocurilor în unitate reprezintă un mo l bunurile primite care urmează să fie înregis
ment foarte important privit prin prisma implica trate ca active ale cumpărătorului, dar pentru care
țiilor de natură contabilă. Amploarea şi diversitatea nu s-a primit factura aferentă;
tranzacţiilor economice au condus la o analiză aten l bunurile livrate și nefacturate, care vor fi
tă a elementelor generate şi la o evaluare corespunză scoase din evidenţă deoarece transferul de proprie
toare a acestora. Evaluarea este procesul prin care tate a avut loc deja;
se determină valorile la care structurile situaţiilor l bunurile vândute şi nelivrate încă pentru
financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de care a avut loc transferul de proprietate. De exemplu,
profit şi pierdere. Obiectivul nostru este de a adu în cazul vânzărilor cu condiţia de livrare „ex-work”,
ce în discuţie diverse reguli privind recunoașterea bunurile vândute nu mai fac parte din stocul vânză
şi evaluarea stocurilor la nivelul societăților comer torului din momentul în care sunt puse la dispoziția
ciale. cumpărătorului.
Exemplul 1
Presupunem că stocurile se află la dispoziția clientului, furnizorul transferând periodic bunuri fie într-un
depozit propriu, fie în cel al clientului. Conform contractului, transferul proprietăţii va surveni în momentul
în care clientul va scoate bunurile din acest depozit, urmând a le utiliza pentru producţie, în timp ce factu
rarea va fi efectuată atunci când clientul va consuma aceste bunuri.
Transferul bunurilor (produse finite) în depozitul clientului, având la bază avizul de însoțire, va fi înre
gistrat după cum urmează:
354 = 345 Costul de producţie
„Produse aflate la terţi” „Produse finite”
Pe de altă parte, produsele finite vor fi menținute în bilanţul furnizorului, deoarece riscurile și avantajele
asociate acestora nu au fost transferate.
Exemplul 2
Societatea ABC încheie un contract de prelucrare în sistem lohn cu un partener străin, XYZ, acesta din
urmă fiind nevoit să facă accesibile executantului atât materiile prime și materialele destinate prelucrării, cât
și documentația tehnică aferentă. Executantul va factura serviciile prestate în funcţie de valorile prestabilite
în contract, după obţinerea și recepţia unităţilor în discuţie.
În proprietatea societăţii XYZ vor rămâne stocurile trimise spre prelucrare, conform contractului încheiat,
astfel încât în contabilitatea societăţii producătoare (executantul în regim de lohn) acestea se reflectă prin
intermediul contului extrabilanţier 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”. Stocurile
de materiale primite în acest regim se vor descărca extracontabil din gestiune prin creditarea contului 8032
la momentul recepției și al livrării comenzilor către XYZ.
Exemplul 3
Societatea ABC din România (înregistrată în scopuri de TVA) primește o factură de mărfuri în valoare
de 35.000 euro de la societatea XYZ din Austria (înregistrată în scopuri de TVA în Austria), datată 22.02.2016,
data la care mărfurile părăsesc fabrica producătorului. Cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la
data facturării este de 4,47 lei pentru un euro, iar intrarea mărfurilor în activul cumpărătorului va fi înregis
trată de către acesta în momentul transferului riscurilor și beneficiilor, mai exact la data facturii (22.02.2016).
Transferul din contul de mărfuri aflate în curs de aprovizionare în cel de mărfuri va fi înregistrat la mo
mentul recepției bunurilor.
Exemplul 4
La data de 25.01.2016, societatea ABC se angajează într-o livrare de mărfuri pe baza unui aviz de înso
țire a mărfii, însă emiterea facturii are loc abia în 17.02.2016. Ca urmare, societatea va înregistra vânzarea
și ieșirea mărfurilor în aceeași dată – 25.01.2016, data livrării.
418 = %
„Clienţi – facturi 707
de întocmit” „Venituri din
vânzarea mărfurilor”
4427
„TVA colectată”*
* Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată are loc la data faptului generator, în acest caz data livrării mărfurilor.
607 = 371
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”
Exemplul 5
Exemplul 6
La data de 08.02.2016, societatea ABC cumpără mărfuri în valoare de 200.000 lei, TVA 20%, pe baza
unei facturi, mărfurile urmând a fi livrate în 10 zile.
Exemplul 7
Societatea ABC are o fabrică de mobilă. În cursul lunii februarie anul curent au fost implicate următoarele
costuri pentru producția a 200 de mese: cheltuieli cu materiile prime – 160.000 lei, manoperă – 90.000 lei,
amortizarea utilajelor implicate în procesul de producție – 6.000 lei, utilități (energie electrică) – 10.000 lei.
Costul standard pentru o masă este de 1.500 lei. La sfârșitul lunii februarie se constată că din cele 200 de
bucăți 10% sunt în curs de execuție, gradul de finalizare a acestora fiind de 50%. Produsele finisate se vând
la data de 2 martie cu prețul de 1.600 lei bucata.
Să se contabilizeze producţia lunii februarie, producţia în curs, diferenţele de cost şi vânzarea din luna
martie.
1. Cheltuielile ocazionate de procesul de producție:
601 = 301 160.000 lei
„Cheltuieli cu „Materii prime”
materiile prime”
Costul efectiv de producție = 160.000 lei + 90.000 lei + 6.000 lei + 10.000 lei = 266.000 lei
Această valoare este aferentă celor 200 de produse, dintre care 180 de bucăți sunt finisate şi 20, adică
10%, au un grad de finalizare de 50%.
Cantitatea de producție echivalentă = 180 buc. + 20 buc. x 50% = 190 buc. (mese finisate)
Costul efectiv unitar aferent unei mese finisate = 266.000 lei/190 buc. = 1.400 lei
Costul efectiv total aferent meselor finisate = 1.400 lei x 180 buc. = 252.000 lei
Valoarea unei unități de producție în curs de execuție = 1.400 lei x 50% = 700 lei
Valoarea producției în curs de execuție = 700 lei x 20 buc. = 14.000 lei
Valoarea standard a producției curente = 1.500 lei x 180 buc. + 1.500 lei x 50% x 20 buc. = 285.000 lei
Costul efectiv este mai mic decât costul standard, deci vom înregistra diferențe de preț favorabile în
sumă de:
l 18.000 lei pentru mesele finisate (270.000 lei – 252.000 lei);
l 1.000 lei pentru producția în curs de execuție (15.000 lei – 14.000 lei).
2. Înregistrarea obținerii produselor finite la cost standard şi a diferențelor faţă de costul efectiv:
345 = 711 270.000 lei
„Produse finite” „Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse”
3. Înregistrarea obținerii produselor în curs de execuție la cost standard şi a diferențelor faţă de costul
efectiv:
331 = 711 15.000 lei
„Produse în curs „Venituri aferente
de execuție” costurilor stocurilor
de produse”
371 = 456
„Mărfuri” „Decontări cu acţionarii/
asociații privind capitalul”
Exemplul 8
Compania M obține din producție proprie bunuri la cost standard în sumă de 10.000 lei, care se recep
ționează ca produse finite, dar sunt utilizate ca ambalaje. Peste trei săptămâni, societatea casează ambalaje
în valoare de 7.000 lei.
– Produsele finite sunt utilizate ca ambalaje (pe baza notei de recepţie şi a avizului de însoțire):
381 = 345 10.000 lei
„Ambalaje” „Produse finite”
Valoarea bilanțieră a stocurilor de natura ambalajelor este de 3.000 lei, iar a produselor finite este zero.
Exemplul 9
În ipoteza precedentă, se constată că la inventar, după numărarea fizică, valoarea ambalajelor este de
2.800 lei. Acest minus îi este imputat gestionarului şi este reținut din salariul acestuia.
– Constatarea minusului la inventar:
608 = 381 200 lei
„Cheltuieli „Ambalaje”
privind ambalajele”
– Ajustarea taxei:
635 = 4426 40 lei
„Cheltuieli cu alte „TVA deductibilă”
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi
ficările şi completările ulterioare.
2 Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare.
Practică contabilă
social
Claudia GRIGORE, dr., expert contabil
Bucureşti
ABSTRACT
Considering that the financial statements prepared by economic entities now include,
as fundamental items, information regarding the nature, structure and set up of equity
and financial results, in accordance with the financial position and their economic
performance, this article describes and illustrates the provisions of the Companies Law
no. 31/1990, republished, with its subsequent amendments and supplements, on setting
up and increasing share capital.
Key terms: share capital, set up, increase, cash contribution, in kind contribution
Capitalul social reprezintă sursa de finanţare registrul comerţului în a cărui rază teritorială aceasta
a activelor şi activităţii unei entităţi economice, sur îşi va avea sediul. În vederea eliberării certificatu
să care provine de la acţionarii sau asociaţii socie lui de înmatriculare a societăţii se depun următoa
tăţii. În funcţie de tipul entităţii, constituite conform rele documente:
Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modifi l cerere de înmatriculare;
cările şi completările ulterioare, capitalul social este l actul constitutiv al societăţii;
alcătuit din hârtii de valoare care au o valoare nomi l dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile
nală egală şi poate lua următoarele forme:
actului constitutiv;
l părţi sociale, în cazul societăţilor cu răspun
l dovada sediului declarat şi a disponibilităţii
dere limitată;
firmei;
l acţiuni, în cazul societăţilor pe acţiuni.
l în cazul aporturilor în natură subscrise şi
Exemplu
– Vărsarea aportului:
% = 456 120.000 lei
2131 „Decontări cu acţionarii/ 40.000 lei
„Echipamente tehnologice asociaţii privind capitalul”
(maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”
2133 50.000 lei
„Mijloace de transport”
5121 30.000 lei
„Conturi la bănci
în lei”
Ü Majorarea capitalului social Din punct de vedere fiscal, aşa cum rezultă din
art. 26 alin. (1) lit. a) din noul Cod fiscal, aprobat prin
Majorarea capitalului social se poate realiza
Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările
prin următoarele modalități: ulterioare, rezerva legală este deductibilă dacă se
l aporturi în bani şi/sau în natură constând
încadrează în limitele menţionate anterior. Sumele
în emisiunea de acţiuni noi sau creşterea valorii no care depăşesc aceste valori sunt nedeductibile din
minale a acţiunilor existente; punct de vedere fiscal.
l operaţii interne (încorporarea rezervelor, cu
excepţia rezervelor legale, precum şi a beneficiilor î Majorarea capitalului social
sau a primelor de emisiune); prin emisiunea de acţiuni noi
l transformarea obligaţiunilor în acţiuni;
l compensarea unor creanţe lichide şi exigi
Aceasta presupune stabilirea valorii de emisiu
bile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia. ne între valoarea nominală şi cea contabilă mate
matică a acţiunilor existente. Pentru a nu prejudicia
Majorarea capitalului social presupune o mo interesele vechilor acţionari, în această situaţie se
dificare a actului constitutiv şi se face numai prin practică prima de emisiune, ca diferenţă între va
hotărârea adunării generale extraordinare a acţio loarea nominală şi cea de emisiune, şi dreptul pre
narilor. Hotărârea va fi depusă în termen de 15 zile ferenţial de subscripţie, ca diferenţă între valoarea
la oficiul registrului comerţului, urmând să se elibe contabilă matematică a unei acţiuni înainte şi după
reze un certificat de înscriere de menţiuni, şi toto emisiunea noilor acţiuni.
dată va fi publicată în Monitorul Oficial, Partea a IV-a. Acţiunile emise pentru majorarea capitalului
Dreptul de preferință este de cel puţin o lună, social vor fi oferite spre subscriere în primul rând
cu începere din ziua publicării. acţionarilor în perioada stabilită de adunarea gene
Documentele necesare eliberării certificatu rală, care nu poate fi mai mică de o lună de la data
lui de înscriere de menţiuni sunt: publicării hotărârii în Monitorul Oficial. După expi
l copie după foaia de vărsământ; rarea acestui termen, acţiunile vor putea fi oferite
l în cazul aporturilor în natură subscrise şi spre subscriere publicului sau vor fi anulate potrivit
vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar hotărârii adunării generale.
în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certi
ficatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; Documentele necesare în vederea subscrierii
l actul constitutiv actualizat; sunt următoarele:
l hotărârea adunării generale a acţionarilor l formular de subscriere completat şi semnat
sau decizia asociatului unic. (ștampilat, dacă este cazul persoanelor juridice);
l copie după ordinul de plată;
Atenţie!
l copie după buletin sau cartea de identitate
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului poa
(copie după certificatul de înregistrare la registrul
te solicita dizolvarea societăţilor care nu şi-au înde
comerţului, dacă este cazul persoanelor juridice),
plinit obligaţia de majorare a capitalului social în
precum şi procură specială (din partea acţionarului
limita prevăzută de lege. Totodată, menținerea la mai
cu drept de subscriere, dacă împuternicește o altă
puţin de doi acţionari pe o perioadă mai mare de
persoană).
nouă luni poate duce la dizolvarea societăţii, prin
Deținătorul drepturilor de preferință este orice
cererea oricărei persoane interesate.
persoană înregistrată ca atare în registrul acţiona
O societate are obligaţia constituirii de rezerve rilor societăţii la data hotărârii adunării generale
legale la nivelul a 20% din capitalul social. Acestea privind majorarea capitalului social.
se constituie treptat, anual, în limita unui procent de Numărul drepturilor de preferință este egal cu
5% aplicat asupra profitului contabil, stabilit înainte cel al acţiunilor deţinute la data aprobării majorării
de calculul impozitului pe profit. capitalului social. Fiecare acționar va primi acţiuni
Exemplu
– Vărsarea aportului:
5121 = 456 110.000 lei
„Conturi la bănci „Decontări cu acţionarii/
în lei” asociaţii privind capitalul”
Exemplu
– Vărsarea aportului:
2133 = 456 110.000 lei
„Mijloace de transport” „Decontări cu acţionarii/
asociaţii privind capitalul”
Exemplu
î Majorarea capitalului social creanţelor certe, lichide şi exigibile ale unui creditor,
prin conversia altor datorii cu acordul acestuia, dar şi al acţionarilor societăţii
în participaţie la capital debitoare, în participaţie la capital.
Majorarea capitalului social prin conversia al
Important!
tor datorii în participaţie la capital se întâlnește la
societăţile care au datorii foarte mari şi nu au resurse Conform art. 219 din Legea nr. 31/1990, majo
financiare pentru achitarea acestora. În special este rarea capitalului social trebuie să se producă în ter
cazul societăţilor care se află în pericolul de a intra men de un an de la data aprobării hotărârii adunării
în insolvenţă. Procedura presupune transformarea generale.
Exemplu
BIBLIOGRAFIE
1. Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004, cu modificările
şi completările ulterioare.
2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi
ficările şi completările ulterioare.
3. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.
Practică contabilă
întocmirii situaţiilor financiare anuale
– partea a III-a –
Ioan MOROŞAN, expert contabil
Suceava
ABSTRACT
Preparing financial statements is a complex data aggregation process involving the deve
lopment of financial and economic indicators describing the state of the assets and
the results obtained. This process consists of a series of activities, some of which have a
preliminary nature, while others relate to drawing up or filling in the balance sheet.
Key terms: balance of accounts, taking stock, settlement operations, financial result for
the period, distribution of profits, funding losses, financial statements
În articolul de faţă continuăm descrierea pașilor necesari realizării lucrărilor de închidere a exerciţiului
financiar, începută într-un număr precedent al revistei.
Din punct de vedere contabil, pentru a stabili conturilor de cheltuieli şi de venituri. Relaţiile din
rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea tre conturi intervenite cu această ocazie sunt:
BIBLIOGRAFIE
1. Moroşan, Ioan (2013), Contabilitate financiară şi de gestiune. Studii de caz şi sinteze de reglementări,
ediţia a II-a, Editura CECCAR, Bucureşti.
2. IASB (2015), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia
nuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, Bucureşti.
3. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi
ficările şi completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea
şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, publicat
în Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009.
6. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare.
Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casierie (Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4),
fie cu ordin de plată sau mandat poştal, în contul Fundaţiei „CECCAR – Centrul de excelenţă în business
şi economie”: RO15 RZBR 0000 0600 1830 1598, Raiffeisen Bank – Agenţia Brătianu.
Copia după documentul de plată împreună cu numele dvs. şi adresa unde doriţi să primiţi revista
expediaţi-le prin fax, la 021 330 88 88, sau prin e-mail, la adresa edituraceccar@yahoo.com
Numere diverse ale revistei din 2015 se pot procura la preţul de 15 lei/exemplar.
IFRS
IAS 36 Deprecierea activelor
– partea I –
ABSTRACT
This article intends to present through illustrative examples, as a serial over several issues
of the magazine, the provisions of the International Financial Reporting Standards, this
issue considering the regulations in IAS 36 Impairment of Assets.
Key terms: assets, impairment loss, revaluation, depreciation, reversal of impairment loss
În cadrul acestui articol ne propunem să prezentăm prin exemple ilustrative, în serial, pe parcursul
mai multor numere ale revistei, prevederile Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, în acest
număr având în vedere reglementările IAS 36 Deprecierea activelor.
Exemplul 1
O întreprindere achiziționează la data de 31.12.N-2 o instalație la costul de 100.000 lei, care se amor
tizează liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N există indicii că instalația este depreciată şi se stabileşte valoarea
recuperabilă, cunoscând: valoarea justă – 90.000 lei, costurile cedării – 15.000 lei şi valoarea de utilizare –
70.000 lei.
Rezolvare:
„Dacă şi numai dacă valoarea recuperabilă a unui activ este mai mică decât valoarea sa contabilă, va
loarea contabilă a activului trebuie redusă pentru a fi egală cu valoarea sa recuperabilă. O astfel de reducere
reprezintă o pierdere din depreciere.” (pct. 59 din IAS 36)
Valoare recuperabilă = max (90.000 lei – 15.000 lei; 70.000 lei) = 75.000 lei
Valoarea recuperabilă, de 75.000 lei, este mai mică decât valoarea contabilă, de 80.000 lei, deci activul
este depreciat.
Pierdere din depreciere = 80.000 lei – 75.000 lei = 5.000 lei
Valoarea contabilă a activului va fi redusă pentru a fi egală cu valoarea sa recuperabilă:
5.000 lei 6813 = 291 5.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru imobilizărilor corporale
deprecierea imobilizărilor, şi a investiţiilor imobiliare
a investiţiilor imobiliare evaluate la cost”
şi a activelor biologice
evaluate la cost”
La sfârșitul anului N, instalaţia va figura în bilanț cu valoarea de 100.000 lei (cost) – 20.000 lei (amortizare
cumulată) – 5.000 lei (ajustări pentru depreciere) = 75.000 lei (valoare recuperabilă).
Exemplul 2
O întreprindere achiziționează la data de 31.12.N-2 o instalație la costul de 100.000 lei, care se amor
tizează liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N, instalația este reevaluată, valoarea justă stabilită de un evaluator
autorizat fiind de 84.000 lei.
Cazul 1. La sfârşitul anului N+1 există indicii că instalația este depreciată şi se stabileşte valoarea recu
perabilă, cunoscând: valoarea justă – 90.000 lei, costurile cedării – 30.000 lei şi valoarea de utilizare –
70.000 lei.
Cazul 2. Se consideră că valoarea recuperabilă este de 65.000 lei.
ü Contabilizaţi conform IAS 16 Imobilizări corporale reevaluarea activului.
ü Calculaţi şi contabilizaţi în cele două cazuri pierderea din depreciere.
Rezolvare:
„O pierdere din depreciere trebuie recunoscută imediat în profit sau pierdere, cu excepţia situaţiilor în
care activul este contabilizat la valoarea reevaluată, în conformitate cu un alt standard (de exemplu, în con
formitate cu modelul de reevaluare din IAS 16). Orice pierdere din deprecierea unui activ reevaluat trebuie
tratată drept o scădere din reevaluare, în conformitate cu celălalt standard.” (pct. 60 din IAS 36)
„O pierdere din deprecierea unui activ care nu a fost reevaluat este recunoscută în profit sau pierdere.
Totuşi, o pierdere din deprecierea unui activ reevaluat este recunoscută în alte elemente ale rezultatului
global în măsura în care pierderea din depreciere nu depășește valoarea surplusului din reevaluarea aceluiaşi
activ. O astfel de pierdere din deprecierea unui activ reevaluat reduce surplusul din reevaluarea acelui
activ.” (pct. 61 din IAS 36)
ð Cazul 1
Situaţia activului la sfârşitul anului N:
l Cost 100.000 lei
Amortizare anuală = 100.000 lei/10 ani 10.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 10.000 lei/an 20.000 lei
Valoare recuperabilă = max (90.000 lei – 30.000 lei; 70.000 lei) = 70.000 lei
Valoarea recuperabilă, de 70.000 lei, este mai mică decât valoarea contabilă, de 73.500 lei, deci activul
este depreciat.
Pierdere din depreciere = 73.500 lei – 70.000 lei = 3.500 lei
Soldul contului 1052 este de 4.000 lei.
Valoarea contabilă a activului va fi redusă pentru a fi egală cu valoarea sa recuperabilă:
3.500 lei 1052 = 291 3.500 lei
„Rezerve din reevaluarea „Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor corporale” imobilizărilor corporale
şi a investiţiilor imobiliare
evaluate la cost”
La sfârșitul anului N+1, instalaţia va figura în bilanț cu valoarea de 84.000 lei (valoare justă la 31.12.N) –
10.500 lei (amortizare) – 3.500 lei (ajustări pentru depreciere) = 70.000 lei (valoare recuperabilă).
ð Cazul 2
Valoarea recuperabilă, de 65.000 lei, este mai mică decât valoarea contabilă, de 73.500 lei, deci activul
este depreciat.
Pierdere din depreciere = 73.500 lei – 65.000 lei = 8.500 lei
Soldul contului 1052 este de 4.000 lei.
La sfârșitul anului N+1, instalaţia va figura în bilanț cu valoarea de 84.000 lei (valoare justă la 31.12.N) –
10.500 lei (amortizare) – 8.500 lei (ajustări pentru depreciere) = 65.000 lei (valoare recuperabilă).
Exemplul 3
Exemplul 4
O întreprindere deține un utilaj specializat pentru producţia de ambalaje din sticlă, cu valoarea con
tabilă de intrare de 800.000 lei şi durata de viaţă utilă de 10 ani. Nu se poate estima valoarea reziduală a
activului. Utilajul a fost achiziționat şi pus în funcţiune la data de 31.12.N-1.
La sfârşitul anului N+1, o firmă concurentă lansează pe piaţă o gamă de produse din plastic ce înde
plinesc aceleași funcţii, cu rezistență sporită şi la un preţ mai mic. La această dată, valoarea recuperabilă a
utilajului se estimează la 600.000 lei.
La începutul anului N+2, durata de viață utilă rămasă se reestimează la 5 ani.
La sfârşitul anului N+3, firma concurentă este implicată într-un litigiu şi îşi pierde credibilitatea şi poziţia
pe piaţă. Vânzările societăţii cresc şi valoarea recuperabilă a utilajului este estimată la 680.000 lei.
a) Calculaţi şi contabilizaţi pierderea din depreciere la sfârşitul anului N+1.
b) Calculaţi şi contabilizaţi reluarea pierderii din depreciere la sfârşitul anului N+3.
Rezolvare:
„Valoarea contabilă majorată a unui activ, altul decât fondul comercial, atribuibilă reluării unei pierderi
din depreciere nu trebuie să depăşească valoarea contabilă (netă de amortizare) care ar fi fost determinată
La sfârșitul anului N+1, activul va figura în bilanț cu valoarea de 800.000 lei (cost) – 160.000 lei (amor
tizare cumulată) – 40.000 lei (ajustări pentru depreciere) = 600.000 lei (valoare recuperabilă).
Valoarea recuperabilă, de 680.000 lei, este mai mare decât valoarea rămasă, de 360.000 lei, deci pier
derea trebuie reluată.
Situaţia activului la sfârşitul anului N+3 dacă acesta nu ar fi fost depreciat:
l Valoare rămasă la 31.12.N+1 dacă activul nu era depreciat 640.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă (reestimată) 5 ani
Dacă se va relua toată pierderea, soldul contului 291 va fi zero. Valoarea activului va deveni: 800.000 lei
(cost) – 160.000 lei (amortizare) – 240.000 lei (amortizare) = 400.000 lei, sumă care depășește 384.000 lei.
Prin urmare, la venituri se reia doar suma de 24.000 lei (384.000 lei – 360.000 lei):
24.000 lei 291 = 7813 24.000 lei
„Ajustări pentru deprecierea „Venituri din ajustări pentru
imobilizărilor corporale deprecierea imobilizărilor,
şi a investiţiilor imobiliare a investiţiilor imobiliare
evaluate la cost” şi a activelor biologice
evaluate la cost”
În acest caz, soldul contului 291 este de 40.000 lei – 24.000 lei = 16.000 lei, iar activul va figura în bilanț
cu valoarea de 800.000 lei (cost) – 160.000 lei (amortizare) – 240.000 lei (amortizare) – 16.000 lei (sold
ajustări pentru depreciere) = 384.000 lei (valoare contabilă netă la 31.12.N+3 dacă activul nu era depreciat,
care nu trebuie depășită).
Exemplul 5
Rezolvare:
„După recunoaşterea reluării unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferentă acelui
activ trebuie ajustată ulterior pentru a aloca, pe o bază sistematică pe parcursul perioadei rămase din durata
de viaţă utilă a activului, valoarea contabilă revizuită a activului minus valoarea sa reziduală (dacă există).”
(pct. 121 din IAS 36)
Va urma…
BIBLIOGRAFIE
Fonduri europene
și detectarea fraudei în cadrul
fondurilor nerambursabile
Claudia FLOREA, expert contabil
Cornelia Mariana OPREA, expert contabil
Bucureşti
ABSTRACT
Frauda la lege reprezintă o manevră ilegitimă – deturnarea unor astfel de fonduri în alte sco
făcută cu scopul de a eluda aplicarea normelor juri puri decât cele pentru care au fost acordate iniţial”.
dice pentru a promova în mod ilegal unele interese, „Uniunea Europeană și statele membre combat
a ocoli anumite consecinţe care nu convin sau a pro frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atin
fita de reglementări juridice mai favorabile, prin di gere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri
verse artificii nepermise de lege. luate în conformitate cu prezentul articol, măsuri care
Conform Convenției întocmite în temeiul arti descurajează fraudele și oferă o protecţie efectivă în
colului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, statele membre, precum și în instituţiile, organele, ofi
pentru protecția intereselor financiare ale Comuni ciile și agenţiile Uniunii.” (art. 325 alin. (1) al cap. 6 –
tăților Europene, frauda se definește, din punctul Combaterea fraudei din Versiunea consolidată a Tra
de vedere al cheltuielilor, ca orice act sau omisiune tatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului
intenționat(ă) legat(ă) de: privind funcționarea Uniunii Europene (ex-artico
„– utilizarea sau prezentarea de declaraţii ori lul 280 TCE)).
documente false, incorecte sau incomplete, care are Între fraudă și corupţie există diferențe. Ast
ca efect deturnarea sau reţinerea necuvenită de fon fel, „o definiţie largă a corupţiei utilizată de Comisie
duri din bugetul general al Comunităţilor Europene este abuzul de o poziţie (publică) în scopuri private.
sau din bugetele gestionate de Comunităţile Europene Darea de mită facilitează multe alte tipuri de fraudă,
sau în numele acestora; cum ar fi falsificarea de facturi, înregistrarea de chel
– nedivulgarea de informaţii, încălcându-se o tuieli fictive sau neîndeplinirea specificaţiilor con
obligaţie specifică, cu același efect; tractuale. Cea mai comună formă de corupţie este
tate (presupusa probabilitate ca frauda să nu fie l biroul de contact nu este subordonat furni
„Spargerea triunghiului fraudei” reprezintă movarea într-un post din afara domeniului achiziţii
cheia prevenirii fraudelor. Dintre cele trei elemente, lor publice;
oportunitatea este cel mai direct afectată de sis l există indicii potrivit cărora responsabilul
temele solide de control intern şi, prin urmare, este pentru contractare efectuează o activitate paralelă.
mult mai ușor de gestionat. Practici de cooperare secretă
Cea mai eficientă măsură preventivă împotriva
l oferta câștigătoare are un preţ prea mare în
fraudei o reprezintă utilizarea unui sistem solid de
raport cu estimările de costuri, listele de preţuri pu
control intern, care ar trebui să fie proiectat și ex
blicate, lucrările sau serviciile similare ori mediile
ploatat ca o reacție proporțională la riscurile identi
la nivel de industrie şi preţurile de piaţă corecte;
ficate în timpul unui exercițiu de evaluare a riscurilor.
l toţi ofertanții menţin preţuri ridicate;
Având în vedere că este dificil de dovedit com
l preţul ofertelor scade atunci când la licitaţie
portamentul fraudulos și că prejudiciile aduse repu
se alătură un ofertant nou;
tației sunt destul de greu de reparat, ar fi de preferat l rotaţia ofertanților câștigători în funcţie de
ca activitatea frauduloasă să fie prevenită, mai degra regiune, tip de activitate, categorie de lucrări;
bă decât să fie abordată după producerea acesteia. l ofertanţii respinși sunt angajaţi ca subcon
De cele mai multe ori, tehnicile de prevenire tractanți;
vizează reducerea ocaziilor de a comite fraude, prin l configurație anormală a ofertelor (de exem
punerea în aplicare a unui sistem solid de control plu, ofertele sunt separate de procentaje exacte,
intern, combinat cu o evaluare proactivă, structurată oferta câștigătoare este cu puţin sub pragul de preţ
și direcționată a riscului de fraudă, dar pot fi utilizate, acceptat, se încadrează exact în bugetul alocat etc.).
de asemenea, activități cuprinzătoare de formare și
de sensibilizare, precum și dezvoltarea unei culturi Fragmentarea achiziţiilor
„etice” pentru a combate orice potențială „raționali l două sau mai multe achiziţii consecutive şi
zare” a comportamentului fraudulos. asemănătoare de la acelaşi contractant, situate imediat
sau servicii facturate sunt inexistente ori suspecte; mate şi cele reale ale materialelor;
l registrele contractantului nu indică finaliza l contractantul nu a respectat graficul lucrări
rea lucrărilor sau efectuarea cheltuielilor necesare; lor, dar recuperează întârzierile cu rapiditate;
l preţurile de facturare, sumele sau datele pri l numere de serie atipice ori șterse sau care
vind articolele depăşesc sau nu corespund cu preve nu corespund sistemului de numerotare al producă
derile contractuale, comanda de achiziţie, fișele de torului autentic;
magazie, inventarul ori rapoartele de producţie; l numerele sau descrierile facturii ori ale obiec
l facturi multiple cu sumă, număr, dată etc. telor de inventar nu se potrivesc cu datele din ordi
identice; nul de achiziţie.
BIBLIOGRAFIE
1. Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevede
rilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea
neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale
aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 659/15.09.2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregu
lilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente
acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 461/30.06.2011, cu modificările şi completările ulterioare.
3. http://ec.europa.eu/anti_fraud/documents/anti-fraud-policy/research-and-studies/pwc_olaf_study_
ro.pdf
4. http://europa.eu/pol/pdf/consolidated-treaties_ro.pdf
5. https://ec.europa.eu/sfc/sites/sfc2014/files/sfc-files/guidance_fraud_risk_assessment_ro.pdf
Fiscalitate
conform noului Cod fiscal
Nicu POPA, drd., expert contabil
Bucureşti
ABSTRACT
The new Fiscal Code brought numerous changes to Romanian fiscal legislation, with every
title being affected. Of these, we chose to analyse title II – Income Tax, placing a particular
importance on the changes regarding expense deductibility, an issue that forms the object
of this paper.
The Fiscal Code approved by Law no. 227/2015 maintains, as normal, the expense categories
(deductible, with limited deductibility and non-deductible), but brings numerous changes
to each. We shall focus hereinafter on deductible and limited deductibility expenses, while
the next issue will approach the non-deductible expenses category.
Key terms: the new Fiscal Code, deductible expenses, limited deductibility
Noul Cod fiscal a adus numeroase modificări legislaţiei fiscale din România, toate titlurile fiind afectate.
Dintre acestea, supunem analizei titlul II – Impozitul pe profit, o importanţă deosebită în cadrul acestuia
acordând-o modificărilor aduse în ceea ce privește deductibilitatea cheltuielilor, aspect care face obiectul
prezentului material.
Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015 păstrează, aşa cum era şi normal, categoriile de cheltuieli
(deductibile, cu deductibilitate limitată şi nedeductibile), dar a adus numeroase modificări fiecăreia dintre ele.
În cele ce urmează ne vom opri atenţia asupra cheltuielilor deductibile şi a celor deductibile limitat, urmând
ca în numărul viitor al revistei să tratăm şi categoria cheltuielilor nedeductibile.
BIBLIOGRAFIE
1. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările
ulterioare.
2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi
ficările şi completările ulterioare.
Examene
tabil autorizat este o provocare pentru orice candidat deoarece domeniile de competenţă supuse
evaluării sunt vaste şi se află sub impactul modificărilor frecvente ale cadrului legislativ. Pregătirea
candidaţilor în domeniile de competenţă cerute creează premisele promovării cu succes a acestui
examen. Astfel, Editura CECCAR vine în întâmpinarea acestora cu modele de subiecte de examen la
disciplinele Contabilitate, Fiscalitate şi Drept.
1 CONTABILITATE
Subiectul 1
Un magazin acordă 10 puncte cadou pentru orice achiziție de 100 lei. Pentru fiecare
1.000 de puncte, un client poate cumpăra bunuri în valoare de 60 lei (preț de vânzare).
Magazinul a acordat în anul N 10.000 de puncte pentru vânzări de 100.000 lei și se așteaptă
ca 80% din punctele cadou să fie utilizate. Clienții pot folosi punctele cadou timp de un an.
Stabiliți dacă magazinul are o datorie la sfârșitul exercițiului N.
Răspuns:
Magazinul are obligația de a livra clienților bunuri în schimbul punctelor cadou. Satisfacerea obligației implică o
ieșire de resurse. Prin urmare, magazinul trebuie să recunoască în bilanțul anului N datoria generată de acordarea
punctelor cadou.
Subiectul 2
O întreprindere achiziționează la data de 31.12.N-2 o instalație la costul de 100.000 lei,
care se amortizează liniar în 10 ani. La sfârşitul anului N, instalația este reevaluată,
valoarea justă stabilită de un evaluator autorizat fiind de 84.000 lei.
Să se recunoască operaţiunea de reevaluare în condiţiile în care amortizarea cumulată
la data reevaluării este ajustată astfel încât să fie egală cu diferența dintre valoarea
contabilă brută și valoarea contabilă a activului.
Rezolvare:
Pentru rezolvare trebuie să cunoaștem:
1. definirea modelului reevaluării;
2. tratamentul amortizării cumulate la data reevaluării;
3. tratamentul contabil al majorării valorii contabile a unui activ ca rezultat al reevaluării.
Astfel:
„După recunoaşterea ca activ, un element de imobilizări corporale a cărui valoare justă poate fi evaluată în mod
fiabil trebuie contabilizat la o valoare reevaluată, aceasta fiind valoarea sa justă la data reevaluării minus orice
amortizare cumulată ulterior şi orice pierderi cumulate din depreciere. (...)“ (pct. 31 din IAS 16 Imobilizări corporale)
„Atunci când un element de imobilizări corporale este reevaluat, valoarea contabilă a acelui activ este ajustată la va
loarea reevaluată. La data reevaluării, activul este tratat în unul dintre următoarele moduri:
(a) valoarea contabilă brută este ajustată într-o manieră care este consecventă cu reevaluarea valorii contabile a
activului. De exemplu, valoarea contabilă brută ar putea fi retratată în funcție de datele de pe o piață observabilă
sau ar putea fi retratată proporțional cu modificarea valorii contabile. Amortizarea cumulată la data reevaluării
este ajustată astfel încât să fie egală cu diferența dintre valoarea contabilă brută și valoarea contabilă a activului
după ce au fost luate în considerare pierderile din depreciere cumulate (...)
Prin urmare:
Situaţia activului la sfârşitul anului N:
l Cost 100.000 lei
Amortizare anuală = 100.000 lei/10 ani 10.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N-1 şi N) = 2 ani x 10.000 lei/an 20.000 lei
Valoare contabilă netă = 100.000 lei – 20.000 lei 80.000 lei
Valoare justă 84.000 lei
Indice de actualizare = 84.000 lei/80.000 lei 1,05
l Valoare brută actualizată = 100.000 lei x 1,05 105.000 lei
– Valoare brută iniţială 100.000 lei
= Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă valorii brute 5.000 lei
l Amortizare cumulată actualizată = 20.000 lei x 1,05 21.000 lei
– Amortizare cumulată iniţială 20.000 lei
= Diferenţă pozitivă din reevaluare aferentă amortizării cumulate 1.000 lei
5.000 lei 2131 = % 5.000 lei
„Echipamente tehnologice 2813 1.000 lei
(maşini, utilaje şi „Amortizarea instalaţiilor
instalaţii de lucru)” şi mijloacelor de transport”
1052 4.000 lei
„Rezerve din reevaluarea
imobilizărilor corporale”
La sfârşitul anului N, instalația va fi înregistrată în bilanţ la valoarea de 84.000 lei (105.000 lei – 21.000 lei).
Subiectul 3
Societatea Alfa organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice.
Ea achiziționează o aeronavă la preţul de 500.000 lei, aceasta având durata de viaţă
de 50 de ani. Un specialist în domeniul aviaţiei estimează că la fiecare 15 ani are loc
o reparație capitală care presupune înlocuirea motorului principal. Preţul unui motor
este de 150.000 lei.
a) Contabilizaţi recunoaşterea achiziţiei.
b) Contabilizaţi recunoaşterea amortizării în condiţiile utilizării metodei liniare.
Rezolvare:
Pentru rezolvare trebuie să cunoaștem tratamentul contabil al părţilor componente ale unui element de imobi
lizări corporale.
„Fiecare parte a unui element de imobilizări corporale cu un cost semnificativ faţă de costul total al elementului tre
buie amortizată separat.” (pct. 43 din IAS 16)
a) Aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie mai puţin costul motorului, care va fi recunoscut separat,
respectiv 500.000 lei – 150.000 lei = 350.000 lei:
Subiectul 4
Situaţia stocurilor de mărfuri Rochii damă pentru un magazin specializat în vânzarea
acestora se prezintă după cum urmează:
Cantitate Cost VRN
Specificare
(buc.) (lei/buc.) (lei/buc.)
Rochii damă mătase
- Măsura 40 600 30 34
- Măsura 42 300 40 36
- Măsura 44 300 50 52
Rochii damă stofă
- Măsura 46 900 100 90
- Măsura 48 600 80 82
Rezolvare:
În cazul de faţă, mărfurile aparţin aceleiași linii de produse şi au scopuri sau utilizări similare. De aceea, este adecvat
ca ele să fie grupate pe elemente similare sau conexe, astfel: categoria Rochii damă mătase, cu articolele Mă
sura 40, Măsura 42 şi Măsura 44; categoria Rochii damă stofă, cu articolele Măsura 46 şi Măsura 48. În această
situaţie, comparația cost – valoare realizabilă netă se face la nivel de categorie, astfel:
Cantitate Cost VRN Cost total VRN totală Valoarea cea mai mică
Specificare
(buc.) (lei/buc.) (lei/buc.) (lei) (lei) min (cost; VRN) (lei)
(1) (2) (3) (4) = (1) x (2) (5) = (1) x (3) (6)
Măsura 40 600 30 34 18.000 20.400 x
Măsura 42 300 40 36 12.000 10.800 x
Măsura 44 300 50 52 15.000 15.600 x
Total categorie Rochii damă mătase 45.000 46.800 45.000
Subiectul 5
O entitate intenționează să cumpere o clădire cu scopul de a fi închiriată terților în baza
unui contract de leasing operaţional. În vederea căutării unui vânzător, ea face apel la
serviciile unei agenții imobiliare, care va percepe un comision de 2% din costul de achiziţie.
Clădirea a fost achiziționată la preţul de 1.000.000 lei.
La data achiziţiei, entitatea a plătit notarului următoarele taxe:
l solicitarea extrasului de carte funciară pentru autentificare, în regim de urgenţă – 200 lei;
Rezolvare:
„O investiţie imobiliară trebuie evaluată iniţial la cost. Costurile de tranzacţionare trebuie incluse în evaluarea iniţială.”
(pct. 20 din IAS 40)
„Costul unei investiţii imobiliare cumpărate include preţul său de cumpărare şi orice cheltuieli direct atribuibile. Chel
tuielile direct atribuibile includ, de exemplu, onorariile profesionale pentru serviciile juridice, taxele pentru transferul
dreptului de proprietate şi alte costuri de tranzacţionare.” (pct. 21 din IAS 40)
a) Formula costului este următoarea:
l Preţ de cumpărare 1.000.000 lei
+ Comision agenție imobiliară = 1.000.000 lei x 2% 20.000 lei
+ Taxe notariale = 200 lei + 5.000 lei + 20.000 lei 25.200 lei
= Cost investiţie imobiliară 1.045.200 lei
b) Recunoaşterea iniţială:
1.045.200 lei 2152 = 404 1.045.200 lei
„Investiţii imobiliare „Furnizori de imobilizări”
evaluate la cost”
Subiectul 6
O societate a semnat un contract de leaseback pentru o clădire în următoarele condiţii:
cost – 100.000 lei; amortizare cumulată până în momentul vânzării – 30.000 lei; valoarea
contabilă, de 70.000 lei, este mai mare decât valoarea justă, de 60.000 lei, aceasta din urmă
fiind egală cu preţul de vânzare. Contractul de leasing a fost operaţional.
Conform IAS 17 Contracte de leasing, contabilizaţi tranzacţia de leaseback la locatarul
vânzător.
Subiectul 7
La data de 04.12.N, entitatea Alfa îi acordă unui furnizor extern un avans de 20.000 USD
pentru achiziţionarea unui echipament tehnologic. Cursul valutar la momentul acordării
avansului este de 3,55 lei/USD. Instalația nu este livrată de furnizor până la 31.12.N, dată la
care cursul valutar este de 3,75 lei/USD. La 20.01.N+1, Alfa recepționează instalația livrată
de furnizor. Preţul de cumpărare al activului este de 120.000 USD, cursul valutar la această
dată fiind de 3,80 lei/USD. De asemenea, pentru achiziţionarea instalației, Alfa plătește la
data de 20.01.N+1 taxe vamale în valoare de 50.000 lei şi TVA în sumă de 121.440 lei.
Știind că entitatea Alfa aplică OMFP nr. 1.802/2014, arătați ce înregistrări contabile
trebuie să efectueze aceasta în anii N şi N+1.
b5) Plata diferenţei către furnizorul extern: 456.000 lei – 71.000 lei = 385.000 lei
385.000 lei 404 = 5124 385.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în valută”
Rezolvare:
Total venituri scutite = 14.000 lei + 20.000 lei + 26.000 lei = 60.000 lei
Condiții de scutire a veniturilor comerciale:
15.000 euro x 4,4 lei/euro = 66.000 lei
Venituri neimpozabile = 66.000 lei x 10% = 6.600 lei
Rezultă că din totalul veniturilor comerciale doar suma de 6.600 lei este neimpozabilă, restul de 8.400 lei fiind
supuşi impozitului pe profit.
Cheltuieli comerciale aferente veniturilor impozabile = 8.000 lei x (8.400 lei/15.000 lei) = 4.480 lei
Impozit pe profit = (8.400 lei – 4.480 lei) x 16% = 627 lei
Subiectul 2
O persoană fizică obţine venituri din exercitarea profesiei liberale de evaluator imobiliar.
Aceasta efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în sumă de 1.200 lei
(300 lei plată trimestrială). La sfârşitul anului constată realizarea următoarelor venituri
şi cheltuieli:
Indicatori Sume (lei)
Venituri din prestarea activităţii de evaluator 95.000
Venituri din sponsorizări 10.000
Cheltuieli:
l cu materialele 20.000
l cu chiria 12.000
l cu personalul angajat 10.000
l cu energia electrică, telefonul, apa şi gazele 25.000
l de sponsorizare 3.000
l de protocol 2.500
l alte cheltuieli deductibile 4.000
Subiectul 3
SC Alfa SRL, stabilită în România şi înregistrată în scopuri de TVA în ţara noastră, îi vinde
societăţii Beta, stabilită în Ungaria şi înregistrată în scopuri de TVA în Ungaria, fructe,
care sunt transportate din România în Franţa. Beta îi comunică societăţii Alfa un cod
valabil de TVA emis de autorităţile din Ungaria, Alfa deținând şi documente de transport
care atestă transportul bunurilor din România în Franţa. Alfa facturează această
operațiune cu TVA 9%, conform cotei din România, argumentând că nu poate aplica
scutirea de TVA pentru livrările intracomunitare deoarece Beta nu i-a furnizat un cod
valabil de TVA emis de autorităţile din Franţa, locul unde ajung bunurile.
Răspuns:
Soluţia aleasă de SC Alfa SRL nu este corectă, deoarece ambele societăţi sunt înregistrate în scopuri de TVA, iar
transportul bunurilor se face între două state membre, aşa încât operaţiunea va trebui facturată fără TVA (taxare
inversă).
Subiectul 4
O societate achiziționează materii prime de la un furnizor chinez în următoarele condiţii:
prețul de cumpărare al bunurilor din factura externă – 42.000 USD, taxele vamale – 10%,
TVA – 20%, cursul de schimb utilizat – 3,5 lei/USD.
Subiectul 5
Ce persoane sau entităţi au obligaţia înregistrării fiscale şi care este codul de
identificare fiscală pentru persoanele fizice care exercită profesii libere?
Răspuns:
Orice persoană sau entitate care este subiect într-un raport fiscal se înregistrează fiscal, primind un cod de iden
tificare fiscală. Codul de identificare fiscală pentru persoanele fizice care exercită profesii libere este codul de
înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal.
3 DREPT
Subiectul 1
Care este momentul de la care o societate guvernată de Legea nr. 31/1990 dobândește
personalitate juridică?
Răspuns:
Momentul de la care o societate dobândește personalitate juridică este cel al înmatriculării ei în registrul comerţului.
Subiectul 2
Întrucât la o lună de la înregistrarea societăţii în registrul comerţului administratorul
desemnat renunță la funcția sa din motive personale, asociaţii numesc un nou
administrator, pe care îl împuternicesc cu înregistrarea actului adițional privind
schimbarea administratorului la registrul comerţului. Cu această ocazie se constată
că din dosarul societăţii lipsesc anumite documente, cum ar fi: specimenul de semnătură
şi cazierul administratorului iniţial, contractul de închiriere privind imobilul în care se află
sediul societăţii şi dovada depunerii în contul societăţii a aportului în numerar vărsat de
unul dintre asociaţi.
Subiectul 3
Care este temeiul juridic al obţinerii remuneraţiei directorilor unei societăţi pe acţiuni
administrate în sistem unitar şi cu ce este asimilată remunerația respectivă din punct
de vedere fiscal?
Răspuns:
Temeiul juridic al remuneraţiei directorilor unei societăţi administrate în sistem unitar este contractul de mandat.
Remunerația este asimilată din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii şi se impozitează potrivit legislaţiei
în materie.
Subiectul 4
Care sunt obligaţiile pe care lichidatorii trebuie să le îndeplinească de îndată ce au
preluat această funcţie, împreună cu directorii şi administratorii, respectiv cu membrii
directoratului societăţii?
Răspuns:
Prima îndatorire a lichidatorilor, imediat după preluarea funcției, constă în întocmirea unui inventar şi încheierea
bilanţului, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii, documente contabile pe care le vor
semna.
BIBLIOGRAFIE
1. IASB (2015), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia
nuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, Bucureşti.
2. Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004, cu modificările
şi completările ulterioare.
3. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 547/23.07.2015,
cu modificările și completările ulterioare.
4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi
ficările şi completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale
căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, publicat în Monitorul
Oficial nr. 687/04.10.2012, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.
Ordinul are în vedere sistemul EMCS (Excise Movement and Control System – Sistemul
, comentată
de Control al Mişcărilor cu Produse Accizabile), care este utilizat în toate statele membre ale
UE şi permite depunerea documentului administrativ în format electronic (e-DA), urmărirea
mișcărilor şi închiderea operaţiunilor cu produse accizabile în regim suspensiv de accize,
precum şi depunerea online a declaraţiilor privind situaţia achiziţiilor şi livrărilor de produse
accizabile.
Accesul la aplicațiile EMCS-RO se poate face de către operatorii economici autorizaţi să
desfășoare operaţiuni cu produse accizabile în regim suspensiv de accize, precum şi pentru
depunerea online a declaraţiilor privind situaţia achiziţiilor şi livrărilor de produse accizabile,
în calitate de: antrepozitar, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau utilizator final.
Soluţiile tehnice care pot fi utilizate de operatorii economici pentru accesul la aplicațiile
EMCS-RO sunt următoarele:
l conectarea securizată la o interfață web a EMCS-RO Mișcări şi EMCS-RO Stocuri (so
luția de conectare DTI – Direct Trader Input);
l schimbul securizat de date între aplicațiile operatorilor economici şi aplicația EMCS-RO
Mișcări (soluția de conectare EDI – Exchange Data Interface).
Ordinul reglementează în detaliu procedura de acces la aceste aplicaţii.
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 952 din 8 martie 2016
pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
nr. 3.744/2015 privind stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum şi a structurilor abilitate
cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită, publicat
în Monitorul Oficial nr. 186/11.03.2016
Conform acestui act normativ, la nivelul direcțiilor generale regionale ale finanţelor publice, Serviciul
executări silite cazuri speciale este structura abilitată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi
efectuarea procedurii de executare silită în cazurile speciale, cu excepţia comunicării somațiilor şi înființării
popririlor bancare, care se vor realiza de către organele fiscale centrale competente în administrarea debi
torilor respectivi.
Organizarea evidenței creanţelor bugetare care fac obiectul cazurilor speciale se va face de către organul
fiscal central competent în administrarea contribuabililor. Acesta va transmite zilnic către Serviciul executări
silite cazuri speciale un raport cu următoarele informaţii:
l comunicarea somației către contribuabil;
l înfiinţarea popririi bancare;
l calculul obligaţiilor fiscale accesorii;
l stingerea efectuată asupra creanţelor bugetare.
Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 319 din 4 martie 2016 pentru aprobarea condiţiilor pri
vind distrugerea în antrepozitul fiscal a produselor accizabile care nu au fost eliberate pentru consum,
publicat în Monitorul Oficial nr. 203/18.03.2016
În conformitate cu prevederile art. 340 alin. (10) din Codul fiscal, distrugerea totală sau pierderea ire
mediabilă a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize, inclusiv dintr-o cauză ce ţine de
natura produselor sau ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de
către autoritatea competentă, nu este considerată eliberare pentru consum.
Distrugerea este datorată unui caz fortuit atunci când aceasta este rezultatul unui eveniment care nu
putea fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 889 din 2 martie 2016
privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu, publicat în Monitorul Oficial
nr. 203/18.03.2016
Ordinul este dat în aplicarea art. 101 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia, în caz de
inactivitate temporară sau în cazul obligaţiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la
plata impozitului pe venit, organul fiscal central poate aproba, la cererea contribuabilului/plătitorului, alte ter
mene sau condiţii de depunere a declaraţiilor fiscale, în funcţie de necesităţile administrării obligaţiilor fiscale.
Regimul de declarare derogatoriu poate fi aprobat pentru perioade mai mari de 12 luni, dar nu mai mult
de trei ani consecutivi.
Pentru a beneficia de regimul de declarare derogatoriu, pe perioada supusă acestui regim, contribua
bilii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
l să nu desfășoare niciun fel de activitate;
l să nu obțină venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare şi/sau alte elemente
similare veniturilor;
l să nu dispună de personal angajat şi să nu plătească venituri cu regim de reţinere la sursă a impo
zitului;
l să figureze în evidenţa fiscală cu toate obligaţiile declarative şi de plată îndeplinite;
l să nu aibă în curs de soluţionare un decont cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare sau
o cerere de restituire a impozitelor şi taxelor;
l să nu facă obiectul unei inspecții fiscale în desfășurare;
l să nu fie înscriși în lista contribuabililor inactivi fiscal, cu excepţia situaţiei de la art. 92 alin. (1) lit. d)
din Codul de procedură fiscală;
l inactivitatea temporară să fie înscrisă în registrul comerţului (pentru persoanele înscrise în acest
registru), respectiv la organizaţiile profesionale care au eliberat documentele de funcţionare.
Regimul de declarare derogatoriu se solicită de contribuabili prin depunerea unei cereri la organul fis
cal, care va fi soluționată de acesta în termen de 45 de zile.
Pe perioada aplicării acestui regim, contribuabilii nu mai au obligaţia depunerii următoarelor declaraţii:
l formularul 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”;
l formularul 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit”;
l formularul 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit
şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”;
l formularul 120 „Decont privind accizele”;
l formularul 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”.
Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 159 din 11 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 208/21.03.2016
î Impozitul pe venit
Referitor la impozitul pe venit, s-au adus clarificări cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor
sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cotă de 50%,
conform art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal şi pentru care sunt aplicabile prevederile art. 68 alin. (7) lit. k)
din Codul fiscal. Potrivit art. 76 alin. (4) lit. ț) din acelaşi act normativ, acestea reprezintă avantaje neimpoza
bile pentru persoanele fizice beneficiare.
Totodată, au fost corelate denumirile tipurilor de venituri neimpozabile reprezentând contravaloarea ali
mentației de protecţie și a materialelor igienico-sanitare cu Legea securității şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006,
cu modificările şi completările ulterioare, în baza căreia sunt acordate aceste drepturi, pentru a corespunde
cu noile reglementări din legislația specifică.
î Accize
În ceea ce privește accizele, se clarifică faptul că autoritatea fiscală teritorială execută garanția în situația
în care operatorii economici înregistrează întârzieri la plata accizelor care depășesc termenul legal și la plata
altor obligații fiscale restante de natura celor administrate de ANAF cu mai mult de 30 de zile faţă de terme
nul legal de plată.
Totodată, se menţionează că în toate situațiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici
intră în competența comisiei, certificatul de atestare fiscală se obține de autoritatea fiscală centrală – direcția
de specialitate care asigură secretariatul comisiei, direct de la organul fiscal competent din cadrul Agenției
Naționale de Administrare Fiscală, potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice, iar
datele cu privire la cazierul fiscal se obțin tot de autoritatea fiscală centrală – direcția de specialitate care
asigură secretariatul comisiei, prin accesul direct la baza de date privind cazierul fiscal național, gestionat
de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
În acelaşi timp, se elimină obligația destinatarului înregistrat de a depune situația lunară centralizatoare
a livrărilor de produse accizabile la autoritatea vamală teritorială în raza căreia își are sediul social, dat fiind
faptul că numai achizițiile sunt efectuate în regim de accize, livrările având ca obiect produse accizabile
pentru care accizele au fost percepute.
Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 378 din 17 martie 2016 pentru modificarea şi comple
tarea Procedurii de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind
acordarea unor facilităţi fiscale în cazul creanţelor administrate de către organul fiscal central, aprobată
prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.831/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 219/24.03.2016
Potrivit acestui act normativ, obligaţiile de plată accesorii care pot face obiectul anulării la plată sunt
cele aferente obligaţiilor de plată principale cuprinse în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecții
fiscale şi comunicate în perioada 1-21 octombrie 2015. Actul normativ detaliază condiţiile pentru acordarea
anulării la plată.
Totodată, este stipulat faptul că organul fiscal emite o înștiințare de respingere a notificării ori de câte
ori constată că respectivul contribuabil nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele reglementate de preve
derile art. 1-4 din OUG nr. 44/2015.
În cazul obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 4 din ordonanţa de urgenţă, cererea de anulare a accesoriilor
trebuie depusă după stingerea obligaţiilor fiscale principale şi a unei cote de 45,8% din dobânzi, dar nu mai
târziu de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere.
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.099 din 29 martie 2016
privind legitimațiile eliberate executorilor fiscali care duc la îndeplinire măsurile asigurătorii şi efectu
ează procedura de executare silită, în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de
procedură fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 239/31.03.2016
Ordinul are în vedere aplicarea prevederilor art. 223 din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia
executarea silită se face de către organul de executare silită competent prin intermediul executorilor fiscali.
Aceştia trebuie să dețină o legitimație de serviciu pe care să o prezinte în exercitarea activităţii. Executorul
fiscal este împuternicit în faţa debitorului şi a terților prin legitimația de executor fiscal şi delegație emisă de
organul de executare silită.
În scopul efectuării executării silite, executorii fiscali pot:
l să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau în alte incinte unde acesta îşi
păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum şi să ana
lizeze evidenţa contabilă a debitorului în scopul identificării terților care datorează sau deţin în păstrare
venituri ori bunuri ale debitorului;
l să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoană fizică, precum
şi să cerceteze toate locurile în care acesta îşi păstrează bunurile;
l să solicite şi să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în deter
minarea bunurilor proprietate a debitorului;
l să aplice sigilii asupra bunurilor, întocmind în acest sens proces-verbal;
l să constate contravenții şi să aplice sancţiuni potrivit legii.
Accesul executorului fiscal în locuință, în incinta de afaceri sau în orice altă încăpere a debitorului,
persoană fizică sau juridică, se poate efectua între orele 6,00 şi 20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea în
cepută poate continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăi
nării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului poate avea loc şi la alte ore decât cele menţionate, precum
şi în zilele nelucrătoare, în baza autorizației instanței judecătorești.
Prin acest act normativ se prelungeşte termenul până la care instituţiile de credit pot transmite rulajele
şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum şi informaţiile şi documentele privind operaţiunile
derulate prin respectivele conturi în formatul şi modalitățile existente la data intrării în vigoare a ordinului
(de la 31 martie la 30 iunie 2016).
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.105 din 29 martie 2016
pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.769/2015
privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înre
gistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind
livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA,
publicat în Monitorul Oficial nr. 242/01.04.2016
Prin acest ordin se aprobă modelul şi conţinutul formularului 394, care se va folosi pentru declararea
operaţiunilor efectuate pe teritoriul naţional începând cu luna iulie 2016. Practic, raportarea în noul format
se aplică pentru livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional din a doua perioadă a anului
2016 şi va intra în vigoare la data de 1 iulie 2016.
Contribuabilii vor depune noul formular 394 astfel:
l cei care au ca perioadă fiscală luna, începând cu declaraţia aferentă lunii iulie (se depune până la
25 august);
l cei care au ca perioadă fiscală trimestrul, începând cu declaraţia aferentă trimestrului III 2016 (se
depune până la 25 octombrie).
Au fost introduse modalități specifice de declarare a operaţiunilor pentru care se aplică regimurile spe
ciale de TVA (bunuri second-hand, agenții de turism, opere de artă).
Totodată, a fost stabilită o limită de declarare individuală a facturilor de livrare către persoane fizice.
Astfel, facturile cu valoarea mai mică sau egală cu 10.000 lei se vor declara în mod global (se vor completa
numărul total al facturilor emise, valoarea totală a bazei impozabile şi TVA aferentă). Totuşi, începând cu
data de 1 ianuarie 2017 vor fi cuprinse în lista de detaliu toate facturile emise către persoane fizice, indiferent
de valoarea acestora.
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.110 din 31 martie 2016
privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
nr. 3.622/2015 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea
impozitului pe venit şi a contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice, publicat în Monitorul Ofi
cial nr. 257/06.04.2016
Prin acest act normativ se introduc două noi formulare pentru administrarea impozitului pe venit la
persoanele fizice:
l 256 „Decizie de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice” şi „Anexă la Decizia de impu
nere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice”;
l 257 „Decizie de anulare a deciziei de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice”.
Ordinul stabileşte modelul şi conţinutul noilor formulare, care se utilizează pentru impunerile din ofi
ciu efectuate de organul fiscal central competent începând cu anul 2016.
19. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilităţii, întocmirea, semnarea şi
prezentarea situaţiilor financiare. Ghid de aplicare, ediţia a IV-a, revizuită şi actualizată, Colecţia Standarde
Profesionale, 2011 – 25 lei
20. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societăţile comerciale, ediţia a III-a, revizuită
şi adăugită, Colecţia Standarde Profesionale, 2008 – 20 lei
28. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii de expert
contabil şi de contabil autorizat, ediţia a III-a, revizuită, Colecţia Ghidul Expertului Contabil, 2015 – 65 lei
29. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces la stagiul pentru obţinerea calităţii de
expert contabil şi de contabil autorizat, ediţia a IV-a, revizuită, Colecţia Ghidul Expertului Contabil, 2015 –
75 lei
30. CECCAR – Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale
şi situaţiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, 2015 – 80 lei
31. CECCAR – Ghid de ţinere a contabilităţii şi de elaborare a situaţiilor financiare individuale în conformitate
cu IFRS-urile la societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, volumul I, Colecţia Ghiduri Profesionale, 2013 – 30 lei
32. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obţinerii calităţii de expert contabil,
ediţia a II-a, Colecţia Pregătirea Stagiarilor, 2012 – 16 lei
33. CECCAR – Ghid de aplicare a reglementărilor contabile naţionale în domeniul agriculturii, Colecţia Ghiduri
Profesionale, 2012 – 30 lei
34. CECCAR – Gestiunea unui cabinet de expertiză contabilă. Suport de curs standard pentru Programul Naţional
de Dezvoltare Profesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă, 2012 – 20 lei
35. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită,
Colecţia Calitatea Serviciilor Contabile, 2012 – 20 lei
36. CECCAR – Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de prevenire şi combatere a
spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină –
Deontologie, 2012 – 20 lei
37. CECCAR – Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul şi managementul proiectelor cu finanţare
europeană, Colecţia Ghiduri Profesionale, 2011 – 30 lei
38. CECCAR – Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, ediţia a V-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină –
Deontologie, 2011 – 25 lei
39. CECCAR – Contabilitate şi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfăşurate în cadrul
Programului Naţional de Dezvoltare Profesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă,
2010 – 20 lei
42. CECCAR – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015.
Cuprinde standardele care intră în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2015, dar nu cuprinde standardele pe
care acestea le înlocuiesc, Partea A şi Partea B, 2015 – 220 lei
43. CECCAR – Manualul de Norme Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public 2013, vol. I şi II, 2014 –
120 lei
44. CECCAR – Ghidul de utilizare a ISA-urilor în auditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ediţia 3, 2012 – 30 lei
45. CECCAR – Standardul Internaţional de Raportare Financiară pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IFRS pentru
IMM-uri) 2009; Bază pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaţii financiare ilustrative. Lista pentru
prezentarea şi descrierea informaţiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broşuri), 2010 – 50 lei
Elevii unui liceu din Turcia, în vizită de studiu la filiala CECCAR București
În data de 15 aprilie a.c., un grup de elevi
turci, beneficiari ai programului Erasmus+,
European Accounting System and Private
Pension, aflați în România pentru schimb
de experiență cu elevii Colegiului Economic
„Costin C. Kirițescu” din Capitală, au fost
oaspeții filialei CECCAR București.
Împreună cu delegația care îi însoțește,
formată din directorul și alte două cadre
didactice ale liceului turc, elevii au primit
informații despre CECCAR, despre istoria
de 95 de ani a organismului profesional și
renumele de care se bucură acesta la nivel
internațional. Elevilor li s-a alăturat și primul
președinte al filialei CECCAR București,
Ali Eden.
Şi pentru că istoria se reflectă cel mai bine în imagini din vremurile pe care dorim să le evocăm, directorul
executiv al filialei, ec. Elena Boban, împreună cu președintele, lect. univ. dr. Florentin Caloian, le-au prezentat
elevilor un film cu istoria organismului profesional de la înființare, din 1921, și până în zilele noastre. Aceştia
au putut vedea astfel progresul profesiei de-a lungul timpului, mărturie stând și obiectele expuse la Muzeul
Profesiei Contabile, pe care l-au vizitat în aceeași zi. Conducerea filialei le-a arătat documente şi instrumente
de lucru specifice contabilității, mărturii scrise ale momentelor-cheie din existența Corpului, de la primele
atestări ale activităților contabile din România până la ample lucrări din prezent.
Pentru a le prezenta o bucățică din bogata
istorie a României și din frumusețile
Bucureștiului, conducerea filialei a însoţit
grupul de elevi turci la Biserica Dobroteasa,
care are o istorie ce poate trezi interesul
cercetătorului, dar şi al oricărui privitor
iubitor de trecut.
2016 –
95 de ani
de existenţă
a CECCAR
În pregătirea
Conectarea
celui de-al
la era
XXI-lea
digitală
Congres
Revista
Agenda
presei
CECCAR
economice
Curier
legislativ