Revista Revistã acreditatã CNCSIS – categoria C

CONTABILITATEA,
EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR
ISSN 1454 – 9263 Comunicări către
profesioniştii contabili
Editor: Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România (CECCAR) þ Editorul aşteaptă de la cititori articole,
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, opinii şi propuneri privind orice
cod poştal 040296; OP 53, CP 199 problemă de contabilitate, fiscalitate,
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88 audit financiar, evaluare, pieţe
ceccar@ceccaro.ro  www.ceccar.ro
de capital, expertize contabile, divizări,
Redactor-şef: fuziuni, lichidări şi alte domenii
Paul Marinescu adiacente.
Colegiul de redacţie:
Prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova – Preşedinte CECCAR þ Rugăm autorii să ne trimită articolele
Prof. univ. dr. Jacques Richard – Université Paris-Dauphine, Franţa pe adresa de e-mail a redacţiei.
Prof. univ. dr. David Alexander – University of Birmingham, Marea þ Volumul ideal al unui articol este
Britanie
de aproximativ şapte/nouă pagini.
Prof. univ. dr. Andrei Filip – ESSEC Business School, Paris, Franţa
Prof. univ. dr. Elena Barbu – IAE Grenoble, Franţa þ Autorii trebuie ca, alături de semnătură,
Prof. univ. dr. Donna Street – University of Dayton, SUA la subsolul articolului să îşi precizeze
Prof. univ. dr. Marioara Avram – Universitatea din Craiova adresa, numărul de telefon, locul
Prof. univ. dr. Dorin Cosma – Universitatea de Vest din Timişoara de muncă şi calitatea, precum şi codul
Prof. univ. dr. Liliana Feleagă – ASE Bucureşti numeric personal.
Prof. univ. dr. Adriana Tiron Tudor – Universitatea „Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca þ Editorul nu publică articole nesemnate
Conf. univ. dr. Răzvan Mustaţă – Universitatea „Babeş-Bolyai”, şi nu returnează materialele
Cluj-Napoca nepublicate.
Conf. univ. dr. Costel Istrate – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
þ Opiniile exprimate în articolele
Prof. univ. dr. Stefano Azzali – Università Degli Studi di Parma, Italia publicate în revistă, ca şi
Prof. univ. dr. Paolo Andrei – Università Degli Studi di Parma, Italia responsabilitatea ştiinţifică şi juridică
Prof. univ. dr. Dorel Mateş – Universitatea de Vest din Timişoara privind conţinutul acestora le aparţin
Ec. Daniela Vulcan – Director general CECCAR în exclusivitate autorilor.
Conf. univ. dr. Ştefan Bunea – ASE Bucureşti
Prof. univ. dr. Nadia Albu – ASE Bucureşti þ Menţionăm că editorul nu este
Lect. univ. dr. Maria Mădălina Gîrbină – ASE Bucureşti răspunzător pentru nicio pierdere
Conf. univ. dr. Adriana Florina Popa – ASE Bucureşti cauzată vreunei persoane fizice sau
Prof. univ. dr. Marin Toma – Preşedinte CECCAR juridice care acţionează sau se abţine
de la acţiuni ca urmare a consultării
Secretar general de redacţie: Valeria Marinescu articolelor apărute în această revistă.
Redacţia: Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4
þ Toate drepturile acestei ediţii sunt
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88
rezervate CECCAR. Nu este permisă
edituraceccar@yahoo.com  www.ceccar.ro
reproducerea integrală sau parţială
Tipar: SC Global Production SRL a artico­lelor publicate în revista
CONTABILITATEA, EXPERTIZA
Acest produs a fost realizat în unitatea protejată SC Global
ŞI AUDITUL AFACERILOR fără
Production SRL, conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia
şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. consimţământul scris al editorului.

Costul unui abonament la revista
CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL
AFACERILOR pentru anul 2015 este:
 anual ---------------------------------------- 180 lei
 semestrial ------------------------------------ 90 lei
 trimestrial ------------------------------------ 45 lei
Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casieria CECCAR
– sediul central, fie cu ordin de plată sau mandat poştal, în contul
CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384, Raiffeisen Bank – Agenţia
Brătianu.
Copia după documentul de plată îm­preu­nă cu nu­mele dvs. şi adresa
unde doriţi să primiţi revista expediaţi-le prin fax, la 021 330 88 88,
sau prin e-mail, la adresa edituraceccar@yahoo.com.
 DIN ACTIVITATEA EVALUARE
CECCAR
37 Evaluarea fondului comercial
07 Simpozionul „Personalitatea prin metoda fluxurilor de
prof. univ. dr. Marin Toma în numerar actualizate (metoda
contabilitatea românească” – DCF) cu ajutorul tehnologiei
ediția a II-a informaționale (I) – Sebastian
Iuliu Gyuricza, Mirabela
SUMAR
Ancuţa Gyuricza,
PRACTICĂ Ronela-Manuela Lascu
CONTABILĂ

09 Politici contabile pentru

o raportare financiară FISCALITATE
mai relevantă. Tratamente
45 Ghid practic privind
contabile ale elementelor
microîntreprinderile
legate de utilizarea unor
în anul 2014 (II) – Laurenţiu
imobilizări corporale
Stanciu, Gheorghe Streşna,
și ale subvențiilor aferente
Cristian Rapcencu
proiectelor cu finanțare
europeană – Ştefan Bunea 53 Abordări contabile și fiscale
Tratamentul contabil al privind scutirea de impozit
15
activității de alimentație a profitului reinvestit – Lucian
publică – Răzvan Vonea Cernuşca

19 Contabilitatea decontărilor
cu terţii. Studii de caz (VI) –
TEHNOLOGIA
Ioan Moroşan
INFORMAŢIILOR

59 Instrumentele social media

CONTABILITATE pentru contabili. Funcțiile
DE GESTIUNE conturilor pe LinkedIn,
Facebook, Twitter – Nicolae
25 Politica de fidelizare și Bobiţan, Diana Dumitrescu
contabilitatea managerială –
Horia Cristea, Alexandru
Buglea
65 LEGISLAŢIE
COMENTATĂ
ANALIZĂ
ECONOMICO-FINANCIARĂ
68 BIBLIOTECA
32 Analiza dinamicii nivelului DE SPECIALITATE
absolut și nivelului relativ
al cheltuielilor cu forța
de muncă – Nicolae
Mihăilescu, Ustinia Răchită
 FROM CECCAR’S EVALUATION
CONTENTS ACTIVITY
37 The Discounted Cash Flow
07 ”The Figure of Professor (DCF) Measurement
Marin Toma PhD of Goodwill, Based on
in Romanian Accounting” Information Technology (I) –
Symposium – 2nd Edition Sebastian Iuliu Gyuricza,
Mirabela Ancuţa Gyuricza,
Ronela-Manuela Lascu
ACCOUNTING
PRACTICE

09 Accounting Policies for TAXATION

a More Relevant Financial
Reporting. Accounting
Treatments of Items Related
to Using Property, Plant and
Equipment and of Grants
Related to European Financing
Projects – Ştefan Bunea
Accounting Treatment of Food
15
Services – Răzvan Vonea
45 Practice Guide on
Micro-Entities in 2014 (II) –
Laurenţiu Stanciu, Gheorghe
Streşna, Cristian Rapcencu
53 Accounting and Fiscal
Approaches to Tax Relief
on Reinvested Profit – Lucian
Cernuşca

19 Accounting for Third

Party Settlements. Case INFORMATION
Studies (VI) – Ioan Moroşan TECHNOLOGY

59 Social Media Instruments

MANAGEMENT for Accountants. LinkedIn,
ACCOUNTING Facebook, Twitter
Functionalities – Nicolae
25 Loyalty Policies and Bobiţan, Diana Dumitrescu
Management Accounting –
Horia Cristea, Alexandru
Buglea
65 ANALYZED
LEGISLATION
ECONOMIC AND
FINANCIAL ANALYSIS
68 SPECIALIZED
32 The Analysis of the Dynamics LIBRARY
of the Absolute Level
and the Relative Level of
Employment Expenditures –
Nicolae Mihăilescu, Ustinia
Răchită
 DE L’ACTIVITE
SOMMAIRE 07
DU CECCAR
Le symposium
« La personnalité du Prof.
Dr. Marin Toma dans la
comptabilité roumaine » –
2ème édition
PRATIQUE
COMPTABLE
09 Les politiques comptables
d’une communication
financière plus pertinente.
Les traitements comptables
des éléments liés à l’emploi
des immobilisations
corporelles et des subventions
associées aux programmes
de financement européen
– Ştefan Bunea
15 Le traitement comptable
dans l’industrie alimentaire –
Răzvan Vonea
La comptabilité des
19
règlements des tiers. Etudes
de cas (VI) – Ioan Moroşan
COMPTABILITE
DE GESTION
25 Des politiques de fidélisation
et la gestion comptable –
Horia Cristea, Alexandru
Buglea
EVALUATION
37 L’évaluation du fond
commercial par la méthode
de l’actualisation des flux
de trésorerie fondée sur la
technologie de l’information (I)
– Sebastian Iuliu Gyuricza,
Mirabela Ancuţa Gyuricza,
Ronela-Manuela Lascu
FISCALITE
45 Guide pratique des micro-
entreprises en 2014 (II) –
Laurenţiu Stanciu, Gheorghe
Streşna, Cristian Rapcencu
53 Des méthodes comptables
et fiscales pour l’allégement
fiscal sur le profit réinvesti –
Lucian Cernuşca
LA TECHNOLOGIE
DE L’INFORMATION
59 Les instruments des médias
sociaux pour les comptables.
Les fonctions de LinkedIn,
Facebook et Twitter – Nicolae
Bobiţan, Diana Dumitrescu
65 COMMENTAIRE
SUR LA LEGISLATION

68 BIBLIOTHEQUE
ANALYSE ECONOMIQUE DE SPECIALITE
ET FINANCIERE

32 L’analyse de la relation
du niveau absolu et du
niveau relatif des dépenses
avec l’emploi – Nicolae
Mihăilescu, Ustinia Răchită
 Din activitatea CECCAR
Ședinţa Consiliului pentru Standarde Internaţionale
de Contabilitate pentru Sectorul Public
8-11 decembrie 2014, Toronto

În perioada 8-11 decembrie 2014 s-a desfășurat la Toronto ședința Consiliului pentru Standarde In­
ternaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public al IFAC.
Prima zi a reuniunii a fost dedicată raportării cu privire la activitățile de comunicare ale IPSASB şi
nou­tă­­ților legate de EPSAS-uri, fiind prezentat și un rezumat referitor la Planul de lucru al IASB. Membrii
IPSASB, printre care și reprezentantul profesiei contabile din România, au discutat și aspecte legate de
apro­barea și aplicarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul
Public.
Cele trei zile de lucru care au urmat au fost dedicate dezbaterilor de natură tehnică. Au fost revizuite
proiecte ale diverselor Documente de consultare elaborate de IPSASB pe diferite aspecte (beneficiile so­cia­
le, instrumentele financiare din sectorul public, raportarea cu privire la furnizarea serviciilor) şi au fost
aprobate modificările aduse unor IPSAS-uri, precum și forma finală a Strategiei și a Planului de lucru ale
IPSASB.

Colocviul excepţional „Contabilitate publică și privată,

standarde internaţionale, guvernare” al Academiei
de Știinţe și Tehnici Contabile și Financiare din Franţa
17 decembrie 2014, Paris

Cu ocazia aniversării a 10 ani de la înființarea Academiei de Științe și Tehnici Contabile și Financiare

din Franța, ca for comun de reflecţie și comunicare pentru profesioniștii din domeniile contabilității, ges­
tiunii, auditului și finanțelor, Ministerul Economiei, Industriei și Cifrelor din Franța a găzduit, în data de
17 de­cembrie 2014, Colocviul excepțional al Academiei dedicat contabilității private și publice, precum
și utilității sale pentru întreprinderi și sectorul public, pentru normalizarea contabilă în spațiul francofon și
pe plan mondial.
În introducere, președintele Academiei de Științe și Tehnici Contabile și Financiare a prezentat cele
mai recente proiecte ale instituției, care a reușit, prin intermediul membrilor săi, să devină o „comunita­
te in­telectuală și tehnică” a specialiștilor din domeniu. Subiectele abordate în cadrul colocviului au fost
ge­nerale și de mare actualitate pentru profesia franceză și francofonă: planul general de conturi pentru
2014 și noutăți din partea Autorității pentru Standarde Contabile, dificultăți și soluții pentru contabilita­
tea din sectorul public și din cel privat, impactul normalizării și al guvernanței contabile internaționale
asupra întreprinderilor.
Numeroase personalități franceze și internaționale au dat curs invitației de a lua cuvântul la acest
eveniment excepțional (printre care şi Jean Tirole, cel care a primit Premiul Nobel pentru Economie în anul
2014), printre invitații internaționali aflându-se și președintele filialei din România a Academiei de Științe
și Tehnici Contabile și Financiare.

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 Adunarea membrilor
Federaţiei Experţilor Contabili Europeni
17 decembrie 2014, Bruxelles

În data de 17 decembrie 2014, Adunarea membrilor FEE s-a reunit la Bruxelles, în ședință statutară,
pentru a decide cu privire la aspectele legate de organizarea și structura Federației (situații financiare, noi
can­didaturi, ajustări ale Regulamentului FEE, desemnarea vicepreședinților și a președintelui adjunct pentru
perioada 2015-2016, strategie și buget). La eveniment a participat și reprezentantul Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
Această ședință a fost precedată de o întâlnire cu echipa FEE și cu liderii din profesie, în cadrul că­
reia membrii au putut dialoga cu echipa FEE despre preocupările lor majore și despre stadiul politicilor
internaționale și europene. Cu această ocazie s-a făcut schimb de informaţii cu privire la activitatea profesiei
și a Federației la nivelul Uniunii Europene și pe plan mondial şi s-a discutat, din punct de vedere strategic,
împreună cu liderii din profesia contabilă europeană, despre viitorul organizaţiilor profesionale, dar și
despre impactul noilor tendințe din reglementare asupra activităţii profesioniştilor contabili, a cabinetelor
lor şi a organismelor profesionale.

Corpul Expertilor
, Contabili si, Contabililor
Autorizati, din România si, Editura CECCAR
le ureazã membrilor CECCAR, precum
si, colaboratorilor si, cititorilor Revistei
UN AN NOU FERICIT
SI, PLIN DE REALIZÃRI
PROFESIONALE SI, PERSONALE!
Redactia
,

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 5

 Târgul Internațional Gaudeamus
19-23 noiembrie 2014, București

Ne îndreptăm cu pași
repezi către sfârșitul unui an
plin de evenimente care au
avut în prim-plan dome­nii­
le fiscal și financiar-con­
tabil. La fel ca în lunile pre­
cedente, filiala CECCAR
Bu­curești a desfășurat și în
luna noiembrie o activitate
profesională complexă, or­
ga­ni­zând mese rotunde, în­
tâlniri profesionale și par­
ticipând la diverse eve­ni­
mente.
Astfel, în perioada
19-23 noiembrie 2014, fi­
liala București a CECCAR
a fost prezentă, ca în fiecare an, cu un stand de carte la cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Internaţional
Gaudeamus – Carte de învățătură, care a avut loc la Pavilionul Central al Complexului Expoziţional
Romexpo. Totodată, filiala a organizat în cadrul târgului mese rotunde la care au participat membri ai
CECCAR, studenţi din cadrul ASE, dar și alte persoane in­teresate de subiectele de mare interes și de ac­
tualitate dezbătute.
În zilele de 19 şi 20 noiembrie, în cadrul a două mese rotunde, președintele filialei, lect. univ. dr.
Florentin Caloian, a dezvoltat, în faţa unui public numeros, temele „Neimpozitarea profitului reinvestit” și
„Imaginea fidelă versus reprezentarea exactă. Evaluarea și recunoașterea imobilizărilor corporale”. Partici­
panţii au primit informaţii utile pentru activitatea pe care o desfășoară, discuţiile decurgând într-un mod
antrenant, cu întrebări și răspunsuri de interes în contextul actual. La aceste mese rotunde s-a pus accen­
tul pe exemplificare, prin prezentarea unor studii de caz, pentru ca detaliile să fie cât mai bine redate și
înţelese.
Răspunsul la întrebarea „Fiscalitatea. Încotro?” l-au aflat cei prezenţi la masa rotundă care s-a desfă­
șurat în data de 21 noiembrie 2014. Secretar general al IFA România şi director al Biroului Fiscalitate al
CECCAR, asist. univ. dr. Florin Dobre le-a prezentat participanţilor la întâlnirea profesională aspecte care
ţin de fiscalitate și de evoluţia acesteia în ţara noastră. Subiectul a fost intens dezbătut, toţi cei prezenţi
manifestându-şi interesul pentru tema aleasă.
Seria meselor rotunde din cadrul târgului a fost încheiată prin întâlnirea profesională de sâmbătă,
22 noiembrie, prilej cu care asist. univ. dr. Florin Dobre le-a prezentat celor interesaţi tema „Deductibilitatea
TVA, o provocare”.
În cadrul meselor rotunde care au avut loc cu ocazia târgului de carte Gaudeamus, cei prezenţi au
arătat un real interes pentru temele dezbătute și studiile de caz prezentate de președintele filialei CECCAR
București și directorul Biroului Fiscalitate al CECCAR. Întâlnirile profesionale s-au bucurat de un număr
mare de participanţi, aceștia arătându-se mulțumiți de modul în care au decurs discuțiile, de lă­muririle
primite, dar mai ales de subiectele alese.
De asemenea, standul de carte pregătit pentru acest eveniment s-a bucurat de un număr mare de
vizitatori interesați de publicațiile Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.
Cărțile de specialitate editate de Corp sunt deosebit de importante pentru profesioniștii contabili care des­
fășoară activități în domeniul economic. Totodată, tinerii care vor să îmbrățișeze profesia de contabil sunt
interesați de publicațiile Corpului în scopul formării profesionale. Corpul Experților Contabili și Contabililor
Autorizați din România este preocupat permanent de editarea de diverse lucrări complexe, de actualitate,
care vin în sprijinul profesioniștilor din domeniu.

6 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 SIMPOZIONUL
„PERSONALITATEA PROF. UNIV. DR. MARIN TOMA
ÎN CONTABILITATEA ROMÂNEASCA”

(
- ediţia a II-a -
„Provocări actuale și viitoare în profesia contabilă.
Soluţii și recomandări”

Profesioniști din domeniul financiar-contabil, reprezentanţi ai institu­ţii­

Această manifestare ști­ lor cu care CECCAR are un dialog permanent, ai mediului aca­demic și
in­ţifică a fost constituită atât de afaceri, dar și persoane interesate de aspecte ce ţin de acest domeniu,
ca un omagiu faţă de moște­ alături de reprezentanţi ai conducerii Corpului și ai filialei CECCAR
nirea de mare preţ lăsată de București, s-au reunit, în data de 28 noiembrie, la sediul filialei CECCAR
prof. univ. dr. Marin Toma, Bucureşti, pentru a lua parte la cea de-a II-a ediţie a Sim­pozionului pro­
ca­re a făcut eforturi nemăr­ fesiei contabile „Personalitatea prof. univ. dr. Marin Toma în contabili­
ta­tea românească”.
ginite pentru ca în România,
în Europa și în întreaga lume
con­­tabilul român să fie cunoscut, preţuit și urmat în tot ceea ce întreprinde pentru afirmarea acestei nobile pro­
fesii, cât și pentru promovarea și dezvoltarea principalelor direcţii de perspectivă ale profesiei contabile. Amfi­
teatrul care poartă numele celui care a fost prof. univ. dr. Marin Toma a găzduit acest eveniment.
În deschiderea evenimentului au luat cuvântul atât reprezentanţi ai conducerii filialei CECCAR București –
președintele, lect. univ. dr. Florentin Caloian, și directorul executiv, ec. Elena Boban, cât și președintele CECCAR,
prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova.
„Evenimentul de astăzi este o acţiune de o anvergură profesională deosebită. Simpozionul, încă de la in­
stitui­­rea sa, a fost dedicat domnului prof. univ. dr. Marin Toma, personalităţii domniei sale în contabilitatea
româ­nească – primul președinte al Corpului după Revoluţie, cel care a reînfiinţat CECCAR”, a declarat lect. univ.
dr. Florentin Caloian în cuvântul de deschidere. Domnia sa a adăugat: „Doresc să precizez că această organizaţie
profesională, cea mai mare din România, a fost înfiinţată în anul 1921 și şi-a reluat activitatea după perioada co­
munistă, din anul 1992,
prin ini­ţia­tiva și munca
de înalt dinamism a dom­
nului pre­ședinte Marin
Toma. În această peri­oa­
dă, or­ga­nizaţia noastră
s-a con­solidat atât la ni­
vel na­ţional, cât și in­ter­
naţional. Avem filia­le în
toate jude­ţele ţării. Prin
contri­buţia fos­tu­lui pre­
ședin­te al CECCAR, dom­
nul Ma­rin Toma, ne bu­
curăm de recunoaștere
eu­ropea­nă și interna­ţio­
nală și avem o organizare
impecabilă. Avem con­
vin­­gerea că în viitor moș­
­tenirea dom­niei sale va

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 7

fi dezvolta­tă și consolida­
tă în acord cu condi­ţii­le
vremurilor noastre”.
Președintele Corpu­
lui, prof. univ. dr. Robert
Aurelian Șova, a decla­
rat: „Mă bucur să fiu ală­
turi de dumneavoastră
astăzi, în cadrul lucrărilor
acestui simpozion, care
are o temă provocatoare
şi de actualitate. (...) Aş
vrea să confirm faptul că
profesia contabilă trebu­
ie să se adapteze la noile
condiţii”. Potrivit preșe­
dintelui CECCAR, „dom­
nul preşedinte Marin Toma a contribuit foarte mult la ceea ce reprezintă azi CECCAR. Trebuie să privim în viitor,
să vedem ce avem de făcut în noile condiţii, astfel încât profesia contabilă din România să se dezvolte în con­
tinuare, având în vedere faptul că, aşa cum s-a subliniat şi în cadrul celei de-a XX-a ediţii a Congresului Profesiei
Contabile din România, este cea mai reglementată profesie la nivel mondial. Sunt sigur că lucrările simpozionului
de astăzi vor fi foarte utile dezvoltării profesiei”.
La rândul său, directorul executiv al filialei CECCAR București a transmis un mesaj cu ocazia acestui eve­
ni­ment deosebit de important în activitatea filialei, afirmând: „Astăzi consemnăm o nouă ediţie, cea de-a doua,
a unei manifestări care poartă amprenta a ceea ce ne place să numim spiritul CECCAR, spirit care indisolubil
este legat de cel care a fost şi va rămâne pentru noi marele profesor, preşedinte şi om Marin Toma. Sperăm, ne
dorim şi ne străduim să menţinem viu acest spirit, lucru posibil în special prin iniţiativele doamnei director ge­
neral, ec. Daniela Vulcan, iniţiative preluate de fiecare filială a CECCAR. Fiind cea mai mare filială, ne dorim
să păstrăm ştacheta la un nivel foarte înalt. Doamna director general ne susţine permanent. Îi mulţumim pentru
sprijinul acordat organelor alese ale Corpului, preşedinţii de filiale şi Consiliul superior, condus de domnul
pre­şedinte Robert Aurelian Şova, căruia îi mulţumesc, de asemenea, pentru prezenţa alături de noi la acest
eveniment”.
În cadrul simpozionului, invitați de seamă au susținut lucrări de interes, strâns legate de tema principală,
„Pro­vocări actuale și viitoare în profesia contabilă. Soluţii și recomandări”.
Întâlnirea s-a derulat pe trei paneluri, primul fiind destinat discuțiilor legate de „Impactul fiscalităţii asupra
mediului concurenţial din România”.
În cea de-a doua parte, rezervată reprezentanților Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării
Banilor, au fost prezentate lucrări pe tema „Etică profesională, conformitate și cunoașterea clientelei în scopul
prevenirii și combaterii spălării banilor”. Subiectul se înscrie în obiectivele Corpului de a înlătura fenomenele ne­
gative din economia României.
Cel de-al treilea panel a avut ca temă „Contabilitatea – ştiinţă și artă a stăpânirii și dezvoltării afacerii”.
Subiectele au fost dezbătute intens de cei prezenți la eveniment, care au încercat astfel să găsească soluții
pentru rezolvarea unor probleme ce țin de economia națională.
Au luat cuvântul reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Ministerului Finanțelor Publice, ai Oficiului Națio­
nal de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, dar și cadre universitare și experți din domeniul contabil.
Evenimentul a avut un succes major în rândul participanților și se înscrie în sfera manifestărilor profesiona­
le de rang înalt organizate de filiala București a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din
România.

8 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

Politici contabile pentru o raportare

Practică contabilă
financiară mai relevantă. Tratamente
contabile ale elementelor legate
de utilizarea unor imobilizări corporale
și ale subvențiilor aferente proiectelor
cu finanțare europeană
Ștefan BUNEA, conf. univ. dr.
ASE București

ABSTRACT

Accounting Policies for a More Relevant Financial Reporting. Accounting Treatments

of Items Related to Using Property, Plant and Equipment and of Grants
Related to European Financing Projects

The proper disclosure by a thorough delimitation between property, plant and equipment
and inventories remains a challenge for the accounting regulatory authority. The possibility
of recognizing some items with individual insignificant amounts on an aggregated basis
as property, plant and equipment items, as well as the recognition as fixed assets of any
spear parts and service and security assets that meet the criteria for the property, plant
and equipment recognition ensures the refining of the accounting balance sheet and the
accurate disclosure of the inventories rotation rhythm as well as of the financing needs
related to investment assets.
Abnormalities identified within the monographies pertaining to some European financing
programs have required the clarification of the way in which the entity should ensure, as
much as possible, the connection between revenues on grants and project-related expenses
that are justified by the refund claim analysis.
The solutions designed during the regulations revision process have been inspired, this
time as well, by the IFRS referential (IAS 16 Property, Plant and Equipment and IAS 20
Accounting for Government Grants and Disclosure of Government Assistance).

Key terms: property, plant and equipment, inventories, recognition, aggregation, grants,
connecting expenses with revenues

Prezentarea adecvată a informaţiilor prin delimitarea fină a elementelor între imobilizări corporale
şi stocuri este un deziderat urmărit de autoritatea de reglementare contabilă. Posibilitatea recunoaşterii
unor elemente cu valori individuale nesemnificative pe o bază agregată ca elemente de imobilizări cor­
porale, precum şi recunoaşterea la imobilizări corporale a oricăror piese de schimb şi active de service
şi de siguranţă care îndeplinesc condiţiile de recunoaştere ca imobilizări corporale asigură rafinarea
bilanţului contabil şi reflectarea corectă a vitezei de rotaţie a stocurilor şi a nevoii de finanţare aferente
activelor de investiţii.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 9

 Anomaliile identificate în monografiile aferente unor proiecte cu finanţare europeană au determinat
necesitatea clarificării modului în care entitatea trebuie să asigure, pe cât posibil, conectarea veniturilor
din subvenţii cu cheltuielile aferente proiectului care sunt justificate în urma analizei cererii de rambursare.
Soluţiile definite în procesul de revizuire a reglementării au fost, şi de data aceasta, inspirate din refe­
ren­ţialul IFRS (IAS 16 Imobilizări corporale şi IAS 20 Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi pre-
zentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală).

1. Tratamentul pieselor de schimb, modificarea şi completarea Reglementărilor contabi-

al echipamentului de service,
de securitate şi al altor elemente
legate de utilizarea unor elemente
de imobilizări corporale
În forma sa iniţială, Ordinul ministrului finan-
ţelor publice nr. 3.055/2009 prevedea că piesele de
schimb şi alte asemenea elemente destinate utiliză-
rii unor imobilizări corporale sunt stocuri (pct. 154
alin. (1) lit. c)). Acest tratament contabil, coerent cu
prevederi ale unor reglementări contabile trecute, nu
a avut darul de a facilita prezentarea corespunzătoare
a acestor elemente în bilanţ.
În mod normal, dacă un element sau un grup de
elemente îndeplineşte condiţiile de recunoaştere ca
imobilizare corporală prevăzute de ordin, pe calea
raţionamentului profesional ar trebui să se realizeze
acest lucru.
Multe entităţi au astfel de elemente, fie multe
şi mărunte, fie de valori mai mari, recunoscute la
stocuri, deşi ele sunt ataşate activităţii de investiţii a
entităţii, şi nu activităţii de exploatare (gestiunii de
stocuri). Ele nu îndeplinesc definiţia şi criteriile de
recunoaştere aferente stocurilor prevăzute de ordin.
Practic, OMFP nr. 3.055/2009 solicita prezentarea
informaţiilor referitoare la astfel de elemente într-o
manieră lipsită de coerenţă, cu definiţii şi criterii de
recunoaştere prescrise.
Efectul asupra calităţii raportării financiare a
acestor entităţi nu a fost unul benefic. Valoarea, de
multe ori semnificativă, a acestor elemente legate
de funcţionarea unor imobilizări corporale recunos-
cută în masa stocurilor altera semnificaţia vitezei
de rotaţie a stocurilor. Unele entităţi aveau o viteză
de rotaţie a stocurilor de producţie bună sau foarte
bună, dar în raportare se prezenta o viteză mult scă-
zută ca urmare a includerii în categoria stocurilor a
unor elemente care nu erau stocuri.
Acest neajuns a fost înlăturat prin modificările
ulterioare aduse OMFP nr. 3.055/2009 (vezi Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 1.898/2013 pentru
le conforme cu directivele europene). Soluţii­le pro-
puse au fost inspirate în mod evident din politicile
contabile prevăzute de IAS 16 Imobilizări corporale.
Art. I pct. 4 din OMFP nr. 1.898/2013 prevede:
„Punctul 92 se modifică şi va avea următorul
cuprins: (...)
(4) În vederea recunoaşterii imobilizărilor cor­
porale se impune utilizarea raţionamentului profesio­
­nal la aplicarea criteriilor de recunoaştere pentru
circumstanţele specifice entităţii. În unele cazuri, ar
putea fi adecvat să fie agregate elementele nesemni­
ficative individual, cum ar fi matriţele, aparatele de
măsură şi control, uneltele şi alte elemente simila­
re, şi să se aplice criteriile de recunoaştere a valorii
agregate a acestora.
(5) Piesele de schimb şi echipamentul de ser­
vice sunt, în general, contabilizate ca stocuri şi re­
cunoscute în profit sau pierdere atunci când sunt
consumate. Totuşi, piesele de schimb importante şi
echipamentele de securitate sunt considerate imo­
bilizări corporale atunci când o entitate preconizea­
ză că le va utiliza pe parcursul unei perioade mai
mari de un an”.
Pentru comparaţie, iată şi prevederile IAS 16:
Pct. 8: „Elementele precum piesele de schimb,
echipamentele de securitate şi de service vor fi recu­
noscute în conformitate cu prezentul IFRS (ca fiind
imobilizări corporale) atunci când acestea corespund
definiţiei imobilizărilor corporale. Altfel, aceste ele­
mente sunt clasificate ca stocuri.”
Pct. 9: „Prezentul standard nu prescrie unita­
tea de măsură pentru recunoaştere, adică ce con­
stituie un element de imobilizări corporale. Astfel,
se impune utilizarea raţionamentului profesional
la aplicarea criteriilor de recunoaştere pentru cir­
cumstanţele specifice ale unei entităţi. Ar putea fi
adecvat să fie agregate elementele nesemnificative
individual, cum ar fi matriţele, uneltele şi ştanţele,
şi să se aplice criteriile valorii agregate.”

10 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 Pct. 92 alin. (4) permite recunoaşterea ca ele­
mente de imobilizări corporale pe o bază agregată a
elementelor nesemnificative individual. Această
politică va elimina din categoria stocurilor matriţele
şi alte elemente similare şi va permite imputarea lor
la cheltuieli pe calea amortizării fără a fi necesară
aşteptarea scoaterii lor din gestiune. Până la schim­
barea regulii, aceste elemente se utilizau la locurile
de gestiune, dar nu se recunoşteau cheltuieli în nu­
me­le lor. Doar la scoaterea din gestiune valoarea
acestora se imputa în contul de profit şi pierdere.
Practic, entităţile vor trebui să definească clase
de astfel de elemente omogene care au aceeaşi des-
tinaţie şi aceeaşi durată de utilizare, să le recunoas-
că la imobilizări şi să le amortizeze pe acea durată
estimată de utilizare.

Exemplul 1

Entitatea Alfa deține 20 de matrițe utilizate în procesul de producție desfășurat în secția de bază, în
care se realizează un singur sortiment de produs. Inițial, Alfa a recunoscut aceste matrițe la stocuri de natura
obiectelor de inventar.
Managementul ia decizia de transferare a acestora în categoria imobilizărilor corporale. Valoarea
totală a elementelor indivi­duale este de 100.000 lei. Durata estimată de utilizare a acestora este de 4 ani.
Entitatea utilizează metoda de amortizare liniară.

(i) Transferul matrițelor la imobilizări corporale pe o bază agregată:

100.000 lei 2131/analitic = 303 100.000 lei
Matrițe „Materiale de natura
„Echipamente tehnologice obiectelor de inventar”
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”

(ii) Amortizarea matrițelor:

25.000 lei 6811 = 2813/analitic 25.000 lei
„Cheltuieli de exploatare Amortizarea matrițelor
privind amortizarea „Amortizarea instalațiilor,
imobilizărilor” mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor”

Semnificaţia alin. (5) al pct. 92 este următoarea:
þ Piesele de schimb importante (a se înţelege
de valoare semnificativă) şi care au o durată de uti-
lizare mai mare de un an se recunosc la imobilizări
corporale.
þ Echipamentele de securitate care au o durată
de utilizare mai mare de un an se recunosc ca imo­
bilizări corporale.
OMFP nr. 3.055/2009 în forma iniţială nu men­
ţiona nimic despre echipamentele de service şi nici
despre cele de securitate, practicile entităţilor fiind
di­ferite. Une­le entităţi recunoşteau echipamentele
de securitate, similar celor de service, în categoria
stocurilor. Altele recunoşteau unele echipamente de
securitate în categoria imobilizărilor corporale.
Principiul recunoaşterii pe o bază agregată stipu­
lat la alin. (4) se poate aplica şi pieselor de schimb care
au valori individuale mici, dar care au o durată de
utilizare mai mare de un an. Cele care au o durată de
utilizare mai mică de un an rămân, în opinia noas­tră,
cu un tratament incert. Cel mai probabil vor fi recu­
noscute la stocuri şi trecute pe cheltuieli la momentul
consumului, aşa cum se menţionează la alin. (5).
Păstrarea acestor elemente în categoria stocu­
rilor ar necesita o informare suplimentară în note în
aşa fel încât să se delimiteze clar stocurile de ele­
men­tele de natura imobilizărilor corporale asimilate
stocurilor, în vederea facilitării calculării corecte a
vitezei de rotaţie a stocurilor, pe de o parte, şi apre­
cie­rii nevoii de finanţare a activelor de inves­tiţii, pe
de altă parte.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 11

 Exemplul 2

Entitatea Alfa deține o piesă de schimb importantă în valoare de 200.000 lei și a cărei durată de uti­
lizare este de 4 ani. Ea a fost recunoscută inițial la stocuri.
Se ia decizia de transfer la imobilizări corporale. Până la momentul utilizării piesei de schimb, aceasta
a fost un activ neamortizabil. La un moment dat, piesa este montată la un echi­pament tehnologic (acesta are
o durată de utilizare rămasă de 12 ani și o valoare contabilă de 400.000 lei).
(i) Transferul piesei de schimb în categoria imobilizărilor corporale:
200.000 lei 2131/analitic = 3024 200.000 lei
Piese de schimb „Piese de schimb”
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”

(ii) Includerea valorii piesei de schimb în valoarea echipamentului tehnologic la momentul reparației:
200.000 lei 2131/analitic = 2131/analitic 200.000 lei
Echipament tehnologic Piese de schimb
„Echipamente tehnologice „Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și (mașini, utilaje și
instalații de lucru)” instalații de lucru)”

(iii) Amortizarea echipamentului tehnologic:

Valoare amortizabilă = 400.000 lei + 200.000 lei = 600.000 lei
Amortizare anuală = 600.000 lei/12 ani = 50.000 lei
50.000 lei 6811 = 2813/analitic 50.000 lei
„Cheltuieli de exploatare Echipament tehnologic
privind amortizarea „Amortizarea instalațiilor,
imobilizărilor” mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor”

În mod normal, piesa de schimb ar trebui să se
amortizeze pe durata de utilizare de 4 ani. Cum amor-
tizarea pe componente nu este prescrisă de or­din,
valoarea piesei se va etala la cheltuieli pe durata cea
mai lungă, cea de 12 ani. Efectul va fi acela că, la
momentul înlocuirii piesei, peste alţi 4 ani, doar o
mică parte din costul acesteia se va fi amortizat. Se
aplică astfel pct. 107 alin. (4) din ordin: „Compo­
nentele unor elemente de imobilizări corporale pot
necesita înlocuirea la intervale regulate de timp.
Entitatea re­cunoaşte în valoarea contabilă a unui
element de imobilizări corporale costul părţii înlo­
cuite a unui astfel de element când acel cost este
suportat de entitate, dacă sunt îndeplinite criteriile
de recunoaştere pentru imobilizările corporale”.
2. Tratamentul recunoaşterii
veniturilor din subvenţii
În practica unor entităţi au fost identificate
ano­­­­malii privind aplicarea politicilor contabile ale
OMFP nr. 3.055/2009 referitoare la subvenţii. A fost
mai ales cazul unor entităţi care derulau proiecte cu
finanţare europeană.
Dintre prevederile OMFP nr. 3.055/2009 în for­
ma iniţială, relevante sunt următoarele:
Pct. 236: „(1) Subvenţiile se recunosc, pe o
ba­­ză sistematică, drept venituri ale perioadelor co­
respunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste
subvenţii urmează să le compenseze.
(2) În cazul în care într-o perioadă se încasează
subvenţii aferente unor cheltuieli care nu au fost
în­că efectuate, subvenţiile primite nu reprezintă ve­
nituri ale acelei perioade curente”.
În mod normal, aceste prevederi sunt aprecia­te
ca fiind destul de clare. Ele impun regula de co­nec­
tare a veniturilor din subvenţii cu cheltuielile pe care
acestea le acoperă. Practic, dacă entitatea nu recunoaş­
te cheltuieli, nu va trebui să recunoască nici ve­nituri
din subvenţie.

12 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 Totuşi, nu de puţine ori, în practică s-a confun-
dat noţiunea de recunoaştere a subvenţiei cu cea de
recunoaştere a venitului din subvenţie, mai ales în
cazul subvenţiilor aferente veniturilor.
În cazul proiectelor cu finanţare europeană, une­
le entităţi recunoşteau la venituri finanţarea aprobată,
argumentul fiind că această finanţare este asimilată
subvenţiilor aferente veniturilor deoarece urmează
să acopere cheltuielile proiectului. Cheltuielile se re­
cu­noş­teau ulterior şi în perioade ulterioare, conecta­
rea cheltuielilor la venituri nemaifiind posibilă.
Modificările aduse prin OMFP nr. 1.898/2013
clarifică diferenţa dintre recunoaşte­­rea subvenţiei şi
recunoaşterea veniturilor din sub­venţie:
Pct. 2351: „(1) Subvenţiile guvernamentale, in­
clusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, nu
trebuie recunoscute până când nu există suficientă
siguranţă că:
a) entitatea va respecta condiţiile impuse de
acordarea lor; şi
b) subvenţiile vor fi primite.
(2) Doar primirea unei subvenţii nu furnizea­
ză ea însăşi dovezi concludente că toate condiţiile
ataşa­te acordării subvenţiei au fost sau vor fi în­
deplinite”.
Paragrafele de mai sus stipulează că subven­ţia
se recunoaşte la creanţe atunci când există certitudinea
că aceasta va fi primită şi că entitatea se va conforma
condi­ţiilor impuse. Contrapartida acestor creanţe
vor fi venituri în limita cheltuielilor deja recunoscu­
te sau venituri amânate dacă nu s-au efectuat chel­
tuieli.
Pct. 2352: „(1) Contabilitatea proiectelor fi­
nanţate din subvenţii se ţine distinct, pe fiecare pro­
iect, sursă de finanţare, potrivit contractelor în­
cheiate, fără a se întocmi situaţii financiare anuale
distincte pentru fiecare asemenea proiect.
(2) Pentru asigurarea corelării cheltuielilor fi­
nanţate din subvenţii cu veniturile aferente se pro­
ce­dează astfel:
a) din punctul de vedere al contului de profit
şi pierdere:
– în cursul fiecărei luni se evidenţiază cheltu­
ielile după natura lor;
– la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri
subvenţiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate;
b) din punctul de vedere al bilanţului:
– creanţa din subvenţii se recunoaşte în co­res­
pondenţă cu veniturile din subvenţii, dacă au fost
efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenţii,
sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste chel­
tuieli nu au fost efectuate încă;
– periodic, odată cu cererea de rambursare
a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza
altor documente prin care se stabilesc şi aprobă su­
mele cuvenite, se procedează la regularizarea sume­
lor înregistrate drept creanţă din subvenţii”.

Exemplu

Entității Alfa i se acordă în anul N o finanțare în sumă de 5.000.000 lei pentru un proiect. În cursul
anu­lui N au fost angajate cheltuieli aferente proiectului în valoare de 800.000 lei. Se aprobă cererea de
rambursare pentru suma de 500.000 lei, diferența de 300.000 lei fiind considerată nejustificată ținând cont
de analiza activităților și a cheltuielilor aferente.

(i) Recunoașterea subvenției la aprobarea finanțării:

5.000.000 lei 4451 = 472/analitic 5.000.000 lei
„Subvenții guvernamentale” Venituri amânate
aferente subvențiilor
„Venituri înregistrate
în avans”

(ii) Angajarea cheltuielilor în anul N, după natura lor:

800.000 lei Clasa 6 = Clasa 4, Clasa 5 800.000 lei
Cheltuieli Conturi de terți,
Conturi de trezorerie

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 13

 (iii) Recunoașterea veniturilor din subvenții la nivelul cheltuielilor aprobate pe baza cererii de ram­
bursare:
500.000 lei 472/analitic = 7416 500.000 lei
Venituri amânate „Venituri din subvenții
aferente subvențiilor de exploatare pentru
„Venituri înregistrate alte cheltuieli
în avans” de exploatare”

(iv) Primirea sumei:
500.000 lei 5121 = 4451 500.000 lei
„Conturi la bănci „Subvenții guvernamentale”
în lei”

(v) În cazul în care autoritatea diminuează finanțarea acordată cu suma de 300.000 lei, se procedează
la regularizarea creanței și a venitului amânat:
300.000 lei 472/analitic = 4451 300.000 lei
Venituri amânate „Subvenții guvernamentale”
aferente subvențiilor
„Venituri înregistrate
în avans”

Există şi situaţii în care entitatea primeşte o În anumite circumstanţe, o subvenţie guverna-

subvenţie pentru acoperirea unor cheltuieli sau pier-
deri deja suportate. În acest caz, dezideratul de co-
nectare este abandonat. Subvenţia se va recunoaşte
la venituri în momentul în care se va recunoaşte
drept creanţă.
mentală poate fi acordată în scopul oferirii de ajutor
financiar imediat unei entităţi. În acest caz, recu-
noaşterea subvenţiei în contul de profit şi pierde-
re are loc în perioada în care entitatea îndeplineşte
condiţiile pentru primirea subvenţiei.

­
BIBLIOGRAFIE

1. CECCAR (2010), Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
aprobate prin OMFP nr. 3.055/2009, Editura CECCAR, București.
2. IASB (2013), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia­
nua­rie 2013, Partea A, traducere, Editura CECCAR, București.
3. Unele aspecte privind aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte
componentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul mi­
nistrului finanțelor publice nr. 3.055/2009. Ghid practic, disponibil la adresa http://discutii.mfinante.
ro/static/10/Mfp/reglementaricontabile/Ghid_27092010.pdf
4. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
con­­­forme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu mo­­­­difi­
cările și completările ulterioare.

14 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

Tratamentul contabil al activităţii

Practică contabilă
de alimentaţie publică
Răzvan VONEA, prof. dr.
Colegiul Economic „Partenie Cosma”, Oradea

ABSTRACT

Accounting Treatment of Food Services

This article focuses on highlighting the organization and management approach in conducting
the accounting of food service businesses. As introduction, I have made a brief abstract
presentation of the food service structure types provided in the Romanian legislation.
I have also established an intrinsic relationship between the hotel and hospitality industries
as components of the touristic phenomenon exponentially developed worldwide in the
last decades. I have proposed several accounting cases on accounting entries of different
operations referring to the food service business.

Key terms: food service, inventory items, retail price, raw materials, individual
producers/manufacturers

Componentă importantă a sectorului terţiar, tu-
rismul s-a impus exponenţial în viaţa socială şi eco-
nomică, printr-o expansiune semnificativă în special
din a doua jumătate a secolului trecut. Explicaţia
acestui progres relevant este creşterea economică
generală, asociată cu mărirea duratei timpului liber
şi a concediilor plătite, sporirea veniturilor pe termen
lung, dar mai ales dezvoltarea transporturilor – fac-
tori care au făcut ca deplasările să fie mai frecvente,
rapide, confortabile şi accesibile.
Tot mai multe ţări încep să se bucure de bene-
ficiile economice generate de turism: se creează noi
locuri de muncă, se găsesc noi resurse neexploatate,
se echilibrează balanţa de plăţi externe, se îmbu-
nătăţeşte infrastructura – situaţie favorabilă la nivel
macroeconomic. În ceea ce priveşte valenţele cul-
turale, prin turism statele îşi împărtăşesc identitatea
naţională, creându-şi un plus de valoare la imaginea
lor internaţională.
În perioada cuprinsă între 1950 şi 1977, popula­
ţia mondială a crescut de 2,5 ori, iar numărul sosirilor
în turismul internaţional s-a multiplicat de mai mult
de 20 de ori faţă de anul 1950, când se înregistrau
doar 25 de milioane de sosiri. Rezultă astfel o cotă
de creştere de 10 ori mai rapidă. Tendinţa de creştere
a turismului internaţional din 1950 şi până în prezent
se menţine, însă se înregistrează o încetinire, marcată
astfel: rata medie de creştere a scăzut încontinuu, de
la 11,7% în 1950-1959 la 8,3% în 1960-1969 şi 6,1%
în 1970-1979, pentru a ajunge la 4% în 1980-19891.
Serviciile de cazare şi masă sunt serviciile de
bază ale unui program turistic. Este evidentă rela­
ţia interdependentă dintre alimentaţia publică şi
tu­rism, acestea concentrându-se într-un sector de
ac­tivitate economică de sine stătător, numit indus­
tria hotelieră.
Conform normelor metodologice şi criteriilor
de clasificare, în România pot funcţiona următoarele
tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni
de alimentaţie publică2:
1. profil restaurant:
l clasic;

1
G. Stănciulescu (1998), Tehnica operaţiunilor de turism, Editura All, Bucureşti, p. 2.
2
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. 65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elibe­
rarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi
brevetelor de turism.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 15

 l specializat: pescăresc, vânătoresc, rotiserie, Organizarea şi conducerea contabilităţii uni-
zahana, dietetic, lacto-vegetarian, familial/pensiune; tăţilor de alimentaţie publică trebuie să ţină seama
l cu specific: cramă, cu specific local, cu spe- de anumite aspecte inerente ale specificului acestei
cific naţional; activităţi, precum:
l cu program artistic; a) prepararea meniurilor se realizează, în ge­
l braserie sau bistrou; ne­ral, fără stocarea permanentă a materiilor şi ma­
l berărie; teria­lelor;
l grădină de vară; b) schimbarea/actualizarea/adăugarea unor noi
l terasă; meniuri sau a structurii preparatelor;
2. profil bar: c) cererea pentru produsele de alimentaţie pu-
l bar de noapte; blică este variabilă şi se modifică în funcţie de di­
l bar de zi; fe­riţi parametri: sezonalitate, orar, zilele săptămânii,
l cafe-bar sau cafenea; peri­oadele de sărbătoare, de vacanţe şi de concedii
l club sau disco-bar; etc.;
l bufet-bar; d) necesitatea programării cât mai exacte a can-
3. profil fast-food: tităţii de produse ce urmează a fi pregătite şi prepa-
l restaurant autoservire; rate pentru ziua următoare;
l bufet tip expres;
e) necesitatea respectării perioadei de valabi-
l pizzerie;
litate a produselor de alimentaţie publică preparate
l snack-bar;
şi nevândute în aceeaşi zi, deoarece termenul de co-
4. cofetărie; mercializare a acestora este limitat, conform legis-
5. patiserie, plăcintărie, simigerie. laţiei sanitare;
f) determinarea costurilor de producţie ale pro­
Indiferent de modul cum sunt organizate aceste duselor de alimentaţie publică are un regim aparte,
structuri cu funcţiuni de alimentaţie publică, acesta incluzând costul de achiziţie al materiilor cumpărate
este de fapt tot o formă de comerţ cu amănuntul, şi alte cheltuieli legate de pregătirea alimentelor şi
caracte­rizată prin intervenţia factorului uman angajat prepararea acestora, conform unor reţetare aprobate
la prepararea materiilor achiziţionate. la nivel de unitate.

Studiul de caz 1

Restaurantul „Diana” trimite un salariat la o piață agroalimentară în vederea cumpărării de legume de

la producători individuali. În acest scop, societatea comercială îi acordă salariatului un avans pentru depla­
sare în su­mă de 150 lei, în numerar, conform dispoziției de plată nr. 13/20.11.2014. Se cumpără de la pro­
ducători individuali car­­tofi, țelină, morcovi, pătrunjel şi hrean, în valoare de 142 lei, conform borderoului
de achiziție nr. 112/20.11.2014. Se achită contravaloarea legumelor achiziționate în numerar conform dis­
po­ziției de pla­tă nr. 14/20.11.2014. Diferența de numerar rămasă necheltuită se depune la casierie conform
dispoziției de încasare nr. 15/20.11.2014.
a) Acordarea avansului pentru deplasarea la piața agroalimentară (conform dispoziţiei de plată nr.
13/20.11.2014):
542 = 5311 150 lei
„Avansuri de trezorerie” „Casa în lei”

b) Achiziționarea de mărfuri în vederea prelucrării la restaurant (conform borderoului de achiziţie

nr. 112/20.11.2014):
371 = 462 142 lei
„Mărfuri” „Creditori diverși”

c) Plata contravalorii mărfurilor cumpărate către producătorul individual (conform borderoului de achi­
ziţie nr. 112/20.11.2014 şi dispoziţiei de plată nr. 14/20.11.2014):
462 = 542 142 lei
„Creditori diverși” „Avansuri de trezorerie”

16 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 d) Depunerea la casieria firmei a numerarului necheltuit (conform dispoziţiei de încasare nr. 15/20.11.2014):
5311 = 542 8 lei
„Casa în lei” „Avansuri de trezorerie”

Observaţie:
Am optat pentru înregistrarea ca mărfuri a bunurilor cumpărate în vederea prelucrării lor în procesul
de alimentație publică, evidența contabilă ţinându-se la cost de achiziție, iar descărcarea de gestiune rea­
lizân­du-se asemenea. Vânzările din alimentația publică prin casa de marcat se reflectă la preț de vânzare,
care generează venituri din vânzări de mărfuri.

Studiul de caz 2

Restaurantul „Diana” achiziționează de la un furnizor farfurii adânci, farfurii plate și tacâmuri pentru
bu­cătăria proprie, în valoare totală de 350 lei, TVA 24%, conform facturii fiscale nr. 1313/20.11.2014. Achi­
tarea datoriei față de furnizor se realizează prin bilet la ordin. Vesela cumpărată se dă în folosință con­form
bonului de consum nr. 15/20.11.2014.
a) Achiziționarea veselei pentru bucătăria restaurantului (conform facturii fiscale nr. 1313/20.11.2014):
% = 401 434 lei
303 „Furnizori” 350 lei
„Materiale de natura
obiectelor de inventar”
4426 84 lei
„TVA deductibilă”

b) Achitarea datoriei față de furnizor printr-un efect de comerț (conform biletului la ordin nr. 125):
401 = 403 434 lei
„Furnizori” „Efecte de plătit”

c) Înregistrarea extrabilanţieră a obiectelor de inventar (conform fişei de evidenţă a obiectelor de in­ventar):

D 8035 350 lei
„Stocuri de natura
obiectelor de inventar
date în folosință”

d) Darea în folosință a obiectelor de inventar achiziționate (conform bonului de consum nr. 15/20.11.2014):
603 = 303 350 lei
„Cheltuieli privind „Materiale de natura
materialele de natura obiectelor de inventar”
obiectelor de inventar”

Studiul de caz 3

La finalul unei zile, restaurantul „Diana” înregistrează vânzări din servirea meselor în valoare totală de
1.570 lei, din care 355 lei sunt încasați prin POS, iar restul, în numerar. Ospătarii predau la finalul zilei
suma de 1.215 lei din vânzarea mărfurilor. Se descarcă gestiunea de mărfurile vândute la cost de achiziție
(720 lei). Se înregistrează în cursul zilei farfurii, pahare și scrumiere sparte, evaluate la 25 lei, sumă recuperată
de la ospătari.
a) Înregistrarea vânzărilor din servirea meselor (conform Raportului fiscal Z nr. 154/20.11.2014):
4111 = % 1.570,00 lei
„Clienți” 707 1.266,13 lei
„Venituri din
vânzarea mărfurilor”
4427 303,87 lei
„TVA colectată”

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 17

 b) Încasarea în numerar a vânzărilor/predarea de către ospătari a numerarului încasat (conform Rapor­
tului fiscal Z nr. 154/20.11.2014 şi monetarului nr. 185/20.11.2014):
5311 = 4111 1.215 lei
„Casa în lei” „Clienți”

c) Încasarea prin POS a vânzărilor (conform settlement-ului):

5121 = 4111 355 lei
„Conturi la bănci „Clienți”
în lei”

Caracteristici:
þ Sumele încasate de ospătari prin intermediul cărților de credit reprezentând contravaloarea consu­
ma­ției clienților apar în Raportul fiscal zilnic al restaurantului.
þ Nu se trec în registrul de casă sumele încasate de la clienți prin intermediul cărților de credit.
þ Nu se emite factură pentru sumele încasate prin cărți de credit.

d) Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute (conform notei contabile nr. 15/20.11.2014 şi reţetarelor
din programul specific):
607 = 371 720 lei
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”

Observaţie:
Descărcarea de gestiune se face la costul de achiziţie al bunurilor, prin intermediul unor softuri in­
formatice în care se introduc toate intrările de bunuri (achiziții de bunuri de la furnizori sau de la producători
individuali) și pe baza reţetarelor existente în aceste softuri.
e) Înregistrarea veselei sparte, la finalul zilei (conform dispoziţiei de încasare nr. 14/20.11.2014):
5311 = 4281 25 lei
„Casa în lei” „Alte datorii în legătură
cu personalul”

Observaţie:
Pentru a ține evidența analitică a ospătarilor, contul 4281 se poate dezvolta pe conturi analitice, pe
fie­care dintre aceştia.

Bunurile achiziţionate în cadrul acestor unităţi de cocteiluri şi alte preparate de băuturi specifice
pot fi tratate ca mărfuri, fiind bunuri care se revând alcoolice şi nealcoolice, fie în bunuri cumpărate care
după o prelucrare prealabilă. Prelucrarea poate con­ se prelucrează în cadrul bucătăriei şi devin preparate
sta fie în băuturi alcoolice care se vând sub formă culinare.

­
BIBLIOGRAFIE

1. Deaconu, S.-C. (2012), Particularităţi ale contabilităţii entităţilor, Editura C.H. Beck, Bucureşti.
2. Draica, C. (1999), Ghid practic de turism internaţional şi intern, Editura All Beck, Bucureşti.
3. Robu, M. (1999), Contabilitate în comerţ şi turism, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
4. Stănciulescu, G. (1998), Tehnica operaţiunilor de turism, Editura All, Bucureşti.
5. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu modi­
fi­cările și completările ulterioare.
6. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile con­
forme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modificările
și completările ulterioare.
7. Ordinul preşedintelui Autorității Naționale pentru Turism nr. 65/2013 pentru aprobarea Normelor me­­
to­dologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni
de cazare și alimen­tație publică, a licențelor și brevetelor de turism, publicat în Monitorul Oficial
nr. 353 bis/14.06.2013.

18 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

Contabilitatea decontărilor cu terţii.

Practică contabilă
Studii de caz
– partea a VI-a –

Ioan MOROŞAN, expert contabil

Suceava

ABSTRACT

Accounting for Third Party Settlements. Case Studies

This paper describes, through a number of case studies, the manner in which the accounting
reflects economic operations related to third party settlements. The article comprises
examples on accounting for supplier settlements, accounting for client settlements,
operations related to commercial and financial discount sales, export sales receivables,
accounting for commercial settlements based on notes, accounting for payables and
receivables related to staff, insurances and social security, as well as accounting for payables
and receivables in relation to the state budget and other public bodies.

Key terms: settlements, suppliers, clients, commercial discounts, financial discounts,

receivables, fee, notes, excises, customs duties, regularisation

Studiul de caz 2

SC Cristy SRL înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni economico-financiare privind de­bi­

torii diverşi:
a) Redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate de terţi, 1.400 lei:
461 = 706 1.400 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din redevenţe,
locaţii de gestiune
şi chirii”

b) Valoarea debitelor reactivate, 400 lei:

461 = 754 400 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din creanţe
reactivate şi debitori
diverşi”

c) Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente debitelor în valută, cu ocazia lichidării acestora,
700 lei:
665 = 461 700 lei
„Cheltuieli din diferenţe „Debitori diverşi”
de curs valutar”

d) Veniturile din diferenţe favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor la bancă în valută la în­
chiderea exerciţiului financiar, 1.200 lei:

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 19

 5121 = 765 1.200 lei
„Conturi la bănci „Venituri din diferenţe
în lei” de curs valutar”

e) Veniturile din dobânzi aferente debitelor, 300 lei:

461 = 766 300 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din dobânzi”

f) Bunurile constatate lipsă şi imputate terţilor, 1.000 lei, TVA 24%:

461 = % 1.240 lei
„Debitori diverşi” 758 1.000 lei
„Alte venituri
din exploatare”
4427 240 lei
„TVA colectată”

g) Lichidarea debitelor constituite prin încasare în numerar, 400 lei:

5311 = 461 400 lei
„Casa în lei” „Debitori diverşi”

h) Debitele scăzute din evidenţă din cauza insolvabilităţii, 1.240 lei (din care 240 lei TVA):
% = 461 1.240 lei
654 „Debitori diverşi” 1.000 lei
„Pierderi din creanţe
şi debitori diverşi”
4427 240 lei
„TVA colectată”

i) Sconturile acordate debitorilor, 700 lei:

667 = 461 700 lei
„Cheltuieli privind „Debitori diverşi”
sconturile acordate”

j) Dividendele de încasat aferente titlurilor de participare, 1.500 lei:

461 = 761 1.500 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din
imobilizări financiare”

k) Dividendele de încasat aferente altor titluri imobilizate, 1.200 lei:

461 = 762 1.200 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din
investiţii financiare
pe termen scurt”

Studiul de caz 3

SC Şery SRL înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni economico-financiare privind credi­

torii diverşi:
a) Diferenţele favorabile de curs valutar la lichidarea creditorilor diverşi, 400 lei:
462 = 765 400 lei
„Creditori diverşi” „Venituri din diferenţe
de curs valutar”

20 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 b) Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bancă în valută
la închiderea exerciţiului financiar, 1.000 lei:
665 = 5121 1.000 lei
„Cheltuieli din diferenţe „Conturi la bănci
de curs valutar” în lei”

c) Sumele necuvenite, dar încasate:

l în numerar: 1.000 lei;
l în contul de la bancă: 9.000 lei.

% = 462 10.000 lei

5311 „Creditori diverşi” 1.000 lei
„Casa în lei”
5121 9.000 lei
„Conturi la bănci
în lei”

d) Sumele achitate creditorilor diverşi:

l în numerar: 800 lei;
l prin virament: 2.500 lei;
l din avansuri de trezorerie: 500 lei.

462 = % 3.800 lei

„Creditori diverşi” 5311 800 lei
„Casa în lei”
5121 2.500 lei
„Conturi la bănci
în lei”
542 500 lei
„Avansuri de trezorerie”

e) Sconturile obţinute de la creditori, 600 lei:

462 = 767 600 lei
„Creditori diverşi” „Venituri din
sconturi obţinute”

6. Contabilitatea operaţiunilor de regularizare

6.1. Contabilitatea cheltuielilor înregistrate în avans

Studiu de caz

O societate comercială înregistrează lucrări de reparaţii capitale care nu au fost prevăzute, facturate de
unitatea specializată la valoarea de 4.000 lei, TVA 24%. Aceste cheltuieli sunt eşalonate pe parcursul a două
exerciţii financiare, N şi N+1.
a) Înregistrarea cheltuielilor facturate de prestator în exerciţiul N:
% = 401 4.960 lei
471 „Furnizori” 4.000 lei
„Cheltuieli înregistrate
în avans”
4426 960 lei
„TVA deductibilă”

b) Evidenţierea cotei de cheltuieli aferente exerciţiului N:

611 = 471 2.000 lei
„Cheltuieli cu întreţinerea „Cheltuieli înregistrate
şi reparaţiile” în avans”

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 21

 c) Evidenţierea cotei de cheltuieli aferente exerciţiului N+1:
611 = 471 2.000 lei
„Cheltuieli cu întreţinerea „Cheltuieli înregistrate
şi reparaţiile” în avans”
sau
a) Înregistrarea cheltuielilor cu reparaţiile capitale direct în contul de cheltuieli, pe baza facturii presta­
torului, în exerciţiul N:
% = 401 4.960 lei
611 „Furnizori” 4.000 lei
„Cheltuieli cu întreţinerea
şi reparaţiile”
4426 960 lei
„TVA deductibilă”

b) Evidenţierea cotei de cheltuieli care revine exerciţiului următor, operaţie înregistrată în exerciţiul N:
471 = 611 2.000 lei
„Cheltuieli înregistrate „Cheltuieli cu întreţinerea
în avans” şi reparaţiile”

c) În exerciţiul N+1 se înregistrează cota de cheltuieli cu reparaţiile capitale:

611 = 471 2.000 lei
„Cheltuieli cu întreţinerea „Cheltuieli înregistrate
şi reparaţiile” în avans”

6.2. Contabilitatea veniturilor înregistrate în avans

Studiu de caz

1. Se înregistrează închirierea unui imobil la data de 1 octombrie N în baza contractului de închiriere

pe o perioadă de şase luni, în valoare de 660 lei, TVA 24%.
a) Facturarea chiriei datorate de terţi la 1 octombrie N, cu încasarea în numerar a sumei de 818 lei:
461 = % 818 lei
„Debitori diverşi” 472 660 lei
„Venituri înregistrate
în avans”
4427 158 lei
„TVA colectată”
şi concomitent:
5311 = 461 818 lei
„Casa în lei” „Debitori diverşi”

b) Regularizarea veniturilor la 31 decembrie N:

472 = 706 330 lei
„Venituri înregistrate „Venituri din redevenţe,
în avans” locaţii de gestiune
şi chirii”

c) În exerciţiul următor se include în veniturile exerciţiului cota-parte din veniturile înregistrate în avans.
Prezentăm operaţia pentru luna ianuarie:
472 = 706 110 lei
„Venituri înregistrate „Venituri din redevenţe,
în avans” locaţii de gestiune
şi chirii”

22 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 2. Se înregistrează vânzarea de mărfuri cu plata în două rate, preţul de vânzare fiind de 10.000 lei, iar
dobânda lunară, de 10% din valoarea ratei. De asemenea, la data livrării mărfii se încasează şi un avans de
40%. Adaosul comercial este de 1.600 lei.
a) Facturarea livrării mărfii cu plata în rate:
4111 = % 13.144 lei
„Clienţi” 707 10.000 lei
„Venituri din
vânzarea mărfurilor”
4427 2.400 lei
„TVA colectată”
472 600 lei
„Venituri înregistrate
în avans” /
analitic distinct
4427 144 lei
„TVA colectată”

b) Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:

% = 371 10.000 lei
607 „Mărfuri” 8.400 lei
„Cheltuieli privind mărfurile”
378 1.600 lei
„Diferenţe de preţ
la mărfuri”

c) Încasarea avansului de la clienţi la data livrării:

5121 = 4111 4.960 lei
„Conturi la bănci „Clienţi”
în lei”

d) Încasarea primei rate şi a dobânzii aferente acesteia: 3.000 lei rata, TVA 24%, 300 lei dobânda,
TVA 24% (3.000 + 720 + 300 + 72 = 4.092 lei):
5121 = 4111 4.092 lei
„Conturi la bănci „Clienţi”
în lei”

e) Evidenţierea veniturilor aferente exerciţiului financiar:

472 = 766 300 lei
„Venituri înregistrate „Venituri din dobânzi”
în avans” /
analitic distinct

3. În luna decembrie se încasează în contul de la bancă suma de 7.000 lei reprezentând chirii aferente
anului următor:
5121 = 472 7.000 lei
„Conturi la bănci „Venituri înregistrate
în lei” în avans”

4. În anul următor se transferă la veniturile exerciţiului contravaloarea chiriilor încasate în anul precedent:
472 = 706 7.000 lei
„Venituri înregistrate „Venituri din redevenţe,
în avans” locaţii de gestiune
şi chirii”

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 23

 6.3. Contabilitatea operaţiilor în curs de clarificare

Studiu de caz

a) Se înregistrează plata sumei de 3.000 lei prin contul de la bancă, sumă pentru care nu există docu­
men­te justificative la extrasul de cont:
473 = 5121 3.000 lei
„Decontări din operaţii „Conturi la bănci
în curs de clarificare” în lei”

b) După analiza realizată la compartimentul financiar s-a constatat că plata efectuată din cont reprezin­
tă prime de asigurare plătite dintr-un carnet de cecuri:
613 = 473 3.000 lei
„Cheltuieli cu primele „Decontări din operaţii
de asigurare” în curs de clarificare”

BIBLIOGRAFIE

1. Moroşan, Ioan (2013), Contabilitate financiară şi de gestiune. Studii de caz şi sinteze de reglementări,
ediţia a II-a, Editura CECCAR, Bucureşti.
2. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
3. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile con­­­­
forme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modifi­că­rile
şi completările ulterioare.

Abonamente pentru anul 2015

Pentru anul 2015, puteţi face abonamente la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR
la următoarele preţuri:
v abonament anual . .............................................................................................................................................. 180 lei
v abonament semestrial......................................................................................................................................... 90 lei
v abonament trimestrial......................................................................................................................................... 45 lei
Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casieria CECCAR – sediul central, fie cu ordin de
plată sau mandat poştal, în contul CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384, Raiffeisen Bank – Agenţia
Brătianu.
Copia după documentul de plată împreună cu numele dumneavoastră şi adresa unde doriţi să primiţi
revista expediaţi-le pe adresa Editurii CECCAR, prin fax sau prin e-mail.
Numere diverse ale revistei din 2014 se pot procura de la casieria CECCAR – sediul central, la preţul
de 15 lei/exemplar.

24 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

Politica de fidelizare și contabilitatea

Contabilitate de gestiune
managerială
Horia CRISTEA, prof. univ. dr.
Alexandru BUGLEA, prof. univ. dr.
Universitatea de Vest din Timișoara

ABSTRACT

Loyalty Policies and Management Accounting

In this paper, we have attempted to highlight the connections between cost information
and fidelity customer decision. Accounting, as a discipline science, provides a large
variety of information regarding companies’ activities and results. Competition is the
engine that triggers solutions searching in order to support the business continuity. These
solutions are the result of model and policy applications within one company
informational system.

Key terms: informational sources, quality filters, return threshold, safety range, operational
leverage

1. Introducere beneficii cât timp sunt angajaţi şi postangajare; cli-

Viaţa unei companii este dependentă de fluxu-
rile sale economice, financiare şi fiscale. Stările prin
care trece o întreprindere sunt date de intensitatea
le­găturilor dintre acestea şi de mărimea rapoartelor
ce exprimă aceste legături.
O companie este concepută să satisfacă o cerin­
ţă sau mai multe cerinţe a/ale diferitelor categorii de
consumatori. Gradul de satisfacere cantitativă a ce-
rerilor depinde de numărul (n), de canti­tatea (q), de
per­manenţa (t) şi de frecvenţa (f) lor.
Cu cât un solicitator este mai interesat de ofer-
ta/ofertele companiei, cu atât permanenţa acesteia
este mai sigură, iar vânzările sunt mai certe. Sta-
tornicia, ca expresie a devotamentului, a atitudinii
clienţilor în raport cu brandul companiei ofertan-
te, se cere recompensată, recunoscută. Multe firme
aplică politici de fidelizare sau de recompensare a
fidelizării.
Unele societăţi caută să îşi atragă noi parteneri
şi clienţi printr-un pachet de instrumente şi mijloace
care să le dezvolte fidelitatea: salariaţii au o serie de
enţii pot beneficia de reduceri de preţuri în anu­mite
circumstanţe, fidelitatea fiind una dintre acestea.
Pen­tru a trăi, a dăinui, o companie trebuie să fie în­
con­jurată de parteneri care o sprijină, şi nicidecum
care o slăbesc până la dispariţie. Această atitudine
este posibilă dacă întreprinderea îşi schimbă com-
portamentul şi politicile de la goana după profit cu
orice preţ la „a le face bine” şi, mai larg, „a nu le face
rău” celor din jur.
Un comportament spoliator din partea unei
companii poate conduce pe termen scurt la câştiguri
mari, dar pe termen lung duce la pierderea cererilor
şi la diminuarea severă a veniturilor, a fluxurilor
de numerar. Întreprinderea alunecă spre incapaci-
tate de plată şi spre imposibilitatea de a-şi acoperi
cheltuielile, intrând în insolvenţă şi faliment, care
înseamnă dispariţie, nu numai a companiei în sine,
ci şi a ofertei destinate acoperirii unei cereri. Mana-
gementul inteligent, orientat spre durabilitate, spre
permanenţă, apelează la legea echilibrului explicată
de contabilitatea managerială.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 25

 2. Contabilitatea managerială
şi furnizarea de informaţii
pentru management
Managementul companiei este o activitate com­
plexă, complicată, bazată pe cunoaştere, aceasta pre-
supunând informaţii valorificate în scopul realizării
obiectivelor managementului. Eficienţa managerială
depinde de maniera în care este interpretată infor-
maţia externă. La rândul său, managementul este un
furnizor de informaţii. Indiferent de poziţia în care
se găseşte managerul, cea de interpretare a informa-
ţiilor sau cea de furnizare a acestora, informaţia, ca
bun al cunoaşterii, este prezentă.
Pentru a conduce, a planifica, a comanda şi a
controla, managerii au nevoie de informaţii. Aces­
tea, fie că sunt receptate, fie că sunt furnizate de ma­
na­gement, trebuie să fie reale, exacte şi relevante.
xi Is xi
Notaţiile au următoarele semnificaţii:
xi – datele, ştirile, informaţiile;
S – sursa de furnizare;
P/T – prelucrarea/transformarea informaţiilor;
Is – informaţiile-sursă;
F – filtrul de asigurare a calităţii;
Figura 1. Drumul informaţional şi filtrele de asigurare a calităţii
Sursa: Prelucrarea proprie a autorilor.
Indiferent de sursa informaţională pentru ma­
na­gement, aceasta trebuie să îşi asume principii­le
transparenţei şi responsabilităţii în furnizarea infor­
­maţiilor. La nivelul companiei, sursele sunt varia­
te, corespunzător funcţiilor întreprinderii: evi­denţa
tehnic-operativă, evidenţa economică, statistica,
contabilitatea de gestiune, contabilitatea financia­
ră, raportările financiare, sistemul declarativ fiscal
ş.a.m.d. În drumurile lor, se cere ca informaţiile să
fie su­­puse proceselor de filtrare sub aspectul calită­
ţii lor.
26 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014
Conducerea profitabilă a întreprinderilor presupune
o bună informare care trebuie accesată şi asimilată
în procesul decizional al managementului.
2.1. Surse de informaţii
Un lucru făcut în libertate şi cu încredere este
unul bine făcut, care alungă teama. Acest pasaj în­
cor­porează cerinţe ale codului etic, dar şi cerin­ţele
fa­ţă de informaţie ca fundament al deciziei. Infor-
maţiile supuse prelucrării de către management sunt
sur­se diferite, fiind mai întâi selectate în funcţie de
scopul urmărit.
De asemenea, managementul receptează infor-
maţii care trebuie să fi trecut de filtrele de validare a
atributelor acestora, şi anume: realitatea, exactitatea,
semnificativitatea, relevanţa – care dau nivelul de
calitate a informaţiei.
yi yn I yi yn Iu
A – auditul informaţiilor;
yi , yn – mărimile de ieşire normate/standard;
M – managementul;
R – centrul de control şi reglare;
Iu – informaţiile furnizate utilizatorilor.
2.2. Contabilitatea de gestiune ca sursă
de informaţii pentru management
Contabilitatea este ştiinţa ordinii. Acolo unde
este ordine este şi lumină. Contabilitatea este ştiin-
ţa armoniei, a echilibrului. Aceasta a fost gândită
şi concepută ca un instrument de realizare şi asigu­
rare a echilibrului economic, monetar, financiar al
unei companii.
Ecuaţiile echilibrului sunt repere pentru un ma­
­nagement eficient, capabil să menţină prin deci­ziile
sale afacerea în parametrii fixaţi, ca ţinte de atins.
Echilibrul este unul general, dar există şi echilibre Contabilitatea de gestiune, care sprijină mana-
componente ale celui general. Un echilibru specific gementul companiei în fundamentarea deciziilor de
este cel al relaţiilor cost-volum-profit, pe baza căro- orice fel, dintre care multe se bazează pe informaţii
ra se stabileşte punctul de echilibru (sau critic): privind costurile, veniturile şi rezultatele de exploa-
V = CT + π tare, de investiţii sau de finanţare, este un instrument
preţios al unui management eficace. Cum la baza
V = qv x p
existenţei companiei stă profitul, deciziile manage-
CT = qv x c mentului privesc cele două mărimi ale ecuaţiei de
π = V – CT echilibru: veniturile şi costurile aferente veniturilor,
π = [(V – CT)/qv] x qv care implică mai mulţi factori de influenţă.
unde: Revenind la ecuaţiile de echilibru, reţinem că
V – veniturile totale; mărimile sunt informaţii ca mărimi de ieşire, gene-
CT – costurile totale aferente veniturilor; rate de contabilitatea managerială, unde ponderea o
π – profitul total al vânzării;
deţine calculul costurilor. Contabilitatea costurilor
qv – cantităţile (unităţile fizice) vândute;
urmăreşte construcţia unui sistem informaţional care
p – preţul unitar de vânzare;
să susţină deciziile managementului de eficacitate şi
c – costul unitar complet.
eficienţă a exploatării.
Informaţiile sunt furnizate de contabilitatea in­ Contabilitatea de gestiune este un proces de iden­
ternă, de gestiune, a companiei. Dacă informaţiile se tificare, cuantificare, colectare, analiză, prelucrare,
referă la unitatea de produs/lucrare/serviciu, formula transformare, interpretare şi transmitere a informaţi-
de echilibru devine: ilor privind costurile. La rândul său, managementul
π=p–c selectează informaţiile transmise de contabilitatea
sau de gestiune, subsecţiunea contabilitatea costurilor,
p=c+π în funcţie de scopul utilizării informaţiilor şi de tipul
de decizie elaborat pe baza acestora.
În ambele ecuaţii, costurile exprimă efortul ce Plaja este destul de largă, având în vedere func-
antrenează un efect pozitiv, numit profit. Dacă profi-
ţiile managementului, cu rezonanţa internă şi externă
tul este nul, rezultă că efortul este egal cu rezultatul
entităţii. Deciziile sunt foarte diverse, fiind depen-
generat ca venit:
dente de raţionamentul profesional al celui care le
V = CT + 0 formulează ca soluţii ale problemelor ce se cer re-
p=c+0 zolvate.

Figura 2. Procesul elaborării soluţiei problemei ca decizie

Sursa: Horia Cristea, Nicolae Ștefănescu (1996), Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 27

 Cunoaşterea costurilor stă la baza raţionamen- R = qv x (p – c)
tului profesional în formularea deciziilor. Calculaţia R = qv x b
costurilor furnizează date şi informaţii care sprijină
controlul, stabilirea sarcinilor, calculul rezultatului unde:
corect, fundamentarea preţului de ofertă. O dezvol- b – profitul unitar (pe unitatea de măsură).
tare semnificativă a acestor aspecte o întâlnim în Orice unitate vândută aduce un profit (b), ca
lu­crarea Conducerea întreprinderii prin costuri a
diferenţă între preţ (p) şi costul unitar (c).
prof. univ. dr. Cornel Olariu, în care este prezentată
matricea atributelor informaţiilor privind costurile: În cazul metodei bazate pe costurile variabile,
avem:
Tabelul 1. Matricea clasificării informaţiilor
V = qv x p
Informaţii Relevante Nerelevante
CT = Cv + Cf
Exacte 1 2
Inexacte 3 4 Cv = qv x cv
R = V – Cv – Cf
Sursa: Cornel Olariu (1975), Conducerea întreprinderii
prin costuri, Editura Facla, Timişoara, p. 105. R = qv x p – qv x cv – Cf
R = qv x (p – cv) – Cf
Cele mai sigure informaţii în garantarea unor
decizii corecte sunt cele exacte şi relevante. Dar cine p – cv = ca
hotărăşte că o informaţie întruneşte cele două atri- R = qv x ca – Cf
bute? Răspunsul este evident: contabilitatea ma-
unde:
nagerială, prin profesioniştii săi, care trebuie să îşi
Cv – costurile variabile totale;
realizeze sarcinile bazându-se pe codul etic şi pe
de­ontologia profesiei. Cf – costurile fixe totale;
Aşa cum am mai spus, contabilitatea este ştiinţa ca – contribuţia unitară de acoperire (a costu-
ordinii. Ordinea este lumină, iar contabilii sunt făcli- rilor fixe).
erii luminii. Aceasta presupune că profesioniştii con- Orice unitate vândută aduce o contribuţie unita­
tabili trebuie să respecte principiul celor 3 R (redu, ră de acoperire, numită şi marjă brută sau venit brut.
reutilizează, reciclează!). În lucrarea Contabilitatea
Metoda absorbantă ne arată că o unitate vândută
şi calculaţiile în conducerea întreprinderii, autorul
aduce un profit (un rezultat pozitiv), pe când o uni-
Horia Cristea dezvoltă rolul informaţiilor costurilor
tate parţială exprimă un dezechilibru de sens negativ
în procesul de elaborare a deciziilor1. Deciziile pot
fi de corecţie, de menţinere sau de estimare. Cele de dacă:
estimare se bazează pe informaţii de anticipare, în p – cv < Cf
timp ce deciziile de corecţie se fundamentează pe
com­paraţii, ca şi cele de menţinere, adică efectiv/aba­ Marja sau contribuţia totală a vânzărilor trebuie
teri, efectiv/plan. să fie egală cu sau mai mare decât masa costurilor
Informaţiile furnizate de metodele de calculaţie fixe, care nu se repartizează mărimilor obţinute din
sunt diferite. Pentru demonstraţiile ulterioare inte- exploatare:
resează informaţiile furnizate de metoda bazată pe qv x (p – cv) ≥ Cf
conceptul costurilor parţiale, variabile, comparativ
cu cele furnizate de metodele absorbante, ale costuri- Atunci când marja totală brută este egală cu
lor totale2. Revenind la ecuaţiile de echilibru, avem: masa costurilor fixe (Mb = ca), compania se află în
punctul critic sau de echilibru în care venitul net
V = qv x p
(profitul impozabil) este nul. Dacă activitatea de
CT = qv x c vânzare se referă la un mix de produse/mărfuri,
R = V – CT interpretarea se face pe total, în funcţie de structura
sau vânzărilor. Astfel, poate rezulta un venit net pozitiv
R = qv x p – qv x c sau negativ.

1
Horia Cristea (2003), Contabilitatea şi calculaţiile în conducerea întreprinderii, ediţia a II-a, Editura CECCAR, Bucureşti, p. 89.
2
Horia Cristea, op. cit., p. 173 şi următoarele, p. 184 şi următoarele.

28 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 Important pentru deciziile de corecţie este punc­ Q1 = V1 – vânzările efective;
tul în care se află întreprinderea în raport cu punctul Cv1 – costurile variabile totale aferente
său de echilibru, critic: vânzărilor.
Cf Dacă V1 < Ve, întreprinderea se află în pierde-
Qe = Ve =
V1 – Cv1 re, cu toate că metoda absorbantă spune opusul, şi
unde: anume că există profit. Redarea grafică este urmă­
Qe = Ve – vânzările în punctul critic; toarea:
V
Valori

+ CT

Cv

– Cf

V1 Ve V2 Vânzări

Figura 3. Punctul de echilibru în raport cu vânzările efective

Sursa: Prelucrarea proprie a autorilor.

Atunci când vânzările sunt sub punc­tul de echi-
libru (în stânga), întreprinderea este în pierdere (–),
iar atunci când sunt în dreapta, întreprinderea este în
câştig (+). Pe de altă parte, metoda costului complet
unitar spune că, indiferent unde se situează vânză-
rile, acestea aduc profit impozabil, qv x (p – cv). De
ce? Pentru că stocurile nevândute încorporează cos-
turile fixe, care înseamnă cheltuieli efective bazate
pe plăţi. De unde bani pentru plăţi? Aceasta este o
problemă pentru management. În schimb, metoda
parţială consideră costurile fixe ca fiind nu ale sto-
curilor, ci ale structurii companiei, ale perioadei.
Acordarea de facilităţi comerciale sau fiscale
cumpărătorilor este o decizie bazată pe intervalul de
siguranţă şi pe estimarea unor creşteri ale vânzărilor.
Intervalul de siguranţă se exprimă prin coeficientul
intervalului de siguranţă:
V1 – Ve
cs = x 100
V1
unde:
cs – coeficientul intervalului de siguranţă.
Mărimea acestui indicator exprimă cu cât se pot
reduce vânzările până ce ating punctul de echilibru.

Exemplu teoretic:
Tabelul 2. Intervalul de siguranţă

qv cv Cv Cf CT p V ca b
5 12 60 40 100 25 125 13 5
3,08 12 37 40 77 25 77 13 -
IS 48
cs 38,40%

Sursa: Prelucrarea proprie a autorilor.

Observăm că reducerea vânzărilor cu 38,40% trece entitatea în punctul critic, de echilibru. Adică la
o vânzare de 3,08 unităţi venitul net este nul, spre deosebire de metoda absorbantă, care înregistrează un
profit impozabil de 15,40 u.m.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 29

 Metoda costurilor variabile este sugestivă prin de siguranţă atunci când veniturile din vânzări pre­
redarea grafică a evoluţiei punctelor şi intervalelor zintă oscilaţii:
Valori V1
V2
V3
CT

Cv

Cf

Q1
Qe1 Qe2 Qe3 Vânzări

Figura 4. Variaţia punctelor de echilibru în funcţie de variaţia vânzărilor

Sursa: Prelucrarea proprie a autorilor.

În lucrarea Contabilitatea şi calculaţiile în con­
ducerea întreprinderii, autorul dezvoltă modelul
cos­turilor variabile şi efectele antrenate de deciziile
care vizează stimularea vânzărilor3.
Un instrument important al managementului
bazat pe costurile variabile este pârghia/rata opera­
ţională, care explică cum poate creşte profitul (rela­
tiv) la o mică sporire a vânzărilor.
În tabelul următor se regăsesc elementele asu­
pra cărora poate acţiona managementul:

Tabelul 3. Elementele de calcul al pârghiei operaţionale

Locul de desfacere
Elemente A
B …n…
Valoare % Valoare %
Vânzări
Cv
ca = Mb
Cf
Vn
Pârghie operaţională ca/Vn

Sursa: Prelucrarea proprie a autorilor.

Pârghia operaţională permite determinarea va-
riaţiei VN (creştere, descreştere) în procente:
∆%VN = ∆%V x pârghia iniţială
Analizele în dinamică ţin seama de evoluţia mă­
rimilor ecuaţiilor de echilibru. Atunci când vânzările
cresc, creşte şi contribuţia de acoperire şi venitul net,
iar pârghia operaţională descreşte.
3. Politica de fidelizare
Orice companie vrea să aibă o stare de siguranţă
privind comenzile şi clientela. Vânzările trebuie să
sporească, la fel şi cererea. Dar nu prin adaosuri exa­
gerate, prin trucarea calităţii, prin creşteri de pre­ţuri,
astfel încât orice reducere să fie falsă. Dincolo de
eti­­că, ne referim la „a face bine” celor din jur. Lumea
comercială trebuie să aibă un punct de re­ferinţă nu­
mit decenţă.
Politica promovată de managementul vânzări-
lor este strâns legată de funcţia de exploatare şi de
efectele urmărite. Efectele ca rezultate ale deciziilor
se obţin prin traseul de la ipoteze la modele adecva-
te, testarea/punerea în lucru a modelelor şi validarea

3
Horia Cristea, op. cit., pp. 303-316.

30 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

rezultatelor. Statornicia, ataşamentul faţă de un fur­ l reduceri financiare: scontul de decontare ca
ni­zor se datorează şi răsplătirii fidelităţii cumpărăto­ bonificaţie acordată cumpărătorilor.
rilor prin diferite modalităţi: Orice reducere a preţului conduce la scăderea
l reduceri de preţuri de natură comercială: ra- ve­nitului vânzătorului şi la diminuarea intervalului
batul, remiza, risturnul; de siguranţă.
Tabelul 4. Efectele reducerii preţului

Nr. crt. Specificație Sensul modificării Comentarii

1 Prețul de vânzare Scade – Mărimea vânzărilor scade.
– Rezultatul scade.
– IS scade.
2 Cererea Creşte – Mărimea vânzărilor crește.
– Rezultatul crește.
– IS crește.
3 Cererea Scade – Mărimea vânzărilor scade.
– Rezultatul scade.
– IS scade.

Sursa: Prelucrarea proprie a autorilor.

În toate situaţiile are importanţă şi structura des-
facerilor. Deciziile de fidelizare se referă la un anu-
mit grup de cumpărători, la anumite sortimente de
bunuri şi servicii în momente specifice ale anului.
Cunoscând efectele, în aria deciziilor trebuie să fie
cuprinse şi costurile variabile şi fixe în politica de
fidelizare şi structura componentelor desfacerii şi
vânzării. Diminuarea preţului poate fi compensată
prin creşterea cantitativă a cererii sau prin extinderea
ei ori prin reducerea costurilor variabile sau a blo­
cului costurilor fixe.
4. Concluzii
Contabilitatea de gestiune, managerială, este
prin­cipalul furnizor de informaţii capabile să susţină
deciziile de fidelizare a cumpărătorilor. Informaţiile
trebuie să se bazeze pe transparenţă şi responsabilita­
te, care să elimine erorile de măsurare, manipularea
informaţiilor şi denaturarea acestora.
Construirea unui lanţ de filtre de asigurare a
calităţii informaţiilor destinate deciziilor conduce la
o viziune mai clară a întregului înainte de a înfăptui
părţile acestuia. Cei care oferă informaţia nu trebuie
să uite principiile fundamentale ale profesiei:
l integritatea;
l obiectivitatea;
l competenţa profesională;
l comportamentul profesional;
l respectul faţă de normele tehnice şi profesio­
nale.
Cei care iau decizii se bazează pe:
1. raţionamentul profesional, singurul care per-
mite alegerea soluţiilor;
2. judecata de valoare ca bază a soluţiilor;
3. pragul de semnificaţie, conform căruia o in-
formaţie este tratată ca fiind semnificativă în funcţie
de interesul urmărit.
Decidenţii trebuie să fie prudenţi în estimări-
le lor, acestea fiind adesea speculaţii. Prudenţa este
mama înţelepciunii, dar dacă este bazată pe scepti-
cism şi suspiciune, numai înţelepciune nu este.

BIBLIOGRAFIE

1. Cristea, Horia (2003), Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderii, ediţia a II-a, Editura
CECCAR, București.
2. Cristea, Horia, Ștefănescu, Nicolae (1996), Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Mirton, Timişoara.
3. Mihalache, Sabina-Cristina (2005), Aspecte privind informaţiile şi deciziile contabile, Analele Știin­ți­
fice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza”, vol. 50-51, Iași.
4. Olariu, Cornel (1975), Conducerea întreprinderii prin costuri, Editura Facla, Timișoara.
5. CECCAR (2011), Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, ediţia a V-a, Editura CECCAR, București.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 31

Analiză economico-financiară Analiza dinamicii nivelului absolut
şi nivelului relativ al cheltuielilor
cu forţa de muncă
Nicolae MIHĂILESCU, conf. univ. dr.
Ustinia RĂCHITĂ, conf. univ. dr.
Universitatea „Hyperion” din Bucureşti

ABSTRACT

The Analysis of the Dynamics of the Absolute Level and the Relative Level
of Employment Expenditures

The constant analysis of expenditures that can be incurred by an economic operator in

order to trigger an economic result recognised on the market and under profitability
circumstances is inseparable to the consumption economicity and rationalisation policies,
including those related to the human factor.
The useful nature of such an analysis is certified by the documented intervention of
decision-makers through the implementation of certain measures meant to enhance the
relief of the relative expenditures level. It is clear that the challenge of having a functional
and productive business, with wide expansion and consolidation opportunities, can only
be met by setting up a management function supported by accurate and well-grounded
analysis.
This article presents four particular analysis cases dealing with expenditures on personnel.
By means of successive substitution approach, it details on the factors that explain the
change in the absolute or relative level of expenditures on personnel, it observes potential
causes and it recommends solutions.

Key terms: turnover, employment expenditures, work profitability, personnel average number,
actual labour time

Introducere În toate activităţile economice, factorul uman

Componentă a procesului decizional al condu-
cerii, analiza cheltuielilor efectuate de o societate
comercială pentru a obţine un rezultat economic po-
zitiv este orientată spre urmărirea şi caracterizarea
modificărilor care s-au produs, de la un segment de
timp la altul, asupra tuturor componentelor de chel-
tuieli care asigură îndeplinirea obiectivului de fina-
lizare a procesului economic, precum şi spre iden-
tificarea şi localizarea cauzelor care au provocat o
anumită situaţie nefavorabilă.
are un rol hotărâtor în realizarea producţiei, comer­
cializarea mărfurilor şi prestarea serviciilor, diver-
sificarea activităţilor productive, creşterea nivelu-
lui calitativ, precum şi în atragerea beneficiarilor.
Această particularitate justifică existenţa unei pro-
porţii relativ importante a cheltuielilor cu forţa de
muncă în totalul cheltuielilor de exploatare, cu une­
le dimensiuni specifice în funcţie de ramura de ac-
tivitate.
Cheltuielile cu forţa de muncă sunt formate
din salariile brute cuvenite personalului, inclusiv

32 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

indemnizaţiile şi contribuţiile pentru asigurările so- l modificarea cheltuielilor cu forţa de muncă
ciale şi protecţia socială a acestuia. prin prisma modificării numărului mediu al salaria-
O analiză complexă a cheltuielilor cu persona­ ţilor şi a cheltuielilor care revin la un salariat;
lul angajat în activitatea economică are în vedere: l analiza factorială a cheltuielilor cu forţa de

l caracterizarea modificării absolute şi relative muncă la 1.000 lei cifră de afaceri;

a cheltuielilor cu personalul, în expresie absolută şi l analiza factorială a cheltuielilor cu forţa de

relativă; muncă prin prisma indicatorilor de gestiune.

Studiu de caz

Analiza dinamicii nivelului absolut şi relativ al cheltuielilor cu forţa de muncă este particularizată
prin folosirea datelor de informare statistică extrase de la o societate comercială şi sintetizate în tabelul de
mai jos.

Situaţia principalilor indicatori economici referitori la forţa de muncă

Perioada Perioada
Indicatori u.m. Notaţii Indici
de bază de calcul
1. Cifra de afaceri lei CA 7.150.000 7.722.000 1,08
2. Cheltuielile cu forţa de muncă lei CFM 2.000.000 2.520.000 1,26
3. Numărul mediu de personal pers. N 200 210 1,05
4. Timpul total efectiv lucrat exprimat om-ore Nh 320.000 346.500 1,08
în om-ore
5. Cheltuielile cu forţa de muncă la 1.000 lei lei Cfm 279,72 326,34 1,17
cifră de afaceri
6. Productivitatea muncii exprimată prin cifra lei w 35.750,0 36.771,4 1,03
de afaceri realizată în medie de un salariat
7. Productivitatea orară a muncii exprimată
prin cifra de afaceri realizată în medie lei wh 22,34375 22,28571 0,9974
pe om-oră
8. Cheltuielile cu forţa de muncă efectuate lei cfm 10.000 12.000 1,20
în medie cu un salariat
9. Valoarea medie a mijloacelor fixe lei Mf 3.404.782 3.861.000 1,13
10. Valoarea medie a mijloacelor fixe lei K 17.023,9 18.385,7 1,08
care revine la un salariat
11. Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
(Cifra de afaceri care revine la 1 leu lei Ef 2,1 2,0 0,95
mijloace fixe)

î Cazul 1: Analiza dinamicii cheltuielilor totale cu forţa de muncă prin prisma modificării numărului
mediu de personal şi a cheltuielilor cu personalul efectuate în medie cu un salariat
Rezolvare:
Modificarea absolută a cheltuielilor cu personalul:
D = CFM1 – CFM0 = 2.520.000 – 2.000.000 = 520.000 lei
D = D(N) + D(cfm) = 100.000 + 420.000 = 520.000 lei
din care:
l influenţa modificării numărului mediu de personal:
D(N) = (N1 – N0) x cfm0 = (210 – 200) x 10.000 = 100.000 lei

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 33

 l influenţa modificării cheltuielilor cu personalul efectuate în medie cu un salariat:
D(cfm) = (cfm1 – cfm0) x N1 = (12.000 – 10.000) x 210 = 420.000 lei

Concluzii:
Analiza dinamicii cheltuielilor totale cu forţa de muncă prin prisma modificării numărului mediu de
per­so­nal şi a cheltuielilor cu personalul efectuate în medie cu un salariat ne permite să precizăm urmă­
toarele:
þ Cheltuielile totale cu forţa de muncă au crescut în perioada analizată cu 26%, respectiv cu 520.000 lei,
comparativ cu nivelul înregistrat în perioada de bază.
þ Majorarea acestor cheltuieli este determinată atât de folosirea unui număr mai mare de salariaţi
(+100.000 lei), cât şi de majorarea veniturilor medii încasate de aceştia (+420.000 lei).
þ Cheltuielile cu personalul efectuate în medie cu un salariat au înregistrat o creştere cu 20%, simultan
cu creşterea numărului mediu de personal cu 5%. Pe fondul acestor două tendinţe de creştere s-a produs
majorarea cheltuielilor totale cu personalul cu 26%. Această constatare atestă o opţiune managerială de
ma­jorare a salariilor, care însă nu poate fi apreciată în mod corespunzător decât dacă se compară cu dina­
mica productivităţii muncii.
Din calculele efectuate a rezultat că indicele de dinamică a cheltuielilor cu personalul efectuate în
me­die cu un salariat (1,20) devansează indicele de dinamică a productivităţii muncii (1,03), fapt care a
determinat o creştere a cheltuielilor cu forţa de muncă la 1.000 lei cifră de afaceri şi, respectiv, o diminuare
a rezultatului (profitului) din exploatare aferent cifrei de afaceri.

î Cazul 2: Analiza dinamicii cheltuielilor totale cu forţa de muncă prin prisma modificării cifrei de
afaceri şi a cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri
Rezolvare:
Modificarea absolută a cheltuielilor cu personalul:
D = CFM1 – CFM0 = 2.520.000 – 2.000.000 = 520.000 lei
D = D(CA) + D(Cfm) = 160.000 + 360.000 = 520.000 lei
din care:
l influenţa modificării cifrei de afaceri:
D(CA) = (CA1 – CA0) x Cfm0 = (7.722.000 – 7.150.000) x 0,27972 = 160.000 lei

l influenţa modificării cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri:

D(Cfm) = (Cfm1 – Cfm0) x CA1 = (0,32634 – 0,27972) x 7.722.000 = 360.000 lei

Concluzii:
Modelul factorial de analiză prezentat la cazul 2 oferă posibilitatea formulării următoarelor concluzii:
þ Cheltuielile totale efectuate cu forţa de muncă au crescut în perioada supusă analizei cu 520.000 lei
atât ca urmare a realizării unei cifre de afaceri mai mari (+160.000 lei), cât şi ca urmare a creşterii cheltuielilor
cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri (+360.000 lei).
þ Creşterea cifrei de afaceri s-a situat la o mărime procentuală de 8%, mult inferioară majorării nive­
lului absolut al cheltuielilor cu personalul, care a fost de 26%. Astfel se identifică, şi prin aceste calcule, o
stare de ineficienţă a politicii salariale.

î Cazul 3: Analiza dinamicii cheltuielilor totale cu forţa de muncă prin prisma modificării timpului
total efectiv lucrat exprimat în om-ore, a productivităţii orare a muncii şi a cheltuielilor cu personalul la
1.000 lei cifră de afaceri
Rezolvare:
Modificarea absolută a cheltuielilor cu personalul:
D = CFM1 – CFM0 = 2.520.000 – 2.000.000 = 520.000 lei
D = D(Nh) + D(wh) + D(Cfm) = 165.623 – 5.623 + 360.000 = 520.000 lei

34 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 din care:
l influenţa modificării timpului total efectiv lucrat exprimat în om-ore:
D(Nh) = (Nh1 – Nh0) x wh0 x Cfm0 = (346.500 – 320.000) x 22,34375 x 0,27972 = 165.623 lei

l influenţa modificării productivităţii orare a muncii:

D(wh) = (wh1 – wh0) x Nh1 x Cfm0 = (22,28571 – 22,34375) x 346.500 x 0,27972 = -5.623 lei

l influenţa modificării cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri:

D(Cfm) = (Cfm1 – Cfm0) x Nh1 x wh1 = (0,32634 – 0,27972) x 346.500 x 22,28571 = 360.000 lei

Concluzii:
Modelul factorial de analiză prezentat la cazul 3, prin structura sa, oferă posibilitatea obţinerii unor in­
formaţii suplimentare care detaliază influenţa creşterii cifrei de afaceri prin prisma creşterii timpului total
efectiv lucrat exprimat în om-ore şi a productivităţii orare a muncii. În acest sens putem preciza următoarele:
þ Timpul total efectiv lucrat exprimat în om-ore a crescut în perioada analizată cu 8%, de la 320.000
om-ore la 346.500 om-ore, fapt care explică creşterea cheltuielilor totale cu forţa de muncă cu 165.623 lei,
în timp ce productivitatea orară a muncii înregistrează o uşoară diminuare, cu 0,26%. O productivitate a
mun­cii mai mică în perioada de calcul comparativ cu perioada de bază a atras şi o reducere a cheltuielilor
cu personalul, care în condiţiile exemplului nostru este cifrată la 5.623 lei.
þ Modificarea nefavorabilă a nivelului relativ al cheltuielilor cu personalul în raport cu cifra de afaceri
a determinat creşterea cheltuielilor totale aferente forţei de muncă utilizate cu 360.000 lei.
Pe baza acestor constatări, măsurile care se impun trebuie să vizeze eficientizarea cheltuielilor care se
fac cu personalul prin prisma unei creşteri corespunzătoare a nivelului productivităţii muncii.

î Cazul 4: Analiza dinamicii cheltuielilor cu forţa de muncă la 1.000 lei cifră de afaceri prin prisma
influenţei modificării următorilor factori:
l productivitatea muncii exprimată prin cifra de afaceri realizată în medie de un salariat, din care:

m influenţa modificării valorii medii a mijloacelor fixe care revine la un salariat;

m influenţa modificării eficienţei utilizării mijloacelor fixe;

l cheltuielile cu forţa de muncă efectuate în medie cu un salariat.

Rezolvare:
Modificarea absolută a cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri:
D = Cfm1 – Cfm0 = 326,34 – 279,72 = 46,62 lei
D = D(w) + D(cfm) = -7,77 + 54,39 = 46,62 lei
din care:
l influenţa modificării productivităţii muncii exprimate prin cifra de afaceri realizată în medie de un
salariat:
cfm0 cfm0 10.000 10.000
D(w) = – x 1.000 = – x 1.000 = 271,95 – 279,72 = -7,77 lei
w1 w0 36.771,4 35.750,0

D(w) = D(K) + D(Ef) = -20,72 + 12,95 = -7,77 lei

din care:
m influenţa modificării valorii medii a mijloacelor fixe care revine la un salariat:
cfm0 cfm0 10.000 10.000
D(K) = – x 1.000 = – x 1.000 = 259,00 – 279,72 =
K1 x Ef0 K0 x Ef0 18.385,7 x 2,1 17.023,9 x 2,1
= -20,72 lei

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 35

 m influenţa modificării eficienţei utilizării mijloacelor fixe:
cfm0 cfm0 10.000 10.000
D(Ef) = – x 1.000 = – x 1.000 = 271,95 – 259,00 =
K1 x Ef1 K1 x Ef0 18.385,7 x 2,0 18.385,7 x 2,1
= 12,95 lei

l influenţa modificării cheltuielilor cu forţa de muncă efectuate în medie cu un salariat:

cfm1 cfm0 12.000 10.000
D(cfm) = – x 1.000 = – x 1.000 = 326,34 – 271,95 = 54,39 lei
w1 w1 36.771,4 36.771,4

Concluzii:
Calculele efectuate ne permit să constatăm creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă la 1.000 lei cifră
de afaceri cu 46,62 lei, deoarece cheltuielile cu forţa de muncă ce revin în medie la un salariat devansează
creşterea productivităţii muncii. Creşterea productivităţii muncii cu doar 3% este insuficientă pentru a jus­
tifica majorarea cu 20% a cheltuielilor cu forţa de muncă efectuate în medie cu un salariat.
Prin aceste rezultate se demonstrează ineficienţa politicii de majorare a salariilor fără un corespondent
practic de creştere a productivităţii muncii.
Analiza factorială a dinamicii productivităţii muncii evidenţiază o utilizare necorespunzătoare a mij­
loa­celor fixe, exprimată prin scăderea eficienţei utilizării acestora cu 5%. În perioada analizată s-au efectuat
achiziţii de mijloace fixe (utilaje tehnologice) cu parametri tehnico-funcţionali per­formanţi, dar care nu au
fost utilizate în mod eficient.
Scăderea cifrei de afaceri care revine la 1 leu mijloace fixe a condus la creşterea cheltuielilor cu forţa
de muncă la 1.000 lei cifră de afaceri cu 12,95 lei.
Pe baza acestor constatări punctuale se impune să se aplice măsuri care să favorizeze cu prioritate
creşterea productivităţii muncii prin:
l asigurarea resurselor materiale şi energetice necesare realizării programului economic stabilit în func­
ţie de comenzile contractate;
l creşterea nivelului profesional şi de îndemânare al salariaţilor direct productivi printr-un program de
perfecţionare profesională continuă sau de scurtă durată;
l realizarea unor lucrări de întreţinere curentă a utilajului tehnologic, de bună calitate, care să reducă
sau să elimine eventualele întreruperi accidentale;
l perfecţionarea sistemului de organizare a aprovizionării locurilor de muncă cu resurse materiale
pen­tru a se asigura continuitatea procesului economic şi, respectiv, evitarea întreruperilor;
l îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi sprijin social, care să favorizeze desfăşurarea unei activităţi
pro­­fesionale nestresante şi cu un bun randament productiv;
l implementarea unui sistem de salarizare echitabil care să stimuleze creşterea productivităţii muncii.

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghiu, Al. (2004), Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică,

Bucureşti.
2. Mihăilescu, N., Răducan, M. (2008), Analiza activităţii economico-financiare, Editura Victor, Bucureşti.
3. Stănescu, C., Işfănescu, A., Băicuşi, A. (1996), Analiza economico-financiară, Editura Economică,
Bucureşti.
4. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile con­
forme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modificările
şi completările ulterioare.

36 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

Evaluarea fondului comercial prin metoda

Evaluare
fluxurilor de numerar actualizate
(metoda DCF) cu ajutorul tehnologiei
informaţionale
– partea I –

Sebastian Iuliu GYURICZA, dr. ec.

Mirabela Ancuţa GYURICZA, ec.
Ronela-Manuela LASCU, dr. ec.
Arad

ABSTRACT

The Discounted Cash Flow (DCF) Measurement of Goodwill, Based

on Information Technology

The analysis of the discounted cash flow by means of informational systems (technology
and computerized products) is based on the hypotheses of future market conditions that
affect the offer, the demand, the expenses and the potential risk. According to these
hypotheses, the company’s capacity of generating income can be predicted, the DCF
method being one of the most complex measurement methods. At the same time, the
most significant issue from the theoretical and practical point of view is the fact that this
method illustrates all the aspects that are underrated by other methods, especially market
conditions.

Key terms: goodwill, cash flows, DCF method, enterprise value

1. Aspecte teoretice privind metoda
DCF (discounted cash flow) utilizată
în evaluarea fondului comercial
Necesitatea punerii de acord a evaluării cu re-
centele actualizări în plan tehnologic este sublini-
ată de majoritatea organismelor de specialitate în
materie.
Metoda fluxurilor de numerar actualizate este
o metodă de evaluare pe bază de venituri, în care,
pentru stabilirea valorii fondului comercial, se au în
vedere fluxurile viitoare de numerar care pot fi obţi­
nute prin comercializarea produselor evaluate, fiind
analizate atât rezultatele medii obţinute de o societa­
te, cât şi previziunile de evaluare a pieţei, elaborate
de instituţii independente.
Analiza fluxului de numerar actualizat prin uti­
lizarea sistemului informaţional (tehnologie şi pro­
duse informatice) se bazează pe ipoteze cu privire
la condi­ţiile viitoare ale pieţei care vor afecta oferta,
cererea, cheltuielile, precum şi riscul potenţial. Pe
baza aces­tor ipoteze se previzionează capacitatea
în­treprinderii de a genera venit.
Esenţa metodei este explicată de Consiliul
pentru Standarde Internaţionale de Evaluare (IVSC)
în Îndrumarul pentru evaluare 1 Fluxul de numerar
ac­tualizat, în care se prezintă faptul că metoda DCF
conduce la obţinerea unei opinii asupra valorii, prin
actualizarea fluxurilor de numerar previzionate, la
data evaluării, rezultând o valoare prezentă a acti­
vului sau a întreprinderii. Apoi se determină o valoa­
re terminală, de la sfârşitul perioadei de previziune

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 37

explicite, şi aceasta se actualizează la data evaluării
pentru a se obţine valoarea totală a activului sau a
întreprinderii.
Metoda DCF este una dintre cele mai comple-
xe metode de evaluare, dar totodată şi cea mai fun-
damentată din punct de vedere teoretic şi practic,
surprinzând în conţinutul ei toate aspectele nevalo-
rificate prin alte metode, mai ales condiţiile speciale
ale pieţei.
Aceasta se bazează pe actualizarea tuturor be­
neficii­lor economice proiectate (fluxuri de lichidi-
tăţi sau alte variabile asimilate) ale întreprinderii,
utilizând o rată de actualizare care reprezintă costul
capitalului pentru acea investiţie.
Actualizarea presupune o perioadă de previ­ziu­
ne explicită şi o perioadă de previ­ziune nonexplicită
(valoare reziduală).
Practic, calculul fluxurilor de disponibilităţi uti-
lizate în evaluare cu ajutorul tehnologiilor informa-
ţionale are în vedere profitul net, la care se adaugă
alte disponibilităţi (amortismentele, provizioanele şi
valoarea reziduală) şi din care se scad nevoile de
finanţare a activităţii, respectiv investiţiile pentru
menţinerea potenţialului tehnic şi variaţia nevoii de
fond de rulment. Rezultă că parametrii necesari cal-
culului se referă la previzionarea veniturilor, cheltu-
ielilor, dobânzilor, amortizărilor, investiţiilor, struc-
turii capi­talului şi a valorii reziduale.
Principalele etape necesare în determinarea flu-
xului viitor de lichidităţi prin utilizarea produselor
informatice specifice sunt:
I. Reanalizarea concluziilor diagnosticului
în­treprinderii. În această etapă, evaluatorul sinteti-
zează întregul diagnostic al întreprinderii evaluate,
realizând şi teste de coerenţă. Scopul este acela de
a fundamenta etapele următoare necesare estimării
valorii firmei.
II. Stabilirea parametrilor-cheie de evoluţie
a întreprinderii (în contextul economic în care ope-
rează). Ţinând seama de concluziile diagnosticului,
se vor preciza variabilele-cheie care vor influenţa
activitatea viitoare şi limitele generale ale dinami-
cii firmei.
III. Alegerea duratei de previziune. Alegerea
perioadei explicite se bazează pe elemente cum ar fi:
l uzanţele privind durata de previziune expli-
cită (5-10 ani);
l intervalul de timp în care firma va ajunge la
stabilitate sau la o dinamică stabilă;
38 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014
l ciclul de viaţă al produselor/serviciilor socie­
tăţii;
ciclul normal de investire;
l
cantitatea şi calitatea informaţiilor de care
l
dispune echipa de evaluare pentru a face previziunile;
l durata de amortizare a imobilizărilor;
l durata de recuperare aşteptată pentru inves-
tiţia făcută de cumpărător;
l perioadele de previziune folosite la evaluări
similare.
Din punct de vedere tehnic, în această etapă
sunt utilizate instrumente şi tehnici informaţionale
specifice, fiind realizate proiecţii:
l ale contului de rezultate;
l ale situaţiei patrimoniului;
l ale principalilor indicatori economico-finan-
ciari;
l ale fluxului de lichidităţi.
În principiu, valoarea afacerii, rezultată din ana­
­­liza informaţiilor cu ajutorul sistemelor tehnologice
informa­ţionale, nu este influenţată de durata de pre­
viziune explicită, deoarece valoarea reziduală ba­
lansează mărimea cash flow-ului net. Altfel spus,
dacă durata de previziune va fi redusă de la 10 ani
la 5 ani, cash flow-ul net anual actualizat însumat
va fi mai mic, dar valoarea reziduală actualizată va
fi mai ma­re. Pe măsura creşterii numărului de ani
din perioada de previziune explicită va creşte mă­
rimea cash flow-ului net actualizat şi se va diminua
mărimea valorii reziduale actualizate, dar în cadrul
aceleiaşi valori a afacerii.
Durata de previziune explicită trebuie să fie pro­
iectată pe baza mai multor criterii, în funcţie de sta­
diile pe care trebuie să le parcurgă afacerea evaluată
până la atingerea stabilităţii economice (a maturităţii
acesteia).
În majoritatea exemplelor concrete redate în
lucrări de prestigiu, aplicarea celor două variante ale
metodei DCF demonstrează că pe parcursul duratei
de previziune explicite rata rentabilităţii capitalului
investit se menţine constantă şi la un nivel mai ri-
dicat faţă de costul mediu ponderat al capitalului.
V. Estimarea valorii reziduale. Valoarea re­zi­
duală este valoarea estimată a proprietăţii/între­prin­
derii evaluate la sfârşitul perioadei de previziune
ex­­plicite. La determinarea valorii reziduale cu aju­
torul produselor informatice specifice, evalua­torul
tre­buie să analizeze dacă estimează valoarea unei
întreprinderi care are o durată de viaţă finită sau,
dim­potrivă, are o durată de viaţă estimată ne­limitată.
De exemplu, o durată finită apare în cazul societăţilor
comerciale care au prevăzută în actele constitutive
o perioadă limitată sau în cazul întreprin­derilor care
epuizează resursele pe care le prelucrează într-un anu­
mit interval de timp. În aceste situaţii, pentru estima­
rea va­lorii reziduale a investiţiei (între­prinderii) care
se estimează a avea o durată de viaţă finită, se va
re­ţine valoarea de lichidare a întreprin­derii. În cazul
în care se estimează o durată de viaţă nedeterminată
a investiţiei (întreprinderii), evalua­torul va estima
va­loarea reziduală prin capitaliza­rea venitului dis­
ponibil (profit net, cash flow etc.). Aceas­ta reprezintă
abordarea cea mai uzuală în esti­marea valorii rezi­
dua­le a întreprinderilor care nu au o durată de viaţă
limitată.
VI. Estimarea valorii nete de realizare a ac-
tivelor redundante (în afara exploatării). Cel mai
adesea, în evaluarea unei întreprinderi se întâlnesc
ca active în surplus sau care nu sunt necesare: licen-
ţe neutilizate, terenuri libere, clădiri nefolosite sau
aflate în exploatarea unei alte firme/persoane, case
de vacanţă, echipamente şi utilaje în surplus faţă de
utilizarea actuală şi previzibilă, automobile de lux,
dis­ponibilităţi în exces etc. În toate situaţiile, acestea
se evaluează separat, cu ajutorul unor produse in-
formatice specifice, la valoarea netă de realizare pe
piaţă, iar aceasta se include în valoarea rezultată din
actualizarea fluxurilor operaţionale.
î Valoarea terminală a întreprinderii
în metoda DCF
Valoarea întreprinderii (sau valoarea capitalu­
lui investit în întreprindere) rezultată în urma apli­
cării metodei DCF prin utilizarea tehnologiilor in­
formaţionale se calculează prin însumarea valorilor
actua­lizate ale cash flow-ului net la dispoziţia capi­
talului investit din perioada de previziune explicită
cu cash flow-ul net din afara exploatării (valoarea
de realizare netă a activelor din afara exploatării)
şi cu va­loarea terminală. În multe cazuri, valoarea
rezidua­lă actualizată are o pondere ridicată (peste
50%) în valoarea totală a întreprinderii.
Valoarea terminală mai este cunoscută şi sub
alte denumiri, precum valoare reziduală, valoare
con­tinuă şi valoare finală.
În standardele europene şi internaţionale de eva­
luare a întreprinderii (business valuation) nu este
dată o definiţie explicită a valorii terminale, ci există
doar referiri la modalităţile de calcul al acesteia.
decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor
În terminologia contabilă, valoarea reziduală
este definită numai în relaţie directă cu definiţia unui
activ. Astfel, conform IAS 16.6, valoarea rezidua­
lă reprezintă valoarea netă pe care o întreprindere
estimează că o va obţine pentru un activ la sfârşitul
duratei de viaţă utilă a acestuia, după deducerea
prealabilă a costurilor de cesiune previzionate.
Tipul de valoare reflectat de valoarea terminală
poate fi: valoarea contabilă, valoarea de piaţă, valoa­
rea de lichidare, valoarea subiectivă, în funcţie de
premisele utilizate în determinarea acestui indicator.
Valoarea terminală se poate calcula cu ajutorul
tehnologiilor informaţionale, pe baza următoarelor
două premise:
a) continuitatea activităţii normale de exploa-
tare după expirarea duratei de previziune explicite;
b) lichidarea sau încetarea activităţii de exploa-
tare la expirarea duratei de previziune explicite, ca
urmare a unor factori previzibili.
Una dintre metodele utilizate pentru estima­
rea valorii terminale este metoda capitalizării cash
flow-ului net. Această metodă este cea mai agreată
de evaluatori, fiind adecvată numai în cazul în care
întreprinderea va intra în stadiul de stabilitate econo­
mică la sfârşitul perioadei de previziune explicite.
În acest caz, adecvarea acestei metode constă în cal­
cularea valorii terminale pe baza aceluiaşi indicator
care a fost utili­zat în perioada de previziune explicită,
şi anume cash flow-ul net. Se evită astfel o incoerenţă
posibilă în stabilirea valorii totale a întreprinderii prin
două abor­dări, respectiv: a) pe baza cash flow-ului
net din perioada de previziune explicită şi b) pe baza
valorii terminale estimate prin abordări patrimoniale
sau prin comparaţie.
2. Determinarea fondului comercial
dezvoltat de o societate
pentru produsele evaluate
Fondul comercial este definit în Standardele
Internaţionale de Evaluare (IVS) – GN4 Evaluarea
activelor necorporale ca fiind orice beneficiu econo­
mic viitor care provine dintr-o întreprindere, dintr-o
participaţie la întreprindere sau din utilizarea unui
grup de active care nu pot fi identificate în mod in­
dividual şi recunoscute în mod separat.
Conform aceluiaşi standard, valoarea fondu-
lui comercial reprezintă valoarea reziduală rămasă
după ce din valoarea totală a unei întreprinderi a
fost scăzută valoarea tuturor activelor identificabile,
atât corporale, cât şi necorporale.
39
 Studiu de caz

Pentru exemplificare, prezentăm în continuare un studiu de caz privind evaluarea fondului comercial
prin metoda fluxurilor de numerar actualizate. În acest studiu, informaţiile de piaţă prelucrate prin utilizarea
tehnologiilor informaţionale au fost ob­ţinute în mod exclusiv de la Euro­mo­­nitor, instituţie independen­tă de
studiu şi monitorizare a pieţei, experţii considerând că doar acestea se pot avea în vedere la stabilirea în
mod cre­dibil a valorii fondului comercial dezvoltat de societatea-subiect, SC Distribuitor SRL, în România.
Pentru determinarea valorii fondului comercial prin metoda DCF s-au avut în vedere fluxurile de nu­
me­rar şi profiturile care s-ar putea obţine în următoarea perioadă prin exploatarea continuă a fondului
comercial deja existent, creat şi dezvoltat de societatea Distribuitor pentru produsele evaluate.
În vederea estimării valorii de investiție a fondului comercial prin utilizarea tehnologiilor informaționale,
pentru SC Distribuitor SRL au fost parcurse următoarele etape principale:
1. Estimarea valorii actualizate a fluxurilor nete de numerar generate de comercializarea produselor
eva­luate pe piața din România de către societate.
2. Estimarea valorii de piaţă a mijloacelor fixe din patrimoniul întreprinderii implicate în comer­cia­
lizarea şi distribuirea produselor evaluate pe piața din România.
3. Estimarea valorii de piaţă a capitalului de lucru net necesar pentru desfășurarea activității de co­
mercializare a produselor evaluate pe piața din România.
4. Estimarea valorii de investiţie a fondului comercial dezvoltat de Distribuitor pentru comercializarea
produselor evaluate pe piața din România, prin scăderea din valoarea actualizată a fluxurilor nete de nu­
merar a valorii de piață a mijloacelor fixe implicate în obținerea acestor fluxuri de numerar şi a valorii de
piață a capitalului de lucru net.

1. Estimarea valorii actualizate a fluxurilor nete de numerar – metoda fluxurilor financiare actualizate
Metoda presupune estimarea valorii afacerii pe baza câștigurilor viitoare (free cash flow) de care ar putea
dis­pune acționarii actuali în ipoteza continuității activității. Aceasta se bazează pe însumarea câști­gurilor
ac­tualizate şi analizate prin sistemele informaționale specifice, aferente atât perioadei de previziune expli­
cite, cât şi celei nonexplicite, valori care sunt obținute prin previzionarea rezultatelor financiare, având în
vedere toate informațiile de care dispune managementul şi acționarul majoritar al companiei la data eva­luă­
rii. Prin această abordare va fi recunoscută şi valoarea apor­tului elementelor necorporale neiden­tifi­ca­bile
distinct (goodwill sau badwill).
Principalele premise avute în vedere la aplicarea metodei prin utilizarea tehnologiilor informaționale
au fost următoarele:
þ Bugetul previzionat şi fluxurile financiare au fost elaborate pe baza informațiilor puse la dispoziție
de societate, având în vedere atât tendințele istorice, cât şi informațiile cunoscute la momentul respectiv
privind evoluția viitoare a pieței specifice.
þ Durata previziunii este de 7 ani şi s-a ales plecând de la premisa că după această perioadă evoluția
afacerii se va încadra pe o tendință de cvasimenţinere, cu o creștere anuală medie. Rezultatele acestei abor­
dări sunt valabile sub rezerva, specifică, a neîndeplinirii unor elemente luate în calcul, din motive imposibil
de avut în vedere la momentul evaluării.
þ Previziunile au fost elaborate în monedă nominală (prețuri curente).
Bugetul previzionat s-a elaborat, așa cum s-a precizat anterior, pe baza informațiilor istorice obținute
prin utilizarea tehnologiilor informaționale de către reprezentanții societății, ţinându-se cont de ele­mentele
pieței specifice şi de previziunile de evoluție a pieței de profil elaborate de Euromonitor.
Estimarea evoluţiei viitoare a pieţei s-a realizat pe baza datelor furnizate de Euromonitor privind evo­
luţia pieţei de odorizante din România. Aceasta estimează că piața românească de odorizante va avansa în
perioada 2012-2017 cu o rată medie anuală de creștere (RMAC) mai mare cu 5,5% (în prețuri constante, 2012)
decât media categoriei respective de produse de îngrijire a locuinței, față de doar 3,5% pentru întreaga ca­­
te­gorie de produse de îngrijire a locuinței.

40 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 Estimarea pieţei de odorizante din România – preţuri de raft curente (RSP1) RMAC (%)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2005-2010 2011-2017
Total piaţă
(mil. lei) 45,4 54,7 69,2 84,9 85,2 83,0 86,4 92,1 99,6 108,5 117,3 128,2 139,8
Creştere anuală (%) 20,5 26,5 22,7 0,4 -2,6 4,1 6,6 8,1 8,9 8,1 9,3 9,0 13,5 7,7

Sursa: Euromonitor – Raport Air Care, 2012.

În preţuri curente, creşterea medie în perioada 2011-2017 pentru acest segment de piaţă este de 7,7%
(conform tabelului de mai sus).
Grafic, evoluţia pieţei poate fi prezentată astfel:

Evoluţia pieţei de odorizante în România (mil. lei)

160
139,8
140 128,2
117,3
120 108,5
99,6
100 92,1
84,9 85,2 83,0 86,4
80 69,2
54,7
60
45,4
35,0
40
25,4
17,9
20 9,3
2,2 3,3 5,4
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: Euromonitor – Raport Air Care, 2012.

Bugetul previzionat de venituri şi cheltuieli pentru produsele evaluate se prezintă după cum urmează:

Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Total piaţă – preţuri curente (lei) 86.400.000 92.100.000 99.600.000 108.500.000 117.300.000 128.200.000 139.800.000
Evoluţia anuală a pieţei (%) 6,60 8,14 8,94 8,11 9,29 9,05
Cota de piaţă a produsului
36 36 36 36 36 36 36
evaluat (%)
Vânzări produs
31.104.000 33.156.000 35.856.000 39.060.000 42.228.000 46.152.000 50.328.000
(RSP cu TVA) (lei)
Cota de TVA (%) 24 24 24 24 24 24 24
Vânzări produs
25.083.871 26.738.710 28.916.129 31.500.000 34.054.839 37.219.355 40.587.097
(RSP fără TVA) (lei)
Raport MSP2/RSP (fără TVA) 0,555 0,555 0,555 0,555 0,555 0,555 0,555
Venituri din vânzarea
13.922.051 14.840.519 16.049.031 17.483.131 18.901.117 20.657.487 22.526.651
mărfurilor (lei)
Producţia vândută (lei) 0 0 0 0 0 0 0
Cifra de afaceri (lei) 13.922.051 14.840.519 16.049.031 17.483.131 18.901.117 20.657.487 22.526.651
Creştere anuală (%) 4,1 6,6 8,1 8,9 8,1 9,3 9,0
Cheltuieli cu mărfurile (lei) 5.440.689 5.799.623 6.271.905 6.832.347 7.386.491 8.072.874 8.803.337
% vs Cifra de afaceri 39,1 39,1 39,1 39,1 39,1 39,1 39,1
Adaos comercial (lei) 8.481.362 9.040.896 9.777.125 10.650.784 11.514.627 12.584.613 13.723.314
% vs Cifra de afaceri 60,9 60,9 60,9 60,9 60,9 60,9 60,9
Cheltuieli de marketing
1.503.581 1.587.936 1.701.197 1.809.504 1.909.013 2.086.406 2.275.192
şi distribuţie – total (lei)
% vs Cifra de afaceri 10,8 10,7 10,6 10,4 10,1 10,1 10,1

1
RSP – retail sales prices.
2
MSP – manufacturer sales prices.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 41

 Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Cheltuieli de marketing (lei) 1.336.517 1.424.690 1.540.707 1.678.381 1.814.507 1.983.119 2.162.559
% vs Cifra de afaceri 9,6 9,6 9,6 9,6 9,6 9,6 9,6
Cheltuieli cu listarea în KA (lei) 167.065 163.246 160.490 131.123 94.506 103.287 112.633
% vs Cifra de afaceri 1,2 1,1 1,0 0,8 0,5 0,5 0,5
Cheltuieli generale
2.481.958 2.645.699 2.861.146 3.116.811 3.369.603 3.682.721 4.015.946
şi administrative – total (lei)
% vs Cifra de afaceri 17,8 17,8 17,8 17,8 17,8 17,8 17,8
Cheltuieli cu materii prime
94.670 100.916 109.133 118.885 128.528 140.471 153.181
şi materiale (lei)
% vs Cifra de afaceri 0,68 0,68 0,68 0,68 0,68 0,68 0,68
Cheltuieli cu energia şi apa (lei) 8.010 8.538 9.234 10.059 10.875 11.885 12.960
% vs Cifra de afaceri 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06
Cheltuieli cu prestaţii externe (lei) 1.531.426 1.632.457 1.765.393 1.923.144 2.079.123 2.272.324 2.477.932
% vs Cifra de afaceri 11 11 11 11 11 11 11
Cheltuieli cu personalul (lei) 828.362 883.011 954.917 1.040.246 1.124.616 1.229.120 1.340.336
% vs Cifra de afaceri 5,95 5,95 5,95 5,95 5,95 5,95 5,95
Cheltuieli cu impozite şi taxe (lei) 19.491 20.777 22.469 24.476 26.462 28.920 31.537
% vs Cifra de afaceri 0,14 0,14 0,14 0,14 0,14 0,14 0,14
Rata EBITDA (%) 32,29 32,39 32,49 32,74 32,99 32,99 32,99
Cheltuieli cu amortizarea
111.376 118.724 128.392 139.865 151.209 165.260 180.213
şi alte deprecieri (lei)
% vs Cifra de afaceri 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8
EBIT (%) 31,49 31,59 31,69 31,94 32,19 32,19 32,19
Impozit pe profit (16%) (lei) 701.511 750.166 813.822 893.537 973.568 1.064.036 1.160.314
Rata profitului net (%) 26,45 26,54 26,62 26,83 27,04 27,04 27,04

Modalitatea de estimare a elementelor bugetului previzionat de venituri şi cheltuieli este prezentată

de­­taliat în continuare:

a) Cifra de afaceri a fost previzionată având în vedere următoarele considerente:

þ Nivelul pieței din România pe sectorul Home Care – segmentul Air Care în prețuri curente a fost
preluat din raportul realizat de Euromonitor pentru piața din Europa. Acest nivel reprezintă valoarea
vânzărilor de produse din acest segment către consumatorii finali (valoare care include TVA). Previziunile
privind evoluția pieței după anul 2010 au fost preluate din același raport. Nivelul pieței pentru anul 2010 a
fost recalculat prin luarea în considerare doar a primelor 10 luni din acest an, perioadă în care Distribuitor
a comercializat produsele evaluate. Această recalculare a pornit de la nivelul pieței pentru întregul an 2010
(83 milioane lei) şi luând în considerare o pondere de 80% pentru primele 10 luni ale anului.
þ Cota de piață deținută de produsele evaluate a fost preluată din același studiu. În perioada 2003-2010,
brandul evaluat a deținut o cotă medie de piață de aproximativ 36%, fiind lider de piață pe segmentul ana­
lizat. În perioada de previziune s-a păstrat aceeași cotă medie de piață.
þ Pornind de la nivelul pieței şi de la cota de piață deținută de produsele evaluate, s-a estimat valoarea
vânzărilor de produse evaluate către consumatorii finali (valoare care include TVA) prin înmulțirea valorii
totale a pieței pe segmentul analizat cu cota de piață deținută de produsele evaluate.
þ Din valoarea vânzărilor de produse evaluate către consumatorii finali a fost dedusă valoarea TVA,
obţinându-se valoarea fără TVA a vânzărilor de produse evaluate către consumatorii finali.
þ Pentru a obține raportul între prețul de vânzare al produselor evaluate către consumatorii finali
(RSP) şi prețul de vânzare al produselor evaluate practicat de Distribuitor (prețurile la care societatea a vân­
dut produsele evaluate către vânzătorii finali/retaileri – denumite MSP) s-a împărțit cifra de afaceri obți­nută
de Distribuitor (din vânzarea produselor evaluate) la valoarea vânzărilor de produse evaluate către con­
sumatorii finali (valoare estimată la pasul anterior). În perioada 2007-2010, raportul mediu între cele două
prețuri a fost de 0,555. Modalitatea de estimare a acestui raport este prezentată detaliat în continuare:

42 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 Perioada Total Medie
Detalii
2006 2007 2008 2009 2010 2007-2010 2007-2010

Piaţa (preţuri curente) (mil. lei) 54,70 69,20 84,90 85,20 66,40 305,70 76,42
Creşterea anuală a pieţei (%) 22,70 0,40 -22,10
Cota de piaţă/produs (%) 36,60 39,40 41,70 33,10 27,90 35,52 35,52
Vânzări estimate/produs
20,02 27,26 35,40 28,20 18,53 109,39 27,35
(RSP cu TVA) (mil. lei)
TVA (%) 19 19 19 19 21
Vânzări estimate/produs
16,82 22,91 29,75 23,70 15,31 91,67 22,92
(RSP fără TVA) (mil. lei)
Vânzări realizate/produs
16,73 17,17 18,25 10,64 4,81 50,87 12,72
(MSP fără TVA) (mil. lei)
% MSP vs RSP fără TVA 0,99 0,75 0,61 0,45 0,31 0,55 0,55

þ Cota de TVA aferentă anului 2010 s-a calculat luând în considerare faptul că în primele 6 luni ale
anului aceasta a fost de 19%, iar în următoarele 4 luni rămase din perioada analizată (ianuarie-oc­tombrie)
a fost de 24%.

Evoluția raportului MSP/RSP şi alegerea nivelului mediu pentru perioada de previziune au avut la bază
următoarele considerente:
þ În perioada 2007-2008, vânzările de produse evaluate ale societăţii Distribuitor către magazinele
de retail au depășit vânzările de produse evaluate din aceste magazine către consumatorii finali. Acest lucru
s-a da­torat dezvoltării accelerate a retailului modern, concretizată în deschiderea unui număr mare de ma­
ga­zine, formându-se stocuri mai mari la retaileri (produsele evaluate erau livrate de Distribuitor cu 2-3 luni
înainte de deschiderea magazinelor noi). Totodată, în perioada 2007-2008 s-au lan­­sat pro­duse noi sub
brandul evaluat (18 articole noi), ceea ce a determinat de asemenea o majorare a stocurilor de produse în
magazinele de retail.
þ În perioada 2009-2010, vânzările de produse evaluate ale firmei Distribuitor către magazinele de
retail au fost mai mici decât vânzările de produse evaluate din magazinele de retail către consumatorii finali.
Acest fenomen a avut drept cauză principală preocuparea magazinelor de retail de a-şi îmbunătăți fluxul de
nu­merar prin reducerea vitezei de rotație a stocurilor pentru a contracara efectele negative pe care criza fi­
nan­cia­ră le-a avut asupra vânzărilor. Toate aceste aspecte au condus la un fenomen de destocaj, care a fost
accentuat şi de încetinirea puternică a ritmului de expansiune a retailerilor.
þ Pentru perioada de previziune se anticipează o reluare a creșterii vânzărilor de produse evaluate şi
o reluare a expansiunii lanțurilor de magazine de retail, dar într-un ritm mai lent decât în perioada 2007-2008,
ceea ce justifică utilizarea raportului mediu MSP/RSP din perioada 2007-2010.
þ În perioada de previziune, pentru a obține cifra de afaceri care ar putea fi realizată de Distribuitor
prin comercializarea produselor evaluate s-a înmulțit acest raport mediu între MSP şi RSP cu valoarea esti­
mată a vânzărilor de produse evaluate (RSP) aferentă unei cote de piață de 36%. S-a obținut astfel cifra de
afaceri previzionată care ar putea fi obținută de Distribuitor în urma comercializării produselor evaluate,
cifră de afaceri ce ține cont de evoluția previzionată a pieței (conform Euromonitor), de cota medie de piață
deți­nută de produsele evaluate (36%) şi de raportul mediu între prețurile de vânzare ale produselor evaluate
către consumatorii finali şi prețurile la care produsele evaluate sunt vândute de către Distribuitor către co­
mer­cianți/retaileri/vânzătorii finali (0,55).

b) Cheltuielile au fost previzionate având în vedere următoarele considerente:

þ Previziunea elementelor de cheltuieli a avut ca punct de pornire ponderea medie pe care fiecare
categorie de cheltuieli a deținut-o în cifra de afaceri în perioada 2007-2010. Pornind de la această pondere
medie, a fost estimat nivelul fiecărei categorii de cheltuieli prin înmulțirea ponderii medii cu nivelul cifrei
de afaceri.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 43

 þ Singurul element de cheltuieli pentru care nu s-a păstrat o pondere constantă în perioada de pre­
viziune a fost reprezentat de cheltuielile cu listarea în KA. Acest aspect se datorează faptului că pentru pe­
rioada următoare se anticipează o scădere a numărului de retaileri care vor intra pe piață sau care vor
deschide noi unități de vânzare.
Va urma...

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel, Ion (coordonator), Anica Popa, Adrian, Oancea Negescu, Mihaela, Popescu, Ana Maria (2010),
Evaluarea întreprinderii, Editura Economică, București.
2. Anghel, Ion, Stan, Sorin (coordonatori) (2013), Evaluarea întreprinderii, ediţia a V-a, Editura IROVAL,
București.
3. Dumitrescu, Dalina, Dragotă, Victor, Ciobanu, Anamaria (2002), Evaluarea întreprinderilor, ediţia a II-a,
Editura Economică, București.
4. Robu, Vasile, Anghel, Ion, Șerban, Elena-Claudia (2014), Analiza economico-financiară a firmei, Editura
Economică, București.
5. Stan, Sorin, Anghel, Ion, Gruzsniczki, Veronica (2006), Capitalul intelectual al întreprinderii, Editura
IROVAL, București.

TALON DE ABONAMENT
la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR,
editată de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
– CECCAR –

Numele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Numărul de abonamente _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Prenumele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Funcţia _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Firma _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Adresa:
Localitatea _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Str. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Nr. _ _ _ _ Bl. _ _ _ _ Sc. _ _ _ _ Et. _ _ _ _ Ap. _ _ _ _
Codul poştal _ _ _ _ _ _ _ _ Jud./Sect. _ _ _ _ _ _ _ _
Tel. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Suma virată _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Plătit prin:
Mandat poştal nr. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Ordin de plată nr. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Cont CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384
Raiffeisen Bank – Agenţia Brătianu
Atenţie! Trimiteţi talonul
de abonament numai împreună
cu o copie a documentului de plată,
prin fax sau prin e-mail.

( 021 330 88 69 / 70 / 71
Preţuri pentru anul 2015: + 021 330 88 88
Anual (12 ex.) ------------------------------------- 180 lei : edituraceccar@yahoo.com
* Editura CECCAR
Semestrial (6 ex.) ---------------------------------- 90 lei
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4,
Trimestrial (3 ex.) ---------------------------------- 45 lei cod poştal 040296
CIF 7426179

44 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

Ghid practic privind microîntreprinderile

Fiscalitate
în anul 2014
– partea a II-a –
Laurenţiu STANCIU, ACCA,
expert contabil S&R Accounting Leader SRL
Gheorghe STREŞNA, ec. masterand ASE Bucureşti,
expert contabil S&R Accounting Leader SRL
Cristian RAPCENCU, lect. univ. dr. ASE Bucureşti,
expert contabil S&R Accounting Leader SRL

ABSTRACT

Practice Guide on Micro-Entities in 2014

We are delighted to provide you with a practice guide regarding accounting and taxation
issues specific to micro-entities, also considering the latest changes in the related legislation
(Government Emergency Ordinance no. 102/2013 for amending and supplementing Law
no. 571/2003 regarding the Tax Code and the regulation of financial and fiscal measures,
with its subsequent amendments, applicable from January 1, 2014, and Government Decision
no. 77/2014 for amending and supplementing the Methodological Pronouncements for
the application of Law no. 571/2003 regarding the Tax Code, approved by Government
Decision no. 44/2004, issued on February 12, 2014).
It is important to know the activities that may be performed by a micro-entity and the
income subject to taxation. Misinterpreting the fiscal pronouncements may give rise to
additional costs for the entity, as non-compliance with the conditions in the definition of
a micro-entity leads to a change in the taxpayer’s category. You will find examples for
several situations you may encounter in practice, and we are convinced you will consider
this paper useful to your activity.

Key terms: micro-entity, advice, turnover threshold, taxation basis

În ceea ce priveşte baza impozabilă a impozi- o micro­întreprindere achiziţio­nea­ză case de marcat,

tului pe veniturile microîntreprinderilor, al cărei mod valoarea de achiziţie a acesto­ra se deduce din baza
de constituire a fost prezentat în partea I a acestui im­pozabilă în trimestrul în care au fost puse în func-
material, dorim să mai precizăm că, în cazul în care ţiune, în conformitate cu documentul justificativ.

Exemplu
În trimestrul al III-lea al anului 2014, o microîntreprindere realizează venituri din vânzarea de bunuri
cu amănuntul astfel: în iulie 30.000 lei, în august 20.000 lei şi în septembrie 15.000 lei. În luna iulie a achi­
zi­ţionat şi a pus în funcţiune o casă de marcat în valoare de 4.000 lei.
Care este nivelul impozitului pe venit?
Baza de impozitare se calculează astfel:
¤ Total venituri (30.000 lei + 20.000 lei + 15.000 lei) . ............................................... 65.000 lei
– Valoarea casei de marcat ......................................................................................... 4.000 lei
= Baza de impozitare .................................................................................................. 61.000 lei
¤ Impozit pe venit (61.000 lei x 3%) ........................................................................... 1.830 lei

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 45

 Ü Ce se întâmplă dacă şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal.
o microîntreprindere depăşeşte Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează
în cursul anului plafonul începând cu trimestrul în care s-a depăşit plafonul.
Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre
de 65.000 euro?
impozitul pe profit calculat de la începutul anului
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprin- fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi im-
dere obţine venituri mai mari de 65.000 euro, aceasta pozitul pe veniturile microîntreprinde­rilor datorat în
va plăti impozit pe profit, luând în calcul veniturile cursul anului respectiv.

Exemplu

Societatea Leader este microîntreprindere şi obţine în perioada ianuarie-iunie 2014 venituri de 150.000 lei
din vânzarea de produse software şi din prestări de servicii de arhitectură. Cheltuielile deductibile la calculul
impozitului pe profit în perioada ianuarie-iunie 2014 sunt de 110.000 lei.
În luna august 2014, aceasta rea­lizează venituri de 180.000 lei din servicii de inginerie, iar cheltuielile
deductibile pentru trimestrul al III-lea sunt de 9.000 lei.
În trimestrul al IV-lea, entitatea obţine venituri de 5.000 lei din vânzarea de produse software şi de
16.000 lei din prestări de servicii de arhitectură. Cheltuielile deductibile în această perioadă sunt de 12.000 lei.
Cursul de schimb leu-euro la 31 decembrie 2013 este de 4,4847 lei/euro.
Care este regimul de impozitare?
În primele două trimestre din anul 2014, societatea Leader datorează un impozit pe venit de 4.500 lei
(150.000 lei x 3%).
Începând cu trimestrul al III-lea din anul 2014, entitatea Leader devine plătitoare de impozit pe profit,
deoarece a depăşit limita de 291.506 lei, aceasta realizând venituri totale cumulate de 330.000 lei.
Până la 30 septembrie 2014, entitatea trebuie să depună formularul 010 „Declaraţie de înregistrare
fis­cală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”,
cu menţiunile de scoatere din evidenţă ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi de luare
în evidenţă ca plătitor de impozit pe profit, ambele începând cu 1 iulie 2013.
Depăşind în trimestrul al III-lea pragul de 65.000 euro, calculul şi declararea impozitului pe profit în­
cep din acest trimestru, însă pentru veniturile obţinute şi cheltuielile suportate de la începutul anului.
Astfel, pentru trimestrul al III-lea, calculul este următorul:
Venituri cumulate în primele trei trimestre = 150.000 lei + 180.000 lei = 330.000 lei
Cheltuieli deductibile pentru primele trei trimestre = 110.000 lei + 9.000 lei = 119.000 lei
Profit impozabil = 330.000 lei – 119.000 lei = 211.000 lei
Impozit pe profit cumulat = 211.000 lei x 16% = 33.760 lei
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor declarat în primele două trimestre = 4.500 lei
Impozit pe profit de declarat în formularul 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de
stat” la 30 septembrie 2014 = 33.760 lei – 4.500 lei = 29.260 lei
Formularul 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit” pentru anul 2014 va cuprinde următoarele in­
for­maţii:
Venituri din exploatare (150.000 lei + 180.000 lei + 5.000 lei + 16.000 lei) .............. 351.000 lei
Cheltuieli de exploatare (110.000 lei + 9.000 lei + 12.000 lei) .................................. 131.000 lei
Profit impozabil . ........................................................................................................ 220.000 lei
Impozit pe profit . ....................................................................................................... 35.200 lei
Impozit pe profit declarat în formularul 100 ............................................................... 29.260 lei
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor declarat în formularul 100 ....................... 4.500 lei
Impozit pe profit de plată .......................................................................................... 1.440 lei
Astfel, până la data de 25 martie 2015, societatea va trebui să achite la bugetul de stat un impozit pe
profit de 1.440 lei.

46 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 Ü Ce se întâmplă dacă
o microîntreprindere depăşeşte
în cursul anului plafonul de 20%
venituri din consultanţă
şi management?
În anul 2013, atunci când o societate realiza ve­
­nituri din consultanţă şi management (indiferent de
valoare), conform Normelor metodologice de aplica­
re a Codului fiscal, ea trecea la impozit pe profit în­­
cepând cu trimestrul în care obţinea aceste venituri
şi se luau în calcul ve­niturile şi cheltuielile înregistrate
din trimestrul respectiv. De exemplu, dacă în tri­
mestrul al III-lea o societate obţinea venituri din con­
sultanţă sau management, aceasta trecea la im­pozit
pe profit începând cu 1 iulie, iar calculul impo­zitului
pe profit se efectua ţinând cont de veniturile obţinute
şi cheltuielile su­portate începând cu 1 iulie.
Conform noilor prevederi fiscale, aplicabile
în­cepând cu 1 ianuarie 2014, o societate care reali-
zează venituri din consultanţă sau management ce
depăşesc procentul de 20% din totalul veniturilor
care alcătuiesc baza de impozitare este obligată să
îşi modifice sistemul de impunere de la impozit pe
veniturile microîntreprinderilor la impozit pe profit
începând cu acel trimestru. Calculul şi declararea
impozitului pe profit se vor efectua ca în cazul depă­
şirii plafonului de 65.000 euro, şi anume ţinând cont
de veniturile şi cheltuielile înregistrate de la înce-
putul anului fiscal respectiv.
Societăţile vor depune formularul 010 de mo-
dificare a vectorului fiscal în termen de 30 de zile
de la data la care este îndeplinită condiţia.
Verificarea depăşirii plafonului se realizează la
sfârşitul fiecărui trimestru.

Exemplu

Dacă în primul trimestru al anului 2014 veniturile realizate din consultanţă depăşesc 20% din totalul
veniturilor care alcătuiesc baza de impozitare, societatea trece la impozit pe profit începând cu 1 ianuarie
2014. Chiar dacă la 30 iu­nie 2014 ponderea veniturilor din consultanţă NU mai depăşeşte 20% din totalul
veniturilor, societatea NU mai revine la impozit pe venit în cursul anului 2014.
Dacă la 31 decembrie 2014 ponderea veniturilor din consultanţă este inferioară plafonului de 20%,
societatea va trece la impozit pe venit începând cu 1 ianuarie 2015.

Atenţie!
Condiţia referitoare la depăşirea plafonului de 20% nu este completată şi de depăşirea concomitentă
a plafonului de 65.000 euro.

Exemplu

Societatea Leader a fost înfiinţată în anul 2013 ca microîntreprindere şi înregistrează în primul trimestru
din anul 2014 următoarele venituri şi cheltuieli:
l venituri din servicii de mentenanţă – 50.000 lei;
l venituri din servicii de consultanţă – 5.000 lei;
l cheltuieli deductibile – 30.000 lei.
În trimestrul al II-lea, societatea se axează în special pe consultanţă, prin atragerea unor clienţi noi în
acest domeniu, astfel că se cunosc următoarele venituri şi cheltuieli:
l venituri din servicii de mentenanţă – 50.000 lei;
l venituri din servicii de consultanţă – 100.000 lei;
l cheltuieli deductibile – 80.000 lei.

Care este regimul de impozitare?

În primul trimestru, societatea obţine venituri din consultanţă sub plafonul de 20%, prin urmare va
în­registra impozit pe venit.
Impozit pe venit = (50.000 lei + 5.000 lei) x 3% = 1.650 lei
Începând cu trimestrul al II-lea, deoarece ponderea veniturilor din consultanţă în totalul veniturilor
este de 51% ((5.000 lei + 100.000 lei)/205.000 lei), societatea va trece la impozit pe profit, luând în calcul
veniturile şi cheltuielile înregistrate de la începutul anului fiscal.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 47

 Societatea are obligaţia ca până la 31 iulie 2014 să depună formularul 010 de modificare a vectorului
fiscal, trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit făcându-se începând cu data de 1 aprilie 2014.
Impozit pe profit = [(55.000 lei + 150.000 lei) – (30.000 lei + 80.000 lei)] x 16% = 95.000 lei x 16%
= 15.200 lei
Impozit pe profit de declarat la 30 iunie 2014 = 15.200 lei – 1.650 lei = 13.550 lei
Ü Ce se întâmplă dacă
o microîntreprindere se înfiinţează
sau îşi încetează existenţa
în cursul anului?
Ca şi în cazul majorităţii entităţilor plătitoare de
impozit pe profit, anul fiscal al unei microîntre­prin­
deri este anul calendaristic. În cazul unei mi­cro­între­
prinderi care se înfiinţează sau îşi încetează exis­tenţa
în cursul anului, anul fiscal este perioada din anul
ca­­­lendaristic în care persoana juridică a existat.
În cazul înfiinţării unei microîntreprinderi, pe-
rioada impozabilă începe:
l de la data înregistrării sale în registrul comer­
ţului, dacă are această obligaţie;
l de la data înregistrării sale în registrul ţi­
nut de instanţele judecătoreşti competente, dacă are
a­ceastă obligaţie; sau
l de la data încheierii sau, după caz, a punerii
în aplicare a contractelor de asociere, în cazul asoci-
erilor care nu dau naştere unei noi persoane juridice.
În cazul microîntreprinderilor care îşi încetea-
ză existenţa în cursul anului, data până la care se
Regimul microîntreprinderilor în anul 2013
Chiar dacă ne aflăm în anul 2014, este bine de
ştiut care a fost regimul microîntreprinderilor apli-
cabil în anul precedent.
A. Societăţi deja existente
la 31 decembrie 2012
La începutul anului 2013, fiecare societate tre-
buia să stabilească nivelul veniturilor obţinute în
exerciţiul financiar 2012.
1. Firmele care au fost microîntreprinderi în
anul 2012:
a) Cele care au realizat venituri SUB pragul de
65.000 euro au rămas în continuare plătitoare de
im­pozit pe veniturile microîntreprinderilor. Nu au
trebuit să facă nicio informare sau declaraţie la or-
ganul fiscal. Nu a mai fost necesar să aibă minimum
un sa­lariat după 1 februarie 2013.
48 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014
depune formularul 100 privind obligaţiile de plată
la bugetul de stat este una dintre datele la care se
încheie perioada impozabilă, respectiv:
þ În cazul dizolvării urmate de lichidare,
perioada impozabilă a microîntreprinderii se încheie
la data depunerii situaţiilor financiare la registrul
unde a fost înregistrată înfiinţarea persoanei juridice
în cauză.
þ În cazul divizărilor sau al fuziunilor care
au ca efect juridic încetarea existenţei persoanei ju-
ridice prin dizolvare fără lichidare, perioada impo-
zabilă a microîntreprinderii se încheie la una dintre
următoarele date:
l la data înregistrării în registrul comerţului/
registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competen-
te a noii societăţi sau a ultimei dintre ele, în cazul
constituirii uneia sau mai multor societăţi noi;
l la data înregistrării hotărârii ultimei adunări
generale care a aprobat operaţiunea sau la altă dată
stabilită prin acordul părţilor, în cazul în care se sti-
pulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată;
sau
l la data stabilită potrivit legii, în alte cazuri
decât cele menţionate mai sus.
b) Cele care au realizat venituri între 65.000
şi 100.000 euro au rămas în continuare plătitoare
de im­pozit pe veniturile microîntreprinderilor. Per-
soanele juridice române care au optat pentru acest
sistem de impunere, potrivit reglementărilor legale
în vigoare până la data de 1 februarie 2013, au păs-
trat acest re­gim de impozitare pentru anul 2013.
2. Firmele care au fost plătitoare de impozit pe
profit în anul 2012:
a) Cele care au realizat venituri PESTE pragul
de 65.000 euro au rămas în continuare plătitoare de
impozit pe profit.
b) Cele care au realizat venituri SUB pragul de
65.000 euro, dar au avut şi venituri din activităţi în
domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi al rea-
sigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia venituri­
lor din activităţi de intermediere în aceste domenii,
activităţi în domeniul jocurilor de no­roc, al consul- plătitoare de impozit pe veniturile microîntre­prinde­
tanţei şi al managementului au rămas în con­tinuare rilor. Acestea au procedat după cum urmează:
plătitoare de impozit pe profit. l pentru perioada 1-31 ianuarie 2013 au fost plă­

c) Cele care au realizat venituri SUB pragul de
65.000 euro, altele decât venituri din activităţi în
domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi al reasi­
gurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia veniturilor
din activităţi de intermediere în aceste domenii, ac­
tivităţi în domeniul jocurilor de noroc, al consultan­
ţei şi al managementului, au devenit obligatoriu
­­­titoare de impozit pe profit şi au depus formularul 101
pentru luna ianuarie 2013 până la 25 martie 2013;
l începând cu 1 februarie 2013 au devenit plăti­
toare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
l au depus formularul 010 privind schimbarea
vectorului fiscal din impozit pe profit în impo­zit
pe veniturile microîntreprinderilor până la data de
25 martie 2013.

Exemplu

Entitatea Leader a fost în cursul anului 2012 plătitoare de impozit pe profit şi a realizat venituri din
pres­­tări de servicii de arhitectură în valoare de 100.000 lei.
În luna ianuarie 2013 a realizat venituri de 135.000 lei şi cheltuieli de 15.000 lei.
În lunile februarie şi martie 2013 a avut venituri de 120.000 lei, respectiv 60.000 lei şi cheltuieli de
45.000 lei, respectiv 18.000 lei.
Care sunt impozitele datorate pentru primul trimestru din anul 2013?
Pentru luna ianuarie 2013:
Entitatea Leader datorează impozit pe profit.
Profit impozabil = 135.000 lei – 15.000 lei = 120.000 lei
Impozit pe profit = 120.000 lei x 16% = 19.200 lei
Entitatea Leader are obligaţia ca până la data de 25 martie 2013 să depună formularul 101 pentru luna
ianuarie 2013 şi să achite impozitul rezultat.
Pentru lunile februarie şi martie 2013:
Baza de impozitare pentru veniturile microîntreprinderilor este de 180.000 lei (120.000 lei + 60.000 lei),
iar impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este de 5.400 lei (180.000 lei x 3%).
Până la data de 25 aprilie 2013, entitatea Leader va depune formularul 100 aferent celor două luni, în
conţinutul căruia va declara impozitul pe venit, de 5.400 lei.

Exemplu

În completarea exemplului de mai sus, presupunem că până la sfârşitul anului 2013 entitatea Leader
mai realizează venituri din servicii de arhitectură în valoare de 30.000 lei.
Care este tratamentul aferent veniturilor obţinute şi ce declaraţii trebuie depuse până la sfârşitul anu­
lui 2013?
Pentru trimestrele al II-lea, al III-lea şi al IV-lea, entitatea Leader va depune formularele 100 cu impozitul
de 3% aferent, iar la sfârşitul anului va calcula veniturile totale obţinute în calitate de microîntreprindere.
Astfel, totalul veniturilor este de 210.000 lei (120.000 lei februarie + 60.000 lei martie + 30.000 lei
restul anului). Presupunând că la 31 decembrie 2013 cursul de schimb era de 4,4 lei/euro, plafonul pentru
microîntreprinderi era de 4,4 lei/euro x 65.000 euro = 286.000 lei.
Atenţie!
După cum observaţi, NU au fost luate în calcul veniturile din luna ianuarie 2013, deoarece entitatea
era plătitoare de impozit pe profit.
Deşi veniturile totale obţinute în anul 2013 sunt de 345.000 lei (135.000 lei + 210.000 lei), entitatea
Leader va rămâne microîntreprindere şi în anul 2014, deoarece baza de calcul include veniturile realizate
doar în perioada 1 februarie – 31 decembrie 2013.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 49

 B. Societăţi înfiinţate
după 1 februarie 2013
O persoană juridică română care este nou-în­fi­
inţată este obligată să plătească impozit pe veni­turile
microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal,
atâta timp cât condiţia potrivit căreia capitalul social
al acesteia trebuie să fie deţinut de alte persoane decât
sta­­tul şi autorităţile locale este îndeplinită la data în­
re­­gistrării în registrul comerţului şi aceasta nu intenţio­
nează să desfăşoare activităţile prevăzute la art. 1122
alin. (6) Reguli de aplicare a sistemului de im­punere
pe veniturile microîntreprinderii din Codul fiscal.

Exemplu

Două persoane fizice se asociază pentru a înfiinţa un SRL în luna mai 2013.

Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească şi declaraţiile pe care trebuie să le depună pen­
tru ca SRL-ul să fie microîntreprindere?

La înregistrarea societăţii în registrul comerţului, pe lângă documentele şi formularele de înfiinţare, la

completarea vectorului fiscal se va bifa opţiunea pentru microîntreprindere.

Ü Ce se întâmpla dacă următor celui în care nu mai îndeplinesc una dintre

o microîntreprindere realiza
în cursul anului 2013 venituri
din consultanţă şi management?
Deşi la alin. (5) al art. 1122 din Codul fiscal se
menţionează că microîntreprinderile nu mai aplică
acest sistem de impunere începând cu anul fiscal
condiţiile prevăzute în definiţia lor, în normele de
aplicare a Codului se preciza că microîntreprinderile
care în cursul unui trimestru încep să desfăşoare ac-
tivităţi de natura celor prevăzute la art. 1122 alin. (6)
din Codul fiscal datorează impozit pe profit, luând
în calcul veniturile şi cheltuielile înregistrate înce-
pând cu trimestrul respectiv.

Exemplu

Societatea Leader obţine în perioada februarie-iunie 2013 venituri de 150.000 lei din vânzarea de pro­
duse software şi din servicii de arhitectură. Cheltuielile deductibile la calculul impozitului pe profit în peri­
oada februarie-iunie 2013 sunt de 100.000 lei.
În luna august 2013, aceasta realizează venituri de 20.000 lei din consultanţă privind implementarea
unui proiect, iar cheltuielile deductibile pentru trimestrul al III-lea sunt de 9.000 lei.
În trimestrul al IV-lea, entitatea obţine venituri de 50.000 lei din vânzarea de produse software şi de
6.000 lei din prestări de servicii de arhitectură. Cheltuielile deductibile în această perioadă sunt de 32.000 lei.

Care este regimul de impozitare?

În primele două trimestre ale anului 2013, societatea rămâne plătitoare de impozit pe veniturile micro­
întreprinderilor, urmând ca doar de la 1 iulie 2013 să devină plătitoare de impozit pe profit, prin depunerea
formularului 010 în termen de 30 de zile de la data realizării veniturilor din consultanţă.
Pentru trimestrul al III-lea din 2013, entitatea depune formularul 100 cu impozitul pe profit. Profitul va
fi calculat începând cu trimestrul al III-lea, iar impozitul va fi de 1.760 lei ((20.000 lei venituri din consul­
tanţă – 9.000 lei cheltuieli deductibile) x 16%).
Pentru trimestrul al IV-lea din 2013, entitatea depune formularul 101 cu impozitul pe profit, până la
data de 25 martie 2014.
Profitul fiscal înregistrat în ultimele două trimestre este de 35.000 lei (11.000 lei + 24.000 lei).
Impozitul pe profit aferent va fi de 5.600 lei (35.000 lei x 16%), iar impozitul datorat pentru ultimul
trimestru va fi de 3.840 lei (5.600 lei – 1.760 lei).

50 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 Ü Care era regimul unei societăţi
înfiinţate în perioada
1-31 ianuarie 2013?
Persoanele juridice române înfiinţate în perioa­
da 1-31 ianuarie 2013 inclusiv NU erau obligate să
aplice sistemul de impunere pe veniturile microîn-
treprinderilor de la înfiinţare.
Totuşi, acestea puteau trece la aplicarea im­po­
zitu­lui pe venit începând cu 1 februarie 2013, dacă
în­deplineau condiţiile aferente.
Ü Ce se întâmpla cu pierderea fiscală
înregistrată în 2012 şi în ianuarie 2013?
Pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori
anului 2013 se recuperează de la data la care con-
tribuabilul revine la sistemul de plată a impozitului
pe profit, anul 2013 fiind considerat un singur an
fiscal în sensul celor cinci sau şapte ani consecutivi
de recuperare a pierderii fiscale.
De asemenea, pierderea fiscală din perioada
1-31 ianuarie 2013 înregistrată de un contribuabil
care în această perioadă a fost plătitor de impozit pe
profit se recuperează de la data la care contribuabilul
revine la sistemul de plată a impozitului pe profit, iar
anul 2014 este primul an de recuperare a pierderii
în sensul celor şapte ani consecutivi.
În cazul în care o societate a revenit în cursul
anu­lui 2013 la sistemul de plată a impozitului pe pro­
­­fit, pierderea fiscală înregistrată în perioada 1-31 ia­
nua­rie 2013 inclusiv este luată în calcul la stabilirea
pro­fitului impozabil/pierderii fiscale din perioada
1 februarie – 31 decembrie 2013, înaintea recupe­
rării pierderilor fiscale din anii precedenţi anului
2013, şi se recuperează începând cu anul 2014, în
li­mita celor şapte ani consecutivi. Perioada 1 februa­
rie – 31 decembrie 2013 inclusiv nu este con­siderată
an fiscal în sensul celor şapte ani con­se­cutivi.
Este importantă această prevedere pentru că,
deşi pentru luna ianuarie s-a depus formularul 101
separat privind impozitul pe profit, această lună NU
este considerată an fiscal distinct în numărarea celor
cinci sau şapte ani fiscali de recuperare a pierderii
fiscale.

Exemplu

Entitatea Leader este plătitoare de impozit pe profit, iar în anul 2012 a înregistrat o pierdere fiscală de
50.000 lei.
În luna ianuarie 2013, aceasta a înregistrat tot pierdere fiscală, la nivelul sumei de 20.000 lei, iar în­
cepând cu 1 februarie 2013 aceasta este microîntreprindere.
În lunile februarie şi martie din anul 2013, societatea înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli:
l venituri din vânzarea de mărfuri – 100.000 lei;

l venituri din dobânzi – 10.000 lei;

l cheltuieli cu mărfurile – 80.000 lei.

În trimestrul al II-lea din anul 2013, entitatea Leader înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli:
l venituri din vânzarea de mărfuri – 200.000 lei;

l venituri din dobânzi – 20.000 lei;

l cheltuieli cu mărfurile – 170.000 lei.

Care este impozitul declarat de entitate în anul 2013?

Primul trimestru (februarie-martie 2013):

În această perioadă, entitatea Leader este microîntreprindere, ceea ce înseamnă că declară un im­pozit
pe venit de 3.300 lei (110.000 lei x 3%).

Trimestrul al II-lea (aprilie-iunie 2013):

Având în vedere faptul că în perioada februarie-iunie 2013 entitatea Leader a obţinut venituri de
330.000 lei, depăşind plafonul de 65.000 euro, aceasta va trece de la impozit pe venit la impozit pe profit
începând cu 1 aprilie 2013.

Venituri impozabile la 30 iunie = 110.000 lei + 220.000 lei = 330.000 lei

Cheltuieli deductibile la 30 iunie = 80.000 lei + 170.000 lei = 250.000 lei
Rezultat fiscal la 30 iunie = 330.000 lei – 250.000 lei = 80.000 lei

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 51

 Nu trebuie să uităm că până la 31 ianuarie 2013 societatea a fost plătitoare de impozit pe profit, în­re­
gistrând în perioadele precedente pierdere fiscală. În primul rând se recuperează pierderea fiscală înregistrată
în luna ianuarie 2013, ca apoi să se recupereze pierderea din anii anteriori, în or­dine cronologică.
Pierdere fiscală din perioada anterioară = 20.000 lei + 50.000 lei = 70.000 lei
Rezultat fiscal după recuperarea pierderii = 80.000 lei – 70.000 lei = 10.000 lei
Impozit pe profit la 30 iunie 2013 = 10.000 lei x 16% = 1.600 lei
Impozit pe venit la 31 martie 2013 = 3.300 lei
Impozit pe profit declarat la 30 iunie 2013 în formularul 100 = 0 lei

Aşa cum am specificat la începutul acestui ma­
terial, în practică trebuie să acordaţi o atenţie spo­
rită fiecărei societăţi pentru care stabiliţi impozitul
datorat la bugetul de stat.
O societate plătitoare de impozit pe profit res­
pectă regulile din titlul II din Codul fiscal, iar o
microîntreprindere, regulile stabilite în cadrul titlu­
lui IV1.
De exemplu, pentru o societate plătitoare de
impozit pe profit, veniturile din dividende sunt
con­siderate neimpozabile dacă aceasta deţine la
plătitorul de venit cel puţin 10% din capitalul so-
cial pe o perioadă neîntreruptă de minimum un an,
pe când la o microîntreprindere acestea se regăsesc
în baza de impozitare. De asemenea, la o microîntre-
prindere veniturile din subvenţii nu se impozitează,
pe când la o societate plătitoare de impozit pe profit
acestea sunt considerate venituri impozabile etc.
Un alt aspect la care trebuie să fiţi atenţi este
plafonul de 65.000 euro. Acesta NU este reprezentat
de cifra de afaceri a societăţii, ci de baza de impozi-
tare aferentă acesteia.
De exemplu, dacă o societate obţine venituri
de 20.000 lei din vânzarea mărfurilor şi vinde un
teren la preţul de vânzare de 300.000 lei (contul
7583), aceasta a depăşit plafonul de 65.000 euro şi
trebuie să treacă la impozit pe profit din acel trimes­
tru, chiar dacă cifra de afaceri din contabilitate este
de 20.000 lei.
Speţele cu care vă puteţi confrunta în practică
sunt dintre cele mai diverse şi avem siguranţa că
parcurgând acest material veţi înţelege mai bine
tratamentul specific microîntreprinderilor şi astfel
veţi putea reflecta cazurile respective în mod corect
în evidenţa contabilă.

BIBLIOGRAFIE

1. Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 112/06.02.2004, cu modificările
şi completările ulterioare.
2. Hotărârea Guvernului nr. 77/2014 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
apli­care a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004,
publicată în Monitorul Oficial nr. 108/12.02.2014.
3. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
4. Legea nr. 168/2013 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi com­ple­
tarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată
în Monitorul Oficial nr. 310/29.05.2013.
5. Ordonanţa Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 54/23.01.2013,
cu modificările şi completările ulterioare.
6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial
nr. 703/15.11.2013, cu modificările şi completările ulterioare.

52 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

Abordări contabile și fiscale

Fiscalitate
privind scutirea de impozit
a profitului reinvestit
Lucian CERNUŞCA, prof. univ. dr.
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

ABSTRACT

Accounting and Fiscal Approaches to Tax Relief on Reinvested Profit

Government Emergency Order no. 19/2014 for the amendment of Law no. 571/2003 on
the Fiscal Code introduces into the Romanian fiscal legislation several provisions related
to the application methodology for tax relief on reinvested profit. The Government
motivation for introducing this legal provision is that it attempts to stimulate the growth
of a competitive economy, to attract investments, to develop the employment market, to
maintain the long-term economic growth pace, as well as enhancing this evolution, to
encourage innovation. The substantiation report of this regulating act argues that the
introduction of this facility shall have both a financial impact on the consolidated public
budget and a macroeconomic effect.
The article focuses on fixed assets categories subject to this tax relief, on defining invested
profit subject to the relief, on setting up the calculation approach for tax payers who pay
a trimester-based income tax, on the allocation and disclosure criteria for provisions related
to reinvested profit contingent to each tax payer annual financial statement, as well as on
the rules applying to equipment realised over several consecutive years, i.e. investments
partially set up during the current fiscal year.

Key terms: reinvested profit, technological equipment, facility, provision, fiscal measure

În Monitorul Oficial nr. 308/25.04.2014 a fost În nota de fundamentare a proiectului de act

publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
19/2014 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care aduce în dis­
cuţie o serie de prevederi referitoare la scutirea de
impozit a profitului reinvestit. Hotărârea Guvernului
nr. 421/2014 pentru modificarea şi completarea Nor­
melor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guver­
nului nr. 44/2004, publicată în Monitorul Oficial
nr. 384/23.05.2014, prezintă o serie de exemple prac­
­tice care se referă la scutirea de impozit a profitului
reinvestit.
nor­­­mativ privind OUG nr. 19/20141 se arată că im­
ple­mentarea acestuia „este determinată de necesitatea
promovării unei măsuri fiscale pentru stimularea
competitivităţii şi inovării, atragerii investiţiilor,
creş­­terii locurilor de muncă, ge­nerarea şi menţinerea
ritmului de creştere eco­no­mică pe termen lung, dez­
voltarea unei economii com­­petitive, capabilă de per­
formanţe tehnologice, în concordanţă cu condiţiile
concurenţiale la nivel eu­ropean şi global”. În confor­
mitate cu această notă de fundamentare, se con­sideră
că introducerea scu­tirii de impozit a profitului rein­
vestit va avea un im­pact financiar asupra bugetului

1
http://gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/nota-de-fundamentare-oug-nr-19-23-04-20&page=2

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 53

general consolidat, atât pe termen scurt, cât şi pe ter­
­men lung (pe cinci ani), un impact macroeconomic
(asupra mediului con­cu­renţial şi domeniului aju­toa­
relor de stat, me­diului de afaceri, mediului înconju­
rător), precum şi unul social.
Ne propunem să prezentăm în cadrul acestui
articol o serie de aspecte legislative referitoare la
scutirea de impozit a profitului reinvestit în confor-
mitate cu prevederile OUG nr. 19/2014.
î Condiţii
þ OUG nr. 19/2014 se aplică pentru echipa-
mentele tehnologice considerate noi, iar acestea vor
trebui păstrate în patrimoniul contribuabilului cel
puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de
utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, fără a depăşi cinci ani.
þ Echipamentele tehnologice care se înscriu
în oricare dintre situaţiile de mai jos nu beneficiază
de facilităţile oferite de OUG nr. 19/2014:
a) sunt transferate în cadrul operaţiunilor de
re­organizare, efectuate potrivit legii;
b) sunt înstrăinate în procedura de lichidare/fa­
liment, potrivit legii;
c) sunt distruse, pierdute sau furate, în condi­ţii­
le în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confir-
mate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul
echipamentelor tehnologice furate, contribuabilul
demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emi­
se de organele judiciare.
þ Contribuabilii care aplică scutirea de impo-
zit pentru pro­fitul reinvestit pot opta pentru meto-
dele de amor­tiza­re prevăzute de Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi
completările ulterioare, cu excepţia metodei de amor­
­­tizare accelerată, în vederea amortizării echipamen-
telor teh­nologice respective.
î Procedură
Profitul investit în echipamente tehnologice ast­
fel cum sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Ca­talogul
privind clasificarea şi duratele normale de func­ţio­
nare a mijloacelor fixe, utilizate în scopul desfăşu­
rării activităţii economice, reprezintă soldul contului
de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil brut
cumu­lat de la începutul anului, în anul punerii în
54 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014
func­ţiune a activelor respective. Această scutire se
acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru
peri­oada respectivă. În vederea aplicării facilităţii
pen­tru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2014 se va lua
în considerare profitul contabil brut înregistrat în­
cepând cu data de 1 iulie 2014 şi investit în activele
mai sus menţionate. Pentru contribuabilii care achită
impozit pe profit trimestrial, în situaţia în care se
efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din
profitul contabil brut cumulat de la începutul anului
se scade suma profitului investit anterior pentru care
s-a aplicat facilitatea.
Potrivit art. 194 alin. (6) din Codul fiscal, suma
profitului pentru care s-a beneficiat de scu­tirea de
im­­pozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei
legale, se repartizează la sfârşitul exerciţiu­lui finan­
ciar, cu prioritate pentru constituirea rezer­ve­lor, până
la concurenţa profitului contabil înregis­trat la sfâr­
şi­tul exerciţiului financiar. Dacă la finele exer­ciţiu­
lui financiar contribuabilul înregistrează pierdere
con­tabilă, nu se va efectua recalcularea im­po­zitului
pe profit aferent profitului investit şi nu se va repar­
tiza la rezerve suma profitului investit. Totodată, re­
zerva astfel constituită urmează să se impoziteze la
mo­men­tul utilizării sub orice formă, precum şi în
cazul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potri­
vit legii, dacă societatea beneficiară nu preia această
rezervă.
Pentru echipamentele tehnologice care fac
obiec­­tul prevederilor OUG nr. 19/2014, realizate pe
parcursul mai multor ani consecutivi, scutirea de
im­pozit a profitului reinvestit se acordă pentru inves­
tiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv, în
baza unor situaţii parţiale de lucrări.
Pentru echipamentele tehnolo­gice care au fost
luate în folosinţă în baza contractelor de leasing finan­
ciar şi puse în funcţiune în perioada 1 iulie 2014 –
31 decembrie 2016 inclusiv, scutirea de impozit pe
profitul reinvestit se aplică de către utilizator. În acest
sens trebuie respectate prevederile art. 194 alin. (9)
din Codul fiscal.
î Data intrării în vigoare
a OUG nr. 19/2014
Prevederile OUG nr. 19/2014 au intrat în vi-
goare începând cu data de 1 iulie 2014.
 Exemplul 1

Profitul contabil acoperă investiția realizată. Contribuabilii aplică sistemul trimestrial de declarare și
pla­­tă a impozitului pe profit.

La data de 23.02.2015, SC X SRL achiziționează un echipament tehnologic în vederea utilizării acestuia

în activitatea de producție. Valoarea de achiziție a echipamentului este de 120.000 lei + TVA 24%. Acesta
este pus în funcțiune la data de 02.03.2015.
Profitul contabil brut obținut în perioada 01.01-31.03.2015 este de 400.000 lei, iar rezultatul fiscal afe­
rent aceleiași perioade este de 500.000 lei.

– Achiziționarea echipamentului tehnologic de la furnizor:

% = 404 148.800 lei
2131 „Furnizori de imobilizări” 120.000 lei
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
4426 28.800 lei
„TVA deductibilă”

– Achitarea furnizorului de echipamente tehnologice:

404 = 5121 148.800 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

În vederea determinării scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit și a impozitului pe profit
datorat pe primul trimestru al anului 2015 după aplicarea facilității, SC X SRL va parcurge următorii pași:

a) Determinarea impozitului pe profit la 31.03.2015:

Impozit pe profit = 500.000 lei x 16% = 80.000 lei

b) Determinarea impozitului pe profit aferent profitului investit:

Având în vedere că profitul contabil aferent primului trimestru al anului 2015 (400.000 lei) acoperă în
întregime investiția realizată (120.000 lei), impozitul pe profit aferent profitului investit este de 120.000 lei
x 16% = 19.200 lei.

c) Determinarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat pe primul trimestru al anului 2015 după
aplicarea facilității:
Impozitul pe profit aferent primului trimestru al anului 2015 = 80.000 lei – 19.200 lei = 60.800 lei

Valoarea fiscală a echipamentului tehnologic este de 120.000 lei. Managementul entității SC X SRL
optează pentru regimul de amortizare liniară, luând în considerare o durată de utilizare a echipamentului
de 8 ani:
Amortizare = 120.000 lei/8 ani = 15.000 lei/an

– Înregistrarea amortizării lunare (15.000 lei/12 luni = 1.250 lei):

6811 = 2813 1.250 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor” animalelor și plantațiilor”

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 55

 Exemplul 2

Profitul contabil acoperă investiția realizată. Contribuabilii aplică sistemul anual de declarare și plată
a impozitului pe profit.

La sfârșitul exercițiului financiar 2015, SC X SRL înregistrează un rezultat fiscal în sumă de 1.700.000 lei.
Profitul contabil aferent anului 2015 este de 1.500.000 lei. SC X SRL achiziționează la data de 26.11.2015
un echipament tehnologic în vederea utilizării acestuia în activitatea de producție. Acesta este pus în func­
țiune la data de 02.12.2015. Valoarea de achiziție a echipamentului este de 250.000 lei + TVA 24%.

În vederea determinării scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit și a impozitului pe profit
datorat după aplicarea facilității, SC X SRL va parcurge următorii pași:

a) Determinarea impozitului pe profit aferent anului 2015:

Impozit pe profit = 1.700.000 lei x 16% = 272.000 lei

b) Determinarea impozitului pe profit aferent profitului investit:

Având în vedere că profitul contabil din anul 2015 (1.500.000 lei) acoperă în întregime investiția reali­
zată (250.000 lei), impozitul pe profit aferent profitului investit este de 250.000 lei x 16% = 40.000 lei.

c) Determinarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat după aplicarea facilității:

Impozitul pe profit aferent anului 2015 = 272.000 lei – 40.000 lei = 232.000 lei

d) Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit,
mai puțin partea aferentă rezervei legale:
Presupunem că în acest caz societatea repartizează 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei
legale, partea alocabilă profitului investit fiind de 12.500 lei (250.000 lei x 5%).
Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit ce va fi repartizată la rezerve
este de 250.000 lei – 12.500 lei = 237.500 lei.

Exemplul 3

Profitul contabil nu acoperă investiția realizată. Se obține profit și în trimestrele viitoare.

La data de 23.02.2015, SC X SRL achiziționează un echipament tehnologic în vederea utilizării acestuia

în activitatea de producție. Valoarea de achiziție a echipamentului este de 120.000 lei + TVA 24%. Acesta
este pus în funcțiune la data de 02.03.2015.
Profitul contabil brut obținut în perioada 01.01-31.03.2015 este de 100.000 lei, iar rezultatul fis­cal afe­
rent aceleiași perioade este de 200.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societa­tea dispune de re­zerve
legale constituite. La sfârșitul celui de-al doilea trimestru, profitul contabil este de 300.000 lei.

În vederea determinării scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit și a impozitului pe profit
datorat pe primul trimestru al anului 2015 după aplicarea facilității, SC X SRL va parcurge următorii pași:

a) Determinarea impozitului pe profit aferent primului trimestru al anului 2015:

Impozit pe profit = 200.000 lei x 16% = 32.000 lei

b) Determinarea impozitului pe profit aferent profitului investit:

56 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 Având în vedere că profitul contabil aferent primului trimestru al anului 2015 (100.000 lei) nu acoperă
în întregime investiția realizată (120.000 lei), ci doar până la nivelul sumei de 100.000 lei, se calculează
impozitul pe profit aferent părții de investiție finanțate din profit astfel: 100.000 lei x 16% = 16.000 lei.

c) Determinarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat pe primul trimestru al anului 2015 după
aplicarea facilității:
Impozitul pe profit aferent primului trimestru al anului 2015 = 32.000 lei – 16.000 lei = 16.000 lei

Exemplul 4

Se înregistrează pierdere contabilă la sfârșitul anului.

La data de 23.02.2015, SC X SRL achiziționează un echipament tehnologic în vederea utilizării acestuia

în activitatea de producție. Valoarea de achiziție a echipamentului este de 220.000 lei + TVA 24%. Acesta
este pus în funcțiune la data de 02.03.2015.
Profitul contabil brut obținut în perioada 01.01-31.03.2015 este de 300.000 lei, iar rezultatul fiscal afe­
rent aceleiași perioade este de 350.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve
legale constituite. La sfârșitul exercițiului financiar 2015, societatea înregistrează pierdere contabilă în sumă
de 110.000 lei.

În vederea determinării scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit și a impozitului pe profit
datorat pe primul trimestru al anului 2015 după aplicarea facilității, SC X SRL va parcurge următorii pași:

a) Determinarea impozitului pe profit aferent primului trimestru al anului 2015:

Impozit pe profit = 350.000 lei x 16% = 56.000 lei

b) Determinarea impozitului pe profit aferent profitului investit:

Având în vedere că profitul contabil aferent primului trimestru al anului 2015 (300.000 lei) acoperă în
întregime investiția realizată (220.000 lei), se calculează impozitul pe profit aferent părții de investiție finan­
țate din profit astfel: 220.000 lei x 16% = 35.200 lei.

c) Determinarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat pe primul trimestru al anului 2015 după
aplicarea facilității:
Impozitul pe profit aferent primului trimestru al anului 2015 = 56.000 lei – 35.200 lei = 20.800 lei

Întrucât la data de 31.12.2015 societatea înregistrează pierdere contabilă, aceasta nu mai are obligația
de a constitui rezerve, iar impozitul pe profit nu se recalculează.

Exemplul 5

Echipamente realizate pe parcursul mai multor ani consecutivi

SC X SRL efectuează investiții într-un echipament tehnologic care nu permite puneri în funcțiune par­
țiale astfel:
l în luna august 2014: 30.000 lei;

l în luna noiembrie 2014: 75.000 lei;

l în luna ianuarie 2015: 95.000 lei.

Punerea în funcțiune a întregii investiții se realizează în luna martie 2015.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 57

 La sfârșitul primului trimestru al anului 2015, societatea înregistrează un rezultat fiscal de 1.000.000 lei,
iar profitul contabil este de 750.000 lei.
În vederea determinării scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit și a impozitului pe pro­
fit datorat pe primul trimestru al anului 2015 după aplicarea facilității, SC X SRL va parcurge următorii
pași:

a) Determinarea impozitului pe profit aferent primului trimestru al anului 2015:

Impozit pe profit = 1.000.000 lei x 16% = 160.000 lei

b) Determinarea valorii totale a investițiilor realizate în echipamente tehnologice: 30.000 lei + 75.000 lei
+ 95.000 lei = 200.000 lei

c) Determinarea impozitului pe profit aferent profitului investit:

Având în vedere că profitul contabil aferent primului trimestru al anului 2015 (750.000 lei), când s-a
pus în func­­țiune echipamentul tehnologic, acoperă în întregime investiția realizată (200.000 lei), se calculea­
ză impozitul pe profit aferent părții de investiție finanțate din profit astfel: 200.000 lei x 16% = 32.000 lei.

d) Determinarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat pe primul trimestru al anului 2015 după
aplicarea facilității:
Impozitul pe profit aferent primului trimestru al anului 2015 = 160.000 lei – 32.000 lei = 128.000 lei

BIBLIOGRAFIE

1. Cernuşca, L. (2010), Consideraţii privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, Contabilitatea, ex­
per­tiza și auditul afacerilor, nr. 6, pp. 41-44.
2. Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 112/06.02.2004, cu modificările
și completările ulterioare.
3. Hotărârea Guvernului nr. 421/2014 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de
apli­care a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004,
publicată în Monitorul Oficial nr. 384/23.05.2014.
4. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu modi­
ficările și completările ulterioare.
5. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 308/25.04.2014.
6. http://gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/nota-de-fundamentare-oug-nr-19-
23-04-20&page=2
7. http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37950/Ghid-practic-al-scutirii-de-impozit-pe-profitul-
reinvestit-Cum-aplicati-corect-noile-reguli.html
8. http://www.ceccarilfov.ro/userfiles/2014_1405536881.pdf

58 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

Instrumentele social media pentru

Tehnologia informatiilor
contabili. Funcţiile conturilor
pe LinkedIn, Facebook, Twitter
Nicolae BOBIŢAN, conf. univ. dr.
Diana DUMITRESCU, lect. univ. dr.
Universitatea de Vest din Timişoara

ABSTRACT

Social Media Instruments for Accountants. LinkedIn, Facebook,

Twitter Functionalities

The accounting profession has entered a new era. Accountants need effective marketing

,
and selling processes, while a strong online presence is essential. Accounting firms, of all
sizes, are engaging in some form of social media and they are using all the available tools
and sites in order to generate new clients. Social media tools like blogs, community forums,
Facebook, Twitter, and LinkedIn offer cheaper, faster and better opportunities of keeping
in touch with potential clients, contacts and competitors as well as of monitoring industry
trends and recruiting new team members. This paper presents how accountants can use
social media tools in order to gain exposure for their accounting firms and gain an edge
on their competitors.

Key terms: social media, accountants, LinkedIn, Facebook, Twitter, website

Ü O nouă eră a început aceste circumstanţe utilizarea efectivă a site-urilor

şi pentru contabili
Timpurile se schimbă, omenirea progresează şi
chiar şi cele mai tradiţionaliste profesii se adaptea-
ză. Foarte mulţi oameni cumpără acum bunuri şi
servicii via internet, prin intermediul site-urilor1, in-
clusiv al celor de socializare2, astfel încât o prezenţă
online puternică este esenţială pentru toţi cei care
oferă astfel de bunuri şi servicii, inclusiv servicii de
contabilitate.
În zilele noastre, pentru a supravieţui şi a evolua,
firmele care oferă servicii de contabilitate au ne­voie
de politici de marketing şi de vânzări, iar o pre­­zenţă
clar definită şi în mediul online este obliga­torie, în
de so­cializare devenind o condiţie sine qua non.
În noul context, firmele de contabilitate care vor
să iasă din îngrădirea dată de faptul că furnizează
ser­­vi­cii strict reglementate trebuie să se îndrepte şi
către ofe­rirea unor servicii nereglementate, orientate
că­tre viitor, care conferă valoare adăugată şi deter­
mi­nă o mai bună eficienţă ca timp şi costuri. În acest
de­mers, cabinetele de contabilitate acordă o aten­ţie
spo­­rită website-urilor proprii, îşi fac bloguri, îşi des­
chid pagini pe site-uri de socializare, obţinând avan­
taje şi un plus de diferenţiere faţă de toţi cei care
oferă aceleaşi servicii, dar exclusiv în mediile tradi­
ţionale.

1
Un ansamblu de pagini web interconectate, aflat în proprietatea unei persoane, a unei organizaţii sau a unei companii, găzduit
de un server web, având asociată o adresă vizibilă utilizatorilor din internet se numeşte site.
2
Facebook, principala reţea de socializare, numără în prezent aproximativ un miliard de utilizatori.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 59

 Se apreciază că în prezent circa trei sferturi din­
tre profesioniştii contabili au un cont deschis pe un
site de socializare, pe care îl folosesc însă pentru co­­
municarea cu prioritate cu familia şi prietenii.
Ü Reţelele de socializare
În general, o reţea de socializare este definită ca
un grup de persoane care au scopuri comune, reţelele
de socializare din mediul web (internet) fiind numite
şi reţele sociale (social media).
În ultimii ani, printr-o reţea socială se înţelege
deseori şi o reţea (informaţională) de utilizatori ai
in­ternetului, bazată pe anumite site-uri web la care
utilizatorii se pot înscrie şi pot interacţiona cu alte
persoane, deja înscrise. Astfel, membrii unei reţele
sociale sunt legaţi între ei în mod informal, fără obli-
gaţii, şi de obicei contribuie activ la colectarea şi
răs­pândirea informaţiilor pe întregul glob prin inter-
mediul webului.
Fenomenul reţelelor online de socializare, a­pă­
rut în anul 2002, urmărea să schimbe felul în care
oamenii comunică şi faţa internetului, prima vari-
antă fiind Myspace, care avea să deţină supremaţia
în domeniul social networking până la ascensiunea
Facebook. În acest cyberspaţiu, utilizatorii pot să îşi
construiască o identitate creativă, o personalitate
virtuală sau chiar o mască în relaţia cu alţi membri
ai comunităţii, care poate să reflecte total sau parţi-
al ori poate să nu reflecte deloc viaţa reală.
O reţea individuală este ansamblul legături-
lor (sau relaţiilor) unui individ cu alte persoane. În
schimb, o reţea socială este ansamblul legăturilor
din­tre indivizii unei populaţii date.
Cu toate că termenul reţea socială (sau reţea de
socializare) a intrat de mult timp în uzul sociologi-
lor, abia în anii ’70 ei au făcut din acesta un concept
central în cadrul unei viziuni despre viaţa socială.
O reţea socială este un ansamblu de relaţii ce leagă
între ei oameni, statusuri sociale sau alte unităţi de
analiză, cum sunt grupurile sau organizaţiile forma­
le. O reţea socială este o structură socială alcătuită
din noduri (persoane sau organizaţii), legate prin
unul sau mai multe tipuri particulare de interdepen-
denţe (valori, idei, prietenie, antipatie, asemănări,
con­flicte).
În general, abordările sociologice bazate pe re­
ţele postulează că experienţa, comportamentul şi re­
zultatele individuale ale utilizatorilor depind mai
mult de locul ocupat de aceştia în diverse reţele de­
cât de individualitatea lor în ceea ce are unic. Aceas­
ta se datorează faptului că reţelele impun constrân­
geri care limitează opţiu­nile, dar, în acelaşi timp, oferă
60 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014
resurse care le permit indivizilor să acţioneze în di­
ver­se moduri. În con­secinţă, deosebirile dintre oa­
meni pot fi înţelese ca re­zultat al prezenţei lor în
reţele diferite sau al lo­cu­lui ocupat în aceeaşi reţea.
Un site de tip reţea socială este un serviciu bazat
pe web care le permite persoanelor să îşi construias-
că un profil public sau semipublic, să creeze o listă
cu alţi utilizatori cu care partajează o conexiune şi
să vadă listele similare ale acestora din urmă. Natu-
ra conexiunilor poate varia de la un site la altul, iar
rezultatul este o structură de tip graf, adesea foarte
complexă.
Ceea ce face unice site-urile de tip reţea socială
nu este faptul că acestea le permit indivizilor să se
întâlnească unii cu alţii, ci că le oferă posibilitatea
să îşi creeze şi să facă publică propria reţea socială.
Cele mai cunoscute reţele web sociale sunt ur-
mătoarele:
l Facebook – în toată lumea;
l Flickr – reţea mondială pentru informaţii de
tip imagine şi fotografie;
l Hi5 – pe locul doi între cele mai vizitate re-
ţele sociale din România;
l LinkedIn – pentru managementul carierei şi
relaţii profesionale;
l Myspace – cea mai veche reţea de socializare;
l Twitter – pentru răspândirea rapidă, în mase,
a unor ştiri textuale scurte;
l YouTube – pentru informaţii de tip clip video.
Toate aceste reţele trebuie folosite eficient, fiind
orientate către un scop. Odată fixat acest scop, nu
ră­mâne decât ca utilizatorul să identifice şi să fo­lo­
sească uneltele pe care reţelele sociale i le pun la
dispoziţie.
În esenţă, aceste reţele sunt mijloace de pro-
movare care permit creşterea vizibilităţii blogului
unui profesionist sau unei firme ori a website-ului
său, precum şi un contact permanent cu vizitatorii
sau cu potenţialii clienţi. De asemenea, prin inter-
mediul reţelelor sociale, un profesionist contabil
poate fi la curent cu subiectele de actualitate legate
de domeniul său de interes, cu noi concepte, cu noi
stan­darde profesionale, cu experienţe ale unor per-
soane aseme­nea lui.
Facebook şi LinkedIn sunt în prezent cele mai
populare reţele sociale folosite de profesioniştii în
domeniul contabilităţii.
Ü Principiile de utilizare
a reţelelor de socializare
Există o serie de principii care trebuie urmate
în exploatarea eficientă a acestor reţele:
 þ Fii prezent! Regula elementară este să fii pre­
zent în cadrul reţelelor. Adică să îţi faci cont pe reţe­
lele principale, obligatoriu pe Facebook şi pe LinkedIn
sau pe Twitter. Dacă specificul activităţii promovate
implică materiale multimedia, chiar un site de pro­
fil, de exemplu, pentru fotografii sau creaţii grafice,
Flickr ar trebui să fie prima alegere, iar pentru audio
şi video, YouTube.
þ Creează o pagină pe Facebook! Foarte mulţi
utilizatori nu ştiu să facă diferenţa între un cont şi o
pagină pe Facebook. În realitate, este foarte simplu:
contul este legat de utilizator, iar pagina, de o afa-
cere sau o persoană publică. Contul este pentru un
individ, iar pentru blogul său, de exemplu, este nece­
sară crearea unei pagini pe care să se posteze tot ce
este le­gat de blog, separându-se zona personală de
cea profesională.
þ Postează des, dar relevant! Este importan­
tă o prezenţă activă, dar fără a bombarda contactele
cu informaţii inutile. În principal trebuie postat tot
ceea ce este relevant pentru domeniul respectiv. Pe
Twitter nu este neapărat important un număr mare
de followeri, deoarece mulţi dintre aceştia dau follow
doar în speranţa de a li se întoarce favoarea, ci este
im­­­­portant un număr cât mai mare de followeri cu
ade­vărat interesaţi de mesajele postate.
þ Postează automat, dar nu te limita doar la
asta! Există numeroase căi de a posta automat pe
Facebook sau pe Twitter. Pentru a publica automat
pos­tările de pe blog se poate apela la un plugin de
WordPress sau la o aplicaţie de Facebook care pre­
­ia automat conţinutul fluxului RSS (Really Simple
Syndication). De asemenea, se pot conecta reţelele
în­tre ele. Pe Facebook există aplicaţii care preiau au­
­tomat mesajele de pe Twitter şi le postează pe contul
sau pe pagina utilizatorului. De asemenea, şi postări­
le de pe Face­book pot fi preluate automat pe Twitter
tot cu ajutorul unei asemenea aplicaţii. Însă nu tre­
buie să se facă abuz de aceste metode. Este foarte
im­por­tant să se ţină le­gă­tura cu cei interesaţi, nu doar
să „li se arunce” infor­maţii. Este important să se co­
munice, să se răs­pundă la întrebări.
þ Conectează alte site-uri la Facebook! Pen­
tru a vedea dacă cei care urmăresc contul sau pagina
de Facebook sunt la curent cu activitatea proprie de
pe alte site-uri sau reţele sociale, se poate realiza o
conexiune în aşa fel încât acele activităţi să fie pre­
luate de Facebook. Facebook poate fi configurat să
preia automat informaţii de pe alte site-uri; de exem­
plu, noutăţile de pe Flickr sau de pe Picasa pot fi pu­
­blicate automat pe Facebook.
decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor
þ Aderă la grupuri! Se poate adera la diver­
se grupuri legate de subiecte de interes şi se poate
par­ti­cipa la discuţii cu alte per­soane pasionate de
ace­leaşi lucruri, cu scopul de a afla informaţii noi.
A­ceste grupuri pot fi asemăna­te cu un forum. În mo­
mentul în care ai o nelămurire, poţi posta o în­trebare
în speranţa că un utilizator mai experimentat îţi va
răspunde. La fel, tu îi poţi ajuta pe alţi utilizatori care
au nevoie de un sfat.
þ Fă-ţi relaţii, citeşte ceea ce este relevant! Şi
contactele din listă se pot alege pe criteriul domeniu-
lui comun de interes. A adăuga şi a urmări persoane
de la care ai ce învăţa în domeniul tău de interes este
esenţial. Pe Twitter se pot folosi listele pentru a filtra
informaţiile importante. Poţi urmări sute de persoa-
ne, dar dacă vrei să te concentrezi pe ceea ce este cu
adevărat important, creează o listă în care să adaugi
acele persoane care îţi oferă informaţii de interes.
În acest fel se evită pierderea timpului pentru a citi
sute de mesaje. Folosind listele pe Twitter, se poate
acorda atenţie doar informaţiilor interesante atunci
când timpul este limitat.
þ Nu îţi pierde timpul cu orice necunoscut!
Pe Facebook te pot adăuga ca prieten persoane pe
care nu le cunoşti şi cu care nu ai nimic în comun.
De obicei, acestea nu urmăresc decât să ajungă la un
număr mare şi artificial de prieteni. Acceptând cere-
rile unor astfel de persoane, vei ajunge să îţi inunzi
feedul de Facebook cu mesaje inutile. Informaţia
care nu te interesează este doar o pierdere de timp.
þ Fii pe fază! Uneori nu este de ajuns doar să
afli o anumită informaţie, ci este necesar să o afli cât
mai aproape de momentul publicării. Reţelele soci-
ale sunt recunoscute pentru caracterul real-time al
fluxului de informaţii. O metodă este urmărirea flu-
xului RSS, pentru cei care ştiu să folosească această
tehnologie. Altă metodă este „urmărirea căutărilor”
pe Twitter. Să presupunem că vrei să fii la curent cu
tot ceea ce este nou legat de Windows 7. În acest
caz, tot ce trebuie să faci este să cauţi şi să salvezi
căutarea după „windows 7”. Astfel vei vedea în timp
real mesajele pe acest subiect.
þ Foloseşte o aplicaţie dedicată! De cele mai
multe ori este recomandată folosirea unui program,
un aşa-numit client. Există asemenea programe pen-
tru una sau pentru mai multe reţele sociale. Aceste
aplicaţii îţi oferă funcţii suplimentare. De exemplu,
clienţii de Twitter scurtează automat linkurile, îţi per­
mit să salvezi imagini pe anumite site-uri etc.
Contrar părerii multora, reţelele sociale nu sunt
doar o pierdere de timp. Folosite inteligent, acestea
61
se pot dovedi de un real folos atât pentru utilizatorii
individuali, cât şi pentru firme. Se porneşte de la scop
şi se caută mijloacele folositoare. De aici fiecare poate
avea propria reţetă de succes.
Ü Utilizarea instrumentelor
social media de către contabili
Social media furnizează instrumente şi tehnici
care pot fi utilizate de practicienii în domeniul conta­
bilităţii pentru a-şi extinde conexiunile lor online şi
pentru a câştiga noi clienţi. Cele mai multe firme şi
practicienii individuali sunt prezenţi atât pe site-uri
sociale profesionale, cum ar fi LinkedIn, cât şi pe unele
site-uri mai informale, cum ar fi Twitter, Facebook
şi Google+.
Dar pentru a câştiga noi clienţi şi pentru a fi co­
nectaţi la noi oportunităţi contabilii au nevoie atât
să împărtăşească din cunoştinţele lor, cât şi să ştie
unde să caute pentru a interacţiona cu oamenii po-
triviţi. Unele sugestii, din partea unor susţinători ai
fenomenului social media, despre cum ar putea fi va-
lorificate informaţiile care pot fi accesate pe această
cale includ următoarele recomandări:
þ Citeşte mai întâi, apoi dă share! Aceasta se
referă la necesitatea de a recomanda informaţii de
pe site-uri relevante şi de a urmări activitatea unor
persoane ale căror opinii sunt interesante, pentru a
putea învăţa de la acestea.
þ Personalizează-ţi motoarele de căutare!
Este un beneficiu să ai cât mai multe legături cu
site-uri relevante pentru interesele contabililor – să
con­stru­ieşti o reţea largă de conexiuni („followers”
pe Twitter şi „likers” pe Facebook) şi să distribui doar
acele in­formaţii care au un conţinut interesant şi re­
levant, ceea ce ar putea avea ca perspectivă faptul
că alte informaţii interesante şi utile ar fi recepţio­
nate în acelaşi mod.
þ Cunoaşterea fără conexiuni este inutilă!
A­cest lucru se datorează faptului că posibilitatea de
a împărtăşi din experienţă şi cunoaştere este motivul
pentru care oamenii sunt interesaţi de social media.
În plus faţă de linkurile utile şi informaţiile pentru
noi oportunităţi şi clienţi, împărtăşirea unei părţi din
viaţa privată, cum ar fi un hobby sau un moment im-
portant petrecut în viaţa personală, îi face pe ceilalţi
oameni să se simtă mai apropiaţi şi îi încurajează să
fie mai deschişi.
þ „De ce?” Trebuie să se aibă mereu în min­
te obiectivul urmărit, motivaţia prezenţei în social
me­dia (întrebarea „Ce caut şi de ce caut?” ar putea
62 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014
avea ca răspuns: „Pentru a interacţiona cu clienţii
ac­tuali, pentru a con­strui relaţii mai bune cu ei”).
Par­ti­ciparea la social me­dia a devenit rapid o nece­
sitate şi o preocupare pentru orice organizaţie, in­
clusiv pen­tru cele care oferă servicii contabile.
Pentru ca o firmă să se implice în social media
este nevoie de timp şi de preocupare, de realizarea
unei planificări, de a determina ce site este mai po-
trivit în funcţie de obiectivele urmărite şi cum pot fi
ele atinse prin acest instrument şi apoi de dezvolta-
rea unei strategii în acest sens. Trebuie reţinut fap-
tul că profilul şi preferinţele clienţilor în materie de
site-uri de socializare nu sunt universale, ci trebuie
alese în funcţie de preferinţele personale, dar şi de
o cunoaştere aprofundată.
În prezent este destul de obişnuit ca micile şi
ma­­rile companii să folosească mediul online pentru
a verifica activitatea angajaţilor lor în social media
şi, mai mult decât atât, pentru a recruta personal prin
intermediul acestor reţele de socializare. Un stu­
diu realizat de Myjob.ro arată că peste 65% din­tre
com­paniile angajatoare sunt interesate să folo­seas­că
site-urile de socializare pentru recrutarea de per­so­
nal. Motivul este că oamenii petrec foarte mult timp
pe internet şi profilul lor online a devenit o nouă
car­te de vizită. În plus, chiar şi angajatorii au unele
avantaje: economisesc bani şi resurse, reu­şesc să
se­lecteze cu mai mare uşurinţă un anumit nivel de
calificare, identifică oameni pregătiţi care probabil
nu ar fi aplicat pentru acel job şi găsesc toate infor­
ma­ţiile de care au nevoie despre un candidat într-un
singur loc. BestJobs.ro susţine că peste 83% dintre
angajatori verifică backgroundul online al poten­
ţialilor angajaţi. Reţelele cele mai relevante pentru
recrutare sunt LinkedIn, Facebook şi Twitter. Con­
form MarketingPortal.ro, angajatorii îşi caută poten­
ţialii angajaţi pe LinkedIn în proporţie de 95%, pe
Facebook în proporţie de 33%, iar Twitter este fo­
losit de 42% dintre angajatori. Trebuie remarcat însă
că 85% dintre posturile obţinute prin intermediul
so­cial media sunt entry level (de nivel începător) şi
că jo­bu­rile obţinute în acest fel sunt mai mult din
do­­meniul relaţionării şi comunicării pe internet, al
reţele­lor de socializare, al blogurilor şi pentru în­tre­
ţinerea imaginii companiei în online, web design,
pro­grama­re, dar nu numai.
Atunci când un individ îşi construieşte o imagi-
ne în mediul online, o astfel de carte de vizită trebuie
să ţină cont de anumite aspecte, şi anume:
l Să fie postate doar date reale şi concise des-
pre el.
 l Să nu fie postate poze care ar putea influenţa
negativ un potenţial angajator.
l Să adere la grupuri profesionale.
l Să îşi construiască un profil atractiv şi creativ
şi să îl actualizeze.
l Să dea like-uri sau să urmărească site-uri/per­
soane din domeniul său de interes.
l Să creeze doar conturi publice, pentru a arăta
că nu are nimic de ascuns.
l Să posteze linkuri cu privire la activitatea
per­sonală de pe anumite bloguri.
l Numele de pe Twitter să nu fie prea complicat.
l Să îşi definească bine obiectivele urmărite
în acest mediu.
l Să posteze informaţii cu privire la domeniul
în care ar vrea să găsească un loc de muncă.
l Unii recomandă chiar şi crearea unui cont
special profesional.
Există studii potrivit cărora 68% dintre compa­
nii monitorizează activitatea angajaţilor pe internet
şi 56% blochează accesul la unele site-uri din social
media. 48% dintre manageri afir­mă că utilizarea so­
cial media este permisă sau în­curajată în companiile
lor, iar 87% dintre companii sunt îngrijorate de scur­
gerile de informaţii cauzate de folosirea social media
la serviciu de către angajaţi.
Părerile sunt împărţite, dar majoritatea angaja­
torilor sunt uşor sceptici cu privire la utilizarea so­
cial media la serviciu din diverse motive, cel mai
evi­dent fiind distragerea atenţiei de la responsa­bili­
tăţile de serviciu. Conform zf.ro, aproape 60% dintre
întreruperile de la lucru au drept cauză utilizarea in­­­
stru­mentelor social media.
O nouă problemă pe această temă o reprezintă
faptul că sunt tot mai multe companii care cer parola
contului de Facebook al angajaţilor. Incont.info a­du­
ce la cunoştinţă faptul că angajatorii fac acest lucru
folosindu-se de diferite tactici: fie cer parola la an­­
gajare, fie le cer potenţialilor angajaţi să se lo­ghe­
ze pe paginile lor de Facebook, parolele rămâ­nând
stocate în calculator, fie le cer aplicanţilor să se îm­
prietenească pe Facebook cu personalul de la re­surse
umane.
O dovadă că social media are riscurile ei este
fap­tul că unii angajatori le cer angajaţilor să sem­
ne­ze contracte prin care să declare că nu vor face
remarci negative legate de companie pe reţelele de
socializare.
Avantajele obţinute prin implicarea angajaţi-
lor în social media ţin de faptul că prin activităţile
decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor
desfăşurate de ei în acest mediu creşte vizibilitatea
organizaţiei şi în alte grupuri şi medii decât cele uti­
li­zate de companie.
În anul 2013, Wolters Kluwer Tax & Accounting
a realizat cel mai nou studiu online, cu 1.100 de res­
pondenţi, cu scopul de a investiga modul în care
con­tabilii folosesc social media pentru marketing şi
promovare, acesta fiind şi una dintre cele mai impor­
tante cercetări de acest fel. Rezultatele obţinute prin
acest studiu vizează următoarele aspecte:
l Modul în care se utilizează social media în
practica contabilă poate fi sintetizat astfel:
m 77% dintre respondenţi au afirmat că folo-
sesc instrumentele social media în viaţa lor perso-
nală sau profesională, faţă de 75% în 2012 şi 69%
în 2011.
m Se pare că social media a pătruns şi în grupe­
le de vârstă mai ridicată. Astfel, în 2012, 93% din­­tre
cei sub 30 de ani, 74% dintre cei între 41 şi 60 de ani
şi 45% dintre cei peste 60 de ani foloseau di­verse
for­me ale acesteia. În anul 2013 s-a extins grupa de
vârstă a utilizatorilor de social media la peste 90%,
respec­tiv de la 25 la 40 de ani, şi chiar şi pentru cei
de până în 50 de ani tot se ajunge la 87%, în timp
ce pen­tru cei peste 60 de ani se ating 50%.
m Mediile de socializare sunt utilizate mai mult
de femei, respectiv 85%, faţă de 72% dintre bărbaţi.
m Dintre cei care nu utilizează astfel de instru-
mente, 61% au spus că nu sunt interesaţi, 29% nu
văd ce beneficii ar putea avea, iar 9% nu înţeleg cum
funcţionează aceste site-uri.
m Referitor la frecvenţă, 35% dintre respon-
denţi vizitează site-urile de socializare cel puţin o
dată pe zi, iar 27% de mai multe ori pe zi.
m Referitor la activitatea desfăşurată, cei mai
mulţi se consideră mai degrabă participanţi pasivi
(„listeners”) decât activi („contributors”), iar procen­
tul a rămas constant în ultimii trei ani.
m Legat de mijloacele cu care se conectează,
device-urile mobile au dobândit o mare popularitate,
deoarece două treimi dintre cei chestionaţi accesează
aceste site-uri de pe telefon, iar 40% de pe tabletă.
l Lansată în anul 2003, LinkedIn este cea mai
răspândită reţea, cu 259 de milioane de membri în
peste 200 de ţări, cu utilizare preponderent în scopuri
profesionale pentru circa 67% dintre aceştia. Scopul
primordial al folosirii LinkedIn este de a crea vizi­
bi­litate şi credibilitate pentru serviciile profesionale
ofe­rite şi expertiza deţinută. Primele cinci răspunsuri
privind scopul utilizării acestei platforme au fost:
63
 1. Pentru a fi în contact cu mediul profesional
(76%).
2. Pentru a se alătura grupurilor şi asociaţiilor
profesionale (56%).
3. Pentru a face networking şi a cunoaşte per-
soane noi (48%).
4. Pentru a fi la curent cu noile informaţii din
me­diul profesional (39%).
5. Pentru a face cunoscute celorlalţi preocupă-
rile proprii.
l Facebook este o reţea de socializare care le
permite membrilor săi să îşi construiască un profil
personal, să adauge utilizatori şi prieteni şi să schim­
be mesaje. Folosirea Facebook în scopuri pro­fesio­
nale rămâne scăzută: dintre cei 80% care au afirmat
că folosesc Facebook numai 12% o fac în scop pro­
fesional şi doar 2% exclusiv în acest scop. Primele
cinci răspunsuri privind utilizarea acestei platforme
în scop profesional au fost:
1. Pentru a-şi face cunoscute preocupările.
2. Pentru a-şi împărtăşi cunoştinţele şi expe-
rienţa.
3. Pentru a face networking şi a cunoaşte per-
soane noi.
4. Pentru a dezvolta o afacere.
5. Pentru a fi în contact cu reţeaua profesională.
l Blogurile şi Google+ sunt foarte puţin folosi-
te în viaţa profesională, respectiv din 16% utilizatori
doar 10% folosesc blogurile în scop profesional şi din
26% utilizatori doar 14% folosesc Google+ în scop
profe­sio­nal.
BIBLIOGRAFIE
1. Best Social Media Tools for Accountants, www.accountingweb.co.uk/article/best-social-media-tools-
accountants/558518
2. Social Crunch: The Accountants Guide to Social Media Marketing, www.Accountants-and-Social_
Media.pdf
3. Social Media Survey: How Accountants are Using Social Media for Marketing and Promotion, no­
iembrie 2013, www.CCH-Social-Media-Survey-2013.pdf
4. www.cartierulcultural.wordpress.com
5. www.go4it.ro
6. www.istoriesicultura.ro/retelele-de-socializare.html
7. www.moodle.ro
8. www.revista22.ro
64 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014
l Din studiul realizat se desprind şase idei esen­
ţ­iale privind motivele utilizării social media de către
contabili:
1. Pentru a identifica noi clienţi şi a afla ce îşi
doresc aceştia.
2. Pentru a promova serviciile oferite.
3. Pentru a-şi demonstra competenţa, autorita-
tea şi expertiza în domeniu.
4. Pentru a cunoaşte oameni şi a construi relaţii.
5. Pentru a îmbunătăţi rezultatele date de mo-
toarele de căutare.
6. Pentru a identifica concurenţa.
Ü Concluzii
În concluzie, instrumentele social media, care
includ blogurile, forumurile profesionale, LinkedIn,
Facebook, Twitter, oferă oportunităţi numeroase, ra-
pide, ieftine şi bune pentru a menţine o relaţie de co-
municare apropiată cu clienţii actuali sau potenţiali,
cu concurenţii, cu contactele profesionale, precum şi
pentru a monitoriza trendurile profesiei şi a recruta
noi angajaţi.
Experienţa utilizării acestor instrumente de că­
tre profesioniştii în domeniul contabilităţii sugerează
că ace­ia care au arătat deschidere în acest sens au
câş­tigat o expunere mai bună a serviciilor oferite pe
piaţă şi un avantaj concurenţial faţă de cei care au
fost mai reticenţi.
Pentru a avea o imagine de succes în mediul
online trebuie acordată o atenţie sporită modului în
care este conceput website-ul propriu, precum şi mo­
dului în care este răspândită imaginea proprie prin
intermediul profilurilor de pe site-urile de socializare.
 Legislatie
Sursa: Legea nr. 145 din 21 octombrie 2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare
a pieţei produselor din sectorul agricol, publicată în Monitorul Oficial nr. 794/31.10.2014

Această lege reglementează activitatea economică de comercializare a produselor ag­ri­­­cole

proprii pentru producătorii agricoli persoane fizice. Este important de menţionat că proce­
dura de atestare a calităţii de producător agricol se modifică prin faptul că, de la intrarea în

, comentată
vi­goare a acestei legi, atestarea se va dovedi prin obținerea unui certificat de producător emis
de primărie, cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale, patronale sau sindicale
din agri­cultură constituite la nivel local sau județean.
În vederea înregistrării, structurile asociative profesionale, patronale sau sindicale din
sec­torul agricol depun la primăriile la care solicită înregistrarea următoarele documente:
l certificatul de identificare fiscală;

l hotărârea judecătorească definitivă de constituire;

l statutul, care să prevadă exercitarea de atribuţii privind furnizarea de servicii de con­

sultanţă, informarea şi certificarea calităţii de producător a fermierilor;

l situaţiile financiare anuale pentru exerciţiul financiar anterior înregistrării, depuse/trans­

mise la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia structurilor asociative
constituite în cursul anului în care se solicită înregistrarea la primărie;
l documentul care atestă afilierea la o organizaţie/federaţie/confederaţie reprezentativă

la nivel naţional.
Conform legii, exercitarea activităţilor de comerţ cu ridicata sau comerţ cu amănuntul al produselor
agricole obţinute în ferma sau gospodăria proprie de către producătorii agricoli persoane fizice care deţin
atestat de producător se realizează în baza carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol.
Acesta se eliberează la cererea solicitantului de către primarul pe a cărui rază de competenţă se află terenul,
ferma sau gospodăria.
Comercializarea propriu-zisă a produselor din sectorul agricol obţinute de producătorii agricoli persoane
fizice se face pe baza documentului de identitate, a atestatului de producător şi a carnetului de comercializare
a acestor produse.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.177 din 27 octombrie
2014 privind formalităţile vamale care se efectuează pentru mărfurile transportate pe fluviul Dunărea,
publicat în Monitorul Oficial nr. 838/18.11.2014

Prin acest ordin se stabilesc documentele pentru:

l mărfuri comunitare transportate pe Dunăre între porturi din România şi Republica Bulgaria;
l mărfuri comunitare transportate pe Dunăre din România în Republica Bulgaria;
l mărfuri transportate pe Dunăre dintr-o ţară terţă, care sunt prezentate la biroul vamal din port în ve­
derea introducerii lor în România;
l mărfuri comunitare transportate pe fluviul Dunărea dintr-un alt stat membru în România;
l mărfuri comunitare transportate pe fluviul Dunărea din România către un alt stat membru.

Sursa: Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 567 din 11 noiembrie 2014 privind
pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informaţiilor statistice de comerţ intracomunitar cu bunuri
în anul 2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 841/18.11.2014

Prin acest act normativ se aprobă pragurile valorice valabile în anul 2015 pentru depunerea declarației
Intrastat aferente co­merțului intracomunitar cu bunuri. Astfel, și în anul 2015 plafoanele Intrastat sunt:
l suma de 500.000 lei pentru achiziții intracomunitare de bunuri, inclusiv introducerile intracomunitare
de bunuri ce nu sunt neapărat și achiziții intracomunitare de bunuri în sfera TVA;
l suma de 900.000 lei pentru livrări intracomunitare de bunuri, inclusiv expedierile intracomunitare
de bunuri ce nu corespund noțiunii de livrare intracomunitară de bunuri în conceptul TVA.

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 65

 Sunt obligaţi să depună declarația Intrastat operatorii economici care se încadrează în următoarele două
categorii:
l în anul 2014 au efectuat achiziții sau livrări intracomunitare de bunuri a căror valoare anuală ana­
lizată separat pentru fiecare dintre cele două fluxuri depășește plafoanele amintite;
l în anul 2014 nu au depășit plafoanele amintite, însă depășesc aceste praguri în anul 2015, analizate
separat pe fiecare flux.
Depunerea declarației Intrastat se va efectua începând cu luna în care valoarea cumulată a fluxului
depășește plafonul Intrastat. Termenul de depunere a declarației Intrastat este data de 15 a lunii următoare
fiecărei luni pentru care se efectuează raportarea.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.536 din 10 noiembrie 2014 pentru modificarea şi
completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 1.107/2012 privind emi­
terea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative şi procedurale, publicat
în Monitorul Oficial nr. 843/19.11.2014

În OMFP nr. 1.107/2012 au fost stabilite categoriile de acte administrative fiscale şi procedurale, emise
de către organele fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prin intermediul centrului de
imprimare masivă, valabile fără semnătura şi ştampila organului emitent, îndeplinind cerinţele aplicabile
actelor administrative şi procedurale.
Prin intermediul OMFP nr. 1.536/2014 au fost adăugate noi acte administrative fiscale şi procedurale,
emise de către organele fiscale, valabile fără semnătura şi ştampila organului emitent:
l Decizia de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuţii de asigurări
sociale de sănătate, precum şi privind obligaţiile de plată cu titlu de contribuţii de asigurări sociale;
l Decizia de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate
pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;
l Decizia de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
Totodată, prin acest act normativ, cuprinsul art. 2 pct. 11 din OMFP nr. 1.107/2012 se modifică din
„Decizie de impunere din oficiu” în „Decizie de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice”.
Lista completă a actelor normative valabile fără semnătură şi ştampilă poate fi consultată pe site-ul
www.anaf.ro.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.564 din 20 noiembrie 2014
pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.582/2013
privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mijlocii, publicat în Monitorul Oficial
nr. 863/27.11.2014

Conform acestui ordin, pentru selecţia contribuabililor mijlocii administraţi, începând cu data de 1 ia­
nuarie 2015, de către administraţiile judeţene ale finanţelor publice şi Direcţia generală regională a finanţelor
publice Bucureşti, după caz, prin Administraţia fiscală pentru contribuabilii mijlocii, se suspendă aplicarea
cri­teriului de selecţie prevăzut la art. 1 alin. (4) lit. A din Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.582/2013, cu
mo­dificările ulterioare, în ceea ce priveşte volumul obligaţiilor fiscale datorate, declarate de contri­buabili,
şi cifra de afaceri raportată în situaţiile financiare încheiate la data de 31 decembrie a anului anterior celui
în care se efectuează actualizarea, precum şi aplicarea criteriului de selecţie prevăzut la lit. B.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.565 din 20 noiembrie 2014
pentru modifica­rea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.581/2013
privind organizarea activităţii de administrare a marilor contribuabili, publicat în Monitorul Oficial
nr. 863/27.11.2014

Potrivit acestui act normativ, începând cu data de 1 ianuarie 2015, au calitatea de mari contribuabili
persoanele juridice române, inclusiv entităţile rezultate în urma fuziunii cu alţi contribuabili şi sucursalele

66 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

contribuabililor persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, care au calitatea
de mari contribuabili la data de 31 decembrie 2014.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.620 din 27 noiembrie 2014 pentru aprobarea Proce­durii
de depunere la organul fiscal a documentului de certificare întocmit de consultantul fiscal, precum şi
a Procedurii privind schimbul de informaţii între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Camera
Consultanţilor Fiscali, publicat în Monitorul Oficial nr. 881/04.12.2014

Certificarea declarațiilor fiscale depuse de contribuabili la autoritățile fiscale este o activitate opțională,
reglementată la art. 831 din Codul de procedură fiscală.
Un contribuabil poate decide să își certifice declarațiile fiscale atunci când dorește să aibă o confirmare
independentă că sumele declarate autorităților sunt determinate în mod corect. O altă motivaţie poate fi dată
de faptul că, potrivit Codului de procedură fiscală, un contribuabil care își certifică declarațiile va fi încadrat
într-o clasă de risc fiscal mai bună decât un alt contribuabil care nu își certifică declarațiile, în cadrul analizei
făcute în scopul selectării contribuabililor pentru inspecţia fiscală.
Prin acest ordin se adoptă procedura de depunere la organul fiscal a Notei de certificare întocmite de
consultantul fiscal pentru contribuabilii care optează pentru certificarea declarațiilor fiscale. Se adoptă astfel
un nou formular, denumit Notă de certificare, cod 180, ce are rol de document de certificare și va fi depus
la auto­ritatea fiscală de către consultantul fiscal, în baza acordului dat de contribuabil. Nota de certificare
se depune prin mijloace elec­tronice la organul fiscal competent în administrarea contribuabilului care își
certifică declarațiile, fie îm­preună cu declarațiile certificate, fie ulterior depunerii acestor declarații.
Prin conținutul Notei de certificare trebuie să fie stabilite identitatea consultantului fiscal, doar o persoană
înscrisă în secțiunea de consultanți activi ai Camerei Consultanților Fiscali, respectiv datele de identificare
a contribuabilului care îşi certifică declarațiile.
Componenta principală a certificării transmise autorităților fiscale este certificarea valorii impozitelor
și taxelor declarate, a bazei de impozitare sau a naturii creanței fiscale pe care contribuabilul o declară la
auto­ritatea fiscală. În situația în care se certifică o declarație rectificativă, în Nota de certificare trebuie să se
precizeze cauzele care au generat rectificarea. Certificarea declarației poate fi făcută cu rezerve sau fără
rezerve. În cazul în care se certifică o declarație cu rezerve, în Nota de certificare se menționează motivația
acesteia.
Procedura efectivă de certificare și normele de realizare a certificării au fost adoptate prin Hotărârea
Consiliului superior al Camerei Consultanților Fiscali nr. 6 din 30 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial
nr. 883/04.12.2014.
Detalii suplimentare pot fi găsite pe site-ul www.anaf.ro.

Florin DOBRE, asist. univ. dr.

Biroul Fiscalitate CECCAR
Secretar general IFA România
Radu CIOBANU, asist. univ. dr.
Biroul Fiscalitate CECCAR

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 67

Biblioteca de specialitate Lucrãri publicate de Editura CECCAR
1. Maria Berheci – Valorificarea raportãrilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize,
studii de caz, 2010 – 30 lei

2. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beþianu – Contabi­litate de

gestiune, 2007 – 45 lei

3. Ion Florea, Ionela-Corina Chersan, Radu Florea – Controlul economic, financiar ºi gestionar,
ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 30 lei

4. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea
IAS (revizuite) – IFRS, volumul 1, ediþia a IV-a, revizuitã, Colecþia Standarde Internaþionale
de Contabi­litate, 2009 – 35 lei

5. Raluca Gina Guºe – Valoare, preþ, cost ºi evaluare în contabilitate, Colecþia Conta­bilitate,
2011 – 35 lei

6. Camelia Iuliana Lungu – Teorie ºi practici contabile privind întocmirea ºi prezentarea

situaþiilor financiare, 2007 – 15 lei

7. Cristian Marinescu – Principalele sancþiuni prevãzute în legislaþia financiar-fiscalã, 2010 –

20 lei

8. Ioan Moroºan – Contabilitate financiarã ºi de gestiune. Studii de caz ºi sinteze de regle­

mentãri, ediþia a II-a, revizuitã ºi actualizatã, Colecþia Contabilitate, 2013 – 50 lei

9. Silvia Petrescu – Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a III-a, revi­zuitã
ºi actualizatã, 2010 – 35 lei

10. Cristian Rapcencu – Ghidul practic complet privind sistemul „TVA la încasare”, 2013 – 20 lei

11. Cristian Rapcencu – Contabilitatea ºi fiscalitatea imobilizãrilor corporale. De la A la Z. Speþe practice ºi

exemple rezolvate, 2012 – 25 lei

12. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – Libertate ºi conformitate în standardele ºi reglementãrile contabile,
Colecþia Conta­bilitate, 2012 – 50 lei

13. Alexandru Tamba – Contabilitatea instituþiilor de credit, a instituþiilor financiare nebancare ºi a Fondului
de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Colecþia Conta­bilitate, 2010 – 18 lei

14. Marin Toma – Abecedarul financiar-contabil al întreprinzãtorului. Suport de curs, 2012 – 12 lei

15. Marin Toma – Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã,
2012 – 35 lei

16. Marin Toma – Drumuri prin memoria profesiei contabile, 2011 – 45 lei

17. Marin Toma – Iniþiere în evaluarea întreprinderilor, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 35 lei

18. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrinã ºi deontologie a profesiei contabile, Colecþia
Doctrinã – Deon­­­­tologie, 2008 – 50 lei

68 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

19. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea, semnarea
ºi prezen­­tarea situa­þiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã ºi actualizatã, Colecþia
Standarde Profesionale, 2011 – 25 lei

20. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societãþile comerciale, ediþia a III-a,
revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Pro­fe­­­sio­nale, 2008 – 20 lei

21. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar ºi Cadrul conceptual privind misiunile
stan­dardizate ale expertului contabil, Colecþia Standarde Profe­­­sio­nale, 2007 – 23 lei

22. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecþia Standarde Profe­
sionale, 2010 – 10 lei

23. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediþia a VI-a, revizuitã
ºi actualizatã, Colecþia Standarde Profesionale, 2014 – 25 lei

24. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experþii contabili. Ghid de
aplicare, Colecþia Standarde Profe­­­sio­nale, 2007 – 15 lei

25. CECCAR – Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a întreprinderii. Ghid de aplicare, Colecþia
Standarde Profe­­­sio­nale, 2011 – 25 lei

26. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanþã pentru crearea întreprinderilor, Colecþia
Stan­darde Profesionale, 2006 – 16 lei

27. CECCAR – Standardul nr. 40: Controlul calitãþii ºi managementul relaþiilor cu clienþii unei firme membre
CECCAR ºi Ghid de aplicare, Colecþia Stan­darde de Calitate, 2011 – 25 lei

28. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii de
expert contabil şi de contabil autorizat, Colecþia Ghidul Exper­tului Contabil, ediþia a II-a, revizuitã ºi
adãugitã, 2014 – 65 lei

29. CECCAR – Ghid pentru pregãtirea candidaþilor la examenul de acces la stagiul pentru obþinerea calitãþii
de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Ghidul Exper­tului Contabil,
2014 – 75 lei

30. CECCAR – Ghid de ţinere a contabilităţii şi de elaborare a situaţiilor financiare individuale în conformitate
cu IFRS-urile la societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, volumul I, Colecþia Ghiduri Profesionale, 2013 – 30 lei

31. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obþinerii calitãþii de expert
contabil, Colecþia Pregãtirea Stagiarilor, ediþia a II-a, 2012 – 16 lei

32. CECCAR – Ghid de aplicare a reglementãrilor contabile naþionale în domeniul agriculturii, Colecþia Ghiduri
Profesionale, 2012 – 30 lei

33. CECCAR – Gestiunea unui cabinet de expertizã contabilã. Suport de curs standard pentru Programul
Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2012 – 20 lei

34. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã,
Colecþia Calitatea Serviciilor Contabile, 2012 – 20 lei

35. CECCAR – Ghidul experþilor contabili ºi al contabililor autorizaþi în activitatea de prevenire ºi combatere
a spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Doctrinã –
Deon­­­­tologie, 2012 – 20 lei

decembrie 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 69

 36. CECCAR – Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul ºi managementul proiectelor cu
finanþare europeanã, Colecþia Ghiduri Profesionale, 2011 – 30 lei

37. CECCAR – Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia
Doctrinã – Deon­­­­­­tologie, 2011 – 25 lei

38. CECCAR – Ghid practic de aplicare a Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene aprobate
prin OMFP nr. 3.055/2009, 2010 – 75 lei

39. CECCAR – Contabilitate ºi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfãºurate în
cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã
Continuã, 2010 – 20 lei

40. CECCAR – Managementul pieþelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul Naþional de
Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2010 – 20 lei

41. CECCAR – Cartea expertului contabil ºi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative ºi reglementãri
ale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã,
Colecþia Doctrinã – Deon­­­­tologie, 2009 – 40 lei

42. CECCAR – Manualul de Norme Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public 2013, vol. I ºi II,
2014 – 120 lei

43. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie
2013. Cuprinde IFRS-urile care intrã în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2013, dar nu cuprinde
IFRS-urile pe care acestea le înlocuiesc, Partea A ºi Partea B, 2013 – 200 lei

44. CECCAR – Ghidul de utilizare a ISA-urilor în auditarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, ediþia 3, 2012 –
30 lei

45. CECCAR – Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii (IFRS
pentru IMM-uri) 2009; Bazã pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaþii financiare ilustrative. Lista
pentru prezentarea ºi descrierea informaþiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broºuri), 2010 – 50 lei

În afara acestor titluri, CECCAR publicã revista lunarã

CONTABILITATEA, EXPERTIZA SI , AUDITUL AFACERILOR,
la care se pot face abonamente.
Pentru comenzi, adresati-vã
, la CECCAR, sediul central – Bucuresti, ,
telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71, fax: 021 330 88 88,
e-mail: edituraceccar@yahoo.com, sau la filialele teritoriale ale Corpului.

70 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor decembrie 2014

 Abonamente pentru anul 2015
Pentru anul 2015, puteţi face abonamente la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR
la următoarele preţuri:
v abonament anual . .............................................................................................................................................. 180 lei
v abonament semestrial......................................................................................................................................... 90 lei
v abonament trimestrial......................................................................................................................................... 45 lei
Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casieria CECCAR – sediul central, fie cu ordin de
plată sau mandat poştal, în contul CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384, Raiffeisen Bank – Agenţia
Brătianu.
Copia după documentul de plată împreună cu numele dumneavoastră şi adresa unde doriţi să primiţi
revista expediaţi-le pe adresa Editurii CECCAR, prin fax sau prin e-mail.
Numere diverse ale revistei din 2014 se pot procura de la casieria CECCAR – sediul central, la preţul
de 15 lei/exemplar.

Firma ta produce sau importă produse ambalate?

Hârtie-Carton Lemn Metal Sticlă Plastic

Când ambalajele produselor tale devin deșeuri, Responsabilitatea acestora îți aparține!
LEGEA TE OBLIGĂ – PLĂTEŞTE INTELIGENT, REDU-ȚI COSTURILE!
Alege calea economică companiei tale și mediului înconjurător: RECICLEAZĂ!

Plata către Administraţia Plata către INTERSEMAT

Fondului pentru Mediu pentru preluarea responsabilității

MAXIM
SAU
2.000 lei/tonă 99 lei/tonă
90

Intră în lumea contabililor

profesioniști!

Tel 021 337 28 58

TU ai grijă de banii tăi, CONTACT
Fax 021 337 28 98
intersemat dă valoare deșeurilor tale! www.intersemat.ro
secretariat@intersemat.ro
CLUBUL TINERILOR EXPERŢI CONTABILI
– REGIUNEA NORD-EST –
Clubul Tinerilor Experți Contabili din România (CTECR) a început ca un proiect de suflet şi a fost creat,
la inițiativa directorului general al CECCAR, dna ec. Daniela Vulcan, sub egida Corpului Experților Contabili
şi Contabililor Autorizați din România.
Clubul își propune să fie un instrument de asistență şi informare dedicat promovării tinerilor profesioniști
contabili din România, având ca principal obiectiv participarea la dezvoltarea tinerilor absolvenți pe parcursul
primilor ani de activitate profesională.
Niciun proiect al Clubului nu ar fi posibil fără susținerea Fundației „Măreție şi Talent”, care, în contextul
obiectivelor sale de a sprijini tinerii şi afirmarea mai puternică a profesioniștilor din toate domeniile,
se implică activ şi contribuie la promovarea imaginii tinerilor experți contabili pentru schimbarea percepției
asupra contabililor în mediul social şi economic din țara noastră, unde este din ce în ce mai greu pentru
membrii noștri să se afirme şi să muncească, în mare parte tocmai din lipsa unei strategii care să îi ajute
să își găsească mai ușor un loc pe piața serviciilor.

În data de 27 noiembrie 2014 a avut loc la Iași

lansarea în cadrul Clubului Tinerilor Experți
Contabili din România a nucleului din Regiunea
Nord-Est. Cu această ocazie, oficialitățile din
regiune prezente la eveniment (reprezentanți
ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ai
Inspectoratului Teritorial de Muncă, ai Consiliului
Județean şi Primăriei Municipiului Iași, precum
şi reprezentanți ai mediului universitar şi de afaceri
din Regiunea Nord-Est – Uniunea Generală a
Industriașilor din România, Consiliul Naţional al
Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România,
patronate reprezentative la nivel național) i-au
încurajat pe tinerii experți contabili şi stagiari ai
CECCAR în ceea ce privește parcursul lor profesional. În cadrul evenimentului de lansare s-au făcut mai multe
prezentări pentru membrii Clubului cu sfaturi pentru o carieră încununată de succes. De asemenea, s-au
prezentat principalele evenimente organizate de CTECR.
Printre temele abordate s-au numărat următoarele:
n Comunicarea cu mediul de afaceri şi ANAF – s-a subliniat rolul expertului contabil ca intermediar în
decodificarea informațiilor financiar-contabile pentru antreprenori şi organele de inspecție fiscală;
n Cum să îţi faci o imagine de profesionist în piaţă – s-a discutat despre maniera în care trebuie să se exprime
experții contabili în mass-media astfel încât să fie considerați surse de încredere pentru mediul de afaceri;
n Tradiţionalism versus inovare în abordarea
profesiei contabile – tinerilor experți contabili şi
stagiari ai CECCAR li s-au adus în vedere aspecte
importante din experiența unui profesionist
contabil;
n Arta negocierii în afaceri – s-au dezbătut cele
mai importante aspecte de care trebuie să se țină
cont în cadrul unei negocieri;
n Influenţă versus control: cum alegi să îţi conduci
echipa? – s-a discutat despre
modalitatea în care alege fiecare
să își conducă echipa în cadrul
unei afaceri.