Universitatea Babeş-Bolyai

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Cluj-Napoca

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific:
Conf.univ.dr.Daniela Georgeta Beju
Conf.univ.dr.Mirela Popa

Student
Tomoiagă Vasile

2017
 Universitatea Babeş-Bolyai
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
Cluj-Napoca

LUCRARE DE LICENŢĂ

CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE

LA BCR VIȘEU DE SUS

Coordonator ştiinţific:
Conf.univ.dr.Daniela Georgeta Beju
Conf.univ.dr.Mirela Popa

Student
Tomoiagă Vasile

2017
 CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................................1
MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII.....................2
LISTA TABELELOR ȘI GRAFICELOR......................................................................3
CAPITOLUL 1...............................................................................................................4
PREZENTAREA SOCIETĂȚII BANCARE................................................................4
1.1 SCURT ISTORIC AL BCR- ERSTE...................................................................4
1.2 MANAGEMENTUL BCR...................................................................................5
1.3 EVOLUȚIA BCR ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC......9
1.4 PRINCIPALELE OPERAȚIUNI BANCARE DESFĂȘURATE DE BCR......10
1.5 OFERTA DE CREDITE DESTINATĂ PERSOANELOR FIZICE..................13
1.5.1 CREDIT DE NEVOI PERSONALE...........................................................13
1.5.2 CREDITE IPOTECARE / IMOBILIARE..................................................14
1.5.3 CREDIT AUTO..........................................................................................17
1.5.4 ALTE CREDITE.........................................................................................18
CAPITOLUL 2.............................................................................................................20
ACTIVITATEA DE CREDITARE.............................................................................20
2.1 CARACTERISTICILE ACTIVITĂȚII DE CREDITARE................................20
2.2. PRINCIPII PRIVIND ACTIVITATEA DE CREDITARE..............................22
2.3 ANALIZA BONITĂȚII CLIENȚILOR............................................................24
2.3.1 ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARĂ...............................................24
2.3.2 ASPECTE NEFINANCIARE PRIVIND CLIENȚII BĂNCII...................28
2.4 RISCUL DE CREDITARE................................................................................32
2.5 POLITICA DE CREDITARE............................................................................34
2.6 GARANTAREA CREDITELOR......................................................................39
2.6.1 TIPURI DE GARANȚII.............................................................................39
2.6.2 ASIGURAREA ACTIVELOR ACCEPTATE ÎN GARANȚIE.................44
CAPITOLUL 3.............................................................................................................50
SPECIFICUL CREDITĂRII PERSOANELOR FIZICE LA BCR.............................50
3.1 DOCUMENTAREA CREDITULUI.................................................................50
3.2 ANALIZA BONITĂȚII CLIENȚILOR............................................................51
3.3 APROBAREA ȘI ACORDAREA CREDITULUI............................................56
3.4 GARANTAREA CREDITELOR......................................................................60
CAPITOLUL 4.............................................................................................................63
STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT LA............................63
BCR VIȘEU DE SUS..................................................................................................63
4.1 PREZENTAREA CLIENTULUI.......................................................................63
4.2 ANALIZA BONITĂȚII CLIENTULUI............................................................64
4.3 APROBAREA ȘI ACORDAREA CREDITULUI............................................66
CONCLUZII................................................................................................................68
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................70
ANEXE........................................................................................................................71
INTRODUCERE

Prezenta lucrare reprezintă o sinteză a elementelor fundamentale ce caracterizează creditul

bancar și în mod particular creditele acordate de BCR ROMÂNIA persoanelor fizice.
Creditul este un element important al angrenajului socio-economic și reprezintă o pârghie a
dezvoltării economice, asigurând creșterea producției materiale. Pentru sistemul bancar
românesc, creditul reprezintă produsul de bază și principala ofertă către clienți.

În activitatea curentă a băncii, activitatea de creditare reprezintă ponderea cea mai însemnată
privind alocarea resurselor financiare și a veniturilor obținute.
Creditarea este una din principalele operațiuni bancare. Aceasta pornește de la cei care dispun
de resurse bănești temporare și le distribuie celor care au nevoie temporară de respectivele
resurse.

Operațiunile de credit pot interveni într-o gamă amplă de la relații între indivizi sub forma
unor acorduri personale simple, până la tranzacțiile formalizate ce se efectuează pe piețe
monetare sau financiare foarte dezvoltate și formalizate în cadrul unor contracte complexe. O
parte importantă a relațiilor de credit privește mobilizarea capitalurilor disponibile și a
economiilor.

Părțile implicate, tipul de instrumente utilizate și condițiile în care creditul este consimțit,
sunt extrem de diverse și în continuă evoluție. Dispozitivul instituțional variază de asemenea,
de la țară la țară. Esențial rămâne același peste tot: o valoare actuală se transmite de la un
creditor (investitor sau împrumutător) unui debitor (împrumutat) care se angajează să-l
ramburseze, după un timp, în condițiile specificate în acordul de credit, în cadrul căruia
debitorul promite, de asemenea a plăti dobândă pentru a remunera pe creditor.

În momentul actual piața țintă a băncilor din România o reprezintă filialele marilor companii
străine și firmele românești cu renume în timp ce piața țintă pentru băncile de mărime medie
este orientată către firmele mici și mijlocii precum și persoanelor fizice.

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

În această lucrare am prezentat caracteristicile creditului bancar și cu preponderență cel
acordat persoanelor fizice la BCR- ERSTE ROMÂNIA ca și o componentă de bază a
activității acestei bănci.

Motivația alegerii acestei teme se datorează interesului meu față de evoluția permanentă a
sistemului bancar în lume și în România.De-a lungul timpului s-a produs o îmbunătățire a
produselor ăi condițiilor de creditare atât la nivel național cât și mondial al băncii, iar
sistemul bancar a încercat cât mai mult să ajute oamenii pe cât posibil să găsească o soluție
financiară la nevoile lor. Deoarece creditarea este un domeniu interesant și în continuă
dinamică am ales să fac o analiză mai aprofundată a acestui segment de activitate.

Titlul lucrării se regăsește în conținutul acesteia care este dezvoltat pe parcursul a cinci
capitole, respectiv unul introductiv, trei capitole care constituie nucleul de bază al lucrării
precum și un ultim capitol de concluzii.

În primul capitol, intitulat ”Prezentarea societății bancare” am prezentat un scurt istoric al

societății BCR- ERSTE ROMÂNIA precum și aspecte privind managementul, evoluția
societății BCR- ERSTE în cadrul sistemului bancar românesc și principalele operațiuni
bancare efectuate de aceasta.

În cel de-al doilea capitol, intitulat ”Activitatea de creditare” am prezentat principalele reguli
privind activitatea de creditare precum și riscurile, garanțiile și asigurarea creditului.

În cel de-al treilea capitol, intitulat ”Specificul creditării persoanelor fizice la BCR” am
prezentat documentația necesară obținerii creditelor de către persoanele fizice precum și
aspecte privind analiza bonității, aprobarea, acordarea și garantarea creditelor la BCR.

În cel de-al patrulea capitol am exemplificat mecanismul de creditare printr-un studiu de caz
Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii din care reiese rolul determinant al băncilor în
procesul creditării.Ca bibliografie pentru elaborarea lucrării am folosit diverse surse și
anume: lucrări de specialitate aparținând unor autori consacrați, cadre universitare, site-ul
BCR- ERSTE, norme și proceduri interne aparținând BCR- ERSTE ROMÂNIA.

2
 LISTA TABELELOR ȘI GRAFICELOR

Tabelul 1- Concepții privind funcțiile managementului

Tabelul 2- Calculul principalelor caracteristici ale produsului bancar”Casa mea BCR”
Tabelul 3- Grilă privind acordarea punctajului persoanelor fizice la BCR
Tabelul 4- Comisioane percepute la creditul de nevoi personale DIVERS BCR
Tabelul 5- Categoriile de bonitate ale clienților

CAPITOLUL 1
PREZENTAREA SOCIETĂȚII BANCARE

1.1 SCURT ISTORIC AL BCR- ERSTE

3
Reforma sistemului bancar începe de fapt în decembrie 1990 cu concentrarea operațiunilor
bancare comerciale ale Băncii Naționale în nou înființata Bancă Comercială Română. Un
sistem dublu stratificat a devenit operațional în aprilie 1991, după promulgarea Legii
activității bancare ( Legea nr.33 / 1991 ) și a OUG 99/ 2006 privind instituțiile de credit și,
adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare și, respectiv Legea
nr.312/2004 privind Statutul BNR. Din noiembrie 1991, reforme suplimentare au inclus
transferul administrării rezervelor de valută și al controlului sistemului de schimb valutar la
Banca Națională.

Băncile cu capital de stat au fost restructurate ca societăți pe acțiuni, prin Legea restructurării
întreprinderilor de stat ( Legea nr. 15 / 1990 ). Dreptul lor de proprietate a fost definit prin
Legea privatizării societăților comerciale ( Legea nr. 58 / 1991 ). Prin această lege 70 % din
capitalul băncilor a fost transferat Fondului Proprietății de Stat și 30% la cele cinci Fonduri
ale Proprietății Private, 6% la fiecare fond.

În anul 2003 are loc privatizarea BCR prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC
iar în anul 2006 banca austriacă Erste Bank finalizează achiziționarea Băncii Comerciale
Române. Erste Bank a achiziționat 61,88% din acțiunile BCR de la Guvernul Român, BERD
și IFC în urma achitării a 3,75 miliarde de Euro.

Banca Comercială Română membră a Erste Group este cel mai important grup financiar din
România, incluzând operațiunile de bancă universală ( retail, corporate & investment
banking, trezorerie și piețe de capital), precum și societățile de profil de pe piața leasingului
managementului activelor, pensiilor private a băncilor de locuințe și a serviciilor bancare prin
telefonul mobil.

BCR este banca nr.1 in Romînia după valoarea activelor (peste 16 mld. EUR), banca
nr.1 după numărul de clienți și banca nr.1 pe segmentele de economisire și creditare.
BCR este cel mai valoros brand financiar din România după gradul de încredere al
clienților și după numărul celor pentru care BCR este principală instituție cu care fac
banking.

4
1.2 MANAGEMENTUL BCR

Managementul bancar cuprinde activități de planificare, previziune, organizare, conducere,

îndrumare și control țintite spre categoriile de resurse specifice în vederea realizării celor mai
bune performanțe. Toate aceste activități reprezintă funcțiile specifice managementului. Cele
mai importante abordări privind funcțiile managementului se prezintă conform următorului
tabel:

Tabelul 1. Concepții privind funcțiile managementului

Funcțiile managementului în concepția:

Henry Fayol Justin Longenecker Specialiștilor Ricky Griffin
și Charles Pringle români
- previziunea - planificarea - previziunea - planificarea și
- organizarea și luarea deciziilor - organizarea adoptarea deciziilor
- comanda - organizarea pentru - coordonarea - organizarea
- conducerea performanțe deosebite - antrenarea - coordonarea
- controlul - dirijarea și motivarea - evaluarea - controlul
- controlul rezultatelor - controlul

( Sursa: V. Cocriș, 2009 :29)

În esență, funcțiile băncilor se manifestă în următoarele direcții :
 atragerea disponibilităților bănești ale clienților ;
 efectuarea de plasamente sub formă de credite și derivate ale acestora ;
 efectuarea de viramente între conturi ;
 efectuarea de operațiuni cu numerar și carduri;
 operațiuni valutare.
Aceste funcții, chiar dacă sunt specifice mediului bancar, nu sunt standard, ele diferă în
funcție de specificul fiecărei categorii de bănci: bănci de emisiune, comerciale, de afaceri, de
investiții, ipotecare, specializate, de depozit etc.
Ca atare, o imixtiune între funcțiile managementului și funcțiile băncilor dezvoltă o serie de
specificități (V. Cocriș & D. Chirleșan, 2009):

5
În primul rând, prin funcția de previziune și planificare se fundamentează principalele
obiective ale activității bancare. Pe baza unor acțiuni de prognoză, planificare și programare
se determină necesarul de resurse, pe total și în structură. Această activitate se bazează pe
studii și cercetări de piață.

În al doilea rând, în cadrul managementului bancar, funcția de organizare se manifestă în cel

puțin două planuri:
 în exterior, pe relația ierarhică- agenție, filială, sucursală, centrală;
 în interior, cu referire la structura organizatorică, a atribuțiilor personalului și a
legăturilor dintre compartimentele funcționale.

În al treilea rând, funcția de coordonare are ca principal scop armonizarea deciziilor și a

tuturor acțiunilor personalului. Modul cum se exercită aceste atribuții depinde foarte mult de
felul în care este organizat sistemul informațional și de comunicare.

În al patrulea rând, un rol important revine funcției de antrenare. Pentru ca activitățile bancare
să se desfășoare în parametri de normalitate, trebuie luați în considerare factorii de stimulare
și motivare. Întodeauna, interesele personalului trebuie să fie corelate cu realizarea
obiectivelor și atribuțiilor stabilite.

În al cincilea rând, funcția de control și evaluare are menirea de a pune în evidență

performanțele comparativ cu obiectivele stabilite. Prin această funcție se urmăresc, în
succesiune, următoarele faze: evaluarea rezultatelor și stabilirea dimensiunii realizărilor ( de
exemplu, nivelul profitului, gradul de lichiditate, performanța plasamentelor etc.);
compararea rezultatelor obținute cu nivelul planificat; stabilirea diferențelor, identificarea
cauzelor care au stat la baza nerealizării obiectivelor propuse și luarea măsurilor ce se cuvin
pentru îndreptarea situației.
Toate aceste funcții dau dimensiune unui management bancar performant, în măsura în care
se acționează coroborat și într-o permanentă interdependență. Numai astfel vor fi abordate
toate aspectele privind organizarea și utilizarea resurselor, având ca principal obiectiv
creșterea profitabilității cu diminuarea corespunzătoare a riscului.
În cadrul BCR există trei niveluri generale de management, care corespund celor trei niveluri
generale de activități organizaționale. Acestea sunt:

6
  managementul superior;
 managementul de nivel mediu;
 managementul operațional.
Managementul superior este responsabil de strategia și politica pe termen lung a băncii.

Printre activitățile tipice de management desfășurate la acest nivel sunt:

 planificarea strategică ;
 realizarea și consolidarea bugetelor anuale ;
 supervizarea proiectelor mari, importante cum ar fi : programe de restructurare,
construirea unei clădiri noi sau crearea unui nou departament;
 coordonarea activității zonale și a departamentelor băncii, pentru ca acestea să lucreze
eficient împreună.

Managementul de nivel superior include consiliul de administrație, președintele și

vicepreședintele băncii, directorii executivi și consilierii președintelui.
Managementul de nivel mediu este responsabil cu îndeplinirea obiectivelor specifice pe
termen mediu care contribuie la realizarea obiectivelor pe termen lung ale băncii. Managerii
acestui nivel sunt implicați în aspecte specifice ale băncii, de exemplu, activitățile bancare de
bază din sucursale sau din departamentele și diviziile specializate din centrală.

Managementul de nivel mediu include directorii și directorii adjuncți ai sucursalelor, sau

managerii departamentelor specifice. Activitățile specifice managerilor de nivel mediu sunt:
 contribuții la stabilirea bugetelor departamentale sau ale sucursalelor;
 organizarea activităților săptămânale și lunare;
 monitorizarea veniturilor, cheltuielilor și a altor aspecte referitoare la performanțele
sucursalelor sau a departamentelor;
 coordonarea și pregătirea diferitelor tipuri de rapoarte transmise conducerii superioare
și BNR;
 activități bancare specializate, cum ar fi: analiza financiară, auditul intern sau
informatica.

7
Managementul operațional este responsabil cu activitatea zilnică a personalului, care
realizează operațiunile primare ale băncii.
Activitățile specifice managementului operațional sunt:
 supervizarea activității personalului de ”front office” sau ”back office”;
 planificarea asigurării necesarului de personal, a concediilor și a perioadelor mai
încărcate care necesită personal suplimentar;
 rezolvarea problemelor personalului din subordine;
 pregătirea și perfecționarea subordonaților.

Agenția BCR este localizată în orașul Vișeu de Sus, jud. Maramureș pe strada Libertății nr.10
aflându-se în subordinea Sucursalei BCR Baia- Mare.

Aceasta are o structură organizatorică simplă, în frunte situându-se Directorul executiv al

sucursalei, având în subordinea sa Consilieri Clienți Retail (2 salariați). Consilieri Clienți
Zonă Rapidă (1 salariat) și un Operator Ghișeu Bancar (2 salariați).

Directorul executiv supraveghează și controlează activitatea bancară pentru ca

serviciile bancare să fie efectuate în condiții de calitate.

Consilierii Clienți Retail acordă credite persoanelor fizice, oferă carduri de debit și de credit
și realizează activitatea de urmărire a rambursării creditelor.
Consilierii Clienți Zona Rapidă realizează următoarele activități: deschideri de conturi pentru
persoane fizice și juridice, constituiri de depozite, operațiuni de încasări și plăți prin prin
conturi pentru societăți comerciale și persoane fizice, operațiuni de transferuri.

Operatori Ghișeu Bancar realizează eliberări de numerar din conturi, încasări de numerar
pentru persoane fizice și societăți comerciale, operațiuni de schimb valutar.

1.3 EVOLUȚIA BCR ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

8
Încă din primii ani de funcţionare, Banca Comercială Română şi-a propus să se dezvolte ca o
bancă universală, capabilă să satisfacă cerinţele unor segmente cât mai largi de clienţi.
Momentele importante din evoluţia Băncii Comerciale Române în cadrul sistemului bancar
românesc sunt următoarele (www.bcr.ro/ro/despre-noi/istorie):

 1990– se constituie Banca Comercială Romînă prin preluarea activității comerciale

ale Băncii Naționale a României

 1994-1995 – BCR devine primul acceptator de carduri din România și membru

principal EUROPAY și emite primele carduri de debit din România sub siglă
internațională;

 1998- 2000 – BCR deschide o filială la Chișinău în Republica Moldova și fuzionează

prin absorbție cu Bancorex.BCR lansează primul credit de trezorerie pentru persoane
fizice fiind prima bancă din România care efectuează operațiuni cu titluri de valoare
pe piața secundară.

 2001- 2004 – BCR Leasing se lansează pe piața românească și are loc privatizarea
BCR prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC. De asemenea, BCR
instalează Automate de Schimb Valutar (ATM) și se înființează BCR Asigurări de
viață. În anul 2003 BCR este prima bancă românească furnizoare de credite ipotecare
clienților retail și corporate;

 2005- 2009 – BCR permite utilizarea în rețeaua sa de POS și ATM a cardurilor cu

CHIP (smart- card). În anul 2006 Banca austriacă Erste Bank finalizează
achiziționarea BCR. Erste Bank a achiziționat 61,8825% din acțiunile BCR de la
Guvernul României, BERD și IFC în urma achitării a 3.75 mld. Euro.În anii 2007 și
2008 intră pe piața românească BCR Administrare Fond de Pensii respectiv BCR
Banca pentru Locuințe.
În anul 2009 BCR adoptă un program de emitere de obligațiuni pe termen mediu-
Medium Term Notes în valoare totală de 3 mld. lei

Banca Comercială Română s-a impus treptat pe piaţa internă, prin seriozitate, eficienţă şi
oferta diversificată de produse şi servicii chiar și în condiţiile concurenţei băncilor de stat cu

9
tradiţie, a celor cu capital privat autohton şi străin apărute ulterior. Managementul băncii a
urmărit în mod consecvent obţinerea de profit şi creşterea acestuia, extinderea portofoliului
de afaceri prin angajarea prudentă a resurselor. BCR, membră a Erste Group, pune accent pe
stabilirea unor relaţii bune şi de durată cu clienţii săi, realizeazând acest lucru prin înţelegerea
nevoilor clienţilor şi venind în întâmpinarea acestora.

1.4 PRINCIPALELE OPERAȚIUNI BANCARE DESFĂȘURATE DE BCR

Banca Comercială Română şi-a structurat activitatea pe o gamă largă de activităţi şi

operaţiuni, începând cu cele de creditare şi continuând cu cele valutare, de procesare a
conturilor, oferind astfel o paletă diversă de servicii bancare, conferindu-i caracterul de bancă
universală.

Produsele și serviciile BCR sunt structurate pe următoarele categorii de clienți (

www.bcr.ro/ro/persoane- fizice):
 Personae fizice
 Business
 Organizații publice și nonprofit
 Private banking

Pentru persoanele fizice sunt oferite următoarele produse bancare:

 Conturi și carduri;
 24 Banking;
 Carduri de credit;
 Credite
 Economisire și investire.
Creditele pot fi:
 pentru nevoi personale: Creditul DIVERS BCR;
 pentru casa ta: Creditul Prima Casă, Creditul CASA MEA BCR, Locuință și credit de
la BCR, BCR Banca pentru locuințe.
Alte oferte de produse bancare:: Descoperitul de cont, Leasing pentru mașina ta,carduri de

10
cumpărături, ONE BCR, Asigurări.
Banca are pachete adecvate de produse, care țin seama de caracteristicile și categoria
clientelei cărora se adresează.
Principalele operațiuni desfășurate de către BCR sunt:
 tranzacții în conturi curente ale persoanelor fizice și
juridice ;
 acordarea de credite și atragerea de depozite ;
 operațiuni de încasări și plăți în numerar sau fără numerar prin conturile
clienților operațiuni cu metale prețioase ;
 deschiderea de acreditive și scrisori de garanție bancară ;
 transferuri de sume în valută prin sistemele Money Gram, Smith&Smith, SC Speed
Transfer SRL, Coinstar, TRABEX, CECA – ROCES BCR ;
 operațiuni valutare ;
 acordarea de asistență și de consultații pe probleme de evaluare a patrimoniului și de
gestiune financiară;
 SEIF BCR - Casete de valori și saci sigilați;
 operațiuni de scontare a efectelor de comerț ș i rescontare, în lei și în valută;
 24 Banking BCR;
 Direct debit, Standing Order, Plăți prin
mandate;
 emisiuni de carduri;
 cecuri de calatorie ;
 BCR Campus Club pentru tineri și
studenți;

Pe lângă aceste servicii și produse, Banca Comercială Română oferă și servicii specializate,
fapt care demonstrează statutul ei de bancă universală. Printre acestea se numără:
 BCR Asigurări: serviciile oferite acoperă o gamă variată de cerinţe ale clienţilor în
domeniul asigurărilor pentru: asigurarea de avarii şi furt a autovehiculelor, asigurarea
clădirilor şi a bunurilor, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto – RCA;
 BCR Asigurări de Viață: asigurarea medicală pentru călătoriile în străinătate,
asigurarea privată de sănătate – VIP;
 BCR Banca pentru locuințe;

11
 BCR Leasing - oferă persoanelor juridice române servicii de leasing financiar pentru
următoarele domenii: echipamente industriale; bunuri de folosinţă îndelungată;
imobile cu destinaţie comercială, industrială sau de locuinţă; fondul de comerţ;
 Good bee-Tranzacții mobile;
 BCR Pensii, SAFPP S.A.

Oferta variată de produse și servicii este pentru bancă mijlocul principal de menținere a cotei
sale de piață de lider și a interesului unui număr cât mai mare de clienți. În prezent, BCR
oferă clienților săi toate produsele bancare ce se practică pe piața internă, iar prin dezvoltarea
sistemului informatic, și a unor servicii existente doar în băncile din străinătate. Calitatea
serviciilor și continuitatea acestora vor contribui în viitor la creșterea fidelității clienților.
Într-un sector bancar profesional și competitiv, BCR își păstrează trendul de creștere continuă
a performanței financiare, lucru ce preconizează cu necesitate dezvoltarea și lărgirea ofertei
de produse și servicii bancare, precum și îmbunătățirea celor existente.

1.5 OFERTA DE CREDITE DESTINATĂ PERSOANELOR FIZICE

1.5.1 CREDIT DE NEVOI PERSONALE

Creditele de nevoi personale sunt disponibile în două variante:

 Creditul DIVERS BCR;
 Descoperitul de cont.
Acest credit se poate acorda pe termen de maxim 5 ani în cazul creditelor noi și a celor
destinate refinanțării creditelor acordate după 31. 10.2011 și de 10 ani în cazul refinanțării
creditelor acordate înainte de 31.10.2011.

Creditul DIVERS BCR este un credit pentru nevoi curente, creat special pentru clienții care
au nevoie de bani cu destinație multiplă, nefiind necesară precizarea destinației lor.
Suma maximă pe care o pot obține este de 88 000 lei în funcție de produsele deținute la BCR
sau la alte bănci (www.bcr.ro/ro/persoane- fizice):
 Pot aplica pentru acest credit, clienții cetățeni români cu domiciliul stabil în România

12
 și venituri cu caracter permanent pe teritoriul țării.
Pentru a contracta acest tip de credit, clienții a căror venituri sunt raportate la ANAF nu au
nevoie de documente de venit (doar semnare de Acord de interogare la ANAF).

În cazul veniturilor din salarii banca poate solicita suplimentar de la angajator Adeverința
privind durata contractului de muncă în următoarele situații:
 angajați pe perioadă determinată
 clienți care lucrează la actualul angajator de mai puțin de 36 luni.

Pentru clienții la care veniturile nu sunt raportate la ANAF (salariații MAI, MapN sau a altor
unități cu caracter special) sunt necesare documentele:
 Adeverință angajator (pentru clienții care încasează salariul în cont la BCR);
 Adeverință de salariu (pentru clienții care nu încasează salariul în cont la BCR).

Pentru clienții la care veniturile din pensie nu sunt raportate la ANAF:

 talon de pensie recent sau extrasul de cont curent;
 decizie de pensionare definitivă.

Principalele beneficii ale clienților în cazul acestui tip de credit sunt :

 rate lunare fixe pe toată durata creditului : de exemplu pentru o rată lunară de 210 lei,
clientul încasează un credit de 10 000 lei pe timp de 5 ani dacă au un cont deschis la
BCR prin care încasează salariul sau pensia ;
 zero comision de analiză ;
 zero comision de administrare cont ;
 zero costuri cu asigurarea de viață ;
 fără garanții ;
 aprobarea creditului intr-un timp scurt (aprox. 3 ore);
 refinanțarea oricărui tip de credit fără garanții: credit de nevoi personale, card de
credit sau descoperit de cont;
 opțional clientul poate încheia o asigurare care îi oferă protecție financiară în caz de
șomaj și invaliditate.

13
1.5.2 CREDITE IPOTECARE / IMOBILIARE

Creditele imobiliare – ipotecare sunt destinate clienților care vor să cumpere un teren, să
construiască sau să-și modernizeze o casă sau un apartament.
Creditele imobiliare – ipotecare sunt de 2 tipuri:
 credit imobiliar / ipotecar cu dobândă variabilă pe toată perioada.
 credit imobiliar / ipotecar cu dobândă fixă introductorie și apoi variabilă.
Dobândă pentru un credit imobiliar / ipotecar cu dobândă variabilă pe toată perioada în cazul
produsului bancar ”Locuință și credit de la BCR” este de 4,04 %.
Beneficiile acestui produs bancar oferit clienților sunt următoarele (www.bcr.ro/persoane
fizice):
 dobândă mai mică față de un credit standard;
 zero comisioane bancare;
 zero taxă de evaluare;
 risc valutar zero;
 clienții își pot alege o gamă variată de imobile aflate în proprietatea BCR;
 proces de cumpărare sigur, simplu și rapid, fără agenți imobiliari și cu mai puține
cheltuieli.

Caracteristicile acestui împrumut sunt următoarele:

Suma maximă:
 1 760 000 lei, în cazul în care valoarea creditului reprezintă mai mult de 75 % din
valoarea garanțiilor;
 4 300 000 lei, în cazul în care valoarea creditului reprezintă cel mult 75 % din
valoarea garanțiilor;
 Termen maxim: 30 ani;
 Avans minim: 15 %;
 Garanții imobiliare.

Documentele necesare pentru obținerea creditului imobiliar sunt în funcție de categoriile de

clienți, astfel:

14
 a) Clienții pentru care veniturile sunt raportate la ANAF:
 fără documente de venit (doar semnare Acord de integrare la ANAF).
 în cazul veniturilor din salarii, banca poate solicita suplimentar de la angajator.
Adeverința privind durata contractului de muncă în următoarele situații:
- angajați pe perioadă determinată sau
- clienți care lucrează la actualul angajator de mai puțin de 36 luni.
 în cazul veniturilor din pensii este necesară prezentarea Deciziei de pensionare
definitivă.
b) Clienții pentru care veniturile nu sunt raportate la ANAF:
 Clienți pentru care veniturile din salarii nu sunt raportate la ANAF (salariați
MAI, MapN, SRI sau al altor unități cu caracter special):
- Adeverință angajator (pentru clienții care încasează salariul în cont la BCR);
- Adeverință de salariu (pentru clienții care nu încasează salariul în cont la
BCR).
 Clienți pentru care veniturile din pensie nu sunt raportate la ANAF:
- Talon de pensie recent sau extras de cont curent; Decizia de pensionare
definitivă.

Dobândă pentru un credit imobiliar / ipotecar cu dobândă fixă în primii 5 ani în cazul
produsului bancar ”Creditul CASA MEA BCR” este de 4,95 % și este destinat pentru
achiziția/ construirea / reabilitarea/ modernizarea/ consolidarea/ extinderea de locuințe dar și
pentru refinanțarea altor credite imobiliare/ ipotecare în derulare la BCR sau la alte bănci.
Suma minimă a împrumutului este de 22 000 lei iar cea maximă fiind de 1 760 000 lei dacă
valoarea creditului reprezintă mai mult de 75% din valoarea garanțiilor și de 4 300 000 lei
dacă valoarea creditului reprezintă cel mult 75% din valoarea garanțiilor.
Creditul este garantat cu ipotecă în favoarea băncii a imobilului achiziționat din credit și în
completare dacă este cazul, a unui alt imobil (în cazul creditelor ipotecare) sau prin ipotecă în
favoarea băncii a unui alt imobil decât cel achiziționat din credit (în cazul creditelor
imobiliare).
Costurile aferente sunt:
 dobândă începând de la 4.95% / an, zero comisioane de analiză;
 zero comision de administrare credit.
Un exemplu de calcul privind produsul bancar”Casa mea BCR” se prezintă astfel:

15
 Tabelul 2. Calculul principalelor caracteristici ale produsului bancar
”Casa mea BCR”
Valoare credit 160 000 lei
Perioadă Maxim 25 ani
Dobânda standard 5.45% / an fixă 10 ani 4.95% /an fixă 5 ani
ulterior variabilă 4.01% /an ulterior variabilă 4.01% / an
(ROBOR 6M + 3%) (ROBOR 6M +3%)
Comision analiză 0 lei
Cost evaluare 370 lei inclusiv TVA (apartament)
DAE 5.017% 4.51%
Valoare totală 277 699.83 lei 262 420.27 lei
plătibilă
Rata lunară 977 lei în primii 10 ani 930 lei în primii 5 ani
ulterior 888 lei ulterior 859 lei
(Sursa: www.imobiliare.ro/imagini/casa_mea_bcr_ron.pdf)

Carateristicile și documentele necesare acestui produs sunt identice cu produsul ”Locuință și

credit de la BCR” la care se adaugă actele de proprietate ale imobilului adus în garanție (ex.
copii după actul de proprietate înregistrat la Biroul de Carte Funciară, copii după
documentația cadastrală).

1.5.3 CREDIT AUTO

BCR Leasing IFN oferă posibilitatea finanțării autoturismelor și vehiculelor ușoare,

achiziționate prin Programul de reînnoire a parcului auto național.
Oferta se adresează persoanelor fizice.
Documentele necesare obținerii acestui credit sunt:
Cerere finanțare și fișă sintetică (semnate de solicitant) – în original;
 Factura proforma- în care se evidențiază prețul total al bunului, prima casare de 3
800 lei, prețul final al bunului (se reduce prețul inițial al bunului cu prima de
casare);
 Documente de identificare: buletin/ carte de identitate/ pașaport – în copie;
 Fișa fiscală semnată și ștampilată de angajator aferentă anului fiscal anterior;

16
  Copie Notă de acceptare eliberată de producătorul validat, conformă cu
originalul document pus la dispoziție de către dealer / furnizor la depunerea
dosarului de finanțare;
 Copie Certificat de distrugere al autoturismului uzat, eliberat de un operator
economic colector autorizat- la semnarea contractului de leasing;
 Document care atestă realizarea de venituri eligibile.
(www.bcr- leasing.ro/ro/persoane-fizice)

1.5.4 ALTE CREDITE

a) Descoperitul de cont de a BCR- oferă clienților acces permanent la o rezervă de bani.

Suma pusă la dispoziția clienților în contul curent al acesttora este de până la 40 000 lei fără a
depăși (www.bcr.ro/ro/persoane fizice/credite/descoperit-de-cont) :
 4 salarii- dacă sunt angajați;
 3 pensii- dacă sunt pensionari.
Perioada de acordare este de 24 luni cu posibilitatea de prelungire pe noi perioade de 24 luni.
Avantajele folosirii acestui produs bancar sunt:
 zero comisioane
 acces 24/7 la bani prin intermediul cardului sau al serviciilor de Internet și Mobile
Banking;
 ușor de obținut (fără garanții, pe baza documentelor de venit);
 aprobare rapidă (în 24 h dacă clienții primesc salariul sau pensia la BCR);
 fără justificări (clienții utilizează banii cum doresc).
Documentele necesare acestui produs sunt identice cu produsul ”Creditul DIVERS BCR”.
b) Carduri de credit pot fi:
 cardul Bun de Plată;
 cardul Bun de Plată Gold;
 3D- Secure.

17
Cardurile de credit BCR ajută să faci cumpărături cu 0% dobândă în maxim 12 rate egale, la
magazine partenere fizice și online.
Pentru a beneficia de rate fără dobândă clienții trebuie să dețină unul din cardurile de credit
BCR.

Pentru a beneficia de 0% dobândă trebuie să se ramburseze lunar de către clienți până la

scadență 100% din soldul comunicat în extrasul de cont.

Cardul Bun de Plată prezintă următoarele avantaje (www.bcr.ro/ro/persoane fizice/carduri-de

-cumpărături):
 până la 12 rate egale cu dobândă 0% la partenerii BCR;
 cel mai mare cashback de pe piață: 2% înapoi lunar și 1% înapoi pe an;
 55 zile perioadă de grație cu dobândă 0%;
 reduceri de preț la partenerii BCR;
 extras de cont gratuit prin e-mail și sau poștă;
 plăți facturi la ATM BCR ;
 comision zero la orice plată cu cardul atât online cât și la comercianții acceptați ;
 accesul 24/7 la orice ATM din țară și străinătate .

Cardul 3d- Secure- oferă siguranță plăților efectuate online cu carduri. Asigură menținerea
controlului prin utilizarea unei parole ce conține între 8-14 caractere alfanumerice.

18
 CAPITOLUL 2
ACTIVITATEA DE CREDITARE

2.1 CARACTERISTICILE ACTIVITĂȚII DE CREDITARE

Creditul bancar are drept caracteristici următoarele (Trenca I.,2008 :157):

 subiecții participanți la relația de credit sunt băncile care în calitatea lor de entități
specializate cu scop lucrativ, creditează, pe de o parte, și clienții acestora pe de altă
parte, persoane fizice și persoane persoane juridice, ce se împrumută;
 obiectul creditului îl constituie un transfer de capital de împrumut în exclusivitate sub
formă bănească, cu respectarea riguroasă a criteriilor de creditare bancară, accentul
fiind pus pe prudență și eficiență;
 mișcarea creditului poate avea loc în orice direcție, întrucât de această dată
mobilizarea și redistribuirea capitalului are loc numai sub formă bănească și nu sub
forma capitalului marfă, generat de un anumit tip de afacere, ceea ce conferă
creditului bancar o mai mare mobilitate și flexibilitate;
 acționează ca un factor de efeciență, cu efecte în multiple planuri, în sensul că pe
seama lui se asigură creșterea capitalului real (proprietății) atunci când servește la
finanțarea unor proiecte de investiții (creditul de proiect), se susține desfășurarea
normală a circuitului capitalului circulant al agenților economici, atunci când el
vizează împrumuturile bănești pentru trezorerie (creditul de trezorerie) și contribuie la
îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației, atunci când destinația acestuia
vizează consumurile cotidiene sau bunurile de folosință îndelungată (creditul de
consum și creditul ipotecar).

19
Băncile și alte instituții financiare acționează ca intermediari adunând depozite de la cei care
au un surplus de numerar și crează acele fonduri disponibile pentru cei care se confruntă cu
un deficit de numerar. Această activitate oferă o legătură reciproc avantajoasă între cei care
economisesc și cei care împrumută.
Caracteristic relațiilor de credit este faptul că ele definesc un transfer de valoare cu caracter
rambursabil, pentru un orizont de timp limitat și cu obligația plății dobânzii, drept preț al
capitalului împrumutat (Trenca I.,2008: 158).

Unul din motivele pentru care o bancă este implicată în activitățile de acordare a
împrumuturilor este atragerea de fonduri. Acordarea împrumuturilor dacă se desfășoară
eficient, poate să fie o sursă majoră de profit pentru bancă, fapt esențial pentru orice
organizație financiară. Pentru o instituție care acordă împrumutul, un nivel scăzut al debitelor
nerecuperabile, ilustrează că banca este sigură și poate fi de încredere. În schimb, dacă banca
acumulează împrumuturi problemă poate fi, un factor important în falimentarea unei bănci,
astfel încât este important ca deciziile de acordare a împrumutului să fie făcute într-un mod
eficient și controlat.

O bancă profitabilă poate să fie capabilă să mențină o rată a dobînzii mai ridicată pentru
depozitele pe care le deține. Clienții se simt mai confortabili la o bancă de succes, ei o vor
considera mai stabilă și sigură, fiind mulțumiți să facă afaceri cu banca.

Dobânda, care se percepe la acordarea împrumutului și care este destinată obținerii de profit
de către bancă va determina o rată care va fi adecvată pentru tipul de împrumut și pentru
riscul implicat. De exemplu, o solicitare cu un grad ridicat de risc poate fi supusă la o rată a
dobânzii mai ridicată decât una cu risc scăzut.

Acordarea de împrumuturi oferă băncii o platformă pentru realizarea unei relații cu clientul
prin vânzarea de alte servicii. Astfel, profitul este realizat nu numai din tranzacțiile de
acordare a împrumuturilor ci și din vânzarea altor servicii pe care clientul le poate cere. În
acest sens, o bancă realizează venit nu numai din recuperarea împrumutului, dar primește și
comision pentru asigurarea corespunzătoare.

20
Fondurile bănești acumulate de către bănci sunt apoi disponibilizate celor ce au nevoie de
acestea pentru investiții.

Intermedierea financiară înseamnă de asemenea realizarea altor activități care sunt

avantajoase atât pentru cei care economisesc bani cât și pentru cei care împrumută de la
bănci. Acest proces de intermediere financiară este prezentată astfel:

Figura 1. Procesul de intermediere financiară

Depunători Bănci Cei care
împrumută
Depuneri Intermediere financiară Împrumuturi
Condiții - comasarea fondurilor Condiții
financiare - transformarea riscurilor financiare
- transformarea
scadențelor
(Sursa: Ionescu L.,2004: 3)

Pentru a opera cu succes, băncile trebuie să câștige încrederea publică privind capacitatea de
a permite depunătorilor să-și retragă sau să-și transfere banii atunci cănd vor.Aceasta
înseamnă că băncile trebuie să păstreze o anumită sumă de bani în numerar și să aibă inele
active pe care le pot transforma cu ușurință în numerar. Restul fondurilor depozitate în bănci
pot fi împrumutate clienților care doresc să ia credite, cu condiția ca acei clienți să poată
rambursa creditele luate.

2.2. PRINCIPII PRIVIND ACTIVITATEA DE CREDITARE

La baza unui sistem de creditare bancară stau următoarele principii (Trenca I.,2008: 159):
 principiul intermediarului – potrivit căruia banca, prin acordarea de credite clienților
ei, riscă, în primul rând, banii deponenților săi, iar în al doilea rând, capitalurile sale,
respectiv banii acționarilor săi. De aici rezultă imensa responsabilitate pe care și-o

21
 asumă managementul unei bănci, deosebita prudență pe care trebuie să o promoveze
și să o etaleze în procesul creditării;
 principiul unei rentabilități rezonabile pe care trebuie să o înregistreze banca din
derularea afacerilor sale, astfel încât să fie în măsură să-și acopere costurile, inclusiv
riscul rezultat din creditare să-și recompenseze acționarii pentru investiția de capital
făcută.

În cazul solicitării unui împrumut, există câteva domenii pe care personalul băncii trebuie să
le ia în considerare (L. Ionescu et al.,2004: 9):

 Caracterul persoanei care solicită împrumutul.

Trebuie analizate:
 vârsta și starea de sănătatea a individului (indivizilor) pentru a evalua
probabilitatea rambursării împrumutului;
 stabilitatea personală a clientului – de exemplu situația domiciliului
dacă este căsătorit sau nu, dacă are copii în întreținere , felul ocupației
etc;
 resursele sau activele personale în cazul în care clientul reprezintă o
activitate;
 situația financiară a clientului dacă este posibil;
 performanța clientului.
 Capacitatea – se verifică dacă clientul are capacitatea să ramburseze orice
împrumut și poate să-și administreze în mod eficient afacerile.
 Profitul- se analizează profitul la care se poate aștepta banca din acordarea
oricărui împrumut. În general cu cât este mai mare riscul asumat de bancă cu
atât mai mare va fi rata dobânzii percepute.
 Scopul – se verifică dacă scopul împrumutului este legal și este conform cu
politica de credit a băncii și că nu există restricții legale. Se verifică dacă
motivele pentru care se solicită împrumutul sunt viabile și că banii vor fi
utilizați în scopul pentru care au fost solicitați.
 Suma- când sunt analizate împrumuturile personale, banca poate avea
informații orientative asupra sumei care poate fi împrumutată și asupra
contribuției personale din partea clientului. De exemplu, o bancă poate finanța

22
 împrumutul pentru o mașină, numai dacă clientul asigură 5% din total. În
cazul unui împrumut pentru o activitate, banca se asigură dacă acel client a
luat în considerare toate aspectele, de exemplu, în cazul în care cumpără un
echipament nou, dacă a inclus toate costurile ocazionate de instalarea acestuia,
de perfecționarea persoanelor care vor opera cu acest echipament etc.
 Rambursarea – se verifică dacă clientul are venit disponibil suficient sau
dacă afacerea realizează suficient profit care să permită rambursarea
împrumutului.
 Asigurarea – se verifică de către bancă dacă clientul oferă suficiente garanții
privind rambursarea împrumutului în cazul unor situații neprevăzute.

Acordarea împrumuturilor impune strângerea laolaltă a diferitelor fragmente de informații,

pentru a lua o decizie. Persoana sau persoanele care acordă împrumutul trebuie să fie în stare
să susțină decizia luată ca fiind justificabilă, pe baza informațiilor disponibile la data la care a
acordat împrumutul.

2.3 ANALIZA BONITĂȚII CLIENȚILOR

2.3.1 ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARĂ

Analiza economico- financiară a societăților comerciale vizează atât perioadele anterioare (de
regulă ultimii doi ani), cât și proiecțiile financiare pentru perioadele viitoare și are ca suport
documentele contabile de sinteză (bilanțul contabil, contul de rezultate, raportările contabile
periodice etc.).

Cunoașterea cât mai corectă a activității desfășurată de către clienți dă posibilitatea băncii să
ofere acestora servicii și produse bancare adecvate și totodată să ia măsuri corespunzătoare
pentru diminuarea și prevenirea riscurilor în vederea recuperării creditelor și încasării
dobânzilor. Pentru a realiza bune plasamente, banca are datoria de a-ți selecționa judicios
clienții.

Evaluarea performanțelor agenților economici în calitate de împrumutați prezintă o deosebită

importanță pentru bancă în analiza și clasificarea portofoliului de credite. Prin aceasta se pune
în evidență capacitatea agenților economici de a-și onora datoriile la scadență. Stabilirea

23
performanțelor agenților economici se face diferențiat de la o bancă la alta, în funcție de o
anumită strategie avută în vedere.

Conform Regulamentului nr.3/2015 emis de Banca Națională a României privind clasificarea

creditelor și plasamentelor, se prevede că împrumutătorii urmăresc în momentul acordării
creditelor să dispună de o imagine cât mai fidelă, a performanţei financiare a debitorilor lor.
Performanţa financiară a debitorilor se încadrează în categorii care se notează de la A la E, în
ordinea descrescătoare a calităţii acesteia astfel:

Tabel 3, Performanţa financiară a clienţilor

Categorie Specificație
A Performanțe prezente și viitoare foarte bune care asigură achitarea la
scadență a creditelor.
B Performanțe prezente bune și foarte bune, dar cu un grad de
incertitudine pentru o perspectivă mai îndelungată.
C Performanțe satisfăcătoare, cu o evidentă tendință de înrăutățire.
D Performanțe scăzute caracterizate printr-o stare de ciclicitate la
intervale scurte de timp.
E Performanțe slabe care prefigurează o stare de insolvabilitate.

(Sursa:BNR,Regulamentul 3/2015)

Evaluarea performanţei financiare a unui debitor, persoană juridică, se realizează potrivit

normelor interne ale împrumutătorilor, pe bază de punctaj atribuit unor factori cantitativi şi
calitativi. Factorii cantitativi se referă în principal la următorii indicatori, acolo unde aceştia
pot fi determinaţi: lichiditate, solvabilitate, profitabilitate şi risc, inclusiv riscul valutar.
Factorii calitativi se referă cel puţin la aspecte legate de modul de administrare a entităţii
analizate, de calitatea acţionariatului, de garanţiile primite (altele decât cele care sunt
acceptate la diminuarea expunerii faţă de debitor), de condiţiile de piaţă în care aceasta îşi
desfăşoară activitatea (Regulamentul BNR nr.3/2015).

24
Ca atare, performanțele economico- financiare ale agenților economici se stabilesc pe baza
unui punctaj obținut prin notarea criteriilor cuantificabile, influențat de rezultatul aprecierii
criteriilor necuantificabile.

Pentru evaluarea performanțelor populației și încadrarea persoanelor fizice în una din

categoriile A, B, C, D, E, Banca Comercială Română folosește o grilă cu criterii specifice,
astfel:

Tabelul 3. Grilă privind acordarea punctajului persoanelor fizice la BCR

Nr. Criteriul Aprecierea Punctajul

Crt.
1. Felul locuinței - casă proprietate 3
- apartament cu chirie 2
- chirie fond locativ 1
2. Durata rezidenței la aceeași - 0 la 6 luni 0
adresă - 7 luni la 1 an 1
- 1 an la 3 ani 2
- 3 ani la 5 ani 3
- peste 5 ani 4
3. Calificarea - nivel mediu sau 5
superior
- comerciant 4
- lucrător specializat 3
- pensionar 2
- muncitor sezonier 1
- șomer 0
4. Durata lucrată în celași loc - sub 1 an 0
- 1 la 2 ani 1
- 2 la 5 ani 2
- 5 la 8 ani 3
- peste 8 ani 4
5. Telefon nu 0
da 2
6. Referințe bancare - nici una 0
- existența unui cont 4
- credite angajate -1
7 Situația familială - bărbat celibatar 1
- femeie celibatară 3
- căsătorit(ă) 4
- divorțat(ă) 0
- văduv(ă) 2
8. Numărul persoanelor în - nici o persoană 1
întreținere - 1 persoană 3
- 2 persoane 2

25
 - 3 sau mai multe 0
persoane
9. Venitul lunar net în lei - 0 la 100 000 0
- 100 000 la 200 000 1
- 200 001 la 300 000 2
- 300 001 la 500 000 3
- 500 001 la 700 000 4
- peste 700 000 5
10. Garanții - garanții bancare 4
- depozitul bancar 4
- ipoteca 3
- gajul cu deposedare 2
- gajul fără 2
deposedare
- cesiunea de creanțe 1
- cauțiunea 1
-alte garanții 0

Total punctaj 0-7 8 -13 14-25 26- >30

30
Categorii împrumutați E D C B A

( Sursa: V. Cocriș & D. Chirleșan, 2009:99 )

În paralel cu analiza și evaluarea performanțelor clienților, băncile fac aprecieri și asupra

serviciului datoriei, care poate fi :
 bun, atunci când rambursarea ratelor scadente și plata dobânzilor se fac la scadență
sau cu o întârziere de maximum 7 zile ;
 slab, în situația când rambursarea se întârzie până la 30 zile ;
 necorespunzător, atunci când ratele și dobânzile sunt plătite cu o întârziere mai mare
de 30 de zile.
Ținând seama de nivelul performanțelor clienților și natura serviciului datoriei, se poate
realiza următoarea clasificare a creditelor (V. Cocriș & D. Chirleșan, 2009) :

26
 Tabel 4. Privind Clasificarea portofoliului de credite

Performanțele financiare Serviciul datoriei

ale clientului bun slab necorespunzător
Categoria A standard în observație substandard
Categoria B în observație substandard îndoielnic
Categoria C substandard îndoielnic pierdere
Categoria D îndoielnic pierdere pierdere
Categoria E pierdere pierdere pierdere

(Sursa: BNR, 3/2015)

2.3.2 ASPECTE NEFINANCIARE PRIVIND CLIENȚII BĂNCII

Informațiile nefinanciare reprezintă informațiile care nu au fost obținute din înregistrările

financiare ale societății.

Analizarea informațiilor nefinanciare permite înțelegerea activității și a necesitățiilor

clienților băncii. Informațiile sunt esențiale deoarece oferă o imagine a punctelor slabe și a
celor tari ale unei activități și pot evidenția orice problemă potențială.
Informațiile care sunt colectate se împart în patru categorii distinct (Ionescu L. et al.,2004):
 Persoane;
 Activitate;
 Piață;
 Finanțe.

Succesul unei mici înterprinderi depinde de priceperea proprietarului director și de

capacitatea lui. În acest sens sunt colectate informații privind persoanele de conducere ale
firmei astfel (Ionescu L. et al.,2004):
 experiență practică anterioară;
 calificări sau perfecționări făcute referitoare la capacitatea tehnică sau specifică
activității;
 competența acestora pentru managementul activității;
27
  cât de angajați sunt pentru succesul activității? Au investit capital personal ? Cât de
mult retrag din veniturile activității ?;
 au probleme personale sau interne care ar putea afecta activitatea ? Toate părțile
interesate au aceleași obiective pentru activitate ?;
 este activitatea dependentă de o persoană- cheie ? Este necesară o înlocuire adecvată?;
 ce stil de viață are proprietarul? Are pasive care trebuie acoperite?.

Referitor la activitatea reală, este important să fie cunoscute următoarele aspecte(Ionescu L.

et al.,2004)::
 cât de competentă și de dependentă este administrația activității? Este aceasta
eficientă în taxarea clienților și în asigurarea primirii plăților? Există procese care să
funcționeze pentru a verifica aceste lucruri? Dacă administrația unei activități este
eficientă și clienții sunt taxați la timp, aceasta reprezintă un punct tare pentru pentru
activitate;
 care este structura managementului? Ea este adecvată pentru mărimea și desfășurarea
activității? O structură bine organizată și efecientă poate fi un punct forte și poate crea
oportunități. Un management prost și supradimensionat poate constitui o pierdere
pentru activitate și reprezintă o amenințare;
 este personal competent, bine condus și motivat? Dacă răspunsul este da, acesta este
un punct forte, personalul nemulțumit poate cauza probleme unei activități și poate
reprezenta o amenințare pentru derularea cu succes și eficiență;
 unde este amplasată firma? Sunt adecvate clădirile? O amplasare bună poate
reprezenta o oportunitate reală pentru unele activități.
 Ce echipamente are firma și dacă sunt suficiente pentru necesitățile ei?.

Este importantă cunoașterea pieții pe care operează clientul. În acest sens se culeg
următoarele informații (Ionescu L. et al.,2004):
 produsele și serviciile pe care le furnizează clientul. Ce le diferențiază de concurență?
Dacă produsul oferit este unic pentru această activitate, atunci aceasta reprezintă un
punct forte;

28
  piața pe care operează firma. Care este mărimea pieței? Ce sectoare există pe acea
piață? Există unele tendințe cunoscute în acest sector? Dacă piața este în dezvoltare și
clientul poate să-și dezvolte activitatea, atunci este o oportunitate reală;
 care este mărimea concurenței? Unde este amplasat clientul băncii pe piață?
 care este baza clientului pentru împrumut? Este dependent de un singur client, de un
număr mic de clienți sau are un număr mare de clienți?;
 cât de dependentă este activitatea de furnizorii săi? Sunt aprovizionați de un singur
furnizor puternic sau se bazează pe mai mulți?.
De asemenea sunt culese informații privind finanțarea activității cum ar fi:
 dacă proprietarul afacerii este pregătit să pună și banii săi în afacere, dovedind că este
total angajat față de activitatea sa;
 are vreo resursă personală care ar putea fi folosită de activitate, dacă este cazul?;
 care este nivelul de împrumut solicitat de client și cum vor fi finanțate rambursările?.

După ce au fost examinate tipurile de informații care trebuie culese de la solicitantul

împrumutului, se analizează sursele de informații nefinanciare astfel :

Sursele din interiorul băncii – se verifică dacă clientul a mai solicitat împrumuturi de la
bancă și dacă a respectat clauzele contractuale .

Clientul- va pune la dispoziția băncii informațiile cerute care urmează apoi să fie verificate
de către bancă astfel încât acestea să fie realiste.

Surse externe – sunt culese informații din presă, publicații comerciale privind activitatea din
industrie și mediul afacerilor în care operează clientul băncii.
În cazul unui împrumut pentru persoane fizice, banca trebuie să cunoască dacă persoana
poate rambursa împrumutul. În această situație se culeg informații cum ar fi (Ionescu L. et
al.,2004) :
 relații anterioare cu banca – un bun trecut și o legătură de lungă durată indică multă
încredere și un risc probabil mic. Pe de altă parte, un cont nou care este administrat
într-o manieră proastă, are nevoie de o analiză atentă. Se întâmplă adesea ca
solicitanții de împrumuturi să nu opereze cu conturi la banca respectivă și astfel este

29
 imposibil analiza trecutului solicitantului. În cazul în care clientul nu are nici un cont,
se va analiza de ce facilități bancare a dispus în trecut și de ce nu a mai apelat la
împrumuturi.
 activitatea profesională – se culeg informații cu privire la profesia solicitantului, la
perioada pentru care a fost angajat, dacă societatea la care lucrează are o imagine
pozitivă. Din aceste informații, se poate trage o concluzie asupra stabilității
câștigurilor sale. Cu cât este mai stabil venitul și profesiunea, cu atât este mai mare
probabilitatea rambursării împrumutului.
 circumstanțe personale – se culeg date răspunzând la urmâtoarele întrebări privind
solicitantul de credite:
Este celibatar sau căsătorit? Dacă este căsătorit, este posibil să existe două surse de
venit. Are copii în întreținere?; Are casa în proprietate sau în chirie?; Dacă are propria
casă, are împrumut pentru aceasta?. Proprietarii cu împrumut pentru casă sunt mai
stabili.
De cât timp locuiesc la acea adresă?. O perioadă lungă de timp indică stabilitate în
viața lor.
Câți ani are?. Care este starea sănătății sale?.
 alte angajamente oficiale – se culeg informații despre solicitant dacă are cărți de credit
sau alte împrumuturi, detalii referitoare la chirii- ipoteci, care sunt cheltuielile sale
normale de subzistență. Informațiile financiare furnizate permit băncii să evalueze
nivelul cheltuielilor, frecvența apelării la împrumuturi, precum și capacitatea de a le
rambursa.

2.4 RISCUL DE CREDITARE

Riscul de credit este primul dintre riscurile bancare cu care se confruntă o instituție
financiară. Riscul de creditare exprimă posibilitatea ca împrumutații sau emitenții de titluri să
nu-și onoreze obligațiile la scadență.

Pentru împrumutat, riscul de credit exprimă, într-o formă mai largă, degradarea situației
financiare a acestuia. O mare varietate de motive legate fie de situația generală a economiei,

30
fie de condițiile afacerii împrumutului, dintre care multe sunt imprevizibile și afectează
situația financiară a acestuia, pot contribui la riscul de credit.

În angajarea resurselor lor băncile se confruntă cu o serie de riscuri astfel : (C. Basno et
al.,1994):
 riscul pierderii de capital sau al insolvabilității;
 riscul imobilizării sau al lipsei de lichiditate;
 riscul modificării dobânzilor pentru resursele mobilizate; riscul eroziunii capitalului
prin inflație;
 riscul repatrierii capitalului în condițiile creditării externe (riscul valutar și riscul de
țară).

Riscul insolvabilității, se manifestă ca urmare a neîndeplinirii contractului de credit de către

client prin neplata la scadență a împrumutului.

O dată cu creșterea volumului creditului cazurile de insolvabilitate cresc în proporție

accelerată, expresie a faptului că majorarea proporțiilor creditului aduce în rândul debitorilor
un număr mult mai mare de persoane, potențial insolvabile.
Dimpotrivă restrângerea creditului conduce, la scăderea cazurilor de insolvabilitate, întrucât
în aceste împrejurări, în primul rând, clienții cu solvabilitate îndoielnică sune excluși de la
creditare.

Creșterea ratei dobânzii conduce la creșterea cazurilor de insolvabilitate a debitorilor băncii,

întrucât, pe de o parte, creșterea obligațiilor debitorilor majorează, în general, obligațiile
beneficiarilor de credite, iar pe de altă parte că aceștia, clienți apreciați ca riscanți, au un
regim de creditare specific cu dobânzi mai ridicate.

Astfel, pe de o parte fiecare bancă se confruntă cu tendințe de anticipare de conservare și de

reținere în creditare ceea ce înseamnă siguranță iar pe de altă parte banca este interesată în
valorificarea ofertei de credit pe care o are, ceea ce îndeamnă în a acorda unele credite pe
care ar fi trebuit în mod normal să le refuze.

31
În prevenirea și evitarea insolvabilității sunt constituite măsuri la nivel macroeconomic.

Astfel în fiecare țară, normele de funcționare bancară promovează protejarea deponenților,

principalii furnizori de resurse ale băncilor, prin impunerea unor reguli menite să imprime
băncilor o poziție de echilibru în relațiile cu clienții, și în măsură să pareze efectele de
insolvabilitate și să le minimizeze urmările. Principalele norme prudențiale ce trebuie
respectate de bănci sunt:
 obligația unui capital minim;
 o anumită rată de acoperire a riscurilor exprimată ca un raport între fondurile proprii
nete și creditele acordate, ponderate după gradul lor de risc;
 o rată de diviziune a riscurilor care limitează, funcție de fondurile proprii ale băncii,
dimensiunile creditului ce poate fi acordat unui singur client, astfel încât falimentul
unuia dintre clienți să nu dăuneze esențial, echilibrul băncii.

În afară de aceste norme generale, riscul insolvabilității trebuie să fie luat în considerare în
cadrul microeconomic al politicii de creditare pe care o aplică, fiecare bancă, în sfera
operațiunilor sale de creditare, în raport cu clienții săi.

Gradul de risc este diferit funcție de natura clientului agent economic sau persoană
particulară, și în funcție de tipul creditului condițiuni, care, prin natura lui asigură garantarea
sau implică un grad avansat de risc.

Prin natura lor creditele acordate persoanelor particulare au un grad înalt de garantare. Astfel
creditele imobiliare denumite și ipotecare au, prin ipotecă, un grad înalt de acoperire. În
aceeași situație se află și creditele de consum: creditele pentru mărfuri plătite în rate, întrucât
obiectul creditării (automobile, aparatură electrică și electronică, mobilier) servește drept gaj
creditorilor. Pe de altă parte, aceste credite cât și împrumuturile personale, în special cele
acordate salariaților și celor cu venituri fixe, sunt sub incidența domicilierii obligatorii a
veniturilor în conturile bancare, ceea ce permite băncilor prelevarea automată a ratelor la
scadență.

Pentru bănci, lichiditatea reprezintă posibilitatea de a asigura în orice moment efectuarea

plăților cerute de creditorii săi. Aceasta înseamnă pentru bănci plăți directe către clienți, în

32
numerar, sau plăți dispuse de clienți în favoarea altor bănci sau către alte firme care au
conturi deschise la alte bănci. În aceste cazuri banca trebuie să aibă suficiente dețineri de
numerar (bancnote emise de banca de emisiune sau suficiente depozite la banca de emisiune
posibile a fi folosite pentru efectuarea de plăți către alte bănci).. În cazul în care banca nu
dispune de lichiditățile necesare, aceasta apelează la recreditare: respectiv să recurgă la
formele obișnuite de recreditare în relație cu banca de emisiune sau să se angreneze ca
solicitantă pe piața interbancară. Aceste credite conjuncturale vor însemna pentru bancă
costuri pe care aceasta trebuie să le acopere afectănd negativ profitul băncii. Deci problemele
lipsei de lichidități nu se pun în sensul că n-ar fi posibilă obținerea lichidității, ci a prețului ei,
a costului de obținere a acestor lichidități. Astfel băncile trebuie să studieze permanent gradul
lor de lichiditate și să fie în măsură să evite creșterile nejustificate de costuri, în condițiile în
care lichiditatea nu este asigurată .

2.5 POLITICA DE CREDITARE

Felul în care banca aloca fondurile pe care le gestionează poate influența într-un mod
hotărâtor dezvoltarea economică la nivel local sau național. Pe de alta parte, orice bancă își
asumă, într-o oarecare măsură, riscuri atunci cănd acorda credite și, in mod cert, toate băncile
înregistrează în mod curent pierderi la potofoliul de credite, atunci când unii dintre debitori
nu-și onorează obligațiile. Oricare ar fi însă nivelul riscurilor asumate, pierderile la
portofoliul de credite pot fi minimizate dacă operațiunile de creditare sunt organizate și
gestionate cu profesionalism.

Din acest punct de vedere, cea mai importantă funcție a conducerii băncii este de a controla
calitatea portofoliului de credite. Aceasta, deoarece slaba calitate a creditelor este principala
cauză a falimentelor bancare. Pentru ca o politica bancară de creditare să se dovedească și
utilă, ea trebuie să îndeplinească condiții de formulare corectă și conținut complet. O politică
de creditare poate fi apreciată ca fiind corectă dacă în elaborarea ei s-a acordat prioritate
atingerii următoarelor obiective:

 selecția unor credite sigure și cu o probabilitate maximă de rambursare;

 asigurarea unor plasamente fructuoase pentru fondurile de care dispune banca;
 încurajarea extinderii creditelor care corespund nevoilor pieței pe care operează
banca.

33
Politicile de creditare variază în timp și în funcție de ciclul economic. Ele trebuie să fie
actualizate și să devină adaptabile la modificările mediului concurențial și economic.

Conținutul unei politici de creditare comportă trei părți principale (V. Cocriș & D. Chirleșan,
2009) :

Partea întâi are menirea de a stabili cadrul general și obiectivele politicii de creditare.
Structura sa generală este următoarea:

A. Obiective

B. Strategii

B. 1. Tipuri de credite și structura portofoliului de credite;

B.2. Structura creditelor in funcție de lichiditatea și scadența lor;

B.3. Mărimea portofoliului de credite.

C. Piețe (zone comerciale)

D. Caracteristici ale creditelor:

D.1. Tipuri de credite;

D.2. Garanții;

D.3. Termeni de creditare.

E. Responsabilități referitoare la aprobarea creditelor și controlul calității

acestora.

Obiectivele concrete trebuie să definească rolul băncii respective, așa cum și-l asumă ea, apoi
rentabilitatea globală stabilită pentru perioada respectivă, imaginea pe care dorește să o
impună pe piață, încrederea publicului, gradul de agresivitate în concurența cu ceilalți
competitori.

Strategia in domeniul structurii creditelor bancare stabilește ponderea diferitelor categorii de

credite în total, direcțiile și limitele minime de diversificare a portofoliului. Obiectivele de
ordin strategic referitoare la mărimea portofoliului de credite sunt cele care determină

34
cuantificarea agresivității băncii. O politica agresiva se caracterizează prin creștere absolută
(valoare în prețuri constante) și relativă (pondere în totalul activelor bancare) a portofoliului
de credite. O astfel de strategie are, de regulă, un caracter temporar, deoarece prezintă
dezavantaje. Pe termen scurt o astfel de politică poate duce la o creștere a veniturilor, dar este
mai puțin sigur ca această creștere va atrage și o creștere de rentabilitate. Creșterea rapidă a
valorii portofoliului de credite sporește în mod evident riscurile legate de gestiunea acestui
portofoliu. Cel mai riscant element îl reprezintă scăderea potențială a calității portofoliului,
datorită presiunii pe care o exercita asupra personalului gestiunea mai multor clienți si
imperativul strategic al cuceririi pieței; dacă acest imperativ devine o prioritate, atunci el
poate să se transforme în creștere cu orice preț și, cel mai adesea, acest preț îl reprezintă
creșterea expunerii globale la risc a băncii.

Definirea piețelor sau a zonelor comerciale pentru bancă este un element de politică pe
termen lung și realizarea acestui obiectiv cere timp, mai ales atunci când se impune o
schimbare radicală de orientare. Politica de creditare trebuie să definească fără echivoc piața
primară și secundară pe care se vor desfășura activitățile de creditare, precum și prioritățile
geografice. Pentru băncile mai mici (majoritatea băncilor românești) zona comercială are un
caracter preponderent național sau chiar local (regional). In acest context prioritățile
geografice pot presupune o extindere, o consolidare sau o retragere de pe anumite piețe, piețe
definite din punctul de vedere al ariei geografice deservite de bancă. Conținutul efectiv al
acestui element de politică de creditare trebuie să conțină definirea explicită a zonei deservite
în mod regulat de filiale sau agenții proprii, precum și condițiile de acceptare excepționale a
altor credite.

Tot prin politica de creditare trebuie stabilite limitele responsabilității tuturor celor implicați
în procesul de creditare. Este vorba, în principal, de limitele răspunderii ofițerilor de credite și
ale comitetelor de credit. Aceste limite depind de experiența și de poziția ofițerului, de
garanții, de sezonalitate, precum și de capitalul/talia băncii.

Partea a doua a politicii de creditare conține principiile și procedurile pe care banca își
bazează procesul de creditare (V. Cocriș & D. Chirleșan, 2009) :
 protecția prin asigurare;
 documentația si garanțiile mobiliare;
 încasarea creditelor restante și recuperarea garanțiilor;

35
  norme și reglementări legale;
 stabilitatea ratei dobânzilor percepute;
 informații financiare solicitate de la debitori;
 etica profesională și conflictele de interese;
 examinarea și controlul periodic al calității creditelor.

Protecția prin asigurare se poate realiza pentru bunuri (cele care se constituie în garanții, dar
nu numai), pentru persoane (cadrele de conducere pentru răspundere civilă sau pentru răpiri,
dar și asigurări de viață pentru debitorii individuali în cazul creditelor pe termen lung), pentru
banca însăși ca beneficiar de asigurări și reasigurări (pentru riscul de creditare). De regulă,
este recomandabil să se încheie contractul de asigurare pentru toate riscurile asigurabile în
condiții de eficiență.

Documentația și garanțiile mobiliare solicitate trebuie să se constuie în dosare de creditare

uniforme la nivelul întregii bănci, indiferent de locația unității bancare operative și de
personalul angajat.

Tratamentul creditelor restante și recuperarea garanțiilor se poate realiza printr-un

compartiment specializat care poate avea și sarcini de control. Procedura – scrisă – cuprinde
informațiile de semnalizare a dificultăților, detecția acestora, raportarea măsurilor imediate,
controlul garanțiilor și, eventual detecția fraudelor.

Detecția problemelor se poate face din timp dacă evoluția calității debitorului și a mediului
său economic sunt urmărite îndeaproape de bancă. Pentru un ofițer de credite pot constitui
semnale reducerea disponibilului în cont, creșterea frecvenței apelului la liniile de credit,
nerambursarea la termen, depunerea cu întârziere a rapoartelor financiare, etc. Odata ce se
înregistrează o întârziere la plată, se pot lua o serie de măsuri imediate, care presupun
negocierea unui plan de măsuri cu debitorul și revederea termenilor contractului de creditare.

Politica de creditare are un rol deosebit de important și pentru stabilirea unitară a criteriilor de
stabilire a prețului. Cel mai important element îl reprezintă determinarea nivelului dobânzii
percepute, a ratei acesteia.Sunt prezentate toate procedurile de determinare a acesteia, modul
lor de folosire și elementele în funcție de care se poate stabili acest nivel: costul fondurilor
bancare, primele de risc, comisioanele bancare, rata dobânzii pe piață, rata de bază sau
preferențiala a dobânzii. În afară de aceste elemente, trebuie specificate și celelalte

36
componente ale costului creditului pentru debitor, cum ar fi soldul minim creditor al contului
acestuia sau alte servicii financiare oferite de banca clientului.

Informațiile financiare solicitate de la client sunt specificate in politica de creditare pentru a

nu apare diferențe semnificative de tratament între cererile tratate de diferiți ofițeri de credite
și între diferiți clienți tratați de acelaș ofițer. Rapoartele financiare periodice cele mai
solicitate sunt bilanțul și declarația de impunere. Veridicitatea informațiilor conținute de
aceste rapoarte este asigurată prin expertizare, doar pentru firmele mari; problema principala
o reprezinta debitorii mici, pentru care banca efectuează verificări faptice (de garanție, de
exemplu). La verificarea scriptică se urmărește valoarea de înregistrare a activelor și dacă
activele sunt grevate de alte obligații (eventual ipoteci).

Politica de creditare este locul cel mai potrivit pentru a face toate precizările necesare în
legătură cu etica profesională și conflictele de interese. Respectarea normelor (scrise sau nu)
ale eticii profesiunii de bancher este esențială pentru câștigarea sau păstrarea încrederii
clienților și a altor parteneri în probitatea personalului băncii. Este un parametru esențial al
imaginii băncii și, cel mai adesea, se fac simțite efectele negative, ale nerespectării acestor
norme de etică. In vederea asigurării unui nivel minim formal al respectării acestor norme,
politica de creditare precizează lista activităților interzise personalului, limitele operațiilor cu
personalul, normele de transferare a informațiilor între compartimentele băncii, precum și în
afara acesteia și codurile de etică profesională sau reglementări legale.

Examinarea și controlul periodic al calității creditelor reprezintaă un element esențial al

politicii de creditare, determinant pentru asigurarea unui nivel de risc minim. Inspectarea
periodică a portofoliului de credite este definită prin obiectivele urmărite, formulată fără
ambiguități și organizată corespunzator. Obiectivele urmărite sunt: reducerea pierderilor la
portofoliul de credite, detectarea prematură a erorilor și a problemelor, stimularea inițiativei
ofițerilor de credite pentru autocontrol și informare, respectarea standardelor formale de
creditare prin verificarea dosarelor de creditare, respectarea normelor interne și a celor legale,
informarea prin excepție și periodica a conducerii cu privire la starea și evoluția calității
portofoliului de credite, fundamentarea prelevarilor pentru pierderi.

Partea a treia a politicii de creditare cuprinde normele de creditare pe tipuri de credite:

credite imobiliare ipotecare, credite pentru construcții/investiții, credite pentru stocuri,
credite pe termen lung, credite pentru cumpărarea unor bunuri mobile, credite agricole,

37
credite personale. Normele trebuie să cuprindă descrierea tipului de credit, destinația
creditului, scadențele preferate, tarifarea (dobânda, rate, comisioane, solduri minime
creditoare, etc.), plafoane (minime si/sau maxime), asigurările, garanțiile solicitate, procedura
de aprobare a creditului.

2.6 GARANTAREA CREDITELOR

2.6.1 TIPURI DE GARANȚII

Garanția reprezintă protecția băncii în cazul în care clientul nu-și poate plătidatoria.Este
important pentru o bancă să-și acopere riscurile cât mai mult posibil, atât pentru protejarea
proprilor activități, cât și a fondurilor clienților ei. Deci, atunci când banca ia o garanție,
aceasta trebuie să fie sigură că este potrivită scopului ei, iar valoarea ei este acceptabilă
pentru acoperirea oricăror credite neperformante care pot apărea.

Una din cele mai importante considerații pe care trebuie să o facă banca la structurarea
împrumuturilor, este dacă un anumit împrumut trebuie garantat sau nu. Dacă banca hotărăște
să acorde împrumuturi fără garanții, singurul mod care poate afecta rambursarea sau
încercarea de compensare a pierderii este dreptul de gaj general sau dreptul de reținere al
băncii.

Dreptul de gaj general este în mod automat obținut de creditor. Acest drept este stipulat în
Articolul 1718 al Codului Civil și detaliat în Articolul 3 al Legii nr.58/ 1998. Conform
acestui articol debitorul este dator cu toate bunurile prezente sau viitoare pentru toate
împrumuturile negarantate. Dar toți creditorii inclusiv cei care dau împrumuturi și care au
acordat împrumuturi negarantate au dreptul de gaj general. Acolo unde există mai mulți
creditori, precum și lipsa plății din partea debitorului, toate creanțele se stabilesc
proporțional.

Dreptul de reținere al băncii îi dă acesteia dreptul, în anumite circumstanțe, să rețină toate

proprietățile care aparțin clienților în cadrul activității bancare, în afară de cazul când acea
proprietate aparține altui contract care demonstrează că nu face obiectul reținerii. De exemplu
dacă un client are o descoperire în cont curent fără a avea documente oficiale, orice alte
depozite deținute de client în bancă vor fi reținute de către aceasta. Acest lucru se întâmplă în
cazul în care clienții nu au acces la propriile lor depozite, până când datoria neautorizată nu a
fost achitată sau nu s-a făcut un nou angajament pentru împrumut. Numai cu aceste drepturi

38
rambursarea creditelor neperformante poate crea probleme pentru bancă în garantarea
rambursării.

Un împrumut negarantat trebuie să fie acordat numai în cazul unui risc foarte mic. In
majoritatea cazurilor, acest lucru va anula o mare parte a cererilor de împrumut adresate unei
bănci. Singurele ocazii în care banca poate să ia în considerare aceste împrumuturi
negarantate le reprezintă cererile din partea celor care solicită împrumuturi foarte mici și care
au deja reputația că-și respectă angajamentele și au arătat că au capacitatea financiară de a-și
achita împrumutul la termenul stabilit.

În cazul acordării unui împrumut de către bancă unei persoane fizice, se va lua în considerare
garanția în următoarele situații (L. Ionescu et al.,2004):

 Atunci când cererea de acordare a împrumutului este făcută pentru cumpărarea unui
anumit activ- de exemplu, un apartament;
 Atunci când rambursarea împrumutului depinde de vânzarea unor active. De exemplu,
o suplimentare a creditului poate fi asigurată pentru a permite cumpărarea unei case
noi și va fi rambursat cu ocazia vânzării altei proprietăți;
 Garanțiile sunt luate atunci când politica băncii o impune. De exemplu, dacă banca a
avut probleme cu persoanele dintr-un anumit sector de activitate care au solicitat
împrumuturi în trecut, banca va dori mai multe garanții de la aceștia pentru a acoperi
eventualele riscuri;
 Atunci când există anumite dubii legate de sursele de rambursare sau eșecul
rambursării. Dacă apar probleme cu debitorul banca trebuie să exploreze mijloace
alternative pentru obținerea rambursării, cum ar fi reeșalonarea datoriei. În astfel de
ocazii, banca dorește să-și ia garanții adecvate pentru acoperirea riscului.

În cazul în care banca acordă un împrumut, aceasta va verifica dacă garanția este disponibilă.
Odată stabilită disponibilitatea garanției, există alți factori care trebuie luați în considerare.
Principalele trăsături ale unei garanții bune sunt ca acestea să fie ușor de valorificat și ușor de
evaluat. De asemenea banca se asigură că valoarea garanției poate acoperi împrumutul.

Sunt luate în considerare următoarele aspecte legate de garanția oferită:

 proprietate;

39
  ușurința valorificării;
 stabilitatea valorii;
 fezabilitate.

Este important pentru clienții băncii să fie proprietarii garanțiilor prezentate și să aibă dreptul
să le ofere.

Adesea, pot apărea probleme în cazul în care clienții băncii oferă un articol care se află în
proprietatea altcuiva. Dacă acesta este cazul, dreptul de proprietate inițială va avea prioritate
în fața oricărei alte proprietăți pe care banca o ia. Acest lucru se întâmplă atunci când există
mai mulți proprietari asupra unei clădiri. Dacă se realizează garanția, atunci va exista și o
ordine a priorităților pentru rambursare.

Când se ia în considerare de către bancă garanția oferită de către client, se analizează dacă
aceasta nu va fi sub valoarea inițială pe durata acordării împrumutului.

Garanția prezentată de client poate avea o valoare stabilă sau fluctuantă. Dacă garanția oferită
reprezintă un activ a cărui valoare este stabilă atunci este mai ușor să se evalueze dacă
garanția este suficientă sau nu. Cu toate acestea, anumite garanții pot avea o valoare
fluctuantă sau chiar să crească pe parcursul timpului. În țările vestice, deseori, clienții
persoane fizice pot oferi, cu garanții, acțiuni și obligațiuni. Cu toate acestea, cel care acordă
împrumutul trebuie să știe că prețurile pot să scadă sau să crească și deci riscul asumat de
bancă este mai mare.

Pe măsură ce piața valorilor mobiliare se dezvoltă în România, iar cumpărarea acțiunilor și

obligațiunilordevine un lucru obișnuit acest tip de garanții poate fi introdus și în țara noastră.
Pe de altă parte, dacă clientul oferă drept garanție o proprietate, în general, valoarea ei va
crește în timp, deși prețul poate fluctua.

Calcularea gradului de acoperire asigurat de o garanție reprezintă o bună practică bancară. De

regulă, o bancă acceptă drept garanție un anumit procent din valoarea curentă a activelor.

În marea majoritate a cazurilor, nu este posibilă preluarea fizică a garanției atunci când ea
este oferită. De exemplu, apartamentul clienților etc. De aceea este important ca banca să aibă
documentația care să-i permită să intre în posesia activului în eventualitatea preluării
garanției. În România, acordul privind garanția trebuie înregistrat atunci când este perfectată

40
garanția. Detalii privind gajul și documentele financiare care arată sumele datorate pentru
rambursarea capitalului și a dobâmzii, precum și garanțiile colaterale date, trebuie să fie
completate împreună cu notarul public desemnat de bancă și cu documentația
corespunzătoare primită. Când acest lucru are loc, se poate spune că a fost asigurată siguranța
profitului băncii.

Banca nu trebuie să anuleze înțelegerile referitoare la garanții până când împrumutul nu a fost
rambursat. Contractul se consideră terminat atunci când s-a făcut rambursarea împrumutului.

Pot apărea situații când garanția să fie vândută pentru acoperirea datoriei, fiind astfel ușor
convertită în numerar pentru rambursarea datoriei. Dacă există întârzieri procedând astfel,
atunci acest lucru devine foarte costisitor pentru bancă deoarece dobânzile și cheltuielile
administrative se acumulează. De asemenea pot exista costuri legate de executarea garanțiilor
cum ar fi comisionul persoanei care organizează licitația.

Cele mai obișnuite forme de garanții pentru persoanele fizice care solicită împrumuturi sunt:

 proprietăți imobiliare;
 garanții din partea unui terț;
 asigurări de viață sau polițe de investiții;
 acțiuni și obligațiuni.

Preluarea legală a proprietății reprezintă una din cele mai obișnuite forme de garanție.
Garanția este ușor de identificat și, de asemenea, ușor de stabilit.

Procesul implicat în preluarea proprietății drept garanție este simplu și direct, astfel încât dacă
este urmărit cum trebuie, datoria către bancă este bine protejată.Cât durează executarea
garanției, în cazul în care cel care a luat împrumutul nu-l rambursează.

Orice contract de ipotecare trebuie să îndeplinescăurmătoarele cerințe:

 datornicul trebuie să dețină puterea legală de a încheia contracte;

 datornicul trebuie să fie deținătorul proprietății. Acest lucru trebuie dovedit
prin actul de proprietate;
 acordul trebuie notificat prin notarul public desemnat;

41
  acordul trebuie să includă detalii referitoare la proprietatea ipotecată și a sumei
garantate.

Banca are obligația să anuleze ipoteca pe măsură ce rambursarea împrumutului a avut loc în
mod satisfăcător.

Registrele publice se află la biroul notarului public și detaliază orice ipotecă deținută pe
proprietate. Acest lucru permite părților interesate să verifice înregistrările la biroul local să
vadă dacă sunt deja ipotecate. Departamentul juridic din bancă se asigură că documentația
este în ordine și să o verifice, dacă este cazul, la notarul public.

O altă formă de garanție este garanția din partea unei terțe persoane. Aceasta este un acord
scris care obligă pe terț (girant) să ramburseze datoria ăn cazul în care cel care împrumută nu
o face.Pentru persoane fizice, în mod normal părinții sunt aceia care garantează
împrumuturile copiilor lor sau alte rude. O garanție din partea unui terț este ca un împrumut
garantat colateral.

Pentru anumite tipuri de împrumuturi personale, penrtu cumpărarea de proprietăți, emiterea

unei polițe pe viață constituie de obicei, o condiție esențială a acordării împrumutului.

Principalul dezavantaj al băncii în acceptarea unei astfel de polițe constituie necesitatea de a

aștepta scadența poliței, dacă garanția trebuie convertită.

Predarea poliței ( returnarea la o societate de asigurări) poate aduce ceva numerar dar este
probabil că aceasta nu va acoperi întreaga sumă împrumutată.

Piața de acțiuni din România este încă în dezvoltare și în prezent nu prezintă multe opțiuni
pentru acceptarea acestui tip de garanție. Acceptarea acțiunilor și obligațiunilor poate furniza
o garanție bună, dar valoarea lor poate fluctua, deci acțiunile în cauză trebuie să fie posibil de
comercializat.

Atunci când este analizată garanția, un element important îl constituie siguranța că poate fi
vândută, pentru o sumă care va acoperi împrumutul, dobânda și orice alte costuri ocazionate
de datorie.

2.6.2 ASIGURAREA ACTIVELOR ACCEPTATE ÎN GARANȚIE

Condiţiile generale ale asigurării de bunuri sunt:

42
a) Caracteristicile contractului de asigurări de bunuri:
 asigurări facultative de bunuri pot încheia persoane fizice şi juridice cu domiciliul
sau reşedinţa în România;
 asigurarea de bunuri se încheie, în general, pe o perioadă de maximum un an,
minimum trei luni;
 primele de asigurare se stabilesc de asigurător în urma unor calcule statistico-
matematice riguroase;
răspunderea asigurătorului începe după 24 ore de la plata primei de asigurare şi se
încheie la ora 24 a ultimei zile din contract;
 contractul se reziliază de drept în situaţiile:
-dacă înainte de a începe răspunderea asigurătorului evenimentul s-a produs;

-după începerea răspunderii asigurătorului, producerea evenimentului

asigurat a devenit imposibilă;

 asiguratul poate denunţa asigurarea dacă:

- asiguratul a dat răspunsuri inexacte/incomplete sau nu a înştiinţat unele

schimbări (modificări) ale bunului asigurat;

 asiguratul nu a păstrat bunul asigurat în bune condiţii şi în conformitate cu

dispoziţiile legii;

 despăgubirea datorată de asigurător nu poate depăşi valoarea bunului,

cuantumul pagubei şi suma asigurată, dacă nu este altfel prevăzut în contract;
 după fiecare pagubă suma asigurată se micşorează cu suma cuvenită ca
despăgubire; la cerere se poate plăti o diferenţă pentru a se menţine suma de asigurare
avută iniţial.
b) Interesul asigurabil
 un contract de asigurare dacă nu are interes asigurabil nu poate fi valid (juridic);
 este valoarea pecuniară a bunului expusă pierderii – valoarea patrimonială care o
poate pierde asiguratul /beneficiarul în urma producerii evenimentului asigurat.
 condiţiile esenţiale pentru a exista interesul asigurabil:
- în cazul pierderii/degradării bunului, asiguratul să sufere o daună evaluată în bani;

bunul menţionat să constituie obiectul asigurării;

- asiguratul să aibă o relaţie patrimonială cu obiectul asigurat.

43
  regula generală: să existe interes asigurabil atât în momentul încheierii asigurării cât
şi în momentul producerii riscului asigurat;
 în afara proprietarului bunului există şi alte situaţii în care şi alte persoane pot avea
interes asigurabil:
- proprietate în comun;
- proprietate ipotecată;
- proprietate închiriată;
- proprietate aflată în custodie;
- asiguratul să facă parte din familia proprietarului.

c) Obiectul asigurării menţionat în contract

 bunuri aparţinând persoanelor fizice / juridice cu domiciliu/reşedinţa în România;

 bunuri primate în folosinţă sau aflate la acesta spre păstrare, curăţare, vopsire,vânzare, etc.;
spre a fi expuse muzeelor, expoziţiilor, colecţiilor, etc.;

 bunuri ce fac obiectul unor contracte de cesionare, închiriere, locaţie de

gestiune;

 bunurile şi riscurile ce pot fi asigurate şi situaţiile în care se acordă despăgubiri sunt

prevăzute în condiţiile speciale stabilite pentru fiecare fel de asigurare.
d) Principalele riscuri asigurate:

 riscuri civile;

 riscuri comerciale şi industriale.

În general, societăţile de asigurare acordă despăgubiri în caz de pierdere sau avariere a

bunului asigurat, produs de: incendiu, inundaţii, grindină, furtuni, secetă, cutremur de
pământ, trăsnet explozie, ploaie torenţială, uragan, prăbuşire sau alunecare de teren, greutate
a stratului de zăpadă, etc.

Unele societăţi de asigurare pot trata furtul prin efracţie / tâlhărie ca risc de sine stătător,
altele pot cere prime corespunzătoare pentru o asigurare complementară sau altele le refuză.

Unele societăţi de asigurare emit poliţe distincte pentru bunuri din locuinţe şi birouri şi
bunuri din unităţi de producţie şi comerciale.

44
 Cele mai multe societăţi de asigurare oferă produse de asigurare pe mai multe niveluri, în
funcţie de riscul asigurat:

 Poliţe de asigurare împotriva incendiului ;

 Poliţe de asigurare FLEXA: Fire Lightening Explosion and Aircraft;

 Poliţe de asigurare standard (incendiu, trăsnet, explozie, căderi de corpuri);

 Poliţe de asigurare extinse ;

 Poliţe de asigurare “toate riscurile“ – se menţionează excluderile, dacă este cazul.

e) Modalităţi de stabilire a sumei de asigurare

 suma de asigurare nu trebuie să depăşească valoarea reală a bunului în momentul
încheierii asigurării;
 asigurarea este astfel concepută încât să nu permită acordarea unei despăgubiri mai
mari decât pierderea efectiv suferită de asigurat (subevaluarea sau supraevaluarea
valorii reale a bunului);
Prin valoarea bunului la data asigurării se înţelege :
 la clădiri şi construcţii – valoarea de înlocuire din care se scade uzura în raport cu
vechimea, cu gradul de întrebuinţare şi cu starea de întreţinere a acesteia;
 la mijloacele fixe şi obiectele de inventar – valoarea de înlocuire din care s-a scăzut
uzura, în raport cu vechimea, cu gradul de întrebuinţare şi cu starea de întreţinere a
acesteia;
 la bunuri casabile – valoarea de înlocuire;
 la materii prime, materiale, produse finite, mărfuri şi altele asemănătoare – preţul de
cost sau preţul de achiziţie al acestora;
 pentru bani în numerar, timbre sau librete de economii – valoarea nominală;
 pentru hârtii de valoare – preţul pieţei;
 pentru metale nobile neprelucrate, bunuri din metale nobile, bijuterii , perle pietre
preţioase, precum şi alte asemenea – preţul pieţei;
 pentru colecţii şi obiecte de artă – valoarea de circulaţie determinată pe bază de
cataloage şi/sau expertize.

În asigurarea de bunuri se foloseşte o varietate de limite în ceea ce priveşte suma asigurată,

aplicate unui singur articol (clădiri) sau unei categorii de bunuri (bunuri personale).

45
 O altă problemă în stabilirea cu exactitate a sumei asigurate o constituie rata inflaţiei, destul
de ridicată în ultimul deceniu la multe ţări ale lumii şi care a determinat creşterea rapidă a
valorii bunurilor. Unii asigurători rezolvă problema inflaţiei crescând automat suma de
asigurare şi primele la fiecare reînnoire anuală, pe baza ratei medii anuale a inflaţiei. Alte
societăţi corelează suma asigurată cu valoarea bunului în funcţie de un indice al preţurilor
sau alte metode.

f) Prima de asigurare :
 element important al contractului de asigurare – reprezentând suma de bani primită de
asigurător de la asigurat în schimbul preluării în asigurare a riscului la care acesta este
expus;
 se stabileşte aplicând cota de primă la suma asigurată; plata făcându-se anticipat şi
integral, sau în rate subanuale;
 cota de primă este diferenţiată în funcţie de felul bunului asigurat, de frecvenţa şi
intensitatea producerii riscului asigurat.
Principalele tipuri de asigurări generale sunt:
 Asigurarea clădirilor, construcţiilor, echipamentelor, precum şi a altor bunuri;
 Asigurarea culturilor agricole şi a animalelor;
 Asigurarea bunurilor în transporturile terestre, aeriene şi maritime;
 Asigurarea creditelor;
 Asigurarea de răspundere civilă.

Asigurarea complexă a gospodăriilor persoanelor fizice este o poliţă-pachet modernă, cu

caracter facultativ, care include :

a) Asigurarea de bunuri – este divizată în secţiunile:

 Locuinţe – clădirea în care locuieşte o familieşi alte construcţii menţionate,

partea din clădire unde locuieşte asiguratul, structurile ataşate casei
(pământul este exclus);
 Alte construcţii – coteţe, hambare;

 Bunuri mobile – aflate oriunde în lume, carese află în proprietatea sa sau

pe care le foloseşte (împrumutate) dar şi altele în proprietatea altor persoane
din locuinţa asiguratului.
 Imposibilitatea utilizării bunurilor - acoperă riscul de pierdere financiară

46
 a asiguratului, determinată de imposibilitatea de a mai putea locui în partea
respectivă a imobilului :
b) Asigurarea de accidente, ca asigurare de persoane (viaţă): invaliditatea
permanentă şi/sau decesul persoanelor asigurate ca urmare a accidentelor
suferite în gospodăria asigurată.
c) Asigurarea de răspundere civilă cuprindse secțiunile:

 Răspundere personală - pentru reclamări sau acţionări în justiţie împotriva

unui asigurat (pentru o vătămare corporală sau pagubă materială);
 Cheltuieli medicale – pentru prejudicii produse accidental în gospodăria
asigurată, din culpa proprie, prin neglijenţă sau imprudenţă, precum şi de
lucruri şi animale aflate în paza juridică a persoanelor asigurate.

CAPITOLUL 3
SPECIFICUL CREDITĂRII PERSOANELOR FIZICE LA BCR

3.1 DOCUMENTAREA CREDITULUI

47
Pentru a se analiza modul în care s-a fundamentat cererea solicitantului de credite este
necesar ca aceasta să fie însoțită de o serie de documente prin care să se probeze, pe de o
parte, legalitatea operațiunii, iar pe de altă parte, necesitatea oportunității contractării
împrumutului, eficiența și profitabilitatea afacerii creditate. Conținutul documentației și
complexitatea acesteia, diferă în funcție de categoria de clienți creditați, dar și de natura și
complexitatea afacerii creditate.

Pentru un solicitant persoană fizică, documentația de credit, funcție de produsul creditat,

cuprinde următoarele elemente:
 cererea de credite semnată de solicitantul creditului;
 adeverința de venit lunar pentru salariat și soțul / soția acestuia;
 adeverința de venit lunar pentru doi giranți, ale căror venituri să acopere împrumutul
în aceeași proporție precum titularul;
 actul de vânzare – cumpărare autentificat de notar pentru imobile cumpărate;
 deviz de lucrări întocmit de organele autorizate pentru construcții, amenajări, reparații
etc;
 acte de proprietate sau concesionare asupra terenului;
 autorizația de construcție, avize, acorduri etc.;
 facturi sau contracte de vânzare – cumpărare pentru bunuri de folosință îndelungată;
 situația garanțiilor propuse.

3.2 ANALIZA BONITĂȚII CLIENȚILOR

Pe baza documentelor prezentate de către client, banca procedează la analiza documentației

în vederea acordării creditului. În cadrul acestei analize un loc important îl deține stabilirea
bonității solicitantului de credite. Prin bonitate se definește capacitatea solicitantului de
credite de a-și susține serviciul datoriei, respectiv de a rambursa creditul la scadență și de a-și
plăti dobânzile aferente, precum și de a face dovada existenței garanțiilor asiguratorii.

48
Determinarea posibilităților solicitantului de a restitui creditul este, în principal o problemă
de analiză economică.

O etapă importantă pentru efectuarea analizei economico- financiare a clientului o constituie

verificarea prealabilă a documentelor prezentate de solicitant, pentru a proba legalitatea
acestora și a constitui o platformă de plecare în aprecierea bonității clientului și apoi, în
negocierea termenilor în care urmează a se efectua creditarea.

În acest scop, moderatorul de credite și consilierul juridic al unității operative a băncii

comerciale verifică, din punct de vedere formal și legal, dacă documentele prezentate de
client sunt actuale, complete și autentice și dacă acestea conțin informațiile necesare
efectuării unei analize obiective și competente, iar atunci când aceștia apreciază că este
necesar, au obligația de a solicita completarea și / sau corectarea lor.

La analiza cererii de acordare a creditului se vor avea în vedere următoarele:

 verificarea justificării creditului și a duratei de creditare solicitate;
 verificarea apartenenței solicitantului de credit la un grup de persoane fizice și / sau
juridice și determinarea expunerii băncii față de acest grup;
 perspectiva societății, rentabilitatea și riscul afacerii ( determinarea pragului de
rentabilitate al acesteia);
 volumul obligațiilor față de terți (furnizori, bănci, bugetul statului și al asigurărilor
sociale, salariați, alți creditori), modul de onorare al acestora;
 posibilitățile de aprovizionare și de desfacere (existența contractelor / comenzilor, a
eventualelor dependențe comerciale, restricții economice, fiscale, de mediu ș.a );
 existența unor resurse financiare excedentare prin care se poate suporta riscul
deprecierii cursului de schimb valutar ( pentru creditele în valută solicitate), dacă este
cazul;
 capacitatea managerială a clientului ( experiența, caracterul, integritatea,
comportamentul persoanelor din conducerea societății), expunerea la risc,
comportamentul în perioade de criză etc.

În procesul de analiză a documentației și a stabilirii oportunității acordării creditului

moderatorul de credite din sucursală va face uz și de :

49
a) Informațiile pe care le poate obține din baza de date a băncii(pentru clienții existenți ),
printre care:
 volumul total al creditelor aprobate, acordate și rambursate / nerambursate, pe
categorii și termene;
 clasificarea creditelor conform Normelor BNR și a celor interne;
 rulajul plăților și încasărilor prin conturile de disponibil într-o anumită perioadă;
 utilizarea altor produse sau servicii bancare oferite de bancă;
 serviciul datoriei din perioadele anterioare ( onorate la scadență, întârzieri la plată,
restanțe, penalități ).
b) Informațiile pe care le poate obține din alte surse, cum ar fi:
 alte bănci;
 partenerii de afaceri ai solicitantului de credit ( furnizori, clienți, concurenți pe piață,
societăți de asigurare), numai cu acceptul acestuia;
 Oficiul Registrului Comerțului, Administrația Financiară, Camera de Muncă și
Protecție Socială, Comisia Națională a Asigurărilor Sociale, Primăria, Judecătoria,
Poliția etc.;
 Centrala Incidentelor de Plăți;
 Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare;
 Internet.

În cazul în care solicitantul de credit face parte dintr-un grup de persoane fizice și / sau
juridice, pentru o imagine completă asupra situației financiare a solicitantului de credit, se
solicită, obligatoriu, pentru fiecare membru al grupului ( persoană juridică ), următoarele
informații financiare: cifra de afaceri, profitul brut/ net realizat (conform ultimului bilanț
contabil depus la administrația financiară și a ultimei balanțe de varificare aferente).

Pe baza informațiilor din cererea de credit, din documentele prezentate de client, precum și a
celorlalte informații descrise mai sus, moderatorul de credite procedează la:
a) întocmirea referatului de credit, care cuprinde toate informațiile referitoare la situația
economico-financiară și juridică a solicitantului de credit.
În plus, la referatul moderatorului de credite este recomandat, dacă nu obligatoriu, să se
anexeze și nota de opinie a evaluatorului și a juristului sucursalei privind garanțiile propuse,
care în principiu are două părți:

50
  identificarea și localizarea acestora, determinarea valorii de piață și procentul
de acceptare în garanție propus băncii, starea și șansele de valorificare a
garanțiilor în caz de nevoie, parte care va fi completată și semnată obligatoriu
de către evaluatorul sucursalei, numai după verificarea faptică a acestora și
întocmirea unei note de constatare distincte ce se anexează la dosarul de
credite;
 regimul juridic al garanțiilor, conform naturii acestora ( garanții reale sau
personale), verificarea actelor de proprietate, stabilirea rangului de prioritate
cuvenit băncii în cazul executării silite, prezentarea modalității de constituire
legală a garanției, pentru a fi opozabilă terților, eventuale impedimente de
natură juridică posibil să apară la executarea silită, parte care va fi completată
și semnată de către jurist, numai după verificarea prealabilă a tuturor
documentelor.
Referatul este semnat de către moderatorul de credite și se încheie cu o propunere clară
privind aprobarea sau respingerea, după caz, a solicitării clientului.
b) Întocmirea dosarului de credit, care va cuprinde:
 cererea de credit;
 documentele necesare și suficiente, din cele enumerate anterior, prin care se
probează legalitatea afacerii, necesitatea și oportunitatea angajării creditului,
profitabilitatea acesteia;
 referatul de credite;
 rapoartele de evaluare a garanțiilor propuse a se constitui la acordarea
creditului;
 nota de opinie a evaluatorului privind garanțiile propuse;
 nota de opinie a consilierului juridic privind regimul juridic al garanțiilor
propuse.

Calculul bonității în cazul agenților economici, se bazează pe determinarea unui punctaj

atribuit în funcție de nivelul îregistrat al indicatorilor de performanță.
În funcție de punctajul total obținut și de intervalele valorice prestabilite prin norme, clientul
băncii, și implicit creditul, este apoi încadrat în una din următoarele categorii de performanță:
Tabel 4, Somajul
Grupa Punctajul obținut Caracterizare

51
 A 85 - 100 Standard
B 70 - 84 În observație
C 50 - 69 Sub standard
D 25 - 49 Îndoielnic
E < 25 Pierdere

(Sursa: V. Cocriș & D. Chirleșan, 2009 :52)

Clienții care, prin punctajul calculat , intră în primele 2 categorii, respectiv ”standard” și ”în
observație” au avantajul unui acces mult mai ușor la obținerea creditului, mai ales dacă sunt
îndeplinite și celelalte condiții cerute prin normelede creditare ale băncii comerciale în cauză.
În cazul în care punctajul obținut de un client se apropie de minimul sau maximul unei grupe
de performanță, acesta se poate ajusta, fie în sensul diminuării, fie în cel al majorării, în
funcție de unii factori subiectivi ce pot fi luați în considerare, astfel:
 modificări în situația economico – financiară, până la data analizei, cu referire la
capitalul social , prin emisiune de acțiuni,. asocieri, fuziuni;
 finalizări de investiții cu posibilități de exploatare a capacităților de producție și
desfacere a produselor pe piața existentă sau noi piețe, cu deosebire, la export;
 reorganizarea / restructurarea activității, prin schimbarea surselor de aprovizionare sau
a piețelor de desfacere, a înoirilor de ordin tehnologic;
 calitatea managementului ( competența, realizări de excepție, moralitate, poziție
socială etc. );
 alți factori ai căror influență se poate cuantifica și justifica în mod explicit.

Un aspect important al analizei efectuate de moderatorul de credite, pentru clienții existenți ai

băncii îl constituie serviciul datoriei. El pune în valoare comportamentul clientului în relația
cu banca, moralitatea și responsabilitatea pe care acesta o investește în această relație de
parteneriat.

Capacitatea de-a achita băncii, la termenele stabilite, a ratelor de credit și a dobânzilor

aferente potrivit reglementărilor din domeniu, este apreciată ca fiind:
 bună – dacă ratele și dobânzile sunt plătite la scadență sau cu o întârziere de
maximum 7 zile;

52
  slabă – dacă ratele și dobânzile sunt plătite cu o întârziere de 8 – 30 zile;
 îndoielnică - dacă ratele și dobânzile sunt plătite cu o întârziere de peste 30 de zile;
În urma colaborării performanțelor economico – financiare și a serviciului datoriei sunt
stabilite categoriile de bonitate a clientului conform tabel:

Tabelul 5. Categoriile de bonitate ale clienților

Serviciul datoriei Bun Slab Îndoielnic

Performanțe
financiare
A Standard În observație Substandard
B În observație Substandard Îndoielnic
C Substandard Îndoielnic Pierdere
D Îndoielnic Pierdere Pierdere
E Pierdere Pierdere Pierdere

(Sursa: V. Cocriș & D. Chirleșan, 2009)

Pentru persoanele fizice, asociații familiare, încadrarea în categorii de bonitatese face după
serviciul datoriei astfel:
 categoria ”standard” : în cazul în care clientul nu are rate nerambursate și dobânzi
neachitate;
 categoria ”în observație” : în cazul în care ratele scadente și dobânzile sunt achitate cu
o întârziere de până la 7 zile;
 categoria ”substandard” : în cazul în care ratele scadente și dobânzile neachitate au o
întârziere de până la 30 de zile;
 categoria ”îndoielnice” : în cazul în care ratele și dobânzile au o întârziere de 30 – 60
zile și se constată un risc de neplată;
 categoria ”pierdere” : clientul are datorii restante mai vechi de 60 de zile și este în
imposibilitatea de a-și onora obligațiile.

După ce clientul este încadrat după performanțele sale și serviciul datoriei în una din
categoriile de bonitate prezentate mai sus, funcție de aceasta se stabilește un punctaj global
care, în final, permite să se stabilească nivelul dobânzii pentru noul credit solicitat.

53
3.3 APROBAREA ȘI ACORDAREA CREDITULUI

Aprobarea creditului este luată în cadrul unui Comitet de Risc, în acord cu competențele
stabilite prin norme și regulamente pentru nivel de sucursală, nivel de direcție de specialitate
din Centrala băncii, precum și nivel al Comitetului de Direcție sau Comitetului Director al
băncii, după caz. În cazul persoanelor aflate în relații speciale cu banca este obligatoriu
aprobarea creditelor nu numai la nivelul Comitetului de Direcție ci și apoi ratificarea acestei
aprobări de către Consiliul de Administrație al băncii.

Pentru aprobarea unui credit sunt necesare următoarele activități:

 în baza documentației de credit depuse de către solicitantul de credit, repartizată de
șeful compartimentului credite, moderatorul de credite solicită mai întâi, deirecției
Credite din Centrala băncii, consultarea bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare
și întocmește referatul specific, lacare anexează documentele necesare, cerute de
norme;
 Dosarul creditului, conținând documentele depuse de solicitant și cele elaborate de
către moderatorul de credite, evaluatorul și juristul sucursalei, este prezentat
directorului sucursalei;
 directorul sucursalei convoacă membrii Comitetului de credit și risc, al cărui
președinte este, în vederea analizării și avizării / aprobării documentației de credit,
după caz. În situația în care unul sau mai mulți membri ai Comitetului de credit și risc
al sucursalei se declară împotrivă, această decizie este motivată și consemnată, atât în
Registrul de Procese Verbale al Comitetului, cât și pe hotărârea de avizare / aprobare
a Comitetului de credite și risc al sucursalei;
 pentru creditele a căror aprobare este de competența Centralei, sucursalele vor înainta
Direcției Credite din Centrala băncii, o copie a referatului de credite, analizat în
Comitetul de credite și risc al sucursalei și hotărârea adoptată de Comitetul de credit și
risc cu justificarea eventualelor voturi ”împotrivă”, de regulă, în ziua imediat
următoare definitivării analizei în cauză.

La nivelul centralei:

54
  referatul de specialitate, din Direcția creditării, primește documentația, verifică dacă
conține toate informațiile necesare analizării propunerii și dacă aceasta are avizul
favorabil dat de către Comitetul de credit și risc al sucursalei. Dacă este cazul, se
solicită moderatorului de credite din sucursală completarea sau clarificarea tuturor
aspectelor prezentate în documentația transmisă care necesită lămuriri. Punctul său de
vedere, referitor la propunerea de credite făcută de sucursală, se consemnează
obligatoriu în ședința Comitetului de Credit al Centralei sau a Comitetului de Direcție,
după caz;
 Membrii Comitetului de Credit al Centralei sau Comitetului de Direcție analizează
solicitarea sucursalei și punctul de vedere al referatului de specialitate al Direcției de
Credite și adoptă o hotărâre de aprobare sau respingere. Hotărârea de aprobare sau
respingere a creditului , se transmite Direcției Credite;
 Referatul de specialitate din Direcția Credite comunică această hotărâre sucursalei
solicitante, precum și Direcțiilor implicate din centrală. Aprobarea sau respingerea
creditului este adusă la cunoștința clientului de către sucursala în cauză.

Aprobarea unui credit se comunică cât mai operativ și obligatoriu în scris, clientului, iar apoi
se procedează la semnarea contractului de credite.

După primirea hotărârii care atestă aprobarea creditului, moderatorul de credite al sucursalei
procedează la întocmirea contractului de credit și a contractelor de garanție respectându-se
toate condițiile în care a fost aprobat creditul. Aceasta deoarece, potrivit reglementărilor,
toate operațiunile de credit și garanție ale băncilor trebuie consemnate în documente
contractuale, din care să rezulte în mod clar toți termenii și toate condițiile respectivelor
tranzacții. În plus, aceste documente sunt păstrate de bănci și puse la dispoziția personalului
autorizat al Băncii Naționale a României, la cererea acestuia, atunci când au loc acțiuni
specifice supravegherii bancare.

Contractul de credit este o convenție unilaterală și intuitu personale prin care o bancă sau o
altă instituție de credit similară se obligă, în schimbul unei remunerații, să pună la dispoziția
unei persoane fonduri bănești, pe un termen și în cuantumul determinat, sau să își asume, în
interesul unei persoane, un angajament bănesc prin aval, sau prin scrisoare de garanție.

55
Contractul de credit poate fi definit și ca un contract oneros, prin care fiecare parte urmărește
să obțină un folos: creditorul urmărește să obțină dobânda, iar debitorul urmărește să obțină
folosința temporară a sumei de bani cerute, pentru a-și satisface cu ea o anumită nevoie. Prin
contractul de credit se stabilesc drepturile și obligațiile părților contractante, respectiv pentru
bancă și împrumutat. Semnarea acestuia de către împrumutat semnifică acceptarea
necondiționată a tuturor clauzelor acestuia.

Contractul se semnează de către directorul sucursalei și contabilul șef, care au delegate

competențe de angajare patrimonială a băncii, precum și de consilierul juridic, șeful
compartimentului credite și moderatorul de credit, numai după ce acesta a fost semnat în
prealabil de împrumutat și giranți, după caz, în fața unui reprezentant desemnat al băncii.

După semnare, contractul de credit se înregistrează în registrul de evidență a cererilor de

credite, deschis și condus la nivelul compartimentului de credite al sucursalei.

Contractul de credit intră în vigoare numai după îndeplinirea de către împrumutat a

obligațiilor asumate la semnarea lui, respectiv după prezentarea documentelor
corespunzătoare ce privesc garanțiile acceptate de bancă, asigurarea acestora, plata
comisioanelor datorate și îndeplinirea altor condiții stabilite prin clauze specifice.

Modificarea oricăror elemente ale raportului juridic de creditare, inclusiv transformarea dintr-
o categorie de credit în alta, se efectuează printr-un act adițional, Actele adiționale la
contractul de credit fac parte integrantă din acesta și produc aceleași efecte juridice.

Contractul de credit poate fi reziliat, desfăcut, pentru viitor ca urmare a neexecutării

obligației uneia dintre părți, din cauze imputabile acesteia. Prin rezilierea contractului de
credit efectele produse până în momentul rezilierii rămân valabile, urmând să înceteze a mai
produce efecte doar pentru viitor. Pentru obligațiile rămase neexecutate, creditorul poate cere
executarea silită a obligațiilor scadente, respectând prevederile legale în materie.

În conformitate cu art. 56 din Legea bancară nr. 58 / 1998, contractele de credit constituie
titluri executorii, astfel că, după investirea cu formulă executorie se poate trece la executarea
silită a obligației înscrise în contractul de credit.
56
Contractul de credit conține următoarele prevederi specifice:
 destinația creditului;
 volumul creditului;
 perioada de creditare;
 forma de acordare a creditului;
 dobînda și alte costuri ale creditării;
 sursele de acoperire a creditului și a costurilor acestuia;
 scadența ratelor și plății dobînzilor;
 garantarea creditului;
 alte elemente.

3.4 GARANTAREA CREDITELOR

Garanțiile sunt de multe tipuri, grupate în două mari categorii: reale și personale, și au ca
scop reducerea pierderilor în cazul riscului de creditare.

Clauzele contractuale asigură o protecție suplimentară a împrumutătorului prin fixarea unor

praguri în respectarea unor indicatori (precum rata de îndatorare) sau prin limitarea tuturor
operațiunilor debitorului care fragilizează situația sa financiară ( cum ar fi noi datorii sau
angajări în alte activități).

Garanțiile cerute de către BCR persoanelor fizice sunt diferite de cele cerute persoanele
juridice.
Cele mai obișnuite forme de garanții pentru persoanele fizice care solicită împrumuturi sunt:
 proprietăți imobiliare;
 garanții din partea unui terț;
 asigurări de viață sau polițe de investiții;
 acțiuni și obligațiuni.
Procesul implicat în preluarea proprietății drept garanție este simplu și direct, astfel încât este
urmărit cum trebuie, datoria către bancă este bine protejată.
Sunt totuși două probleme care sunt luate în considerare la luarea drept garanție a unei
proprietăți:

57
  cum se face evaluarea proprietății;
 cât durează executarea garanției, în cazul în care cel care a luat împrumutul nu-l
rambursează. Dacă piața proprietăților este în regres, atunci procesul poate fi de
durată.
Proprietatea poate fi stabilită în cadrul unui acord de ipotecare pentru evitarea oricăror
pierderi care pot apărea.
O ipotecă există acolo unde este un câștig legal dintr-o proprietate folosită drept garanție
pentru o datorie. Acest lucru este precizat în art.11746 – 1815 din Codul Civil.

Datornicul va continua să folosească proprietatea, dar are obligația să o mențină, să o asigure

împotriva focului și altor riscuri pe perioada ipotecării și, de asemenea, să plătească atât suma
împrumutată cât și dobânda pentru creditul acordat și garantat cu proprietatea respectivă.
Orice contract de ipotecare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
 datornicul trebuie să dețină puterea legală de a încheia contracte;
 datornicul trebuie să fie deținătorul proprietății. Acest lucru este dovedit prin actul de
proprietate;
 acordul trebuie notificat prin notarul public desemnat;
 acordul trebuie să includă detalii referitoare la proprietatea ipotecată și a sumei
garantate.
Banca are obligația să anuleze de îndată ipoteca pe măsură ce rambursarea împrumutului a
avut loc în mod satisfăcător.

Registrele puplice se află la biroul notarului public și detaliază orice ipotecă deținută pe
proprietate. Acest lucru permite părților interesate să verifice înregistrările la biroul local să
observe dacă sunt deja ipotecate. Departamentul juridic din bancă se ocupă de acest aspect,
asigurându-se că documentația este în ordine și să o verifice, dacă este cazul, la notarul
public.

O altă formă de garanție este garanția din partea unei terțe persoane. Aceasta este un acord
scris care obligă pe terț ( girant ) să ramburseze datoria în cazul cel care împrumută nu o face.
Pentru persoane fizice , în mod normal părinții sunt aceia care garantează împrumuturile
copiilor lor sau alte rude.

58
Polițele de asigurări de viață sunt de obicei legate de investiții, garantate să plătească o sumă
minimă la o dată convenită în viitor și nu depind de viața celui care ia împrumutul.

Pentru anumite tipuri de împrumuturi personale, pentru cumpărarea de proprietăți, emiterea

unei polițe pe viață constituie, de obicei, o condiție esențială a acordării împrumutului.

Principalul dezavantaj al băncii în acceptarea unei astfel de polițe constituie necesitatea de a

aștepta scadența poliței, dacă garanția trebuie convertită.

Predarea poliței ( returnarea la o societate de asigurări ) poate aduce numerar dar care
probabil nu va acoperii întregă sumă împrumutată.
În România, piața de acțiuni este încă în dezvoltare și în prezent nu prezintă multe opțiuni
pentru acceptarea acestui tip de garanție.

Acceptarea acțiunilor și obligațiunilor poate furniza o garanție bună cu condiția menținerii lor
la un curs corespunzător.

59
 CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT LA
BCR VIȘEU DE SUS

4.1 PREZENTAREA CLIENTULUI

Domnul Tomoiagă Vasile s-a prezentat la Agenția BCR dinVișeu de Sus în vederea obținerii
unui credit de nevoi personale în valoare de 15 000 lei. Dânsul are domiciliul în orașul Vișeu
de Sus, este căsătorit, are un copil și a o locuință proprietate personală.

Dorește să efectueze o serie de lucrări de modernizare a locuinței, motiv pentru care ar dori să
încheie un contract de creditare la care rambursarea să se realizeze în rate lunare egale pe
timp de 5 ani. Tomoiagă Vasile nu mai are alte contracte de credit la BCR sau la alte bănci.

Rata de credit și dobânda se va încasa în contul curent, banca este îndreptățită să treacă ratele
la restanță din ziua scadenței.

Creditul poate fi rambursat de către împrumutat și în avans în întregime sau parțial, numai cu
acceptul și în condiții stabilite de bancă.

În acest scop împrumutatul va adresa o cerere către bancă și va depune în contul său de
disponibilități la o dată scadentă planificată atât suma de plată aferentă scadenței respective
cât și suma pe care dorește să o ramburseze în avans.

În vederea acordării creditului, banca solicită următoarele documente:

- completarea cererii de credit formular tip BCR cu informații standard la nivel european
privind creditul pentru consumatori ;

- copia actelor de identitate ale solicitantului, soțul / soția acestuia și ale giranților;

60
- certificat de căsătorie;

-declarație pe propria răspundere că solicitantul, soțul / soția și girantul / giranții nu au

obligații neachitate la scadență către bănci și terți;

- adeverință de venit (anexa 1);

4.2 ANALIZA BONITĂȚII CLIENTULUI

Solicitantul creditului împreună cu familia sa realizează venituri lunare nete în sumă de 2 123
lei.

Rata lunară maximă pe care o poate achita clientul se calculează conform relației
rata lunară maximă = [ grad de îndatorare x ( venit lunar net –coș mediu lunar] – alte rate
lunare = [ 65 % x ( 2123 – 966 )] =752 lei.
(Sursa BCR, Norme interne BCR)

BCR a optat pentru un grad de îndatorare de maxim 65 % , din care se scad 966 lei coșul
mediu lunar a unei familii formate din trei persoane.. Rata lunară fixă fiind de 311.38 lei timp
de 5 ani (60 luni) pentru un credit de 15000 lei conform produsului bancar DIVERS BCR
oferit de BCR-ERSTE BANK.conform grafic de rambursare anexa3.

Analiza bonității clientului se calculează ținându-se cont de următoarele criterii și de

punctajele aferente acestora (http://www.efin.ro/credit-scoring/cum-este-construit-credit-
scoringul):
 datele personale:sex,vârsta,stare civilă, număr membrii familie, nivel
educatie,vechimea la actualul domiciliu (20 p.) ;
 surse de venit (25 p) ;
 vechimea la locul de muncă (15 p) ;
 intârzieri la plată (40 p).

61
În cazul clientului Tomoiaga Vasile,bonitatea obținută în urma analizei documentației se
prezintă astfel:
 date personale 20 puncte ( sex 3p; vârstă 3p; stare civilă 4p; nr.membrii familie 3p;
nivel educație 3p; vechime la actualul domiciliu 4p);
 surse de venit (pentru o rată lunară maximă de 752 lei se acorda 15 p)
 vechimea in muncă (pentr-o o vechime mai mare de 25 ani se acordă 15p)
 întârziere la plată (nu sa inregistrat nici o intârziere la plata creditelor și se acordă 40 p)
TOTAL=90 p.

Pentru acest scor,clientul se incadrează in categoria de performanță A , având astfel o

capacitate de rambursare corespunzătoare a împrumutului.

Toate documentele necesare analizei solicitării de credit au fost depuse în original și copie, în
urma verificării au fost reținute copiile pe care s-a făcut mențiunea conform cu originalul cu
excepția adeverințelor de salariu care s-au reținut în original.

După completarea și semnarea de către client și reprezentantul băncii a cererii de credit toate
informațiile privind veniturile realizate și angajamentele de plată au fost introduse într-o
aplicație informatică pentru prelucrare.

Aplicația generează automat rezoluția privind acceptarea solicitării de credit atât din punct de
vedere a scoringului cât și din punct de vedere al bugetului posibilitatea de a se rambursa
acest credit.

Aplicația generează mesajul ”scor admis” sau ”respins” și ”buget admis” sau ”respins”
precum și informații privind suma maximă ce poate fi acordată pe termenul solicitat de client.

Costurile aferente creditului se prezintă în următorul tabel:

62
 Tabelul 6. Comisioane percepute la creditul de nevoi personale DIVERS BCR

Operațiuni privind activitatea de Tarif / Comision

creditare
Comision de analiză dosar 0
Comision de administrare a creditului 0
Comision de administrare a contului 3 lei / lună
curent
Asigurarea de viață este oferită gratuit de
către bancă -

(Sursa BCR)

4.3 APROBAREA ȘI ACORDAREA CREDITULUI

Întrega documentație a fost transmisă către Departamentul Analiză credite garantate care a
dat rezoluția pentru cererea de credit și anume ”aprobare”.

Banca a informat clientul în legătură cu aprobarea creditului.

Contractul de credit a fost înregistrat în Registrul Unic de Evidență a Contractelor de Credit,

a fost ștampilat pe fiecare filă și semnat de împrumutat, soția acestuia și reprezentanții băncii.

Aceasta a fost întocmit în trei exemplare cu următoarea destinație:

1. un exemplar împreună cu originalul polițelor de asigurarese păstrează într-un fișier
special cu această destinație la conducătorul unității bancare
2. un exemplar se păstrează în dosarul clientului
3. un exemplar s-a predat împrumutatului care a semnat de primire pe exemplarul băncii.

Întregul pachet de documente au fost transmise Departamentului Administrare credite în

vederea tragerii și utilizării creditului. Suma de 15 000 lei s-a virat în contul împrumutatului.
Acesta va avea următoarele obligații față de bancă :

63
 - să prezinte la cererea băncii orice documente solicitate de aceasta în vederea
analizei situației economice sau juridice sau a bunurilor acestuia ;

- asigurarea în contul său curent la data scadenței a sumelor necesare acoperirii

obligațiilor de plată scadente ( credit, dobânzi, comisioane și alte sume
datorate) ;

- se obligă să notifice în scris schimbările intervenite cu privire la domiciliu,

datele sale de identitate, starea civilă, locul său de muncă, veniturile sale,
prezentând în acest sens documentele aferente modificărilor în termen de 5
zile lucrătoare de la data producerii acestora ;

- se obligă să notifice băncii în scris producerea oricăror evenimente de forță

majoră, imprevizibile și inevitabile care îl împiedică să își îndeplinească
obligațiile asumate prin contractul de credit ; se obligă să notifice băncii în
scris intenția de rambursare în avans parțială sau integrală a creditului.

CONCLUZII

Prin activitatea desfășurată de bănci, cea de colectare de resurse financiare concomitent cu

plasarea acestora spre zonele care resimt nevoi temporare suplimentare, acestea îndeplinesc
un rol important de intermediere bancară. Modul în care banca alocă fondurile pe care le
gestionează poate influența în mod hotărâtor dezvoltarea economică la nivel local sau
național.

64
În acest sens creditul devine instrument activ în stimularea dezvoltării economiei, prin
intermediul lui încurajându-se acțiunea anumitor fenomene în funcție de obiectivele urmărite
a se realiza.

O activitate performantă de creditare desfășurată de o bancă comercială trebuie să aibă în

vedere următoarele direcții principale :
 menținerea permanentă a unui echilibru normal între resursele atrase și plasamentele
efectuate în credite performante pentru realizarea indicatorilor de solvabilitate la nivel
optim ;
 managementul riscului de creditare să fie în măsură să evalueze realist toate
elementele care ar putea determina ”accidente” în creditare și să le elimine ;
 orientarea spre creditarea persoanelor fizice viabile cu venituri care să poată acoperi
serviciul datoriei pe toată durata creditării.

BCR România este o bancă comercială care activează pe piața românească din 2005.
Din studiul de caz efectuat asupra procesului de acordare a unui credit de nevoi personale
clientului Tomoiaga Vasile , am constatat că BCR România a identificat nevoia clientului de
acordare a unui credit în sumă de 15 000 lei , a efectuat o analiză financiară și a calculat
ratingul clientului, acesta obținând un punctaj bun. Din punct de vedere a garanției, s-a avut
de asemenea în vedere respectarea normelor și procedurilor interne de creditare. Decizia
finală a analiștilor privind aprobarea creditului constituie pentru bancă o consolidare a relației
financiare pe care o are cu clienții și desigur o creștere a profitabilității acesteia.

BCR România – Banca ce reprezintă instituția centrală a unuia dintre cele mai importante
grupuri bancare din Austria- Erste Bank. Cea mai importantă schimbare adusă de noul logo
constă în alăturarea cunoscutului S roşu la BCR. Litera S roşie este un simbol tradiţional al
băncilor de economii şi al Erste Bank, precum şi un element comun al tuturor subsidiarelor
Grupului Erste. Punctul roşu de deasupra "S"-ului este un simbol pentru economisire şi
reprezintă o moneda intrând într-o cutie de economii.

65
 BIBLIOGRAFIE

1. Popa M. & Lungescu D. & Salanță I.I. (2013). Management. Concepte, tehnici, abilități.
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
2. Beju D. (2009), Mecanisme monetare și Instituții bancare, Editura Casa Cărții de
Știință, Cluj-Napoca
3. Basno C., Dardac N., Floricel C.(2003), Monedă Credit Bănci, Editura

66
 Didactică și Pedagogică, București
3. Cocriș V., Chirleșan D., (2009), Managementul bancar și analiza de risc în
activitatea de creditare. Teorie și cazuri practice, Editura Universitatea Alexandru
Ioan Cuza, Iași
4. Ionescu L., (2004), Analiza riscului în creditare, Editura Institutul Bancar Român,
București
5. Nicolae D., (2004), Retail Banking, Editura Expert, București,
6. Trenca I., (2006), Tehnica bancară, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca
* OUG 99 / 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
** Regulamentul BNR nr.3 / 2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate
persoanelor fizice
** Regulamentul BNR nr.16 / 2012 privind clasificarea creditelor și plasamentelor precum și
determinarea și utilizarea ajustărilor prudențiale de valoare

http://www.bcr.ro
http://www. creditenevoipersonale.ro/grad de îndatorarede.php
http://www.efin.ro/credit-scoring/cum-este-construit-credit-scoringul

67
ANEXE

68