Evolutia Pietei Cardurilor in Romania

24.05.
2021 Evolutia pietei cardurilor in romania
MAC Cosmetics Romania
Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi
Finante banci
Index » business » » economie » Finante banci
» Evolutia pietei cardurilor in romania
Evolutia pietei cardurilor in romania
NOU
https://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/EVOLUTIA-PIETEI-CARDURILOR-IN-33.php 1/16
24.05.2021 Evolutia pietei cardurilor in romania
MAC Cosmetics Romania
UNIVERSITATEA DE VEST
FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
EVOLUTIA PIETEI CARDURILOR IN ROMANIA PANA IN 2007 SI PERSPECTIVA PANA IN

2013
1. Introducere
Dupa 13 ani de la emiterea primului card, in Romania s-au pus in circulatie 21,8 milioane de
carduri, ceea ce inseamna 109 tone de plastic. Din totalul cardurilor emise,la sfarsitul trimestrului
III din 2008 erau 13,3 milioane de carduri valide, bancare si nebancare, 82% dintre acestea fiind
folosite efectiv la tranzactionare. Cu alte cuvinte, aproximativ 2,5 milioane de carduri stau in
portofelele romanilor fara a genera tranzactii.
In cursul anului 2007, portofoliul de carduri bancare valide in circulatie a crescut cu 18%, ceea ce
in termeni nominali inseamna peste 1,65 milioane carduri (de la 9,1 milioane la 10,7 milioane).
La aceasta crestere au contribuit in principal emitentii ale caror portofolii se situeaza intre
100.000 si 1.000.000 de carduri.
Cu toate ca doua noi banci au inceput activitatea de emitere, Garantibank si Millennium Bank, iar
o serie de alte noua banci si-au largit oferta de carduri prin lansarea de noi produse, ritmul de
crestere pe ansamblul pietei este inferior anului precedent cand se consemna o crestere de 26%.
In 2008, alte trei banci se vor lansa in activitatea de emitere, Royal Bank of Scotland (fosta ABN
Amro Bank), Bank of Cyprus si Blom Bank in vreme ce Citibank va trece la emiterea cardurilor de
credit pentru persoane fizice – cu intentia de a fi lider de piata in urmatorii trei ani. In ciuda
acestui interes pentru activitatea de emitere, ritmul de crestere al pietei cardurilor se va pastra in
continuare inferior fata de anul precedent (fig 1), cu tendinta de a cobori sub 10% din 2009.
Fig 1.Evolutia
de carduri bancare
In structura portofoliului de carduri, incepand cu 2005 s-a inregistrat o inversare a ponderii in

favoarea cardurilor bancare emise sub licenta Visa(fig 2). Daca se tcne cont insa de faptul ca
toate IFN-urile, cu exceptia EFG Euroline Services, au in circulatie peste 500.000 de carduri
valide emise tot sub licenta MasterCard, putem concluziona ca in toata aceasta perioada
portofoliul de carduri MasterCard – atat bancare cat si nebancare - a fost in permanenta mai
mare decat cel al Visa.
In 2007, cardurile bancare emise sub licenta MasterCard au crescut mai mult (20,7%) decat cele
emise sub licenta Visa (16,8%).In cifre absolute, portofoliul MasterCard s-a marit in 2007 cu
aproximativ 900.000 de carduri in vreme ce portofoliul de carduri Visa a crescut cu aproape
800.000, ajungand la 5,2 milioane si respectiv 5,5 milioane.
Desi in scadere cu un punct procentual fata de 2006, portofoliul de carduri al Visa ramane
majoritar pe piata romaneasca a cardurilor bancare, avand o cota de 51%.
O ultima observatie a evolutiei portofoliului de carduri in Romania: produsele de credit se

lanseaza majoritar sub MasterCard in vreme ce pentru produsele business majoritatea cardurilor
din circulatie sunt Visa.
Fig 2.Carduri valide in circulatie
La cresterea de 1,65 milioane carduri inregistrata in 2007, cardurile MasterCard au contribuit cu

53%.Principalii emitenti ai cardurilor Visa, Bancpost si BRD, au incheiat anul 2007 cu o scadere a
portofoliului pe cardurile Visa de 18,9% si respectiv 7,2%.
Fig 3.Carduri pe brand-uri
Cardurile de credit au inregistrat cel mai mare procent de crestere,urmate de cele de

business,cardurile din segmental premium si cardurile de debit
Tip produs Crestere
2.1 Carduri debit
2.1 Carduri credit
Carduri business
2.4 Carduri premium
Total portofoliu
Tabel 1. Situatia portofoliului de carduri pe tipuri de produse
-60% -48% -28%
Bestellers? Vino aici

Cropp
2.Cresterea portofoliului de carduri
2.1 Cardul de credit
Cardurile de credit au reprezentat categoria de produse care a consemnat cel mai mare ritm de
crestere din 2007, peste 54%, de trei ori superior cresterii de ansamblu a portofoliului de carduri
bancare. Cardurile de credit au ajuns sa detina aproximativ 8,5% in total portotoliu de carduri
bancare, fata de 6,5% in 2006. Practic, in cifre absolute, soldul cardurilor de credit a sporit cu
300.000.
Din cresterea portofoliului de carduri de credit, peste 70% poate fi pusa pe seama eforturilor a
trei emitenti: Raiffeisen Bank, Credit Europe Bank si Banca Transilvania al caror portofoliu
cumulat a crescut in 2007 cu 232.000 carduri de credit.
Fig 4 Principalii emitenti pe carduri de credit
Faptul ca cei de la Credit Europe Bank au inregistrat cel mai bun rezultat in 2008, din perspectiva
cresterii portofoliului cardurilor de credit, a fost sensibil influentat de campania inedita pe care au
derulat-o in randul clientelei; pe care banca a folosit-o ca forta de vanzare. Concret, campania
“ Prin CardAvantaj fiecare prieten iti aduce un bonus “, derulata pe toata perioada anului 2007, a
avut urmatorul mecanism: orice detinator de CardAvantaj ce apeleaza serviciul de relatii cu
clientii InfoAvantaj si ofera informatii despre cunostinte care ar putea fi potentiali detinatori de
CardAvantaj, primeste un bonus de cinci euro pentru fiecare card acordat acestora de catre
banca. Surse interne au declarat ca in jur de 30% din numarul de carduri puse in circulatie a fost
efectul acestei campanii; cu alte cuvinte, aproximativ unul din trei carduri emise de catre banca
in 2007 a reprezentat contributia efectiva a clientilor, si nu a angajatilor, la cresterea portofoliului
de carduri.
In plus, banca oferea in premiera pe piata romaneasca – incepand cu luna octombrie 2007 – si
avantajul emiterii in maximum 24 de ore a cardurilor in sucursalele si la comerciantii parteneri,
unde sunt inslatalate masini de embosat. Cardul se emite gratuit cu o limita acordata in functie
de documentele justificative de venit.
2.2 Cardul de business
Anul 2007 a fost foarte bun si din perspectiva cresterii portofoliului de carduri de business,
emitentii inregistrand pe ansamblul pietei o rata de crestere de peste 40%, ceea ce in termeni
absoluti inseamna 60.000 de carduri. Jumatate din aceasta crestere se datoreaza numai Bancii
Transilvania si BRD –fig 5
Pe piata cardului de business, BRD a inregistrat cea mai mare crestere, in termeni absoluti, –
aproximativ 17.000 de carduri (53,3%) – situandu-se pe locul doi in piata ca dimensiune a
portofoliului dupa Banca Transilvania. Dintre emitentii care au portofolii sub 10.000 de carduri
business, lider al cresterii din 2007 este OTP Bank care si-a marit portofoliul de peste trei ori,
pana la 5.800 carduri (7,5% din portofoliul total de carduri al bancii).
Fig.5 Principalii emitenti pe carduri de business
Cresterea inregistrata de BRD pe cardul de business este efectul ofertei de servicii si produse –
intitulata Ristretto - pe care banca a pus-o la dispozitia IMM-urilor incepand cu iunie 2006. In
cadrul pachetului de servicii de finantare (“Master”), BRD punea la dispozitia persoanelor juridice
linii de credit pentru acoperirea necesitatilor de capital de lucru, credite pentru dezvoltare – in
vederea achizitionarii de echipamente, modernizari, etc. – credite pentru investitii acordate
pentru achizitionarea de imobile - si credite pe carduri de business. Acestea din urma erau in
valoare de maximum 20.000 RON sau 5.000 Euro si erau acordate pe o perioada de 12 luni. In
plus, tot pe cardurile de business, BRD acorda si Creditul 'Easy' in valoare maxima de 1.500 de
RON, suma pentru care nu se solicita garantii. Creditul se acorda pentru doi ani, iar raspunsul la
cererea de finantare era imediat. Din experienta BRD se poate trage concluzia ca pentru a avea
succes cu un card de business, acesta trebuie sa aiba obligatoriu o componenta de finantare sub
forma unei linii de credit la purtator. Lectie pe care bancile incep sa si-o insuseasca daca tinem
cont ca in 2007, atat Raiffeisen cat si de Millennium Bank au lansat carduri de credit pentru
companii.
Aceasta va oferi un plus de atractivitate care va aduce cardul de business mai aproape de
potentialul pietei. Fiecare dintre primii trei emitenti de carduri de business (BT, BT si RZB) are in
portofoliu peste 125.000 de clienti IMM-uri si corporatii. Cu toate acestea, numarul cardurilor
pentru companii, emise de fiecare dintre bancile sus amintite, se ridica la cel mult 50.000. Pentru
aceste banci se poate spune ca nu au atins decat cel mult 40% din potential.
2.3 Cardul premium
Pe aceste segment Premium, cinci emitenti au emis sapte produse distincte – dintre care doua de
tip Platinum. Din punct de vedere strict statistic, 2007 este anul cu cel mai mare numar de astfel
de produse puse in circulatie, din intreaga istorie a cardului in Romania. Asadar, 2007 a marcat o
premiera pe piata romaneasca a cardurilor din segmentul premium: lansarea cardului Platinum
de catre Banca Transilvania. Banca a facut acest pas dupa ce cu doi ani mai devreme (martie
2005), lansase un card Gold. Intr-o perioada foarte scurta de timp, analistii BT au concluzionat ca
piata este pregatita pentru produse care se adreseaza unei clientele extrem de sofisticate. Si de
ce nu ar fi asa?
Pe de o parte, pe intreaga piata existau deja peste 15.000 de posesori de carduri Gold. Unii
dintre ei se califica fara doar si poate si pentru un card Platinum. Banca Transilvania bunaoara,
avea un portofoliu de depasea 5.000 de carduri Gold la momentul lansarii cardului Platinum –
fiind lider de piata - si isi propunea ca tinta 500 de posesori pentru Platinum pana la jumatatea
anului 2008. Tinand cont ca in 2007 lansase deja 400, tinta este cat se poate de fezabila.
Pe de alta parte, potentialul nu este dat doar de catre cei care pot migra de pe Gold pe Platinum
ci de catre cei care sunt eligibili, adica au venituri de minimum 3.500 Euro pe luna, si nu au fost
inca atrasi in sistem pe astfel de produse. Dar cat de mare este aceasta piata?
Consultand statisticile Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile legate de

vanzarile de masini considerate a face parte din categoria de lux – Alfa Romeo, Cadillac, Chrysler,
Jaguar, Land Rover, Lexus, Maseratti, Porsche, SAAB – constatam ca in 2007 sau inmatriculat
peste 1.800 de masini noi din aceste categorii (dintr-un total piata de peste 312.000). La acestea
se adauga alte 8.100 de masini noi, marcile Audi, BMW, Jeep si Mercedes, vandute in 2007. Or
cei care au cumparat astfel de masini se califica, cel putin teoretic, pentru segmentul Premium
Platinum.
Nu in ultimul rand, datele centralizate de catre Comisia Nationala de Supraveghere a Sistemului

de Pensii Private releva faptul ca in tara noastra erau inregistrati la 31 decembrie 2007 peste
2.800 persoane – marea lor majoritate persoane pana in 35 de ani - al caror venit lunar declarat
depasea 5.000 Euro.
Asadar, putem spune ca piata potentiala pentru cardul Platinum este relativ usor de estimat la cel
putin 10.000 de clienti pentru Romania. Tinand cont de cate carduri s-au pus in circulatie pana
acum, rezulta ca suntem inca departe de potential, piata fiind acoperita in prezent intr-o
proportie de cel mult 5%.
2.4 Cardul de salarii
Dintre toate categoriile de produse, cardul de debit – care, in general, este card de salariu – a
inregistrat cea mai mica rata de crestere, respectiv 15%. Cu toate acestea, nivelul ratei este
departe de a fi considerat plafonat si arata ca exista inca potential pe acest segment – fig 6.
In urma unui sondaj efectuat de NOCASH la inceputul anului 2008, in randul a 25 de emitenti,
majoritatea celor chestionati (68%) a considerat ca maximum 70% dintre angajatii din mediul
urban isi primesc drepturile salariale in cont de card.
Daca luam in calcul faptul ca sunt 4,7 milioane de salariati in Romania, aceasta inseamna ca in
piata se manifesta inca un potential de 1,4 milioane de clienti pe carduri de debit – exclusiv din
randul populatiei ocupate.
Fig.6 Angajatii ce iau salarii pe card
Acest potential este dat de masura in care bancile reusesc sa sporeasca atractivitatea produsului
si sa ajunga in zone neacoperite anterior. Din acest punct de vedere, rezultatele ING si respectiv
CEC sunt relevante pentru a ne argumenta afirmatia.
In cazul ING platforma de tranzactionare de self banking este foarte apreciata de catre clientela
pentru ca-i permite sa faca o serie de tranzactii legate de plata facturilor si, in plus, banca
bonifica si o dobanda pentru disponibilitatile din contul curent comparabila cu cea oferita pentru
un depozit la termen. Mai mult, la 31 decembrie 2007, banca avea deja 90% din portofoliu de
carduri prevazut cu cip, ceea ce confera un plus de siguranta detinatorului.
In privinta CEC, prin cele 1.400 de unitati operationale in teritoriu, institutia continua sa ramana
singurul emitent bancar care acopera cel mai bine mediul rural si localitatile cu mai putin de
10.000 de locuitori. Ei bine, portofoliile de carduri de debit pentru ING si CEC au crescut cu mult
peste media de 15% inregistrata de total piata, 68% si respectiv 166% (grafic 7); de unde
tragem concluzia ca si alti emitenti ar putea sa mai creasca in continuare pe aceste produse in
masura in care se aplica aceeasi reteta: plusvaloarea serviciilor adaugate si apropierea – fizica –
fata de client. Reteta este confirmata si de rezultatele Unicredit Tiriac care in urma fuziunii au
obtinut atat o retea superioara cat si o imbunatatire a calitatii serviciilor.
Nu-i mai putin adevarat faptul ca inca este loc pentru crestere prin masuri administrative.
Guvernul condus de premierul Calin Popescu Tariceanu, a aprobat o ordonanta, in luna
septembrie 2007, prin care se prevedea ca Plata drepturilor salariale pentru personalul
institutiilor publice cu sediile in mediul urban se va face prin intermediul cardurilor incepand de
anul viitor. ”Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si
locale, precum si institutiile publice din subordinea acestora vor lua masurile necesare ca trecerea
la plata prin card a drepturilor salariale ale personalului lor sa se faca pana la 31 decembrie
2007”. De asemenea, in aceeasi sedinta de Guvern, primul ministru a solicitat ministrului muncii
sa demareze o actiune de consultare a pensionarilor in ceea ce priveste modul in care doresc sa
primeasca pensia, prin card sau prin intermediul Postei Romane.
The Ordinary
Natural Moisturizing
Factors + HA 30 ml
30 ml
31 RON
Cumpără
CEC, ING si Unicredit Tiriac au fost cu mult peste cresterea medie inregistrata de piata pe
cardurile de debit. BCR si BRD au fost sub medie cu o crestere de 6,8% si respectiv 13%, in
vreme ce Bancpost a fost singurul emitent care a consemnat o crestere negativa in 2007.
Fig.7 Principalii emitenti pe carduri de debit
3. Structura portofoliu
Desi in scadere, ponderea cardurilor de debit tip Maestro si Electron continua sa detina 80% in
portofoliile bancilor (fig 8). Exceptie face Bancpost unde ponderea acestui segment in total
portofoliu este inca de peste 90%. De remarcat faptul ca toate celelalte categorii sunt in crestere
Fig 8.
Cea mai importanta crestere, aproximativ doua puncte procentuale, se inregistreaza la categoria
Visa Classic si MasterCard standard, adica tocmai segmentul in care se incadreaza cardurile de
credit, mai ales cele co-branded. Nu intamplator, banca al carei portofoliu este majoritar pe acest
segment de Classic&Standard este Credit Europe Bank – tocmai ca urmare a faptului ca
aproximativ 90% din cardurile CEB sunt de credit.Tot cardurile de credit fac sa creasca si
ponderea cardurilor de business intrucat din ce in ce mai multi emitenti pun in circulatie carduri
pentru companii care au atasate linii de credit.In aceste conditii nu mai este o surpriza faptul ca
ponderea cardurilor de credit in total portofoliu carduri valide in circulatie se apropie de 10%;
prag care va fi depasit in cursul anului 2008.
Fig 9.
4. Gradul de concentrare
Gradul de concentrare al pietei cardurilor continua sa ramana inca destul de ridicat. Astfel, primii
cinci emitenti, care au portofolii individuale de peste un milion de carduri, concentreaza 80% din
cardurile valide in circulatie. Anul 2007 a consemnat insa o reducere a cotei de piata a
principalilor cinci emitenti cu sase puncte procentuale (de la 86% la 80%) – tabel 2.
Din tabelul 2 se observa ca emitentii cu peste 100.000 de carduri s-au miscat cel mai bine pe
emitere, cei mai agresivi fiind CEC, ING si Credit Europe Bank. In termeni nominali, clasa I de
emitenti si-a crescut portofoliul cu 790.000 carduri, in vreme ce clasa a II-a cu 757.000 de
carduri. In clasa a treia, a emitentilor cu portofolii sub 100.000 de carduri, se afla 17 institutii.
Daca dintre acestea eliminam ABN Amro Bank, rezulta ca 16 emitenti detin un portofoliu de
250.000 de carduri.
Tabel 2
Cota de piata numar
I - Emitenti cu peste 1 milion de carduri*
II - Emitenti cu peste 100.000 de carduri
III - Emitenti sub 100.000 de carduri
Total
* s-a luat in calcul si BT chiar daca in 2006 banca nu avea inca 1 mil. de carduri
Chiar daca primii cinci emitenti si-au diminuat cota de piata, unii dintre ei au reusit sa-si
imbunateasca performanta. Astfel, Banca Transilvania si Raiffeisen au reusit sa-si mareasca putin
cota de piata, in vreme ce Bancpost si BCR au pierdut net in favoarea emitentilor cu portofolii mai
mici (fig 10).
Vopsea de par Wella Set de par Vopsea de par Wella

Professionals Moroccanoil Duo Professionals
Koleston Perfect Me Repair 2021 Koleston Perfect Me
88/43 Blond Deschis 77/43 Blond Mediu
259,00 lei
Intens Rosu Auriu Intens Rosu Auriu
60ml 60 ml
29,25 lei 29,25 lei
Aflați mai multe Aflați mai multe Aflați mai multe
Fig.10
5. Mutatii in piata de emitere
In cursul anului 2007, bancile au pus in circulatie peste 30 de produse, sase dintre ele fiind o
premiera: cardul de credit “Perfect Fun” pentru studenti de la ABN Amro Bank, cardul Platinum al
Bancii Transilvania, cardul destinat femeilor emis tot de BT in parteneriat cu Centrofarm, cardul
Gadget al BRD - exclusiv pentru plata utilitatilor, cardul Libra Medical de la Libra Bank – exclusiv
pentru medici - si Bonus Card de la Garantibank. Daca la aceste produse adaugam si cardurile
emise de IFN-uri, numarul premierelor dintr-un singur an se ridica la noua - cel mai mare din
istoria pietei romanesti a cardurilor. Astfel, BRD Finance a emis un card in parteneriat cu Staer –
producator de mobila, IFN FinGroup a lansat un card pentru femei in parteneriat cu Oriflame iar
Estima Finance a tintit si ea acelasi segment prin punerea in circulatie a unui card in parteneriat
cu TINAR – creator de moda. Asadar, in ansamblul pietei cardurilor, bancare si nebancare,
aproape unul din trei produse puse in circulatie a constituit o premiera.
Din simpla enumerarea produselor, se observa gradul de maturitate al pietei care este in cautare
de nise pentru atragerea de noi clienti. Segmentarea este din ce in ce mai evidenta si apare ca
efect al concurentei tot mai acerbe dintre emitenti. Acestia incep sa puna tot mai mult accentul
pe segmentul de piata reprezentat de femei, tineri si profesiile liberale: medici, juristi, contabili,
etc..
De asemenea, marile lanturi de magazine au lansat sau si-au relansat cardurile de credit sub
licenta internationala. Este cazul Auchan, Carrefour, Cora, Flamingo si Bricostore, care au optat
pentru MasterCard, ceea ce inseamna posibilitatea utilizarii lor si in afara retelei emitentului,
inclusiv la automatele bancare care afiseaza sigla MasterCard. Cum pe cardurile emise direct de
hipermarket sunt cele mai mari bonus-uri, produsul fiind la baza un card de fidelitate, la care se
adauga acum si utilizarea internationala, perioada de gratie cu posibilitatea de plata in rate
precum si facilitatea de a retrage numerar de la ATM, cardurile emise de hypermarket-uri in
parteneriat cu IFN-urile tind sa devina mai atractive decat cele emise de banci in parteneriat cu
hypermarketurile. Aceasta situatie ar putea afecta procesul de emitere al acestora din urma.
Pentru a contracara aceasta potentiala tendinta, bancile vor trebui sa devina mai competitive prin
reducerea ratei anuale de dobanda, marirea perioadei de gratie precum si printr-o serie de noi
facilitati – de la programe de bonusuri in cat mai multe magazine partenere si pana la
introducerea pe scara larga a platii in rate la cat mai multe dintre acestea.
Pe fondul crizei internationale, care se va manifesta si in sistemul bancar autohton la nivelul

lichiditatilor, va fi insa destul de greu sa reduci costul creditului acordat pe card in conditiile in
care creste costul resursei atrase. Aceasta va face ca procesul de emitere a cardurilor de credit sa
sufere o puternica contractie incepand cu a doua jumatate a anului 2008. Chiar daca pe cardul de
business tendinta este de a migra produsul catre o platfoma de card de credit, devine evident ca
plafoanele vor fi mult reduse fata de cele practicate inainte de criza. In fapt, acesta va fi efectul
de baza pe cardul de credit in general, in cazul populatiei el va fi insotit si de scaderea gradului
de indatorare permis de catre banca: de la 70% catre 40-45% din veniturile lunare nete ale
solicitantului.
In aceste conditii, ritmul de crestere a pietei cardurilor va cobori sub 10% incepand cu 2009.
Promisiunea Citibank (facuta in mai 2008, la lansarea cardurilor de credit) de a deveni liderul
pietei cardurilor de credit din Romania, pana la finele anului 2010, pare mai degraba o utopie. Cu
toate acestea, ca urmare a competitiei dintre banci si hypermarketuri in emiterea cardurilor de
credit, cardul de debit va creste intr-un ritm inferior celui de credit astfel incat ponderea cardului
de credit in total portofoliu de carduri (bancare si nebancare) va continua sa creasca, tendinta
confirmata de evolutia din primele noua luni din 2008 – fig 11. Cresterea cardului de credit este
insa determinata de apetitul pentru consum al romanului care in contextul crizei internationale va
fi serios afectat odata cu plafonarea salariilor. Sa traiesti pe credit devine periculos cand slujba nu
mai este sigura.
Bancile vor fi nevoite sa migreze catre

sat pentru a atrage noi clienti. CEC Bank,
care prin traditie se adreseaza si
clientelei de la tara, avea cateva zeci de
bancomate in comune, la finele
trimestrului III din 2008, in una dintre
ele reusind chiar sa emita 5.000 de
carduri. Lumea satului este insa tatonata
si de catre alte banci. BRD, de pilda, a
lansat inca de la finele anului 2005
conceptul de unitate “Blitz”, care presupune o unitate bancara modulara, demontabila, cu o
suprafata de 35-72 mp, cu maxim doi angajati si program flexibil, adaptat nevoilor din mediul
rural.
Cucerirea/ “bancarizarea” satului romanesc este un proces care ar mai putea dura in jur de cinci
ani. Posta Romana poate juca un rol esential ca institutie de servicii financiare insa strategia
institutiei in acest sens nu a fost inca definitivata. Deocamdata institutia se limiteaza la a fi
partener pentru colectarea facturilor emise de catre companiile de utilitati, telefonie, etc.
Revenind la mediul urban, bancile vor promova noi masuri pentru a creste gradul de activare al
cardurilor aflate deja in circulatie, cea mai des intalnita urmand a fi eliminarea comisionului la
retragerea de numerar de la automatul bancar. Mai ales micii emitenti, dar si cei care se vor lansa
pe piata, incearca sa-si compenseze dezavantajul unei retele mici prin realizarea unor
parteneriate cu alti emitenti care dispun de retea nationala. Banca Intesa San Paolo a facut acest
pas in iulie 2008 cand a anuntat clientii ca isi pot retrage banii de pe cardurile de debit de la orice
automat din tara cu comision zero. Doua luni mai tarziu, acelasi lucru avea sa faca si
Garantibank.
O alta masura ce va fi practicata de catre tot mai multe banci este acordarea unei bonificatii la
disponibilitatile din contul de card comparabila cu cea oferita de un depozit le termen. In ultimul
trimestru al anului 2008, sunt toate sansele ca rata anuala a dobanzii, la banii din contul de card,
sa depaseasca 12%, ceea ce va face din card un adevarat instrument de economisire.
Chiar daca cel putin trei noi emitenti vor lansa carduri cu cip in 2008 (Alpha Bank, BRD si Royal
Bank of Scotland), tehnologia superioara care ofera beneficii suplimentare pe partea de
securizare a tranzactiilor nu va juca deocamdata, decat un rol marginal in influentarea
portofoliului de carduri prin atragerea de noi clienti. Cu toate acestea, in procesul obligatoriu de
migrare catre EMV, bancile isi vor schimba oricum portofoliul astfel incat pana la jumatatea anului
2011, aproximativ 15% dintre cardurile valide din circulatie vor fi cu cip.
6. Cardurile nebancare
In ceea ce priveste activitatea de emitere, anul 2007 a fost deosebit de prolific pentru institutiile
financiare nebancare (IFN-uri). Astfel, sase emitenti au pus in circulatie 15 produse distincte, in
marea lor majoritate fiind carduri de tip co-branded. Cu doua exceptii, toate sunt carduri
internationale emise sub licenta MasterCard.
Cardurile emise de IFN-uri reprezinta in fapt piata paralela a cardului bancar de credit, intrucat
toate produsele au la baza linii revolving.
Ritmul de crestere inregistrat de piata cardului nebancar a fost de cinci ori mai mare decat cel
inregistrat de piata cardului bancar. Ca si in 2006, IFN-urile au pus in circulatie mai multe carduri
de credit decat bancile.In piata cardului de credit, IFN-urile si-au imbunatatit cota de la 47% in
2006 la 52% in 2007.
Fig 12
De remarcat faptul ca IFN-urile dau dovada de o mai mare inventivitate astfel incat reusesc sa
lanseze produse care se dovedesc a avea un plus de atractivitate fata de cardurile bancare.
Senzatia este ca bancile vin dupa IFN-uri si cumva le copiaza.
In primul rand, spre deosebire de banci, IFN-urile au reusit sa stabileasca mai multe parteneriate
cu hypermarketurile. Or pe aceste carduri co-branded, toate de credit, posesorul are reduceri
substantiale pentru cumparaturile din retelele respective ceea ce face ca succesul produsului sa
fie garantat din start.
In al doilea rand, IFN-urile au reusit sa segmenteze mai bine clientela lansand produse in
premiera pe nise precum industria mobilei, a cosmeticelor si a modei, industria farmaceutica si
chiar auto – cum este cazul cardului BRD Finance Renault lansat in martie 2008.
Chiar daca in scadere ca si cota de piata, EFG Euroline continua sa fie lider de piata insa
mentinerea ritmului de emitere catre ceilalti competitori va face ca aceasta pozitie sa fie pierduta
in urmatorii doi ani – fig 13. Aceasta pentru ca in vreme ce Euroline se concentreaza pe
Bucuresti, ceilalti emitenti urmeaza clientela din tara a hypermarketurilor cu care sunt emise in
parteneriat cardurile.
Fig 13
Pe piata cardului nebancar, un caz aparte este cel emis de catre RATB, care are functie de
portofel electronic si foloseste tehnologia contactless de tip „My Fair”, atat pe mijloacele de
transport de suprafata cat si la metrou. La momentul lansarii, noiembrie 2006, obiectivul declarat
al managementului a fost ca, in decurs de un an, cardul sa inlocuiasca biletul si abonamentul de
hartie.
In primele sase luni de emitere, RATB a reusit punerea in circulatie a peste 330.000 de carduri
electronice de calatorie. Dintre acestea, 11.840 au fost procesate pentru angajatii RATB, parte
din ele fiind necesare pentru a „porni” sistemul de taxare. La finele semestrului I din 2008, nu era
inca eliminat biletul/abonamentul din hartie dar in piata existau deja peste 600.000 de carduri,
dintre care 70% la angajati si 30% la elevi si studenti. Oficialii companiei au declarat ca procentul
lunar de reincarcare este in jur de 53%, valoarea medie lunara a reincarcarii fiind de 30
Lei.Avand in vedere masa foarte mare de utilizatori, precum si larga retea de acceptare – peste
7.100 de terminale/cititoare – produsul devine tot mai interesant pentru banci. Acestea ar putea
sa inceapa prin a permite reincarcarea cartelei de la automatele bancare dar exista o mare
probabilitate sa se ajunga chiar pana la emiterea unor carduri cu cip, pe care sa fie incarcata
aplicatia My Fair, astfel incat cardurile bancare sa fie utilizate pentru calatoria cu metroul sau cu
celelalte mijloace de suprafata. Ar fi un important factor de crestere, mai ales pentru piata
cardului bancar de debit care are nevoie de noi facilitati asfel incat sa creasca gradul de activare.
BIBLIOGRAFIE
www.bursa.ro
www.no-cash.ro
www.efinance.ro
www.e-banker.ro
Politica de confidentialitate
Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate
Finante-banci
Comert
Finante banci
Merceologie
SINONIMUL ZILEI
24-May, 2021
Stii care este sinonimul

corect pentru cuvantul
gropnita ?
rasfira
cavou
cimitir
tubaj
AFLA RASPUNSUL CORECT!

Evolutia Pietei Cardurilor in Romania

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evolutia Pietei Cardurilor in Romania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

24.05.

2021 Evolutia pietei cardurilor in romania

MAC Cosmetics Romania

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii

Evolutia pietei cardurilor in romania

MAC Cosmetics Romania

FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

EVOLUTIA PIETEI CARDURILOR IN ROMANIA PANA IN 2007 SI PERSPECTIVA PANA IN

In structura portofoliului de carduri, incepand cu 2005 s-a inregistrat o inversare a ponderii in

O ultima observatie a evolutiei portofoliului de carduri in Romania: produsele de credit se

Fig 2.Carduri valide in circulatie

La cresterea de 1,65 milioane carduri inregistrata in 2007, cardurile MasterCard au contribuit cu

Fig 3.Carduri pe brand-uri

Cardurile de credit au inregistrat cel mai mare procent de crestere,urmate de cele de

Tip produs Crestere

2.1 Carduri debit

2.1 Carduri credit

2.4 Carduri premium

Tabel 1. Situatia portofoliului de carduri pe tipuri de produse

-60% -48% -28%

Bestellers? Vino aici

2.Cresterea portofoliului de carduri

2.1 Cardul de credit

Fig 4 Principalii emitenti pe carduri de credit

2.2 Cardul de business

Fig.5 Principalii emitenti pe carduri de business

2.3 Cardul premium

Consultand statisticile Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile legate de

Nu in ultimul rand, datele centralizate de catre Comisia Nationala de Supraveghere a Sistemului

2.4 Cardul de salarii

Fig.6 Angajatii ce iau salarii pe card

Fig.7 Principalii emitenti pe carduri de debit

Cota de piata numar

I - Emitenti cu peste 1 milion de carduri*

III - Emitenti sub 100.000 de carduri

Vopsea de par Wella Set de par Vopsea de par Wella

Aflați mai multe Aflați mai multe Aflați mai multe

5. Mutatii in piata de emitere

Pe fondul crizei internationale, care se va manifesta si in sistemul bancar autohton la nivelul

Bancile vor fi nevoite sa migreze catre

Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Stii care este sinonimul

AFLA RASPUNSUL CORECT!

S-ar putea să vă placă și