Disertatie

UNIVERSITATEA “NICOLAE TITULESCU”
FACULTATEA DE RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI ADMINISTRAŢIE

PROGRAMUL DE STUDII DE MASTER: MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIILOR ŞI
SERVICIILOR PUBLICE
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Coordonator ştiinţific:
prof. univ. dr. Petre Popeangă
Absolvent:
Cristian Ghingheș
Bucureşti
2017
1
2
UNIVERSITATEA “NICOLAE TITULESCU”
FACULTATEA DE RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI ADMINISTRAŢIE
PROGRAMUL DE STUDII DE MASTER: MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIILOR ŞI
SERVICIILOR PUBLICE
LUCRARE DE DISERTAŢIE
DISCIPLINA AUDIT FINANCIAR
TEMA PROGRAMAREA, ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA

ACTIVITĂȚII DE AUDIT AL BUGETELOR AFERENTE
INSTITUȚIILOR PUBLICE DIN JUDEȚUL BACĂU
Coordonator ştiinţific
prof. univ. dr. Petre Popeangă
Student
Cristian Ghingheș
Bucureşti
2017
3
CUPRINS
Abrevieri……………………………………………………..…..…………...…………….5
Introducere………………………………....……………………………………………….6
Secţiunea 1 - Auditul financiar - aspecte teoretice............................................................7

1.1. Definiții, obiective, sferă de activitate…………………………...…………….......7
1.2. Funcțiile auditului financiar ..................................................................................... 9
Secţiunea 2 - Planificarea activității de audit financiar ................................................. 11
2.1. Planul general de audit și pragul de semnificație .................................................. 11
2.2. Riscurile auditului .................................................................................................. 13
Secţiunea 3 – Metodologia de realizare a auditului financiar ....................................... 14
3.1. Etapa pregătitoare .................................................................................................. 14
3.2. Etapa efectuării ...................................................................................................... 15
3.3. Etapa valorificării informațiilor obținute ............................................................... 16
Secţiunea 4 – Procedee și tehnici de control financiar ................................................... 18
4.1. Controlul documentar-contabil .............................................................................. 18
4.2. Controlul faptic ...................................................................................................... 19
4.3. Opinia auditorului .................................................................................................. 20
4.4. Raportul de audit .................................................................................................... 21
Secţiunea 5 – Organizarea și exercitarea activității de audit financiar în instituțiile
publice de pe raza județului Bacău .................................................................................. 23
5.1. Auditarea entităților publice locale de către Curtea de Conturi pentru activitatea
depusă în perioada 2012-2015 ................................................................................. 23
5.2. Studiu de caz privind abaterile și recomandările formulate de Curtea de Conturi
privind activitatea instituțiilor publice din județul Bacău în perioada 2012-2015.. 28
5.2.1. Instituții deconcentrate în teritoriu..................................................................28
5.2.2. Autorități publice locale și instituții descentralizate.......................................38
Concluzii şi propuneri ....................................................................................................... 42

Bibliografie ......................................................................................................................... 43
4
ABREVIERI
Titluri periodice
AJFP – Administrația Județeană a Finanțelor Publice
H.G. – Hotărâre de Guvern
I.F.A.C. – Federaţia Internaţională a Auditorilor
M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naționale
M.E.N. – Ministerul Educaţiei Naţionale
M. Of. – Monitorul Oficial
O.M.F.P. – Ordinul Ministrului Finanţelor Publice
O.P.C. – Ordonator principal de credite
O.S.C. – Ordinator secundar de credite
O.T.C. – Ordonator terțiar de credite
O.U.G. – Ordonanţă de Urgenţă
P.I.B. – Produs Intern Brut
R.A. – Regie autonomă
T.V.A. – Taxă pe valoare adăugată
U.A.T. – Unitate Administrativ-Teritorială
U.A.T.C. – Unitate Administrativ-Teritorială Comunală
U.A.T.M. - Unitate Administrativ-Teritorială Municipală
U.A.T.J. – Unitate Administrativ-Teritorială Județeană
U.M. – Unitate Militară
5
INTRODUCERE
Având o istorie de peste 150 de ani în spate, Curtea de Conturi a României este astăzi
una dintre puținele structuri publice care, în timp ce se află pe buzele tuturor funcționarilor
publici români, este privită ca un veritabil jandarm al banului public. Apreciată de societatea
civilă și respectată de către funcționarii publici și demnitari, Curtea de Conturi a României s-a
ținut departe în ultimii ani de disputele din societate și a continuat să își facă treaba cu
profesionalism, verificând anual circa 2.500 de entități și consemnând, în medie, aproximativ
25.000 de mii de abateri pe fiecare exercițiu bugetar anual.
Dată fiind preocuparea autorului, consilier local independent ales în 2016, pentru
dezvoltarea proceselor instituționale de la nivelul administrației publice locale și studierea
cauzelor care îngreunează atingerea obiectivelor în zona de execuție, abordarea acțiunilor de
verificare și control bugetar la nivel local este naturală și totodată vine în sprijinul activității
academice, dar și profesionale a acestuia.
Prezenta lucrare tratează principalele elemente și prevederi teoretice referitoare la
materia auditului financiar, ca activitate care evidențiează, controlează și totodată repară, acolo
unde este posibil acest lucru, cheltuirea ineficientă sau defectuoasă a resurselor prezente la
nivelul instituțiilor publice. Astfel, partea a doua a lucrării este dedicată unor studii de caz
amănunțite privind acțiunile de audit desfășurate de Curtea de Conturi a României în ultimii
patru ani la instituțiile publice din județul Bacău și totodată detaliază abaterile și
recomandările formulate de auditori vizavi de activitatea acestor entități de interes public.
6
SECŢIUNEA 1
AUDITUL FINANCIAR – ASPECTE TEORETICE
1.1. Definiții, obiective, sferă de activitate

În sens larg, auditul este activitatea de examinare, de către o persoană independentă,
competentă, a fidelității reprezentărilor în documente a unor activități umane în scopul emiterii
unei opinii independente.
Cunoașterea stării reale a patrimoniului propriu este în interesul oricărui administrator
de activități economice, atât din mediul privat, cât și din instituțiile de stat, întrucât aceasta ar
intra în procesul de fundamentare a deciziilor. Devenit cu timpul o necesitate, auditul poate fi
realizat prin instituirea unui sistem propriu de control intern care să constate abaterile de la
prevederi și normele legale. Dacă la început această activitate se rezuma la corectarea
neregulilor descoperite în documentele financiar-contabile, pe parcursul ultimilor ani a evoluat
la analiza amănunțită a procedurilor utilizare la elaborarea rapoartelor financiare ale agenților
economici.
După adaptarea cadrului legislativ național la cel european, prin asimilarea normelor
europene de audit al conturilor agenților economici, contabilii profesioniști din România au
avut toate premisele să își desfășoare activitatea în baza convențiilor reciproce dintre statele
comunitare. Astfel, necesitățile controlului legal au depășit cadrul strict național.
În plan concret, pornind de la elementele prezentate mai devreme, auditul a fost definit
ca o examinare a unei informații de către un profesionist independent, care utilizează o
metodoligie specifică de investigație, pusă în funcțiune prin referința la normele de muncă, în
scopul emiterii unei opinii asupra acestei informații.1
Auditul financiar este o examinare efectuată de către un profesionist competent și
independent, expert contabil, cenzor sau contabil autorizat, în vederea exprimării unei opinii
care poate privi două aspecte: validitatea și aplicarea corectă a normelor financiare și contabile
interne, stabilite de conducerea entității audiate pe de o parte și imaginea fidelă și completă a
1
Toma M., Chivulescu M. – “Ghid practic pentru audit financiar si certificarea bilanturilor contabile”, Editat de
CECCAR, Bucuresti, 1995, pag. 11-12
7
patrimoniului entității, a situației financiare în care se regăsește și, desigur, a rezultatelor
obținute de către aceasta.
Totalitatea documentelor avute în vedere de auditor, supuse analizei acestuia,
reprezintă sfera de activitate a auditului financiar. Se desprind patru mari categorii de situații
financiare ce formează sfera de activitate a auditului financiar:
1. Bilanțul și contul de profit și pierdere;
2. Documentele în care apar detalii referitoare la modificări ale poziției financiare
ale unității patrimoniale (situația fluxurilor de numerar și cele de fonduri);
3. Note, anexe, situații și alte documente explicative – atașate situațiilor
financiare;
4. Situațiile financiare sintetice.
Pornind de la definiția auditului financiar, această activitate are o serie de obiective
clare și avute în vedere de fiecare auditor:
1. Să reflecte o imagine fidelă asupra patrimoniului și a rezultatelor financiare din
bilanțul și contul de profit și pierdere;
2. Să exprime o opinie în legătură cu imaginea entității economice auditate din
perspectiva situației afacerilor reflectate în bilanțul contabil întocmit pentru
exercițiul financiar încheiat;
3. Să asigure coerența și calitatea sistemului contabil pentru asigurarea unei
certitudini asupra informațiilor din bilanț și din contul de profit și pierdere;
4. Să îmbunătățească utilizarea informațiile contabile;
5. Să aprecieze performanțele și eficiența sistemelor de organizare și informare a
factorilor de decizie din cadrul entității, indiferent de nivelul la care sunt situați
aceștia din punct de vedere ierarhic.
Pentru stabilirea eficientă a obiectivelor efectuării unui audit trebuie avute în vedere
toate aspectele care vizează patrimoniul rezultatul exercițiului, bilanțul, dar și situația
financiară a entității auditate. Atunci când auditorul validează integritatea patrimoniul, el
trebuie să pună sub semnul întrebării modul de ținere corectă și la zi a contabilității, realizarea
inventarierii patrimoniului, valorificarea rezultatelor și cuprinderea sa în bilanțul contabil,
preluarea corectă a datelor din conturile sintetice în balanța de verificare și corelarea lor cu
8
conturile analitice, efectuarea corectă a tuturor operațiunilor legate de înregistrarea și
modificarea capitalurilor proprii, evaluarea corectă a patrimoniului conform legii, precum și
întocmirea bilanțului contabil pe baza balanței de verificare după inventariere.
1.2. Funcțiile auditului financiar

Ca formă de manifestare a democrației autentice în cadrul funcției economico-
organizatorice a statului de drept democratic și social, acceptarea activității de audit financiar
ca principal atribut al managementului unei entități economice este vitală. Transpunerea în
practică a activității de audit financiar, ca pârghie pe care entitățile economice o au la
dispoziție în vederea realizării scopurilor acesteia, este realizată printr-o serie de funcții
generale și specifice.
Funcția de cunoaștere și evaluare este asigurată de determinarea rezultatelor economice
ale unei entități patrimoniale, urmată de evaluarea lor printr-un sistem de criterii bine stabilit
anterior, având ca scop determinarea măsurilor de intrare în legalitate și de îmbunătățire a
rezultatelor activităților ce sunt verificate de către auditor. Această funcție asigură atât
prevenția, cât și acțiunea postoperativă, întrucât stabilește direcțiile de abatere de la normele în
vigoare și măsurile de defășurare a activității economice în cadrul strict al acestora. Astfel,
auditul financiar se manifestă prin această funcție ca factor de prevenire a elementor ce ar
putea afecta activitatea econimică ulterioară, situație ce trebuie evitată deoarece ar necesita
decizii și acțiuni ce implica automat costuri semnificative de timp și, poate mai important, de
resurse financiare. Cât despre caracterul ulterior al funcției de cunoaștere-evaluare, aceasta
este reprezentată de totalitatea informațiilor referitoare la activitățile economice analizate, care
în situația de față sunt și principalele surse de informații care contribuie la fundamentarea și
aplicarea deciziilor necesare remedierii abaterilor și intrării entității în regimul de legalitate. 2
Funcția de îndrumare are un efect formativ-stimulativ și de generalizare a experienței
pozitive dobândite pe parcursul activității de audit financiar, atât de cei care execută auditul,
cât și de personalul unității controlate. Acțiunea de audit pune în evidență caracterul formativ
în special prin activitatea de îndrumare pe care auditorul o desfășoară concomitent cu
activitatea de verificare, privind abaterile constante și care ar putea fi remediate chiar în
2
Popeangă, P. - Auditul financiar, Ed. „Tribuna Economică", Bucureşti, 1999;
9
perioada realizării auditului, dar și privind modul de rezolvare a problemelor care au condus la
aceste abateri, de către alți operatori economici cu care entitatea auditată a intrat în contact. De
asemenea, caracterul formativ constă în însușirea unor noi reglementări legale pe care
lucrătorii unității auditate nu le-au luat la cunoștință până la data efectuării verificării.
Sugestiile și propunerile auditorilor în legătură cu realizarea obiectivelor unității verificate
stau la baza materializării generalizării experienței pozitive a auditului.
Ambele caractere ale funcției de informare, cel formativ și cel privind generalizarea
experienței pozitive devin eficiente atunci când angajații care sunt desemnați pentru
transmiterea și aplicare acestora să fie la rândul lor bine pregătiți profesional și să aibă
credibilitate în cadrul colectivelor în care își desfășoară activitatea de audit financiar.
Funcția de constrângere se realizează prin totalitatea de măsuri de ordin administrativ,
civil sau penal ce se propun sau se dispun în sarcina celor care se fac vinovați de nerespectarea
acestor norme. Aceasta rezultă din prevederile legale în vigoare care reglementează
obiectivele și sfera de activitate ale auditului financiar. Conform legii, nu organele de audit
financiar stabilesc măsurile de constrângere, ci de către organele irarhic superioare sau de
către cele abilitate conform legii, la propunerea auditorilor. Pentru îndeplinirea scopului
general al auditului, și anume acela al realizării obiectivelor auditului, funcțiile de îndrumare
și constrângere nu se exclud, ci acționează ca un tot unitar, respectându-se un echilibru între
acestea, condiție ce presupune evalări și raționamente care să delimiteze în mod clal condițiile
obiective și subiective a activității controlate.
Funcția de reglare a activității entității verificate, care presupune eliminearea factorilor
care stau în calea desfășurării activității economice, cu scopul de a menține echilibrul
economic și de a asigura funcționabilitate la parametrii proiectați.
Funcția de prevenire are ca scop preîntâmpinarea abaterilor de la prevederile legale în
vigoare ca urmare a exercitării activității de audit financiar. Aceasta este mult mai indicată în
detrimentul acțiuni ulterioare de corecție, aceasta din urmă implicând mai multe costuri
bănești și de muncă. Funcția de prevenire se realizează prin coordonarea proceselor
economice, structurarea obiectivelor pe priorități logice, privite în perspectiva concretizării lor
în condiții care să asigure eficiența planificată. 3
3
Popeangă P., Bragadireanu C., Audit financiar, Ed. Cartea Universitară, București, 2009, suport de curs;
10
SECŢIUNEA 2
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT FINANCIAR
2.1. Planul general de audit și pragul de semnificație

Conform prevederilor Standardului internațional de audit 4, planificarea activității de
audit constă în obligația auditorilui de a realiza o strategie privind modul prin care efectuează
auditul, durata, natura, dar și gradul de cuprindere, dar și în dobândirea de către auditor a
cunoștințelor necesare generale privind entitatea care urmează să fie supusă auditării.
Astfel, auditorul, cu experiența și cunoștințele anterioare, va căuta informații pornind
de la prevederile legale referitoare la entitatea auditată, regulamentele interne, reglementările
organizatorice, obiectivele entității, factorii interni și externi care pot influența desfășurarea
activității analizate, rapoartele privind auditul intern, concluziile semnificative și relevante din
auditurile anilor precedenți, respectiv persoanele cu funcții de conducere și răspundere din
respectiva unitate.
Identificarea domeniilor, sistemelor și operațiunilor economico-financiare cu efect
asupra situațiilor financiare relevante auditului desfășurat depind în mod direct de
complexitatea cunoștințelor auditorului privind activitatea entității. Astfel, planul general de
audit va descrie sfera de curpindere și desfășurarea auditului ținând cont de mărimea și
importanța entității, complexitatea misiunii și metodologia aplicată.
Fiind, așadar, un important instrument de lucru, planul de audit cuprinde informații
precum:
• Prezentarea generală a entității (denumire, sediu social, istoric, obiect de
activitate);
• Sistemul contabil existent și considerații privind controlul intern (principii
contabile utilizate, buget, conturi, particularități economico-financiare, comparații
ale conturilor anuale);
• Natura misiunii de audit (atestarea unor situații specifice, certificarea conturilor
anuale, certificarea conturilor conslidate etc.);
4
International Standard on Auditing (ISA) 300, “Planning an Audit of Financial Statements”
11
• Riscul și pragul de semnificație (evaluările de control și de riscuri inerente,
identificarea domeniilor semnificative de audit, stabilirea nivelurilor pragului de
semnificație pentru scopurile auditului);
• Resursele agrenate și graficul de timp (data începerii și data finalizării, numărul de
zile petrecute la sediul entității, persoanele care vor efectua activitățile de auditare,
experții externi implicați, respectiv responsabilitățile acestora).
• Stabilirea bugetului, dacă este cazul, pentru deplasări sau alte cheltuieli ocazionate
de analiza auditorului;
• Fixarea unor termene limită (privind raportul de audit, înaintare acestuia pentru
analiză și avizare, luarea în considerare a obiecțiilor entităților auditate, redactarea
raportului final etc.).
De asemenea, auditorul este obligat să acorde o atenție sporită pragului de semnificație

și legăturii acestuia cu riscul de audit. Prin prag de semnificație se înțelege nivelul, mărimea
unei sume peste care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate
afecta regularitatea și sinceritatea situaţiilor financiare, cât și imaginea fidelă a rezultatului, a
situaţiei financiare și a patrimoniului întreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaţie
reprezintă ceea ce în contabilitatea anglo-saxonă poarta denumirea de materialitate, adică
nivelul de eroare sub care înţelegerea si interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate
semnificativ. Altfel spus, pragul de semnificaţie exprimă nivelul maxim admisibil de eroare
acceptat pentru a putea decide dacă situațiile sunt corecte sau nu.5
Astfel, pragul de semnificație este caracterizat prin trei elemente specifice:

• Necesitățile utilizatorilor conturilor anuale (acţionari, asociaţi, salariaţi,
creditori, autorităţile fiscale, sindicate, clienţi, statisticieni, economişti, analişti
financiari, etc.);
• Caracteristicile unității (sector de activitate, dimensiunea unității, evoluția
unității în timp, contextul social-economic);
5
Crașoveanu (Oprean) Theodora, "Pragul de semnificație, factor decizional în auditul financiar-contabil", teză de
doctorat, Facultatea de Științe Economice, Universitatea Valahia din Târgoviște, 2006
12
• Caracteristicile elementelor considerate semnificative (sensibilitatea, gradul de
aproximare, evoluția elementului, cumulul mai multor elemente).
2.2. Riscurile Auditului
În vederea exprimării unei opinii responsabile, auditorul trebuie să fie informat cu

privire la situațiile financiare prin utilizarea unor proceduri care îi permit obținerea unui grad
rezonabil de certitudine că acestea au fost corect întocmite în toate aspectele esențiale.
Există multe riscuri care pot sta la baza formulării unei opinii eronate în legătură cu
activitățile auditate, însă nu toate sunt la fel de potențiale sau posibile. După modul lor de
manifestare și sfera lor de acțiune, riscurile auditului pot fi de mai multe feluri:
• Riscuri generale legate de activitatea entității;

• Riscuri legate de natura operațiilor efectuate;
• Riscuri legate de concepția și funcționarea sistemelor;
• Riscuri de nedetectare a abaterilor prin control;
• Riscuri inerente;
• Riscuri de control și analiză;
• Riscuri de nedepistare.
Așadar, riscul de audit, constituie riscul pe care auditorul este dispus să şi-l asume prin
emiterea unei opinii incorecte asupra unui set de situaţii financiare. Aprecierea importanţei
relative de către auditor se face ţinând cont de domeniile semnificative specifice unităţii
patrimoniale auditate: Între pragul de semnificaţie şi nivelul riscului de audit există o relaţie
inversă, şi anume, cu cât este mai înalt nivelul pragului de semnificaţie, cu atât este mai scăzut
riscul de audit şi invers.6
6
Popeangă, P. - Auditul financiar, Ed. „Tribuna Economică", Bucureşti, 1999;
13
SECŢIUNEA 3
METODOLOGIA DE REALIZARE A AUDITULUI FINANCIAR
3.1. Etapa pregătitoare

Conform denumirii ei, etapa pregătitoare este pusă în practică anterior începerii
activității de audit, iar fazele acesteia sunt diferite în funcție de forma auditului. Spre exemplu,
atunci când este vorba despre un audit contractual, etapa pregătitoare include o analiză
preliminară în vedea identificării unor elemente generale caracteristice unității auditate și,
desigur, stabilirea deciziei de acceptare sau nu a contractului.
Această primă etapă a realizării auditului financiar presupune faza de programare a
activității, care se realizează stabilindu-se elementele principale de planificare a operațiunilor
contractate în timp, sub forma unui calendar pe de o parte și alocându-se necesarul de resurse
umane și materiale pe de altă parte.
Ordonanța nr. 65/1994 a Guvernului României7 stipulează în mod clar activitățile pe
care expertul contabil le poate execută pe baza unui contract pentru persoane fizice sau
juridice, acestea fiind următoarele:
• supravegherea contabilității;
• întocmirea, verificarea și semnarea situațiilor financiare;
• acordarea de asistență privind contabilitatea entității;
• la cererea organelor judiciare ori a persoanelor fizice sau juridice, efectuarea de
expertize contabile;
• asigurarea atribuțiilor conform mandatului de cenzori la societățile comerciale;
• acordarea de asistență pentru înființarea și reorganizarea societăților
comerciale;
• efectuarea de servicii profesionale contabile pentru persoanele fizice sau
juridice;
7
Ordonanţa nr. 65 din 19 august 1994 a Guvernului României, privind organizarea activităţii de expertiză
contabilă şi a contabililor autorizaţi, publicată în Monitorul Oficial nr. 243 din 30 august 1994, modificată şi
completată ulterior.
14
Activitatea de audit financiar, după dimensiunea sa, poate fi limitată sau globală. În
afara acestora, mai există și auditul special, care se referă în mod special la anumite conturi
sau elemente de conturi ale unei situații de sinteză în relație cu un post de bilanț, respectarea
angajamentelor contractuale, normele de realizare a angajamentelor contractuale, dar și
aspectele privind bilanțul contabil. Auditul special este o audiere externă a bilanțului contabil,
sursa acestei delimitări fiind recomandările Federației Internaționale a Auditorilor.8
3.2. Etapa efecturării auditului financiar

Cea mai importantă componentă a procesului metodologic de realizare a auditului
financiar este etapa efectuării propriu-zise a lucrărilor de audit, care cuprinde o serie de faze
independente, însă legate între ele de ordinea firească.
Prima fază are două ramuri: cunoașterea caracteristicilor proprii ale unității și a
subunităților auditate, respectiv însușirea normelor în vigoare și a prevederilor teoretice ce
reglementează activitățile întreprinse de către aceeași unitate.
În cunoașterea caracteristicilor unității și a subunităților sunt incluse stabilirea naturii
activității, a structurilor organizatorilor, a politicilor comerciale, financiare și sociale, a
practicilor contabile, a modului de desfășurare a controlului intern și a valorificării rezultatelor
acesteia în vederea conturării unei imagini de ansamblu a unității. Cât despre cea de-a doua
ramură a primei faze, însușirea prevederilor legale și teoretice ce stau la baza reglementării
activității unității auditate, aceasta capătă forma determinării ansamblului tuturor normelor
prin care activitatea entității a fost instituționalizată.
A doua fază a efectuării lucrărilor de audit este reprezentată de evaluarea activității de
control intern. Aceasta este o sursă importantă de informații pentru auditor, atât timp cât
controlul intern este asigurat cu profesionalism și competență. Tocmai de aceea, la baza
controlului financiar intern stau o serie de prevederi naționale și internaționale, cea mai
importantă fiind Recomandarea nr. 3 a IFAC (Internațional Federation of Accountants) privind
principiile care guvernează activitățile de audit9. Conform acestora, managerii au
responsabilitatea realizării unui sistem contabil care să reunească diversele controale interne,
8
Recomandarea internaţională de audit nr.24/1986 a IFAC (Internațional Federation of Accountants)
9
Recomandarea internațională de audit nr. 3 a IFAC (Internațional Federation of Accountants)
15
după dimensiunea și natura întreprinderii. Informațiile rezultate din activitatea de control
intern sunt relevante pentru auditor, acesta fiind cel mai important motiv legat de
obligativitatea evaluării constatărilor privind abaterile și deficiențele rezultate din acesta.
Următoarele două faze sunt de fapt cele care guvernează această etapă a auditului
financiar: controlul conturilor și verificarea bilanțurilor. Ambele au trei obiective importante:
stabilirea domeniilor în cadrul cărora există activități în condiții și zone de risc, stabilirea
activităților repetabile și stabilirea tehnicilor contabile prea complicate.
Faza de stabilire a cauzelor care au condus la situațiile și zonele de risc în derularea
activității unității analize face parte tot din această etapă secundă. În cadrul acestei faze se vor
avea în vedere cauzele generatoare de perturbații din timpul exercițiului financiar, dar și cele
ulterioare încheierii acestuia.
3.3. Etapa valorificării informațiilor obținute în urma auditului financiar

Ultima etapă a realizării auditului financiar este cea a valorificării informațiilor
dobândite în urma controlului și presupune sintetizarea tuturor datelor obținute și extragerea
concluziilor finale în legătură cu activitățile unității patrimoniale auditate. Aceasta cuprinde o
serie de faze în care se realizează succesiv chestionarul final, scrisoarea de confirmare, nota de
sinteză și raportul de audit și certificare.
Conform recomandării internaționale de audit nr. 9/198210, dovada efectuării auditului
în conformitate cu principiile de bază este dovedită de către auditor, care are obligația să
specifice toate obiectivele prevăzute în contract. Astfel, auditorul este obligat să asigure buna
păstrare a documentației și a caracterului confidențial al lucrărilor și actelor analizate care
trebuie conservate o durată suficientă de timp pentru a răspunde oricărei obligații legale sau
profesionale în materie de conservare a acestora. Aceeași recomandare specifică în mod clar
documentele ce trebuie păstrate: foile de lucru și documentele obținute în urma controlului. În
ceea ce privește auditările care au loc în mod repetat, anumite documentele de lucru se
păstrează în dosarul permanent, adus la zi periodic, celelalte documente fiind clasate în
dosarul exercițiului, care cuprinde informații referitoare la perioada auditate anterior.
10
Recomandarea internaţională de audit nr.9/1982 a IFAC (Internațional Federation of Accountants)
16
Schema procesului metodologic de realizare a auditului financiar11
Etapa pregătitoare Etapa efectuării propriu- Etapa valorificării
zise informaţiilor
1. Analiză preliminară
2. Decizia de acceptare
3. Contractarea lucrării
1. Dispunerea lucrării
4.
Programarea
2.
Analiza generală
1. 1.1.Cunoaşterea unităţii
1.2.Însuşirea prev. legale
2. Evaluarea controlului intern
3. Controlul conturilor
4. Verificarea bilanţurilor
5. Stabilirea cauzelor
Chestionar final
1.
Scrisoare de afirmare
2. Nota de sinteză
3. Raport de audit
11
17
SECŢIUNEA 4
PROCEDEE ȘI TEHNICI DE CONTROL FINANCIAR
4.1. Controlul documentar-contabil

Procedeul de control financiar contabil este un instrument practic al procesului de audit
utilizat în procesul de analiză, realizat de personalul cu atribuții de audit în scopul stabilirii
unor adevăruri prin manifestarea modului de abordare a unor activități consemnate în
documente financiar-contabile la un sistem de convenții aprioric stabilit.
Controlul documentar-contabil este reprezentat de un sistem de tehnici specifice, având
propria procedură de exercitare, dar cu scop comun, acela al stabilirii realității în ceea ce
privește starea unui fenomen reprezentat în documente prin compararea modului de
manifestare a acestuia cu o serie de criterii prin care a fost definit și instituționalizat. Acest
procedeu este pus în practică de către auditor printr-o serie de tehnici specifice:
• Controlul cronologic are ca obiectiv analizarea documentelor în ordinea
emiterii și înregistrării în evidențele entității fără grupări sau sistematizări
prealabile. Atunci când persoane care efectuează controlul constată o abatere și
dorește să afle împrejurările prin care aceasta s-a produs;
• Controlul invers cronologic se utilizează atunci când persoana care efectuează
controlul constatăo abatere și dorește să afle împrejurările prin care aceasta s-a
produs și se execută, din punct de vedere metodologic, la fel ca cel cronologic,
cu deosebirea că ordinea de efectuare este inversă;
• Controlul sistematic constă în gruparea documentelor pe activități distincte,
urmată de controlul cronologic sau invers cronologic al tuturor documentelor
privind operațiunile ce fac obiectul temei de verificare în cadrul acestei grupe.
Împărțirea documentelor pe teme distincte simplifică controlul cronologic prin
micșorarea cantității de informații. În cazul efectuării verificărilor prin control
sistematic, o atenție aparte se va acorda agregării constatărilor având în vedere
faptul că acțiunea se desfășoară distinct, pe fiecare grupă de activități în parte,
iar rezultatele (de obicei abaterile) se referă doar la sfera de acțiune a fiecăreia
dintre acestea.
18
• Controlul reciproc se referă la stabilirea posibilității ca unele informații
comune, cu același conținut, din documente diferite să fie identice. Eventualele
diferențe constatate între informațiilor comune diferite ca formă și funcție pot
avea atât cauze obiective, cât și subiective. Acestea din urmă, determinate de
elemente intenționale, dacă produc prejudicii și pot fi probate, fac obiectul unei
acțiuni distincte deoarece pot aduce atingere chiar și legii penale. Acest tip de
control se exercită la unitatea economică la care se face verificarea, în calitatea
acesteia de emitent al documentelor cu conținut identic, și se extind în vederea
realizării judecăților de conformitate la alți agenți economici cu care aceasta are
legături contractuale și la care se regăsesc documentele în care se află
informațiile comune.
• Controlul încrucișat, prin care se analizează informațiile comune ale diferitelor
exemplare aparținând aceluiași document;
• Calculul de control este tehnica cea mai des utilizată în audit. Ea presupune
refacerea de către controlorul financiar, pe baza datelor înregistrate în
documentele oficiale, a tuturor calculelor din care rezultă o informație ce face
obiectul auditului. Prin utilizarea ei, se realizează o dublă verificare atât a
informațiilor din documentele primare, cât și a celor agregate obținute de
acestea, înregistrate în documente. În cazul în care rezultatele sunt diferite de
cele înscrise în documente pentru a proba că acestea din urmă sunt reale sau nu,
se impune efectuarea unui al treilea calcul și ale cărui rezultate vor infirma sau
confirma unul dintre rezultatele anterioare.
4.2. Controlul faptic

Cel de-al doilea tip de control exercitat de auditori este cel faptic, acesta constând în
acțiunea prin care se stabilește existența sau mișcarea dintr-o perioadă a tuturor mijloacelor
materiale și bănești dintr-o unitate economică. Procedeul își propune să stabilească starea
fizică a mijloacelor materiale, modul de prelucrare, dar și felul în care se respectă prevederile
legale în legătură cu utilizarea acestora în procesul economic. Și acest tip de control prezintă o
serie de tehnici specifice:
19
• Inventarierea de control, fiind pusă în practică printr-un ansamblu de operațiuni
pentru comstatarea existenței în patrimoniul unității a elementelor de activ și
pasiv la un moment dat. Se folosește în cazurile în care auditorii nu pot stabili
direct dacă informațiile privind existența elementelor de activ și pasiv sunt
reale. În aceste situații, acțiunea de inventariere este solicitată de auditorul
financiar care identifică gestiunile ce urmează a fi inventariate, supraveghind.
Rezultatele acțiunii de control sunt probe sigure pentru fundamentarea
constatărilor deoarece la formularea acestora au participat atât reprezentanții
unității, cât și auditorii financiari care verifică.
• Expertiza tehnică – mijloc de probă, reglementat prin prevederile Noului Cod
de Procedura Civilă, solicitat de către o instanță în vederea stabilirii unui
adevăr obiectiv necesar clarificării unei stări de fapt. De asemenea, expertiza
tehnică este o activitate de stabilire a realității privind integritatea unor valori
materiale sau a modalității unor operațiuni tehnice, integrate într-un proces
supus activității de verificare. Aceasta se realizează de către persoanele
autorizate specializate într-un anumit domeniu, la solicitarea auditorilor
financiari pentru situațiile în care pregătirea auditorilor nu le permite stabilirea
unor adevăruri în legătură cu aspectele tehnice care fac obiectul verificării. În
vederea fundamentării abaterilor, auditorii pot solicita efectuarea unei analize
fizice, chimice sau de altă natură, a cărei realizare implică utilizarea aparaturii
de laborator și a unor substanțe chimice. Rezultatele expertizelor și cele ale
analizelor constituie probe în susținerea abaterilor numai dacă au fost
confirmate de datele înregistrate în documentele financiare ale activității
auditate.
4.3. Opinia auditorului

Procedeele și tehnicile enumerate și detaliate anterior se utilizează în scopul obținerii
unui grad rezonabil de certitudine în legătură cu faptul că activitatea auditată este corect
realizată în toate punctele esențiale. Pe baza abaterilor constatate, auditorul fundamentează o
opinie care poate îmbrăca următoarele 4 forme:
20
- 1. Opinie necalificată (fără rezerve): când toate elementele sunt conforme cu
prevederile legale prin care informațiile au fost definite, aprobate și
instituționalizate;
- 2. Opinie calificată (cu rezerve): o parte nesemnificativă a informațiilor nu sunt
conforme cu prevederile prin care acestea au fost definite, aprobate și
- 3. Opinie contrară: o parte semnificativă a informațiilor nu sunt conforme cu
prevederile legale prin care informațiile au fost definite, aprobate și
- 4. Imposibilitatea exprimării opiniei: când informațiile puse la dispoziție nu sunt
suficiente fundamentării unei opinii.
4.4. Raportul de audit

Opinia exprimată de auditor se face publică printr-un document numit raport de audit,
prevăzut de legislația în domeniu.12 Acesta este instrumentul prin care auditorul face
cunoscute către creditori, angajați și public elementele identificate la nivelul unității care au
stat la baza exprimării opiniei sale.
În materie s-au consacrat două forme acceptate ale raportului de audit, și anume forma
scurtă și forma extinsă. Aceasta din urmă este adresată conducerii unității și, de obicei, nu este
adus la cunoștința publicului.
Atunci când vine vorba de un raport de audit care vizează conturile anuale ale unității
sau ale instituției auditate, acesta trebuie să cuprindă informații care să ofere răspunsuri la
următoarele aspecte:
• dacă auditorul a obţinut toate informaţiile şi necesare scopului auditului;
• dacă, în opinia auditorului, înregistrările au fost ţinute şi efectuate în mod
corespunzător;
• dacă raportul anual a fost întocmit în conformitate cu informaţiile înregistrate
în conturile anuale;
12
Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată și actualizată.
21
• dacă respectivele conturi anuale au fost întocmite pe baza prevederilor legale în
vigoare;
• dacă auditul a fost efectuat conform prevederilor care reglementează această
activitate.13
În ceea ce privește structura, un raport de audit cuprinde următoarele componente:

1. Antetul, care cuprinde informații cu privire la auditor (instituție, adresă, date de
contact etc.)
2. Titlul (exemplu: Raport privind finanțele publice locale pe anul 2015 la nivelul
județului x14)
3. Preambul (care include obiectivul activității de audit, prezentarea obiectivului
auditat, documentele și situațiile analizate, perioada pe care acestea o acoperă);
4. Declarațiile auditorului (privind răspunderea pentru întocmirea și aprobarea
documentelor analizate, responsabilitatea auditorului și date cu privire la
programarea și reglementarea misiunii de audit);
5. Opinia auditorului – în cadrul căreia se face prezentarea concluziilor, a
recomandărilor și mai ales a opiniei desprinse.:
a. Dacă opinia este una necalificată, se precizează și se demonstrează că toate
informațiile analizate sunt legale, reale și se încadrează în parametrii de
economicitate, eficiență și eficacitate.
b. Dacă este calificată sau contrară opinia exprimată de auditor, se precizează
abaterile constatate, prevederile nerespectate, efectele economice și
prejudiciile (dacă este cazul), persoanele răspunzătoare din unitatea
auditată, dar și modul de intrare în legaltiate și/sau de recuperare a
prejudiciilor constatate.
6. Concluzia (date privind exemplarele întocmite și acțiunile premergătoare misiunii
de audit).
13
14
Raport privind finanțele publice locale pe anul 2015 la nivelul județului Bacău, Curtea de Conturi a României,
2016
22
SECŢIUNEA 5
ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT
FINANCIAR ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE DE PE RAZA JUDEȚULUI
BACĂU
5.1. Entitățile publice locale controlate de către Curtea de Conturi pentru

activitatea depusă în perioada 2012-2015;
Scopul acestei secțiuni este acela de a trece în revistă toate abaterile pe care Curtea de
Conturi a României le-a constatat la nivelul entităților de interes public situate pe raza
județului Bacău în cadrul controalelor efectuate în perioada 2013-2016, corespondentă
activității depuse în perioada 2012-2015.
În ceea ce privește activitatea depusă de entitățile publice din județul Bacău în perioada
2012-2015, Curtea de Conturi a României și substructurile sale județene au consemnat în
rapoartele întocmite în anii 2013, 2014, 2015 și 2016, conform secțiunii “Publicații”15 de pe
site-ul oficial al instituției, abateri și recomandări constatate la nivelul instituțiilor
deconcentrate, autorităților publice locale (județ, municipii, orașe și comune), regiilor
autonome, regiilor autonome de interes local, societăților comerciale de interes local și al altor
instituții subordonate autorităților publice locale.
Astfel, Curtea de Conturi a României a vizat prin misiuni de audit, în perioada
menționată, la nivelul județului Bacău, 20 de structuri deconcentrate în teritoriu ale
Guvernului României, toate cele 95 de unități administrativ-teritoriale (Județul Bacău, cele 3
municipii, cele 5 orașe și cele 85 de comune), o asociație, 10 instituții publice aflate în
subordinea autorităților publice locale, două regii autonome și 12 societăți comerciale ale
autorităților publice locale, dar și o serie de proiecte finanțate prin fonduri structurale
desfășurate fie de structurile centrale, fie de autoritățile locale.
15
http://www.curteadeconturi.ro/Publicatiit.aspx
23
Lista entităților verificate și menționate în rapoarte:
A. Instituții deconcentrate:
• Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bacău
• Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bacău
• Agenția Națională pentru Resurse Minerale - Compartimentul de Inspecție
Teritorială (ANRM-CIT) Bacău
• Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Bacău
• Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Bacău
• Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău
• Centrul de Cultură "George Apostu" Bacău
• Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bacău
• Direcția Județeană de Sport și Tineret (DJST) Bacău
• Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Bacău
• Direcția Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Bacău
• Direcția Silvică Bacău
• Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Bacău
• Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bacău
• Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și
Instalațiilor de Ridicat (ISCCRPIR) Bacău
• Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Bacău
• Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) Bacău
• Registrul Auto Român (RAR) Bacău
• Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Bacău
• UM 02015 - Baza 95 Aeriană Bacău "Căpitan aviator Alexandru Şerbănescu"
B. Unități Administrativ-Teritoriale:
• Județul Bacău (2012, 2013, 2014, 2015);
• Municipiul Bacău (2012, 2013, 2014, 2015);
• Municipiul Moinești (2013, 2014);
24
• Municipiul Onești (2013, 2015);
• Orașul Comănești (2012, 2013, 2014, 2015);
• Orașul Slănic Moldova (2012, 2013, 2015);
• Orașul Dărmănești (2013, 2015);
• Orașul Buhuși (2013, 2015);
• Orașul Târgu Ocna (2013);
• toate cele 85 de comune ale județului Bacău: Agăș (2012, 2015), Ardeoani
(2014), Asău (2013, 2014), Balcani (2012, 2015), Berești-Bistrița (2014),
Berești-Tazlău (2014), Berzunți (2013), Bîrsănești (2013), Blăgești (2014),
Bogdănești (2014), Brusturoasa (2012, 2015), Buciumi (2012, 2015), Buhoci
(2012, 2015), Cașin (2013), Căiuți (2014), Cleja (2013), Colonești (2014),
Corbasca (2012, 2014), Coțofănești (2012, 2015), Dămienești (2014), Dealu
Morii (2013), Dofteana (2014), Faraoani (2012, 2015), Filipeni (2012, 2015),
Filipești (2013), Găiceana (2013), Gârleni (2014), Ghimeș-Făget (2013),
Gioseni (2014), Glăvănești (2013), Gura Văii (2012, 2015), Helegiu (2013),
Hemeiuș (2014), Horgești (2013), Huruiești (2013), Itești (2014), Izvoru
Berheciului (2012, 2015), Letea Veche (2014), Lipova (2013), Livezi (2012,
2015), Luizi-Călugăra (2013), Măgirești (2013), Măgura (2013), Mănăstirea
Cașin (2014), Mărgineni (2014), Motoșeni (2012, 2015), Negri (2012, 2015),
Nicolae Bălcescu (2012, 2014), Odobești (2012, 2015), Oituz (2014), Oncești
(2013), Orbeni (2012, 2015), Palanca (2012, 2015), Parava (2013), Parincea
(2012, 2015), Pîncești (2012, 2015), Pîrgărești (2014), Pîrjol (2014), Plopana
(2012, 2015), Podu Turcului (2012, 2015), Poduri (2012, 2015), Prăjești (2012,
2015), Racova (2012, 2015), Răcăciuni (2013), Răchitoasa (2012, 2015),
Roșiori (2012, 2015), Sascut (2013), Sănduleni (2012, 2013, 2015), Sărata
(2014), Săucești (2014), Scorțeni (2013), Secuieni (2013), Solonț (2014),
Stănișești (2012, 2015), Strugari (2012, 2015), Ștefan cel Mare (2014), Tamași
(2014), Tătărăști (2014), Târgu Trotuș (2013), Traian (2013), Ungureni (2014),
Urechești (2012, 2015), Valea Seacă (2012, 2015), Vultureni (2013) și Zemeș
(2014).
25
C. Instituții publice din subordinea autorităților locale:
• Agenția de Dezvoltare Locală (ADL) Bacău;
• Asociația “Sport Club” Bacău;
• Căminul Pentru Persoane Vârstnice Bacău;
• Club Sportiv Știința Municipal (CSȘM) Bacău;
• Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Bacău;
• Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC)
Bacău;
• Direcția de Asistență Socială (DAS) a Municipiului Bacău
• Poliția Locală a Municipiului Bacău;
• Școala Gimnazială "Alexandru cel Bun" Berzunți;
• Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) Bacău;
• Teatrul Municipal Bacovia.
D. Regii autonome și societăți comerciale ale autorităților publice locale:

• R.A. Aeroportul Internațional "George Enescu" Bacău;
• Regia Publică Locală Ocolul Silvic Ghimeș-Făget;
• SC Compania Regională de Apă Bacău SA;
• SC Apa Serv Salubrizare SRL Slănic Moldova;
• SC Art Bacău SRL;
• SC Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău;
• SC Compania de Utilități Publice SA Târgu Ocna;
• SC Domeniul Public și Privat SRL Berzunți;
• SC Domeniul Public și Privat SA Onești;
• SC Eco Valea Muntelui SRL Comănești;
• SC Exploatare Apă-Canal SRL Urechești;
• SC PRIM Podu SRL Podu Turcului;
• SC Servicii Comunale Zemeș SRL Zemeș;
• SC Sport Club SA Bacău.
26
Situație privind numărul de entități verificate în perioada 2013-2016 (pentru perioada
2012-2015) de către Camera de Conturi a județului Bacău16
- detaliere pe categorii de entități verificate -
An O.P.C. O.S.C. O.T.C. S.N. R.A. R.A. S.C. S.C. Alte Total
Interes interes entități /an
local local
2013 35 0 10 0 0 0 0 1 1 47
2014 36 2 9 0 1 2 0 6 1 57
2015 37 2 8 1 0 0 2 5 2 57
2016 37 1 13 1 1 0 0 5 1 59
TOTAL 145 5 40 2 2 2 2 17 5 220

(4 ani)
OPC = ordonatori principali de credite; SN = societăți naționale;
OSC = ordonatori secundari de credite; RA = regii autonome;
OTC = ordonatori terțiari de credite;
Situație privind sumele estimate ale abaterilor constatate la nivelul entităților verificate
de Camera de Conturi a județului Bacău în perioada 2013-201617
An Venituri Prejudicii Abateri financiar
suplimentare contabile
2013 8.086.000 12.430.000 115.503.000
2014 10.420.000 8.916.000 223.988.000
2015 8.484.000 8.442.000 52.610.000
2016 16.007.000 44.727.000 97.012.000
TOTAL/4 ani 42.997.000 74.515.000 489.113.000
Date preluate din anexele nr. 1 care însoțesc rapoartele publice pe anii 2012, 2013, 2014 și 2015 ale Curții de
16
Conturi ale României

17
Pe baza datelor extrase din rapoartele privind finanțele publice locale la nivelul județului Bacău pe anii 2012,
2013, 2014 și 2015, întocmite de Camera de Conturi a județului Bacău
27
5.2. Studiu de caz privind abaterile și recomandările formulate de Curtea de Conturi
privind activitatea instituțiilor publice din județul Bacău în perioada 2012-2015
5.2.1. Instituții deconcentrate în teritoriu
Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bacău

Inspectorii Curții de Conturi a României au constatat o serie de deficiențe și
vulnerabilități la nivelul structurii județene a Finanțelor Publice:
• nu a fost respectată procedura privind aplicarea unitară a sancțiunilor pentru
nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarațiilor fiscale;
• nu există un istoric (o bază de date) privind abaterile și contravențiile aplicate
contribuabililor pentru nedepunerea sau depunerea întârziată a declarațiilor
fiscale, iar numărul de sancțiuni aplicate este redus comparativ cu numărul de
declarații fiscale nedepuse de contribuabili;
• existența unor situații de neluare/nedispunere a tuturor măsurilor prevăzute de
normele legale vizând sancționarea plătitorilor de obligații fiscale care au
reținut, dar care nu au vărsat în totalitate sumele reprezentând impozite și
contribuții cu reținere la sursă;
• neurmărirea respectării clauzelor convențiilor privind acordarea de înlesniri la
plată a obligațiilor bugetare datorate.18
Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bacău

În anul 2015 au fost identificate, ca plăți necuvenite, indemnizații pentru creșterea
copilului, inclusiv stimulentul de inserție lunar, ca urmare a nedeclarării realizării altor
venituri pe perioada încasării indemnizației pentru creșterea copilului, nerecalculării
cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului în funcție de veniturile efectiv realizate,
potrivit deciziei de impunere finală, eliberată de autoritățile fiscale. Totodată, AJPIS Bacău nu
a calculcat și încasat dobânzile și penalitățile de întârziere aferente debitelor recuperate după
18
Raportul public pe anul 2014, Curtea de Conturi a României, București, decembrie 2015, pag. 219
28
depășirea termenului de 180 de zile de la emiterea deciziei de recuperare, perioadă după care
se percep accesorii.19
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Bacău

În 2013, la nivelul centrului județean APIA au fost constatate înregistrri eronate și/sau
omiterea înregistrăii în evidența tehnico-operativă și contabilă a unor bunuri, venituri și
garanții.20
Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Bacău

La nivelul CAS Bacău, în anul 2012 nu au fost aplicate procedurile de executare silită
pentru încasarea sumelor restante la FNUASS şi calculul majorărilor de întârziere datorate de
persoane fizice, altele decât cele pentru care colectarea o face ANAF. De asemenea, nu au fost
înregistrate contribuţiile la FNUASS, în sumă de 2.072 mii lei, aferente veniturilor
suplimentare stabilite prin actele de inspecţie fiscal și nu au fost respectate în totalitate
prevederile OMFP nr. 2861/2009 pentru inventarierea tuturor elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii.21
De asemenea, pentru anul 2015, în urma analizării datelor raportate prin Sistemul
Informatic Unic Integrat, au fost constatate validarea și decontarea nelegală a:
• serviciilor medicale raportate de ambulatoriile de specialitate, medici de familie
și a unor prescripții medicale emise pentru pacienții internați în aceeași
perioadă în spitale în regim de spitalizare continuă;
• unor prescripții medicale cu compensare de 90% din prețul de referință al
medicamentelor, în cadrul programului social al Guvernului;
• unor prescripții medicale cu compensare de 100% din prețul de referință al
medicamentelor, pentru asigurați veterani, în condițiile în care persoanele
respective nu dețineau legal această calitate;
19
Raportul public pe anul 2015, Curtea de Conturi a României, București, decembrie 2016, pag. 80-81
20
21
29
• unor medicamente înscrise în Sublista C, Secțiunea C1 – DCI-uri
corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, în tratamentul
ambulatoriu al unor grupe de boli în regim de compensare 100% din prețul de
referință, cod „G25 - Boala cronică de rinichi-faza predializă”, fără respectarea
protocolului terapeutic;
• unor servicii, în sumă estimată de 1.690 mii lei, în cadrul contractelor încheiate
de șase case de asigurări de sănătate județene cu furnizorii de servicii
medicale.22
Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău

Auditorii au sesizat pentru anul 2013 plăți nelegale, reprezentând pensii de urmaș,
anticipate, anticipate parțial sau de invaliditate, în condițiile în care beneficiarii acestora
realizau în același timp venituri de natură salarială sau profesională, fie indemnizații de
însoțitor acordate pensionarilor de invaliditate care au beneficiat în același timp și de asistent
personal sau de indemnizație lunară de la bugetul local. 23 De asemenea, aceștia au mai
constatat că CJP Bacău nu a organizat corespunzător sistemul de management al controlului
intern astfel încât să asigure legalitatea, regularitatea, economicitatea, eficacitatea și eficiența
în utilizarea banilor publici și în administrarea patrimoniului public.24
Doi ani mai târziu, Curtea de Conturi a semnalat aceleași nereguli, plus neaplicarea
tuturor procedurilor legale de executare silită a creanțelor bugetului asigurărilor sociale de
stat.25
Centrul de Cultură "George Apostu" Bacău
În 2014, centrul nu a actualizat valoarea bunurilor din domeniul public al statului aflate
în administrare, ca urmare a reevaluării, neînregistrând în evidența contabilă un teren de
22.887 mp, eveluat în luna aprilie 2014 la suma de 11.751.000 lei.26
22
23
24
25
30
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bacău
În anul 2013, DSP Bacău nu a înregistrat debitele salariaților care au produs pagube
entităților, iar evidența contabilă a activelor în curs de execuție nu a fost ținută pe fiecare
obiectiv de investiții în parte, fapt care a determinat, arată auditorii, menținerea eronată a
activelor fixe în curs de execuție care erau deja finalizate și recepționate. De asemenea, nu au
fost luate măsuri pentru stabilirea și realizarea veniturilor proprii rezultate din prelevarea
probelor de apă și analize de laborator bacteorologice, cât și servicii de asisten medical
prestate UAT-urilor. Totodată, nu a fost urmărită și recuperată contravaloarea concediilor
medicale de la casele de asigurări de sănătate teritoriale achitate de unitățile sanitare în
vederea reîntregirii creditelor bugetare și nu au fost constituite fonduri pentru protecția și
promovarea persoanelor cu handicap, neîncadrându-se astfel de persoane în limita de 4% din
această categorie de către unitățile sanitare.27
Direcția Județeană de Sport și Tineret (DJST) Bacău

Ca urmare a controalelor efectuate la entitățile subordonate Ministerului Tineretului și
Sportului în anul 2016, Curtea de Conturi a constatat mai multe deficiențe în activitatea
desfășurată de DJST Bacău în anul 2015:
• inventarierea și reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale s-a efectuat
necorespunzător, nefiind respectate în totalitate dispozițiile legale specifice și
nu s-a asigurat integritatea tuturor bunurilor patrimoniale;
• nu a fost calculată, înregistrată și virată la bugetul de stat cota de 50% din
veniturile din chirii, precum și alte sume cuvenite acestuia;
• au fost efectuate plăți nelegale de natura cheltuielilor de personal, a celor cu
bunurile și serviciile, de capital și celor pentru acțiuni sportive și de tineret;
• nu au fost respectate dispozițiile legale referitoare la achizițiile publice;
26
27
31
• nu au fost respectate clauzele contractuale în ceea ce privește urmărirea unor
creanțe precum și calcularea penalităților și încasarea acestora în termenul de
prescripție;
• nu au fost respectate, de către entitățile auditate, principiile economicității,
eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice și în administrarea
patrimoniului public și privat al statului.28
Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Bacău

În anul 2012, nu a fost stabilit în mod corect nivelul tarifelor pentru eliberarea avizelor
de specialitate necesare autorizării lucrărilor de construire sau de desfiinţare pentru imobilele
aflate în zona de protecţie a monumentelor istorice şi în zonele construite protejate, pentru
care nu există regulamente de construcţie avizate. Conform raportului, valoarea abaterii
totalizează suma de 27 mii lei. De asemenea, s-a constatat că în luna octombrie 2012 s-au
achitat indemnizaţii de delegare, în condiţiile în care din documentele ataşate la ordinul de
deplasare nu rezultă că durata delegării acestuia a fost de cel puţin 12 ore.29
De asemenea, auditorii Curții de Conturi a inclus direcția pe lista instituțiilor care în
2012 nu a respectat cerințele generale de implementare a standardelor de control intern. 30
Această problemă este de natură a diminua responsabilizarea persoanelor împuternicite cu
acordarea vizei de compartiment şi respectiv, a celor desemnate cu acordarea vizei de control
financiar preventiv care conduc la nedescoperirea şi perpetuarea unor erori, cu implicaţii în
gestionarea şi administrarea patrimoniului, precizează Curtea de Conturi a României.31
28
29
30
31
32
Direcția Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Bacău
Curtea de Conturi a constatat pentru activitatea depusă în anul 2012 că:
• procesele-verbale de amenzi contravenţionale nu au fost transmise, în unele
cazuri, la organele de executare a creanţelor bugetare sau, chiar dacă au fost
transmise, nu s-a solicitat de la acestea confirmarea luării în evidenţă a
debitelor din amenzi. În timpul misiunii de audit entitatea a procedat la
reanalizarea situaţiei tuturor proceselor-verbale de amenzi contravenţionale din
eşantionul selectat şi, unde a fost cazul, s-a procedat la transmiterea acestora
către organele de executare şi, totodată, s-a solicitat acestora confirmarea de
luare în evidenţă a debitelor din amenzi.
• nu a fost urmărită încasarea creanţelor reprezentând contravaloarea
redevenţelor şi contravaloarea unor activităţi sanitar-veterinare (control oficial
şi analize de laborator), datorate de medicii veterinari în baza contractelor de
concesiune încheiate cu direcţiile sanitar-veterinare, respectiv de beneficiarii
serviciilor sanitare, astfel încât o parte din acestea nu s-au încasat;
• au fost decontate medicilor veterinari concesionari, în mod nejustificat,
cheltuieli reprezentând contravaloarea unor servicii sanitar-veterinare
neconforme cu realitatea;
• a fost suportată nelegal, pe cheltuielile instituției, contravaloarea unor servicii şi
bunuri facturate (servicii hoteliere şi energie electrică utilizată pentru alte
scopuri decât activitatea unităţii), fără să se ia măsuri de recuperare de la
beneficiarii serviciilor şi bunurilor;
• nu au fost luate toate măsurile legale care se impuneau în vederea recuperării,
în termenul legal de prescripţie, a unor creanţe (servicii sanitar-veterinare), ceea
ce a condus la prescrierea lor;
• nu au fost luate măsurile legale care se impuneau în vederea recuperării unor
creanţe (reprezentând contravaloarea unor servicii sanitar-veterinare), existând
riscul ca acestea să nu mai poată fi recuperate datorită declanşării procedurii
insolvenţei sau falimentului în cazul debitorilor32;
32
33
• la fel ca în cazul DJC, DSVSA nu a respectat cerințele generale de
implementare a standardelor de control intern.33
Direcția Silvică Bacău

Conform auditorilor, în anul 2013 instituția nu a actualizat anexa 3 din HG nr.
1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al
statului cu modificările survenite ulterior adoptării acestui act normativ și nu a facturat și
încasat penalitățile de întârziere aferente neplății la termen a contravalorii masei lemnoase
livrate sau a serviciilor silvice prestate proprietarilor privați de fond forestier. De asemenea,
Direcția Silvică Bacău nu a înregistrat în evidențele contabile valoarea pagubelor și amenzilor
stabilite prin actele de control întocmite de personalul silvic, nu a respectat prevederile legale
referitoare la inventarierea patrimoniului și nu a efectuat demersurile necesare pentru
urmărirea și încasarea creanțelor regiei. În același timp, bugetul de venituri al regiei naționale
a fost diminuat prin neurmărirea și neîncasarea taxei de utilizare a drumurilor forestiere.34
În 2015, Direcția Silvică Bacău nu a constituit și alimentat, conform normelor în
vigoare, fondul de conservare și regenerare a pădurilor.35
Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Bacău

În anul 2015, ISJ Bacău a acordat în mod necuvenit sprijin financiar din Programul
“Bani de liceu” în valoare de 416.000 lei. De asemenea, au mai fost constatate abateri cu
privire la neîncasarea, neevidențierea în contabilitate și neadministrare, de către alte unități de
învățământ, a sumelor aferente Programului „Școală după Școală” în valoare de 1.094.000 lei,
dar și referitoare la decontarea abonamentelor și cheltuielilor de transport ale elevilor în
cuantum de 121.000 lei.36
33
34
35
36
34
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bacău
Potrivit controlorilor Curții de Conturi a României, ITM Bacău, la nivelul anului 2015,
nu a cuprins în valoarea totală a debitelor și accesoriile aferente acestora, a efectuat înregistrări
contabile eronate privind concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate
și nu a respectat prevederile legale privind inventarierea (procesul verbal de inventariere nu a
fost aprobat de către ordonatorul de credite, lipsește inventarierea faptică la toate elementele
de activ și pasiv care prezintă sold, respectiv creanțele și obligațiile față de terți nu au fost
supuse verificării și confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare și creditoare ale
conturilor de creanțe și datorii potrivit extrasului de cont sau punctaj).37
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Bacău

În anul 2015, Curtea de Conturi a sesizat că au fost menținute eronat, în categoria de
mijloace fixe, bunuri care nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi încadrate în această
categorie, cu o valoare de intrare mai mică decât limita stabilită prin hotărâri ale Guvernului și
amortizate integral, acestea fiind de natura obiectelor de inventar. 38
Totodată, s-a constatat că
nu s-a exercitat controlul financiar preventiv și asupra veniturilor realizate din prestările de
servicii efectuate, că nu există norme proprii privind exercitarea controlului financiar
preventiv și că nu au fost detaliate, prin liste de verificare, obiectivele verificării pentru fiecare
proiect de operațiune supus controlului financiar preventiv.39
Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) Bacău

În urma misiunilor de audit efectuate la structurile teritoriale din subordinea
Ministerului Dezvoltării, au fost descoperite două nereguli în activitatea din anul 2015 a
OSPA Bacău. Pe de o parte nu s-au făcut înregistrări în evidența tehnic-operativă și financiar-
contabilă, reprezentând venituri încasate, debite stabilite prin hotărâri ale instanțelor de
judecată, venituri din studiile pedologice, achiziții de bunuri și servicii, ori înregistrarea în
37
38
39
35
conturi în afara bilanțului a unor active de natura terenurilor și/sau construcții, primite spre
administrare. Pe de altă parte, nu au fost respectate prevederile referitoare la organizarea și
desfășurarea achizițiilor publice.40
Registrul Auto Român (RAR) Bacău

Referitor la achizițiile publice, în cazul contractului „Execuie sediu reprezentanță RAR
Baăcu” s-au constatat plăți nelegale în valoare de 183.000 lei, făcute pentru lucrări
neefectuate, reprezentând, în principal, lucrări de „Amenajarea terenului-Terasamente”. În
acest sens, Curtea de Conturi a recomandat stabilirea întinderii prejudiciului determinat de
nerespectarea clauzelor contractuale referitoare la cantitatea și calitatea bunurilor livrate sau a
lucrărilor executate/serviciilor prestate și/sau la termenele stabilite, respectiv recuperarea
acestuia.41
Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Bacău

Pentru anul 2015, auditorii au consemnat plata nejustificată a unor cheltuieli cu
reparații la autospeciale, efectuate în perioada de garanție.42
UM 02015 - Baza 95 Aeriană Bacău "Căpitan aviator Alexandru Şerbănescu"

În anul 2012, Curtea de Conturi a României a constatat, la Unitatea Militară 02015 ce
corespunde Bazei 95 Aeriene43, că:
• a fost tratat în mod eronat rezultatul reevaluării bunurilor din domeniul public
şi privat al statului, aflate în administrarea unităţii, ca aparţinând în totalitate
activelor fixe corporale neamortizabile.
40
41
42
43
36
• nu au fost înregistrate în contabilitate, în contul analitic „Programe
informatice”, programele informatice create de instituţie sau achiziţionate de la
terţi;
• în contul „Active corporale în curs de execuţie” a fost înregistrat, în mod
eronat, un număr de trei expertize tehnice efectuate asupra unor clădiri aflate în
administrarea instituţiei, primite prin transfer în anul 2011;
• contravaloarea lucrărilor de reparaţii şi renovare executate la subunitatea
„Cercul Militar” în perioada noiembrie 2011-ianuarie 2012, a fost achitată
eronat de la titlul II „Bunuri şi servicii” din sursa „Buget de stat” şi nu din sursa
„Venituri proprii” încasate de Cercul Militar;
• entitatea a înscris, în mod eronat pe facturile fiscale emise, taxa pe valoarea
adăugată, în condiţiile în care aceasta nu era înregistrată în scopuri de TVA;
• denaturarea rulajelor creditoare ale contului „Alte datorii faţă de buget”;
• au fost constatate situaţii de lucrări aferente unor facturi de reparaţii care conţin
articole de deviz neexecutate fizic de antreprenor;44
• au fost identificate abateri de la legalitate şi regularitate privind consumul de
combustibil lichid de tip M, utilizat pentru încălzirea pavilioanelor unităţii
militare, prin supradimensionarea consumului şi nerespectarea normelor de
consum stabilite pentru încălziri centrale, ventilaţii şi activităţi administrativ-
gospodăreşti în unităţile militare ale MApN;
• au fost identificate drepturi de personal neridicate, prescrise, care au fost virate
la bugetul de stat;
• nu a fost încasată în toate cazurile, la termenele prevăzute în contractele
încheiate, contravaloarea serviciilor prestate de subunitatea Cercul Militar, iar
depunerea numerarului în casierie nu s-a efectuat cu respectarea termenului
legal.
44
37
5.2.2. Autorități publice locale și instituții descentralizate
La nivelul ordonatorului principal de credite Unitatea Administrativ-Teritorială Județul

(UATJ) Bacău, se observă o iregularitate în ceea ce privește constatarea prejudiciilor și a
abaterilor financiar contabile de către Camera de Conturi a județului Bacău în ultimii patru
ani, cu valori nesimnificative sau chiar inexistente pe alocuri, fapt care poate pune sub semnul
întrebării activitatea auditorilor desemnați. La polul opus se află UAT Municipiul Bacău, cu
un buget mult mai mare, însă totodată întâmpinând misiuni de audit mult mai vaste, cu o
durată net mai mare față de cele efectuate de Camera de Conturi la UATJ Bacău. De pildă, în
2016, auditorii Camerei de Conturi au efectuat un control care a durat 53 de zile la Consiliul
Județean și instituțiile sale subordonate (5 septembrie-28 octombrie), în timp ce verificările
pentru activitatea din anul 2015 la UATM Bacău s-au desfășurat în două perioade care au
însumat 94 de zile (41+53): 16 februarie-28 martie, respectiv 5 septembrie-28 octombrie.
Situație privind sumele estimate ale abaterilor constatate la nivelul UAT Județul Bacău
pentru activitatea din perioada 2012-201545

2012 0 170.000 50.383.000
2013 47.000 118.000 1.100.000
2014 3.659.000 300.000 10.000
2015 0 90.000 10.204.000
TOTAL/4 ani 3.706.000 678.000 61.697.000
45
38
Așadar, se observă faptul că în cei 4 ani analizați, Camera de Conturi a jud. Bacău a
analizat activitatea mai multor ordonatori terțiari din subordinea Consiliului Județean: Spitalul
Județean de Urgență, Serviciul Public Județean de Drumuri, Centrul Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău, Centrul Școlar de Educație Incluzivă
nr.2 Comănești, Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău, Direcția Județeană de Evidența
Persoanelor Bacău, Serviciul Public Judeţean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea
Activității de Salvamont Bacău, Școala Populară de Arte și Meserii Bacău, Direcția Generală
de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău, Centrul Şcolar de Educaţie
Incluzivă nr.1 Bacău și Şcoala specială ”Maria Montessori” Bacău. Cele mai mari prejudicii
au fost constatate la Spitalul Județean de Urgență, în valoare de 170.000 lei, urmat de
DGASPC Bacău, cu 140.000 lei și Serviciul Public Județean de Drumuri Bacău, cu 62.000 lei.
În ceea ce privește activitatea proprie a Consiliului Județean Bacău din perioada 2012-
2015, cele mai însemnate abateri estimate de Camera de Conturi privesc neînregistrarea
tuturor bunurilor care alcătuiesc domeniul public al UATJ Bacău (abatere de 49.435.000 lei),
nerespectarea prevederilor legale referitoare la plățile care se pot efectua în avans în cazul
asocierii Consiliului Județean cu UATC Mărgineni pentru realizarea proiectului pe fonduri
europene “Iluminat public stradal prin utilizarea energiei solare” (1.100.000 lei), nerealizarea
unor venituri ca urmare a nerespectării prevederilor contractului de finanțare a cheltuielilor
persoanelor cu handicap din centrele rezidențiale (3.418.000 lei), respectiv înregistrarea și
reflectarea eronată în domeniul public al județului a unor bunuri de natura instalațiilor tehnice
(4.487.000) lei.
În perioada analizată (rapoartele întocmite între anii 2013 și 2016), nicio propunere de
sesizare a organelor de urmărire penală nu a fost formulată pentru prejudiciile și abaterile
sesizate la nivelul Consiliului Județean Bacău.
39
Situație privind sumele estimate ale abaterilor constatate la nivelul UAT Municipiul
Bacău pentru activitatea din perioada 2012-201546

2012 23.000 2.594.000 4.628.000
2013 2.506.000 748.000 69.155.000
2014 1.372.000 907.000 11.082.000
2015 7.766.000 31.579.000 53.527.000
TOTAL/4 ani 11.667.000 35.828.000 138.392.000
În ultimii 4 ani, structura județeană băcăuană a Curții de Conturi a României a verificat

mai mulți ordonatori terțiari din surbordinea municipalității: Spitalul de Pneumoftiziologie,
Şcoala cu clasele I – VIII “Nicu Enea”, Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri”, Colegiul
Naţional Catolic “Sfântul Iosif”, Colegiul Tehnic de Comunicaţii “N.V.Karpen”, Şcoala cu
clasele I – VIII ”Mihai Drăgan”, Şcoala gimnazială ”Alexandru cel Bun”, Şcoala cu clasele I –
VIII ”Constantin Platon”, Liceul cu program sportiv, Şcoala ”Alexandru I.Cuza”, Colegiul
Naţional ”Ferdinand I”, Grădiniţa cu program prelungit ”Lizuca”, Colegiul Naţional
Pedagogic “Ştefan cel Mare”, Colegiul Naţional de Artă “George Apostu”, Grădiniţa cu
program prelungit nr.18, Grădiniţa cu program prelungit ”Crai Nou”, Şcoala gimnazială
”Mihail Sadoveanu”, Centrul bugetar “Creşe”, Colegiul Naţional “ Gheorghe Vrănceanu”,
Colegiul Tehnic “Dumitru Mangeron”, Colegiul Economic “Ion Ghica”, Colegiul “Grigore
Antipa”, Colegiul “Henri Coandă”, Colegiul “Mihai Eminescu”, Direcția de Asistență Socială,
Poliția Locală a municipiului Bacău. Cele mai mari nereguli au fost întâlnite la Poliția Locală,
prejudiciul estimat ridicându-se la 378.000 lei. Acesta survine ca urmare acordării nejustificate
a sportului de dispozitiv și a normei de hrană personalului din subordine, dar și ca urmare a
decontării unor cheltuieli cu pregătirea a 18 polițiști cu depășirea tarifelor maximale aprobate
46
40
și plata către SC Gardienii SRL Slatina a unor servicii de pază ce trebuiau suportate de
Consiliul Județean și Instituția Prefectului.47
În ceea ce privește activitatea proprie a municipalității, cele mai semnificative abateri

financiare din punct de vedere al cuantumului lor privesc angajarea, ordonanțarea și lichidarea
peste creditele bugetare alocate pentru reparații curente în anul 2012 (4.309.000 lei),
neevidențierea, neevaluarea/nereevaluarea clădirilor și terenurilor din patrimoniu în 2013
(68.896.000 lei), nesupunerea spre inventariere în anul 2014 a mijloacelor fixe achiziționate în
2011 parte a componentelor 3 și 4 din proiectul “Managementul integrat al deșeurilor în
municipiul Bacău și în zonele învecinate” (7.234.000 lei), respectiv operațiunile efectuate în
2015 ca urmare a falimentului SC CET SA Bacău în 2015.48
La nivelul celor 95 de unități administrativ-teritoriale din județul Bacău și

ordonatorilor lor de credite subordonați, cele mai frecvente abateri cu caracter financiar
contabil sunt următoarele:
• elaborarea, fundamentarea proiectului de buget și modificarea bugetelor inițiale pe

parcursul execuției bugetare;
• exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare;
• abateri privind sistemul de control intern/managerial al entității;
• modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor bugetare, în

cuantumul și la termenele prevăzute de lege, identificarea cauzelor care au determinat
nerealizarea acestora;
• calitatea gestiunii economico-financiare;
• achiziții publice.
47
Sinteza rezultatelor acțiunii de audit desfășurate la UATM Bacău pentru anul 2015, Camera de Conturi a
județului Bacău, pag. 6
48
Date preluate din sintezele rezultatelor acțiunilor de audit desfășurate la UATM Bacău în 2013, 2014, 2015 și
2016, publicate de Camera de Conturi a județului Bacău
41
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Atât partea teoretică cât și studiul de caz ale lucrării de față arată cât de importantă este
activitatea de audit financiar ca formă de control a tuturor activităților economice care se
petrec într-o entitate publică, fie că vorbim de cele centrale, fie de cele care există și activează
la nivel local. Astfel, se observă care este rolul final al auditului, și anume acela de a
eficientiza activitatea economică și organizațională a structurii controlate, scop privit în cazul
înstituțiilor publice aproape exclusiv prin prisma cheltuirii justificate a banului public.
Eficiența în acest caz se referă strict la oportunitatea investițiilor, decisă de obicei de factorul
politic, dar și la calitatea serviciilor publice livrate cetățenilor.
Structura emblematică în materia auditului financiar exercitat în instituțiile publice este
Curtea de Conturi a României, aceasta exercitând control asupra instituțiilor centrale care
gestionează resursele Bugetului de stat, dar și asupra modului în care sunt formate,
administrate și destinate resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale, prin
intermediul camerelor de conturi, structuri teritoriale ale Curții de Conturi.
În fiecare an, Camera de Conturi a județului Bacău verifică circa 50-60 de entități
publice, constatând sute de abateri cu caracter financiar contabil, dar și prejudicii
semnificative, de ordinul a zeci de milioane de lei.
Pentru o mai corectă cheltuire a banilor publici și în contextul multitudii de nereguli
constatate anual de Curtea de Conturi a României la nivelul instituțiilor publice de la toate
nivelurile, cred că este momentul să fie luată în calcul implementarea unei platforme
electronice, accesibilă publicului în orice moment al zilei, unde acesta să poată consulta toate
cheltuielile realizate de instituțiile publice, firmele care câștigă contracte publice, dar și
rezultatele concrete apărute în urma acestor alocări bugetare. O astfel de inițiativă ar
revoluționa finanțele publice, ar consolida încrederea cetățenilor în instituțiile care îi
reprezintă, ar determina funcționarii publici să fie mult mai atenți și proactivi și, în cele din
urmă, ar face activitatea de audit public mai eficientă.
42
BIBLIOGRAFIE
• Crașoveanu (Oprean) Theodora, "Pragul de semnificație, factor decizional în auditul

financiar-contabil", teză de doctorat, Facultatea de Științe Economice, Universitatea
Valahia din Târgoviște, 2006;
• International Standard on Auditing (ISA) 300, “Planning an Audit of Financial
Statements”;
• Popeangă, P. - Auditul financiar, Ed. „Tribuna Economică", Bucureşti, 1999;
• Popeangă P., Bragadireanu C., Audit financiar, Ed. Cartea Universitară, București,
2009, suport de curs;
• Raport privind finanțele publice locale pe anul 2012 la nivelul județului Bacău, Curtea
de Conturi a României, 2013;
• Raportul public pe anul 2012, Curtea de Conturi a României, decembrie 2013;
• Recomandarea internaţională de audit nr.24/1986 a IFAC (Internațional Federation of
Accountants);
• Recomandarea internațională de audit nr. 3 a IFAC (Internațional Federation of
Accountants);
• Recomandarea internaţională de audit nr.9/1982 a IFAC (Internațional Federation of
Accountants);
• Toma M., Chivulescu M. – “Ghid practic pentru audit financiar si certificarea
bilanturilor contabile”, Editat de CECCAR, Bucuresti, 1995;
43
Legislaţie
• Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicată în Monitorul Oficial nr.
953/24 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată și

actualizată.
• Ordonanţa nr. 65 din 19 august 1994 a Guvernului României, privind organizarea

activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, publicată în Monitorul
Oficial nr. 243 din 30 august 1994, modificată şi completată ulterior;
Alte surse
• http://www.curteadeconturi.ro (Curtea de Conturi a României)
• http://legislatie.just.ro (Portal Legislativ)
• www.ifac.org/ (Federația Internațională a Contabililor - IFAC)
44

Disertatie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “NICOLAE TITULESCU”

FACULTATEA DE RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI ADMINISTRAŢIE

DISCIPLINA AUDIT FINANCIAR

TEMA PROGRAMAREA, ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA

Secţiunea 1 - Auditul financiar - aspecte teoretice............................................................7

Concluzii şi propuneri ....................................................................................................... 42

1.1. Definiții, obiective, sferă de activitate

1.2. Funcțiile auditului financiar

2.1. Planul general de audit și pragul de semnificație

De asemenea, auditorul este obligat să acorde o atenție sporită pragului de semnificație

Astfel, pragul de semnificație este caracterizat prin trei elemente specifice:

2.2. Riscurile Auditului

În vederea exprimării unei opinii responsabile, auditorul trebuie să fie informat cu

• Riscuri generale legate de activitatea entității;

3.1. Etapa pregătitoare

3.2. Etapa efecturării auditului financiar

3.3. Etapa valorificării informațiilor obținute în urma auditului financiar

2. Evaluarea controlului intern

4.1. Controlul documentar-contabil

4.2. Controlul faptic

4.3. Opinia auditorului

4.4. Raportul de audit

În ceea ce privește structura, un raport de audit cuprinde următoarele componente:

5.1. Entitățile publice locale controlate de către Curtea de Conturi pentru

D. Regii autonome și societăți comerciale ale autorităților publice locale:

TOTAL 145 5 40 2 2 2 2 17 5 220

Conturi ale României

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bacău

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bacău

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Bacău

Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Bacău

Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău

Direcția Județeană de Sport și Tineret (DJST) Bacău

Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Bacău

Direcția Silvică Bacău

Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Bacău

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Bacău

Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) Bacău

Registrul Auto Român (RAR) Bacău

Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Bacău

UM 02015 - Baza 95 Aeriană Bacău "Căpitan aviator Alexandru Şerbănescu"

La nivelul ordonatorului principal de credite Unitatea Administrativ-Teritorială Județul

An Venituri Prejudicii Abateri financiar

An Venituri Prejudicii Abateri financiar

În ultimii 4 ani, structura județeană băcăuană a Curții de Conturi a României a verificat

În ceea ce privește activitatea proprie a municipalității, cele mai semnificative abateri

La nivelul celor 95 de unități administrativ-teritoriale din județul Bacău și

• elaborarea, fundamentarea proiectului de buget și modificarea bugetelor inițiale pe

• exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare;

• abateri privind sistemul de control intern/managerial al entității;

• modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor bugetare, în

• calitatea gestiunii economico-financiare;

• Crașoveanu (Oprean) Theodora, "Pragul de semnificație, factor decizional în auditul

• Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată și

• Ordonanţa nr. 65 din 19 august 1994 a Guvernului României, privind organizarea

S-ar putea să vă placă și