Editura „ARTIFEX” Bucureşti

1
Contents
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND AUDITUL ÎN DOMENIUL ECONOMIC. ....................... 4
CAPITOLUL 2. MODELE DE CONTROL INTERN. MODELE DE GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ .......... 7
2.1 Repere istorice privind dezvoltarea controlului intern și a guvernanței corporative în
lume. Modelul COSO. ................................................................................................................. 7
2. 2 Modelul COCO. .................................................................................................................. 11
2.3 Comparație între modelele COSO și COCO ........................................................................ 12
CAPITOLUL 3. REPERE PRIVIND IMPLEMENTAREA CONTROLULUI INTERN ȘI GUVERNANȚA
CORPORATIVĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ .................................................................................... 14
3.1 Recunoașterea importanței controlului intern si a guvernanței corporative la nivel
Mondial. ................................................................................................................................... 16
CAPITOLUL 4. AUDITUL INTERN ÎN SECTORUL PRIVAT ................................................................ 20
4.1 Obligativitatea organizării auditului intern și criteriile de mărime în România ................. 20
4.2 Criteriile de mărime și categoriile de entități pentru care se impune organizarea auditului
intern. ....................................................................................................................................... 21
4.3 Obligativitatea organizării controlului intern. Sistemul de control intern, definiție și
modele conform ordinului 1802/2014 ..................................................................................... 23
CAPITOLUL 5. REGLEMENTAREA ŞI COORDONAREA AUDITULUI INTERN ÎN ROMÂNIA .............. 29
5.1 Auditul intern în sectorul privat- obligativitate și criterii. Autorizare, formare continuă și
recunoaștere reciprocă ............................................................................................................ 29
CAPITOLUL 6. SISTEMUL DE CONTROL INTERN MANAGERIAL ÎN SECTORUL PUBLIC .................. 36
6.1 Elemente definitorii pentru dezvoltarea SCIM................................................................... 37
6.2 Conceptul de control intern ............................................................................................... 37
6.3 Necesitatea controlului intern/managerial ........................................................................ 38
6.4 Necesitatea controlului intern/managerial. ....................................................................... 39
6.5 Instrumentele SCIM............................................................................................................ 41
CAPITOLUL 7. AUDITUL PUBLIC INTERN ....................................................................................... 45
7.1 Definiții și termeni specifici : .............................................................................................. 45
7.2 Condițiile impuse profesiei................................................................................................. 49
7.3 Organizarea auditului public intern în România ................................................................ 52
7.4 Compartimentul de audit public intern.............................................................................. 58
7.5 Organizarea auditului intern la nivelul entităților publice ................................................. 59
7.6 Organizarea compartimentelor de audit public intern. ..................................................... 60
7.7 Atribuțiile compartimentului de audit public intern. ......................................................... 62
CAPITOLUL 8. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR DE AUDIT PUBLIC INTERN ȘI TIPURILE DE AUDIT
...................................................................................................................................................... 64

2
 CAPITOLUL 9. METODOLOGIE PRIVIND EXERCITAREA ACTIVITĂŢII DE AUDIT PUBLIC INTERN -
MISIUNE DE ASIGURARE- ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE DIN ROMÂNIA ............................................ 67
DOCUMENTELE SPECIFICE DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII ŞI MISIUNILOR DE AUDIT PUBLIC
INTERN ……………………………………………………………………………………………………………………………………..110
Bibliografie:………………………………………………………………………………150

3
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND AUDITUL ÎN DOMENIUL
ECONOMIC.

Datorită dezvoltării, diversificării și specializării activităților desfășutate în prezent

în sfera economică si socială, noțiunea de audit trebuie atent definită. Termenul fiind
împrumutat și în alte sfere ale economiei, ne vom referii doar la domeniul financiar-contabil,
cel care a și creat această profesie. Alte domenii frecvent auditate includ: managementul
calității, proiectelor, apei și conservarea energiei, etc.

In dicționarul limbii române auditutul este definit ca: Funcție de control și de revizie
contabilă a unei firme; proces prin care persoane competente, independente colectează și
evaluează probe pentru a-și forma o opinie asupra gradului de corespondență între cele
observate și anumite criterii prestabilite. (cf. fr. audit) sau: Control al evidențelor contabile,
al situației financiare a unei societăți; Dare de seamă care reflectă rezultatul unui asemenea
control. Originea cuvantului vine din limba latină , de la verbul audire = a auzi. (cf.
engl. audit, din lat. auditus = auzire, din audire = a auzi).

Așadar, dacă ne dorim să știm ce este auditul, ar trebui să înțelegem această scurtă,
dar complexă definiție care, în cel mai simplificat mod, ne comunică faptul că, auditul este
o activitate desfășurată de profesioniști în domeniul contabilității și auditului, care respectă
principiul independenței, că auditul are funcția principală de a verifica conformitatea
activițății economice (concretizată în documente și evidențe contabile), din punct de vedere
al respectării normelor în vigoare, cu scopul de a da o asigurare rezonabilă că situațiile
financiare prezintă o imagine fidelă și o poziție economică reală, concretizată în opinia de
audit, și, nu în ultimul rând auditul are scopul de a sprijini managementul în documentarea
și fundamentarea deciziilor.

Știm că activitatea de audit a aparut pentru prima dată în Regatul Unit, în perioada
medievală (cu început în anii 200-600, și sfarșit în anii 1500-1700), spre sfărșitul acesteia,
când contabilitatea era ținută manual iar profesionistii în acest domeniu, obișnuiau să audă
(asculte) informațiile înscrise în conturile contabile, care erau citite pentru ei, verificând și
apreciind în acest mod dacă personalul organizației economice era riguros sau neglijent,
corect sau înclinat spre fraudă.

Activitatea de audit s-a perfecționat în timp, ca toate celelalte activități umane,

cunoscând o dezvoltare semnificativă după anul 1776 (atunci când James Watt a perfecționat

4
și produs motorul cu aburi, considerat a fi începutul revoluției industriale. După acest an au
fost înregistrate numeroase progrese tehnice în toate domeniile, care face ca munca manuală
grea să fie înlocuită de mașini iar omul trebuia doar să supravegheze funcționarea corecta a
acestora și să controleze calitatea produselor obținute. Au urmat, la sfârșitul secolului XIX
descoperirea: electricitatății, primele fibre sintetice, vopselurile și substanțele de fertilizare
a solului, telegrafului, telefonului, automobile și avioanele, către începutul secolului XX.
Descoperirea și utilizarea energiei nucleare, inventarea microprocesorului în anul 1970,
industria computererelor, dezvoltarea internetului și digitalizarea au înfluențat semnificativ
întreaga viață social), rezultatul fiind cel pe care îl vedem și trăim astăzi.

În perioada marii industrializări, intreprinderile americane au utilizat pentru prima

data servicii externalizate de audit. În timpul crizei economice din anii 1929 – 1933, acestea
au fost nevoite să reducă cheltuielile cu serviciile de audit extern care certificau situațiile
financiare și conturile întreprinderilor economice și să-și organizeze propriile structuri de
audit intern. Acest moment marchează nașterea auditului intern, când mare parte din lucrările
auditului extern au fost preluate de salariați ai unității economice, rămânând în seama
serviciilor externalizate de audit doar certificarea conturilor si supervizarea. Într-o formă
standardizată acest lucru se menține și astăzi și este rezultatul unui proces început în anul
1941 în SUA, unde se înființează pentru prima data Institutul Auditorilor Interni. În Europa
auditul intern se dezvolta dupa anul 1960 și devine un demers distinct după anui 1980. În
anii 1990 în urma unor studii au fost stabilite aspecte importante, privind locul și rolul
auditului intern după anii 2000, cum sunt: utilitatea lui și în alte domenii cum sunt calitatea
și mediul; instrument indispensabil pentru management; învățământ (devine disciplină
predată); va devenii regulă și obligativitate în întreprinderi mari si mujlocii; va avea rol de
îndrumare și consiliere și nu numai un compartiment care stabilește recomandări. În
contextul economic actual national, comunitar și mondial, activitatea de audit intern devine
tot mai necesară pentru management și auditul extern de cerificare, asigurând o gestiune
corectă a întreprinderii în condiții de complexitate și diversitate a regulilor ce trebuie
respectate, sprijinind implementarea sistemului de control intern managerial caracterizat prin
economicitate, eficacitate și eficiență.

Reluând explicația definiției putem spune că auditul este o funcție de control și

revizie a activității financiar contabilă, că acest proces este realizat de profesioniști (în
prezent, persoane autorizate să desfășoare această activitate, membre CAFR, pentru auditul
financiar din sectorul privat al economiei, aflate sub controlul Autoritatății pentru

5
Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar - ASPAAS, sau persoane calificate
pentru auditul public din sectorul bugetar al economiei aflate sub îndrumarea Unității
Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern - UCAAPI), care respectă principiul
independenței1 și care în timpul misiunii de audit colectează și evaluează probe pentru a-și
forma o opinie asupra gradului de corespondență/conformitate, între cele observate și
criteriile prestabilite în normele ce trebuia respectate de societatea auditată, atăt în ce privește
înregistrarea evenimentelor economice în evidențele contabile proprii cât și în ce privește
întocmirea situațiilor de raportare financiară.

Este important să delimităm auditul extern de auditul intern iar în sfera auditului
intern să delimităm auditul intern propriu domeniului public-bugetar, de auditul intern din
domeniul privat.

Auditul intern are un caracter universal fiind organizat în toate domeniile vieții
economice: industrie, servicii, comerț, cultură, etc. și nu se limitează la activitățile financiar
contabile sau de trezorerie ci sunt înscrise în planul de audit toate activitățile procedurabile
și toate funcțiile unei întreprinderi, acestea fiind auditate periodic. în țara noastră auditul
intern a fost instituționalizat relativ recent și este organizat în servicii, birouri,
compartimente și exercitat de o persoană angajată în acest scop, sau poate fi externalizat.

1 Legea nr. 162 din 6 iulie 2017privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al
situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, Art 21 (1) În
situația în care efectuează un audit statutar, auditorul financiar și/sau firma de audit, precum și
orice persoană fizică aflată în poziția de a influența în mod direct sau indirect rezultatul auditului
statutar trebuie să fie independentă de entitatea auditată și să nu fie implicată în procesul
decizional al entității auditate, în înțelesul Codului etic. ..Art 22-25.

6
CAPITOLUL 2. MODELE DE CONTROL INTERN. MODELE DE GUVERNANŢĂ
CORPORATIVĂ

2.1 Repere istorice privind dezvoltarea controlului intern și a guvernanței corporative în

lume. Modelul COSO.

Așa cum este specificat mai sus, ca activitate de sine stătătoare auditul intern a aparut
în timpul crizei economice din anii 1929-1933 în SUA, când societățile cotate la bursă nu
mai aveau resurse financiare să plăteasc integral serviciile de audit extern, ci doar pe cele de
supervizare și certificare, lucrarile de documentare fiind în seama angajaților proprii.

Datorită rolului important ca, instrument al managementului și cel de a asigura

încredere în situațiile financiare, auditul intern a fost adoptat în toată lumea fiind reglementat
prin norme proprii de către fiecare stat în parte.

Din anul 1929 si pana în prezent toate țarile au dezvoltat sisteme de control intern,
publicate sub forma unor reglementări legale, standarde sau referențiale ce reprzintă cerințe
minime pentru cei interesați de implementarea propriilor proceduri de control intern.

Ca exemple, următoarele coduri de comportament şi norme de referinţă ale diferitelor

ţări, sunt mărturie ale novoii de reglementare privind buna guvernare a societaților de interes
public și nu numai.

Italia- Codul de Autodisciplină (Bursa Italia)-reforma Vietti/Decretul lege 262/2001

Germania- Kon Tray; German Corporate Governance Code

Franţa-Raportul Vienot; Nouvelles Regulations Economiques; Loi sur Securite

finaciare- 2003

SUA-COSO-Report; Sarbanes & Oxley Act

Marea Britanie-Cadbury Code/Combined Code/Higgs Report –Reforma legislativă

a organizaţiilor

Spania-Riuz Code/ Codigo Olivencia-Reforma legislativă a oraganizaţiilor

Belgia-Legea Nr. 08/2002

Mexic-Code of Corporate Governance

7
 Cum au luat naștere aceste coduri și ce cuprinde un astfel de cod?

Toate codurile sunt bazate pe componentele si principiile stabilite initial de modelul

COSO

În ultimii 30 de ani, COSO a fost cadrul dominant de control utilizat în întreaga lume.
Potrivit unui articol din Journal of Accountancy, după adoptarea Legii Sarbanes-Oxley din
2002 „cadrul COSO a devenit parte a unei mișcări mondiale pentru a îmbunătăți
contabilitatea și raportarea rezultatelor financiare”.

Cinci organizații au dezvoltat cadrul COSO, ca o inițiativă comună:

1.Institutul auditorilor interni (IIA),

2.Institutul american al contabililor publici certificați (AICPA),

3.Financial Executives International - Directori financiari internaționali (FEI),

4. Asociația contabililor și profesioniștilor financiari în afaceri (IMA) și

5. Asociația Americană de Contabilitate (AAA).

Conduse inițial de președintele comitetului James C. Treadway, aceste cinci

organizații s-au reunit pentru a înțelege impactul controalelor interne asupra raportării
financiare frauduloase.

Numele COSO este un acronim pentru Comitetul organizațiilor mentionate mai sus,
care au sponsorizat Comisieia Treadway.

Tot în SUA, Legea Sarbanes-Oxley din 2002, ca inițiativă legislativă, a fost adoptată
de guvernul SUA după ce o serie de fraude și scandaluri contabile semnificative au afectat
sever piața de valori din SUA. La fel ca Enron, WorldCom și Tyco International, multe dintre
companiile implicate sunt bine cunoscute chiar și acum la mai mult de 20 de ani de la
dispariția lor. Legislația a fost co-sponsorizată de senatorul american Paul Spyros Sarbanes
(politician și avocat american, membru al Camerei Reprezentanților Statelor Unite din 1971
până în 1977 și senator al Statelor Unite între 1977 și 2007) și de reprezentantul american
(al Congresului Ohio) Michael G. Oxley ca președinte al Comitetului pentru Servicii
Financiare, au fost și sponsori ai Camerei pentru Legea Sarbanes-Oxley din 2002 (care a
promulgat „regulamente ample post-Enron ale companiilor cotate la bursă de unde și legea
Sarbanes-Oxley). Din 2002, multe țări au adoptat legi similare. Două dintre cele mai

8
importante prevederi ale actului sunt Secțiunea 302: Controale de divulgare și Secțiunea
404: Evaluarea controalelor interne. Împreună, cele două secțiuni impun un mediu controlat
pentru raportarea financiară, care include proiectarea, implementarea, testarea și certificarea
eficacității controalelor interne.

Diferență între COSO ( cadru referențial) și SOX ( lege) care împreună abordează
necesitatea unor controale interne mai robuste din diferite unghiuri, este aceea că,
referențialul COSO oferă un cadru pe care managerii îl pot utiliza atunci când își proiectează
mediul de control, acesta a fost actualizat și extins din 2013, incluzând în prezent principii
de bază și punctele de concentrare proprii acestor principii, de luat în considerare la
evaluarea mediului de control, în timp ce legea SOX nu oferă nicio orientare legată de
controalele interne. Actul normativ a implementat un mediu de control eficient ca o cerință
legală pentru toate companiile cotate la bursă, mergând chiar mai departe, și impunând
răspunderea penală CEO-ului și directorului financiar pentru nereușita de a controla riscul
legat de raportarea financiară.

Pentru companiile care trebuie să îndeplinească conformitatea legii SOX, cadrul

COSO oferă o bază solidă pentru proiectarea controalelor interne asupra raportării
financiare. Una dintre principalele dificultăți în dezvoltarea unui mediu de control eficient
este certitudinea că există o acoperire adecvată privind controlul intern al tuturor activităților
care să asigure încredere în raportările financiare.

După cum sa menționat anterior, norma SOX este un act legislativ care include
sancțiuni penale pentru șefii companiilor publice care nu reușesc să mențină un mediu de
control eficient legat de raportarea financiară. Majoritatea auditorilor se concentrează pe
doar două secțiuni ale Legii SOX, și anume Secțiunea 302: Controale de divulgare și
Secțiunea 404: Evaluarea controalelor interne, dar Legea SOX include mult mai multe
secțiuni care descriu în mod specific sancțiunile care provin din neconformitate legate de:
Modificarea documentelor (Sec. 802). Acționarii înșelați (Sec. 807). Fraude prin poștă și
prin fir (Sec. 903).Încălcarea legilor privind pensionarea (sec. 904). Răzbunare împotriva
denunțătorilor (similaritate cu avertizorii de risc din legea anticoruptie de la noi) (Sec. 1107)
etc.

Similar acestei inițiative, adoptată în anul 2002 în SUA și în România au fost

adoptate norme asemanătoare și facem referie aici la Legea Nr. 162 din 6 iulie 2017 privind

9
auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și
de modificare a unor acte normative, care prevede sancțiuni în legatură cu ativitatea de audit.

În afară de amenzi, impactul asupra reputației unei companii ar putea fi catastrofal și

poate conduce, așa cum faptele istorice relevă, la dizolvarea companiilor. Când SUA au
implementat legea SOX, nu toate companiile aveau controale adecvate în ceea ce privește
raportarea financiară. După apariția acestei legi, în primii doi ani de la implementarea ei,
370 companii cotate la bursă s-au retras, degradându-și respectabilitatea și reputația.

Referențialului COSO a fost dezvoltat pentru a ajuta „organizațiile să proiecteze și

să implementeze controlul intern în lumina numeroaselor schimbări din mediul de afaceri
și de operare” și reprezintă un model cuprinzător alcătuit din cinci componente integrate
fiecare cu principii care le susțin, scopul fiind organizarea și realizarea unui control intern
eficient prin aplicarea principiilor aferente celor cinci componente:

Cele cinci componente integrate sunt:

I Mediul de control

1.Exercitați integritatea și valorile etice.

2.Asumați-vă un angajament față de competență.

3.Folosiți consiliul de administrație și comitetul de audit.

4.Facilitați filozofia managementului și stilul de funcționare.

5.Creați o structură organizațională.

6.Eliberarea atribuirii autorității și responsabilității.

7.Utilizați politicile și procedurile de resurse umane.

II Evaluare a riscurilor

1.Creați obiective la nivelul întregii companii.

2.Incorporează obiective la nivel de proces.

3.Efectuați identificarea și analiza riscurilor.

4.Gestionați schimbarea.

III Activități de control

10
1.Respectați politicile și procedurile.

2.Îmbunătățiți securitatea (aplicație și rețea).

3.Conduceți gestionarea schimbărilor de aplicații.

4.Planificați continuitatea activității / backup-uri.

5.Efectuați externalizarea.

IV Informatie si comunicare

1.Măsurați calitatea informațiilor.

2.Măsurați eficacitatea comunicării.

V Monitorizarea

1.Efectuați o monitorizare continuă.

2.Efectuați evaluări separate.

3.Raportați deficiențe.

În lucrarea ”Teoria și practica auditului intern”, Jacques Renard arată că; „la cele 5
elemente ale controlului intern din modelul COSO, poate fi adăugat și auditul intern,
motivația bazându-se pe faptul că auditul intern își aduce aportul la îmbunătățirea
sistemelor de control intern, fără însă a exonera managementul fiecărei entități economice
de obligația și responsabilitea privind prevenirea și descoperirea erorilor și fraudelor”.

2. 2 Modelul COCO.
La fel de apreciat și răspândit este și modelul COCO elaborat în Canada în anul 1995
de Institutul Canadian al Contabililor Autorizați (CICA) având în principal, aceleași
elemente de bază ca și modelul COSO, însă grupate în alt mod.

COCO defineşte controlul intern ca fiind reprezentat de un ansamblul complex de

elemente care include: resursele; sistemele; procedeele, structurile; cultura organizaţională
şi alte componente care puse împreună contribuie la atingerea obiectivelor prin intermediul
altor elemente interdependente cum sunt: mediul de control; evaluarea riscurilor; activitățile
de control; informarea și comunicarea; monitorizarea.

Potrivit principiilor acestui model, sarcinile îndeplinite de personal se bazează pe

urmâtoarele elemente:

11
- înțelegerea scopului acestor sarcini (atribuții), respectiv obiectivul care trebuie atins; (să
cunoști ce trebuie să faci);

- capacitatea sa și competențele care îi revin; (să ai abilitatea să faci);

- angajamentul de a-și realiza bine și la timp atribuțiile; (să îți dorești să faci);

- monitorizarea performanțelor și supravegherea mediului pentru a învăța să se adapteze

schimbărilor. (să te adaptezi schimbărilor).

Acest model de control intern este explicat prin: (a) definiția modelului, (b) criterii
de control și (c) gruparea acestor criterii.

Criteriile de control sunt grupate pe cele patru elemente ale modelului COCO, după
cum urmează:

- criteriile privind scopul contribuie la orientarea organizației și se referă la: obiectivele

acesteia, riscuri și oportunități, politici, planificare, scopuri și indicatori de performanță;

- criteriile privind angajamentul contribuie la afirmarea identității și a valorilor entității și

se referă la valorile etice, integritate, politicile de resurse umane, răspunderile,
responsabilitățile și obligația de raportare;

- criteriile privind capacitatea contribuie la afirmarea componenței entității și se referă la

cunoștințe, competențe, informații și procese de comunicare, coordonare, activități de
control;

- criteriile privind monitorizarea și învățarea contribuie la afirmarea evoluției entității și

se referă la supravegherea mediului intern și a celui extern, monitorizarea performanței
revizuirea, reevaluarea nevoilor de informaţii şi a sistemelor conexe, procesul de
monitorizare şi evaluarea eficacităţii controlului.

2.3 Comparație între modelele COSO și COCO

Modelul COSO defineşte controlul intern ca fiind un proces efectuat de Consiliul de
administraţie, conducere şi întregul personal al entităţii, menit să furnizeze o asigurare
rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivelor organizaţiei, și are în vedere:

- eficiența (datăde raportul dintre rezultatele obținute în activitatea economică și eforturile

depuse) și -eficacitatea (dată de obținerea unui rezultat pozitiv, urmărit, efectul
scontat) operaţiunilor economice;

12
- realitatea rapoartelor financiare (sub aspectul reprezentării în situațiile financiare a
datelor privind întreaga activitate economică într-o maniera căt mai fidelă si reală);

- conformitatea cu legile aplicabile, (respectarea normelor în vigoare privind desfășurarea

activității economice și evidențierea conformă a evenimentelor economice în contabilitatea
proprie)

De la concluziile și direcțiile de dezvoltare stabilite de comisia Treadway și până în

anul 1992, activitatea de audit intern a fost îmbunătățită continuu datorită rolului important
pe care îl reprezintă pentru activitate de management, stabilindu-se astfel principii
fundamentale care definesc activitatea de control intern:

- controlul intern ca proces complex care facilitează atingerea obiectivelor unei entități
economice;

- controlul intern este efectuat de specialiști la fiecare nivel al organizației;

- controlul intern furnizează o asigurare rezonabilă managementului și Consiliului de

Administrație asupra faptului că obiectivele organizației vor fi îndeplinite;

- controlul intern este angrenat în îndeplinirea obiectivelor organizației.

Comparând cele două modele ale controlului intern se pot concluziona următoarele:

a) conform modelului COSO, controlul intern:

- este un proces implementat de toți angajații unei entități;

- are un caracter relativ, oferind o asigurare rezonabilă privind îndeplinirea obiectivelor.

b) conform modelului COCO, controlul intern:

- pune un accent mai mare pe mijloacele implementate;

- are un caracter relativ, nu dă o asigurare absolută considerând că ”ajută la atingerea

obiectivelor”.

13
CAPITOLUL 3. REPERE PRIVIND IMPLEMENTAREA CONTROLULUI INTERN
ȘI GUVERNANȚA CORPORATIVĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

În anul 2012 Comisia Europeană a publicat Compendiul Sistemelor de Control

Public Intern din Statele Membre ale Uniunii Europene, lucarea fiind rezultatul contribuției
tuturor statelor membre.

În Germania- Kon Tray, a fost adoptat German Corporate Governance Code-Cod de

guvernanță corporativă are prezintă reglementări legale esențiale pentru managementul și
supravegherea (guvernarea) companiilor listate la bursa din Germania și conține standarde
recunoscute la nivel internațional și național pentru o guvernare bună și responsabilă. Codul
urmărește să facă sistemul de guvernanță corporativă german transparent și ușor de înțeles.
Scopul său este de a promova încrederea investitorilor internaționali și naționali, a clienților,
a angajaților și publicului larg în gestionarea și supravegherea companiilor de acțiuni
germane listate. Codul clarifică obligația consiliului de administrație și a consiliului de
supraveghere de a se asigura de existența continuă a întreprinderii, dezvoltarea sa durabilă
și crearea de valoare în conformitate cu principiile economiei sociale de piață (interesul
întreprinderii). Legea prevede un sistem de consiliu dual pentru corporațiile germane pe
acțiuni: Consiliul de administrație este responsabil pentru gestionarea întreprinderii.
Membrii săi sunt împreună responsabil pentru managementul întreprinderii. Președintele
Consiliului de administrație coordonează activitatea Consiliului de administrație. Consiliul
de supraveghere numește, supraveghează și consiliază membrii consiliului de administrație
și este direct implicat în deciziile de importanță fundamentală pentru întreprindere.
Președintele Consiliului de supraveghere coordonează activitatea Consiliului de
supraveghere. Membrii consiliului de supraveghere sunt aleși de acționari la adunarea
generală. În întreprinderile care au peste 500 sau 2000 de angajați în Germania, angajații
sunt, de asemenea reprezentați în Consiliul de Supraveghere. Reprezentanții aleși de
acționarii și reprezentanții angajaților sunt obligați în egală măsură să acționeze în interesul
superior al întreprinderii”

În Marea Britanie există -Cadbury Code/Combined Code/Higgs Report- reforma

legislativă a organizaţiilor, care prezintă regulile cunoscute sub denumirea de regulile
Cadbury

Regulile Cadbury sunt ghiduri sau recomandări privind guvernanța corporativă care
au fost stabilite de Comitetul Cadbury din Regatul Unit și prezentate în 1992 cu scopul de a

14
ridica standardele de guvernanță corporativă, precum și de raportare financiară și audit în
cadrul organizațiilor. Există responsabilități ale organelor de conducere, cei însărcinați cu
guvernanța corporativă și ale profesioniștilor care desfășoară activități de raportare
financiară și audit. Regulile Cadbury sunt recomandări menite să crească încrederea în ceea
ce se așteaptă de la cei implicați cu aceste îndatoriri privind guvernanța corporatistă.

Regulile Cadbury au fost prezentate drept Cod de bune practici în 1992 și reprezintă
codul de guvernanță corporativă din Marea Britanie adoptat de toate corporațiile din Marea
Britanie ca set de principii stabilite pentru a crește nivelul de încredere în raportarea
financiară și audit, precum și în guvernanța corporativă. Consiliul de raportare financiară
supraveghează aplicarea acestui cod de guvernanță corporativă și se asigură că toate
companiile cotate la bursă din Londra le respectă. În conformitate cu Legea privind serviciile
și piețele financiare din 2000, companiile cotate la bursă sunt obligate să raporteze modul în
care respectă codul și, în cazurile de neconformitate, acestea ar trebui, de asemenea, să
motiveze acest lucru. Diferite rapoarte și opinii despre buna guvernanță corporativă au fost
sintetizate, integrate și rafinate pentru a naște regulile Cadbury cunoscute sub numele de
Cod. Publicarea „Codului celor mai bune practici” de către raportul Cadbury în 1992 a fost
primul demers de adoptare a codului ca o încercare de a crește nivelul de încredere în
raportarea financiară și audit. Acest obiectiv este declarat clar prin stabilirea a ceea ce este
perceput a fi responsabilitățile celor implicați în guvernanța corporativă, raportarea
financiară și audit.

Dintre recomandările stabilte prin Raportul Cadbury din Marea Britanie privind
guvernanța corporativă redam următoarele; 1. Președintele unei companii ar trebui să fie
separat de CEO (sau director executiv CEO-ul unei corporații sau companie raportează de
obicei consiliului de administrație și este însărcinat cu maximizarea valorii afacerii, care
poate include maximizarea prețului acțiunilor, a cotei de piață, a veniturilor sau a unui alt
element. În sectorul non-profit și guvernamental, directorii generali urmăresc de obicei
obținerea de rezultate legate de misiunea organizației). 2.Un număr minim de trei directori
neexecutivi ar trebui să facă parte din consiliul de administrație al companiei, doi dintre
aceștia nu ar trebui să aibă nicio legătură cu niciun executiv. 3.Un comitet de audit al
consiliului ar trebui să fie format din directori neexecutivi.

Aceste principii privind guvernanța corporativă au fost adăugate la Regulile de listare

ale Bursei de Valori din Londra în 1994.

15
 În 1995, au fost adăugate alte recomandări ca modificări ale principiilor existente în
Codul Cadbury și prezentate în Raportul Greenbury de către un grup de studiu / comitet
înființat de Richard Greenbury cum sunt; 1.Plățile pe termen lung legate de performanță ar
trebui să fie acordate directorilor și acest lucru ar trebui să se reflecte în situațiile financiare
ale companiei. 2.Fiecare consiliu ar trebui să aibă un comitet de remunerare.

În 1998, Ronald Hampel, care a condus un comitet de revizuire, a prezentat un raport

Hampel sugerând că principiile Cadbury și principiile Greenbury ar trebui integrate pentru
a forma un cod combinat. Conținute în raportul Hampel sunt următoarele; 1.Toate zvonurile,
inclusiv pensiile plătite directorilor și directorilor, ar trebui să fie dezvăluite în situațiile
financiare ale companiei. 2.Președintele consiliului ar trebui să fie „liderul” directorilor
neexecutivi. 3.Investitorii instituționali ar trebui să ia în considerare votarea acțiunilor pe
care le dețineau ( deși au respins votul obligatoriu).

În urma raportului Hampel din 1998, un mini-raport a fost produs de către Comitetul
Turnbull în anul următor. Raportul Turnbull a recomandat ca directorii să fie responsabili
pentru raportarea financiară internă și controalele de audit dintr-o organizație. În afară de
raportul Comitetului Turnbull, au existat alte rapoarte care au prezentat ceea ce se așteaptă
să facă directorii neexecutivi, aceste rapoarte includ analiza Higgs și raportul Derek Higgs.
După criza financiară din 2008, un raport a fost produs și de Walker Review. Acest raport s-
a axat pe recomandări pentru toate companiile, dar mai ales pentru industria bancară.
Consiliul de raportare financiară a emis un nou cod de administrare în 2010. De asemenea,
a emis o nouă versiune a Codului de guvernanță corporativă din Regatul Unit.

3.1 Recunoașterea importanței controlului intern si a guvernanței corporative la nivel

Mondial.
INTOSAI - Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit, funcționează
ca o organizație umbrelă pentru comunitatea de audit extern guvernamental. Este o
organizație neguvernamentală cu statut consultativ special la Consiliul Economic și Social
(ECOSOC) al Națiunilor Unite.

În anul 2001, la Congresul Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de

Audit (INCOSAI) s-a stabilit actualizarea Liniilor directoare INTOSAI pentru standardele
de control intern în sectorul public, emise inițial în anul 1992, prin introducerea în document
a tuturor aspectelor de evoluţie recentă, din domeniul controlului intern şi pentru a integra o
serie de elemente ale modelului COSO (Controlul Intern – Cadru integrat).

16
 Prin integrarea acestuia în liniile directoare – activitate realizată de către grupul
operativ al Comitetului Standardelor de Control Intern al INTOSAI – s-a încercat obținerea
unei înțelegeri unitare a modului în care funcționează noul sistem de control intern, de către
reprezentanții Instituţiilor Supreme de Audit.

”Liniile directoare INTOSAI pentru standardele de control intern în sectorul

public2”, fac parte din categoria INTOSAI GOV (ghid/îndrumar pentru buna guvernanță) și
sunt considerate extrem de utile atât managerilor din sectorul public care trebuie să
implementeze sistemul de control intern, cât și auditorilor publici externi, care trebuie să
cunoască acest sistem și să îl evalueze.

Controlul intern în organizațiile din sectorul public trebuie înțeles prin prisma
caracteristicilor specifice a acestora, cum ar fi spre exemplu: îndeplinirea obiectivelor
sociale sau politice; modul în care se utilizează fondurile publice; importanța procesului
bugetar; răspunderea managerilor din sectorul public referitor la implementarea sistemului
de control intern.

Potrivit liniilor directoare INTOSAI privind standardele de control intern în sectorul

public (INTOSAI GOV 9100), controlul intern este format din cinci componente
interdependente (identice cu cele ale modelului COSO):

• Mediul de control

• Evaluarea riscului

• Activitățile de control

• Informare și comunicare

• Monitorizare

Controlul intern este conceput pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la

atingerea obiectivelor generale ale instituţiei. De aceea obiective clar stabilite de către
conducătorii entității și planificarea corespunzătoare a bugetului, constituie o condiţie
obligatorie pentru un control intern eficace.

2
INTOSAI GOV 9100

17
 Cele patru obiective generale ale controlului intern

- răspundere (şi raportare),

- conformitate (cu legile şi reglementările),

- operațiuni (sistematice, cu caracter etic, economice şi eficace) şi

- protejarea resurselor

Există o relaţie directă între obiectivele generale (ceea ce își propune să realizeze o
instituţie) şi cele cinci componente ale controlului intern, (ceea ce este necesar pentru a le
atinge).

- Cele patru obiective generale ale controlului intern sunt reprezentate în schema de
mai jos prin coloane verticale. Cele cinci componente sunt reprezentate prin rânduri
orizontale, iar instituţia sau entitatea şi departamentele acesteia sunt prezentate prin a treia
dimensiune a matricei, din partea laterală.

Fig.1

Controlul intern este relevant pentru toată instituţia în întregul său şi pentru fiecare
departament în parte.

În timp ce sistemul de control intern este relevant şi aplicabil tuturor instituţiilor,

modul implementării de către conducere variază foarte mult în funcţie de natura instituţiei şi
depinde de o serie de factori specifici. Aceşti factori includ, structura organizatorică,

18
genul/profilul riscurilor, mediul de activitate, dimensiunea şi complexitatea activităţilor şi
sistemul de reglementare aplicabil. Deoarece are în vedere situaţia specifică a instituţiei,
conducerea are în vedere o serie de opţiuni privind complexitatea proceselor şi
metodologiilor utilizate pentru aplicarea componentelor sistemului de control intern.

19
CAPITOLUL 4. AUDITUL INTERN ÎN SECTORUL PRIVAT

4.1 Obligativitatea organizării auditului intern și criteriile de mărime în România

În România auditul intern este obligatoriu a fi organizat în cadrul entitățillor supuse

auditului statutar, așa cum prevede Legea nr.162/2017, privind auditul statutar al situațiilor
financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte
normative. Astfel la articolul 65 (Comitetul de audit) punctul (1) prevede că: „Entitățile
de interes public trebuie să aibă un comitet de audit, potrivit legii acesta trebuie să fie
constituit ținând seama de următoarele criterii:
„- să fie independent sau să fie un comitet al consiliului de administrație sau de
supraveghere al entității auditate.
-să fie alcătuit din membri neexecutivi ai consiliului de administrație sau de supraveghere
al entității auditate și/sau din membrii desemnați de adunarea generală a acționarilor sau
asociaților entității auditate sau, pentru entitățile care nu au acționari sau asociați, de un
organism echivalent.
- cel puțin un membru al comitetului de audit trebuie să dețină competențe în domeniul
contabilității și auditului statutar, dovedite prin documente de calificare pentru domeniile
respective.
- comitetul de audit trebuie să aibă calificările prevăzute de lege în domeniul în care își
desfășoară activitatea entitatea auditată.
- majoritatea membrilor comitetului de audit trebuie să fie independenți de entitatea
auditată. Președintele comitetului de audit este numit de membrii acestuia sau de către
consiliul de supraveghere al entității auditate și este independent de entitatea auditată„.
Fără a aduce atingere responsabilității administratorului entității, membrilor
consiliului de administrație/supraveghere, de conducere ori a altor membri care sunt numiți
de adunarea generală a acționarilor sau asociaților din cadrul entității auditate, comitetul de
audit are, printre altele, următoarele atribuții:
„a) informează administratorul entității sau membrii consiliului de
administrație/supraveghere ai entității auditate, după caz, cu privire la rezultatele auditului
statutar și explică în ce mod a contribuit auditul statutar la integritatea raportării financiare
și care a fost rolul comitetului de audit în acest proces;
b) monitorizează procesul de raportare financiară și transmite recomandări sau propuneri
pentru a asigura integritatea acestuia;

20
c) monitorizează eficacitatea sistemelor controlului intern de calitate și a sistemelor de
management al riscului entității și, după caz, a auditului intern în ceea ce privește
raportarea financiară a entității auditate, fără a încălca independența acestuia;
d) monitorizează auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare
anuale consolidate, în special efectuarea acestuia, ținând cont de constatările și concluziile
autorității competente, în conformitate cu art. 26 alin. (6) din Regulamentul (UE) nr.
537/2014;
e) evaluează și monitorizează independența auditorilor financiari sau a firmelor de audit în
conformitate cu art. 21-25, 28 și 29 din prezenta lege și cu art. 6 din Regulamentul (UE) nr.
537/2014 și, în special, oportunitatea prestării unor servicii care nu sunt de audit către
entitatea auditată în conformitate cu art. 5 din respectivul regulament;
f) răspunde de procedura de selecție a auditorului financiar sau a firmei de audit și
recomandă adunării generale a acționarilor/membrilor organului de administrație sau
supraveghere auditorul financiar sau firma/firmele de audit care urmează a fi
desemnată/desemnate în conformitate cu art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, cu
excepția cazului în care se aplică art. 16 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014”.
Subliniem faptul că, potrivit art. 44 din Legea nr. 162/2017, constituie contravenție
nerespectarea cerințelor privind organizarea activității de audit intern și a comitetului de
audit, și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei (ca și în Legea SOX din
SUA).

4.2 Criteriile de mărime și categoriile de entități pentru care se impune organizarea

auditului intern.

Potrivit art. 2 pct. 12 din Legea nr. 162/2017 entătățile de interes public obligate să
organizeze audit intern sunt:

„a) societățile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață
reglementată;

b) instituțiile de credit;

c) societățile de asigurare, asigurare-reasigurare și de reasigurare;

d) instituțiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în

Registrul general; instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică, definite
potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată și a căror activitate este

21
limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică și prestare
de servicii de plată; fondurile de pensii administrate privat, fondurile de pensii facultative
și administratorii acestora; societățile de servicii de investiții financiare, societățile de
administrare a investițiilor, organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, casele
de compensare, contrapărți centrale și operatori de piață/sistem autorizați/avizați de
Autoritatea de Supraveghere Financiară; societățile/companiile naționale; societățile cu
capital integral sau majoritar de stat; regiile autonome”;

Criteriile de mărime pentru obligativitatea auditării situațiilor financiare, altele decat

entitațile de interes public sunt cele stabilite prin Ordinul 1802/2014 la capitolul 10 Audit
„(1) Situațiile financiare anuale ale entităților mijlocii și mari, precum și ale
societăților/companiilor naționale, societăților cu capital integral sau majoritar de stat și
regiilor autonome sunt auditate de unul sau mai mulți auditori statutari sau firme de audit.

(2) Sunt supuse, de asemenea, auditului entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele
a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 3.650.000 EUR / 16.000.000 lei;

b) cifra de afaceri netă: 7.300.000 EUR / 32.000.000 lei;

c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Obligația de auditare se aplică atunci când acestea depășesc limitele de mai sus în
două exerciții financiare consecutive. De asemenea, entitățile respective sunt scutite de la
obligația de auditare a situațiilor financiare anuale dacă limitele a două din cele trei criterii
menționate nu sunt depășite în două exerciții financiare consecutive.

(3) Situațiile financiare anuale ale entităților mici și microentităților se verifică, după caz,
de cenzori, potrivit legii”.

De asemenea, conform OUG 75/1999, republicată, privind activitatea de audit

financiar responsabilii pentru organizarea activității de audit intern, coordonarea
lucrărilor/angajamentelor şi semnarea rapoartelor de audit intern trebuie să aibă calitatea de
auditor financiar activ.
Exercitarea activității de audit intern se realizează în conformitate cu standardele
internaționale de audit intern emise de Institutul Auditorilor Interni din Statele Unite ale
Americii şi adoptate de Cameră și cu respectarea tuturor reglementărilor emise de CAFR
privind activitatea de audit financiar, pentru care Camera este competentă, potrivit legii.

22
 La regiile autonome, companiile/societățile naționale, precum şi la celelalte entități
economice cu capital majoritar de stat, activitatea de audit intern se organizează şi
funcționează potrivit cadrului legal privind auditul public intern din entitățile publice.

4.3 Obligativitatea organizării controlului intern. Sistemul de control intern, definiție și

modele conform ordinului 1802/2014
Cuvântului “control” provine, etimologic vorbind, din expresia din limba latină
“contra rolus” și înseamnă verificarea unui act duplicat/copiat realizat după unul original.

Din punct de vedere semnatic cuvântul control, așa cum este precizat în dicționarul limbii
române, arată acțiunea de verificare permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații
etc., pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire, înseamnă totodată
supraveghere continuă, acțiunea unei instituții sau acțiunea unui grup de persoane care
supraveghează/controlează, anumite activități.

Asadar putem concluziona că sunt două accepțiuni privind noțiunea de control. Cea în
care noțiunea de control arată acțiunea de a verifica, prin diverse tehnici de lucru,
corectitudinea unui act și cea în care noțiunea de control arată acțiunea de examinare
detaliată si/sau supraveghere a unui fenomen sau mecanism economic, ambele acțiuni
desfășurându-se cu scopul de a depista erori și de a stabilii măsuri de corectare a actelor și
de îmbunătățire a activități economice controlate.

Potrivit Standardelor Internaționale de Audit, emise de Consiliul pentru Standarde

Internaționale de Audit și Asigurare (IAASB) al Federației Internaționale a Contabililor
(IFAC), controlul intern este definit ca fiind „Procesul conceput, implementat și menținut de
către persoanele însărcinate cu guvernanța, conducere și alte categorii de personal cu
scopul de a furniza o asigurare rezonabilă privind îndeplinirea obiectivelor unei entități cu
privire la credibilitatea raportării financiare, eficiența și eficacitatea operațiunilor și
conformitatea cu legile și reglementările aplicabile. Termenul de „controale” face referire
la orice aspecte ale uneia sau mai multor componente ale controlului intern.”

În Ordinul Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor

contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale
consolidate la capitolul 11 sunt prevederi privind organizarea controlului intern astfel:

„Controlul intern al entității vizează asigurarea:

– conformității cu legislația în vigoare;

23
– aplicării deciziilor luate de conducerea entității;

– bunei funcționări a activității interne a entității;

– fiabilității informațiilor financiare;

– eficacității operațiunilor entității;

– utilizării eficiente a resurselor;

– prevenirea și controlul riscurilor astfel încât să seasigure realizarea obiectivelor fixate

etc”.

Procedurile de control intern au ca obiectiv:

– pe de o parte, urmărirea înscrierii activității entității și a comportamentului personalului în

cadrul definit de legislația aplicabilă, valorile, normele și regulile interne ale entității;

– pe de altă parte, verificarea dacă informațiile contabile, financiare și de gestiune

comunicate reflectă corect activitatea și situația entității.

Scopul controlului intern este să asigure coerența obiectivelor, să identifice factorii-

cheie de reușită și să comunice conducătorilor entității, în timp real, informațiile referitoare
la performanțe și perspective. Indiferent de natura sau mărimea entității, eforturile depuse
pentru aplicarea unui control intern satisfăcător sunt legate de aplicarea unor bune practici.

Controlul intern se aplică pe tot parcursul operațiunilor desfășurate de entitate, astfel:

a) anterior realizării operațiunilor, cu ocazia elaborării bugetului, ceea ce va permite, ulterior

realizării operațiunilor, controlul bugetar;

b) în timpul operațiunilor, de exemplu, sub aspectul determinării procentului de realizare

fizică a producției în curs de execuție sau a procentului de rebuturi înregistrate;

c) după finalizarea operațiunilor, caz în care verificarea este destinată, de exemplu, să

analizeze rentabilitatea operațiunilor și să constate existența conformității sau a eventualelor
anomalii, care trebuie corectate.

În contextul situațiilor financiare anuale consolidate, aria controlului intern contabil

și financiar se referă la societățile cuprinse în consolidare.

Controlul intern cuprinde componente strâns legate, respectiv:

24
– o definire clară a responsabilităților, resurse și proceduri adecvate, modalități și sisteme de
informare, instrumente și practici corespunzătoare;

– difuzarea internă de informații pertinente, fiabile, a căror cunoaștere permite fiecăruia să

își exercite responsabilitățile;

– un sistem care urmărește, pe de o parte, analizarea principalelor riscuri identificabile în

ceea ce privește obiectivele entității și, pe de altă parte, asigurarea existenței de proceduri de
gestionare a acestor riscuri;

– activități corespunzătoare de control, pentru fiecare proces, concepute pentru a reduce

riscurile susceptibile să afecteze realizarea obiectivelor entității;

– o supraveghere permanentă a dispozitivului de control intern, precum și o examinare a

funcționării sale.

Activitățile de control fac parte integrantă din procesul de gestiune prin care entitatea
urmărește atingerea obiectivelor propuse.

Controlul vizează aplicarea normelor și procedurilor de control intern, la toate

nivelurile ierarhice și funcționale:

aprobare,

autorizare,

verificare,

evaluarea performanțelor operaționale,

securizarea activelor,

separarea funcțiilor.

Evaluarea controlului intern pleacă de la aspecte precum:

– existența de ghiduri și manuale de proceduri;

– garantarea evoluției sistemului de control intern;

– asigurarea posibilității accesului la sistem pentru controlul extern;

– asigurarea posibilității confruntării descrierii teoretice cu realitatea.

În cadrul unui mediu informatizat, controlul intern pleacă de la aspecte precum:

25
– existența unei strategii informatice formalizate, elaborate cu implicarea conducerii
operaționale;

– implicarea conducerii și sensibilizarea sa față de riscurile crescute sau generate de

informatică;

– alocarea de resurse care demonstrează capacitatea sistemului informatic de a-și atinge

obiectivele;

– recrutarea de personal cu un nivel de competență adaptat tehnologiilor utilizate și existența

unui plan de formare continuă care trebuie să permită o actualizare a cunoștințelor.

Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se referă la

evaluarea unor aspecte precum:

– nivelul de dependență a entității de sistemul său informatic, cu influență asupra

continuității exploatării, atunci când dependența este prea mare;

– nivelul de confidențialitate a informațiilor vehiculate de sistem;

– obligația de respectare a dispozițiilor în vigoare referitoare la fiscalitate, protecția

persoanelor, proprietatea intelectuală sau reglementări specifice anumitor sectoare de
activitate.

În domeniul organizării generale, trebuie să existe:

– o documentare referitoare la principiile de contabilizare și control al operațiunilor;

– circuite de informații vizând exhaustivitatea operațiunilor, o centralizare rapidă și o

armonizare a datelor contabile, precum și controale asupra aplicării acestor circuite;

– un calendar al elaborării de informații contabile și financiare difuzate în cadrul grupului,

necesare pentru situațiile financiare ale societății-mamă.

Sunt necesare, de asemenea:

– identificarea cu claritate a persoanelor responsabile cu elaborarea informațiilor contabile

și financiare publicate sau care participă la elaborarea situațiilor financiare;

– accesul fiecărui colaborator implicat în procesul elaborării de informații contabile și

financiare, la informațiile necesare controlului intern;

– instituirea unui mecanism prin care să se asigure efectuarea controalelor;

26
– proceduri prin care să se verifice dacă controalele au fost efectuate, să se identifice abaterile
de la regulă și să se poată remedia, dacă este necesar;

– existența unui proces care urmărește identificarea resurselor necesare bunei funcționări a
funcției contabile;

– adaptarea necesarului de personal și a competențelor acestuia la mărimea și complexitatea

operațiunilor, ca și la evoluția nevoilor și constrângerilor.

Controlul intern contabil și financiar al entității se aplică în vederea asigurării unei

gestiuni contabile și a unei urmăriri financiare a activităților sale, pentru a răspunde
obiectivelor definite.

Definție - Controlul intern contabil și financiar este un element major al controlului

intern. El vizează ansamblul proceselor de obținere și comunicare a informației contabile și
financiare și contribuie la realizarea unei informații fiabile și conforme exigențelor legale.

Ca și controlul intern în general, el se sprijină pe un sistem cuprinzând în special

elaborarea și aplicarea politicilor și procedurilor în domeniu, inclusiv a sistemului de
supraveghere și control.

Controlul intern contabil și financiar vizează asigurarea:

– conformității informațiilor contabile și financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;

– aplicării instrucțiunilor elaborate de conducere în legătură cu aceste informații;

– protejării activelor;

– prevenirii și detectării fraudelor și neregulilor contabile și financiare;

– fiabilității informațiilor difuzate și utilizate la nivel intern în scop de control, în măsura în

care ele contribuie la elaborarea de informații contabile și financiare publicate;

– fiabilității situațiilor financiare anuale publicate și a altor informații comunicate pieței.

Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere:

– existența unui manual de politici contabile;

– existența unei proceduri de aplicare a acestui manual;

– existența de controale prin care să se asigure respectarea manualului;

27
– cunoașterea evoluției legislației contabile și fiscale;

– efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;

– identificarea și tratarea corespunzătoare a anomaliilor;

– adaptarea programelor informatice la nevoile entității;

– conformitatea cu regulile contabile;

– asigurarea exactității și exhaustivității înregistrărilor contabile;

– respectarea caracteristicilor calitative ale informațiilor cuprinse în situațiile financiare,

astfel încât să satisfacă nevoile utilizatorilor;

– pregătirea informațiilor necesare consolidării grupului;

– definirea și distribuirea procedurilor de elaborare a situațiilor financiare anuale

consolidate, către toate entitățile de consolidat.

28
CAPITOLUL 5. REGLEMENTAREA ŞI COORDONAREA AUDITULUI INTERN ÎN
ROMÂNIA

5.1 Auditul intern în sectorul privat- obligativitate și criterii. Autorizare, formare continuă și
recunoaștere reciprocă

Auditul extern și auditul intern în sectorul privat este reglementat în principal, prin
Legea nr. 162 din 6 iulie 2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al
situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative

Auditul statutar se efectuează de către auditorii financiari sau de firmele de audit care
sunt autorizați/autorizate în România în condițiile prezentei legi, care se înscriu ca membri
ai Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR), în condițiile legii, și care se
înregistrează în Registrul public electronic în condițiile stabilite prin lege și prin
reglementările ASPAAS.

Autoritatea competentă responsabilă pentru autorizarea auditorilor financiari și a

firmelor de audit este ASPAAS, care autorizează ca auditori financiari doar persoanele fizice
care îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 162 din 6 iulie 2017. Auditorii financiari
pot efectua audit statutar în numele unei firme de audit sau în nume propriu, conform legii.

ASPAAS autorizează ca firme de audit doar entitățile care îndeplinesc cumulativ

următoarele condiții:

- persoanele fizice care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit trebuie
să fie autorizate ca auditori financiari în România, potrivit legi 162 din 6 iulie 2017;

- majoritatea drepturilor de vot în firma de audit trebuie să fie deținută de firme de

audit care sunt autorizate în orice stat membru sau de auditori financiari autorizați în
România;

- majoritatea membrilor organului administrativ sau de conducere a firmei de audit,

dar nu mai mult de 75%, trebuie să fie reprezentată de firme de audit autorizate în România
sau în oricare dintre statele membre sau de auditori financiari autorizați în România;

- în cazul în care un astfel de organ administrativ sau de conducere nu are mai mult
de 2 membri, unul dintre aceștia trebuie să fie firmă de audit autorizată în oricare dintre
statele membre sau auditor financiar autorizat în România;

29
 -firma de audit trebuie să îndeplinească condițiile referitoare la buna reputație care
trebuie să aibă în vedere un comportament adecvat, cu respectarea cerințelor Codului etic
emis de Federația Internațională a Contabililor (IFAC) și adoptat de ASPAAS, precum și cu
criteriile privind buna reputație stabilite de ASPAAS.

Auditorii financiari pot cere retragerea autorizării și o pot redobândi o singură dată,
fără examen, pe baza unui interviu, dar nu mai târziu de 5 ani de la aprobarea cererii de
retragere.

Prin ordin al președintelui ASPAAS se aprobă reglementări referitoare la

autorizarea auditorilor financiari și a firmelor de audit.

Recunoașterea firmelor de audit din alte state membre

O firmă de audit autorizată într-un stat membru are dreptul să efectueze audit statutar
în România cu condiția ca partenerul-cheie de audit care efectuează auditul statutar în
numele firmei de audit să fie autorizat ca auditor financiar în România.

O firmă de audit autorizată în alt stat membru de origine care dorește să efectueze
audit statutar în România se înregistrează în Registrul public electronic al auditorilor
financiari și firmelor de audit.

ASPAAS înregistrează firma de audit dacă aceasta face dovada că este înregistrată
la autoritatea competentă din statul membru de origine. ASPAAS solicită ca certificatul care
atestă înregistrarea firmei de audit în statul membru de origine emis de autoritatea
competentă din statul respectiv să nu fie mai vechi de 3 luni. ASPAAS informează
autoritatea competentă din statul membru de origine cu privire la înregistrarea firmei de audit
în România.

Retragerea autorizării

ASPAAS retrage autorizarea unui auditor financiar sau a unei firme de audit în
condițiile prevăzute de legea 162 din 6 iulie 2017;

Autorizarea unui auditor financiar sau a unei firme de audit se retrage în cazul în care
buna reputație a acestei persoane sau a firmei a fost serios compromisă.

În înțelesul legii, buna reputație a unui auditor financiar sau a unei firme de audit a
fost serios compromisă în situația în care persoana se află în una dintre următoarele situații:

30
 ”- persoana respectivă a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni cu
intenție;

- față de persoana fizică a fost luată o măsură preventivă privativă sau restrictivă de
libertate în cadrul unui proces penal, în cazul în care se efectuează cercetări sub aspectul
săvârșirii unei infracțiuni cu intenție;

- persoanei fizice i-a fost aplicată pedeapsa complementară și/sau pedeapsa

accesorie a interzicerii exercitării activității de audit financiar;

- persoanei fizice i-a fost aplicată măsura de siguranță prin care i s-a interzis
exercitarea profesiei de auditor financiar;

- persoana respectivă a fost sancționată disciplinar sau administrativ de către alte

autorități, instituții sau organisme române ori străine din domeniul financiar-contabil,
pentru aspecte de natură profesională. Sancțiunile disciplinare sau administrative aplicate
auditorului financiar de către alte autorități, instituții sau organisme române ori străine din
domeniul financiar-contabil cuprind acele sancțiuni aplicate ca urmare a săvârșirii unor
abateri/fapte de natură a aduce atingere exercitării unei activități din punct de vedere
profesional;

- persoanei respective i-au fost aplicate restricții pentru a desfășura activități în

domeniul financiar-contabil de către autorități, instituții sau organisme române sau străine
din domeniul financiar-contabil.

- Autorizarea unei firme de audit se retrage în cazul în care oricare dintre condițiile
impuse de legea 162 din 6 iulie 2017 la art. 3 alin. (5) lit. b) și c) nu mai este îndeplinită și
trece un termen mai mare de 3 luni de la momentul în care oricare dintre condițiile
respective a încetat să mai fie îndeplinită”.

În cazul în care autorizarea unui auditor financiar sau a unei firme de audit este
retrasă din orice motiv, ASPAAS comunică acest fapt, precum și motivele retragerii
autorităților competente relevante ale statelor membre gazdă în care auditorul financiar sau
firma de audit este, de asemenea, înregistrată.

Cerințe educaționale

În vederea autorizării, pe lângă condiția de bună reputație, auditorii financiari trebuie

să îndeplinească, cumulativ, următoarele cerințe:

31
 - sunt licențiați ai unei instituții de învățământ superior sau au un nivel echivalent;

- au urmat un curs de instruire teoretică organizat sau recunoscut de ASPAAS;

- au efectuat un stagiu de pregătire practică;

- au promovat examenul de competență profesională, organizat sau recunoscut de

ASPAAS.

ASPAAS cooperează, pe bază de reciprocitate, în scopul obținerii convergenței

cerințelor prevăzute la prezentul articol, cu autorități competente din alte state membre. În
situația în care se angajează într-o astfel de cooperare, se iau în considerare evoluțiile din
domeniul auditului statutar și al profesiei de auditor și, în special, convergența deja realizată
în cadrul acestei profesii. ASPAAS cooperează cu COESA
(Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului) și cu autoritățile
competente menționate la art. 20 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, în măsura în care
convergența are legătură cu auditul statutar al entităților de interes public.

ASPAAS organizează examenul de competență profesională.

Examenul de competență profesională trebuie să asigure verificarea nivelului necesar

de cunoștințe teoretice în domeniile relevante pentru auditul statutar, precum și a capacității
de a aplica în practică cunoștințele teoretice. Examenul se susține sub formă scrisă.

Prin ordin al președintelui ASPAAS se stabilește modul de organizare și desfășurare

a examenului de competență profesională.

Testul privind cunoștințele teoretice inclus în examenul de competență

profesională acoperă următoarele domenii:

- teoria și principiile contabilității generale;

- cerințele legale și standarde referitoare la întocmirea situațiilor financiare anuale și

consolidate;

- standardele internaționale de contabilitate;

- analiza financiară;

- contabilitatea costurilor și managerială;

- managementul riscului și controlul intern;

32
 - audit și aptitudinile profesionale;

- cerințe legale și profesionale referitoare la auditul statutar și auditorii financiari;

- standardele internaționale de audit, astfel cum sunt menționate la art. 32;

- etică profesională și independența.

Testul include, de asemenea, subiecte din următoarele domenii sau reglementări, în

măsura în care sunt relevante pentru audit:

- legea societăților și reglementările privind guvernanța corporativă;

- legea insolvenței și alte proceduri similare;

- legislația fiscală;

- Codul civil;

- legislația privind asigurările sociale și Codul muncii;

- tehnologia informației și sistemele computerizate;

- finanțe publice, economie generală și de afaceri;

- matematică și statistică;

- principiile de bază ale managementului financiar.

Exceptări

Prin derogare de la prevederile art. 8 și 9 din legea 162/2017, titularul unei diplome
de licență, al unei diplome universitare la nivel de master sau al unei calificări profesionale
în unul ori mai multe dintre domeniile prevăzute la art. 9 din legea 162/2017 este exceptat
de la testul de cunoștințe teoretice inclus în examenul de competență profesională, la
disciplinele respective, în situația în care curricula universitară acoperă una sau mai multe
dintre disciplinele prevăzute la art. 9 din legea 162/2017.

ASPAAS stabilește criteriile care stau la baza încheierii unor acorduri sau protocoale
privind aplicarea excepțiilor, cu instituții de învățământ superior naționale sau internaționale
ori cu organisme profesionale naționale sau internaționale.

Pregătirea practică

33
 Pentru a asigura capacitatea de a aplica în practică cunoștințele teoretice a căror
testare este inclusă în examenul de competență profesională, un stagiar efectuează un stagiu
de pregătire practică de cel puțin 3 ani care va cuprinde, printre altele, participarea la auditul
situațiilor financiare anuale sau al situațiilor financiare anuale consolidate. Stagiul practic se
efectuează la un auditor financiar autorizat în România sau în alt stat membru ori în cadrul
unei firme de audit autorizate în orice stat membru.

Calitatea de angajat a unui stagiar în activitatea de audit financiar în cadrul unei

firme de audit nu îl exonerează de îndeplinirea obligațiilor ce îi revin în calitate de stagiar.

Prin ordin al președintelui ASPAAS se aprobă reglementări privind condițiile în care

un auditor financiar sau o firmă de audit poate oferi îndrumare în activitatea de audit al
situațiilor financiare anuale sau al situațiilor financiare anuale consolidate.

Stagiarii în activitatea de audit financiar pot efectua stagiul de pregătire practică prin
participarea la activitatea de audit al situațiilor financiare anuale sau al situațiilor financiare
anuale consolidate, pe lângă un auditor financiar care își exercită activitatea ca liber-
profesionist sau în cadrul unei firme de audit. Auditorul financiar care își exercită activitatea
ca liber-profesionist sau firma de audit, după caz, va elibera un document oficial care să
ateste efectuarea stagiului.

ASPAAS elaborează normele pentru desfășurarea stagiului de pregătire practică a

stagiarilor.

Sunt stagiari în activitatea de audit financiar persoanele fizice care îndeplinesc,

cumulativ, următoarele condiții:

- sunt licențiate ale unei instituții de învățământ superior. Diploma obținută la

absolvirea instituției de învățământ superior trebuie să fie recunoscută/echivalată de către
Ministerul Educației Naționale;

- au promovat testul de verificare a cunoștințelor pentru accesul la stagiu;

- au o bună reputație;

Domeniile din care se susține testul de verificare a cunoștințelor pentru accesul la

stagiu se stabilesc de ASPAAS.

Formarea continuă

34
 Auditorii financiari trebuie să participe la programe adecvate de formare continuă
pentru a-și menține cunoștințele teoretice, competențele și valorile profesionale la un nivel
suficient de înalt.

ASPAAS organizează programele de formare continuă pentru auditorii financiari.

Nerespectarea cerințelor privind formarea continuă constituie abatere

administrativă și se sancționează conform prevederilor art. 40 alin. (4) din legea 162/2017.

Autorizarea auditorilor financiari din alt stat membru

ASPAAS autorizează auditorii financiari care au fost autorizați în alt stat membru,
potrivit procedurii de autorizare aprobate prin ordin al președintelui ASPAAS.

Procedura prevăzută mai sus nu depășește cerința de a promova un test de aptitudini,

în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea
diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu
modificările și completările ulterioare.

Testul de aptitudini se susține în limba română și se limitează la verificarea deținerii

unui nivel corespunzător de cunoștințe din legislația românească, în măsura în care sunt
relevante pentru auditul statutar.

ASPAAS cooperează cu celelalte organisme de supraveghere din statele membre,

în cadrul COESA (COESA înseamnă Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a
Auditului), în vederea obținerii convergenței cerințelor privind stagiul de adaptare și testul
de aptitudini. ASPAAS, prin activitățile sale, se asigură că cerințele sunt predictibile și
transparente.

35
CAPITOLUL 6. SISTEMUL DE CONTROL INTERN MANAGERIAL ÎN SECTORUL
PUBLIC

Fiecare instituție publică are trei piloni importanți sau trei paliere de control pentru a
asigura un management performant.

1. Controlul financiar preventive propriu (CFPP) sau cel delegat (CFPP)

2.Sistemul de control intern managerial (SCIM) (organizarea, implementarea și

dezvoltare)

3.Auditul public intern – cea mai inalta forma de control a activității unei instituții
publice.

Controlul financiar preventiv propriu (CFPP) sau cel delegat (CFPD) este
relglementat de Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice, care la Art. 23
precizează următoarele: Controlul financiar preventiv și auditul intern se exercita asupra
tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și sunt
exercitate conform reglementărilor legale în domeniu , iar la Art. 24, (1) Angajarea,
lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de
credite, iar plata acestora se efectuează de către conducătorul compartimentului financiar-
contabil/persoana responsabilă cu efectuarea plății. (2) Angajarea și ordonanțarea
cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu
și a controlului financiar preventiv delegat, după caz, potrivit dispozițiilor legale. Controlul
financiar preventiv delegat se exercita de Ministerul Finanțelor Publice.

În ce privește prevederile privind condițiile de separare a atribuțiilor, primează

îndeplinirea activitatilor decât separarea atribuțiilor în anumite condiții extreme și rare
pentru ca activitatea să nu se intrerupă dacă nu există persoană calificată pentru CFPP.

Controlul financiar preventiv reglementat de Ordonanța nr. 119 din 31 august 1999
privind controlul intern și controlul financiar preventiv, altături de auditul intern, vizează
toate operațiunile de încasari, plăți, creșteri, diminuari de patrimoniu. Pentru plăți criteriul
de baza este să existe sume prevazute în buget pentru aceste cheltuieli și să existe o baza
legala pentru aceastea.

36
6.1 Elemente definitorii pentru dezvoltarea SCIM

-Schema logica pentru dezvoltarea SCIM

- Compenentele controlului intern / Construcția pe 5 piloni a SCIM

- Standardele SCIM

- Instrumente utilizate pentru implementarea scim/ Metodologia necesara a fi parcursă pentru

dezvoltarea SCIM la nivelul entității.

- Importanța implementării SCIM,

-Identificarea și elaborarea documentelor justificative pentru implementarea SCIM

Metodologia de raportare a implementării și dezvoltării SCIM

Raportarea progreselor privind SCIM

- Completarea raportului de autoevaluare annual privind stadiul dezvoltării SCIM

6.2 Conceptul de control intern

Acceptiune largă – controlul intern reprezintă răspunsul la întrebarea „ce se poate face
pentru a deține un control cât mai bun asupre activităților”?

Definiții:

1.Reprezintă ansamblul politicilor şi procedurilor concepute şi implementate de către

managementul şi personalul entităţii publice, în vederea furnizării unei asigurări rezonabile
pentru: atingerea obiectivelor entităţii publice într-un mod economic, eficient şi eficace;
respectarea regulilor externe şi a politicilor şi regulilor managementului; protejarea bunurilor
şi a informaţiilor; prevenirea şi depistarea fraudelor şi greşelilor; calitatea documentelor de
contabilitate si producerea în timp util de informaţii de încredere, referitoare la
segmentul financiar şi de management3.

3 Comisia Europeană

37
2.Este un instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabilă că
obiectivele managementului sunt îndeplinite4.

3.Orice măsură luată de conducere, consiliu şi alte părţi pentru a gestiona riscurile şi a mări
probabilitatea ca obiectivele şi scopurile stabilite să fie atinse. Conducerea planifică,
organizează şi direcţionează realizarea unor acţiuni suficiente pentru a furniza o asigurare
rezonabilă privind atingerea obiectivelor şi scopurilor5.

4. Un ansamblu de dispozitive implementate de catre responsabilii de la toate nivelurile

organizatiei pentru a detine controlul asupra functionarii activitatilor lor6. Controlul intern
este privit ca o functie manageriala si nu ca o operatiune de verificare.

6.3 Necesitatea controlului intern/managerial

1. Argument de ordin istoric: angajamentul luat de România în procesul de aderare la

Uniunea Europeană de adoptare a unui nou tip de management în entităţile publice,
care viza întărirea responsabilităţii manageriale şi implementarea SCI/M; un element
urmărit în evaluarea sistemelor de control existente în ţările candidate la uniune îl
reprezenta implementarea CFPI

2. Argument de ordin managerial: SCI/M asigură exercitarea tuturor funcţiilor

managementului (ex.: planificarea, organizarea, conducerea, controlul - R.L. Daft).
Controlul reprezintă o funcţie de bază a managementului, fiind exercitat prin
elementul cheie - activităţile de control.

3. Sprijină atingerea scopului entităţii: SCI/M crește probabilitatea de atingere a

obiectivelor prin maniera sistematică de aplicare (obiective, indicatori, riscuri,
atribuții, organizare, proceduri etc.). De asemenea, reducere erorile, riscul de fraudă,
pierderile, ineficiența, sprijină respectarea normelor, emiterea de raportări sincere.

4 (INTOSAI- Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI)

funcționează ca o organizație umbrelă pentru comunitatea de audit extern guvernamental.
Este o organizație neguvernamentală cu statut consultativ special la Consiliul Economic și
Social (ECOSOC) al Națiunilor Unite.)

5 Standardele Institutului Auditorilor Interni – Glosar

6 Ordinul SGG 600/2018

38
 Dacă nu există CI/M poate fi ameninţată chiar existenţa sau continuitatea
organizaţiei.

4. Instrumentul de alertare al managementului: prin CI/M compară rezultatele obţinute

de entitate cu obiectivele stabilite pentru identificarea unor posibile abateri,
analizează cauzele care le-au determinat şi dispune măsurile corective sau preventive
ce se impun în timp util.

Concluzie: Controlul intern este setul de politici interne prin care managementul ofera
asigurare atat organizatiei proprii cat si factorilor interesaţi cu privire la atingerea
obiectivelor în condiţiile respectării celor 4 “E” (economicitate, eficienta, eficacitate, etica),
a regularitătii / conformităţii cu legile si normele incidente, precum si a implementarii
bunelor practici în domeniul respectiv de activitate.

6.4 Necesitatea controlului intern/managerial.

- Art. 4 din O.G. nr. 119/1999 – „fiecare conducător de entitate are obligaţia implementării
şi dezvoltării SCI/M, iar neaplicarea dispoziţiilor menţionate poate implica sancţiuni
contravenţionale. Art 27 și 28 Sancțiunea aplicată de MFP„

- Art.2 din ordinul SGG 600/2018 – “Conducătorul fiecărei entităţi publice dispune, ţinând
cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi de funcţionare, precum şi de
standardele de control intern managerial, măsuri necesare pentru implementarea şi
dezvoltarea sistemului de control intern managerial”

- Art.3 din ordinul SGG 600/2018. „În vederea monitorizării, coordonării și îndrumării
metodologice a implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial,
conducătorul entității publice constituie, prin act de decizie internă, o structură cu atribuții
în acest sens, denumită Comisia de monitorizare„.

- Art. 8 (1) „Stadiul implementării și dezvoltării sistemelor de control intern managerial la

nivelul entităților publice, constatat de către Comisia de monitorizare, face obiectul
informării, prin întocmirea de situații centralizatoare anuale, conform modelului prevăzut
în Situația centralizatoare privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control
intern managerial, care se transmit entităților publice ierarhic superioare,
trimestrial/annual„.

39
 Comisia de monitorizare

Comisia de monitorizare cuprinde conducătorii compartimentelor incluse în primul

nivel de conducere din structura organizatorică a entităţii publice, cu excepţia
compartimentului de audit public intern în cazul entităţilor publice locale care nu au o
structură organizatorică dezvoltată, Comisia de monitorizare poate cuprinde
reprezentanţi/coordonatori ai compartimentelor, desemnaţi de către conducătorul entităţii
publice.

Comisia de monitorizare este coordonată de către un preşedinte (angajat cu funcție de

conducere) (recomandat conducătorul 2), care poate fi conducătorul entităţii sau o altă
persoană de conducere cu autoritate, delegată de acesta şi asistată de un secretariat tehnic

Atribuții și responsabilități

- Elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial

(Obiective; Activități; Acțiuni; Responsabilități; Termene)

- Coordonează și organizează activitatea de autoevaluare

- Întocmește situația sintetică a rezultatelor autoevaluării (anexa 4.2.)

- Apreciază gradul de conformitate a SCI/M cu standardele

- Elaborează chestionarul de autoevaluare privind SCI/M

- Elaborează situațiile centralizatoare semestriale și anuale privind stadiul SCI/M

- Primește rapoarte și informări privind implementarea standardelor de către

compartimentele și entitățile subordonate

- Coordonează procesul de actualizare a obiectivelor generale şi specifice, a

activităţilor procedurale, a procesului de gestionare a riscurilor, a sistemului de
monitorizare a performanţelor, a situaţiei procedurilor şi a sistemului de monitorizare
şi de raportare, respectiv informare către conducătorul entităţii publice

- Analizează şi prioritizează riscurile semnificative, care pot afecta atingerea

obiectivelor entităţii publice, prin stabilirea profilului de risc şi a limitei de toleranţă
la risc, anual, aprobate de către conducerea entităţii

- Analizeaza Planul de implementare a măsurilor de control pentru riscurile

semnificative la nivelul entităţii publice

40
 Erori posibile

- Nefuncționarea comisiei sau funcționare discontinuă

- Nu se întocmesc documente privind funcționarea comisiei și deciziile luate (procese

verbale de ședință)

- Comisia funcționează dar nu își îndeplinește toate rolurile (privind analiza riscurilor,
a gradului de îndeplinire a obiectivelor, analiza procedurilor, etc.)

- Comisia nu ia decizii (în procesele verbale doar se consemnează discuții). Exemplu

de decizie: Avizarea programului de dezvoltare a SCI/M pentru anul 20XX/ Se vor
redefini obiectivele astfel încât să răspundă cerințelor SMART etc.

- Deciziile comisiei nu au termene precise și responsabili

- Deciziile luate de comisie nu sunt puse în practică sau nu sunt urmărite

6.5 Instrumentele SCIM

1. Obiective (efecte poztive pe care conducerea încearcă să le realizeze, sau elemente / efecte
negative pe care conducerea incearcă să le evite).

2. Mijloace (Ansamblul resurselor umane, financiare și materiale privite în corelație cu

realizarea obiectivelor).

3. Sistemul informational (reprezentat de totalitatea procedeelor, metodelor și mijloacelor,

utilizabile la nivelul entitatii, în cadrul procesului informational considerat ca rezultat al
operațiilor de culegere, prelucrare, sistematizare, transmitere, valorificare, stocare a datelor,
și informațiilor.

Practica a dovedit ca proiectarea sistemului informational al unei entități publice nu poate

aborda de la început întregul acesteia, ci trebuie efectuată mai întâi în domenii restrânse, pe
subsisteme, între care se vor stabilii ulterior legaturile de corespondență.

4. Organizarea reprezintă un ansamblu de măsuri, metode, tehnici, mijloace și operațiuni,

prin care conducerera stabileste componentele procesuale și structurale ale entității publice,
în vederea realizării obiectivelor propuse.

41
5. Procedurile reprezintă totalitatea pașilor urmați, a metodelor de lucru stabilite și regulilor
de aplicat în vederea executării activității, atribuției sau sarcinii. Exemple PO de inventariere
a patrimoniului, PO de organizare a concursurilor etc,

Componentele SCIM

AUDIT ȘI
EVALUARE

CONTROL

INFORMARE ȘI
COMUNICARE
PERFORMANȚĂ ȘI
MANAGEMENTUL RISCURILOR

MEDIUL DE CONTROL

Standardele de control intern managerial reprezintă un ansamblu minimal de reguli de

management care trebuie sa fie aplicat în orice entitate publică.

Reglementarea standardelor de control intern managerial / control intern a urmarit, pe de o

parte, crearea unui model de control managerial unitar și coerent pentru entitățile publice,
iar, pe de altă parte, utilizarea standardelor drept sistem de referință în raport cu care se
evaluează calitatea sistemelor de control managerial ale entităților publice.

Instrumente utilizate pentru implementarea celor 16 standarde de control intern

1. Descrierea standardului sau definiția

2. Cerințe generale ale standardului. Pe baza lor este conceput programul de implementare a
SCIM. fiecare cerință trebuie implementata la nivelul compartimentului. În activitate de
audit verifici dacă cerintele sunt implementate.

3.Referințe legislative. Pentru fiecare standard exista o legislație națională

42
 Standardele au ca scop crearea unui:

- model de control managerial uniform şi coerent

- referenţial/criteriu în raport cu care se evaluează sistemele de control intern
Standardele definesc un minimum de reguli de management

Pentru implementare se parcurg toate elementele cheie pentru fiecare obiectiv

Ca organizare sunt grupate în cadrul a cinci elemente-cheie ale controlului:

1. Mediul de control (Standardul 1-Etica, Integritatea/ Standardul 2-Atribuţii,

Funcţii, Sarcini/ Standardul 3-Competenţa, Performanţa/ Standardul 4-
Structura Organizatorică)

2. Performanţe şi managementul riscului (Standardul 5- Obiective/

Standardul 6 - Planificarea/ Standardul 7 - Monitorizarea Performanţelor/
Standardul 8 – Managementul Riscului)

3. Activităţi de control (Standardul 9 - Proceduri/ Standardul 10 -

Supravegherea/ Standardul 11- Continuitatea Activităţii )

4. Informarea şi comunicarea (Standardul 12-Informarea Si Comunicarea/

Standardul 13- Gestionarea Documentelor/ Standardul 14 - Raportarea
Contabila Si Financiara)

5. Auditarea şi evaluarea (Standardul 15 - Evaluarea Sistemului De Control

Intern/Managerial/ Standardul 16 - Auditul Intern)

Lista standardelor de control intern managerial la entitățile publice

a) Mediul de control

– Standardul 1 - Etica și integritatea

– Standardul 2 - Atribuții, funcții, sarcini

– Standardul 3 - Competență, performanță

– Standardul 4 - Structura organizatorică

b) Performanțe și managementul riscului

– Standardul 5 - Obiective

43
– Standardul 6 - Planificarea

– Standardul 7 - Monitorizarea performanțelor

– Standardul 8 - Managementul riscului

c) Activități de control

– Standardul 9 - Proceduri

– Standardul 10 - Supravegherea

– Standardul 11 - Continuitatea activității

d) Informarea și comunicarea

– Standardul 12 - Informarea și comunicarea

– Standardul 13 - Gestionarea documentelor

– Standardul 14 - Raportarea contabilă și financiară

e) Evaluare și audit

– Standardul 15 - Evaluarea sistemului de control intern managerial

– Standardul 16 - Auditul intern

Ordinul mai cuprinde Anexe. în Anexa 4.1 chestionar de autoevaluare a stadiului de

implementare a standardelor de control intern managerial.( sunt incluse criterii generale,
instrucțiuni de evaluare a stadiului implementării standardului și chestionarul de
autoevaluare care stau la baza completarii Anexei 4.2 Situația sintetică a rezultatelor
autoevaluării, pe baza căreia se genereaza Anexa 4.3 RAPORT asupra sistemului de control
intern managerial la data de 31 decembrie 20.....

Referitor la implementarea standardelor de control intern managerial se ține seama

de cele trei elemente importante ale fiecărui standard; descrierea, cerințe generale și referințe
legislative, urmărinduse criteriile generale de evaluare a stadiului implementării prin
întocmirea documentelor justificative care să explice stadiul impemantării standardului.

44
CAPITOLUL 7. AUDITUL PUBLIC INTERN

Definim auditul intern folosind următoarea definiţie IIA (2 ): „Auditul intern este o
activitate independentă, obiectivă de asigurare şi consultanţă proiectată pentru a adăuga
valoare şi a îmbunătăţi operaţiunile unei organizaţii. Ajută o organizaţie să-şi îndeplinească
obiectivele printr-o abordare sistematică şi disciplinată de evaluare şi îmbunătăţire a
eficienţei procesului de management al riscului, control şi guvernanţă” (Institutul
Auditorilor Interni). Auditul intern este o parte integrantă din controlul public intern. Totuşi,
spre deosebire de alte aspecte ale controlului intern, care cad în sarcina managerului,
auditul intern este independent din punct de vedere funcţional de managementul de top.

Organizarea și exercitarea auditului public intern în entitățile publice este

reglementată, de Legea 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern.

Modificari ale acestei legi au fost realizate prin Legea nr. 191/2011 pentru
modificarea și completarea Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, dându-se textelor
o nouă numerotare.

Alte modificări si completari în perioada 2002-2021 au fost prin: – Ordonanța

Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind auditul
intern; – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2009 privind reglementarea unor măsuri
financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar; – Legea nr. 329/2009
privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice,
susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și
Fondul Monetar Internațional; – Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice.

7.1 Definiții și termeni specifici :

Conform Legii nr. 672 din 19 decembrie 2002 (republicată)privind auditul public
intern, expresiile și termenii următori se pot definii după cum urmează

”Audit public intern – este o activitate funcțional independentă și obiectivă, de

asigurare și consiliere, concepută să adauge valoare și să îmbunătățească activitățile
entității publice. Activitatea de audit public intern ajută entitatea publică să își
îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică și metodică, evaluează și

45
îmbunătățește eficiența și eficacitatea managementului riscului, controlului și proceselor de
guvernanță;

Autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale

care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public;
sunt asimilate autorităților publice structurile asociative ale autorităților publice locale și
alte persoane juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică
și sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;

Cadrul general de competențe profesionale al auditorului intern din sectorul

public, denumit în continuare cadrul general de competențe profesionale - cuprinde
domeniile și, în cadrul lor, cunoștințele, abilitățile și valorile profesionale necesare
exercitării activității de audit public intern în entitățile publice și care sunt specificate în
Standardul Ocupațional "Auditor intern în sectorul public";

Carta auditului public intern - document oficial care definește scopul, obiectivele,
organizarea, competențele, responsabilitățile și autoritatea structurii de audit în cadrul
entității publice, sfera de aplicare, natura serviciilor de asigurare și consiliere, metodologia
de lucru, regulile de conduită a auditorilor interni și stabilește necesitatea accesului la
documente, bunuri și informații, cu ocazia misiunilor de audit desfășurate;

Certificat de atestare a auditorului intern din sectorul public, denumit în continuare

certificat de atestare - document emis de Ministerul Finanțelor Publice, prin Unitatea
Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), care atestă îndeplinirea
condițiilor necesare pentru ca un auditor intern să desfășoare activități de audit public
intern în entitățile publice;

Compartiment de audit public intern - noțiune generică privind tipul de structură

funcțională de bază a auditului public intern care, în funcție de volumul și complexitatea
activităților și riscurile asociate de la nivelul entității publice, poate fi: direcție generală,
direcție, serviciu, birou sau compartiment cu minimum 2 auditori interni, angajați cu normă
întreagă;

Control intern - totalitatea politicilor și procedurilor elaborate și implementate de

managementul entității publice pentru a asigura: atingerea obiectivelor entității într-un mod
economic, eficient și eficace; respectarea regulilor specifice domeniului, a politicilor și
deciziilor managementului; protejarea bunurilor și informațiilor, prevenirea și depistarea

46
fraudelor și erorilor; calitatea documentelor contabile, precum și furnizarea în timp util de
informații de încredere pentru management;

Control financiar public intern - întregul sistem de control intern din sectorul
public, format din sistemele de control ale entităților publice, ale altor structuri abilitate de
Guvern și din unitățile centrale responsabile cu armonizarea și implementarea principiilor
și standardelor de control și de audit;

Cooperare pentru asigurarea activității de audit public intern în entitățile publice

locale - exercitarea activității de audit public intern pentru mai multe entități publice locale
de compartimente de audit public intern organizate la nivelul structurilor județene cu
personalitate juridică ale structurilor asociative ale autorităților administrației publice
locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, precum și la nivelul altor structuri asociative
de utilitate publică de interes general pentru administrația publică locală, în conformitate
cu hotărârile consiliilor locale; condițiile și termenii cooperării sunt stabiliți într-un singur
acord de cooperare;

Economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea

rezultatelor estimate ale unei activități, cu menținerea calității corespunzătoare a acestor
rezultate;

Eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre

activități și raportul dintre efectul proiectat și rezultatul efectiv al activității respective;

Eficiență - maximizarea rezultatelor unei activități în relație cu resursele utilizate;

Entitate publică - autoritatea publică, instituția publică, compania/societatea

națională, regia autonomă, societatea comercială la care statul sau o unitate administrativ-
teritorială este acționar majoritar și care are personalitate juridică, precum și entitatea
finanțată în proporție de peste 50% din fonduri publice;

Fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului,
bugetele instituțiilor publice autonome, fondurile provenite din credite externe contractate
sau garantate de stat și a căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri
publice și din fonduri externe nerambursabile;

47
 Guvernanță - ansamblul proceselor și structurilor implementate de management în
scopul informării, direcționării, conducerii și monitorizării activităților entității publice
către atingerea obiectivelor sale;

Instituție publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administrația

Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte
autorități publice, instituțiile publice autonome, unitățile administrativ-teritoriale, respectiv
comunele, orașele, municipiile, județele, sectoarele și municipiul București, instituțiile
publice centrale și locale subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor
entități publice, indiferent de modul de finanțare a activității lor;

Instituție publică mică - instituția care derulează un buget anual de până la nivelul
echivalentului în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani consecutiv;

Instituții autorizate - instituții de învățământ superior acreditate în România,

precum și furnizori de formare profesională autorizați de Consiliul Național al Calificărilor
și al Formării Profesionale a Adulților (CNCFPA);

Patrimoniu public - totalitatea drepturilor și obligațiilor statului, unităților

administrativ-teritoriale sau ale entităților publice ale acestora, dobândite sau asumate cu
orice titlu; fac parte din patrimoniul public drepturile și obligațiile referitoare atât la
bunurile din domeniul public, cât și din domeniul privat al statului și al unităților
administrativ-teritoriale;

Pista de audit - stabilirea fluxurilor informațiilor, atribuțiilor și responsabilităților

referitoare la acestea, precum și a modului de arhivare a documentației justificative
complete, pentru toate stadiile desfășurării unei acțiuni, care să permită, totodată,
reconstituirea operațiunilor de la suma totală până la detalii individuale și invers;

Standard Ocupațional "Auditor intern în sectorul public"document aprobat în

baza Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului
Național al Calificărilor și al Formării Profesionale a Adulților, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, care precizează unitățile de competență și nivelul
calitativ asociat rezultatelor activităților specifice privind ocupația de auditor intern în
sectorul public;

Structuri asociative ale autorităților publice locale, denumite în continuare structuri

asociative - includ: Asociația Comunelor din România, Asociația Orașelor din România,

48
Asociația Municipiilor din România, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România
și alte forme asociative de interes general pentru administrația publică locală, constituite
potrivit legii, precum și structurile teritoriale cu personalitate juridică ale acestora, după
caz.

Dobândirea competențelor - procesul prin care se obțin cunoștințele, abilitățile și

valorile profesionale necesare unei persoane pentru a planifica și executa misiuni de audit
public intern la entitățile publice și a căror deținere este verificată prin testare”.

7.2 Condițiile impuse profesiei

Auditorii interni conform articolului 20 din Legea nr. 672 din 19 decembrie 2002
privind auditul public intern trebuie să îndeplinească următoarele condiții.

Auditorii interni care sunt funcționari publici sunt recrutați, se supun regimului
juridic privind incompatibilitățile, au drepturi și obligații, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, precum și cu prevederile Legii 672 din 19 decembrie 2002 privind
auditul public intern, aftfel:

Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entității

publice, respectiv de către organul colectiv de conducere, cu avizul conducătorului
compartimentului de audit public intern.

Cadrul general de competențe profesionale ale auditorilor interni din sectorul public
acoperă, potrivit Standardului ocupațional aprobat pentru această ocupație, cel puțin
următoarele domenii:

1. audit intern;

2. managementul riscului, controlul intern și guvernanță;

3. management;

4. contabilitate;

5. finanțe publice;

6. tehnologia informației;

7. drept.

49
 Recunoașterea competențelor profesionale dobândite de auditorul intern se
realizează prin verificarea cunoștințelor dobândite în domeniile, prin testare tip grilă, de către
Ministerul Finanțelor Publice prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public
Intern, în condițiile metodologiei privind recunoașterea competențelor profesionale, care se
aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Certificatul de atestare se eliberează dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele

condiții:

1. în urma procesului de recunoaștere a rezultat îndeplinirea condițiilor prevăzute de Cadrul

general de competențe profesionale ale auditorilor interni din sectorul public acoperă,
potrivit Standardului ocupațional aprobat pentru această ocupație, cel puțin cele 7
competențe menționate (audit intern; managementul riscului, controlul intern și guvernanță;
management; contabilitate; finanțe publice; tehnologia informației; drept.);

2. experiență profesională de minimum un an;

3. probitate profesională confirmată prin două recomandări din partea unor auditori interni
sau specialiști în domeniu, cu experiență de minimum 5 ani în activitatea publică.

Pentru auditorii interni care dețin un certificat în audit intern emis de instituții de
profil cu recunoaștere internațională, respectiv Institutul Auditorilor Interni din Statele Unite
ale Americii, Institutul Francez al Auditului și Controlului Intern, Institutul Auditorilor
Interni din Marea Britanie și Irlanda, nu mai este necesar examenul de competențe.

Certificatul de atestare își pierde valabilitatea atunci când:

- auditorul intern nu a desfășurat activități specifice de audit public intern timp de 5

ani;

- auditorul intern nu și-a îndeplinit obligația privind formarea profesională continuă ce

se realizează în cadrul unei perioade de minimum 15 zile lucrătoare pe an, din culpa
sa.

Pentru auditorii interni care nu sunt funcționari publici selectarea și stabilirea drepturilor
și obligațiilor se fac în concordanță cu regulamentele proprii de funcționare a entității
publice, precum și cu prevederile prezentei legi.

50
 Auditorii interni trebuie să își îndeplinească atribuțiile în mod obiectiv și independent,
cu profesionalism și integritate, conform prevederilor legi 672/2002 și potrivit normelor și
procedurilor specifice activității de audit public intern.

Pentru acțiunile lor, întreprinse cu bună-credință în exercițiul atribuțiilor și în limita

acestora, auditorii interni nu pot fi sancționați sau trecuți în altă funcție.

Auditorii interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situații pe care le-au
constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern.

Auditorii interni sunt responsabili de protecția documentelor referitoare la auditul public

intern desfășurat la o entitate publică.

Răspunderea pentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor prezentate în

rapoartele de audit aparține conducerii entității publice.

Auditorii interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etică a

auditorului intern.

Auditorii interni au obligația să își îmbunătățească cunoștințele, abilitățile și valorile în

cadrul formării profesionale continue, inclusiv după obținerea certificatului de atestare, care
se realizează prin:

1. participarea la cursuri și seminare pe teme aferente domeniilor cadrului general de

competențe profesionale sau celor specifice entității publice;

2. studii individuale pe teme aprobate de conducătorul compartimentului de audit public

intern;

3. publicarea de materiale de specialitate.

Formarea profesională continuă se realizează în cadrul unei perioade de minimum

15 zile lucrătoare pe an, activitate care intră în responsabilitatea conducătorului
compartimentului de audit public intern, precum și a conducerii entității publice.

Auditorii interni au obligația de a transmite rapoarte privind modul de realizare a

programelor de formare profesională continuă, avizate de conducătorul entității publice,
către organismul care a emis certificatul de atestare, o dată la 5 ani, pe baza cărora se va
evalua menținerea/pierderea valabilității certificatului de atestare.

51
 Auditorii interni care se găsesc în una dintre situațiile de mai jos, în temeiul
principiului independenței, au obligația de a informa de îndată, în scris, conducătorul entității
publice și șeful structurii de audit public intern.

1. Persoanele care sunt soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu
conducătorul entității publice nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiași entități publice.

2. Auditorii interni nu pot fi desemnați să efectueze misiuni de audit public intern la

o structură/entitate publică dacă sunt soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv
cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.

3. Auditorii interni nu trebuie implicați în vreun fel în îndeplinirea activităților pe

care în mod potențial le pot audita și nici în elaborarea și implementarea sistemelor de control
intern al entităților publice.

4. Auditorii interni care au responsabilități în derularea programelor și proiectelor

finanțate integral sau parțial de Uniunea Europeană nu trebuie implicați în auditarea acestor
programe.

5. Auditorilor interni nu trebuie să li se încredințeze misiuni de audit public intern

în sectoarele de activitate în care aceștia au deținut funcții sau au fost implicați în alt mod;
această interdicție se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.

7.3 Organizarea auditului public intern în România

Obiectivul general al auditului public intern în entitățile publice îl reprezintă

îmbunătățirea managementului acestora și poate fi atins, în principal, prin:

1. activități de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante,

efectuate în scopul de a furniza entităților publice o evaluare independentă a proceselor de
management al riscurilor, de control și de guvernanță;

2. activități de consiliere menite să adauge valoare și să îmbunătățească procesele

guvernanței în entitățile publice, fără ca auditorul intern să își asume responsabilități
manageriale.

Sfera auditului public intern cuprinde toate activitățile desfășurate în cadrul

entităților publice pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de
control managerial.

52
 Structurile de bază în organizarea auditului public inern în România, sunt
următoarele:

1. Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI

2.Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);

3.Comitetele de audit intern;

4.Compartimentele de audit public intern din entitățile publice.

Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lângă UCAAPI organism cu caracter
consultativ, constituit pentru a acționa în vederea definirii strategiei și a îmbunătățirii
activității de audit public intern în sectorul public;

1. Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) cuprinde 11 membri, astfel:

- Președintele Camerei Auditorilor Financiari din România ( CAFR);

- 2 profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului public intern;

- 3 specialiști cu înaltă calificare în domeniul auditului public intern;

- directorul general al UCAAPI;

- 3 experți din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publică, juridic, sisteme
informatice;

- un reprezentant din conducerea structurilor asociative ale autorităților publice locale.

Membrii CAPI, cu excepția directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din
structurile Ministerului Finanțelor Publice, iar modul de nominalizare a acestora se va stabili
prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.

CAPI va fi condus de un președinte ales cu majoritate simplă de voturi dintre

membrii comitetului, pentru o perioadă de 3 ani; președintele convoacă întâlnirile CAPI.

Regulamentul de organizare și funcționare a CAPI este aprobat de plenul acestuia,

cu o majoritate de jumătate plus unu din voturi.

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI.

53
 Membrii CAPI vor primi o indemnizație de ședință egală cu 20% din nivelul
echivalent salariului brut al secretarilor de stat; indemnizația se suportă din bugetul statului,
prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

Notă - Conform art. 14 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități
și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și
respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu
modificările și completările ulterioare, de la data intrării în vigoare a legii și până la data de
31 decembrie 2010, indemnizația prevăzută la art. 5 alin. (7) din Legea nr. 672/2002 a fost
egală cu 1% din indemnizația secretarului de stat.

Atribuții principale ale CAPI, în realizarea obiectivelor sale sunt următoarele:

În cadrul Ministerului Finanțelor Publice se constituie Unitatea Centrală de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), structurată pe servicii de specialitate,
în subordinea directă a ministrului finanțelor publice.

Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);

Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) este

structură distinctă în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, sub directa subordonare a
ministrului finanțelor publice, având atribuții de coordonare, evaluare și sinteză în domeniul
activității de audit public intern la nivel național, efectuează misiuni de audit public intern
de interes național cu implicații multisectoriale și misiuni de audit public intern la entitățile
publice centrale care derulează anual bugete mai mici de 5 milioane lei și nu au organizat
compartiment de audit public intern;

UCAAPI este condusă de un director general, numit de ministrul finanțelor publice,

cu avizul CAPI.

Directorul general este funcționar public și trebuie să aibă o înaltă calificare

profesională în domeniul financiar-contabil și/sau al auditului, cu o competență profesională
corespunzătoare, și să îndeplinească cerințele Codului privind conduita etică a auditorului
intern.

În realizarea obiectivelor sale UCAAPI are următoarele atribuții principale:

54
 ”1. elaborează, conduce și aplică o strategie unitară în domeniul auditului public
intern și monitorizează la nivel național această activitate;

2. dezvoltă cadrul normativ în domeniul auditului public intern;

3. dezvoltă și implementează proceduri și metodologii uniforme, bazate pe

standardele internaționale, inclusiv manualele de audit intern;

4. dezvoltă metodologiile în domeniul riscului managerial;

5. elaborează Codul privind conduita etică a auditorului intern(Ordinul ministrului

finanțelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a
auditorului intern, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 12
februarie 2004);

6. avizează normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate în

domeniul auditului public intern, inclusiv normele metodologice proprii ale
compartimentelor de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;

7. dezvoltă sistemul de raportare a rezultatelor activității de audit public intern și

elaborează raportul anual, precum și sinteze, pe baza rapoartelor primite, inclusiv de la
compartimentele de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;

8.efectuează misiuni de audit public intern de interes național cu implicații

multisectoriale;

9. verifică respectarea de către compartimentele de audit public intern, inclusiv de

către cele organizate la nivelul structurilor asociative, a normelor, instrucțiunilor, precum
și a Codului privind conduita etică a auditorului intern, evaluează activitatea acestora și
poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entității publice,
respectiv al structurii asociative în cauză;

10 stabilește cadrul general al acordului de cooperare pentru asigurarea activității

de audit public intern în entitățile publice locale;

11 îndrumă entitățile publice locale și structurile asociative în implementarea

sistemului de cooperare pentru asigurarea activității de audit public intern;

55
 12 stabilește, în condițiile legii, pentru domeniile cadrului general de competențe
profesionale cunoștințele, abilitățile și valorile pe care o persoană trebuie să le dețină
pentru exercitarea activității de audit public intern;

13 coordonează sistemul de recrutare în domeniul auditului public intern, sistemul

de atestare națională a auditorilor interni din entitățile publice, precum și sistemul de
formare profesională continuă a acestora;

14 avizează numirea/destituirea șefilor compartimentelor de audit public intern din

entitățile publice;

15 cooperează cu Curtea de Conturi pentru asigurarea complementarității

activităților de audit public intern și audit public extern și a creșterii eficienței acestora,
precum și cu alte autorități și instituții publice din România, cu respectarea independenței,
funcțiilor și cerințelor specifice fiecărei profesii;

16 cooperează cu autoritățile și organizațiile de control financiar public din alte

state, inclusiv din Comisia Europeană”.

Comitetele de audit intern;

Instituțiile publice centrale care derulează în cursul unui exercițiu bugetar un buget
mai mare de 2.000.000.000 lei trebuie să constituie un comitet de audit intern pentru a
acționa în vederea creșterii eficienței activității de audit public intern.

Comitetele de audit public intern sunt conduse de un președinte și au ca scop să

faciliteze relația dintre compartimentele de audit public intern și conducerea instituției
publice, pentru îmbunătățirea activității de audit public intern. Comitetele de audit public
intern se pot înființa și la instituțiile publice cu bugete mai mici de 2 miliarde lei, derulate în
cursul unui exercițiu financiar, prin decizia conducătorului entității publice.

Comitetul de audit intern sunt organisme cu caracter consultativ, constituite în cadrul

instituțiilor publice centrale care derulează anual bugete mai mari de 2 miliarde de lei,
cuprinde între 5 și 7 membri, numiți de conducătorul instituției publice centrale, și are
următoarea componență:

1. auditori interni cu experiență de minimum 5 ani, 2-3 persoane;

56
 2. specialiști cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de
activitate al instituției publice sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse
umane, juridic, sisteme informatice, 2-3 persoane;

3. conducătorul compartimentului de audit public intern.

Auditorii interni cu experiență de minimum 5 ani, își desfășoară activitatea în alte

instituții publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea
instituției publice în cauză.

Specialiștii cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de

activitate își desfășoară activitatea în cadrul instituției publice centrale și nu ocupă funcții de
conducere.

Echilibrul decizional în cadrul comitetului de audit intern se asigură prin cooptarea

în număr egal a auditorilor si specialiștilor.

Comitetul de audit intern este condus de un președinte, ales cu majoritate simplă de

voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură
dată; conducătorul compartimentului de audit public intern nu poate îndeplini funcția de
președinte.

Regulamentul de organizare și funcționare a comitetului de audit intern este aprobat

de plenul acestuia, cu o majoritate simplă din voturi.

Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern este asigurat de compartimentul de

audit public intern din cadrul instituției publice centrale.

Membrii comitetului de audit intern primesc o indemnizație de ședință stabilită în

aceleași condiții ca și indemnizația de ședință a membrilor Comitetului pentru Audit Public
Intern (CAPI); indemnizația se suportă din bugetul de stat, prin bugetul instituției publice
centrale în cauză.

Comitetul de audit intern se întrunește de două ori pe an, în ședințe ordinare, sau ori
de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare, numai pentru realizarea următoarelr atribuți;

1. analizează și emite o opinie asupra recomandărilor formulate de auditorii interni,

inclusiv asupra celor care nu au fost acceptate de conducătorul instituției publice centrale;

57
 2. examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduita etică
a auditorului intern și propune conducătorului instituției publice centrale măsurile necesare;

3. avizează acordurile de cooperare cu alte instituții publice privind exercitarea

activității de audit public intern.

La cererea conducătorului instituției publice centrale, președintele comitetului de

audit intern va participa la ședințele managementului la vârf, pentru a exprima opinia
comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.

Instituțiile publice cu un buget mai mic de 2.000.000.000 lei în cursul unui exercițiu
bugetar pot constitui comitete de audit intern în scopul creșterii eficienței activității de audit
intern.

În realizarea obiectivelor sale, comitetul de audit intern are următoarele atribuții principale:

„1. dezbate și avizează planul multianual și planul anual pentru activitatea de audit public
intern;

2. analizează și emite o opinie asupra recomandărilor formulate de auditorii interni, inclusiv

asupra celor care nu au fost acceptate de conducătorul instituției publice centrale;

3. avizează Carta auditului public intern;

4. examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduita etică a

auditorului intern și propune conducătorului instituției publice centrale măsurile necesare;

5. analizează și avizează Raportul anual al activității de audit public intern;

6. avizează acordurile de cooperare cu alte instituții publice privind exercitarea activității

de audit public intern„.

7.4 Compartimentul de audit public intern

Compartimentele de audit public intern reprezintă structurile funcționale de bază în

domeniul auditului public intern, sunt organizate în subordinea directă a conducătorului
entității publice și exercită efectiv funcția de audit intern.

Noțiunea de "compartiment" utilizată în Legea nr. 672/2002 privind auditul public

intern, republicată, cu modificările ulterioare, este în sens generic. Structura funcțională de
bază în domeniul auditului public intern se stabilește după parcurgerea următoarelor etape:

58
„a) identificarea tuturor activităților desfășurate atât în cadrul entității publice, cât și în
cadrul entităților aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate, în care aceasta exercită
în mod direct misiuni de audit public intern;

b) identificarea riscurilor asociate activităților;

c) identificarea formelor de control intern atașate fiecărei activități;

d) stabilirea riscurilor reziduale ca urmare a exercitării formelor de control;

e) stabilirea fondului de timp necesar efectuării misiunilor de audit public intern, prin luarea
în considerare a următorilor factori: bugetul alocat entității, numărul entităților aflate în
subordine/în coordonare/sub autoritate, numărul angajaților, specificul entității publice,
complexitatea și importanța socială a activităților, respectarea periodicității în auditare,
activitățile cu riscuri mari/medii”.

După determinarea volumului activității de audit public intern și a numărului de

posturi necesare, se stabilește, prin conexare cu cadrul legal care reglementează organizarea
instituțiilor publice, tipul concret al structurii de organizare, respectiv direcție generală,
direcție, serviciu, birou sau compartiment.

7.5 Organizarea auditului intern la nivelul entităților publice

Compartimentul de audit public intern se organizează în mod obligatoriu la nivelul

fiecărei entități publice, prin decizia persoanelor responsabile, în conformitate cu prevederile
art. 11 din Legea nr. 672/2002. Excepție fac următoarele:

”a) entitățile publice centrale la nivelul cărora se exercită funcția de ordonator

principal de credite și se gestionează anual un buget de până la 5 milioane lei și care nu au
constituit compartiment de audit public intern. La aceste entități publice activitatea de audit
intern este realizată de Ministerul Finanțelor Publice, prin UCAAPI, pe bază de protocol.
Misiunile de audit public intern planificate la aceste entități publice, aprobate în prealabil
de conducătorii acestora, sunt incluse în planurile de activitate ale UCAAPI și sunt realizate
în baza normelor metodologice privind exercitarea activității de audit public intern specifice
elaborate de către aceasta;

b) instituțiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entități publice, așa cum
sunt definite la art. 2 lit. s) din Legea nr. 672/2002. La aceste entități publice auditul intern

59
este efectuat de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanțelor
Publice;

c) entitățile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea altei entități

publice pentru care conducerea de la nivelul organului ierarhic superior nu și-a dat acordul
pentru înființarea compartimentului de audit public intern. La aceste entități publice
activitatea de audit public intern este efectuată de către compartimentul de audit public
intern de la nivelul organului ierarhic superior, în conformitate cu art. 11 lit. f) din Legea
nr. 672/2002;

d) entitățile publice locale care cooperează pentru asigurarea funcției de audit

intern. La aceste entități publice auditul intern este efectuat de către compartimentul de
audit public intern constituit la nivelul entității publice/structurii asociative organizatoare”.

Entitățile publice care derulează anual bugete în echivalent lei mai mari de 100.000
euro își asigură activitatea de audit public intern prin una dintre modalitățile prevăzute de
Legea nr. 672/2002.

Entitățile publice care au organizate compartimente de audit public intern și devin

instituții publice mici, care nu sunt subordonate altor entități, înștiințează compartimentele
de audit public intern din cadrul Ministerului Finanțelor Publice de noul statut, în termen de
30 de zile de la data îndeplinirii condiției prevăzute la art. 2 lit. s) din Legea nr. 672/2002.

Urmărirea îndeplinirii condițiilor de încadrare în instituția publică mică este în

responsabilitatea conducătorului instituției în cauză, care înștiințează compartimentele de
audit public intern din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, cu privire la statutul său.

7.6 Organizarea compartimentelor de audit public intern.

Conform normelor de audit organizarea compartimentelor de audit public intern se

realizează ținând seama de următoarele prevederi:

”- conducătorul instituției publice sau, în cazul altor entități publice, organul de

conducere colectivă are obligația asigurării cadrului organizatoric și funcțional necesar
desfășurării activității de audit public intern;

- entitățile publice locale care cooperează pentru asigurarea activității de audit

public intern utilizează capacitatea de audit a compartimentului care se constituie în cadrul

60
entității organizatoare sau la nivelul structurii asociative, după caz; compartimentul de
audit astfel constituit se organizează și funcționează potrivit astfel;

- la instituțiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entități publice, auditul
public intern se limitează la auditul de regularitate și se efectuează de către compartimentele
de audit public intern ale Ministerului Finanțelor Publice;

- la entitățile publice centrale ai căror conducători sunt ordonatori principali de

credite și gestionează un buget de până la 5.000.000 lei și nu au constituit un compartiment
de audit public intern, activitatea de audit este realizată de Ministerul Finanțelor Publice,
prin UCAAPI, pe baza unui protocol de colaborare;

- conducătorul entității publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub

autoritatea altei entități publice stabilește și menține un compartiment funcțional de audit
public intern, cu acordul entității publice superioare; dacă acest acord nu se dă, auditul
entității respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entității
publice care a decis aceasta”.

În organizarea auditului se ține seama și de următoarele precizări legislative:

Compartimentul de audit public intern se constituie distinct în subordinea directă a

conducătorului entității.

Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către

conducătorul entității/structurii asociative, cu avizul UCAAPI; pentru entitățile publice
subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entități publice,
numirea/destituirea se face cu avizul entității publice ierarhic superioare.

Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru

organizarea și desfășurarea activităților de audit.

Compartimentul de audit public intern este dimensionat, ca număr de auditori, pe

baza volumului de activitate și a mărimii riscurilor asociate, astfel încât să asigure
auditarea activităților cuprinse în sfera auditului public intern.

Compartimentul de audit public intern constituit la nivelul structurii județene cu

personalitate juridică a structurii asociative a autorităților administrației publice locale
recunoscute ca fiind de utilitate publică, precum și la nivelul altor structuri asociative de
utilitate publică de interes general pentru administrația publică locală este dimensionat, ca

61
număr de auditori, astfel încât să asigure realizarea activității de audit public intern la toate
entitățile publice locale cuprinse în acordul de cooperare; cheltuielile ocazionate de
organizarea și de funcționarea activității de audit public intern desfășurată în sistem de
cooperare constituie obligații financiare rezultate din acordul de cooperare, care se suportă
din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale semnatare ale acordului de
cooperare, proporțional cu activitatea de audit public intern desfășurată. Funcția de auditor
intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcții ca activitate profesională orientată
spre profit sau recompensă”.

7.7 Atribuțiile compartimentului de audit public intern.

Conform normelor de audit atribuțiile compartimentului de audit public intern sunt:

‘’1. elaborează norme metodologice specifice entității publice în care își desfășoară
activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităților publice subordonate, respectiv aflate
în coordonarea sau sub autoritatea altei entități publice, cu avizul acesteia;

2. elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă

de 3 ani, și, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;

3. efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management
financiar și control ale entității publice sunt transparente și sunt conforme cu normele de
legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate;

4. informează UCAAPI despre recomandările neînsușite de către conducătorul entității

publice auditate, precum și despre consecințele acestora;

5. raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor și recomandărilor rezultate din

activitățile sale de audit;

6. elaborează raportul anual al activității de audit public intern;

7. în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, raportează imediat

conducătorului entității publice și structurii de control intern abilitate;

8. verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică

în cadrul compartimentelor de audit intern din entitățile publice subordonate, aflate în

62
coordonare sau sub autoritate și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu
conducătorul entității publice în cauză’’.

63
CAPITOLUL 8. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR DE AUDIT PUBLIC INTERN
ȘI TIPURILE DE AUDIT

1. auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de

conducere și control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcționează economic,
eficace și eficient, pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru
corectarea acestora;

2. auditul performanței, care examinează dacă criteriile stabilite pentru

implementarea obiectivelor și sarcinilor entității publice sunt corecte pentru evaluarea
rezultatelor și apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

3. auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acțiunilor asupra efectelor

financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării
ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice care le sunt aplicabile.

Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităților desfășurate într-o

entitate publică, inclusiv asupra activităților entităților subordonate, aflate în coordonarea
sau sub autoritatea altor entități publice.

Compartimentul de audit public intern auditează, cel puțin o dată la 3 ani, fără a se
limita la acestea, următoarele:

- activitățile financiare sau cu implicații financiare desfășurate de entitatea publică din

momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali,
inclusiv a fondurilor provenite din finanțare externă;

- plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare;

- administrarea patrimoniului, precum și vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de

bunuri din domeniul privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale;

- concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităților
administrativ-teritoriale;

- constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de

creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora;

- alocarea creditelor bugetare;

64
- sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;

- sistemul de luare a deciziilor;

- sistemele de conducere și control, precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;

- sistemele informatice.

Proiectul planului multianual, respectiv proiectul planului anual de audit public

intern se elaborează de către compartimentul de audit public intern, pe baza evaluării riscului
asociat diferitelor structuri, activități, programe/proiecte sau operațiuni, precum și prin
preluarea sugestiilor conducătorului entității publice, prin consultare cu entitățile publice
ierarhic superioare, ținând seama de recomandările Curții de Conturi a României și ale
organismelor Comisiei Europene; activitățile care prezintă în mod constant riscuri ridicate
trebuie să fie auditate, de regulă, anual.

Proiectele planurilor multianuale și proiectele planurilor anuale de audit public

intern ale entităților publice locale care își asigură activitatea de audit prin cooperare se
elaborează în conformitate cu prevederile legislative și se centralizează în planul multianual
și în planul anual de audit ale entității publice organizatoare, respectiv ale structurii
asociative, după caz.

Conducătorul entității publice aprobă anual proiectul planului de audit public intern.

Auditorii din cadrul compartimentelor de audit public intern desfășoară, cu

aprobarea conducătorului entității publice, misiuni de audit ad-hoc, considerate misiuni de
audit public intern cu caracter excepțional, necuprinse în planul annual.

În realizarea misiunilor de audit auditorii interni își desfășoară activitatea pe bază de

ordin de serviciu, emis de șeful compartimentului de audit public intern, care prevede în mod
explicit scopul, obiectivele, tipul și durata auditului public intern, precum și nominalizarea
echipei de auditare.

Compartimentul de audit public intern notifică structura care va fi auditată cu 15 zile

calendaristice înainte de declanșarea misiunii de audit; notificarea cuprinde scopul,
principalele obiective și durata misiunii de audit; notificarea va fi însoțită de Carta auditului
public intern.

65
 Auditorii interni au acces la toate datele și informațiile, inclusiv la cele existente în
format electronic, pe care le consideră relevante pentru scopul și obiectivele precizate în
ordinul de serviciu.

Personalul de conducere și de execuție din structura auditată are obligația să ofere

documentele și informațiile solicitate, în termenele stabilite, precum și tot sprijinul necesar
desfășurării în bune condiții a auditului public intern.

Auditorii interni pot solicita date, informații, precum și copii ale documentelor,
certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice și juridice aflate în legătură cu
structura auditată, iar acestea au obligația de a le pune la dispoziție la data solicitată. Totodată
auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice și juridice orice fel de reverificări
financiare și contabile legate de activitățile de control intern la care acestea au fost supuse,
care vor fi utilizate pentru constatarea legalității și a regularității activității respective.

Reprezentanților autorizați ai Comisiei Europene și ai Curții de Conturi Europene li

se asigură drepturi similare celor prevăzute pentru auditorii interni, cu scopul protejării
intereselor financiare ale Uniunii Europene; aceștia trebuie să fie împuterniciți în acest sens
printr-o autorizație scrisă, care să le ateste identitatea și poziția, precum și printr-un
document care să indice obiectul și scopul controlului sau al inspecției la fața locului.

Ori de câte ori în efectuarea auditului public intern sunt necesare cunoștințe de strictă
specialitate, conducătorul compartimentului de audit public intern poate decide asupra
oportunității contractării de servicii de expertiză/consultanță din afara entității publice.

Auditorii interni elaborează un proiect de raport de audit public intern la sfârșitul

fiecărei misiuni de audit public intern; proiectul de raport de audit public intern reflectă
cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile și recomandările. Raportul de audit
public intern este însoțit de documente justificative.

Proiectul raportului de audit public intern se transmite la structura auditată; aceasta

poate să comunice, în maximum 15 zile calendaristice de la primirea raportului, punctele
sale de vedere, care vor fi analizate de auditorii interni.

În termen de 10 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere,

compartimentul de audit public intern organizează reuniunea de conciliere cu structura
auditată, în cadrul căreia se analizează constatările și concluziile, în vederea acceptării
recomandărilor formulate.

66
 Conducătorul compartimentului de audit public intern transmite, după caz, raportul
de audit public intern finalizat, pentru analiză și avizare, împreună cu rezultatele concilierii:

1. conducătorului entității publice care a aprobat misiunea;

2. numai conducătorului entității publice locale care își asigură activitatea de audit prin
cooperare, pentru misiunile de audit public intern proprii, și nu informează alte persoane
fizice sau juridice, cu excepția celor prevăzute de lege, despre date, fapte sau situații
constatate cu ocazia desfășurării misiunilor;

3. conducătorului instituției publice mici.

După avizare, recomandările cuprinse în raportul de audit public intern sunt

comunicate structurii auditate.

Structura auditată informează compartimentul de audit public intern asupra modului

de implementare a recomandărilor, incluzând un calendar al acestora. Șeful
compartimentului de audit public intern informează UCAAPI sau organul ierarhic superior,
după caz, despre recomandările care nu au fost avizate, aceste recomandări vor fi însoțite de
documentația de susținere.

Compartimentul de audit public intern verifică și raportează UCAAPI sau organului

ierarhic superior, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.

CAPITOLUL 9. METODOLOGIE PRIVIND EXERCITAREA ACTIVITĂŢII DE

AUDIT PUBLIC INTERN - MISIUNE DE ASIGURARE- ÎN INSTITUŢIILE
PUBLICE DIN ROMÂNIA

Definirea auditului public intern

67
 Conform definiţiei din Legea nr. 672/ 19.12.2002 privind auditul public intern,
republicată, cu modificările ulterioare, auditul public intern organizat şi exercitat de structura
de audit public intern din entitatea publică, reprezintă o activitate funcţional independentă şi
obiectivă, de asigurare şi consiliere a conducătorului entităţii publice, concepută să adauge
valoare şi să îmbunătăţească activităţile desfăşurate în cadrul entităţilor publice.

Totodată, auditul public intern ajută structurile sau entităţile publice, să îşi
îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică şi metodică, evaluează şi
îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi proceselor de
guvernanţă.

Facem precizarea că, auditul public intern exercitat de structura de audit public intern
din entitatea publică, nu trebuie confundat cu controlul intern exercitat de către
managementul general şi de linie, care potrivit Legii nr. 672/ 2002 privind auditul public
intern, republicată, cu modificările ulterioare, reprezintă totalitatea politicilor şi procedurilor
elaborate şi implementate de management, pentru a asigura:

a) ‘’atingerea obiectivelor entitãţii publice într-un mod economic, eficient şi

eficace;
b) respectarea regulilor specifice domeniului, a politicilor şi deciziilor
managementului;
c) protejarea bunurilor şi informaţiilor, prevenirea şi depistarea fraudelor şi
erorilor;
d) calitatea documentelor contabile, precum şi furnizarea în timp util de informaţii
de încredere pentru management’’.
Obiectivele şi sfera auditului public intern

Conform prevederilor Legii nr. 672/ 19.12.2002 privind auditul public intern,
republicată, cu modificările ulterioare, obiectivul general al auditului public intern organizat
şi exercitat în entităţile publice, îl reprezintă îmbunãtãţirea managementului entităţilor
publice respective şi poate fi atins, în principal, prin:

a) ‘’activitãţi de asigurare, care reprezintã examinãri obiective ale elementelor

probante, efectuate în scopul de a furniza entitãţilor publice o evaluare
independentã a proceselor de management al riscurilor, de control şi de
guvernanţã;

68
 b) activitãţi de consiliere menite sã adauge valoare şi sã îmbunãtãţeascã procesele
guvernanţei în entitãţile publice fãrã ca auditorul intern sã îşi asume
responsabilitãţi manageriale’’.
Sfera auditului public intern organizat şi exercitat de structura de audit public intern
din entitatea publică, cuprinde toate activitãţile desfãşurate în entitatea auditată, pentru
îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.

Tipurile de misiuni de audit public intern şi tipurile de audit public intern

Tipurile de misiuni de audit intern reglementate de Legea nr. 672/ 19.12.2002 privind
auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare şi de H.G. nr. 1.086/ 11.12.2013
pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, sunt
urmãtoarele:

a) misiuni de asigurare;
b) misiuni de consiliere;
c) misiuni de evaluare.

MISIUNEA DE ASIGURARE

Tipurile de audit public intern exercitat în cadrul misiunii de asigurare, sunt

urmãtoarele:

a) auditul de sistem, care reprezintã o evaluare de profunzime a sistemelor de

conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacã acestea funcţioneazã
economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de
recomandãri pentru corectarea acestora;
b) auditul performanţei, care examineazã dacã criteriile stabilite pentru
implementarea obiectivelor şi sarcinilor entitãţilor publice, sunt corecte pentru
evaluarea rezultatelor, şi apreciazã dacã rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) auditul de regularitate, care reprezintã examinarea acţiunilor asupra efectelor
financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul
respectãrii ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le
sunt aplicabile.
Misiunile de audit ( de asigurare) de regularitate/ conformitate

69
 Prin planificarea şi realizarea misiunilor de audit de regularitate/ conformitate se
urmăreşte examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau
a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor
procedurale şi metodologice care le sunt aplicate.

Planificarea şi realizarea misiunilor de audit de regularitate/ conformitate au ca

obiective:

a) să ajute structura/ entitatea auditată, prin intermediul opiniilor şi recomandărilor;

b) să contribuie la gestionarea mai bună a riscurilor, de către structura/ entitatea
auditată;
c) să asigure o mai bună monitorizare a conformităţii cu regulile şi procedurile
existente;
d) să îmbunătăţească calitatea proceselor de management al riscului, de control şi
de guvernanţă;
e) să se asigure că informaţiile financiare şi contabile sunt fiabile şi corecte;
f) să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea operaţiilor.

Misiunile de audit de regularitate/ conformitate au ca obiectiv principal asigurarea

regularităţii/ conformităţii procedurilor şi a operaţiunilor cu cadrul normativ de
reglementare.

Totodată, planificarea şi realizarea misiunilor de audit de regularitate/ conformitate

au în vedere, în principal, compararea realităţii cu sistemul de referinţă stabilit.

Misiunile de audit ( de asigurare) al performanţei

Auditul performanţei desfăşurat la entităţile publice, este o activitate independentă şi

obiectivă de analiză a activităţilor/ proceselor/ programelor/ proiectelor din entităţile publice
respective, concepută să aducă un plus de valoare acestora, prin evaluarea şi compararea
rezultatelor obţinute cu cele propuse sau aşteptate, în condiţii de economicitate,
eficienţă şi eficacitate.

Auditul performanţei examinează dacă în procesul de implementare a obiectivelor şi

atribuţiilor entităţilor publice respective, sunt stabilite criterii corecte pentru evaluarea
rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele obţinute sunt în conformitate cu obiectivele
stabilite.

70
 Obiectivul principal al auditului performanţei este de a evalua modul în care entitatea
auditată utilizează fondurile publice, respectă principiile de economicitate, eficienţă şi
eficacitate şi oferă managementului, un punct de vedere independent în legătură cu atingerea
rezultatelor dorite, precum şi recomandări privind căile şi mijloacele de a-şi spori
performanţa.

Auditul performanţei se concentrează pe rezultatele obţinute de către entităţile

publice respective, prin examinarea următoarelor aspecte:

a) economicitatea, care constă în minimizarea costului resurselor alocate pentru

atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii
corespunzătoare a acestor rezultate;
b) eficienţa, care constă în maximizarea rezultatelor unei activităţi, în relaţie cu
resursele utilizate;
c) eficacitatea, care reprezintă gradul de îndeplinire a obiectivelor programate
pentru fiecare activitate şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al
activităţii.
În realizarea auditului performanţei, auditorii interni adoptă următoarele abordări:

a) abordarea pe bază de rezultate, care constă în evaluarea performanţelor realizate,

respectiv în ce măsură au fost îndeplinite cerinţele privind economicitatea,
eficienţa şi eficacitatea, în procesul de implementare şi derulare a unui program
sau activităţi;
b) abordarea pe bază de probleme, care constă în identificarea, verificarea şi analiza
problemelor, care se referă la economicitatea, eficienţa şi eficacitatea activităţilor
ce vizează implementarea şi derularea unor programe sau realizarea unor
activităţi, de către entitatea auditată, şi a cauzelor apariţiei acestora.
Auditul performanţei examinează sistemul de control intern/ managerial al entităţii
publice, în scopul identificării slăbiciunilor ce determină nerealizarea ţintelor de
performanţă.

Examinarea presupune evaluarea componentelor sistemului de control intern /

managerial care asigură economicitatea, eficienţa şi eficacitatea activităţilor, analiza
cauzelor şi formularea de recomandări pentru remedierea slăbiciunilor constatate.

Criteriul principal în activitatea de selectare a temelor de audit îl reprezintă

perspectiva îmbunătăţirii în ansamblu a performanţelor programelor / activităţilor.

71
 Pentru realizarea misiunilor de audit al performanţei se stabileşte un sistem de
referinţă, respectiv criterii la care să se raporteze rezultatele verificărilor efectuate.
Criteriile sunt stabilite pe baza bunei practici în domeniu şi prin analiza datelor şi
informaţiilor rezultate din următoarele surse:

a) legislaţie, politici publice, standarde naţionale sau internaţionale;

b) ghiduri şi reglementări departamentale;
c) practici manageriale acceptate în domeniu;
d) cerinţe contractuale;
e) standarde pe domenii şi alţi indicatori relevanţi;
f) literatura de specialitate, în vederea stabilirii obiectivelor şi indicatorilor de
performanţă;
g) referinţe obţinute prin compararea cu buna practică în domeniul auditat;
h) rezultatele obţinute de către entităţi publice similare;
i) criterii utilizate în audituri similare;
j) criterii de performanţă stabilite de legislativ;
k) criterii obţinute prin valorificarea experienţei unor specialişti, experţi, cercetători
în domeniu.
Criteriile selectate trebuie să fie relevante, rezonabile şi corespunzătoare obiectivelor
auditului.

Misiunile de audit ( de asigurare) de sistem.

Pot fi structurate după cum urmează:

Cod S
Proceduri Procedură/ Documente
Etape
Anexă norme
Elaborarea
P-01
Ordinului de Ordinul de Serviciu U
Anexa nr. 4
Pregătirea Serviciu
Iniţierea
Misiunii Elaborarea
Auditului P-02 Declaraţia de
de Declaraţiei de
Intern Anexa nr. 5 Independenţă
Asigurare Independenţă
P
Elaborarea P-03 Notificarea privind
Notificării privind Anexa nr. 6 Declanşarea

72
 Declanşarea Misiunii de Audit
Misiunii de Audit Public Intern
Public Intern E
P-04 Minuta Şedinţei de
Şedinţa de Deschidere
Anexa nr. 7 Deschidere
Constituirea/
Chestionarul de
Actualizarea P-05 R
Colectarea Luare la Cunoştinţă
Dosarului Anexa nr. 8
şi - CLC
Permanent
Prelucrarea
Prelucrarea şi
Informaţiilor P-06
Documentarea Studiul Preliminar V
Anexa nr. 9
Informaţiilor
Stabilirea
Punctajului Total al
Evaluarea P-07
Riscurilor şi I
Riscurilor Anexa nr. 10
Ierarhizarea
Riscurilor
Analiza Chestionarul de
Riscurilor Control Intern - CCI
P-08 Z
Evaluarea Evaluarea Iniţială a
Controlului Controlului Intern şi
Anexele
Intern Stabilirea
nr. 11 - 12
Obiectivelor de
Audit A
Elaborarea Programului de P-09 Programul de Audit
Audit Public Intern Anexa nr. 13 Public Intern
- Chestionarul -
Efectuarea P-10 Listă de Verificare R
Testărilor şi – CLV;
Formularea Anexele - Interviu;
Constatărilor nr. 14-17 - Foaie de Lucru;
- Teste nr. 1 şi nr. 2 E
Colectarea şi
Analiza
Analiza Fişă de Identificare
Problemelor şi P-11
Probelor de şi Analiză a
Formularea Anexa nr. 18
Audit Problemei - FIAP
Recomandărilor A
Intervenţia
Formular de
la Faţa Locului
Analiza şi Constatare şi
P-12
Raportarea Raportare a
Anexa nr. 19
Iregularităţilor Iregularităţilor -
FCRI
Nota
Revizuirea Documentelor şi P-13 Centralizatoare a
Constituirea Dosarului de Audit Anexa nr. 20 Documnetelor de P-
Lucru
P-14 Minuta Şedinţei de 20
Şedinţa de Închidere
Anexa nr. 21 Închidere
Elaborarea Elaborarea Proiectul
Raportarea P-15
Proiectului Proiectului Raportului de Audit
Rezultatelor Anexa nr. 22
Raportului Raportului de Public Intern

73
 Misiunii de de Audit Audit Public A
Asigurare Public Intern Intern
Transmiterea Adresă de n
Proiectului transmitere a
P-16
Raportului de Proiectului e
Anexa nr. 23
Audit Public Raportului de Audit
Intern Public Intern x
Reuniunea de P-17 Minuta Reuniunii
conciliere Anexa nr. 24 de Conciliere a
Elaborarea
Raportului de P-18 Raportul de Audit
Elaborarea Audit Public Anexa nr. 25 Public Intern
Raportului Intern nr.
de Audit Difuzarea Adresă de
Public Intern Raportului de P-19 transmitere a
Audit Public Anexa nr. 26 Raportului de Audit
Intern Public Intern
27

Fişă de Urmărire a
Urmărirea P-21
Urmărirea Recomandărilor Implementării
Recomandărilor Anexa nr. 28
Recomandărilor

Auditul de sistem reprezintă o evaluare în profunzime a sistemelor de conducere

şi de control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace
şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru
corectarea acestora.

Auditul de sistem trebuie să furnizeze o asigurare privind funcţionarea entităţii

publice, în ansamblul lor.

Asigurarea privind funcţionarea se obţine prin analiza subsistemelor componente ale

entităţilor publice respective, în cadrul unor misiuni specifice.

Misiunile de audit de sistem trebuie să abordeze atât elemente specifice regularităţii

activităţilor cu cadrul normativ care le reglementează, cu standardele sau cu bunele practici
în domeniile auditate, cât şi elemente ale performanţei.

Criteriile abordate în cadrul derulării misiunilor de audit de sistem, sunt următoarele:

74
 a) conformitatea atât cu strategia, politicile, planurile, regulamentele şi procedurile,
cât şi cu cadrul normativ specific domeniului auditabil din care fac parte entităţile
publice;
b) regularitatea operaţiilor şi etica profesională;
c) integritatea patrimonială şi protejarea împotriva pierderii sau deteriorării de orice
natură a informaţiilor, inclusiv integritatea evidenţelor şi documentelor
justificative;
d) economicitatea intrărilor de orice fel, a utilizării resurselor şi eficienţa operaţiilor;
e) realizarea obiectivelor şi atingerea ţintelor, respectând standardele de calitate şi
performanţă;
f) fiabilitatea, oportunitatea şi utilitatea informaţiilor financiare şi operaţionale.
Auditul de sistem ia în considerare entitatea publică, ca pe un sistem, respectiv un
ansamblu compus din mai multe subsisteme care contribuie la îndeplinirea obiectivelor
acesteia. Abordarea pe ansamblu sau pe componente trebuie realizată în funcţie de mărimea,
volumul şi diversitatea domeniilor în care activează entitatea publică.

Auditul de sistem presupune analiza aprofundată pe componentele entităţii

publice, a intrărilor, proceselor şi rezultatelor şi urmăreşte obţinerea de răspunsuri cu privire
la modul în care a fost conceput şi pus în aplicare sistemul/ subsistemul.

Metodologia generală de derulare a misiunilor de audit public intern de

asigurare presupune parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice şi
elaborarea documentelor, conform schemei următoare:

Metodologia de derulare a misiunilor de asigurare presupune, conform prezentelor

norme, parcurgerea următoarelor etape:

a) pregătirea misiunii de asigurare;

b) intervenţia la faţa locului;
c) raportarea activităţii de audit public intern;
d) urmărirea recomandărilor.

Pregătirea misiunilor de asigurare

Iniţierea auditului intern de asigurare

Elaborarea Ordinului de Serviciu

75
 Ordinul de Serviciu, al cărui formular este prevăzut în Anexa nr. 4, autorizează
efectuarea misiunilor de asigurare şi se întocmeşte de către conducătorul structurii de audit
public intern/ auditorul din entitatea publică, pe baza Planului Anual de Audit Public Intern.

Ordinul de Serviciu reprezintă mandatul de intervenţie al echipei de auditori interni,

acordat de către conducătorul structurii de audit public intern din entitatea publică şi aprobat
de către conducătorul entităţii publice Pe baza Ordinului de Serviciu se desfăşoară misiunea
de asigurare şi se informează persoanele interesate, asupra următoarelor aspecte:

a) cadrul legal privind realizarea misiunii de asigurare;

b) scopul misiunii de asigurare şi tipul auditului intern;
c) obiectivele generale ale misiunii de asigurare;
d) perioada efectuării misiunii de asigurare;
e) desemnarea supervizorului;
f) perioada supusă auditului;
g) numele şi prenumele auditorilor interni desemnaţi să efectueze misiunea de
asigurare.
Procedura P - 01. Ordinul de Serviciu

a) Întocmeşte Ordinul de Serviciu pe baza Planului Anual de

Audit Public Intern;
b) Semnează Ordinul de Serviciu;
c) Furnizează copii ale Ordinului de Serviciu, fiecărui membru
al echipei de audit;
d) Organizează şedinţe de lucru cu echipa de audit, în cadrul
Conducătorul
cărora se comunică scopul misiunii de asigurare,
Structurii de Audit
metodologia ce se va utiliza şi rezultatele ce se aşteaptă de
Public Intern
la misiunea respectivă;
din Entitatea Publică
e) Stabileşte cerinţele de pregătire profesională necesare
echipei de audit intern în vederea realizării misiunii
respective;
f) Stabileşte cu echipa de audit desemnată, modalitatea de
abordare a misiunii de asigurare.
a) Primesc Ordinul de Serviciu;
b) Iau cunoştinţă despre scopul, metodologia ce se va utiliza
Auditorii Interni
pentru a realiza misiunea de asigurare şi despre rezultatele
Entitatea Publică
aşteptate de către conducătorul structurii de audit public
intern din cadrul entităţii publice
Directorul
Aprobă Ordinul de Serviciu semnat de către conducătorul
/Conducătorul
structurii de audit public intern din entitatea publică
Entităţii Publice

76
 Elaborarea Declaraţiei de Independenţă

Independenţa auditorilor interni din cadrul Structurii de audit public intern din
entitatea publică, desemnaţi pentru realizarea unei misiuni de asigurare, trebuie declarată
prin completarea Declaraţiei de Independenţă, al cărei formular este prevăzut în Anexa nr.
5.

Conducătorul structurii de audit public intern din entitatea publică, analizează

situaţiile de incompatibilitate şi stabileşte modalităţile de eliminare sau soluţionare a
incompatibilităţilor, prin furnizarea de explicaţii adecvate în cadrul Declaraţiei de
Independenţă.

Incompatibilităţile, reale sau posibile, apărute în timpul misiunii de asigurare trebuie

declarate imediat de către auditorii interni, iar conducătorul structurii de audit public intern
din entitatea publică, are responsabilitatea soluţionării acestora.

Eliminarea sau diminuarea incompatibilităţilor personale ale auditorilor interni din

cadrul Structurii de audit public intern din entitatea publică, se poate realiza şi prin
transferarea atribuţiilor în realizarea misiunii de asigurare, între auditorii interni sau prin
înlocuirea auditorilor interni.

Procedura P - 02. Declaraţia de Independenţă

Auditorii Interni a) Completează Declaraţia de Independenţă;

D.A.P.I./ b) Declară orice incompatibilitate, existenţă sau posibilă;
Structura de Audit Public c) Îndosariază Declaraţia de Independenţă în dosarul
Intern din Entitatea misiunii de asigurare.
Publică
a) Verifică Declaraţia de Independenţă;
. b) Identifică şi analizează incompatibilitatea semnalată de
Conducătorul Structurii către auditorii interni şi stabileşte modalitatea în care
de Audit Public Intern din aceasta poate fi eliminată;
Entitatea Publică c) Avizează Declaraţia de Independenţă, cu privire la
soluţionarea incompatibilităţilor.

Elaborarea Notificării privind Declanşarea Misiunii de Audit Public Intern

Structura de audit public intern din entitatea publică notifică structura/ entitatea
auditată, cu 15 zile calendaristice înainte de data declanşării misiunii de asigurare, prevăzută
în Planul Anual de Audit Public Intern.

77
 Notificarea privind Declanşarea Misiunii de Audit Public Intern, al cărei formular
este prevăzut în Anexa nr. 6, conţine informaţii referitoare la scopul, obiectivele generale,
durata misiunii, documentele care urmează a fi puse la dispoziţie de către structura/ entitatea
auditată, precum şi informaţii cu privire la data şedinţei de deschidere.

Notificarea privind Declanşarea Misiunii de Audit Public Intern se transmite

împreună cu Carta Auditului Intern.

Structura/ entitatea auditată poate solicita amânarea/ decalarea misiunii de asigurare,

în cazuri justificate (acţiuni speciale în derulare, lipsa personalului, alte circumstanţe care nu
pot asigura desfăşurarea misiunii în condiţiile legii), cu aprobarea , conducătorului entităţii
publice, după caz, şi după consultarea prealabilă a directorului executiv conducătorului
structurii de audit public intern din entitatea publică, căruia îi vor prezenta documentul prin
care se aprobă această solicitare.

Procedura P - 03. Notificarea privind Declanşarea Misiunii de Audit Public Intern

a) Întocmesc Notificarea privind Declanşarea Misiunii de

Audit Public Intern, către structura/ entitatea auditată,
inclusiv pentru structurile atrase în misiunea de asigurare,
atunci când este cazul;
Auditorii Interni b) Pregătesc un exemplar al Cartei Auditului Intern;
D.A.P.I./ c) Atribuie un număr de înregistrare Notificării privind
Structura de Audit Declanşarea Misiunii de Audit Public Intern;
Public Intern din d) Transmit Notificarea privind Declanşarea Misiunii de
Entitatea Publică Audit Public Intern, însoţită de Carta Auditului Intern,
structurii/ entităţii auditate, cu 15 zile calendaristice
înainte de data declanşării misiunii de asigurare.
e) Îndosariază Notificarea privind Declanşarea Misiunii de
Audit Public Intern , în dosarul misiunii de asigurare.
.
Conducătorul Structurii a) Verifică corectitudinea şi suficienţa informaţiilor cuprinse
de Audit Public Intern în notificare;
din b) Semnează notificarea.
Entitatea Publică

Şedinţa de deschidere

78
 Şedinţa de deschidere a misiunii de asigurare se derulează la sediul structurii/ entităţii
auditate, cu participarea auditorilor interni şi a personalului structurii/ entităţii auditate, şi
are scopul de a permite realizarea de discuţii cu privire la rolul misiunii de asigurare,
obiectivele generale şi modalităţile de lucru în vederea realizării misiunii respective, şi
pentru a stabili persoanele de contact pe perioada derulării acesteia.

Ordinea de zi a şedinţei de deschidere trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a) prezentarea auditorilor interni/ a supervizorului, după caz;

b) prezentarea obiectivelor generale ale misiunii de asigurare;
c) comunicarea termenelor de desfăşurare a misiunii de asigurare;
d) stabilirea persoanelor responsabile din partea structurii/ entităţii auditate, în vederea
desfăşurării misiunii de asigurare;
e) prezentarea Cartei Auditului Intern;
f) asigurarea condiţiilor de lucru necesare derulării misiunii de asigurare.
Minuta Şedinţei de Deschidere, al cărei formular, este prevăzut în Anexa nr. 7,
cuprinde în prima parte, informaţii generale referitoare la organizarea şedinţei şi la
participanţi, iar în partea a doua, stenograma discuţiilor purtate.

Procedura P - 04. Şedinţa de deschidere

a) Stabilesc data şedinţei de deschidere;
b) Contactează telefonic, structura/ entitatea auditată,
pentru a stabili data întâlnirii;
c) Stabilesc ordinea de zi a şedinţei de deschidere;
Auditorii Interni
d) Participă la şedinţa de deschidere;
Structura de Audit Public
e) Întocmesc Minuta Şedinţei de Deschidere;
Intern din Entitatea Publică
f) Consemnează în cadrul Minutei Şedinţei de Deschidere,
toate aspectele dezbătute;
g) Îndosariază Minuta Şedinţei de Deschidere, în dosarul
misiunii de asigurare.
Supervizorul sau
Conducătorul Structurii de
Participă la şedinţa de deschidere, după caz.
Audit Public Intern
din Entitatea Publică
a) Participă la şedinţa de deschidere;
Conducătorul b) Stabilesc persoanele din cadrul structurii/ entităţii
Structurii Entităţii auditate, care vor participa la şedinţa de deschidere;
Auditate c) Asigură participarea la şedinţa de deschidere, a
persoanelor desemnate.

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

79
 Colectarea informaţiilor şi constituirea/ actualizarea dosarului permanent al misiunii
de asigurare

Dosarul permanent al misiunii de asigurare reprezintă sursa de informaţii generale cu

privire la structura/ entitatea auditată şi permite o înţelegere mai bună a activităţilor auditate.

Dosarul permanent al misiunii de asigurare, cuprinde:

a) strategii interne;
b) reguli, regulamente şi legi aplicabile;
c) proceduri de lucru;
d) materiale despre structura/ entitatea auditată (îndatoriri, responsabilităţi, număr
de angajaţi, fişele posturilor, graficul organizaţiei, natura şi locaţia înregistrărilor
contabile);
e) informaţii financiare;
f) rapoarte de audit public intern anterioare ale structurii de audit public intern din
entitatea publică şi/ sau rapoarte de control/ audit extern;
g) informaţii privind posturile - cheie/ fluxurile de operaţii;
h) alte documente specifice domeniului auditabil.
În cadrul procedurii de colectare a informaţiilor, auditorii interni solicită şi colectează
informaţii cu caracter general despre structura/ entitatea auditată, cu scopul de a cunoaşte
domeniul auditabil şi particularităţile acestuia.

Informaţiile colectate de către auditorii interni, trebuie să fie pertinente şi utile pentru
atingerea următoarelor scopuri:

a) identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socio -

economic în care structura/ entitatea auditată îşi desfăşoară activitatea;
b) cunoaşterea organizării structurii/ entităţii auditate, a diferitelor nivele de
administrare, conform organigramei şi a modalităţilor de desfăşurare a
activităţilor;
c) identificarea punctelor - cheie ale funcţionării structurii/ entităţii auditate şi ale
sistemelor de control ale acestora, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi
a punctelor slabe;
d) identificarea şi evaluarea riscurilor semnificative;
e) identificarea informaţiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor
controlului şi selecţionării tehnicilor de investigare adecvate.

80
 Dosarul permanent al misiunii de asigurare se actualizează anual, pentru a oferi
auditorilor interni, informaţii disponibile şi utile în realizarea activităţilor specifice.

În cadrul procedurii de colectare a informaţiilor se elaborează Chestionarul de

Luare la Cunoştinţă, al cărui formular este prevăzut în Anexa nr.8, conţine întrebări prin
al căror răspuns, auditorii interni pot cunoaşte contextul socio - economic de organizare şi
funcţionare a structurii/ entităţii auditate.

Procedura P - 05. Constituirea/ ctualizarea dosarului permanent al misiunii de asigurare

a) Se familiarizează cu activitatea structurii/ entităţii auditate;

b) Concep şi elaborează Chestionarul de Luare la Cunoştinţă utilizat în obţinerea
informaţiilor;
c) Identifică strategiile, legile şi regulamentele aplicabile structurii/ entităţii
auditate;
Auditorii Interni din d) Obţin organigrama, regulamentele de organizare şi funcţionare, fişele posturilor
D.A.P.I./ şi procedurile scrise ale structurii/ entităţii auditate;
Structura de Audit e) Identifică personalul responsabil, posturile - cheie, fluxul operaţiilor;
Public Intern din f) Identifică informaţiile financiare, Registrul Riscurilor şi circuitul documentelor;
Entitatea Publică g) Obţin Rapoartele de Control/ Audit anterioare;
h) Obţin orice alte documente şi informaţii specifice domeniului auditabil;
i) Identifică şi analizează factorii susceptibili de a împiedica desfăşurarea misiunii
de asigurare;
j) Constituie/ Actualizează dosarul permanent al misiunii de asigurare şi îl
opisează.
Prelucrarea şi documentarea informaţiilor

Prelucrarea informaţiilor presupune gruparea şi sistematizarea informaţiilor, în

vederea identificării activităţilor/ acţiunilor auditabile şi realizarea analizei de risc, precum
şi identificarea preliminară a aspectelor pozitive şi a abaterilor de la cadrul de reglementare.

Activitatea de prelucrare a informaţiilor constă în:

a) analiza structurii/ entităţii auditate şi a activităţii acestora (organigrama,

regulamentul de organizare şi funcţionare, fişele posturilor, circuitul
documentelor etc.);
b) analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea structurii/ entităţii
auditate;
c) analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de
asigurare;
d) analiza rezultatelor controalelor/ auditurilor precedente;
e) analiza informaţiilor externe referitoare la structura/ entitatea auditată.
Prelucrarea şi documentarea informaţiilor se finalizează prin elaborarea Studiului
Preliminar, al cărui formular este prevăzut în Anexa nr.9.

81
 Scopul Studiului Preliminar este de a asigura obţinerea de informaţii suficiente şi
adecvate despre domeniul auditabil şi va conţine informaţii cel puţin cu privire la:

a) caracterizarea generală a structurii/ entităţii auditate;

b) strategia şi politicile în domeniul auditabil;
c) analiza domeniului auditabil (procese, responsabili, factori de influenţă, cadrul
normativ şi metodologic specific, gestionarea riscurilor etc.);
d) obiectivele structurii/ entităţii auditate;
e) analiza structurii şi pregătirii personalului;
f) asigurarea calităţii şi politica de îmbunătăţire şi dezvoltare a activităţilor
domeniului auditabil;
g) asigurarea şi disponibilitatea resurselor financiare necesare realizării activităţilor
auditabile;
h) alte informaţii specifice domeniului auditabil;
i) concluzii.

Procedura P - 06. Prelucrarea şi documentarea informaţiilor

a) Realizează analiza generală a structurii/ entităţii auditate;

b) Evaluează strategia şi politicile aplicabile domeniului
auditabil;
c) Analizează şi evaluează domeniul auditabil;
d) Evaluează obiectivele structurii/ entităţii auditate;
e) Analizează structura şi pregătirea personalului;
f) Evaluează politicile de dezvoltare specifice domeniului
Auditorii Interni
auditabil;
Structura de Audit Public
g) Examinează modul de constituire şi utilizare a resurselor
Intern din Entitatea
financiare necesare desfăşurării activităţilor în cadrul
Publică
domeniului auditabil;
h) Evaluează constatările şi recomandările din rapoartele de
audit public intern anterioare şi rapoartele de control/
audit externe;
i) Analizează şi examinează alte date şi informaţii specifice
domeniului auditabil;
j) Stabileşte concluziile analizei preliminare;
k) Elaborează şi documentează Studiul Preliminar.
Supervizorul sau a) Analizează documentaţia elaborată de către auditori şi se
Conducătorul Structurii pronunţă asupra eficienţei şi adecvării acesteia;
de Audit Public Intern b) Analizează şi revizuieşte Studiul Preliminar;
din Entitatea Publică c) Supervizează Studiul Preliminar.

82
 Stabilirea obiectivelor misiunii de asigurare

Analiza riscului

Riscul reprezintă orice eveniment, acţiune, situaţie sau comportament care, dacă se
produce, are un impact nefavorabil asupra capacităţii structurilor. sau entităţilor publice, de
a-şi realiza obiectivele.

Categorii de riscuri:

a) riscuri de organizare: lipsa responsabilităţilor, insuficienta organizare a

resurselor umane, documentaţie insuficientă, neactualizată etc.;
b) riscuri operaţionale: neînregistrarea în evidenţele contabile, arhivare
necorespunzătoare a documentelor justificative, lipsa controalelor operaţiilor cu
risc ridicat etc.;
c) riscuri financiare: plăţi nesecurizate, nedetectarea operaţiilor cu risc financiar
etc.;
d) riscuri generate de schimbări: legislative, structurale, manageriale etc.

Componentele riscului sunt:

a) probabilitatea de apariţie, care reprezintă o măsură a posibilităţii de apariţie a

riscului, determinată apreciativ sau prin cuantificare;
b) impactul riscului, care reprezintă efectele/ consecinţele asupra structurilor. sau
entităţilor publice, în cazul manifestării riscului.
Scopul analizei riscurilor

Analiza riscurilor are drept scop identificarea riscurilor din structura/ entitatea
auditată, asociate domeniului auditabil şi evaluarea acestora, aprecierea controlului intern/
managerial şi selectarea obiectivelor misiunii de asigurare.

Procesul de identificare şi evaluare a riscurilor are în vedere şi riscurile depistate în

misiunile anterioare.

În procesul de identificare şi analiză a riscurilor, auditorii interni utilizează dosarul

permanent al misiunii de asigurare sau alte documente ale structurii/ entităţii auditate,
inclusiv Registrul Riscurilor.

Măsurarea riscurilor

83
 Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a acestora şi de gravitatea
consecinţelor, adică de impactul riscului şi utilizează drept instrumente, criteriile de
apreciere a riscurilor.

Criteriile privind aprecierea riscurilor sunt:

a) Aprecierea probabilităţii - element calitativ, care se realizează prin evaluarea

posibilităţii de apariţie a riscurilor, prin luarea în considerare a unor criterii
specifice şi se poate exprima pe o scală valorică, pe 3 niveluri, astfel:
• probabilitate mică;
• probabilitate medie;
• probabilitate mare.
Spre exemplu, pentru aprecierea probabilităţii, auditorii interni pot avea în vedere drept
criterii următoarele:

• stabilitatea cadrului normativ;

• complexitatea şi periodicitatea operaţiilor;
• calitatea personalului etc.
Probabilitate Criterii
a) Cadrul normativ este în vigoare de peste 3 ani şi nu a cunoscut
modificări;
Mică b) Activităţile şi acţiunile au un nivel redus de complexitate;
(1) c) Personalul are experienţă de cel puţin 5 ani;
d) Nivelul ridicat de încadrare cu personal;
e) Riscul nu s-a manifestat anterior etc.
a) Cadrul normativ este relativ nou sau a cunoscut unele
modificări;
Medie b) Activităţile şi acţiunile au un nivel mediu de complexitate;
(2) c) Personalul are experienţă sub 3 ani;
d) Nivelul mediu de încadrare cu personal;
e) Riscul s-a manifestat, rareori, în trecut etc.
a) Cadrul normativ este nou sau a cunoscut numeroase modificări;
b) Activităţile şi acţiunile au un nivel ridicat de complexitate;
Mare
c) Personalul are experienţă sub 1 an;
(3)
d) Nivelul scăzut de încadrare cu personal;
e) Riscul s-a manifestat, deseori, în trecut etc.

În practică, fiecare structură a . sau entitate publică, va identifica şi stabili criteriile

specifice pe baza cărora se va aprecia probabilitatea de apariţie a riscurilor, luând în
considerare modelul prezentat.

84
 b) Aprecierea impactului - element cantitativ, care se realizează prin evaluarea
efectelor riscului în cazul în care acesta s-ar produce, prin luarea în considerare
a unor criterii specifice structurilor. sau entităţilor publice, şi se poate exprima pe
o scală valorică, pe 3 niveluri, astfel:
• impact scăzut;
• impact moderat;
• impact ridicat.
Pentru aprecierea impactului auditorii interni pot avea în vedere drept criterii
următoarele:

• pierderi de active;
• costuri de funcţionare;
• întreruperea activităţilor;
• imaginea structurii/ entităţii publice etc.

Impact Criterii
a) Nu există pierderi de active (financiare, angajaţi, materiale);
b) Afectarea imaginii structurii/ entităţii auditate, este redusă;
Scăzut
c) Costurile de funcţionare nu sunt afectate;
(1)
d) Calitatea serviciilor furnizate nu este afectată;
e) Nu există întreruperi în activitate etc.
a) Pierderile de active (financiare, angajaţi, materiale) sunt reduse;
b) Afectarea imaginii structurii/ entităţii auditate, este moderată;
Moderat
c) Creşterea costurilor de funcţionare este moderată;
(2)
d) Calitatea serviciilor furnizate este afectată în mică măsură;
e) Există mici întreruperi în activitate etc.
a) Pierderi semnificative de active (financiare, angajaţi, materiale);
b) Imaginea structurii/ entităţii auditatei, este afectată în mod
Ridicat semnificativ;
(3) c) Costuri ridicate de funcţionare;
d) Calitatea serviciilor furnizate este afectată semnificativ;
e) Întreruperi semnificative în activitate etc.

În practică, fiecare structură sau entitate publică, va identifica şi stabili criteriile

specifice pe baza cărora se va aprecia impactul riscurilor, luând în considerare modelul
prezentat.

85
 Procedura de analiză a riscurilor

Identificarea activităţilor/ acţiunilor şi a riscurilor asociate, care presupune

parcurgerea următoarelor etape:

a) detalierea pentru fiecare obiectiv general al misiunii de asigurare, a activităţilor

în acţiuni succesive, descriind procesul de la iniţierea activităţii până la
înregistrarea ei;
b) definirea riscurilor pentru fiecare activitate/ acţiune în parte.
Stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor - care sunt reprezentate de impactul şi
probabilitatea de manifestare a riscului, fiind evaluate pe o scală cu 3 niveluri, astfel:

a) aprecierea probabilităţii care se realizează pe baza analizei şi evaluării factorilor

de incidenţă stabiliţi;
b) aprecierea impactului care se realizează pe baza analizei şi evaluării factorilor de
risc stabiliţi.

Probabilitate

│ ┌──────────┐ ┌──────────┐ ┌──────────┐

Mare (3) │ │ 3 │ │ 6 │ │ 9 │

│ └──────────┘ └──────────┘ └──────────┘

│ ┌──────────┐ ┌──────────┐ ┌──────────┐

Medie (2) │ │ 2 │ │ 4 │ │ 6 │

│ └──────────┘ └──────────┘ └──────────┘

│ ┌──────────┐ ┌──────────┐ ┌──────────┐

Mică (1) │ │ 1 │ │ 2 │ │ 3 │

│ └──────────┘ └──────────┘ └──────────┘

├─────────────────────────────────────────────────►
Impact

Scăzut (1) Moderat (2) Ridicat (3)

86
 Stabilirea punctajului total al riscurilor şi ierarhizarea riscurilor, al cărei formular este
prevăzut în Anexa nr. 10 la norme, presupune:

a) stabilirea punctajului total al riscurilor, ca produsul dintre probabilitate şi

impactul riscului, obţinut pe baza formulei:
PT = P x I, unde:

PT = punctajul total al riscului;

P = probabilitate;

I = impact.

b) ierarhizarea riscurilor - se realizează pe baza punctajelor totale obţinute din

evaluarea riscului, iar activităţile/acţiunile auditabile se împart în
activităţi/acţiuni cu risc mic, mediu şi mare, astfel:
• pentru PT = 1 sau 2, riscul este mic;
• pentru PT = 3 sau 4, riscul este mediu;
• pentru PT = 6 sau 9, riscul este ridicat.
Procedura P - 07. Analiza riscurilor/ Evaluarea riscurilor

a) Stabilesc activităţile şi acţiunile auditabile şi riscurile asociate

acestora, în funcţie de prelucrarea şi documentarea
informaţiilor conţinute în dosarul permanent al misiunii de
asigurare şi a informaţiilor conţinute în Studiul Preliminar;
b) Stabilesc cerinţele pentru fiecare activitate/ acţiune de realizat,
din punct de vedere al controalelor specifice;
Auditorii Interni
c) Identifică riscurile asociate activităţilor/ acţiunilor auditabile;
D.A.P.I./
d) Stabilesc factorii de incidenţă privind aprecierea probabilităţii
Structura de Audit
de apariţie a riscurilor şi factorii de apreciere a impactului
Public Intern din
riscurilor;
Entitatea Publică
e) Stabilesc nivelul probabilităţii de manifestare a riscului şi
nivelul impactului riscului;
f) Stabilesc punctajul total al riscului;
g) Ierarhizează riscurile în funcţie de punctajele deţinute;
h) Elaborează documentul Analiza Riscurilor;
i) Efectuează eventualele modificări stabilite în şedinţa de lucru;
j) Îndosariază documentele elaborate în cadrul procedurii de
analiză a riscului, în dosarul misiunii de asigurare
a) Analizează şi evaluează activităţile şi acţiunile auditabile
Supervizorul sau stabilite şi riscurile asociate acestora;
. b) Analizează şi evaluează punctajul total calculat al riscului;
c) Analizează şi evaluează ierarhizarea riscurilor;

87
 Conducătorul d) Organizează o şedinţă de lucru cu echipa de audit pentru
Structurii de Audit analiza opiniilor cu privire la analiza riscurilor;
Public Intern e) Supervizează documentul Analiza Riscurilor.
din Entitatea Publică

Evaluarea iniţială a controlului intern şi stabilirea obiectivelor misiunii de asigurare

Evaluarea iniţială a controlului intern se realizează pe baza Chestionarului de Control

Intern, al cărui formular este prevăzut în Anexa nr. 10, precum şi a documentelor existente
la dosarul permanent al misiunii de asigurare şi are rolul de a identifica existenţa controalelor
interne pentru fiecare activitate/ acţiune auditabilă.

Chestionarul de Control Intern permite, prin intermediul întrebărilor formulate şi

răspunsurilor primite, identificarea activităţilor de control intern instituite de management şi
aprecierea funcţionalităţii acestora.

Evaluarea iniţială a controlului intern presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) determinarea modalităţilor de funcţionare a fiecărei activităţi/ acţiuni identificate;

b) identificarea controalelor interne existente, pe baza Chestionarului de Control Intern şi a
documentelor colectate;
c) stabilirea controalelor interne aşteptate pentru fiecare activitate/ acţiune şi risc
identificat;
d) stabilirea conformităţii controlului intern.
Evaluarea iniţială a controlului intern are în vedere riscurile asociate activităţilor/
acţiunilor auditabile şi presupune identificarea şi analiza controalelor interne implementate
de către structurile sau entităţile publice, pentru gestionarea acestor riscuri, cu scopul de a
descoperi eventualele zone în care există semnale că acesta:

• nu există;
• nu funcţionează;
• funcţionează neadecvat.
Evaluarea iniţială a controlului intern prezintă sintetic rezultatul evaluării iniţiale a
controlului intern pentru fiecare activitate/ acţiune auditabilă, utilizând o scală, pe 3 niveluri,
astfel:

• control intern conform;

• control intern parţial conform;

88
 • control intern neconform.
Control Criterii
Intern
a) Sistemul de control intern/ managerial este implementat; sunt elaborate
proceduri adecvate, care pot preveni materializarea riscurilor;
b) Conducerea structurilor . sau a entităţilor publice ., cunoaşte cadrul de
reglementare a sistemului de control intern/ managerial;
c) Conducerea şi personalul structurilor . sau entităţilor publice ., au o
atitudine pozitivă faţă de controlul intern/ managerial, existând
preocuparea de a anticipa şi înlătura problemele semnalate;
d) Controlul intern/ managerial este integrat în activităţile curente ale
structurilor . sau entităţilor publice ., şi nu reprezintă o activitate
Conform
distinctă sau care se desfăşoară în paralel cu acestea;
e) Procesul de management al riscului din structurile . sau entităţile
publice ., asigură identificarea riscurilor, evaluarea lor, stabilirea
măsurilor de gestionare a riscurilor şi monitorizarea eficacităţii
acestora;
f) Conducerea structurilor . sau entităţilor publice ., primeşte sistematic,
raportări privind desfăşurarea activităţilor şi gradul de îndeplinire a
obiectivelor şi dispune măsuri corective în cazul abaterilor de la
obiective etc.
a) Sistemul de control intern/ managerial este parţial implementat;
procedurile nu sunt suficiente pentru prevenirea materializării
riscurilor;
b) Conducerea şi personalul structurilor . sau entităţilor publice ., au o
atitudine subiectivă faţă de controlul intern/ managerial, înlăturând
problemele semnalate doar de anumite echipe de audit sau control;
Parţial c) Controlul intern/ managerial este parţial integrat în activităţile curente
Conform ale structurilor . sau entităţilor publice .;
d) Procesul de management al riscului din structurile . sau entităţile
publice ., asigură identificarea unor riscuri, evaluarea lor, dar măsurile
de gestionare a riscurilor nu sunt întotdeauna adecvate şi eficace;
e) Conducerea structurilor . sau entităţilor publice ., primeşte anumite
raportări privind desfăşurarea activităţilor, dar nu urmăreşte gradul de
îndeplinire a obiectivelor etc.
a) Sistemul de control intern/ managerial nu este implementat; procedurile
lipsesc, sunt puţin utilizate sau sunt implementate necorespunzător;
b) Conducerea structurilor . sau entităţilor publice ., nu cunoaşte cadrul de
reglementare a sistemului de control intern/ managerial;
c) Conducerea şi personalul structurilor . sau entităţilor publice ., au o
atitudine necooperantă sau indiferentă, faţă de controlul intern/
Neconform managerial;
d) Controlul intern/ managerial este perceput ca o activitate distinctă sau
care se desfăşoară în paralel cu activităţile structurilor . sau entităţilor
publice;
e) Procesul de management al riscului din structurile . sau entităţile
publice ., asigură identificarea riscurilor, nefiind stabilite măsuri
adecvate de gestionare a riscurilor;

89
 f) Conducerea structurilor . sau entităţilor publice ., primeşte unele
raportări privind desfăşurarea activităţilor şi gradul de îndeplinire a
obiectivelor, dar informaţiile din acestea, nu sunt fiabile iar raportările
respective nu sunt utilizate în procesul decizional şi nu sunt luate măsuri
corective în cazul abaterilor de la obiective etc.

În practică, fiecare structură sau entitate publică, va identifica şi va stabili criteriile

specifice pe baza cărora se va evalua controlul intern, luând în considerare modelul
prezentat.

Rezultatul evaluării controlului intern/ managerial se concretizează prin elaborarea

documentului Evaluarea Iniţială a Controlului Intern şi Stabilirea Obiectivelor de Audit, al
cărui formular este prevăzut în Anexa nr. 11 și Anexa nr. 12, care cuprinde obiectivele şi
activităţile/ acţiunile selectate, în mod obligatoriu, în vederea auditării, astfel:

a) activităţile/ acţiunile cu riscurile de nivel ridicat, indiferent de rezultatul evaluării

controlului intern;
b) activităţile/ acţiunile cu riscurile de nivel mediu şi controalele interne parţial
conforme sau neconforme;
c) activităţile/ acţiunile cu riscuri mici şi controale interne neconforme.

În auditare pot fi cuprinse şi alte activităţi/ acţiuni cu riscuri medii sau mici, în funcţie
de resursele de audit disponibile.

Procedura P - 08. Evaluarea iniţială a controlului intern şi stabilirea obiectivelor de

audit

a) Stabilesc modalităţile de funcţionare a fiecărei activităţi/acţiuni;

b) Stabilesc controalele interne planificate pentru fiecare activitate/
acţiune;
c) Concep şi elaborează Chestionarul de Control Intern utilizat în
identificarea controalelor interne existente;
d) Obţin răspunsurile la întrebările formulate în Chestionarul de
Auditorii Interni Control Intern;
Structura de Audit e) Identifică controalele interne existente pentru fiecare acţiune/
Public Intern din operaţie;
Entitatea Publică f) Realizează evaluarea iniţială a controlului intern;
g) Stabilesc obiectivele de audit şi în cadrul acestora, activităţile/
acţiunile ce vor fi auditate şi testate, în funcţie de nivelul riscului
şi evaluarea controlului intern;
h) Elaborează formularul Evaluarea Iniţială a Controlului Intern şi
Stabilirea Obiectivelor de Audit ;

90
 i) Efectuează eventualele modificări stabilite în şedinţa de lucru;
j) Îndosariază documentele elaborate în cadrul procedurii de analiză
a riscului în dosarul permanent al misiunii de asigurare.
Supervizorul sau a) Analizează şi evaluează controalele interne aşteptate identificate;
Conducătorul b) Analizează şi revizuieşte Chestionarul de Control Intern elaborat;
Structurii de c) Analizează şi evaluează controalele interne existente identificate;
Audit Public d) Organizează o şedinţă de lucru cu echipa de audit, pentru a
Intern analiza modul în care a fost evaluat controlul intern;
din Entitatea e) Supevizează formularul Evaluarea Iniţială a Controlului Intern şi
Publică Stabilirea Obiectivelor de Audit.

Elaborarea Programului de Audit Public Intern

Programul de Audit Public Intern, al cărui formular este prevăzut în Anexa nr. 13,
este un document intern de lucru al structurii de audit public intern din entitatea publică şi
prezintă în mod detaliat, lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze, pentru
a colecta probele de audit în baza cărora formulează concluziile şi recomandările.

Prin Programul de Audit Public Intern, se urmăreşte:

a) asigurarea directorului executiv conducătorului structurii de audit public intern

din entitatea publică că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la
obiectivele misiunii de asigurare;
b) asigurarea repartizării sarcinilor şi planificarea activităţilor, pe fiecare auditor
membru al echipei de audit intern.
Programul de Audit Public Intern este structurat pe etapele misiunii de asigurare şi
pe activităţi, iar în cadrul fiecărui obiectiv de audit, cuprinde activităţile/ acţiunile selectate
în auditare şi testările concrete de efectuat.

Procedura P - 09. Elaborarea Programului de Audit Public Intern

a) Elaborează Programul de Audit Public, având în vedere

Auditorii Interni următoarele:
Structura de Audit Public - etapele misiunii de asigurare;
Intern din Entitatea Publică - activităţile derulate în cadrul fiecărei etape a misiunii de
asigurare;

91

Supervizorul
Conducătorul Structurii de
Audit Public Intern
din Entitatea Publică
- obiectivele misiunii de asigurare şi activităţile/ acţiunile
auditabile;
- numărul de ore aferente fiecărei/ fiecărui etape/
obiectiv/ activitate/ acţiuni;
- auditorii interni, responsabilităţi pentru realizarea
fiecărei activităţi/ acţiuni cuprinse în Programul de
Audit Public Intern;
- locul derulării fiecărei activităţi, inclusiv a testărilor;
- testările ce se vor efectua pe fiecare obiectiv de audit şi
activitate/ acţiune selectate în auditare şi durata
acestora;
- tipul verificărilor ce se efectuează în cadrul fiecărei
testări.
b) Îndosariază Programul de Audit Public, în dosarul
misiunii de asigurare
a) Analizează Programul de Audit Public Intern;
b) Organizează o întâlnire pentru analiza Programului de
Audit Public Intern;
c) Revizuieşte, după caz, activităţile, tipul testării, durata,
persoanele repartizate cuprinse în Programul de Audit
Public Intern;
d) Supervizează Programul de Audit Public Intern.
Aprobă Programul de Audit Public Intern.

Intervenţia la faţa locului

Colectarea şi analiza probelor de audit
Tehnici utilizate pentru colectarea probelor de audit public intern

Verificarea - asigură validarea, confirmarea, acurateţea înregistrărilor, documentelor,

declaraţiilor, concordanţa cu legile şi regulamentele, precum şi eficacitatea controalelor
interne.

Principalele tehnici de verificare sunt:

a) confirmarea: solicitarea informaţiei din două sau mai multe surse independente
în scopul validării acesteia;
b) examinarea: obţinerea informaţiilor din texte ori din alte surse materiale în
vederea detectării erorilor sau a iregularităţilor;
c) calculul: efectuarea unor calcule independente pentru a verifica corectitudinea
operaţiilor;

92
 d) comparaţia: confirmă identitatea unei informaţii după obţinerea acesteia din două
sau mai multe surse diferite;
e) punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de înregistrări;
f) urmărirea: verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul
înregistrat, cu scopul de a verifica dacă toate tranzacţiile reale au fost înregistrate;
g) garantarea: verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate, prin examinarea
documentelor, de la articolul înregistrat spre documentele justificative.
Observarea fizică - examinarea înregistrărilor, documentelor şi a activelor prin
observarea la faţa locului sau inventarieri prin sondaj.

Intervievarea - solicitarea unor informaţii privind domeniul auditabil de la persoanele

implicate/ auditate/ interesate.

Chestionarea - elaborarea unui set de întrebări, conform unei metodologii adecvate,

cu ajutorul cărora se urmăreşte obţinerea unor puncte de vedere şi opinii cu privire la
domeniul auditabil.

Analiza - descompunerea unei activităţi în elemente componente, examinând fiecare

element în parte.

Confirmări externe - obţinerea de dovezi externe ale existenţei, proprietăţii sau

evaluării directe de la terţe persoane, pe baza unei cereri scrise.

Investigarea - căutarea de informaţii de la persoane în măsură să le deţină, din

interiorul sau din exteriorul organizaţiei.

Eşantionarea - selecţia şi examinarea unei porţiuni reprezentative din populaţie, în

scopul de a trage concluzii valabile pentru întreaga populaţie, bazate pe constatările obţinute
din eşantion.

Testarea - orice activitate care oferă auditorului dovezi suficiente pentru a susţine o
opinie.

Tehnici utilizate pentru interpretarea probelor de audit public intern

Examinarea documentară - analiza unor operaţiuni, înregistrări, procedee sau

fenomene economice, pe baza documentelor justificative care le reflectă, cu scopul de a
stabili realitatea, legalitatea şi eficienţa acestora.

93
 Observarea - o tehnică de comparare a proceselor formale (oficiale) şi a liniilor
directoare de aplicare a acestora cu rezultatele obţinute în realitate.

Analiza cronologică - se focalizează pe determinarea succesiunii evenimentelor sau

acţiunilor şi constă în reconstrucţia cauzelor evenimentelor ori a fenomenelor, prin
extragerea şi analiza constatărilor din documentele sursă de informaţii.

Tehnici utilizate pentru analiza probelor de audit

Diagnosticul - cercetarea şi analiza realităţii obiective, reperarea disfuncţionalităţilor

şi potenţialului de dezvoltare a activităţii structurii/ entităţii auditate, identificarea cauzelor
şi a măsurilor de redresare, precum şi identificarea variabilelor - cheie ale dezvoltării şi a
măsurilor de ameliorare şi/ sau de creştere a performanţelor.

Evaluarea - o cercetare ştiinţifică ce aplică proceduri de colectare şi analiză a

informaţiilor privind conţinutul, structura şi rezultatele programelor şi activităţilor.

Instrumente de audit public intern

Chestionarul - cuprinde întrebările pe care le formulează, în scris, auditorii interni,

persoanelor auditate.

Tipurile de chestionare sunt următoarele:

a) Chestionarul de Luare la Cunoştinţă (C.L.C.) - cuprinde întrebări referitoare la

contextul socio - economic, organizarea internă, funcţionarea structurii/ entităţii
auditate;
b) Chestionarul de Control Intern (C.C.I.) - ghidează auditorii interni în activitatea
de identificare obiectivă a funcţionării controalelor interne, disfuncţiilor şi
cauzelor reale ale acestora; este utilizat pentru revizia controalelor interne;
c) Chestionarul - Listă de Verificare (C.L.V.), al cărui formular este prevăzut în
Anexa nr. 14, este utilizat pentru stabilirea şi evaluarea condiţiilor pe care trebuie
să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil şi cuprinde un set de întrebări
standard pentru fiecare obiectiv de audit şi activitate/ acţiune auditabilă privind
responsabilităţile, mijloacele financiare, tehnice şi de informare, precum şi
resursele umane existente.
Interviul - instrument de analiză pentru identificarea problemelor, soluţiilor sau
evaluarea implementării, este utilizat pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra

94
domeniului auditabil, precum şi pentru a obţine o primă listă a problemelor ce urmează a fi
analizate.

Formularul de Interviu este prevăzut în Anexa nr. 15, iar formularul de Foaie de
Lucru este prevăzut în Anexa nr. 16.

Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit) – care permite:

a) stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la

acestea;
b) stabilirea modului de arhivare a documentaţiei justificative complete;
c) reconstituirea operaţiunilor de la iniţiere până la finalizarea lor şi invers.
Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor

Colectarea probelor de audit se realizează în urma testărilor efectuate în concordanţă

cu Programul de Audit Public Intern aprobat de către conducătorul structurii de audit public
intern din entitatea publică

Activităţile derulate contribuie la obţinerea constatărilor de audit şi justificarea lor cu

probe de audit.

Testele se întocmesc pe obiectivele şi activităţile/ acţiunile auditabile stabilite în

Programul de Audit Public Intern.

Testul cuprinde următoarele:

a) obiectivul testului;
b) modalitatea de eşantionare;
c) descrierea testării;
d) constatări şi concluzii.
Formularele de Test nr. 1 şi Test nr. 2 (care este recomandat în cazul gestionării de
fonduri europene), sunt prevăzute în Anexa nr. 17.

Testul elaborat se semnează de către auditorii interni şi de către supervizorul misiunii

de asigurare.

Procedura P - 10. Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor

a) Stabilesc, pentru fiecare testare, tehnicile de audit ce urmează a

Auditorii Interni fi utilizate;

95
 Structura de Audit b) Stabilesc pista de audit prin identificarea fluxurilor de
Public Intern din informaţii, a atribuţiilor şi responsabilităţilor;
Entitatea Publică c) Utilizează tehnicile şi instrumentele specifice misiunii de
asigurare;
d) Formulează obiectivul testării;
e) Stabilesc metoda de eşantionare şi determină eşantionul care va
fi testat;
f) Stabilesc şi descriu tipul testărilor ce se vor efectua;
g) Formulează constatările şi concluziile de audit, în funcţie de
prelucrarea informaţiilor obţinute în urma aplicării tehnicilor şi
instrumentelor specifice de audit public intern şi a probelor de
audit colectate;
h) Elaborează chestionare, liste de control, foi de lucru, interviuri
etc.;
i) Elaborează testele în conformitate cu Programul de Audit
Public Intern;
j) Colectează probe de audit pentru toate testările şi constatările
efectuate;
k) Apreciază dacă probele de audit obţinute sunt suficiente,
relevante, competente şi utile;
l) Etichetează, numerotează şi îndosariază testele în dosarul
misiunii de asigurare.
a) Avizează acurateţea tehnicilor de audit stabilite pentru fiecare
testare;
b) Analizează şi avizează chestionarele, listele de control, foile de
Supervizorul sau lucru etc., elaborate de către auditorii interni;
Conducătorul c) Confirmă fluxul de informaţii, atribuţiile şi responsabilităţile
Structurii de Audit menţionate în pista de audit;
Public Intern d) Analizează şi avizează utilizarea adecvată a instrumentelor şi
din Entitatea documentelor de lucru în vederea realizării unei auditări
Publică obiective;
e) Analizează şi avizează testele elaborate de către auditorii
interni.

Analiza problemelor şi formularea recomandărilor

Fişa de Identificare şi Analiză a Problemei, al cărei formular este prevăzut în Anexa

nr.18, se întocmeşte de regulă pentru una sau mai multe probleme, abateri, nereguli,
disfuncţii constatate, dacă privesc aceeaşi cauză.

Fişa de Identificare şi Analiză a Problemei cuprinde următoarele rubrici: problema,

constatarea, cauza, consecinţa, precum şi recomandarea formulată de către auditorii interni.

Fişa de Identificare şi Analiză a Problemei se întocmeşte de către auditorii interni, se

discută şi se supervizează de către supervizor.

96
 Constatările şi recomandările formulate de către auditorii interni sunt discutate pe
timpul intervenţiei la faţa locului, cu reprezentanţii structurii/ entităţii auditate, care vor
semna pentru luare la cunoştinţă Fişele de Identificare şi Analiză a Problemei.

În cazurile în care reprezentanţii structurii/ entităţii auditate refuză semnarea pentru

luare la cunoştinţă a Fişelor de Identificare şi Analiză a Problemei, auditorii interni din cadrul
Structurii de audit public intern din entitatea publică transmit aceste documente prin
registratura structurii/ entităţii auditate şi continuă procedura.

Procedura P - 11. Analiza problemelor şi formularea recomandărilor

a) Prelucrează testele realizate;

b) Analizează problemele identificate;
c) Enunţă consecinţele şi implicaţiile problemelor
identificate;
Auditorii Interni
d) Stabilesc cauzele problemelor identificate;
Structura de Audit Public
e) Formulează recomandări pentru eliminarea cauzelor
Intern din Entitatea
problemelor identificate;
Publică
f) Elaborează Fişele de Identificare şi Analiză a
Problemeleor;
g) Indică proba de audit pentru fiecare constatare;
h) Numerotează şi îndosariază Fişele de Identificare şi
Analiză a Problemelor în dosarul misiunii de asigurare.
a) Analizează şi verifică documentele şi informaţiile care au
stat la baza întocmirii Fişelor de Identificare şi Analiză a
Supervizorul sau Problemelor;
Conducătorul Structurii b) Verifică suficienţa probelor de audit care susţin
de Audit Public Intern constatarea formulată în cadrul Fişei de Identificare şi
din Entitatea Publică Analiză a Problemelor;
c) Supervizează Fişele de Identificare şi Analiză a
Problemeleor.
Reprezentanţii structurii/ Semnează pentru luarea la cunoştinţă, Fişele de Identificare
entităţii auditate şi Analiză a Problemelor.
Analiza şi raportarea iregularităţilor

Formularul de Constatare şi Raportare a Iregularităţilor, prevăzut în Anexa nr.19, se

întocmeşte în cazul în care auditorii interni constată existenţa sau posibilitatea producerii
unor iregularităţi.

Formularul de Constatare şi Raportare a Iregularităţilor cuprinde următoarele rubrici:

problema, constatarea, actele normative încălcate, consecinţa, recomandările şi eventualele
anexe sau probe de audit.

După completarea şi supervizarea Formularului de Constatare şi Raportare a

Iregularităţilor, auditorii interni îl transmit directorului executiv conducătorului structurii de

97
audit public intern din entitatea publică, care informează în termen de 3 zile lucrătoare,
conducătorul entităţii publice care a aprobat misiunea de asigurare şi structura de control
abilitată, care au obligaţia de a continua verificările şi de a stabili măsurile ce se impun.

Procedura P - 12. Analiza şi raportarea iregularităţilor

a) Identifică iregularitatea;
b) Stabilesc actele normative încălcate;
c) Stabilesc consecinţele cu privire la iregularităţile
Auditorii Interni identificate;
Structura de Audit d) Formulează eventuale recomandări pentru eliminarea
Public Intern din iregularităţii;
Entitatea Publică e) Identifică probele care susţin constatările cu privire la
iregularităţile identificate;
f) Elaborează Formularul de Constatare şi Raportare a
Iregularităţilor, îl semnează şi îl transmite imediat
directorului executiv al D.A.P.I.
a) Analizează şi evaluează iregularitatea identificată şi
constatarea formulată;
Supervizorul b) Apreciază suficienţa probelor de audit care susţin
constatarea formulată;
c) Supervizează Formularul de Constatare şi Raportare a
Iregularităţilor.
a) Analizează şi verifică probele de audit care au stat la baza
elaborării Formularului de Constatare şi Raportare a
Conducătorul Structurii Iregularităţilor;
de Audit Public Intern b) Informează în termen de 3 zile lucrătoare, conducătorul
din Entitatea Publică entităţii publice, care a aprobat misiunea de asigurare şi
structura de control abilitată, care au obligaţia de a
continua verificările şi de a stabili măsurile ce se impun.

Revizuirea documentelor şi constituirea dosarului de audit public intern

Revizuirea documentelor se efectuează de către auditorii interni pentru a se asigura

că documentele elaborate pe timpul derulării misiunii de asigurare, sunt pregătite în mod
corespunzător şi adecvat.

Auditorii interni, prin revizuirea documentelor, se asigură că dovezile colectate

pentru susţinerea constatărilor sunt suficiente, concludente şi relevante.

Procedura P - 13. Revizuirea documentelor

98
 Revizuirea documentelor se realizează de către auditorii interni, în baza Notei
Centralizatoare a Documentelor de Lucru, al cărei formular este prevăzut în Anexa nr. 20,
după cum urmează:

a) Numerotează corespunzător, documentele procedurale,

documentele de lucru şi lucrările elaborate pe parcursul derulării
misiunii de asigurare;
b) Completează documentele procedurale, documentele de lucru şi
Auditorii Interni
lucrările elaborate, acolo unde se consideră că sunt insuficiente;
Structura de Audit
c) Se asigură că pentru fiecare constatare, există probe de audit şi
Public Intern din
că, acestea sunt suficiente, concludente şi relevante;
Entitatea Publică
d) Indexează, prin atribuirea de litere şi cifre, fiecare document
justificativ aferent constatărilor auditului (probă, dovadă de
audit);
e) Întocmesc, dacă este cazul, Nota Centralizatoare a Documentelor
de Lucru.
Supervizorul sau
Conducătorul
Structurii de
Verifică şi avizează Nota Centralizatoare a Documentelor de Lucru.
Audit Public
Intern

Dosarul de audit public intern, prin informaţiile conţinute, asigură legătura între
obiectivele de audit, intervenţia la faţa locului şi Raportul de Audit Public Intern, cu
precizarea că, informaţiile respective stau la baza formulării concluziilor auditorilor interni.

Structura dosarului de audit public intern aferent misiunii de asigurare, este

următoarea:

a) Dosarul permanent al misiunii de asigurare - cuprinde următoarele secţiuni:

a.1. Secţiunea A - Raportul de Audit Public Intern şi anexele acestuia:

• Fişa de urmărire a implementării recomandărilor;

• Ordinul de Serviciu;
• Declaraţia de Independenţă;
• Proiectul Raportului de Audit Public Intern şi Raportul de Audit Public Intern;
• Sinteza Raportului de Audit Public Intern;
• Testele efectuate;
• Chestionarul - Listă de Verificare;
• Foi de lucru ;
• Interviuri ;
• Chestionare specifice domeniului ;

99
• Note de relaţii etc. ;
• Fişele de Identificare şi Analiza a Problemelor (F.I.A.P.);
• Formularele de Constatare şi Raportare a Iregularităţilor (F.C.R.I.);
• Programul Misiunii de Audit Public Intern;
• Chestionarul de Luare la Cunoştinţă;
• Studiul preliminar;
• Lista obiectivelor, activităţilor/ acţiunilor;
• Altele asemenea.
a.2. Secţiunea B - Administrativă:

• Notificarea privind Declanşarea Misiunii de Audit Public Intern ;

• Minuta Şedinţei de Deschidere;
• Minuta Şedinţei de Închidere;
• Minuta Reuniunii de Conciliere;
• Corespondenţă cu structura/ entitatea auditată etc.
a.3. Secţiunea C - Analiza Riscului:

• Documentaţia privind analiza riscului, repectiv:

• Sabilirea punctajului total al riscurilor şi ierarhizarea riscurilor;
• Chestionarele de control intern;
• Evaluarea iniţială a controlului intern şi stabilirea obiectivelor de audit.
• Legislatia;
• Regulamentele aplicabile;
• Procedurile scrise;
• Organigrama;
• R.O.F.;
• Fişele posturilor;
• Rapoarte de audit public intern, anterioare ;
• Rapoarte de audit/ control extern, anterioare.
a.4. Secţiunea D - Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de asigurare:

• Nota centralizatoare a documentelor de lucru;

• Documentaţia privind supervizarea.

100
 b) Dosarul de Lucru - cuprinde copii xerox ale documentelor justificative, care
confirmă şi sprijină constatările şi concluziile auditorilor interni şi este indexat
prin atribuirea de litere şi cifre pentru fiecare secţiune/ obiectiv de audit din
cadrul Programului de Audit Public Intern, cu precizarea că, indexarea trebuie
să fie simplă şi uşor de urmărit.
Documentele din dosarul permanent al misiunii de asigurare, sunt verificate şi
ordonate de către auditorii interni, conform „Listei de Verificare a Documentelor din Dosarul
de Audit Public Intern”, în care documentele cu menţiunea „A”, sunt aferente misiunii de
asigurare, documentele cu menţiunea „C”, sunt aferente misiunii de consiliere, iar
documentele cu menţiunea „E”, sunt aferente misiunii de evaluare, şi care este prezentată
mai jos:

LISTA DE VERIFICARE DOCUMENTE DOSAR DE AUDIT PUBLIC INTERN

Tema misiunii de audit: ......................................................................................................

Dosar/ Denumire Documente Există Nu Observaţii

Secţiune există
SECŢIUNEA A FIŞA DE URMĂRIRE A IMPLEMENTĂRII
RECOMANDĂRILOR *A + E + C
RAPORTUL DE ORDINUL DE SERVICIU *A + E + C
AUDIT PUBLIC DECLARAŢIILE DE INDEPENDENŢA
INTERN ŞI *A + E + C
ANEXELE PROIECTUL RAPORTULUI DE AUDIT
ACESTUIA PUBLIC INTERN *A + E
RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN
*A + E + C
SINTEZA RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC
INTERN *A + E + C
CHESTIONARUL DE LUARE LA
CUNOŞTINŢĂ
*A + E + C ;
STUDIUL PRELIMINAR * A ; LISTA
OBIECTIVELOR, ACTIVITĂŢILOR/
ACŢIUNILOR *E + C
TESTE ; CHESTIONARUL-LISTĂ DE
VERIFICARE; FOI DE LUCRU ;
INTERVIURI ; CHESTIONARE SPECIFICE
DOMENIULUI ; NOTE DE RELAŢII
*A + E + C
FIŞA DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A
PROBLEMEI *A + E
FORMULARUL DE CONSTATARE ŞI
RAPORTARE A IREGULARITĂŢILOR *A

101
 PROGRAMUL MISIUNII DE AUDIT
PUBLIC INTERN *A + E + C
SECŢIUNEA B NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA
MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN *A
ADMINISTRATIVĂ + E + C
MINUTA SEDINŢEI DE DESCHIDERE
*A + E + C
MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE
*A + E
MINUTA SEDINŢEI DE ÎNCHIDERE *A +
E+C
CORESPONDENŢĂ CU STRUCTURILE ./
ENTITĂŢILE PUBLICE . *A + E + C
SECŢIUNEA C DOCUMENTAŢIA PRIVIND ANALIZA
RISCULUI :
ANALIZA -STABILIREA PUNCTAJULUI TOTAL AL
RISCULUI RISCURILOR ŞI IERARHIZAREA
RISCURILOR *A ;
-CHESTIONARELE DE CONTROL
INTERN *A ;
-EVALUAREA INIŢIALĂ A
CONTROLULUI INTERN ŞI STABILIREA
OBIECTIVELOR DE AUDIT *A
LEGISLATIA, REGULAMENTELE
APLICABILE
*A + E + C
PROCEDURILE SCRISE *A + E + C
ORGANIGRAMA; R.O.F. ;
FIŞELE POSTURILOR *A + E + C
RAPOARTE DE AUDIT PUBLIC INTERN,
ANTERIOARE *A + E + C
RAPOARTE DE AUDIT/ CONTROL
EXTERN, ANTERIOARE *A + E + C
SECŢIUNEA D NOTA CENTRALIZATOARE A
SUPERVIZAREA ŞI DOCUMENTELOR DE LUCRU
REVIZUIREA *A + E + C
DESFĂŞURĂRII DOCUMENTAŢIA PRIVIND
MISIUNII DE
SUPERVIZAREA *A + E + C
AUDIT PUBLIC
INTERN
Dosarele misiunii de asigurare sunt proprietatea entităţii publice şi sunt confidenţiale,
se păstrează până la implementarea recomandărilor din Raportul de Audit Public Intern, după
care se arhivează în concordanţă cu reglementările legale în vigoare, cu precizarea că,
termenul de păstrare în arhivă este de 10 ani de la data finalizării misiunii de asigurare.

Şedinţa de închidere

102
 Şedinţa de închidere a misiunii de asigurare are scopul de a prezenta constatările,
concluziile şi recomandările preliminare ale auditorilor interni, rezultate în urma efectuării
testărilor.

În cadrul şedinţei de închidere, auditorii interni prezintă structurii/ entităţii auditate,

constatările, recomandările şi concluziile.

Rezultatele şedinţei se consemnează în Minuta Şedinţei de Închidere, al cărei

Formular este prevăzut în Anexa nr. 21.

Procedura P - 14. Şedinţa de închidere

a) Planifică şedinţa de închidere;

b) Prezintă constatările, concluziile şi recomandările misiunii de
asigurare;
c) Întocmesc Minuta Şedinţei de Închidere;
Auditorii Interni
d) Prezintă Minuta Şedinţei de Închidere, structurii/ entităţii
auditate, pentru semnare;
e) Îndosariază Minuta Şedinţei de Închidere în dosarul misiunii
de asigurare.
a) Participă la desfăşurarea şedinţei de închidere, după caz;
Supervizorul
b) Susţine şi argumentează constatările, concluziile şi
recomandările formulate de către auditorii interni.
a) Participă la desfăşurarea şedinţei de închidere;
Conducătorul b) Prezintă opiniile în privinţa constatărilor, concluziilor şi
Structurii/ Entităţii recomandărilor auditorilor interni;
auditate c) Confirmă restituirea tuturor documentelor puse la dispoziţia
auditorilor interni pe timpul derulării misiunii de asigurare .

Raportarea rezultatelor misiunii de asigurare

Elaborarea Proiectului Raportului de Audit Public Intern

La elaborarea Proiectului Raportului de Audit Public trebuie să fie respectate

următoarele cerinţe:

103
 a) constatările aparţin domeniului şi obiectivelor misiunii de asigurare şi sunt
susţinute prin probe de audit corespunzătoare;

b) recomandările sunt în concordanţă cu constatările şi determină reducerea

riscurilor cu care se confruntă structura/ entitatea auditată;

c) constatările, concluziile şi recomandările cuprinse în Proiectul Raportului de

Audit Public Intern au la bază Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor
şi Formularele de Constatare şi Raportare a Iregularităţilor elaborate sau alte
probe de audit intern obţinute.

În redactarea Proiectului Raportului de Audit Public Intern, trebuie să fie respectate

următoarele principii:

a) prezentarea constatărilor într-o manieră pertinentă şi incontestabilă;

b) evitarea utilizării expresiilor imprecise, a stilului eliptic de exprimare, a

limbajului abstract;

c) promovarea unui limbaj simplu şi uzual şi a unui stil de exprimare concret;

d) evitarea redactării jignitoare şi tendenţioase;

e) prezentarea succintă a constatărilor pozitive şi prezentarea detaliată şi

fundamentată a constatărilor negative;

f) ierarhizarea constatărilor în funcţie de importanţă;

g) evidenţierea progreselor constatate de la ultima misiune.

Proiectul Raportului de Audit Public Intern exprimă opinia auditorului intern, bazată
pe constatările efectuate şi pe probele de audit colectate.

Formularul Proiectului Raportului de Audit Public Intern este prevăzut în Anexa

nr.22, iar formularul adresei de transmitere a Proiectului Raportului de Audit Public Intern
este prevăzut în Anexa nr. 23.

Procedura P - 15. Elaborarea Proiectului Raportului de Audit Public Intern

a) Elaborează Proiectul Raportului de Audit Public Intern, cu

respectarea cerinţelor şi criteriilor cuprinse în structura – cadru
a acestuia;
Auditorii Interni

104
 b) Prezintă constatările cu caracter negativ pe baza Fişelor de
Identificare şi Analiză a Problemelor şi Formularelor de
Constatare şi Raportare a Iregularităţilor;
c) Prezintă la modul general, constatările cu caracter pozitiv;
d) Identifică şi prezintă cauzele şi consecinţele constatărilor
negative;
e) Formulează recomandări pentru disfuncţiile constatate;
f) Face aprecieri cu privire la conformitatea activităţii auditate,
pe baza rezultatului încadrării obiectivelor în nivele de
apreciere;
g) Efectuează modificările solicitate de către supervizor/
conducătorul structurii de audit public intern din entitatea
publică.;
h) Semnează Proiectul Raportului de Audit Public Intern;
i) Transmite directorului executiv conducătorului structurii de
audit public intern din entitatea publică., Proiectul Raportului
de Audit Public Intern, însoţit de documentaţia justificativă.
a) Analizează Proiectul Raportului de Audit Public Intern ;
Supervizorul sau
b) Stabileşte revizuirile necesar a fi efectuate în cadrul
Proiectului Raportului de Audit Public Intern;
c) Supervizează Proiectul Raportului de Audit Public Intern.

Proiectul Raportului de Audit Public Intern respectă următoarea structură - standard:

a) Pagina de gardă - prezintă instituţia, tema misiunii de asigurare, locaţia realizării

misiunii respective;
b) Introducerea - prezintă date de identificare a misiunii de asigurare (baza legală
de realizare a misiunii, ordinul de serviciu, echipa de audit, durata acţiunii de
auditare), tipul, scopul şi obiectivele misiunii, sfera de cuprindere a misiunii;
perioada supusă auditării, metodologia utilizată în realizarea misiunii şi dacă
examinările se fac în totalitate sau prin sondaj;
c) Metodologia de desfăşurare a misiunii de asigurare - se oferă explicaţii privind
metodele, tehnicile şi instrumentele de colectare şi analiză a datelor şi
informaţiilor, precum şi a probelor şi dovezilor de audit şi, de asemenea, se
prezintă documentele, materialele examinate şi materialele întocmite în cursul
derulării misiunii;
d) Constatările - sunt prezentate într-o manieră care previne exagerarea
deficienţelor şi permite prezentarea faptelor în mod neutru, în mod sintetic, pe
fiecare obiectiv, activitate/ acţiune auditabilă, cu precizarea că, cele cu caracter
pozitiv sunt prezentate distinct de cele cu caracter negativ, iar constatările
negative sunt însoţite de cauze, consecinţe şi recomandări;

105
 e) Recomandările - sunt prezentate cu claritate, sunt realizabile şi realiste şi au un
grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra
structurii/ entităţii auditate;
f) Concluziile - sunt formulate pe obiectivele de audit stabilite pe baza constatărilor
efectuate;
g) Opinia - auditorii interni îşi exprimă opinia cu privire la gradul de realizare a
activităţilor auditate;
h) Anexele – care fac parte integrantă din Proiectul Raportului de Audit Public
Intern.
Elaborarea Proiectului Raportului de Audit Public Intern are la bază informaţiile
cuprinse în Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor şi în Formularele de Constatare
şi Raportare a Iregularităţilor, precum şi probele de audit colectate pe care se bazează.

Rapoartele de Audit Public Intern utilizează diagrame, scheme, tabele şi grafice care
ajută la înţelegerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor formulate, note de relaţii,
situaţii, documente şi orice alte materiale probante sau justificative.

Transmiterea Proiectului Raportului de Audit Public Intern

Proiectul Raportului de Audit Public Intern transmis structurii/entităţii auditate,

trebuie să fie complet, să cuprindă relatarea constatărilor, cauzelor, consecinţelor,
recomandărilor, concluziilor şi a opiniei formulate de către auditorii interni.

Structura/ entitatea auditată analizează Proiectul Raportului de Audit Public Intern şi

transmite punctul de vedere, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la primirea
acestuia, cu precizarea că, netransmiterea acestuia, în termenul precizat, se consideră
acceptul tacit al Proiectului Raportului de Audit Public Intern.

Punctele de vedere primite de la structura/ entitatea auditată, se verifică şi se

analizează de către auditorii interni, în funcţie de datele şi informaţiile cuprinse în Proiectul
Raportului de Audit Public Intern şi de probele de audit intern care stau la baza susţinerii
acestora, iar Proiectul Raportului de Audit Public Intern este revizuit în funcţie de punctele
de vedere acceptate.

Procedura P - 16. Transmiterea Proiectului Raportului de Audit Public Intern

a) Întocmesc adresa de transmitere a Proiectului Raportului de

Auditorii Interni Audit Public Intern, către structura/ entitatea auditată şi către
celelalte structuri funcţionale implicate în misiunea de asigurare;

106
 b) Analizează eventualele puncte de vedere privind Proiectul
Raportului de Audit Public Intern, primite de la structura/
entitatea auditată;
c) Îşi exprimă opinia cu privire la observaţiile formulate de către
structura/ entitatea auditată şi efectuează eventualele revizuiri ale
Proiectului Raportului de Audit Public Intern, în funcţie de
punctele de vedere acceptate;
d) Discută, dacă este cazul, pregătirea unei reuniuni de conciliere,
cu conducătorul structurii de audit public intern din entitatea
publică;
e) Îndosariază Proiectul Raportului de Audit Public Intern, la
dosarul misiunii de audit public intern de asigurare;
f) Îndosariază punctul de vedere al structurii/ entităţii auditate, dacă
este cazul.
a) Semnează şi transmite cu adresă de înaintare, Proiectul
Raportului de Audit Public Intern, către structura/ entitatea
auditată;
b) Analizează observaţiile structurii/ entităţii auditate;
Supervizorul
c) Îşi exprimă acordul asupra justificărilor formulate de către
auditorul intern, la observaţiile structurii/ entităţii auditate;
d) Discută cu auditorii interni, dacă este cazul, pentru pregătirea
unei reuniuni de conciliere, cu structura/ entitatea auditată.
a) Analizează Proiectul Raportului de Audit Public Intern;
Structura/ b) Formulează şi transmite eventuale puncte de vedere la Proiectul
Entitatea Raportului de Audit Public Intern, în termen de 15 zile
Auditată calendaristice de la primirea acestuia, şi indică în mod expres,
dacă solicită sau nu, conciliere.

Reuniunea de conciliere

Auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura/entitatea auditată,

în termen de 10 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere şi a solicitării acestora,
de a organiza concilierea.

În cadrul reuniunii de conciliere, se analizează observaţiile formulate la Proiectul

Raportului de Audit Public Intern, de către structura/ entitatea auditată.

Procedura P - 17. Reuniunea de conciliere

Auditorii interni întocmesc Minuta Reuniunii de Conciliere, al cărei formular este

prevăzut în Anexa nr. 24, după cum urmează:

a) Pregătesc reuniunea de conciliere în termen de 10 zile

calendaristice de la primirea solicitării formulate de către
structura/ entitatea auditată;
Auditorii Interni
b) Informează structura/ entitatea auditată asupra locului şi datei
reuniunii de conciliere;

107
 c) Participă la reuniunea de conciliere;
d) Prezintă punctul de vedere cu privire la eventualele observaţii
formulate de către structura/ entitatea auditată, susţinut de
probe de audit;
e) Întocmesc Minuta Reuniunii de Conciliere;
f) Îndosariază Minuta Reuniunii de Conciliere în dosarul misiunii
de audit public intern de asigurare.
a) Participă la reuniunea de conciliere;
b) Îşi exprimă opinia cu privire la observaţiile formulate de către
Supervizorul sau
structura/ entitatea auditată;
c) Hotărăşte de comun acord cu auditorii interni, asupra formei
finale a constatărilor, concluziile şi recomandărilor.
Reprezentanţii a) Participă la reuniunea de conciliere;
Structuril/ Entităţii b) Formulează eventualele observaţii cu privire la punctele de
Auditate vedere aflate în divergenţă şi le susţin cu probe de audit.

Elaborarea Raportului de Audit Public Intern

Raportul de Audit Public Intern se definitivează prin includerea modificărilor

discutate şi convenite în cadrul reuniunii de conciliere, inclusiv a celor neînsuşite.

În cazul în care structura/ entitatea auditată nu solicită conciliere şi nu formulează

puncte de vedere la Proiectul Raportului de Audit Public Intern, acesta devine Raportul de
Audit Public Intern.

Raportul de Audit Public Intern conţine opinia auditorilor interni şi trebuie însoţit de
o sinteză a principalelor constatări şi recomandări.

Formularul Raportului de Audit Public Intern este prevăzut în Anexa nr. 25, iar
formularul de adresă de transmitere a Proiectului Raportului de Audit Public Intern, este
prevăzut în Anexa nr. 26.

Auditorii interni sunt responsabili pentru asigurarea calităţii Raportului de Audit

Public Intern.

Procedura P - 18. Raportul de Audit Public Intern

108
 a) Elaborează Raportul de Audit Public Intern ţinând cont
de Proiectul Raportului de Audit Public Intern şi de
rezultatele reuniunii de conciliere, dacă este cazul;
b) Transmit Raportul de Audit Public Intern,
supervizorului/ directorului executiv conducătorului
structurii de audit public intern din entitatea publică;
c) Efectuează eventualele modificări sau completări
propuse de supervizor/ directorul executiv al D.A.P.I.
Auditorii Interni
sau conducătorul structurii de audit public intern din
entitatea publică;
d) Semnează documentul pe fiecare pagină;
e) Întocmesc sinteza principalelor constatări şi
recomandări;
f) Solicită structurii/ entităţii auditate, elaborarea Planului
de Acţiune pentru Implementarea Recomandărilor.
a) Verifică conţinutul Raportului de Audit Public Intern şi
Supervizorul
face eventuale propuneri de revizuire;
b) Semnează pe ultima pagină, Raportul de Audit Public
Intern.
Directorul
a) Verifică forma finală a Raportului de Audit Public
Structurii de Audit Public
Intern;
Intern
b) Propune spre avizare, Raportul de Audit Public Intern.
din Entitatea Publică

Difuzarea Raportului de Audit Public Intern

Conducătorul structurii de audit public intern din entitatea publică transmite Raportul
de Audit Public Intern, finalizat, însoţit de sinteza principalelor constatări şi recomandări,
conducătorului entităţii publice, care a aprobat misiunea de asigurare, pentru analiză şi
avizare.

După avizarea Raportului de Audit Public Intern, o copie a acestuia este transmisă
structurii/ entităţii publice auditate.

În cazul în care în misiunea de asigurare sunt implicate mai multe structuri/ entităţi,
sunt transmise fiecăreia, extrase în copie din Raportul de Audit Public Intern.

Procedura P - 19. Difuzarea Raportului de Audit Public Intern

a) Pregătesc Raportul de Audit Public Intern, în vederea

transmiterii, conducătorului entităţii publice care a aprobat
Auditorii Interni
misiunea de asigurare;
b) Întocmesc adresa de transmitere a copiei Raportului de Audit
Public Intern, către structura/ entitatea auditată;

109
 c) Transmit Raportul de Audit Public Intern, la cerere, şi către
alte structuri/ organisme, numai cu aprobarea,
conducătorului entităţii publice;
d) Îndosariază Raportul de Audit Public Intern, la secţiunea
corespunzătoare din dosarele de audit public intern.
a) Transmite Raportul de Audit Public Intern, însoţit de sinteza
principalelor constatări şi recomandări, , conducătorului
entităţii publice care a aprobat misiunea de asigurare, pentru
analiză şi avizare;
Conducătorul
b) Semnează adresa de transmitere a copiei Raportului de Audit
Structurii de Audit
Public Intern, către structura/ entitatea auditată;
Public Intern din
c) Transmite la U.C.A.A.P.I./ structura cu atribuţii delegate de
Entitatea Publică
U.C.A.A.P.I., în termenele legale, o informare despre
recomandările care nu au fost însuşite din Raportul de Audit
Public Intern, însoţită de documentaţia de susţinere.
Directorul Entităţii
Analizează şi avizează Raportul de Audit Public Intern.
Publice

DOCUMENTELE SPECIFICE DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII ŞI MISIUNILOR

DE AUDIT PUBLIC INTERN

Formularele documentelor specifice desfăşurării activităţii şi misiunilor de audit

public intern, sunt prevăzute în anexele nr. 1 - 29,

ANEXA nr. 1

Entitatea Publică,

Structura de Audit Public Intern

Nr. ..... Data .............................

METODOLOGIE DE ELABORARE A PROGRAMULUI DE ASIGURARE ŞI

ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII ACTIVITĂŢII DE AUDIT INTERN

A. Îndrumarul de elaborare a Programului de Asigurare şi Îmbunătăţire a Calităţii

Activităţii de Audit Public Intern

1. Introducere

1.1. Scop

110
 1.2. Autoritate şi responsabilitate

1.3. Obiectivele generale ale Programului de Asigurare şi Îmbunătăţire a Calităţi

Activităţii de Audit Public Intern

2. Implementare

2.1. Evaluarea internă

2.1.1. Baza legală

2.1.2. Stadiul actual

2.1.2.1. Supervizarea

2.1.2.2. Evaluarea performanţei auditorilor interni la finalizarea misiunilor de audit

public intern

2.1.2.3. Monitorizarea realizării activităţilor/ acţiunilor repartizate

2.1.2.4. Evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale

2.1.2.5. Evaluarea realizată de către structura/ entitatea auditată.

2.1.2.6. Autoevaluarea cu privire la implementarea standardelor de control intern/

managerial

2.1.2.7. Alte evaluări interne

2.2. Evaluarea externă

2.2.1. Baza legală

2.2.2. Stadiul actual

2.2.2.1. Evaluarea realizată de U.C.A.A.P.I./ structura cu atribuţii delegate de

U.C.A.A.P.I./ D.A.P.I.

2.2.2.2. Evaluarea realizată de Curtea de Conturi a României

2.2.2.3. Alte evaluări externe

3. Monitorizarea implementării Programului de Asigurare şi Îmbunătăţire a Calităţii

Activităţii de Audit Public Intern cuprinde măsurarea şi analiza continuă a indicatorilor de
performanţă.

111
 4. Actualizarea Programului de Asigurare şi Îmbunătăţire a Calităţii Activităţii de
Audit Public Intern

5. Aprobarea Programului de Asigurare şi Îmbunătăţire a Calităţii Activităţii de Audit

Public Intern

6. Anexe

B. Planul de Acţiune privind asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii activităţii de audit

public intern

Entitatea Publică
Data Elaborării
Structura de Audit Public Intern

Plan de Acţiune privind Asigurarea şi Îmbunătăţirea Calităţii

Activităţii de Audit Public Intern

Nr.
Obiective Acţiuni Indicatori Termene Responsabili Observaţii
Crt.
1.
2…..n

Obiectivele Programului de Asigurare şi Îmbunătăţire a Calităţii Activităţii de Audit

Public Intern vor acoperi toate rezultatele evaluărilor interne şi externe.

Aprobat
Director Executiv D.A.P.I.,
........................
(numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
C. Raport privind Monitorizarea Calităţii Activităţii de Audit Public Intern

Raportul privind Monitorizarea Calităţii Activităţii de Audit Public Intern va

cuprinde rezultatele monitorizărilor periodice efectuate şi concluzii.

112
ANEXA nr. 2

Entitatea Publica
Direcţia Audit Public Intern/
Data Elaborării
Planul Multianual
Entitatea Publică .
de Audit Public Intern
Structura de Audit Public Intern …………………

Nr../ Data…………….

Aprobat
Ordonatorul de credite / Director general
…....................
(numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Entităţii Publice ,
…....................
(numele şi prenumele
PLANUL MULTIANUAL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Denumirea
Anul Realizării
Domeniul Misiunii de
Observaţii
Auditabil Audit Public
Anul 1 Anul 2 Anul 3
intern

Avizat
Director Executiv D.A.P.I.,
........................
(numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern
din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)

113
ANEXA nr. 3

Entitatea Publică
Planul Anual Data elaborării
Structura de Audit Public Intern
de Audit Public Intern …………….
Nr./ Data……………..

Aprobat

Ordonatorul de credite / Director general

…....................

(numele şi prenumele)

sau

Conducătorul Entităţii Publice .,

…....................

(numele şi prenumele)

PLANUL ANUAL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Numărul
Obiectivele Perioada de
Denumirea Generale Tipul de Auditori
Misiunii ale Misiunii Realizare a Implicaţi
Perioada Entitatea/
Domeniul de Misiunii de Misiunii în
Supusă Structura
Auditabil Audit de Audit de Misiunea
Auditării Auditată
Public Audit Public Audit de
Intern Public Intern Public Audit
Intern Intern Public
Intern
………… ……… ……… ……… ……… ……… ……… ………
………… ……… ……… ……… ……… ……… ……… ………

Avizat
Director Executiv D.A.P.I.,
........................
(numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern
din Entitatea Publică ,

114
 ........................
(numele şi prenumele)
ANEXA nr. 4
Entitatea Publică . - Structura de Audit Public Intern

Nr. ..... Data .............................

Ordonatorul de credite / Director general,

…....................

(numele şi prenumele)

ORDIN DE SERVICIU

În conformitate cu prevederile art. 17 a Legii nr. 672/2002 privind auditul public

intern, republicată, cu modificările ulterioare, ale Normelor metodologice specifice privind
exercitarea activităţii de audit public şi ale Planului anual de audit public intern, în perioada
........................., se va efectua o misiune de audit public intern de asigurare, la ....................,
cu tema ....................................................

Perioada supusă auditării ............................................................................................

Scopul misiunii de audit public intern de asigurare este

................................................................................

Obiectivele generale ale misiunii de audit public intern de asigurare sunt:

a) ...........................................................................................................................................;

b) ...........................................................................................................................................;
n .............................................................................................................................................

Menţionăm că se va efectua un audit de (tipul) ...............

Echipa de audit public intern este formată din următorii auditori:

1. ............................, auditor intern - coordonator al echipei de audit public intern;

2. …………………..., auditor intern;
n. ............................., auditor intern.
Supervizor al misiunii de audit public intern de asigurare este ................, având
funcţia de..........................
Director Executiv
D.A.P.I., (numele şi prenumele)

115
ANEXA nr. 5

Entitatea Publică . - Structura de Audit Public Intern

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ

Numele şi prenumele: ............................................................................................................

Misiunea de audit public intern de asigurare:…………

Data: .......................................................................................................................................

Nr.
Declararea conflictelor de Interese şi a incompatibilităţii Da Nu
crt.
1. Aţi avut/ Aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu persoane din
cadrul entităţii/ structurii auditate, care ar putea să vă limiteze măsura în care
puteţi să interveniţi şi să constataţi deficienţe de orice fel, cu privire la
misiunea de asigurare?
2. Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, activităţi, procese, programe,
grupuri, care au legătură cu entitatea/ structura auditată şi care ar putea să vă
influenţeze în misiunea de asigurare?
3. Aţi avut/ Aveţi funcţii sau aţi fost/ sunteti implicat(ă), în ultimii 3 ani, într-un
alt mod, în activitatea entităţii/ structurii ce va fi auditată?
4. Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral
sau parţial de Uniunea Europeană?
5. Aţi fost implicat/ implicată în elaborarea şi implementarea sistemelor de
control intern/ managerial ale entităţii/ structurii ce urmează a fi auditată?
6. Sunteţi soţ/ soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv, cu
conducătorul entităţii/ structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de
conducere colectivă?
7. Aveţi vreo legătură politică, socială, care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau
din primirea de redevenţe de la vreun grup, organizaţie sau nivel
guvernamental, care are legătură cu entitatea/ structura auditată?
8. Aţi aprobat înainte, documente, ordine de plată şi alte instrumente de plată
pentru entitatea/ structura ce va fi auditată?
9. Aţi fost/ Sunteţi implicat/ implicată în ţinerea evidenţei contabile la entitatea/
structura ce va fi auditată?
10. Aţi avut/ Aveţi vreun interes personal care influenţează sau pare să influenţeze
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu imparţialitate şi obiectivitate, faţă de
entitatea/ structura auditată?
11. Puteţi evalua eficacitatea proceselor şi sistemelor în raport cu cerinţele
specificate şi conformitatea obiectivelor cu politica entităţii/ structurii
auditate?
12. Dacă în timpul misiunii de asigurare, apar incompatibilităţi personale, externe
sau organizaţionale care afectează obiectivitatea dumneavoastră de a lucra şi
a elabora rapoarte de audit public intern imparţiale, le notificaţi Directorul

116
 Executiv al D.A.P.I./ conducătorul structurii de audit public intern din
entitatea publică ?
1. Incompatibilităţi personale:
………………………………………………………………………………
2. Pot fi eliminate incompatibilităţile:
………………………………………………………………………
3. Dacă da, explicaţi cum anume:
………………………………………………………………………….
Data:

Auditor intern,

Conducătorul Structurii de Audit Public Intern

din Entitatea Publică

(numele şi prenumele)

ANEXA nr. 6

Entitatea Publică . - Structura de Audit Public Intern

Data ………………………

NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA

MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Către:Entitatea/Structura auditată…………………………………………….............

De la: Director Executiv D.A.P.I./ Conducătorul Structurii de Audit Public din Entitatea
Publică .……………………………………………………………...(numele şi prenumele)

Referitor la misiunea de audit public intern de asigurare: ...........................................

Stimate/ Stimată domn/ doamnă.......................,

În conformitate cu Planul de Audit Public Intern pe anul ....... şi Ordinul de Serviciu

nr. ………/ ……, urmează ca în perioada .........., să efectuăm o misiune de audit public
intern de asigurare cu tema ....................................................................................................

Perioada supusă auditării:

………………………………………………………………….

117
 Scopul misiunii de audit public intern de asigurare îl reprezintă examinarea
responsabilităţilor asumate de către conducerea entităţii publice/ structurii auditate şi
personalul de execuţie, cu privire la organizarea şi realizarea activităţilor şi îndeplinirea
obligaţiilor în mod eficient şi eficace.

Obiectivele generale ale misiunii de audit public intern de asigurare vor fi:

a) ......................................................................................................................................... ;
b) ........................................................................................................................................ ;
...............................................................................................................................................
n)……………………………………………………………………………………………

Ulterior, vă vom contacta pentru a stabili, de comun acord, data şi ora, precum şi
modul de organizare a şedinţei de deschidere a misiunii de audit public intern de asigurare,
în cadrul căreia vom avea în vedere:

a) prezentarea auditorilor;
b) prezentarea şi documentarea obiectivelor generale ale misiunii de asigurare;
c) scopul misiunii de asigurare;
d) modalitatea de desfăşurare a misiunii de asigurare, persoanele de contact;
e) alte aspecte.
Pentru o mai bună înţelegere a activităţii dumneavoastră, vă rugăm sa ne puneţi la
dispoziţie documentaţia necesară, până la data de ………………, privind: planificarea,
organizarea şi controlul activităţilor manageriale, legile şi reglementările aplicabile,
organigrama entităţii/ structurii, regulamentul de organizare şi funcţionare, fişele posturilor,
procedurile operaţionale de lucru, rapoartele de activitate etc.

Pentru informarea dumneavoastră, vă transmitem în anexă la prezenta, Carta

Auditului Intern.

Pentru eventualele întrebări privind desfăşurarea misiunii de audit public intern de

asigurare, vă rugăm să-l contactaţi pe domnul/ să o contactaţi pe doamna ............, auditor
intern, la telefon .............., e - mail ....................

Cu deosebită consideraţie,

Data: Director Executiv D.A.P.I.,

........................

118
 (numele şi prenumele)
ANEXA nr. 7

Pregătirea Misiunii de
Entitatea Publică Data
Asigurare
Structura de Audit Public Intern ……………
Şedinţa de Deschidere
Domeniul/ Activitatea auditată: ………………………………………………………...
Denumirea misiunii de asigurare:……….. …………………………………
Document redactat de: ………………………………………………………
Supervizat:………………………………………………………………………………

MINUTA ŞEDINŢEI DE DESCHIDERE

A. Lista participanţilor
Numele Entitatea/ Structura Număr
Funcţia Semnătura
Prenumele Auditată Telefon

……………… ……….. ………………… ………… …………………

……………… ……….. ………………… ………… …………………

B. Stenograma şedinţei de deschidere

Ordinea de zi a şedinţei de deschidere şi discuţiile purtate:

a) Prezentarea auditorilor interni/ a supervizorului:

………………………………………………...
b) Prezentarea obiectivelor generale ale misiunii de audit public intern de asigurare: ……………..
c) Comunicarea termenelor de desfăşurare a misiunii de audit public intern de asigurare: ………
d) Stabilirea persoanelor responsabile din partea entităţii publice/ structurii auditate, în vederea
desfăşurării misiunii de audit public intern de asigurare:
………………….……………………………
e) Prezentarea Cartei Auditului Intern:
………………………………………………………………
f) Asigurarea condiţiilor de lucru necesare derulării misiunii de audit public intern de asigurare:
………. …………...............................................................................................................

119
ANEXA nr. 8

Pregătirea Misiunii de audit public intern

de Asigurare
Entitatea Publică . Data:
Colectarea şi Prelucrarea Informaţiilor –
Structura de Audit Public Intern ………....
Constituuirea/ Actualizarea Dosarului
Permanent
Domeniul/ Activitatea auditată: …………………………………………………………
Denumirea misiunii de asigurare:………
Document redactat de: ………………………………………………………………
Supervizat:…………

CHESTIONARUL DE LUARE LA CUNOŞTINŢĂ

Întrebări Formulate Da Nu Observaţii

1.Cunoaşterea contextului socio - economic … … …………….
… … .
…………………………………………………………… … … …………….
… … … .
2.Cunoaşterea contextului organizaţional … … …………….
… … .
………………………………………………………… … … …………….
… … .
3.Cunoaşterea funcţionării entităţii/ structurii auditate … … …………….
… … .
………………………………………………… … … …………….
… … .

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)

sau

Conducătorul Structurii de Audit Public Intern

din Entitatea Publică .,
........................
(numele şi prenumele)

120
ANEXA nr. 9

Pregătirea Misiunii de audit public

intern de Asigurare
Entitatea Publică Colectarea şi Prelucrarea Informaţiilor Data:
Structura de Audit Public Intern – ………....
Prelucrarea şi Documentarea
Informaţiilor
Domeniul/ Activitatea auditată: ……………………………………………………
Denumirea misiunii de asigurare:…………………………… …………………
Document redactat de: ………………………………………….
Supervizat:……………… ……………………………………….....................

STUDIUL PRELIMINAR

Prelucrarea şi Documentarea Informaţiilor referitoare la domeniul auditabil al

misiunii de asigurare, conţinute în dosarul permanent , respectiv:
a) Caracterizarea generală a structurii/ entităţii auditate:
………………………………………………………………………….
b) Strategia şi politicile în domeniul auditabil:
……………………………………………………………………….
c) Analiza domeniului auditabil (procese, responsabili, factori de influenţă,
cadrul normativ şi metodologic specific, gestionarea riscurilor etc.):
…………………………………………………………………….
d) Obiectivele structurii/ entităţii auditate:
…………………………………………………………….
e) Analiza structurii şi pregătirii personalului:
……………………………………………………………………….
f) Asigurarea calităţii şi politica de îmbunătăţire şi dezvoltare a activităţilor
domeniului auditabil:
…………………………………………………………………….
g) Asigurarea şi disponibilitatea resurselor financiare necesare realizării
activităţilor auditabile:
…………………………………………………………………………….
h) Alte informaţii specifice domeniului auditabil:

121
 ………………………………………………………………………….
i) Concluziile analizei preliminare:
…………………………………………………………………………….
Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,
........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)

Sau

Conducătorul Structurii de Audit Public Intern

din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
ANEXA nr. 10

Pregătirea Misiunii de audit public

intern de Asigurare Data:
Entitatea Publică
Analiza Riscurilor – Evaluarea ………....
Structura de Audit Public Intern
Riscurilor
Domeniul/ Activitatea auditată: ………………………………………………………
Denumirea misiunii de asigurare:………… ……………………………………………
Document redactat de: ………………………………………………………….
Supervizat:…………… …………………………………………………….....................

STABILIREA PUNCTAJULUI TOTAL AL RISCURILOR

ŞI IERARHIZAREA RISCURILOR
Criterii de Analiză a
Punctajul
Nr. Activităţi/ Riscurile Riscului Ierarhizarea
Obiective Total
Crt. Acţiuni Identificate Probabilitate Impact Riscurilor
(PT)
(P) (I)

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)

sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern

122
 din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
ANEXA nr. 11

Pregătirea Misiunii de audit public intern de

Data:
Entitatea Publica Asigurare
……
Structura de Audit Public Intern Analiza Riscurilor –
…....
Evaluarea Controlului Intern
Domeniul/ Activitatea auditată: …………………………………………………
Denumirea misiunii de asigurare:……………… ……………………………
Document redactat de: ………………………………………………………….
Supervizat:………… …………………………………………….....................

CHESTIONAR DE CONTROL INTERN

Întrebări Formulate Da Nu Observaţii

Obiectiv 1 …. …. …………
……………………………………………………
Obiectiv 2
……………………………………………………
Obiectiv n
……………………………………………………

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern
din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
ANEXA nr. 12

Pregătirea Misiunii de audit public intern de

Entitatea Publica Asigurare Data:
Structura de Audit Public Intern Analiza Riscurilor – ……
Evaluarea Controlului Intern
Domeniul/ Activitatea auditată: ………………………………………………………

123
 Denumirea misiunii de audit public intern de asigurare:……… ………........................
Document redactat de: …………………………………………………………………….
Supervizat:…………… ……………………………………………………….....................

EVALUAREA INIŢIALĂ A CONTROLULUI INTERN

ŞI STABILIREA OBIECTIVELOR DE AUDIT

Evaluarea
Controale Controale Selectare
Nr. Activităţi/ Riscurile Ierarhizarea Iniţială a
Obiective Interne Interne în
Crt. Acţiuni Identificate Riscurilor Controlului
Existente Aşteptate Auditare
Intern

Concluzii:

(Se vor menţiona obiectivele, activităţile, acţiunile selectate în vederea auditării.)

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern
din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
ANEXA nr. 13

Pregătirea Misiunii de Asigurare

Entitatea Publica Data:
Elaborarea Programului
Structura de Audit Public Intern ………
de Audit Public Intern
Domeniul/ Activitatea auditată: ……………………………………………………….
Denumirea misiunii de asigurare:…… …………………………………………..
Document redactat de: ……………………………………………………………...
Supervizat:……… ………………………………………………………......................
Aprobat de: Director Executiv D.A.P.I./ Conducătorul Structurii de Audit Public Intern din
Entitatea Publică
………………………………………………………………………………………….

124
 PROGRAMUL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Obiective Activităţi/ Acţiuni Tipul Durata Auditorii Locul

Testării (Ore) Interni Desfăşurării
Misiunea de asigurare: ……………………………………………………………….
I. Pregătirea misiunii de asigurare
1.Întocmirea şi aprobarea
-
Ordinului de Serviciu
2.Întocmirea şi validarea
Declaraţiilor de -
Independenţă
3.Pregătirea şi transmiterea
Notificării privind
-
Declanşarea Misiunii de
Asigurare
4.Deschiderea misiunii de
-
asigurare
5.Constituirea şi
actualizarea dosarului -
permanent
6.Prelucrarea şi
-
documentarea informaţiilor
7.Evaluarea riscurilor -
8.Evaluarea controlului
intern
9.Elaborarea Programului
-
de Audit Public Intern
II. Intervenţia la faţa locului
Obiectiv 1 1.Activitatea………………
1.1.Acţiunea………………
1.2.Acţiunea………………
……………………………
n.
Activitatea………………
n 1.Acţiunea………………
n.2.Acţiunea………………
……………………………
Obiectivul 1.Activitatea………………
n 1.1.Acţiunea………………
1.2.Acţiunea………………
……………………………
n.Activitatea………………
n 1.Acţiunea………………
n.2.Acţiunea………………
……………………………

125
 Revizuirea documentelor şi
constituirea dosarelor de -
audit public intern
Şedinţa de închidere -
III.Raportarea rezultatelor misiunii de asigurare
Elaborarea Proiectului
Raportului de Audit Public -
Intern
Transmiterea Proiectului
Raportului de Audit Public -
Intern
Reuniunea de conciliere -
Elaborarea Raportului de
-
Audit Public Intern
Difuzarea Raportului de
-
Audit Public Intern
IV.Urmărirea recomandărilor
Elaborarea Fişei de
Urmărire a Implementării -
Recomandărilor

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern
din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
ANEXA nr. 14

Intervenţia la Faţa Locului

Entitatea Publica Data:
Colectarea şi Analiza Probelor de Audit –
Structura de Audit Public Intern ……
Efectuarea Testărilor şi Formularea Constatărilor
Domeniul/ Activitatea auditată: ……………………………………….
Denumirea misiunii de asigurare:………… ………………………………………………..
Document redactat de: ………………………………………………………...
Supervizat:…………………………………… ……………………………......................

CHESTIONARUL - LISTĂ DE VERIFICARE

Nr.
Întrebări Da Nu Observaţii
Crt.

126
 Obiectivul de audit nr. ……
1. Activitatea/ Acţiunea …………………………………… ….. ….. …………
……… Întrebări Formulate……………………………………… ….. ….. …………
n. …………………………………………………………… ….. ….. …………

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)
sau

Conducătorul Structurii de Audit Public Intern

din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
ANEXA nr. 15

Entitatea Publică . - Structura de Audit Public Intern

Interviu privind ……, adresat domnului/ doamnei ……, având funcţia de …….., din
cadrul

Misiunea de audit public intern de asigurare, cu tema:

………………………………………..

Perioada auditată: ………………………………………………………………..

Nr. crt. Întrebări Răspunsuri

1. …………………… …………………………………………………
2. …………………… ……………………………………………………
n. …………………… ……………………………………………………
Auditori interni, Intervievat,
................. ..................
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)

Data:
Notă:

Informaţiile obţinute în cadrul interviului, vor fi luate în consideraţie la redactarea

Raportului de Audit Public Intern.

127
 Pe baza răspunsurilor intervievatului, a fost/ nu a fost elaborat F.I.A.P.

ANEXA nr. 16

Entitatea Publică . - Structura de Audit Public Intern.

FOAIE DE LUCRU

Misiunea de asigurare, cu tema: ………………………………………

Perioada auditată: ……………………………………………………………

Obiectivul nr. …………………………………………………………….

Eşantionul selectat în vederea testării ……………………., a fost constituit, astfel:

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

În urma verificării eşantionului, rezultatele testării se vor concretiza în F.I.A.P. şi în

Proiectul Raportului de Audit Public Intern .

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern
din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
Data:
ANEXA nr. 17

Intervenţia la Faţa Locului

Entitatea Publica
Colectarea şi Analiza Probelor de Audit – Data:
Structura de Audit Public
Efectuarea Testărilor şi Formularea ………....
Intern
Constatărilor
Domeniul/ Activitatea auditată: …………………………………………………………..
Denumirea misiunii de asigurare:……….. ………………………………………
Document redactat de: ………………………………………………………….......
Supervizat:…………………

128
 TEST nr. 1

Obiectivul misiunii de asigurare ………………………………………………..

Obiectivul Testului ………………………………………………..
Modalitatea de eşantionare ………………………………………………..
Descrierea Testului ………………………………………………..
Constatări ………………………………………………..
Concluzii ………………………………………………..

Data:

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern
din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
Intervenţia la Faţa Locului
Entitatea Publica Colectarea şi Analiza Probelor de Audit – Data:
Structura de Audit Public Intern Efectuarea Testărilor şi Formularea ……
Constatărilor
Domeniul/ Activitatea auditată: …………………………………………………………..
Denumirea misiunii de asigurare:……….. ……………………………………
Document redactat de: ……………………………………………………………….......
Supervizat:………………… ……………………………………………..........................

TEST nr. 2
* recomandat pentru fonduri europene
Obiectivul misiunii de asigurare ……………………………………………
Obiectivul Testului ……………………………………………
Modalitatea de eşantionare ……………………………………………
Descrierea Testului ……………………………………………

129
 Respectat Constatare
Referinţa în
Nr. Elemente de Nu (Ct.)
Recomandare Dosarele
Crt. Verificat Da Nu este Comentariu
de Lucru
cazul (Co.)
……………… … … … …………… …………… ……………
1.
…. .. … ……
……………… … … … …………… …………… ……………
2.
……. .. … ……
……………… … … … …………… …………… ……………
….
. .. … ……
……………… … … … …………… …………… ……………
n
. .. … ……

Concluzii ……………………………………………………………………

Data:

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………

(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)

sau

Conducătorul Structurii de Audit Public Intern

din Entitatea Publică,

........................

(numele şi prenumele)

ANEXA nr. 18

Intervenţia la Faţa Locului

Entitatea Publica Colectarea şi Analiza Probelor de Audit – Data:
Structura de Audit Public Intern Analiza Problemelor şi Formularea …
Recomamdărilor
Domeniul/ Activitatea auditată: …………………………………………………………….
Denumirea misiunii de audit public intern de asigurare:………… ………………………..
Document redactat de: …………………………………………………...
Supervizat:………………………… …………………………………......................

130
FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI

Nr./ Data

Problema ……………………………………………………….
Constatarea ……………………………………………………….
Cauza ……………………………………………………….
Consecinţa ……………………………………………………….
Recomandarea ……………………………………………………….

Întocmit Auditorii interni,

Data: ……………………….
Supervizorul/
Directorul Executiv al D.A.P.I.
……………………………………
Supervizat
sau
Data:
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern
din Entitatea Publică .
……………………………………………
Reprezentantul entităţii/
structurii evaluate
Pentru luare la
……………….
cunoştinţă:
(funcţia)
Data:
…………………
(numele şi prenumele)

ANEXA nr. 19

Entitatea Publica Intervenţia la Faţa Locului Data:

Structura de Audit Public Colectarea şi Analiza Probelor de Audit –
Intern Analiza şi Raportarea iregularităţilor ………....
Domeniul/ Activitatea auditată: ………………………………………………………….
Denumirea misiunii de audit public intern de asigurare:…………
Document redactat de: ………………………………………………...
Supervizat:…………

FORMULARUL DE CONSTATARE ŞI RAPORTARE A IREGULARITĂŢILOR

Nr./ Data
Problema ……………………………………………
Constatarea ……………………………………………
Actele normative încălcate ……………………………………………
Consecinţa ……………………………………………
Recomandări ……………………………………………
Anexe ……………………………………………

131
 Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,
........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern
din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)

ANEXA nr. 20

Intervenţia la Faţa Locului

Entitatea Publica Data:
Revizuirea Documentelor şi
Structura de Audit Public Intern ………....
Constituirea Dosarului de Audit
Domeniul/ Activitatea auditată: ……………………………………………………….
Denumirea misiunii de asigurare:……….. …………………..................
Document redactat de: ……………………………………………………...
Supervizat:………………… ……………………………………………......................

NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU

Documentele Există
Constatarea justificative/ Auditori
Probele de audit Da Nu
Secţiunea …. - Obiectivul de audit nr. 1
1.
……
n.
Secţiunea …. - Obiectivul de audit nr. 2
1.
……
n.
Secţiunea …. - Obiectivul de audit nr. 3
1.
…….
n.
Secţiunea …. - Obiectivul de audit nr. n
1………..n

132
Data:

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public
Intern
din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
ANEXA nr. 21

Entitatea Publica Intervenţia la Faţa Locului Data:

Structura de Audit Public Intern Şedinţa de Închidere ………...
Domeniul/ Activitatea auditată: …………………………………………………….
Denumirea misiunii de audit public intern de asigurare:…………… …………..................
Document redactat de: ………………………………………………………………...
Supervizat:…………… ……………………………………………......................

MINUTA ŞEDINŢEI DE ÎNCHIDERE

A. Lista participanţilor

Numele Entitatea/ Structura

Funcţia Semnătura
Prenumele Auditată
……………………. …………………… ………………… …………………….
. . … .
……………………. …………………… ………………… …………………….
. . … .

B. Concluzii

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
*Auditorii interni prezintă constatările, concluziile şi recomandările misiunii de asigurare,
supervizorul le susţine şi le argumentează, iar reprezentanţii entităţii/ structurii auditate
prezintă opiniile în privinţa constatărilor, concluziilor şi recomandărilor formulate de către
auditorii interni.

133
ANEXA nr. 22

Entitatea Publică . - Structura de Audit Public Intern

Nr./ Data………………..

PROIECTUL RAPORTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN

realizat la ………………..(entitatea/ structura auditată)

Tema: “...................................................................................................................................”

CAPITOLUL I: Date de identificare ale misiunii de asigurare şi ale entităţii/ structurii

auditate:

1. Introducere:

2. Scopul şi obiectivele misiunii de asigurare:

CAPITOLUL II: Constatările şi recomandările auditului

Obiectivul 1: “.............................................................................................................”

1.1. ………………………………………………………………………………….

1.2. ……………………………………………………………………………..1.n.

Aspecte pozitive...........................................................................................................

Aspecte negative...............................................................................................................

Obiectivul n: “...................................................................................................................”

n.1....................................................................................................................................

n.2...........................................................................................................................................

Aspecte pozitive......................................................................................................................

Aspecte negative.....................................................................................................................

III. CONCLUZII :

Obiectivul 1……………………………................................................................................

Obiectivul n…………………………....................................................................................

134
 Prezentul Proiect al Raportului de Audit Public Intern a fost întocmit în două
exemplare, din care un exemplar a fost transmis la ……………….(entitatea/ structura
auditată), cu adresa nr. ….……./…………, iar un exemplar a fost arhivat în cadrul D.A.P.I./
structurii de audit public intern din entitatea publică .

Echipa de Audit:
…………………
(numele şi prenumele)

Director Executiv D.A.P.I.,

........................
(numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)

OPIS
Anexele Proiectului Raportului de Audit Public Intern

Nr.
Conţinut documente
Anexă
1.
2.
n.

ANEXA nr. 23

ADRESĂ DE TRANSMITERE A

PROIECTULUI RAPORTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN

Entitatea Publică . - Structura de Audit Public Intern .

Nr./ Data ........................

Către: ...............................................…………………………………..

În atenţia: Domnului/ Doamnei ………(funcţia conducătorului structurii/ entităţii auditate)

Referitor la: Misiunea de audit public intern de asigurare “................................................”

Stimate domn/ Stimată doamnă,

135
 Prin prezenta, vă înaintăm spre analiză, Proiectul Raportului de Audit Public Intern
nr. ……./……………, întocmit de D.A.P.I./ structura de audit public intern din entitatea
publică .

Vă rugăm să dispuneţi transmiterea punctului de vedere propriu, în termen de 15 zile

calendaristice, de la primirea Proiectului Raportului de Audit Public Intern susmenţionat, la
D.A.P.I./ structura de audit public intern din entitatea publică, solicitând o reuniune de
conciliere, dacă este cazul.

Facem precizarea că, în conformitate cu prevederile. din Normele metodologice

specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern “Prin netransmiterea punctelor
de vedere în termenele precizate, se consideră acceptul tacit al Proiectului Raportului de
Audit Public Intern.“

Cu deosebită consideraţie, Întocmit,

(numele şi prenumele)

Director Executiv D.A.P.I.,

........................
(numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
Redactat : nr. ex/ data

ANEXA nr. 24

Raportarea Rezultatelor
Misiunii de Asigurare
Entitatea Publica Data:
Elaborarea Proiectului Raportului
Structura de Audit Public Intern ………..
de Audit Public Intern - Reuniunea de
Conciliere
Domeniul/ Activitatea auditată: …………………………………………………….
Denumirea misiunii de audit public intern de asigurare:………… ……………………….
Document redactat de: ………………………………………………...
Supervizat:………………………

MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE

136
A. Lista participanţilor

Numele Entitatea/ Structura

Funcţia Semnătura
Prenumele Auditată

B. Concluzii
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
* Auditorii interni prezintă punctul de vedere cu privire la eventualele observaţii formulate
de entitatea/ structura auditată, asupra constatărilor, concluziile şi recomandărilor misiunii
de asigurare, supervizorul îşi exprimă opinia cu privire la observaţiile formulate de entitatea/
structura auditată şi hotărăşte de comun acord cu auditorii interni, asupra formei finale a
constatărilor, concluziilor şi recomandărilor, iar reprezentanţii entităţii/ structurii auditate
formulează eventualele observaţii cu privire la punctele de vedere aflate în divergenţă şi le
susţin cu probe de audit.

ANEXA nr. 25

Entitatea Publică . - Structura de Audit Public Intern

Nr./ Data………………..
Aprobat
Ordonatorul de credite / Director general
…....................
(numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Entităţii
Publice,
…....................
(numele şi prenumele)

137
 RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN
realizat la ……………(entitatea/ structura auditată)

Tema: „...................................................................................................................................”
Tipul de audit realizat: ……………………………………………………
CUPRINS:
CAPITOLUL I: Date de identificare ale misiunii de asigurare şi ale entităţii/ structurii
auditate
CAPITOLUL II: Constatările şi recomandările auditului
Obiectivul
1: “.........................................................................................................................”
Obiectivul
n: “.........................................................................................................................”
CAPITOLUL III: Concluzii
Obiectivul
1: “.........................................................................................................................”
Obiectivul
n: “.........................................................................................................................”
CAPITOLUL IV: Documentaţie anexă
RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN, cu tema “.......................................................”
CAPITOLUL I : Date de identificare ale misiunii de asigurare şi ale entităţii/ structurii
auditate
1. Introducere
2. Scopul şi obiectivele misiunii de asigurare
CAPITOLUL II : Constatările şi recomandările auditului
Obiectivul 1: “...................................................................................................................”
1.1.
1.2. …….1.n.
Aspecte pozitive......................................................................................................................
Aspecte negative....................................................................................................................
Obiectivul n: “...................................................................................................................”
n.1. .........................................................................................................................................
n.2...........................................................................................................................................

138
Aspecte pozitive......................................................................................................................
Aspecte negative....................................................................................................................
CAPITOLUL III : Concluzii
Obiectivul
1: “.........................................................................................................................”
Obiectivul
n: “.........................................................................................................................”
CAPITOLUL IV: Documentaţie anexă
*
* *
Menţionăm faptul că, prin adresa nr……/ …………., înregistrată la D.A.P.I./
structura de audit public intern din entitatea publică, sub nr. ………/ ………………….,
…………….(entitatea/ structura auditată) a comunicat că este de acord cu constatările şi
recomandările formulate în Proiectul Raportului de Audit Public Intern nr. ….../
……………….., nesolicitând reuniune de conciliere.
sau
Menţionăm faptul că, prin adresa nr……/ ……………., înregistrată la D.A.P.I./
structura de audit public intern din entitatea publică, sub nr. ………/ ………………….,
……………(entitatea/ structura auditată) a comunicat puncte de vedere cu privire la
constatările şi recomandările formulate în Proiectul Raportului de Audit Public Intern nr.
…..../ ……………….., şi a solicitat reuniune de conciliere.

Prezentul Raport de Audit Public Intern, a fost întocmit într - un singur exemplar,
care se arhivează la D.A.P.I./ structura de audit public intern din entitatea publică.
După aprobarea de către conducătorul entităţii publice, o copie a Raportului de Audit
Public Intern va fi înaintată la entitatea/ structura auditata.
Echipa de Audit,
...............
(numele şi prenumele)

Director Executiv D.A.P.I.,

........................
(numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)

CAPITOLUL IV – OPIS Anexe la Raportul de Audit Public Intern – Tema:

“.............................”

139
 Nr.
Conţinut documente
Anexă
1.
….n.

Entitatea Publică,- Structura de Audit Public Intern

SINTEZA CONSTATĂRILOR ŞI RECOMANDĂRILOR

FORMULATE ÎN RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN

realizat ………………(la entitatea/ structura auditată)

Tema: „................................................................................................................................”

Nr.
Constatări Recomandări
Crt.
1. ................................................................ ...............................................................

..n ................................................................ ...............................................................

CONCLUZII:

……………………………………………………………………………………………

Echipa de Audit,
...............
(numele şi prenumele)
Director Executiv D.A.P.I.,
........................
(numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)

ANEXA nr. 26

140
 ADRESĂ DE TRANSMITERE

A RAPORTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN

Entitatea Publică - Structura de Audit Public Intern

Nr./ Data........................

Către: ...............................................

În atenţia: Domnului/ Doamnei ……….(funcţia conducătorului structurii/ entităţii auditate)

Referitor la : Misiunea de asigurare “..................................................................................”

Stimate domn/ Stimată doamnă,

Prin prezenta, vă înaintam o copie a Raportului de Audit Public Intern înregistrat la

D.A.P.I./ structura de audit public intern din entitatea publică . sub nr. ..../............, aprobat
de către Conducătorul entităţii publice .

Cu deosebită consideraţie,

Întocmit,
...............
(numele şi prenumele)

Director Executiv D.A.P.I.,

........................
(numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)

Vă rugăm să dispuneţi transmiterea către D.A.P.I., a Planului de Acţiune pentru

Implementarea Recomandărilor, aferent recomandărilor formulate în Raportul de Audit

141
 Public Intern susmenţionat, cu termenele de implementare şi persoanele responsabile de
implementarea acestora, în termen de 15 zile de la data prezentei, conform modelului
următor:

Entitatea/ Structura Misiunea de audit public intern de asigurare: Raportul de Audit Public Intern
Auditată:………… …………... nr. ……../…………….

Stadiul de Implementare a Recomandărilor

Implementat Parţial Termen

Persoana
Implementat Implementare
Nr. Responsabilă cu
Recomandarea Neimplementat Propus de
Crt. Implementarea
(Documente (Documente Structura
Recomandărilor
Justificative) Justificative) Evaluată

… …………… …………. ……….. …………. ……………

* Se vor anexa documentele justificative privind implementarea recomandărilor, care

trebuie să cuprindă menţiunea “conform cu originalul “, data, numele şi prenumele în clar,
precum şi semnătura persoanelor responsabile.

Cu deosebită consideraţie,

Întocmit,
...............
(numele şi prenumele)

Director Executiv D.A.P.I.,

........................
(numele şi prenumele)
sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
Redactat : nr. ex/ data
ANEXA nr. 27

Entitatea Publica Misiunea de asigurare Data:

Structura de Audit Public Intern Supervizarea ………....
Domeniul/ Activitatea auditată: ………………………………………………….

142
Denumirea misiunii de asigurare:……….………………………...............
Document redactat de: ……………………………………………………………...
Supervizat:…………………… ……………………………………………......................

NOTA DE SUPERVIZARE A DOCUMENTELOR

Revizuirea Răspunsurilor
Propunerea
Auditorilor,
Supervizorului/ Directorului Executiv al
de către
D.A.P.I.
Răspunsul Supervizor/ Directorul
Nr. sau
Lucrarea Auditorilor Executiv al D.A.P.I.
Crt. Conducătorului Structurii de Audit
Interni sau
Public Intern din Entitatea Publică,
Conducătorul Structurii de
Audit Public Intern din
ca urmare a revizuirii documentului
Entitatea Publică
1.
2.
…n.

ANEXA nr. 28

Entitatea Publica Urmărirea Recomandărilor Data:

Structura de Audit Public Intern Urmărirea Recomandărilor ………....
Domeniul/ Activitatea auditată: ……………………………………………….
Denumirea misiunii de audit public intern de asigurare:………………………..
Document redactat de: ………………………………………………...
Supervizat:………………………………………………......................

FIŞĂ DE URMĂRIRE A IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR

Direcţia Audit Public Intern/

Entitatea Publică
Structura de Audit Public Intern din Entitatea Publică
Raportul
de Audit Public
Entitatea/ Structura Misiunea de audit public intern de asigurare:
Intern
Auditată ………………………
nr.
……../…………….
Nr. Parţial Data Planificată/
Recomandarea Implementat Neimplementat
Crt. Implementat Data Implementării
… ……………… …………. ……….. …………. …………………

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)

143
 sau
Conducătorul Structurii de Audit Public Intern
din Entitatea Publică,
........................
(numele şi prenumele)
ANEXA nr. 29

PLANUL DE ACŢIUNE

PENTRU IMPLEMENTAREA RECOMANDĂRILOR

Conducătorul Structurii/ Entităţii Auditate,

……………………………………
Entitatea/
Structura Misiunea de audit public intern de asigurare: Raportul de Audit Public Intern
Auditată: …………... nr. ……../…………….
…………………

Stadiul de Implementare a Recomandărilor

Implementat Parţial
Termen Persoana
Implementare
Nr.
Recomandarea
Implementat
Neimplementat Propus de
Responsabilă cu
Crt. (Documente (Documente Implementarea
Structura/ Entitatea
Justificative) Justificative)
Auditată Recomandărilor
… ……… …… ……….. …………. …………… ……………………
(numele şi prenumele)
Supervizarea misiunii de asigurare

Directorul executiv al D.A.P.I./ conducătorul structurii de audit public intern

din entitatea publică este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor şi procedurilor de
desfăşurare a misiunii de asigurare.

Calitatea de supervizor în cadrul unei misiuni de asigurare îi revine directorului

executiv conducătorului structurii de audit public intern din entitatea publică, sau prin
desemnarea de către acesta, unui auditor intern.
În cazul nominalizării unui auditor intern ca supervizor al misiunii de asigurare, se
va urmări ca acesta să aibă pregătirea profesională adecvată şi competenţa necesară în
vederea realizării acestei activităţi.

Scopul acţiunii de supervizare este de a se asigura că obiectivele misiunii de

asigurare au fost atinse în condiţii de calitate.

144
 Supervizarea, în cazul în care directorul executiv al D.A.P.I./ conducătorul
structurii de audit public intern din entitatea publică este implicat în misiunea de asigurare,
se realizează de către un auditor intern, desemnat de către acesta, care nu este implicat în
auditarea activităţilor pe care le supervizează.

La entitatea publică, unde există o structură de audit public intern cu 2 sau mai
mulţi auditori, conducătorul structurii/ un auditor care nu este implicat în auditarea
activităţilor pe care le supervizează, realizează supervizarea misiunii de asigurare, iar la
entitatea publică, unde există un singur auditor, nu este asigurată funcţia de supervizare a
misiunii de asigurare.

Eventualele neclarităţi între supervizor şi auditorii interni, sunt soluţionate de către

conducătorul structurii de audit public intern din entitatea publică

Procedura P - 20. Supervizarea

Supervizorul întocmeşte, atunci când este cazul, Nota de Supervizare a

Documentelor, al cărei formular este prevăzut în Anexa nr. la norme, după cum urmează:

Auditorii Interni
D.A.P.I./
Structura de Prezintă supervizorului, toate documentele elaborate şi probele de audit
Audit Public colectate în timpul misiunii de asigurare.
Intern din
Entitatea Publică
a) Verifică documentele elaborate şi prezentate de către auditorii
interni, în toate fazele de derulare a misiunii de asigurare;
b) Supervizează toate documentele verificate, activitate care se
Supervizorul realizează prin formalizare pe fiecare document verificat;
D.A.P.I./ c) Verifică executarea corectă a Programului Misiunii de Asigurare;
Structura de d) Verifică consistenţa şi suficienţa probelor de audit pentru fiecare
Audit Public constatare de audit efectuată;
Intern e) Verifică dacă redactarea Raportului de Audit Public Intern este
din Entitatea exactă, clară, concisă;
Publică f) Întocmeşte Nota de Supervizare a Documentelor, în cazurile în care
supervizorul formulează observaţii cu privire la activităţile sau
documentele supervizate pe timpul derulării misiunii de asigurare sau
poate utiliza alte documente care probează supervizarea.
Entitatea publică Misiunea de asigurare
Structura de Audit Public Intern Data:
Supervizarea ………....

Domeniul/ Activitatea auditată: ………………………………………….

Denumirea misiunii de asigurare:………………………...............
Document redactat de: ……………………………………………………………………...

145
 Supervizat:……………… ………………………………………………......................

NOTA DE SUPERVIZARE A DOCUMENTELOR

Revizuirea
Propunerea
Răspunsurilor
Auditorilor,
Supervizorului/ Directorului
de către
Executiv al D.A.P.I.
Supervizor/
sau Răspunsul
Nr. Directorul Executiv
Lucrarea Conducătorului Structurii de Auditorilor
Crt. al D.A.P.I.
Audit Public Intern din Entitatea Interni
sau
Publică,
Conducătorul
Structurii de Audit
ca urmare a revizuirii
Public Intern din
documentului
Entitatea Publică
1.
2.
…n.

Urmărirea recomandărilor

Dispoziţii generale

Obiectivul urmăririi recomandărilor constă, atât în asigurarea că recomandările

prezentate în Raportul de Audit Public Intern se implementează întocmai la termenele
stabilite şi în mod eficace, cât şi în evaluarea consecinţelor în cazul neaplicării acestora.

Structura/ entitatea auditată trebuie să informeze Structura de audit public intern din
entitatea publică, asupra modului de implementare a recomandărilor, la termenele prevăzute
în Planul de Acţiune pentru Implementarea Recomandărilor.

Procesul de urmărire a recomandărilor constă în evaluarea caracterului adecvat,

eficacitatea şi oportunitatea acţiunilor întreprinse de către conducerea structurii/ entităţii
auditate, pentru implementarea recomandărilor din Raportul de Audit Public Intern.

Conducătorul structurii de audit public intern din entitatea publică poate stabili
misiuni de verificare a implementării recomandărilor.

Responsabilitatea structurii/ entităţii auditate

Responsabilitatea în implementarea recomandărilor constă în:

a) elaborarea Planului de Acţiune pentru Implementarea Recomandărilor;

146
 b) stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare;
c) implementarea recomandărilor;
d) comunicarea periodică a stadiului progresului înregistrat în procesul de
implementare a recomandărilor;
e) evaluarea rezultatelor obţinute.
Planul de Acţiune pentru Implementarea Recomandărilor, se transmite de către
structura/ entitatea auditată, la Structura de audit public intern din entitatea publică, care a
realizat misiunea de asigurare.

Pe parcursul implementării recomandărilor, structura/ entitatea auditată, transmite

periodic informări asupra stadiului progresului înregistrat în procesul de implementare a
recomandărilor şi despre situaţiile de nerespectare a termenelor de implementare.

Responsabilitatea Structurii de audit public intern din entitatea publică

Auditorii interni care au realizat misiunea de asigurare analizează şi evaluează Planul

de Acţiune pentru Implementarea Recomandărilor şi propun, dacă este cazul, eventuale
modificări.

Evaluarea stadiului de implementare a recomandărilor şi caracterul adecvat al

acţiunilor întreprinse, se urmăresc de către conducătorul structurii de audit public intern din
entitatea publică, în funcţie de informările primite de la structura/ entitatea auditată.

Acţiunile implementate necorespunzător, sunt identificate de auditul intern care

propune structurii/ entităţii auditate, eventuale modificări ale Planului de Acţiune pentru
Implementarea Recomandărilor.

Conducătorul structurii de audit public intern din entitatea publică analizează,

periodic, rezultatele implementării, progresele înregistrate în implementarea recomandărilor
raportate de către structura/ entitatea auditată.

Totodată conducătorul structurii de audit public intern din entitatea publică

raportează, anual, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor, către
U.C.A.A.P.I./ structura cu atribuţii delegate de U.C.A.A.P.I, respectiv DAPI.

Structura de audit public intern din entitatea publică comunică recomandările

neimplementate către conducătorul entităţii publice care a aprobat misiunea de asigurare.

Procedura P - 21. Urmărirea recomandărilor

147
 În cadrul procedurii Urmărirea Recomandărilor se întocmesc Fişa de Urmărire a
Implementării Recomandărilor şi Planul de Acţiune pentru Implementarea Recomandărilor,
ale căror formulare sunt prezentate în Anexa nr. 28 la norme, după cum urmează:

a) Întocmesc Fişa de Urmărire a Implementării Recomandărilor;

b) Primesc, analizează şi, eventual, propun revizuiri la Planul de
Acţiune pentru Implementarea Recomandărilor;
Auditorii Interni c) Verifică implementarea recomandărilor la termenele stabilite;
Structura de Audit d) Verifică progresele înregistrate în implementarea
Public Intern din recomandărilor;
Entitatea Publică e) Actualizează Fişa de Urmărire a Implementării
Recomandărilor, corespunzător informărilor primite de la
structura/ entitatea auditată, sau corespunzător verificărilor
efectuate;
f) Îndosariază Fişa de Urmărire a Implementării Recomandărilor
în dosarul misiunii de asigurare.
b) Analizează recomandările formulate în Raportul de Audit
Public Intern aprobat;
c) Elaborează Planul de Acţiune pentru Implementarea
Recomandărilor;
d) Transmite Planul de Acţiune pentru Implementarea
Recomandărilor către Structura de audit public intern din
Structura/ entitatea publică, în termen de 15 zile calendaristice de la
Entitatea primirea Raportului de Audit Public Intern;
Auditată e) Efectuează eventuale modificări ale Planului de Acţiuni
pentru Implementarea Recomandărilor, în funcţie de
propunerile formulate de auditorii interni;
f) Implementează acţiunile cuprinse în Planul de Acţiune pentru
Implementarea Recomandărilor, cu respectarea termenelor
prevăzute în calendar;
g) Elaborează, periodic, informări cu privire la stadiul
implementării recomandărilor.
a) Analizează propunerile de modificări ale Planului de Acţiune
pentru Implementarea Recomandărilor formulate de auditorii
interni;
Directorul Executiv
b) Informează conducătorul entităţii publice care a aprobat
al D.A.P.I./
misiunea de asigurare, cu privire la recomandările
Conducătorul
neimplementate la termen;
Structurii de Audit
c) Verifică progresele înregistrate în implementarea
Public Intern din
recomandărilor;
Entitatea Publică
d) După implementarea recomandărilor, evaluează valoarea
adăugată de auditul public intern şi cuprinde aceste informaţii
în raportările periodice.
Directorul./
Dispune măsuri, în cazul neimplementării la termen a
Conducătorul
recomandărilor formulate de către auditorii interni.
Entităţii Publice

148
 Entitatea publică Urmărirea Recomandărilor
Data: ………....
Structura de Audit Public Intern Urmărirea Recomandărilor
Domeniul/ Activitatea auditată: ……………………………………………………….
Denumirea misiunii de audit public intern de asigurare:………………………………..
Document redactat de: …………………………………………………………………...
Supervizat:……………………………………………………………………......................

FIŞĂ DE URMĂRIRE A IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR

Structura de Audit Public Intern

Entitatea Publică Structura de Audit Public Intern din Entitatea Publică
Raportul
Entitatea/ Structura Misiunea de audit public intern de asigurare:
de Audit Public Intern
Auditată ………………………
nr. ……../…………….
Nr. Parţial Data Planificată/
Recomandarea Implementat Neimplementat
Crt. Implementat Data Implementării
… ……………… …………. ……….. …………. …………………

Auditori interni, Supervizor/ Director Executiv D.A.P.I.,

........................ ……………………

(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)

sau

Conducătorul Structurii de Audit Public Intern

din Entitatea Publică,

........................

(numele şi prenumele

PLANUL DE ACŢIUNE

PENTRU IMPLEMENTAREA RECOMANDĂRILOR

Entitatea/ Structura Misiunea de audit public

Raportul de Audit Public Intern
Auditată: intern de asigurare:
nr. ……../…………….
……………………… …………...
Stadiul de Implementare a Recomandărilor
Persoana
Implementat Parţial Termen
Responsabilă
Nr Implementat Implementare
Recomandarea Neimplementat cu
Crt (Documente (Documente Propus de Structura/
Implementarea
Justificative) Justificative) Entitatea Auditată
Recomandărilor
… ………… …………. ……….. …………. ……………… ……

149
 Conducătorul Structurii/ Entităţii Auditate,

……………………………………

(numele şi prenumele)

Bibliografie:

1. Legea 672/2002 a auditului public,

2. HG 1086/2014 Normele de aplicare a legii auditului public,

3. HSGG 600/2018 privind SCIM,

4. Legea nr. 162 din 6 iulie 2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al
situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative.

5. Compendiul Sistemelor de Control Public Intern din Statele Membre ale Uniunii Europene publicat
în anul 2012 de Comisia Europeană.

6. OUG 75/1999, republicată, privind activitatea de audit financiar

7. Ordinul Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate.

8. Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici

9. Ordonanța nr. 119 din 31 august 1999

150