Revista - Mai - 2014 Ceccar

Nr.
5 MAI 20 14
Performana întreprinderii cotate
în managementul bazat pe valoare
egislativ
Supliment L
plus
De la cultură la . . . profesie
Abordări doctrinale și
empirice privind bugetele
de venituri și cheltuieli
pentru entităile din
economia românească
Implicaiile financiar-
contabile și fiscale
ale sponsorizării
Problematica fiscalităii
și impactul acesteia
asupra societăii
Impactul investiiilor
străine directe asupra
creșterii economice
în ările din Europa Centrală
și de Est
Abordarea sistemică
a expertizei judiciare în
cadrul PMM. Cazul expertizei
dispuse în cauzele penale
Târgul Educaional Mureș

Târgul de Carte Gaudeamus
Oradea, 7-11 mai 2014
& Târgul de Carte Transilvania
Târgu-Mureș, 28-30 martie 2014
Revista Revistã acreditatã CNCSIS – categoria C
CONTABILITATEA,
EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR
ISSN 1454 – 9263 Comunicãri cãtre
profesioniºtii contabili
Editor: Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor
Autorizaþi din România (CECCAR) þ Editorul aºteaptã de la cititori articole,
Bucureºti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, opinii ºi propuneri privind orice
cod poºtal 040296; OP 53, CP 199 problemã de contabilitate, fiscalitate,
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88 audit financiar, evaluare, pieþe de
ceccar@ceccaro.ro  www.ceccar.ro
capital, expertize contabile, divizãri,
Redactor-ºef: fuziuni, lichidãri ºi alte domenii
Paul Marinescu adiacente.
Colegiul de redacþie:
þ Rugãm autorii sã ne trimitã articolele
Dr. ec. Domnica Băghină – Preşedinte CECCAR
pe adresa de e-mail a redacþiei.
Prof. univ. dr. Jacques Richard – Université Paris-Dauphine, Franţa
Prof. univ. dr. David Alexander – University of Birmingham, Marea þ Volumul ideal al unui articol este
Britanie
de aproximativ ºapte/nouă pagini.
Prof. univ. dr. Andrei Filip – ESSEC Business School, Paris, Franţa
Prof. univ. dr. Elena Barbu – IAE Grenoble, Franţa þ Autorii trebuie ca, alãturi de semnãturã,
Prof. univ. dr. Donna Street – University of Dayton, SUA la subsolul articolului sã îºi precizeze
Prof. univ. dr. Robert Şova – ASE Bucureşti adresa, numãrul de telefon, locul de
Prof. univ. dr. Marioara Avram – Universitatea din Craiova muncã ºi calitatea, precum ºi codul
Prof. univ. dr. Dorin Cosma – Universitatea de Vest din Timişoara numeric personal.
Prof. univ. dr. Liliana Feleagă – ASE Bucureşti
þ Editorul nu publicã articole nesemnate
Prof. univ. dr. Adriana Tiron Tudor – Universitatea „Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca ºi nu returneazã materialele
Conf. univ. dr. Răzvan Mustaţă – Universitatea „Babeş-Bolyai”, nepublicate.
Cluj-Napoca
þ Opiniile exprimate în articolele
Conf. univ. dr. Costel Istrate – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
publicate în revistã, ca ºi
Prof. univ. dr. Stefano Azzali – Università Degli Studi di Parma, Italia
responsabilitatea ºtiinþificã ºi juridicã
Prof. univ. dr. Paolo Andrei – Università Degli Studi di Parma, Italia
privind conþinutul acestora aparþin
Prof. univ. dr. Dorel Mateş – Universitatea de Vest din Timişoara în exclusivitate autorilor.
Ec. Daniela Vulcan – Director general CECCAR
Conf. univ. dr. Ştefan Bunea – ASE Bucureşti þ Menþionãm cã editorul nu este
Prof. univ. dr. Nadia Albu – ASE Bucureşti rãspunzãtor pentru nicio pierdere
Lect. univ. dr. Maria Mădălina Gîrbină – ASE Bucureşti cauzatã vreunei persoane fizice sau
Conf. univ. dr. Adriana Florina Popa – ASE Bucureşti juridice care acþioneazã sau se abþine
Prof. univ. dr. Marin Toma – Preşedinte CECCAR de la acþiuni ca urmare a consultãrii
articolelor apãrute în aceastã revistã.
Secretar general de redacþie: Valeria Marinescu
Redacþia: Bucureºti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 þ Toate drepturile acestei ediþii sunt
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88 rezervate CECCAR. Nu este permisã
edituraceccar@yahoo.com  www.ceccar.ro reproducerea integralã sau parþialã
a articolelor publicate în revista
Tipar: SC Global Production SRL CONTABILITATEA, EXPERTIZA
Acest produs a fost realizat în unitatea protejatã ªI AUDITUL AFACERILOR fãrã
SC Global Production SRL, conform Legii nr. 448/2006. consimþãmântul scris al editorului.
Costul unui abonament la revista Contravaloarea abonamentelor se achitã fie direct la casieria
CONTABILITATEA, EXPERTIZA ªI AUDITUL CECCAR – sediul central, fie cu ordin de platã sau mandat poºtal,
AFACERILOR pentru anul 2014 este: în contul CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384, Raiffeisen
Bank – Agenþia Brãtianu.
 anual ----------------------------------- 180 lei
Copia dupã documentul de platã împreunã cu numele dvs. ºi
 semestrial -------------------------------- 90 lei
adresa unde doriþi sã primiþi revista expediaþi-le prin fax, la
 trimestrial -------------------------------- 45 lei 021 330 88 88, sau prin e-mail, la adresa edituraceccar@yahoo.com.
04 DIN ACTIVITATEA FISCALITATE
CECCAR
45 Problematica fiscalităţii
şi impactul acesteia asupra
societăţii – Diana Maria Părău
PROFESIA
CONTABILĂ
05 De la cultură la ... profesie – ECONOMIE
SUMAR
Dorin Cosma
49 Impactul investiţiilor străine
directe asupra creşterii
STUDII economice în ţările din
ŞI CERCETĂRI Europa Centrală şi de Est –
Florin Dumiter, Delia David,
08 Abordări doctrinale şi Loredana Moţ
empirice privind bugetele
de venituri şi cheltuieli
pentru entităţile din economia
EXPERTIZĂ
românească – Partenie
CONTABILĂ
Dumbravă, Larissa-Margareta
Bătrâncea 58 Abordarea sistemică
a expertizei judiciare
în cadrul PMM. Cazul
PRACTICĂ expertizei dispuse în cauzele
CONTABILĂ penale – Doina Leuştean
14 Exemplificarea regulilor
prevăzute de ultimele
modificări ale Reglementărilor 65 LEGISLAŢIE
contabile conforme COMENTATĂ
cu directivele europene (I) –
Lucian Cernuşca
68 BIBLIOTECA
24 Implicaţiile financiar-contabile
DE SPECIALITATE
şi fiscale ale sponsorizării –
Nicu Popa
30 Contabilitatea stocurilor.
Studii de caz (IV) – Ioan
Moroşan
FINANŢELE
ÎNTREPRINDERII
39 Performanţa întreprinderii
cotate în managementul bazat
pe valoare (II) – Silvia Petrescu
mai 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 1

04 FROM CECCAR’S TAXATION
CONTENTS ACTIVITY
45 Taxation and Its Impact on
Society – Diana Maria Părău
THE ACCOUNTING
PROFESSION
ECONOMY
05 From Culture to ... Profession –
Dorin Cosma 49 The Impact of Direct Foreign
Investments on the Economic
Growth of Central and East
STUDIES AND European Countries – Florin
RESEARCHES Dumiter, Delia David,
Loredana Moţ
08 Theoretical and Empirical
Approaches to Revenue
and Expenses Budgets
ACCOUNTING
for Romanian Economic
EXPERTISE
Entities – Partenie Dumbravă,
Larissa-Margareta Bătrâncea 58 A Systemic Approach
to Judicial Expert Valuation
Within an SMP. Expertise
ACCOUNTING Matters in Criminal
PRACTICE Proceedings – Doina Leuştean
14 Illustrating the Latest
Amended Requirements
in the Accounting Regulations 65 ANALYZED
Compliant with the European LEGISLATION
Directives (I) – Lucian
Cernuşca
68 SPECIALIZED
24 Financial, Accounting
LIBRARY
and Fiscal Effects of
Sponsorship – Nicu Popa
30 Accounting for Inventories.

Case Studies (IV) – Ioan
Moroşan
ENTERPRISE
FINANCE
39 Performance of Listed
Companies in a Value-Based
Management Approach (II) –
Silvia Petrescu
2 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2014

04 DE L’ACTIVITE FISCALITE
SOMMAIRE DU CECCAR
45 La fiscalité et son effet sur la
société – Diana Maria Părău
LA PROFESSION
COMPTABLE
ECONOMIE
05 De la culture à la ...
profession – Dorin Cosma 49 L’impact des investissements
directs de l’étranger sur
le progrès économique
ETUDES ET des états de l’Europe centrale
RECHERCHES et de l’est – Florin Dumiter,
08 Des approches théoriques Delia David, Loredana Moţ
et pratiques face aux revenus
et aux dépenses budgétaires
des entités économiques EXPERTISE
roumaines – Partenie COMPTABLE
Dumbravă, Larissa-Margareta
Bătrâncea 58 Une approche systémique
de l’expertise judiciaire dans
un PMC. Des aspects associés
PRATIQUE à l’expertise des cas pénaux –
COMPTABLE Doina Leuştean
14 Illustrer les plus récents
changements des
Réglementations comptables 65 COMMENTAIRE
en conformité avec les SUR LA LEGISLATION
directives européennes (I) –
Lucian Cernuşca
24 Les effets financiers, 68 BIBLIOTHEQUE
comptables et fiscaux DE SPECIALITE
du parrainage – Nicu Popa
30 La comptabilité des stocks.
Etudes de cas (IV) – Ioan
Moroşan
FINANCES
DE L’ENTREPRISE
39 Le rendement des compagnies
cotées dans le contexte d’une
approche managerielle basée
sur la valeur ajoutée (II) – Silvia
Petrescu

Din activitatea CECCAR
Forumul anual al OCDE
5-6 mai 2014, Paris, Franţa
În perioada 5-6 mai 2014 a avut loc la Paris Forumul anual al Organizaţiei pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică (OCDE), cu tema „Economii reziliente pentru societăţi incluzive”, eveniment
la care CECCAR a fost reprezentat la cel mai înalt nivel.
Ediţia din acest an a Forumului a fost organizată în jurul a trei subiecte principale – creşterea
incluzivă, locurile de muncă de calitate şi încrederea, analizând astfel natura multilaterală a rezilienţei
şi modul în care pot fi tratate provocările economice, sociale şi de mediu.
Discuţiile au subliniat preocupări legate de creşterea inegalităţilor şi distribuţia din ce în ce mai
inechitabilă a poverilor şi recompenselor în cadrul societăţilor, precum şi de capacitatea guvernelor
şi a instituţiilor de a găsi soluţii echitabile pe termen lung.
În acest context, principalul mesaj al Forumului a fost necesitatea consolidării rezilienţei
economiilor, societăţilor şi instituţiilor în vederea realizării unei creşteri sustenabile, echilibrate şi
incluzive.
Forumul Strategic al Profesiei Contabile

7-8 mai 2014, Varşovia, Polonia
În perioada 7-8 mai 2014, Institutul Contabililor Autorizaţi din Anglia şi Ţara Galilor (ICAEW) a
organizat la Varşovia, în parteneriat cu Camera Naţională a Auditorilor Statutari din Polonia (KibR) şi
cu Asociaţia Contabililor din Polonia (SKwP), ediţia 2014 a Forumului Strategic al Profesiei Contabile,
eveniment la care reprezentantul CECCAR în cadrul Comitetului pentru Practici Mici şi Mijlocii (PMM)
al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC) a participat în calitate de vorbitor.
Principalele teme ale ediţiei din acest an a Forumului Strategic al Profesiei Contabile au vizat
modul în care organismele profesionale contabile trebuie să se adapteze unui mediu în continuă
schimbare pentru a rămâne relevante, nevoile comunităţii de afaceri şi ale economiei naţionale în
ansamblu, noile forme de cooperare internaţională, colaborarea dintre profesie, autorităţile de supra
veghere şi părţile interesate în vederea susţinerii economiilor naţionale şi implementarea noilor
reglementări ale Uniunii Europene.

De la cultură la ... profesie
Profesia contabilă
Dorin COSMA, prof. univ. dr.
Universitatea de Vest din Timişoara
Parafrazându-l pe Abdou Diouf1, secretar general al francofoniei, care spunea că lim

ba franceză este „şansa de a putea experimenta în mod concret, prin intermediul literaturii,
al muzicii şi al artelor, tot ceea ce diversitatea expresiilor culturale stimulează şi îmbogăţeşte”,
ne exprimăm şi noi convingerea că organizaţiile şi institutele francofone din întreaga
lume se vor manifesta ca veritabili actori pe scena intercontinentală a lumii pentru înfăp
tuirea dezideratelor ştiinţelor, literaturii şi artelor.
Prima cristalizare interguvernamentală a francofoniei a avut loc la data de 20 martie
1970, odată cu înfiinţarea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), devenită în
anul 1999 Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei (AIF) şi care în ianuarie 2006 s-a
transformat în Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF).
Una dintre primele şi marile reuşite ale OIF, rezultată în urma colaborării deosebite dintre membrii
săi, a fost însăşi adoptarea Convenţiei UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii culturale.
Apartenenţa României la OIF a fost, iniţial, o opţiune postdecembristă, o deschidere a ţării noastre
către exterior, care nu doar că nu a fost contestată, ci, dimpotrivă, a reprezentat o adevărată oportunitate
mai ales în plan cultural şi educaţional, iar ulterior a avut o contribuţie însemnată şi în perceperea ţării
noastre în procesul de integrare în Uniunea Europeană.
În prezent, OIF a reuşit să întrunească state şi guverne de pe cinci continente: 57 de state şi guverne
cu statutul de membru cu drepturi depline, două cu statutul de membru asociat şi 20 cu statutul de
observator.
Este interesant de reţinut că în timp ce OIF a dirijat scopul promovării limbii franceze spre coordona
tele diversităţii culturale, păcii, democraţiei şi drepturilor omului, educaţiei, formării şi învăţământului
superior etc., în acelaşi spirit, ambiţia câtorva oameni de a obţine recunoaşterea profesiei contabile
având în comun limba şi valorile culturale a condus la înfiinţarea, în anul 1981, a unei instituţii au
tonome şi subordonate OIF, Federaţia Internaţională a Experţilor Contabili Francofoni (FIDEF),
asociaţie francofonă care reuneşte astăzi numeroase organizaţii profesionale contabile şi institute na
ţionale şi de învăţământ din diverse ţări.
În conformitate cu propriul statut, scopul FIDEF constă, în esenţă, în dezvoltarea cooperării

între toate entităţile profesionale de expertiză contabilă din statele membre ale OIF, respectiv
din statele care folosesc limba franceză.
Spre realizarea finalităţii mai sus menţionate, FIDEF urmăreşte, printre altele, atingerea unor obiec
tive cum sunt:
l garantarea recunoaşterii şi autorităţii profesiei contabile francofone;
l promovarea normalizării contabile şi profesionale în ţările francofone;
Abdou Diouf, fost preşedinte al Senegalului, a obţinut primul mandat de secretar general al OIF la summitul francofoniei
1
de la Beirut din anul 2002, a fost reales secretar general în anul 2006 în cadrul sesiunii plenare a summitului francofoniei
de la Bucureşti şi ales pentru a treia oară de al 13-lea summit al francofoniei, desfăşurat la Montreux, Elveţia, pentru un
mandat cu durata până la 31 decembrie 2014.

l traducerea normelor de audit şi de contabilitate utile exercitării profesiei;
l asigurarea pentru profesioniştii francofoni ai contabilităţii şi auditului a unor competenţe teh
nice omogene recunoscute pe plan internaţional în concordanţă cu nevoile economiilor acestor ţări;
l contribuirea la armonizarea internaţională în domeniul auditului şi contabilităţii;
l reprezentarea profesiei contabile francofone pe lângă instituţiile internaţionale;
l participarea la activitatea diferitelor structuri cu vocaţie internaţională, precum Organizaţia In
ternaţională Nonguvernamentală Acreditată (OING), Organizaţia Internaţională a Francofoniei, Reţeaua

Asociaţiilor Profesionale Francofone (RAPF), deţinând inclusiv calitatea de membru observator al Con
ferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare a ONU (UNCTAD), de organizaţie reprezentată la
IFRS şi de organizaţie contabilă recunoscută de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC).
Spre realizarea obiectivelor menţionate mai devreme şi rămânând fidelă scopului pentru care s-a
înfiinţat, FIDEF organizează cu frecvenţă regulată conferinţe (les assises) pentru a asigura o mai bună
transparenţă activităţilor sale şi zonelor geografice în care se desfăşoară. Cu titlu exemplificativ, în zilele
de 25 şi 26 mai 2012, la Hotelul Intercontinental Bucureşti a avut loc cea de-a 14-a ediţie a Conferinţei
FIDEF, cu tema „Cooperarea între mediul universitar şi organismele profesionale pentru consolidarea
formării iniţiale şi continue în domeniile contabilităţii, auditului şi fiscalităţii”, la care au participat repre
zentanţi ai mediului academic şi ai profesiei contabile din ţările fondatoare, inclusiv din România. Din
amestecul celor două lumi, academică şi profesională, nu doar s-au îmbogăţit dezbaterile, ci s-au lărgit
şi bazele colaborării efective între mediul universitar şi profesional pe bază de sinteze şi proiecte.
Se cuvine să menţionăm şi faptul că FIDEF a întocmit, cu ajutorul IFAC, un ambiţios plan strategic
pentru perioada 2009-2014, în care a cuprins şi asistenţa acordată organizaţiilor profesionale francofone
de pe continentul african pentru a le sprijini în demersul lor de adeziune la IFAC. Spre exemplu, anul
acesta, în data de 30 mai, FIDEF şi Ordinul Naţional al Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
Burkina Faso (ONECCA-BF) au organizat în Burkina Faso un seminar având ca temă Declaraţia privind
Obligaţiile Membrilor (SMO) 1 a IFAC privind calitatea în materie de schimb de experienţă şi bune practici
ale instituţiilor. De asemenea, în perioada 24-25 noiembrie 2014, în Senegal, se va desfăşura a 15-a
Conferinţă a FIDEF, cu tema „Economia informală, economia emergentă, profesia contabilă francofonă se
angajează”, sub înaltul patronaj al secretarului general al OIF, activitate care a obţinut statutul de eve
niment asociat al summitului francofoniei de la Dakar, din perioada 29-30 noiembrie 2014.
Constatăm că până în prezent FIDEF şi-a consolidat progresiv statutul juridic şi profesional de
federaţie internaţională care desfăşoară o intensă activitate, inclusiv sub actuala preşedinţie a lui Siaka
Traoré, care, încă din anul 2005, în calitate de preşedinte al ONECCA-BF, şi-a asumat angajamentul de
a continua activităţile de formare şi de consolidare a relaţiilor profesionale, de prietenie şi de cooperare
între ţări.
Federaţia este compusă în prezent din 47 de organizaţii care încorporează şi reprezintă interesele
a peste 100.000 de profesionişti. Dintre acestea, 28 au statut de membru activ, iar celelalte 19 sunt membri
asociaţi, ele provenind de pe patru continente şi acoperind următoarele ţări francofone: Albania, Belgia,
Benin, Bulgaria, Burkina Faso, Burundi, Cambodgia, Camerun, Canada, Franţa, Gabon, Guineea, Haiti, Laos,
Liban, Madagascar, Mali, Maroc, Mauritania, Moldova, Monaco, Niger, Polonia, Republica Centrafricană,
Coasta de Fildeş, Republica Democrată Congo, Republica Congo, România, Senegal, Siria, Togo, Tunisia,
Ucraina, Uniunea Comorelor. Corelativ, FIDEF este, la rândul său, membră a diverse asociaţii francofone,
precum: Association du Notariat Francophone (ANF), Fédération des Géomètres Francophones (FGF),
Réseau Normalisation et Francophonie (RNF), Union Internationale des Ingénieurs et des Scientifiques
Francophones (UISF) etc.

În cadrul FIDEF, profesia contabilă din ţara noastră este reprezentată, de mai bine de 13 ani, prin
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, iar din anul 2006 i s-a alăturat şi
Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR).
CECCAR, persoană juridică română care a continuat o veche tradiţie şi a beneficiat de recunoaş
tere internaţională şi europeană, s-a dovedit în continuare a fi dezvoltatorul unei profesii contabile
apte să satisfacă interesele publice şi private naţionale, europene şi internaţionale, bucurându-se, de
asemenea, de o prezenţă activă în cadrul FIDEF.
Cu prilejul întrunirii şedinţei Consiliului de administraţie al FIDEF, în colaborare cu Ordinul Exper
ţilor Contabili din Maroc, eveniment desfăşurat în data de 23 mai 2013, la Rabat, Maroc, la care CECCAR
a participat prin intermediul reprezentantului său în Consiliul de administraţie al FIDEF, au fost dezbă
tute, printre altele, aspecte referitoare la:
l necesitatea standardizării sistemelor de furnizare a software-urilor şi implementării unui sistem
armonizat de prezentare a informaţiilor financiare între stat şi societăţile comerciale – propunere venită
din partea reprezentantului CECCAR;
l proiectul privind coordonarea de către FIDEF a activităţii de traducere în limba franceză a publi
caţiilor IFAC ce se află în desfăşurare, urmând a se semna un acord-cadru în acest sens, proiect adus în
discuţie de Michèle Cartier Le Guérinel, alături de altele;
l planul strategic al FIDEF pentru perioada 2014-2018;
l raporturile cu alte organizaţii internaţionale, precum OIF, IFAC, ISAR etc.
Considerăm că dincolo de multitudinea activităţilor şi complexitatea detaliilor în care se avântă

FIDEF, trebuie să ţinem îndeaproape farul călăuzitor, scopul suprem al acestei organizaţii, în jurul căruia
gravitează întreaga activitate şi care, în opinia noastră, constă în extinderea sau mai exact în
internaţionalizarea armonizării profesiei contabile între ţările lumii, desigur, pe baze francofone.
Însă, pentru atingerea unui asemenea scop, şi noi considerăm că ar fi necesară, în linii mari, par
curgerea a cel puţin câteva etape, precum:
1. realizarea la nivelul FIDEF a unui proiect de armonizare contabilă internaţională (prin
eliminarea diferenţelor existente între diferite ţări) care să fie implementat, iniţial, în ţările francofone şi
apoi extins (acest lucru contribuie inclusiv la coeziunea de jure şi de facto a UE);
2. crearea unor comisii naţionale la nivelul fiecărei ţări membre OIF pentru implementarea
proiectului de armonizare contabilă şi pentru adoptarea unor legislaţii adecvate;
3. iniţierea şi formarea unor misionari care să pledeze la nivel de state, instituţii, organizaţii,
universităţi etc. pentru oportunitatea şi utilitatea implementării proiectului de armonizare contabilă
internaţională.
În concluzie, avem convingerea că numai printr-o luptă puternic concentrată pe finalitatea urmă
rită misionarii şi ulterior comisiile naţionale care se vor forma în scopul menţionat mai devreme ar
putea „slăbi” rigiditatea sistemelor sociale şi politice şi, în final, ar deschide calea guvernelor pentru
îmbrăţişarea cauzei noastre.

Abordări doctrinale şi empirice
Studii si, cercetări privind bugetele de venituri şi cheltuieli
pentru entităţile din economia
românească
Partenie DUMBRAVĂ, prof. univ. dr.
Larissa-Margareta BĂTRÂNCEA, lect. univ. dr.
Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
ABSTRACT
Theoretical and Empirical Approaches to Revenue and Expenses Budgets

for Romanian Economic Entities
In this paper the authors highlight the need and importance of using the enterprise budget
in financial accounting theory and practice. In this respect we believe that, in the current
economic crisis, financial forecast of revenues, expenses, receipts and payments should
be a priority for any manager with responsibility for finance. Furthermore, we believe that
the financial instrument – the entity’s budget –, through its components, represents a
financial leverage for its annual scheduling, that, in the context of the multiannual fiscal
forecast, can undoubtedly contribute to the consolidation of the enterprise self-financing
capacity and to guaranteeing the continuous cash flows necessary to ensure the ongoing
concern and the prevention of cash defaults. Consequently, approaching this issue in the
specialised literature is beneficial both for the economic entities and for the concerned
fiscal institutions that are interested in the ongoing concern of Romanian companies that
contribute through taxes to the growth of public budget.
Key terms: budget, budgetary system, cash flow, liquidity, solvency
1. Introducere societăţilor, respectiv obţinerea de profit sau gestio

narea eficientă a resurselor.
Abordările doctrinale, dar mai ales practica, pe
Fără existenţa bugetelor de venituri şi cheltu
plan intern şi internaţional, referitoare la bugetele
ieli, deci fără obiective şi orientare, îşi face jocul în
de venituri şi cheltuieli ale entităţilor din economie
tâmplarea, hazardul, situaţie în care orice entitate din
generează controverse cu argumente pro şi contra cu
privire la necesitatea şi utilitatea acestor instrumen economie va avea soarta turistului fără busolă aflat
te patrimoniale. Asumându-ne riscurile exprimării în pustiu sau într-o pădure ecuatorială. De asemenea,
opiniilor noastre cu privire la necesitatea, rolul şi trebuie reţinut faptul că fără previziune şi planificare
utilitatea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale enti nicio afacere din ţară şi din lume nu va avea decât
tăţilor din economia românească, afirmăm că aces întâmplător succes.
te instrumente reprezintă prevederi, previziuni şi Este adevărat în aceeaşi măsură că elaborarea,
orientări manageriale pentru atingerea obiectivelor urmărirea şi controlul îndeplinirii obiectivelor pre
oricărei entităţi, deci a eficienţei, eficacităţii şi eco vizionate prin buget trebuie să aibă în permanen
nomicităţii, tocmai mobilul constituirii şi funcţionării ţă în vedere relaţia fundamentală cost-beneficiu, în

condiţiile stabilităţii economice, răspunderii, respon ţara noastră, ci şi pentru nevoile generale ale socie
sabilităţii şi profesionalismului întregului personal tăţii, dintre care le menţionăm doar pe cele privind
antrenat în construcţia bugetară. bugetul general consolidat al statului.
Numai pe baza unei construcţii bugetare raţi Bugetul de venituri şi cheltuieli constituie în ace
onale, materializată într-o multitudine de indicatori laşi timp şi o componentă importantă a setului de
previzionaţi, determinaţi pe baza unor date credibile, materiale prezentate pentru aprobare şi autorizare în
se pot face analize economice pertinente şi se pot des adunările generale ordinare ale acţionarilor sau aso
prinde concluzii utile managementului unei entităţi. ciaţilor, chiar dacă uneori lipsa de responsabilitate
a unor organisme de conducere a entităţilor duce la
2. Metoda de cercetare utilizată abordarea formală a acestui instrument managerial.
Tocmai acest formalism al tratării bugetului de ve
În demersul nostru s-au avut în vedere documen nituri şi cheltuieli a generat o anumită reţinere faţă
tarea doctrinală, experienţa în domeniu, feedback-ul de întreaga problematică cu care se confruntă, în pre
mediului de afaceri, dar mai ales mentalitatea şi res zent, elaborarea lui, ridicându-se eronat întrebarea
ponsabilitatea managerilor, şi nu numai, din entităţile dacă acesta îşi mai are sau nu justificare.
din economie. În acest sens am utilizat metoda ana
lizei şi sintezei, comparaţia, descompunerea în fac 4. Construcţia bugetului entităţii
tori şi modelarea economico-matematică.
Logica elaborării, urmăririi şi controlului execu
3. Conceptul de buget de venituri ţiei bugetare constituie premisa pentru performanţa
şi cheltuieli şi necesitatea acestuia unei entităţi. Tocmai de aceea construcţia bugetului
entităţii se realizează prin respectarea întocmai a prin
Pentru desfăşurarea unei activităţi profitabile, cipiilor sistemului bugetar, şi anume:1
managementul oricărei activităţi îşi previzionează a) Principiul integrităţii sistemului bugetar, care
veniturile, cheltuielile, încasările şi plăţile pentru o presupune cuprinderea în buget a tuturor aspectelor,
anumită perioadă de timp, de obicei un an calenda activităţilor unei entităţi, ca un tot unitar.
ristic, astfel încât să îşi asigure un anumit echilibru b) Principiul suprapunerii sistemului bugetar
al întregii activităţi, folosind ca principal instrument cu sistemul de autoritate al entităţii, care delimitează
previzional-financiar bugetul de venituri şi cheltuieli. construcţia bugetară pe responsabilităţile entităţii,
În fapt, elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli deci corelat cu structura tehnică şi funcţională a aces
este un atribut al contabilităţii financiare în general teia, localizând astfel responsabilitatea.
şi al celei manageriale în special, care produce şi fur c) Principiul menţinerii solidarităţii între diferi
nizează informaţii de detaliu pentru construcţia aces tele structuri organizatorice, indiferent de localizarea
tui instrument previzional. şi identificarea a priori a obiectivelor şi responsabi
Bugetul de venituri şi cheltuieli este un plan ope lităţilor fiecărui decupaj al entităţii.
raţional, exprimat valoric, utilizat în teoria şi prac d) Principiul înscrierii sistemului bugetar în ca
tica manageriale pentru previzionarea veniturilor şi drul politicii generale a entităţii, corespunzător căruia
dimensionarea cheltuielilor care vor fi acoperite din bugetul constituie un plan previzional al proceselor
veniturile previzionate. Acest instrument previzional şi indicatorilor economico-financiari pentru un anu
creează premisele pentru controlul activităţii de ex mit exerciţiu, însă trebuie să aibă în vedere obiecti
ploatare, analiza financiară, fundamentarea deciziilor vele pe termen lung ale entităţii.
manageriale privind conducerea activităţii interne, e) Principiul cuplării sistemului bugetar cu po
cu alte cuvinte, pentru realizarea managementului litica de personal a entităţii, pentru simplul consi
performant. Necesitatea, utilitatea, rolul şi impor derent că reuşita sau eşecul activităţii bugetare de
tanţa bugetului de venituri şi cheltuieli se impun nu pinde de modul de abordare a aspectelor umane, de
numai pentru nevoile interne, proprii entităţilor din participaţia sau motivaţia angajaţilor entităţii.
1
Formulate plecând de la principiile bugetării prezentate de M. Gervais (1994), Contrôle de gestion, ediţia a V-a, Editura
Economica, Paris, pp. 246-252, şi de B.E. Needles Jr., H.R. Anderson, J.C. Caldwell (2000), Principiile de bază ale conta
bilităţii, ediţia a V-a, traducere, Editura Arc, Chişinău, pp. 1048-1052.

f) Principiul actualizării previziunilor bugetare, 01. Bugetul activităţii generale, care prin conţi
deoarece bugetele proiectează, orientează acţiunile nutul său oferă date referitoare la veniturile, cheltuie
manageriale, faţă de care realitatea poate diferi, ca lile şi rezultatele ce urmează a se realiza, pentru o
urmare a noilor condiţii tehnice, economice, finan anumită perioadă, de obicei anul calendaristic, com
ciare, de politică internă sau externă, ceea ce reclamă parativ cu cele realizate/preliminate în anul prece
actualizarea previziunilor, proiecţiilor iniţiale. Acest dent, dar şi informaţii privind repartizarea profitului,
aspect în rare cazuri îşi găseşte, în practică, rezolva sursele de finanţare a investiţiilor, precum şi diverse
re, având impact negativ asupra informaţiilor oferite
alte date de fundamentare a cheltuielilor şi a veni
de contabilitate şi comparate cu cele bugetate.
turilor.
Deşi nu reprezintă o reglementare recentă, Or
02. Bugetul activităţii de trezorerie, respectiv
dinul ministrului finanţelor nr. 616/2000 pentru apro
barea Normelor metodologice privind întocmirea determinarea cash flow-ului, conceput ca o sinteză a
bugetului de venituri şi cheltuieli de către agenţii eco resurselor proprii, grupate în funcţie de provenienţă,
nomici orientează entităţile în construcţia bugetară.2 pentru care condiţia esenţială o reprezintă asigura
Conform acestei reglementări, entităţile din eco rea echilibrului financiar, realizabilă prin utilizarea
nomia românească sunt obligate să întocmească anu optimă a capacităţilor entităţii, prin existenţa lichidi
al bugetul de venituri şi cheltuieli, cu defalcare pe tăţii pentru onorarea obligaţiilor fiscale, sociale şi
trimestre, compus din următoarele formulare: comerciale.3
Fluxurile comerciale, sociale şi financiare ale unei perioade de gestiune sunt generatoare de venituri
şi cheltuieli, care relaţional pot fi puse în evidenţă astfel4:
Încasările Soldurile creanţelor Veniturile previzionate Creanţele la sfârşitul
= + –
perioadei (Ip) iniţiale (Sc0) ale perioadei (Vp) perioadei (Sc1)
Plăţile Datoriile iniţiale Cheltuielile previzionate Datoriile la sfârşitul

= + –
perioadei (Pp) (Sd0) ale perioadei (Cp) perioadei (Sd1)
Bilanţul activităţii Bilanţul Contul de rezultate Bilanţul
de trezorerie de deschidere previzionate previzionat
Lecturarea construcţiei Bilanţului activităţii de care oferă posibilitatea caracterizării în detaliu a ac
trezorerie pune în evidenţă existenţa sursei informa tivităţii previzionate, prin calculul celor cinci grupe
ţionale deosebit de utile pentru manageri, respectiv: de indicatori, respectiv: 1. indicatori de lichiditate,
Bilanţul de deschidere, Contul de rezultate previzio 2. indicatori de echilibru financiar, 3. indicatori de
nate şi Bilanţul previzionat, care, în opinia noastră, gestiune, 4. indicatori de rentabilitate şi 5. indicatori
nu sunt corespunzător exploatate în prezent. ai fondului de rulment.
Construcţia şi utilizarea acestor indicatori au
03. Împrumutul garantat de stat, care se elabo
ca obiectiv maximizarea valorii entităţii, creşterea
rează pe baza contractelor de credite garantate de
rentabilităţii, asigurarea succesului în concurenţa
stat, indiferent că sunt exprimate în lei sau în valută,
acerbă a economiei de piaţă.
oferind informaţii privind datoria efectivă la înce
putul şi la sfârşitul perioadei, încasările şi plăţile din Ne exprimăm regretul pentru faptul că deşi ca
împrumuturi, dobânzile, comisioanele şi spezele drul reglementat privind bugetul de venituri şi chel
bancare. tuieli există, practica economică îl exploatează în
04. Principalii indicatori economico-financiari, prea mică măsură, situaţie care în opinia noastră este
componente ale bugetului de venituri şi cheltuieli în detrimentul activităţii economice, în iniţierea de
2
Publicat în Monitorul Oficial nr. 286/26.06.2000, în prezent abrogat.
3
A.-I. Giurgiu, L.A. Kovács (2001), Bugetarea afacerilor. Abordare teoretică şi practică, Editura EFES, Cluj-Napoca.
4
I. Stancu (1994), Gestiunea financiară, ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti.

măsuri fundamentate pentru protejarea patrimoniului Eficienţa bugetării cheltuielilor trebuie să aibă
acestor entităţi. în vedere şi urmărirea şi actualizarea în permanen
ţă a normelor de consum specifice şi a normelor de
5. Practici de dimensionare timp de muncă, astfel încât analiza şi controlul să
a veniturilor şi cheltuielilor poată desprinde concluzii pertinente, or tocmai aces
te aspecte sunt tratate, în prezent, cu multă uşurinţă
prin procesul bugetar
şi foarte puţină răspundere, uneori lăsând de dorit în
Baza pentru dimensionarea veniturilor şi chel practica multor entităţi din economia românească,
tuielilor unei entităţi din economie trebuie să aibă ceea ce şi explică starea în care acestea se găsesc.
în vedere localizarea acestora din perspectiva a cel Practic, procedeul ponderării cantităţilor cu
puţin două criterii, şi anume: 1. operaţional şi 2. struc preţurile sau tarifele pentru dimensionarea elemen
tural5. telor de venituri şi/sau cheltuieli îşi poate găsi apli
Operaţional, localizarea veniturilor, respectiv care în cazul în care mărimile de referinţă se expri
a cheltuielilor se realizează prin identificarea aces mă cantitativ. În condiţiile aplicării unui asemenea
tora pe obiectele de evidenţă şi calcul al costurilor, procedeu, modelul relaţional de estimare a veni
respectiv pe produs, serviciu, proiect, obiectiv, con turilor şi/sau cheltuielilor se prezintă astfel:
tract, activitate, cu precizarea că în timp ce veniturile Ebi = qij x Pij
se localizează pe generatori de venituri, cheltuielile
în care:
se identifică pe purtători de cheltuieli doar pentru
Ebi = elementul de venit, respectiv de cheltuia
cheltuielile directe. Structural, localizarea are loc
lă i bugetat;
pe sectoare de activitate, secţii de producţie de bază qij = mărimea de referinţă din produsul j pen
sau auxiliare, oferind o arie extinsă, în special pentru tru care se bugetează elementul de venit,
cheltuielile indirecte. Prin generator de venituri şi respectiv de cheltuială i;
prin purtător de cheltuieli se înţelege produsul sau Pij = preţul sau tariful unitar al mărimii de re
serviciul ca rezultat material concret al procesului ferinţă qij pentru care se bugetează ele
de producţie. mentul de venit sau de cheltuială i.
Pentru soluţionarea practică a dimensionării ve
niturilor şi cheltuielilor, doctrina şi practica finan Modelul general de bugetare a unui element
ciar-contabile oferă mai multe modalităţi, procedee de venit sau cheltuială poate fi particularizat pentru
bugetarea veniturilor sau a cheltuielilor, şi anume:
şi soluţii, dintre care menţionăm:6
l procedeul ponderării cantităţilor cu preţurile þ ��
În cazul bugetării veniturilor pentru produc
sau tarifele utilizate; ţia fabricată într-o anumită secţie sau într-un anumit
l procedeul aplicării unor cote procentuale asu atelier, într-o anumită zonă sau într-un anumit sector
pra unor valori absolute; ori loc de producţie, aceasta s-ar putea prezenta sub
l procedeul abonamentelor sau al defalcării forma următorului model relaţional:
n
veniturilor şi/sau cheltuielilor în raport cu numărul VPFj = S qij x Pij
perioadelor de gestiune, şi alte modalităţi. în care:
i-1
Indiferent de procedeul de dimensionare a chel VPFj = veniturile din producţia fabricată în

tuielilor şi/sau a veniturilor, prezintă o importanţă secţia, atelierul, zona, sectorul sau lo
aparte existenţa normelor specifice de consum pentru cul de cheltuială j;
materiile prime şi pentru materiale, precum şi a nor qij = cantitatea din produsul sau serviciul i
melor de timp pentru efectuarea anumitor operaţiuni fabricat în secţia, atelierul, zona, secto
sau cantităţi de produse sau servicii, dar şi structu rul sau locul de cheltuială j;
rarea cheltuielilor în cheltuieli directe şi indirecte, Pij = preţul sau tariful unitar al mărimii de
în cheltuieli variabile şi fixe, ceea ce nu se realizează referinţă qij pentru care se bugetează
în marea majoritate a entităţilor. elementul de venit i.
5
P. Dumbravă, A. Pop (2011), Contabilitatea de gestiune în industrie, ediţia a II-a, Editura Intelcredo, Deva.
6
P. Dumbravă, S.R. Berinde, P.R. Răchişan, L.-M. Bătrâncea, I.A. Pop (2010), Contabilitatea managerială (de gestiune), Editura
Alma Mater, Cluj-Napoca.

þ În cazul bugetării elementelor de cheltuieli Procedeul aplicării unor cote procentuale
materiale pentru care există consumuri specifice ex asupra unor valori absolute se foloseşte îndeosebi
primate cantitativ, cum ar fi, de exemplu, consumul pentru bugetarea unor elemente de venituri şi chel
de materii prime şi materiale directe, semifabrica tuieli pentru care modul de calcul este autorizat prin
te, combustibil, energie, apă, abur şi altele, folosite practica consacrată sau precizată în legislaţia econo
în scopuri tehnologice, s-ar putea folosi următorul mico-financiară sau fiscală în vigoare, fiind posibil
model relaţional: de aplicat următorul model relaţional:
n
Cbj = S qij x Csij x Pij Vab x Cp
i-1 Eb =
în care: 100
în care:
Cbj = elementul de cheltuială bugetat;
Eb = elementul de venit şi/sau cheltuială bu
Csij = consumul specific din materia primă sau
getat;
materialul direct folosit(ă) ori consu
Vab = valoarea absolută a elementului bugetat;
mat(ă) i pentru obţinerea unei unităţi din
Cp = cota procentuală aferentă.
produsul sau serviciul j.
Bugetarea cheltuielilor cu munca vie se diferen þ Încazul bugetării veniturilor, cum ar fi, de
ţiază corespunzător modului de organizare a muncii, exemplu, a celor provenite din vânzarea mărfurilor în
particularizându-se astfel:7 consignaţie, modelul relaţional ar putea fi de forma:
þ Cheltuielile salariale ale muncitorilor direct

n Ppci x Ccomi
Vcomi = S
productivi se dimensionează conform următorului i-1 100
model relaţional: în care:
n m Vcomi = mărimea venitului din vânzarea în
Cbs = S
p-1
x S tpcs x Wpc
c-1 comision;
în care: Ppci = preţul de preluare în consignaţie a
Cbs = cheltuiala salarială bugetată în secţia, mărfii i;
atelierul, zona, sectorul sau locul de chel Ccomi = cota procentuală a mărfii i preluată
tuială s; în consignaţie.
Wpc = tariful orar al muncitorului de meserie p,
þ ��
În cazul bugetării cheltuielilor cu amorti
categoria de calificare c.
zarea imobilizărilor, în condiţiile aplicării regimu
þ ��
Bugetul cheltuielilor salariale ale personalu lui liniar, modelul relaţional de calcul s-ar prezenta
lui de conducere şi de administraţie, tehnic, econo astfel:
mic sau de altă specialitate se poate dimensiona la n
Vasi x Nai
Als = S
nivelul compartimentului administrativ sau al altor i-1 100 x 12
compartimente funcţionale, conform modelului re în care:

laţional: Als = amortizarea lunară a imobilizării din sec
n m
Cbsa = S x S tfi x wfi + Ic ţia, atelierul, zona, sectorul sau locul de
f-1 i-1
cheltuială s;
în care:
Vasi = valoarea amortizabilă a imobilizării i din
Cbsa = cheltuiala salarială bugetată la nivelul
secţia, atelierul, zona, sectorul sau locul
compartimentului administrativ;
de cheltuială s;
tfi = timpul normat sau legal exprimat în ore
Nai = norma analitică de amortizare a imobi
sau zile al personalului din profesia sau
lizării i.
funcţia f şi treapta de încadrare i;
wfi = salariul tarifar orar al personalului din þ De asemenea, procedeul aplicării unor cote
profesia sau funcţia f şi treapta de înca procentuale asupra unor valori absolute poate fi
drare i; utilizat şi în cazul calculului contribuţiilor patrona
Ic = mărimea indemnizaţiei de conducere. le, al fondului de şomaj sau al celui de reorientare
7
Gh. Cârstea, C. Oprea (1980), Calculaţia costurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

profesională a personalului disponibilizat, caz în m În elaborarea bugetului de venituri şi cheltu
care modelul relaţional va avea în vedere elemente ieli trebuie promovate cu profesionalism principiile
de natură salarială şi procentele prevăzute în legis politicii bugetare.
laţia în vigoare. m Este nevoie de o creştere a responsabilităţii
manageriale în întreaga problematică a bugetului
Procedeul abonamentelor sau al defalcării
de venituri şi cheltuieli, evitându-se formalismul şi
unor venituri şi/sau cheltuieli în raport cu numărul
atitudinea că se poate desfăşura activitatea şi fără
perioadelor de gestiune constă în raportarea mărimii
acest instrument previzional.
absolute a veniturilor sau cheltuielilor la mai multe
m Bugetul de venituri şi cheltuieli nu trebuie
perioade de gestiune, fiind posibil de aplicat următo
abordat ca un scop în sine, el este generat de nevoi
rul model relaţional de bugetare:
le practice ale fiecărei entităţi, dar şi pentru nevoile
STv/c generale ale economiei.
Eb =
Npg m Bugetarea corectă şi riguroasă a cheltuielilor
în care: şi veniturilor nu poate avea loc fără fundamentarea
Eb = elementul de venit şi/sau cheltuială bu consumurilor specifice de resurse materiale şi elabo
getat; rarea detaliată a normelor de timp pentru efectuarea
STv/c = suma totală a venitului sau cheltuielii; diferitelor operaţiuni pe fiecare obiect de calcul al
Npg = numărul perioadelor de gestiune care costurilor.
generează venitul sau cheltuiala. m Normele de consum specifice de materiale şi
þ Procedeul poate fi utilizat pentru determina

cele de timp de muncă trebuie urmărite şi controlate
rea cotelor procentuale din veniturile constatate în pentru actualizarea permanentă a nivelurilor ante
avans, din cheltuielile preliminate, care se vor inclu calculate prin buget.
m Informaţiile rezultate din compararea consu
de în veniturile, respectiv în cheltuielile perioadei
curente de gestiune. mului de resurse materiale şi de muncă cu cele buge
tate oferă posibilitatea unei analize şi a unui control
6. Concluzii ce asigură fundamentarea deciziilor tehnice, econo
mice şi financiare.
m Bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă m Invocarea faptului că unele dintre modelele
principalul instrument de previziune pentru desfăşu relaţionale de bugetare a cheltuielilor şi/sau venitu
rarea activităţii eficiente al oricărei entităţi din eco rilor sunt cunoscute, dar nu sunt utilizate constituie
nomie şi nu considerăm că s-ar putea renunţa la uti un aspect negativ pentru managerii şi profesioniştii
litatea acestuia. dintr-o entitate din economie.
BIBLIOGRAFIE
1. Cârstea, Gh., Oprea, C. (1980), Calculaţia costurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
2. Dumbravă, P., Berinde, S.R., Răchişan, P.R., Bătrâncea, L.-M., Pop, I.A. (2010), Contabilitatea mana
gerială (de gestiune), Editura Alma Mater, Cluj-Napoca.
3. Dumbravă, P., Pop, A. (2011), Contabilitatea de gestiune în industrie, ediţia a II-a, Editura Intelcredo,
Deva.
4. Gervais, M. (1994), Contrôle de gestion, ediţia a V-a, Editura Economica, Paris.
5. Giurgiu, A.-I., Kovács, L.A. (2001), Bugetarea afacerilor. Abordare teoretică şi practică, Editura EFES,
Cluj-Napoca.
6. Needles Jr., B.E., Anderson, H.R., Caldwell, J.C. (2000), Principiile de bază ale contabilităţii, ediţia
a V-a, traducere, Editura Arc, Chişinău.
7. Stancu, I. (1994), Gestiunea financiară, ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti.
8. Ordinul ministrului finanţelor nr. 616/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întoc
mirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către agenţii economici, publicat în Monitorul Oficial
nr. 286/26.06.2000.

Exemplificarea regulilor
Practică contabilă prevăzute de ultimele modificări
ale Reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene
– partea I –
Lucian CERNUŞCA, prof. univ. dr.
Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad
ABSTRACT
Illustrating the Latest Amended Requirements in the Accounting Regulations

Compliant with the European Directives
Romanian society, in the context of business globalization, of economic relationship inter
nationalization, of multinationals and foreign capital investment companies’ development,
is seeking at solving its issues by striving to implement an effective accounting system,
aligned with the European and international accounting referential. In this sense, the
Ministry of Public Finances issued, in 2009, the Order no. 3055 that marks a clear trend
to the European and international level. These regulations are marked by a high level of
flexibility adapted to the dynamism and resilience of the current Romanian context.
This article aims at presenting the latest amendments to the Ministry of Public Finances
Order no. 3055/2009 concerning the Accounting Regulations compliant with the European
Directives. The Ministry of Public Finances Order no. 1898/2013 for the amendment and
completion of the Accounting Regulations compliant with the European Directives has
introduced a series of new amendments as well as some improvements or clarifications
to matters for which there have already been subject to current normative documents. The
Ministry of Public Finance Order no. 2067/2013 for the amendment and the completion
of accounting regulations discusses the accounting treatment of users’ connection to
distribution networks, the accounting treatment of green certificates and introduces new
accounts in the General Chart of Accounts, approved by the Ministry of Public Finance
Order no. 3055/2009.
This paper presents the accounting treatment of government grants, upgrading and
repair works, users’ connection to distribution networks, revaluation missions for land
and buildings subject to a partial disposal, receivables assignment. Moreover, it tackles
matters concerning the revision of the depreciation period, the method used for determining
the acquisition cost for short-term securities, keeping the accounting records for permanent
registered offices owned by foreign legal entities, accounting for spare parts and service
equipment, consumer loyalty programs.
Key terms: receivables assignment, registered offices, securities, revaluation, gift vouchers,
government grants, connexion fee
Actualmente, contabilitatea pe plan mondial se de dezvoltare a companiilor multinaţionale şi a inves

plasează în sfera unui amplu proces de armonizare, tiţiilor străine de capital. În acest context, în ultimii
determinat în mare măsură de fenomenele de mon ani, România, aflată la ora mondializării şi europe
dializare a economiilor şi globalizare a pieţelor finan nizării economiei sale, a făcut şi face în continuare
ciare, de internaţionalizare a relaţiilor economice şi eforturi pe calea armonizării sistemului său contabil

cu referenţialul contabil european şi internaţional. contabile s-au introdus noi conturi în Planul de con
În anul 2009, Ministerul Finanţelor Publice a emis turi general. Acelaşi act normativ a adus în discuţie
OMFP nr. 3.055 pentru aprobarea Reglementărilor tratamentul contabil aferent racordării utilizatorilor
contabile conforme cu directivele europene, care se la reţelele de utilităţi, precum şi tratamentul contabil
circumscrie în acest context de armonizare a siste al certificatelor verzi.
mului nostru contabil la referenţialul contabil euro
pean şi internaţional. OMFP nr. 3.055/2009 a suferit, Ü Tratamentul contabil aferent
din momentul apariţiei şi până în prezent, o serie de racordării utilizatorilor la reţelele
modificări tocmai pentru a ţine pasul cu provocările de utilităţi
la care este supusă contabilitatea românească în
urma accentuării fenomenului de globalizare a eco În Reglementările contabile conforme cu Direc
nomiilor naţionale, a integrării pieţelor financiare şi tiva a IV-a a CEE, prevăzute în OMFP nr. 3.055/2009,
a sistemelor informatice. la secţiunea 8 „Reguli de evaluare” s-a introdus o
OMFP nr. 1.898/2013 pentru modificarea şi com nouă subsecţiune, 8.10.5, intitulată „Contabilitatea
pletarea Reglementărilor contabile conforme cu direc operaţiunilor privind conectarea utilizatorilor la re
tivele europene, aprobate prin OMFP nr. 3.055/2009, ţelele de utilităţi”, cu punctele 2653 şi 2654 (a se
a adus o serie de noi modificări, precum şi unele vedea OMFP nr. 2.067/2013).
îmbunătăţiri sau clarificări ale unor situaţii care exis În tabelul de mai jos prezentăm în paralel tra
tau deja în actualele acte normative în vigoare. tamentul contabil aferent racordării utilizatorilor la
De asemenea, prin OMFP nr. 2.067/2013 pen reţelele de utilităţi înainte de OMFP nr. 2.067/2013
tru modificarea şi completarea unor reglementări şi ulterior apariţiei acestuia.
Tratamentul contabil aferent racordării utilizatorilor Tratamentul contabil aferent racordării utilizatorilor
la reţelele de utilităţi anterior apariţiei la reţelele de utilităţi ulterior apariţiei
OMFP nr. 2.067/2013 OMFP nr. 2.067/2013
Cheltuielile suportate de utilizatori cu racordarea Cheltuielile suportate de utilizatori cu racordarea
la reţelele de utilităţi se contabilizează pe seama la reţelele de utilităţi se contabilizează pe seama
cheltuielilor perioadei în funcţie de natura acestora imobilizărilor necorporale de natura drepturilor de
atunci când în contractele care s-au încheiat cu utilizare şi se evidenţiază în contul 205 „Concesiuni,
furnizorii de utilităţi (apă, energie electrică, gaze) este brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active
stipulat că acestea urmează să treacă în proprietatea similare” / analitic distinct.
prestatorului serviciului sau lucrării respective.
La nivelul referenţialului contabil internaţional, perspectiva operatorului de reţea, deţinător al reţelei

aceste operaţiuni intră în perimetrul de aplicare a la care utilizatorul se racordează, fără a trata aspecte
interpretării IFRIC 18 Transferul de active de la cli le legate de evidenţierea în contabilitatea consumato
enţi. Această reglementare tratează operaţiunile din rului care cedează numerar sau imobilizări corporale.
Exemplu
În vederea racordării utilizatorului X la reţeaua electrică de interes public, acesta îi achită operatorului
de reţea, deţinător al reţelei la care utilizatorul X se racordează, tariful de racordare în cuantum de 3.000 lei.
Să se prezinte tratamentul contabil aferent operaţiunilor privind conectarea utilizatorului X la reţeaua
electrică.
a) Contabilizarea cheltuielilor suportate de utilizatorul X cu racordarea la reţeaua de energie electrică
(tariful de racordare):
% = 404 3.720 lei
205 „Furnizori de imobilizări” 3.000 lei
„Concesiuni, brevete, licenţe,
mărci comerciale,
drepturi şi active similare”
4426 720 lei
„TVA deductibilă”

b) Înregistrarea amortizării lunare a imobilizărilor necorporale:
6811 = 2805
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea concesiunilor,
privind amortizarea brevetelor, licenţelor,
imobilizărilor” mărcilor comerciale,
drepturilor şi activelor similare”
În conformitate cu pct. 2653 alin. (2) din subsecţiunea 8.10.5 a OMFP nr. 3.055/2009, cu modificările
şi completările ulterioare, amortizarea imobilizărilor necorporale prevăzute mai sus „se înregistrează pe
perioada pentru care entitatea are dreptul de a utiliza reţelele respective, dacă această durată este specificată
în contractele încheiate sau, dacă nu este stabilită o asemenea durată, pe durata de viaţă a instalaţiilor de
utilizare de la locul de consum”.
Ü Tratamentul contabil venituri, la data constatării drepturilor şi obligaţii

privind cesiunea de creanţe lor în baza clauzelor contractuale, în conformitate
cu OMFP nr. 1.898/2013, creanţele preluate prin
Începând cu 1 ianuarie 2014 asistăm la modifi cesionare se evidenţiază în contabilitate la costul de
carea tratamentului contabil aferent cesiunilor de achiziţie. Practic, cesionarul nu va mai recunoaşte
creanţe. Dacă până la această dată în situaţia cesio un venit la data cesiunii de creanţe. În cazul ceden
nării unei creanţe diferenţa dintre valoarea creanţei tului, actul normativ nu aduce modificări în ceea ce
preluate prin cesionare şi suma de achitat cedentu priveşte reflectarea în contabilitate a unei cesiuni de
lui se recunoştea în contabilitatea cesionarului la creanţe.
Exemplu
SC X îi vinde SC Y mărfuri în valoare de 30.000 lei pe credit comercial. SC Y nu îşi îndeplineşte obli
gaţiile contractuale la termenul prevăzut în contract. SC Y intră în incapacitate de plată, tribunalul emiţând
o sentinţă de intrare a acestei societăţi în procedura de insolvenţă, iar la data de 11.11.2014 SC X încheie
un contract de cesiune de creanţă cu entitatea SC Z, specializată în recuperarea de creanţe. În urma con
tractului de cesiune de creanţă între SC X şi SC Z, toate drepturile şi obligaţiile SC X sunt preluate de SC Z,
preţul cesiunii fiind de 25.000 lei. Entitatea SC Y şi-a dat acordul privind înţelegerea dintre cedent şi cesionar.
Să se prezinte înregistrările contabile efectuate de cedent şi de cesionar.
Înregistrări contabile efectuate de cedent (entitatea X):

a) Cedarea creanţei către cesionar:
% = 411 30.000 lei
461.Z „Clienţi” 25.000 lei
„Debitori diverşi”
654 5.000 lei
„Pierderi din creanţe
şi debitori diverşi”
b) Încasarea sumei de la cesionar:

5121 = 461.Z 25.000 lei
„Conturi la bănci „Debitori diverşi”
în lei”
Înregistrări contabile efectuate de cesionar (entitatea Z):

a) Preluarea creanţei de la cedent:
461.Y = 462.X 25.000 lei
„Debitori diverşi” „Creditori diverşi”

b) Evidenţierea extrabilanţieră a creanţei preluate la valoarea nominală:
D 809 30.000 lei
„Creanţe preluate
prin cesionare”
c) Plata sumei către cedent:

462.X = 5121 25.000 lei
„Creditori diverşi” „Conturi la bănci
în lei”
d) Încasarea sumei de la entitatea Y:

5121 = % 30.000 lei
„Conturi la bănci 461.Y 25.000 lei
în lei” „Debitori diverşi”
7588 5.000 lei
„Alte venituri
din exploatare”
e) Scoaterea din evidenţa extrabilanţieră a creanţei preluate prin cesionare:

C 809 30.000 lei
prin cesionare”
Remarcă: anţelor se diminuează până la costul de achiziţie,

În situaţia în care cesionarul cedează creanţa articol contabil 654 «Pierderi din creanţe şi debitori
faţă de debitorul preluat, acesta va recunoaşte în diverşi» = 461 «Debitori diverşi», şi, concomitent,
contabilitate la data cedării: se reiau la venituri ajustările pentru depreciere în
l o cheltuială, dacă CA > PC; registrate în relaţie cu acestea, articol contabil 496
l un venit, dacă PC > CA, «Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori
unde: diverşi» = 7814 «Venituri din ajustări pentru depre
CA = costul de achiziţie al creanţei cedate; cierea activelor circulante»;
PC = preţul de cesiune al creanţei cedate. b) în situaţia în care nu poate fi determinat cos
Avem în vedere în acest sens conturile 654 „Pier tul de achiziţie al creanţelor preluate prin cesionare,
deri din creanţe şi debitori diverşi” şi 7588 „Alte entitatea urmăreşte în continuare creanţele existente
venituri din exploatare”. în soldul contului 461 «Debitori diverşi» şi evidenţia
te la valoarea nominală, până la data încasării, cedă
Conform art. III din OMFP nr. 1.898/2013, „pen rii către terţi sau a scoaterii din evidenţă a acestora,
tru creanţele existente în soldul contului 461 «De ca urmare a imposibilităţii încasării acestora. În acest
bitori diverşi», reprezentând creanţe preluate prin caz, entitatea evidenţiază distinct în contul 461 «De
cesionare şi evidenţiate la valoarea nominală, se pro bitori diverşi» creanţele achiziţionate până la data
cedează astfel: de 31 decembrie 2013, recunoscute la valoarea no
a) în scopul aducerii acestor creanţe de la va minală, de creanţele achiziţionate după data de 1 ia
loare nominală la cost de achiziţie, valoarea cre nuarie 2014, recunoscute la cost de achiziţie”.
Exemplu
În anul 2013, entitatea X a preluat o creanţă de la entitatea Y în următoarele condiţii:

– valoarea nominală a creanţei este de 40.000 lei;
– costul de achiziţie al creanţei este de 35.000 lei.
La data de 25.02.2014, entitatea X optează pentru aducerea acestei creanţe de la valoarea nominală
de 40.000 lei la costul de achiziţie de 35.000 lei.

Să se prezinte înregistrările contabile efectuate de cesionar în anii 2013 şi 2014.
Înregistrări contabile efectuate de cesionar (entitatea X) în anul 2013:
a) Preluarea creanţei de la cedent (entitatea Y) în anul 2013:
461 = % 40.000 lei
„Debitori diverşi” 462.Y 35.000 lei
„Creditori diverşi”
7588 5.000 lei
„Alte venituri
din exploatare”
b) Înregistrarea ajustării pentru depreciere a creanţei preluate:

6814 = 491 5.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările creanţelor – clienţi”
pentru deprecierea
activelor circulante”
c) Achitarea sumei către cedent:

462.Y = 5121 35.000 lei
„Creditori diverşi” „Conturi la bănci
în lei”
Înregistrări contabile efectuate de cesionar (entitatea X) în anul 2014:

a) Aducerea creanţei preluate la costul de achiziţie în anul 2014:
654 = 461 5.000 lei
„Pierderi din creanţe „Debitori diverşi”
şi debitori diverşi”
Concomitent se reiau la venituri ajustările pentru depreciere în cuantum de 5.000 lei:

491 = 7814 5.000 lei
„Ajustări pentru deprecierea „Venituri din ajustări
creanţelor – clienţi” pentru deprecierea
activelor circulante”
b) Evidenţierea extrabilanţieră a creanţei la valoarea nominală:

D 809 40.000 lei
prin cesionare”
Cristian Rapcencu opinează că „înainte de noile mentului contabil este de bun augur pentru entităţile
prevederi nu era corect pentru cesionar să recunoască care se confruntă cu acest tip de operaţiuni”1.
un venit la data cesiunii de creanţe, ţinând cont de
faptul că acesta se confruntă cu un risc de neîncasare Ü Revizuirea duratei de amortizare
a sumei respective. În prezent, având în vedere că Reglementările contabile armonizate cu direc
venitul se recunoaşte la data încasării creanţei pre tivele europene prevăd revizuirea în mod periodic
luate prin cesionare şi doar dacă suma încasată este a duratei de amortizare pentru a pune în evidenţă
mai mare decât preţul cesiunii, modificarea trata faptul că aceasta reflectă realitatea actuală. Exemple
1
Cristian Rapcencu (2014), Cesiunea de creanţe are un nou tratament contabil şi fiscal de la 1 ianuarie 2014, disponibil la
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_36198/Cesiunea/de/creante/are/un/nou/tratament/contabil/si/fiscal/de/la/1/
ianuarie/2014.html#axzz2yqRetiiZ

de situaţii care justifică revizuirea duratei de amor l schimbări intervenite ca urmare a progresu
tizare sunt: lui tehnic şi a modificărilor în structura pieţei;
l practicarea de către entitate a unei politici de l trecerea în conservare a imobilizărilor cor
reparaţii, îmbunătăţiri, care aduc un plus de perfor porale, perioadă în care utilizarea acestora este în
manţă faţă de cea estimată iniţial; treruptă.
l o modificare semnificativă a condiţiilor de Reestimarea duratei de amortizare stabilite ini
utilizare, cum ar fi numărul de schimburi în care este ţial va avea drept consecinţă modificarea cheltuielii
utilizat activul; cu amortizarea pe perioada rămasă de utilizare.
Exemplu
La data de 22.12.N-1, o entitate achiziţionează un activ imobilizat la un cost de achiziţie de 200.000 lei.
Durata de viaţă utilă a activului este estimată la 5 ani.
Să se prezinte situaţia cheltuielilor cu amortizarea şi efectul asupra bilanţului în cazul în care se revi
zuieşte durata de viaţă utilă a activului:
A – în sensul reducerii acesteia; şi
B – în sensul prelungirii acesteia.
A. Ca urmare a progresului tehnologic se revizuieşte durata de viaţă utilă, astfel că la sfârşitul exerciţiu
lui N+1 se apreciază că durata de viaţă reziduală a activului nu mai este decât de un an începând din acest
moment. Cheltuiala cu amortizarea anului N nu va fi revizuită. Cheltuielile cu amortizarea exerciţiilor N+1
şi N+2 vor fi revizuite, astfel încât la sfârşitul exerciţiului N+2 activul va fi complet amortizat.
În tabelul de mai jos se prezintă situaţia cheltuielilor cu amortizarea în cazul în care entitatea conservă
utilajul până la sfârşitul duratei sale de viaţă utilă, precum şi în cazul în care aceasta este revizuită.
- mii lei -
N N+1 N+2 N+3 N+4
Indicatori
Du = Dur = Du = Dur = Du = Dur = Du = Dur = Du = Dur =
5 ani 3 ani 5 ani 3 ani 5 ani 3 ani 5 ani 3 ani 5 ani 3 ani
Cheltuieli
cu 40 40 40 80 40 80 40 - 40 -
amortizarea
unde:
Du = durata de viaţă utilă;
Dur = durata de viaţă utilă revizuită.
Revizuirea duratei de viaţă utilă va determina majorarea cheltuielilor cu amortizarea în exerciţiile N+1
şi N+2, conducând la diminuarea rezultatului din exploatare. Reducerea duratei de viaţă utilă are impact şi
asupra exerciţiilor N+3 şi N+4. În aceste exerciţii nu se mai înregistrează cheltuieli cu amortizarea, ceea ce
conduce la creşterea rezultatului din exploatare.
Influenţa asupra bilanţului în situaţia în care entitatea conservă activul până la sfârşitul duratei sale de
viaţă utilă, precum şi în situaţia în care aceasta este revizuită se prezintă după cum urmează:
- mii lei -
Amortizare anuală Amortizare cumulată Valoare contabilă netă
Exerciţiul
Du = 5 ani Dur = 3 ani Du = 5 ani Dur = 3 ani Du = 5 ani Dur = 3 ani
N 40 40 40 40 160 160
N+1 40 80 80 120 120 80
N+2 40 80 120 200 80 0
N+3 40 - 160 - 40 -
N+4 40 - 200 - 0 -

B. Ca urmare a unei politici pe care o adoptă entitatea de efectuare a unor cheltuieli ulterioare, cum ar
fi reparaţiile, îmbunătăţirile etc., ce aduc un plus de performanţă faţă de cele estimate iniţial, se apreciază
că la sfârşitul exerciţiului N+4 durata de viaţă utilă se va prelungi cu un an.
În tabelul de mai jos se prezintă situaţia cheltuielilor cu amortizarea în cazul în care entitatea conservă
utilajul până la sfârşitul duratei sale de viaţă utilă, precum şi în cazul în care aceasta este revizuită.
- mii lei -
N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

Indicatori Du = Dur = Du = Dur = Du = Dur = Du = Dur = Du = Dur = Du = Dur =
5 ani 6 ani 5 ani 6 ani 5 ani 6 ani 5 ani 6 ani 5 ani 6 ani 5 ani 6 ani
Cheltuieli
cu 40 40 40 40 40 40 40 40 40 20 - 20
amortizarea
În anul curent, N+4, şi în anul următor, N+5, are loc revizuirea cheltuielilor cu amortizarea. Prelungirea
duratei de viaţă utilă are ca efect în exerciţiul N+4 reducerea cheltuielilor cu amortizarea şi creşterea rezul
tatului din exploatare. În exerciţiul N+5 se înregistrează o cheltuială cu amortizarea de 20.000 lei, aceasta
având ca efect diminuarea rezultatului din exploatare.
Influenţa asupra bilanţului în situaţia în care entitatea conservă activul până la sfârşitul duratei sale de
viaţă utilă, precum şi în situaţia în care aceasta este revizuită se prezintă după cum urmează:
- mii lei -
Amortizare anuală Amortizare cumulată Valoare contabilă netă

Exerciţiul
Du = 5 ani Dur = 6 ani Du = 5 ani Dur = 6 ani Du = 5 ani Dur = 6 ani
N 40 40 40 40 160 160
N+1 40 40 80 80 120 120
N+2 40 40 120 120 80 80
N+3 40 40 160 160 40 40
N+4 40 20 200 180 0 20
N+5 - 20 - 200 - 0
Ü Tratamentul contabil aferent trebuie conectate la cheltuielile finanţate din subven

subvenţiilor guvernamentale ţii. Contabilitatea proiectelor finanţate din subvenţii
se ţine pe fiecare proiect, sursă de finanţare, în baza
Ca urmare a modificărilor aduse de OMFP contractelor încheiate.
nr. 3.055/2009, există mai multă stricteţe în ceea ce Ştefan Bunea precizează că „subvenţiile aferente
priveşte contabilizarea subvenţiilor guvernamentale, activelor se recunosc, potrivit OMFP nr. 3.055/2009,
inclusiv subvenţiile guvernamentale la valoarea jus ca venituri. În înregistrarea lor în contabilitate nu
tă. Acestea mai poartă uneori denumirea de subsidii, este admisă deducerea directă din veniturile pe care
alocaţii, prime sau transferuri. Subvenţiile guverna le compensează. Ordinul nu are definite în cadrul
mentale vor fi recunoscute în situaţiile financiare secţiunii 8.8 cerinţele de prezentare, dar din macheta
doar atunci când există certitudinea că se respectă contului de profit şi pierdere acestea sunt evidente:
condiţiile de acordare, iar subvenţia guvernamentală l subvenţiile care acoperă cheltuieli ale peri
se va încasa. Doar primirea subvenţiei guvernamen oadei curente se deduc, în vederea prezentării, din
tale nu furnizează ea însăşi dovezi clare că vor fi cheltuielile aferente;
îndeplinite condiţiile ataşate acordării subvenţiei. l subvenţiile care completează venituri (ca, de
Clarificările aduse de OMFP nr. 1.898/2013 in exemplu, subvenţiile aferente cifrei de afaceri) se
sistă asupra modalităţii în care veniturile din subvenţii adaugă la veniturile în cauză”2.
2
Ştefan Bunea (2013), Controverse privind tratamentul contabil al subvenţiilor (IFRS versus OMFP nr. 3.055/2009) (II),
Economistul, nr. 14.

Exemplu
SC X SA primeşte o subvenţie guvernamentală pentru investiţii în sumă de 12.000 lei. Din subvenţia
primită, SC X SA finanţează parţial procurarea, în anul N, a unui utilaj în valoare de 24.000 lei + TVA 24%.
Utilajul se amortizează liniar în 8 ani. După 3 ani de utilizare, utilajul este vândut la preţul de 8.000 lei +
TVA 24%. În această situaţie, subvenţia rămasă se va restitui prin bancă.
Să se prezinte tratamentul contabil al subvenţiei guvernamentale.
Utilizând metoda recunoaşterii subvenţiei pentru active drept venituri în avans, înregistrările în conta
bilitatea entităţii se prezintă după cum urmează:
a) Înregistrarea dreptului de a primi subvenţia în valoare de 12.000 lei:
4451 = 4751 12.000 lei
„Subvenţii guvernamentale” „Subvenţii guvernamentale
pentru investiţii”
b) Încasarea subvenţiei pentru investiţii, în sumă de 12.000 lei:

5121 = 4451 12.000 lei
„Conturi la bănci „Subvenţii guvernamentale”
în lei”
Entitatea va prezenta în notele explicative informaţii referitoare la subvenţia primită, destinaţia ei şi

ansamblul elementelor care justifică îndeplinirea condiţiilor necesare pentru acordarea acesteia.
c) Achiziţionarea utilajului, în valoare de 24.000 lei + TVA 24%:

% = 404 29.760 lei
2131 „Furnizori de imobilizări” 24.000 lei
„Echipamente tehnologice
(maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”
4426 5.760 lei
d) Achitarea datoriei faţă de furnizor, în sumă de 29.760 lei:

404 = 5121 29.760 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”
e) Amortizarea utilajului în anul N:

6811 = 2813 3.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor” animalelor şi plantaţiilor”
f) Virarea unei părţi din subvenţie la venituri (în anul N):

4751 = 7584 1.500 lei
„Subvenţii guvernamentale „Venituri din subvenţii
pentru investiţii” pentru investiţii”
g) Amortizarea utilajului în anul N+1:

6811 = 2813 3.000 lei

h) Virarea unei părţi din subvenţie la venituri (în anul N+1):
4751 = 7584 1.500 lei
i) Amortizarea utilajului în anul N+2:

6811 = 2813 3.000 lei
j) Virarea unei părţi din subvenţie la venituri (în anul N+2):

4751 = 7584 1.500 lei
k) Vânzarea utilajului după 3 ani:

461 = % 9.920 lei
„Debitori diverşi” 7583 8.000 lei
„Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii
de capital”
4427 1.920 lei
„TVA colectată”
l) Descărcarea gestiunii de utilajul vândut:

% = 2131 24.000 lei
2813 „Echipamente tehnologice 9.000 lei
„Amortizarea instalaţiilor, (maşini, utilaje şi
mijloacelor de transport, instalaţii de lucru)”
animalelor şi plantaţiilor”
6583 15.000 lei
„Cheltuieli privind
activele cedate şi alte
operaţii de capital”
m) Rambursarea subvenţiei rămase:

4751 = 5121 7.500 lei
„Subvenţii guvernamentale „Conturi la bănci
pentru investiţii” în lei”
Impactul asupra contului de profit şi pierdere se prezintă în tabelul de mai jos, după cum urmează:
- lei -
Exerciţiul Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii Incidenţa asupra contului
financiar (6811) pentru investiţii (7584) de profit şi pierdere
N (3.000) 1.500 (1.500)
N+1 (3.000) 1.500 (1.500)
N+2 (3.000) 1.500 (1.500)
Total (9.000) 4.500 (4.500)

Influenţa asupra bilanţului se prezintă în tabelul de mai jos, după cum urmează:
- lei -
Exerciţiul
Valoarea rămasă a utilajului
financiar
N 21.000
N+1 18.000
N+2 15.000
Va urma...
BIBLIOGRAFIE
1. Bunea, Ştefan (2013), Controverse privind tratamentul contabil al subvenţiilor (IFRS versus OMFP
nr. 3.055/2009) (II), Economistul, nr. 14.
2. Gîrbină, Maria Mădălina (2014), Aspecte privind principalele modificări ale reglementărilor contabile
conforme cu Directivele Europene (II), Curierul Naţional.
3. Rapcencu, Cristian (2014), Cesiunea de creanţe are un nou tratament contabil şi fiscal de la 1 ianuarie
2014, disponibil la http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_36198/Cesiunea/de/creante/are/un/
nou/tratament/contabil/si/fiscal/de/la/1/ianuarie/2014.html#axzz2yqRetiiZ
4. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu modi
ficările şi completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modifi
cările şi completările ulterioare.
6. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.898/2013 pentru modificarea şi completarea Reglementă
rilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice
nr. 3.055/2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 727/26.11.2013.
7. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.067/2013 pentru modificarea şi completarea unor regle
mentări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 6/07.01.2014.
Abonamente pentru anul 2014

Pentru anul 2014, puteţi face abonamente la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR
la următoarele preţuri:
v abonament anual . .............................................................................................................................................. 180 lei
v abonament semestrial......................................................................................................................................... 90 lei
v abonament trimestrial......................................................................................................................................... 45 lei
Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casieria CECCAR – sediul central, fie cu ordin de
plată sau mandat poştal, în contul CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384, Raiffeisen Bank – Agenţia
Brătianu.
Copia după documentul de plată împreună cu numele dumneavoastră şi adresa unde doriţi să primiţi
revista expediaţi-le pe adresa Editurii CECCAR, prin fax sau prin e-mail.
Numere diverse din revistele din anul 2013 se pot procura de la casieria CECCAR – sediul central, la
preţul de 15 lei/exemplar.

Practică contabilă Implicaţiile financiar-contabile
şi fiscale ale sponsorizării
Nicu POPA, expert contabil
Bucureşti
ABSTRACT
Financial, Accounting and Fiscal Effects of Sponsorship
Sponsorship is based on the desire to bring value added to the sponsor, on the sponsor’s
affinity towards a certain type of activity or the sponsor’s belief that it has a social responsibility,
sponsorship representing the means of fulfilling this mission. These can be some of the
reasons why an economic entity be interested in awarding a sponsorship or conducting
an act of patronage. In these circumstances, sponsorship has become increasingly prevalent,
despite the financial restrictions that marked the latest years. Therefore, the focus is both
on defining what sponsorship actions are and on identifying their legal basis. Nevertheless,
interest is shown in the way in which a company can perform these actions and, not
least, in the financial, accounting and fiscal implications arising from the implementation
of such actions.
Key terms: sponsor, sponsorship beneficiary, financial resources, goods, works performance,
rendering of services
Sponsorizarea se naşte din dorinţa de a aduce În prezent, operaţiunile de sponsorizare sunt

un plus de valoare sponsorului, din simpatia pe care reglementate de Legea nr. 32/1994 privind sponsori
acesta o are pentru un anumit tip de activitate sau zarea, cu modificările şi completările ulterioare, iar
poate din convingerea sa că are o responsabilitate tratamentul fiscal al acestora, sub aspectul deducti
socială, această acţiune devenind astfel modalitatea bilităţii şi al taxei pe valoarea adăugată pentru ope
de a o îndeplini. Acestea ar fi motivele pentru care un raţiunile constând în acordarea de bunuri, executarea
agent economic ar putea fi interesat de acordarea de lucrări sau prestarea de servicii, este reglementat
unei sponsorizări. de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu mo
Din punctul de vedere al beneficiarului sponso dificările şi completările ulterioare.
rizării, primul obiectiv ar putea fi acela al asigurării
Potrivit definiţiei date de art. 1 alin. (1) din Le
resurselor necesare derulării unor proiecte şi de a fi
gea nr. 32/1994, „sponsorizarea este actul juridic
susţinut de un sponsor de marcă, ce ar da un plus de
prin care două persoane convin cu privire la trans
credibilitate acţiunilor sale.
În aceste condiţii, sponsorizarea a devenit din ferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri
ce în ce mai răspândită, chiar şi în contextul ultimilor materiale sau mijloace financiare pentru susţinerea
ani, marcaţi de restricţii de natură financiară. unor activităţi fără scop lucrativ desfăşurate de
Ce reprezintă acţiunile de sponsorizare şi care către una dintre părţi, denumită beneficiarul spon
este baza lor legală? Care este modalitatea în care sorizării”.
se efectuează aceste acţiuni şi, nu în ultimul rând, Operaţiunea de sponsorizare se face în baza
care sunt implicaţiile financiar-contabile şi fiscale unui contract, care se încheie numai în formă scrisă
generate de realizarea lor? Acestea sunt câteva în şi în al cărui conţinut trebuie să se regăsească cel
trebări la care încearcă să răspundă articolul de faţă. puţin următoarele elemente:

l obiectul contractului de sponsorizare; 3. emisiuni ori programe ale organismelor de
l valoarea care se atribuie contractului de spon televiziune sau radiodifuziune, precum şi cărţi ori
sorizare; publicaţii din domeniile definite la punctul 1;
l durata sponsorizării; 4. orice persoană fizică ce are domiciliul în Ro
l drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în mânia a cărei activitate în unul dintre domeniile pre
actul de sponsorizare. văzute la punctul 1 este recunoscută de o persoană
În cazul în care obiectul sponsorizării îl repre juridică fără scop lucrativ sau de o instituţie publi
zintă bunuri materiale, acestea vor fi evaluate, prin că ce activează în domeniul pentru care se solicită
actul juridic încheiat (contractul de sponsorizare), la sponsorizarea.
valoarea lor reală din momentul predării către bene Sponsorizarea în bani şi/sau în bunuri materiale
ficiar. Este vorba de valoarea de piaţă sau valoarea se va consemna în evidenţa contabilă a sponsorului
la care pot fi dobândite bunurile materiale care fac şi în cea a beneficiarului sponsorizării, dacă prin lege
obiectul sponsorizării. aceştia au obligaţia organizării şi conducerii con
O altă condiţie care trebuie îndeplinită în cazul tabilităţii proprii, pe baza documentelor care atestă
unui contract de sponsorizare este aceea că sursa de efectuarea plăţii sau predarea, respectiv primirea bu
provenienţă a bunurilor materiale sau a mijloacelor nurilor materiale.
financiare nu trebuie să fie de la buget. În acest sens,
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 32/1994, cu modificările î Reflectarea în contabilitate
şi completările ulterioare, prevede că „persoanele a operaţiunilor de sponsorizare
fizice sau juridice din România nu pot efectua ac
Punerea în practică a acţiunilor de sponsorizare
tivităţi de sponsorizare sau de mecenat din surse
se poate face în diferite forme, astfel:
obţinute de la buget”.
l acordarea de resurse financiare în numerar
Calitatea de sponsor o poate avea orice persoa
sau prin virament bancar;
nă fizică sau juridică din România sau din străinătate
l oferirea de bunuri de natura mijloacelor fixe
care efectuează o sponsorizare în condiţiile legii.
sau a stocurilor;
Calitatea de beneficiar al sponsorizării o pot
l executarea de lucrări sau prestarea de ser
avea un număr limitat de persoane, respectiv:
vicii.
1. orice persoană juridică fără scop lucrativ, care
Reflectarea în contabilitate a sponsorizării se
desfăşoară în România sau urmează să desfăşoare
face în funcţie de forma în care se realizează opera
o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ,
ţiunea respectivă.
de învăţământ, ştiinţific – cercetare fundamentală şi
aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al pro
î Acordarea de resurse financiare
tecţiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asis
în numerar sau prin virament bancar
tenţă şi servicii sociale, de protecţia mediului, social
şi comunitar, de reprezentare a asociaţiilor profesio Acordarea de bani este cea mai întâlnită mo
nale, precum şi de întreţinere, restaurare, conservare dalitate de realizare a unei acţiuni de sponsorizare.
şi punere în valoare a monumentelor istorice; Reflectarea în contabilitate a operaţiunii eco
2. instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv or nomice se face în funcţie de modul în care aceasta
ganele de specialitate ale administraţiei publice, pen s-a efectuat, acordare de numerar sau transfer ban
tru activităţile prevăzute la punctul 1; car, astfel:
– Sponsorizarea s-a făcut în numerar, iar suma a fost eliberată din casierie:
Suma acordată 6582 = 5311 Suma acordată
în numerar „Donaţii acordate” „Casa în lei” în numerar
– Sponsorizarea s-a făcut prin virament bancar:

Suma transferată 6582 = 5121 Suma transferată
„Donaţii acordate” „Conturi la bănci
în lei”

î Sponsorizarea prin executarea efectua, către terţul prestator, plata pentru serviciul
de lucrări sau prestarea de servicii executat;
l serviciile prestate/lucrările executate care fac
Deşi în definiţia sponsorizării se precizează că
obiectul contractului de sponsorizare sunt realizate
pot face obiectul acestei activităţi bunuri materiale
de personalul angajat al sponsorului;
sau mijloace financiare, acţiunea se poate realiza şi
l o combinaţie în orice proporţie a primelor
sub forma prestării unor servicii, putându-se iden
două variante.
tifica, în acest caz, trei situaţii:
l serviciile care fac obiectul contractului de În ceea ce priveşte prima situaţie, lucrurile sunt
sponsorizare sunt realizate de un terţ, prestatorul, clare, în sensul în care costul serviciului prestat de
în numele sponsorului, pentru beneficiarul spon terţ se recunoaşte direct în contul de cheltuieli spe
sorizării. În acest caz, sponsorul are obligaţia de a cific sponsorizării:
Valoarea 6582 = 401 Valoarea

serviciului „Donaţii acordate” „Furnizori” serviciului
În cazul sponsorilor neînregistraţi în scopuri de aceleaşi condiţii, sponsorii înregistraţi în scopuri de

TVA, dacă terţul prestator este înregistrat în scopuri TVA vor avea dreptul la deducerea TVA. În acest al
de TVA şi prestează un serviciu impozabil, valoarea doilea caz, se mai impune înregistrarea TVA aferente
sponsorizării va fi egală cu suma, inclusiv TVA. În achiziţiei, respectiv:
Valoarea TVA 4426 = 401 Valoarea TVA

„TVA deductibilă” „Furnizori”
În cazul în care obiectul contractului de sponso l costul de achiziţie al bunurilor, determinat po
rizare îl constituie executarea de lucrări sau presta trivit reglementărilor contabile în vigoare, respectiv
rea de servicii, în evidenţa contabilă se înregistrează preţul de cumpărare, la care se adaugă taxele de
ca şi cheltuială de sponsorizare valoarea efectivă a import şi alte taxe, cheltuielile de transport şi mani
lucrării executate sau a serviciului prestat. Pentru pulare, dacă este cazul, alte costuri direct atribuibile
astfel de operaţiuni de sponsorizare, în momentul achiziţiei bunurilor respective.
în care se înregistrează consumuri de materiale, ma O precizare importantă legată de transportul
noperă etc. care au legătură directă cu obiectul con bunurilor care fac obiectul contractului de sponso
tractului de sponsorizare, acestea se înregistrează la
rizare se referă la documentele de însoţire. Atunci
cheltuieli după natura lor.
când transportul acestor bunuri se face direct de că
Spre exemplu, costul salarial al unui angajat in
struit timp de două săptămâni pentru prestarea unui tre furnizor, documentul de însoţire este avizul de
serviciu care a făcut obiectul unui contract de spon însoţire a mărfii sau factura emisă pentru cumpără
sorizare va fi recunoscut, direct proporţional, drept tor (sponsor), livrarea făcându-se la beneficiar. Însă
cheltuială cu sponsorizarea. în cazul în care transportul se face de la sponsor la
beneficiar, ulterior unei achiziţii iniţiale, documen
î Sponsorizarea în bunuri de natura tul de însoţire este avizul de expediţie, pe care se
stocurilor sau a mijloacelor fixe face menţiunea că „nu urmează factura – bu
În cazul sponsorizării constând în bunuri, acestea nuri livrate în baza contractului de sponsorizare
vor fi evaluate prin contractul/actul încheiat la valoa nr. ….../...........”.
rea lor reală din momentul predării către beneficiar. Înregistrarea în contabilitate a sponsorizării prin
La stabilirea acestei valori trebuie să se aibă în oferirea de bunuri de natura mijloacelor fixe sau a
vedere următoarele: stocurilor se realizează prin includerea în costuri a
l preţul de vânzare, exclusiv taxa pe valoarea valorii bunurilor care au făcut obiectul contractu
adăugată – în cazul în care bunurile sunt produse de lui de sponsorizare şi, concomitent, descărcarea din
sponsor; gestiune a bunurilor oferite.

Exemplul 1
Se oferă cu titlu de sponsorizare bunuri de natura stocurilor. Înregistrarea în contabilitate a sponsorizării

se face astfel:
Valoarea bunurilor 6582 = 3xx Valoarea bunurilor
acordate* „Donaţii acordate” Cont de stocuri acordate*
* Valoarea bunurilor acordate se determină potrivit precizărilor de mai sus, în funcţie de provenienţă. În cazul nostru, dacă
produsele provin din achiziţie, valoarea lor va fi egală cu preţul de achiziţie, iar dacă provin din producţie proprie, valoarea
lor va fi egală cu preţul de vânzare.
Exemplul 2
Se oferă cu titlu de sponsorizare un mijloc fix deja utilizat de întreprindere. Înregistrarea în contabilitate
a sponsorizării se face astfel:
% = 21x Valoarea
Valoarea 28x Imobilizări corporale de inventar
amortizată Amortizări privind a mijlocului fix
a mijlocului fix imobilizările
Valoarea rămasă 6582
de amortizat „Donaţii acordate”
î Implicaţiile acţiunilor de sponsorizare sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni
asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care locul livrării/prestării este considerat a
Plătitorii de TVA au dreptul, în cadrul acţiuni fi în străinătate.
lor de sponsorizare, la deducerea taxei pe valoarea Pentru determinarea unei eventuale depăşiri a
adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţio plafonului de 3‰ din cifra de afaceri este necesar
nate şi care fac obiectul contractelor de sponsorizare, a fi făcută o delimitare clară, de ordin valoric, între
cu respectarea nivelului şi destinaţiilor prevăzute sponsorizările în bani sau în bunuri/servicii pentru
de lege. care la achiziţie nu s-a dedus taxa pe valoarea adău
Potrivit art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, gată, pe de o parte, şi sponsorizările în bunuri sau ser
nu constituie livrare de bunuri acordarea de bunuri vicii pentru care la achiziţie sponsorul şi-a exercitat
de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor dreptul de deducere, pe de altă parte.
de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezen În calculul depăşirii plafonului de 3‰ se vor
tare, cu respectarea anumitor condiţii prevăzute în lua numai bunurile/serviciile pentru care sponsorul
normele metodologice de aplicare a Codului fiscal. şi-a exercitat dreptul de deducere, la achiziţie.
Astfel, bunurile acordate gratuit în cadrul ac Suma care depăşeşte plafonul de 3‰ constituie
ţiunilor de sponsorizare nu sunt considerate livrări livrare de bunuri cu plată şi îi impune sponsorului să
de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an ca colecteze taxa pe valoarea adăugată. Taxa colectată
lendaristic se încadrează în limita a 3‰ din cifra de aferentă depăşirii se include în decontul întocmit
afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite cu pentru ultima perioadă fiscală a anului respectiv.
Exemplu
O unitate realizează în cursul anului 2014 o cifră de afaceri de 10.000.000 lei. În cadrul unor acţiuni de
sponsorizare, unitatea acordă bunuri în valoare de 50.000 lei, reprezentând valoarea de achiziţie a bunurilor
(de natura stocurilor) acordate. Pentru bunurile respective societatea a dedus TVA la achiziționarea acestora.
La sfârşitul anului 2014, având în vedere cifra de afaceri de 10.000.000 lei, societatea putea să acorde
sub formă de sponsorizare bunuri în valoare de 30.000 lei (3‰ din cifra de afaceri), care nu puteau fi consi
derate livrări de bunuri (nu se impunea colectarea de TVA aferentă valorii lor). Cum însă societatea a acordat
bunuri de 50.000 lei, înseamnă că pentru diferenţa de 20.000 lei, suma cu care a fost depăşită limita de 3‰,
societatea trebuie să recunoască o taxă pe valoarea adăugată de 4.800 lei sub formă de TVA colectată.

În contabilitate, înregistrarea taxei pe valoarea adăugată aferente valorii de 20.000 lei (depăşirea de
plafon) se face astfel:
4.800 lei 635 = 4427 4.800 lei
„Cheltuieli cu „TVA colectată”
alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
Suma de 4.800 lei înregistrată în contul 635 ca urmare a recunoaşterii TVA colectate este nedeductibilă
la calculul impozitului pe profit.
În acest exemplu s-a luat în considerare situaţia în care pentru toate bunurile acordate ca sponsorizare
a fost dedusă taxa pe valoarea adăugată. Nu s-ar fi luat în calculul plafonului bunurile pentru care la achiziţie
nu s-ar fi dedus taxa pe valoarea adăugată (de exemplu, bunuri achiziţionate de la un neplătitor de TVA).
Depăşire de plafon – autofactura şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată,

În cazul depăşirii plafoanelor stabilite pentru cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
operaţiunile de sponsorizare, în condiţiile enunţate cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din
mai sus, persoanele impozabile înregistrate în sco impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita
puri de TVA au obligaţia să întocmească autofactura minimă precizată mai jos:
numai în scopuri de TVA. Autofactura va cuprinde 1. 3‰ din cifra de afaceri; pentru situaţiile în
la rubrica „Cumpărător” informaţii precum nume care reglementările contabile aplicabile nu definesc
le, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA indicatorul „cifra de afaceri”, această limită se deter
ale persoanei impozabile; în cuprinsul său, în loc de mină potrivit normelor;
denumirea şi descrierea bunurilor livrate, se va men 2. 20% din impozitul pe profit datorat.
ţiona „depăşire plafon sponsorizare”. O modificare recentă a Codului fiscal introduce
posibilitatea reportării sumelor rămase neacoperite
î Implicaţiile acţiunilor de sponsorizare din impozitul pe profit. Astfel, sumele care nu sunt
în calculul impozitului pe profit scăzute din impozitul pe profit se reportează în ur
Din punctul de vedere al calculului impozitului mătorii şapte ani consecutivi. Recuperarea acestor
pe profit, potrivit art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fis sume se va efectua în ordinea înregistrării lor, în ace
cal, cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi leaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului
cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit pe profit.
legii, nu sunt deductibile la calculul impozitului pe Pentru exemplificarea cifrică a precizărilor an
profit. Contribuabilii care efectuează sponsorizări terioare luăm în considerare situaţia în care se scad
şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii din impozitul pe profit datorat cheltuielile reprezen
nr. 32/1994, cu modificările şi completările ulterioare, tând sponsorizarea.
Exemplu
Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie în data de 2 februarie 2014 un contract de spon
sorizare, conform Legii nr. 32/1994, în calitate de sponsor, în valoare de 15.000 lei.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2014 (în afară de operaţiunea de sponsorizare se presupune
că nu există alte cheltuieli nedeductibile sau venituri neimpozabile), contribuabilul prezintă următoarele
date financiare:
– Venituri totale: 1.500.000 lei, din care 1.450.000 lei reprezintă cifra de afaceri şi 50.000 lei alte ve
nituri;
– Cheltuieli totale: 1.300.000 lei, din care 40.000 lei reprezintă cheltuiala cu sponsorizarea;
– Rezultat contabil: 200.000 lei;
– Rezultat fiscal: 240.000 lei (rezultat contabil + cheltuieli cu sponsorizarea);
– Impozit pe profit calculat = 240.000 x 16% = 38.400 lei.
Aplicarea celor două limite prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal conduce la următoarele
rezultate:

– 3‰ din cifra de afaceri reprezintă 4.350 lei;
– 20% din impozitul pe profit calculat reprezintă 7.680 lei.
Prin urmare, pentru anul 2014, suma ce poate fi dedusă din impozitul pe profit este de 4.350 lei, astfel
că impozitul datorat la sfârşitul anului este de 34.050 lei.
Pentru că nivelul total al cheltuielilor cu sponsorizarea a fost de 40.000 lei, iar din aplicarea celor două
limite s-a putut deduce numai suma de 4.350 lei, diferenţa de 35.650 lei se va reporta pentru următorii 7 ani.
Spre exemplu, dacă în anul 2015 nu se mai înregistrează cheltuieli cu sponsorizarea, limita de 3‰ nu
se mai aplică, rămânând a se aplica doar limita de 20% din impozitul pe profit. Presupunând că în acest al
doilea an s-a înregistrat un impozit pe profit de 60.000 lei, partea din sponsorizare ce poate fi dedusă este
de 12.000 lei, urmând a se reporta, după anul 2015, suma de 23.650 lei. Operaţiunea se va relua an de an
până la sfârşitul perioadei de reportare sau până la epuizarea sumei de dedus din impozitul pe profit.
BIBLIOGRAFIE
1. Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 112/06.02.2004, cu modificările
şi completările ulterioare.
2. Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată în Monitorul Oficial nr. 129/25.05.1994, cu mo
dificările şi completările ulterioare.
3. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu mo
TALON DE ABONAMENT
la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR,
editată de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
– CECCAR –
Numele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Numărul de abonamente _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Prenumele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Suma virată _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Funcţia _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Plătit prin:
Mandat poştal nr. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Firma _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Ordin de plată nr. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Adresa: Cont CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384
Localitatea _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Raiffeisen Bank – Agenţia Brătianu
Str. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Nr. _ _ _ _ Bl. _ _ _ _ Sc. _ _ _ _ Et. _ _ _ _ Ap. _ _ _ _ Atenţie! Trimiteţi talonul de
Codul poştal _ _ _ _ _ _ _ _ Jud./Sect. _ _ _ _ _ _ _ _ abonament numai împreună cu
o copie a documentului de plată,
Tel. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ prin fax sau prin e-mail.
( 021 330 88 69 / 70 / 71
Preţuri pentru anul 2014: + 021 330 88 88
Anual (12 ex.) ------------------------------------- 180 lei : edituraceccar@yahoo.com
* Editura CECCAR
Semestrial (6 ex.) ---------------------------------- 90 lei
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4,
Trimestrial (3 ex.) ---------------------------------- 45 lei cod poştal 040296
CIF 7426179

Practică contabilă Contabilitatea stocurilor.
Studii de caz
– partea a IV-a –
Ioan MOROŞAN, expert contabil

Suceava
ABSTRACT
Accounting for Inventories. Case Studies
This paper presents the way of accounting for economical operations related to raw
matters and materials, to products and work in progress, merchandise, packing, as well
as to the import and export of goods.
Key terms: accounting for inventories, perpetual inventory method, intermittent inventory
method
4. Contabilitatea ambalajelor
Studiul de caz 1
Reflectarea în contabilitate a ambalajelor de transport care circulă după principiul

vânzării-cumpărării
Acestea prezintă următoarele aspecte:
l Provin din cumpărare de la furnizori sau din producţie proprie.
l Se facturează clienţilor separat de mărfuri.
l Se recuperează de la clienţi la preţurile stabilite de părţi.
l Pot fi evaluate la cost de achiziţie, când se procură de la furnizori, sau la cost de producţie, când se
obţin din producţie proprie; acestea devin preţuri de înregistrare ce fac obiectul contului 381 „Ambalaje”.
l De asemenea, mai pot fi evaluate la preţ standard ce face obiectul înregistrării lor în contul 381 „Am
balaje”, iar diferenţele până la costul efectiv se înregistrează în contul 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje”.
l În cazul acestor ambalaje se recomandă utilizarea metodei inventarului permanent pentru organi
zarea contabilităţii.
Ambalaje cumpărate de la terţi pentru a fi folosite în procesul de producţie:

a) Recepţia ambalajelor livrate de furnizori pe bază de factură fiscală, preţ de achiziţie 2.000 lei,
TVA 24%:
% = 401 2.480 lei
381 „Furnizori” 2.000 lei
„Ambalaje”
4426 480 lei
b) Cheltuielile de transport şi manipulare facturate, aferente ambalajelor achiziţionate, 200 lei, TVA 24%:

% = 401 248 lei
388 „Furnizori” 200 lei
„Diferenţe de preţ
la ambalaje”
4426 48 lei
c) Darea în consum a 50% din valoarea ambalajelor achiziţionate:

608 = 381 1.000 lei
„Cheltuieli privind „Ambalaje”
ambalajele”
d) Repartizarea şi a diferenţelor de preţ, respectiv a cheltuielilor de transport pentru ambalajele consu

mate în procesul de producţie:
608 = 388 100 lei
„Cheltuieli privind „Diferenţe de preţ
ambalajele” la ambalaje”
În cazul în care întreprinderea utilizează preţul standard pentru înregistrarea ambalajelor achiziţionate,
se fac înregistrările:
a) Recepţia ambalajelor, preţ de achiziţie 2.000 lei, preţ standard 2.200 lei, TVA 24%:
% = 401 2.480 lei
„Ambalaje”
388 200 lei
la ambalaje”
4426 480 lei
b) Darea în consum a ambalajelor achiziţionate:

608 = % 2.000 lei
„Cheltuieli privind 381 2.200 lei
ambalajele” „Ambalaje”
388 200 lei
la ambalaje”
Ambalaje cumpărate de la terţi şi ulterior vândute împreună cu bunurile livrate:

a) Recepţia ambalajelor cumpărate la preţ de achiziţie 4.000 lei, TVA 24%:
% = 401 4.960 lei
„Ambalaje”
4426 960 lei
b) Vânzarea ambalajelor împreună cu bunurile livrate, preţ de livrare 4.500 lei, TVA 24%:
4111 = % 5.580 lei
„Clienţi” 708 4.500 lei
„Venituri din
activităţi diverse”
4427 1.080 lei

c) Descărcarea gestiunii de ambalajele vândute:
608 = 381 4.000 lei
ambalajele”
Studiul de caz 2
Reflectarea în contabilitate a mărfurilor şi ambalajelor în condiţiile utilizării inventarului permanent
Operaţiuni privind intrările de mărfuri şi ambalaje
1. Intrări de mărfuri prin aprovizionare de la furnizori

La o societate comercială cu ridicata:
a) Aprovizionarea cu mărfuri în baza facturii fiscale, cost de achiziţie 5.000 lei, TVA 24%. Entitatea
angro practică un adaos comercial de 15%:
% = 401 6.200 lei
„Mărfuri”
4426 1.200 lei
b) Adaosul comercial (5.000 x 15%):

371 = 378 750 lei
„Mărfuri” „Diferenţe de preţ
la mărfuri”
c) Societatea cu ridicata vinde mărfurile pe bază de factură fiscală către o societate cu amănuntul:
4111 = % 7.130 lei
„Venituri din
vânzarea mărfurilor”
4427 1.380 lei
d) Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:

% = 371 5.750 lei
607 „Mărfuri” 5.000 lei
mărfurile”
378 750 lei
la mărfuri”
Notă:
Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute presupune calcularea şi repartizarea corespunzătoare a
adaosului comercial aferent mărfurilor vândute, după relaţia de calcul:
Sic378 + Rc378
K378 =
Sid371 + Rd371
K x Rc707 valoarea adaosului comercial aferent vânzărilor de mărfuri

La o societate comercială cu amănuntul:
a) Cumpărarea de mărfuri de la o societate comercială cu ridicata în baza facturii fiscale, cost de achi
ziţie 5.750 lei, TVA 24%, adaos comercial 20%:
% = 401 7.130 lei
„Mărfuri”
4426 1.380 lei
b) Recepţia mărfurilor. Societatea comercială ţine evidenţa mărfurilor la preţul de vânzare cu amănuntul
(preţ de cumpărare + adaos comercial + TVA neexigibilă):
l Adaosul comercial = 5.750 x 20% = 1.150 lei
l TVA neexigibilă = (5.750 + 1.150) x 24% = 1.656 lei
371 = % 2.806 lei

„Mărfuri” 378 1.150 lei
la mărfuri”
4428 1.656 lei
„TVA neexigibilă”
c) Vânzarea mărfurilor prin entităţile cu amănuntul, cu încasarea în numerar (5.750 + 2.806 = 8.556 lei):
TVA colectată = 8.556 x 24/124 = 1.656 lei
5311 = % 8.556 lei
„Casa în lei” 707 6.900 lei
„Venituri din
4427 1.656 lei
d) Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:

% = 371 8.556 lei
mărfurile”
378 1.150 lei
la mărfuri”
4428 1.656 lei
Notă:
Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute presupune calcularea şi repartizarea corespunzătoare a
adaosului comercial aferent mărfurilor vândute, după relaţia de calcul:
Sic378 + Rc378
K378 = , mai puţin TVA neexigibilă
Sid371 + Rd371
K x Rc707 valoarea adaosului comercial aferent vânzărilor de mărfuri
2. Intrări de mărfuri prin aprovizionare de la furnizori, dar lăsate în custodia acestora

a) Aprovizionarea cu mărfuri (5.000 lei) şi ambalaje (1.000 lei) de la furnizori, care sunt lăsate în custo
dia acestora o anumită perioadă de timp:

% = 401 7.440 lei
„Mărfuri aflate la terţi”
358 1.000 lei
„Ambalaje aflate la terţi”
4426 1.440 lei
b) Primirea mărfurilor şi ambalajelor în gestiunea cumpărătorului:

371 = 357 5.000 lei
„Mărfuri” „Mărfuri aflate la terţi”
381 = 358 1.000 lei

„Ambalaje” „Ambalaje aflate la terţi”
c) Înregistrarea cheltuielilor privind custodia mărfurilor şi ambalajelor:

% = 401 496 lei
628 „Furnizori” 400 lei
„Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terţi”
4426 96 lei
3. Vânzarea stocurilor de materii prime (4.000 lei), materiale de natura obiectelor de inventar (2.000 lei)
şi ambalaje (1.500 lei), în aceeaşi stare:
371 = % 7.500 lei
„Materii prime”
303 2.000 lei
„Materiale de natura
obiectelor de inventar”
381 1.500 lei
„Ambalaje”
4. Vânzarea produselor finite prin magazinele proprii de desfacere, 6.000 lei:

371 = 345 6.000 lei
„Mărfuri” „Produse finite”
5. Plusuri de mărfuri constatate la inventariere, la preţ de vânzare cu amănuntul (cost de achiziţie

1.200 lei, adaos comercial 200 lei, TVA aferentă mărfurilor = (1.200 + 200) x 24% = 336 lei):
371 = % 1.736 lei
mărfurile”
378 200 lei
la mărfuri”
4428 336 lei
6. Valoarea ambalajelor realizate din producţie proprie, 1.800 lei:

381 = 345 1.800 lei
„Ambalaje” „Produse finite”

Operaţiuni privind ieşirile de mărfuri şi ambalaje
a) Lipsurile de mărfuri (600 lei) şi ambalaje (200 lei) constatate la inventariere:

607 = 371 600 lei
„Cheltuieli privind „Mărfuri”
mărfurile”
608 = 381 200 lei

ambalajele”
b) Mărfurile (3.000 lei) şi ambalajele (500 lei) lăsate în custodie sau în consignaţie la terţi:
357 = 371 3.000 lei
„Mărfuri aflate la terţi” „Mărfuri”
358 = 381 500 lei

„Ambalaje aflate la terţi” „Ambalaje”
c) Valoarea donaţiilor de mărfuri (4.000 lei) şi ambalaje (1.000 lei) acordate:

6582 = % 5.000 lei
„Donaţii acordate” 371 4.000 lei
„Mărfuri”
381 1.000 lei
„Ambalaje”
d) Valoarea pierderilor de mărfuri (2.000 lei) şi ambalaje (800 lei) din calamităţi:
671 = % 2.800 lei
„Cheltuieli privind 371 2.000 lei
calamităţile şi alte „Mărfuri”
evenimente extraordinare” 381 800 lei
„Ambalaje”
5. Contabilitatea operaţiunilor privind importul şi exportul de mărfuri
Studiul de caz 1
Firma Alita SRL are un contract de cumpărare de mărfuri în valoare de 10.000 euro; condiţia de livrare
FOB (franco la bord …....... loc de expediere numit). Valoarea transportului este de 1.000 euro.
Calculul pentru declaraţia vamală de import, curs valutar 3,50 lei/euro:
l Preţ extern: 10.000 euro x 3,50 lei/euro.................................................................... 35.000 lei
l Cost transport: 1.000 euro x 3,50 lei/euro................................................................. 3.500 lei
Total 1 – Franco frontiera română (FFR) . ...................................................................... 38.500 lei

l Taxă vamală: 10% x 38.500 lei................................................................................. 3.850 lei
l Comision vamal: 0,5% x 38.500 lei........................................................................... 193 lei
Total 2 – Cost de achiziţie............................................................................................. 42.543 lei

TVA: 24% x 42.543 lei.................................................................................................. 10.210 lei
De achitat la vamă:
l Taxa vamală.............................................................................................................. 3.850 lei
l Comisionul vamal..................................................................................................... 193 lei
l TVA........................................................................................................................... 10.210 lei

a) Primirea mărfurilor în gestiunea firmei (pentru cheltuielile de transport nu se primeşte factura firmei
de expediţie):
371 = % 42.543 lei
„Furnizori”
408 3.500 lei
„Furnizori – facturi
nesosite”
446 3.850 lei
„Alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate”
447 193 lei
„Fonduri speciale – taxe
b) Achitarea datoriilor în vamă:

% = 5121 14.253 lei
446 „Conturi la bănci 3.850 lei
„Alte impozite, taxe în lei”
447 193 lei
„Fonduri speciale – taxe
4426 10.210 lei
c) Firma nu dispune de valută pentru achitarea importului şi face schimbul valutar la banca sa, cursul
valutar fiind de 3,60 lei/euro (10.000 euro x 3,60 lei/euro). Comisionul bancar este de 1%:
5125 = 5121 36.000 lei
„Sume în curs „Conturi la bănci
de decontare” în lei”
5124 = 5125 36.000 lei

„Conturi la bănci „Sume în curs
în valută” de decontare”
627 = 5121 360 lei

„Cheltuieli cu serviciile „Conturi la bănci
bancare şi asimilate” în lei”
d) Achitarea partenerului extern la cursul de 3,60 lei/euro:

l Datoria către furnizor: 10.000 euro x 3,50 lei/euro = 35.000 lei
l Diferenţa de curs valutar: 10.000 euro x 0,10 lei/euro = 1.000 lei
% = 5124 36.000 lei

401 „Conturi la bănci 35.000 lei
„Furnizori” în valută”
665 1.000 lei
„Cheltuieli din diferenţe
de curs valutar”
e) Aplicarea marjei importatorului, de 30%:

l Costul de achiziţie al importatorului: 30% x 42.543 = 12.763 lei
l TVA: 24% x (42.543 + 12.763) = 13.273 lei

371 = 378 12.763 lei
„Mărfuri” „Diferenţe de preţ
la mărfuri”
f) Emiterea facturilor fiscale pentru toată marfa importată:

4111 = % 68.579 lei
„Venituri din
4427 13.273 lei
g) Descărcarea gestiunii:
% = 371 55.306 lei
mărfurile”
378 12.763 lei
la mărfuri”
h) Încasarea clienţilor interni, prin bancă:

5121 = 4111 58.579 lei
„Conturi la bănci „Clienţi”
în lei”
i) Primirea facturii firmei de expediţie pentru cheltuielile de transport, 1.000 euro x 3,65 lei/euro cursul
valutar:
l Debit cont 408 = 3.500 lei (1.000 euro x 3,50 lei)
l Debit cont 665 = 150 lei (1.000 euro x 0,15 lei/euro)
% = 401 3.650 lei

„Furnizori – facturi
nesosite”
665 150 lei
de curs valutar”
j) Firma schimbă lei pe valută pentru această datorie (1.000 euro x 3,65 lei/euro). Comisionul bancar
este de 1%:
5125 = 5121 3.650 lei
„Sume în curs „Conturi la bănci
de decontare” în lei”
5124 = 5125 3.650 lei

„Conturi la bănci „Sume în curs
în valută” de decontare”
k) Achitarea comisionului bancar, de 1%:

627 = 5121 37 lei
„Cheltuieli cu serviciile „Conturi la bănci
bancare şi asimilate” în lei”

l) Achitarea datoriei faţă de firma de expediţie:
401 = 5124 3.650 lei
„Furnizori” „Conturi la bănci
în valută”
m) La această tranzacţie se regularizează conturile de TVA şi se calculează profitul brut:

D 4426 C D 4427 C
10.210 10.210 13.273 13.273

10.210 10.210 13.273 13.273
D 607 C D 627 C
42.543 42.543 360 397
37
42.543 42.543 397 397
D 665 C D 707 C
1.000 1.150 55.306 55.306
150
1.150 1.150 55.306 55.306
4427 = % 13.273 lei

„TVA colectată” 4426 10.210 lei
4423
„TVA de plată” 3.063 lei
121 = % 44.090 lei

„Profit sau pierdere” 607 42.543 lei
mărfurile”
627 397 lei
„Cheltuieli cu serviciile
bancare şi asimilate”
665 1.150 lei
de curs valutar”
707 = 121 55.306 lei

„Venituri din „Profit sau pierdere”
Venituri = 55.306 lei; Cheltuieli = 44.090 lei; Profit brut = 11.216 lei
Va urma...
BIBLIOGRAFIE
1. Moroşan, Ioan (2013), Contabilitate financiară şi de gestiune. Studii de caz şi sinteze de reglementări,
ediţia a II-a, Editura CECCAR, Bucureşti.
2. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu modi
ficările şi completările ulterioare.
conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modifi
cările şi completările ulterioare.

Performanţa întreprinderii cotate
Finantele
în managementul bazat pe valoare
– partea a II-a –
, întreprinderii
Silvia PETRESCU, prof. univ. dr.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
ABSTRACT
Performance of Listed Companies in a Value-Based Management Approach
The performance of listed companies involves a special professional financial analysis

based on the methodology related to classical and modern indicators.
In order to evaluate the performance for investors, as part of the financial accounting
diagnosis for the purpose of business appraisal, creating value is one of the most important
specific benchmark underlying the enterprise’s ability to increase or diminish invested
capital. For this reason, presently, added value-based management is one of the most
important approaches employed in order to establish business performance.
The problem concerning value-based management for the assessment of the entity’s
performance, for both listed and not listed entities on the capital market, implies the
estimation of the value added, one of the most important concept used to establish whether
the entity generates value for its investors.
For this reason, performance evaluation for stakeholders is based on several concepts
such as: economic value added, market value added, cash value added.
Key terms: listed enterprise’s performance, creating value, economic value added, market
value added, cash value added
2.2. Valoarea de piaţă adăugată Dacă entitatea nu este cotată, valoarea de piaţă
Valoarea de piaţă adăugată (MVA) (Market Value a acesteia se estimează pe baza valorii nete prezen
Added) constituie diferenţa dintre valoarea de piaţă te a fluxurilor viitoare generate pentru proprietari
curentă a întreprinderii şi capitalul cu care au contri (Vnp) şi permite o apreciere favorabilă/nefavorabi
buit investitorii (proprietari, acţionari şi obligatari) la lă a performanţei aşteptate, fiind determinată pe baza
crearea acesteia, fiind o sumă a întregului capital al relaţiei:
entităţii şi valoarea de piaţă a capitalului propriu şi a n
EVAt
datoriilor: Vnp = S
t=1 (1 + k )
t
t
MVA = Valoarea de piaţă a entităţii – în care:
Capitalul investit EVAt = valoarea economică adăugată aşteptată
Valoarea de piaţă a entităţii este echivalentă cu în anul t;
capitalizarea bursieră (Cb), dacă întreprinderea este co kt = rata de actualizare a anului t;
tată, care se determină prin multiplicarea cursului bur n = numărul de ani al perioadei.
sier al acţiunii (Ca) cu numărul de acţiuni emise (Na): Capitalul investit (Cti) constituie suma dintre va
Cb = Na x Ca loarea prezentă (actuală) a capitalului iniţial investit

de acţionari/proprietari (Ci) şi valoarea prezentă (ac Valoarea de piaţă adăugată are o semnificaţie
tuală) a profiturilor reinvestite nerepartizate (Pri): diferită faţă de valoarea economică adăugată (EVA):
Cti = Ci + Pri în timp ce MVA este o simplă diferenţă între valoarea
curentă de piaţă a întreprinderii şi capitalul adus de
O valoare de piaţă adăugată pozitivă indică investitori, care măsoară sănătatea acesteia prin ni
faptul că entitatea a creat o bogăţie substanţială pentru velul valorii acumulate (distruse) în timp, EVA este o
investitori, în timp ce una negativă arată că valoarea măsură a performanţei economice reale. Dacă între
activităţii managementului şi a investiţiilor este mai prinderea performează în timp, ea va oferi câştiguri
mică decât valoarea capitalului adus întreprinderii mai ample, ceea ce va îmbunătăţi valoarea acţiunilor
de piaţa de capital (sau că bogăţia şi valoarea au fost întreprinderii, şi investitorii vor aprecia cursul aces
distruse). tora cu speranţa unor câştiguri viitoare, majorând
Aşadar, cu cât valoarea de piaţă adăugată este astfel valoarea ei de piaţă.
mai mare, cu atât este mai bine pentru investitori, În consecinţă, valoarea de piaţă adăugată, ca di
care vor fi stimulaţi să îşi menţină capitalul investit ferenţă între valoarea de piaţă a întreprinderii şi ca
în acţiunile firmei. pitalul investitorilor, reprezintă excedentul de preţ
În condiţiile în care valoarea de piaţă adăuga pe care piaţa îl atribuie întreprinderii ca rezultat al
tă este echivalentă cu valoarea prezentă (actualizată) succeselor înregistrate în timp.
a valorilor economice adăugate viitoare aşteptate, În teorie prezintă importanţă nu numai valoarea
se impune observaţia că investitorii sunt interesaţi de piaţă adăugată în valoare absolută, ci şi dinami
mai mult de maximizarea MVA decât de maximizarea ca acesteia, prin indicele valorii de piaţă adăugate
valorii contabile a întreprinderii, care poate fi uşor (IMVA), în care se reflectă decalajele favorabile/nefa
realizată prin investire sau prin creşterea capitalului, vorabile între dinamica valorii bursiere a întreprin
deoarece în acest mod se măsoară sănătatea ei prin derii, respectiv a capitalizării bursiere (Cb), şi cea a
nivelul valorii acumulate în timp. capitalului total investit (Cti)1:
Valoarea de piaţă adăugată nu trebuie să ia în
considerare costurile de oportunitate ale capitalului MVA1 Cb1 – Cti1
IMVA = x 100 = x 100
investit şi nici rentabilitatea acţionarilor. MVA0 Cb0 – Cti0
Exemplu
Pe baza ratelor bursiere şi a datelor extrase din situaţiile financiare ale unei entităţi se determină în Ta
belul 3 valoarea de piaţă adăugată.
Tabelul 3. Calculul valorii de piaţă adăugate
Nr. Exerciţiul financiar Indici

Indicatori
crt. Precedent Curent (%)
1 Numărul de acţiuni emise (Na) 404.353.148 454.897.291 112,50
2 Cursul acţiunii (Ca) – lei 0,482 0,965 200,20
3 Capitalizarea bursieră (Cb) (1 x 2) – mii lei 194.898 438.976 225,23
4 Capitalul social (Ci) – mii lei 40.436 45.490 112,50
5 Profitul reinvestit (Pri) – mii lei 9.459 11.747 124,19
6 Total capital investit (Cti) (4 + 5) – mii lei 49.895 57.237 114,71
7 Valoarea de piaţă adăugată (MVA) (3 – 6) – mii lei 145.003 381.739 263,26
1
S. Petrescu (2012), Performanţă şi risc în afaceri. Concepte, metode, aplicaţii, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”,
Iaşi, p. 200.

Din datele Tabelului 3 se constată că valoarea de piaţă adăugată pozitivă şi în creştere cu un indice
IMVA = 263,26% a fost consecinţa creşterii capitalizării bursiere, respectiv a valorii de piaţă a entităţii, cu
peste 125%, superioară creşterii cu numai 14,71% a capitalului investit. La rândul său, creşterea capitalului
investit a fost consecinţa majorării atât a capitalului investit iniţial cu 12,5%, cât şi a profitului reinvestit
cu 24,19%.
Indicele valorii de piaţă adăugate peste 100% reflectă majorarea valorii pozitive aduse de piaţă entităţii,
în totală discrepanţă cu valoarea economică adăugată negativă determinată în partea I a articolului, din care
se desprinde concluzia că în realitate entitatea a creat valoare pentru investitori, ceea ce îi confirmă per
formanţa bursieră.
Datele contabile utilizate la calculul valorii eco când o mare parte din valoare poate fi atribuită creş
nomice adăugate distorsionează realitatea, ceea ce terii viitoare.
impune ajustarea profitului net operaţional şi a cos l MVA nu trebuie să ia în calcul costurile de
tului mediu ponderat al capitalului, exprimate la va oportunitate ale capitalului investit.
lori contabile, prin utilizarea valorii de piaţă. l MVA nu trebuie să ia în calcul veniturile cash
Valoarea de piaţă adăugată superioară valorii intermediare ale acţionarilor.
economice adăugate exprimă valoarea actualizată l MVA nu poate fi calculată la nivelul unită
prezentă a viitoarelor valori adăugate economice, ţilor divizionare ale întreprinderii şi nici la nivelul
care pot constitui motive de atracţie pentru noi in firmelor private.
vestitori.
O diferenţă negativă între capitalizarea bursieră 2.3. Valoarea lichidă adăugată
şi valoarea prezentă a capitalului investit reflectă
Valoarea lichidă adăugată (CVA) (Cash Value
valoarea de piaţă adăugată distrusă ca urmare a
Added), introdusă de firma de consultanţă america
reducerii valorii de piaţă a întreprinderii comparativ
cu costul istoric al capitalului investit. nă Boston Consulting Group (BCG), porneşte de la
Relaţia directă dintre valoarea de piaţă adăugată premisa că firul conducător al strategiei unui mana
şi valoarea economică adăugată are implicaţii directe gement performant trebuie să fie exploatarea tutu
în evaluarea întreprinderii prin intermediul valorii ror oportunităţilor care asigură crearea de valoare,
(cursului) acţiunii. atât în vederea remunerării acţionarilor, cât şi pentru
Referitor la modalităţile de management al onorarea tuturor angajamentelor.
performanţei întreprinderii pe baza mecanismului Interesul acţionarilor pentru o investiţie este cen
creării de valoare prin EVA şi MVA, menţionăm ur trat pe crearea de valoare numai în măsura în care
mătoarele2: aceasta aduce un plus de valoare faţă de capitalul
l EVA şi MVA sunt abordări ce transpun con angajat, care în final se va regăsi în lichiditatea dis
ceptul de management bazat pe valoare (Value-Based ponibilă la un moment dat şi în perspectivă.
Management), care asigură corporaţiilor o funcţiona Este raţiunea pentru care managementul bazat
re consistentă bazată pe maximizarea valorii pentru pe valoare abordează performanţa prin intermediul
investitori (proprietari, acţionari, obligatari). valorii lichide adăugate, unde termenul cash flow
l EVA este de preferat în cazul unui levier eco se referă la totalul numerarului primit şi cheltuit de
nomic şi financiar relativ stabil, care minimizează entitate în afacere în cursul unei perioade definite
riscul creşterii costului capitalului la creşterea EVA de timp, în ideea că, deşi profitabilă, aceasta nu în
prin decizii de investiţii. seamnă neapărat că este şi lichidă3.
l EVA nu este recomandată în cazul unor leve Dacă întreprinderea nu are suficiente lichidităţi
raje şi riscuri aferente instabile care pot afecta costul pentru a-şi onora toate obligaţiile, ea devine insol
capitalului sau în cazul unei rate înalte de creştere, vabilă, iar pe termen mediu poate intra în faliment,
2
http://valuebasedmanagement.net/faq_what_is_value_based_management.html
3
S. Petrescu (2012), Evaluarea economică şi financiară a întreprinderii. Concepte-metode-procedee, Editura Tehnopress, Iaşi,
p. 132.

ceea ce măreşte importanţa fluxurilor de lichidităţi În acest context, valoarea lichidă adăugată de
(cash flows) în evaluarea performanţei. vine:
Termenul cash flows are mai multe semnifica CVA = Rnet + D – Cct
ţii, care pot fi asociate fie cu noţiunea de capacitate
(marjă brută) de autofinanţare, fie cu cea de flux net Costul de oportunitate al capitalului investit se
de trezorerie, în funcţie de sfera de cuprindere la care determină prin produsul dintre rata medie de remu
se referă, în orice situaţie indicând de fapt un flux de nerare a capitalului total (Rrc) şi valoarea investiţii
disponibilităţi care rezultă din operaţiuni ce gene lor brute (Ib):
rează încasări şi plăţi. Cct = Rrc x Ib
Calculul valorii lichide adăugate are ca punct
de plecare cash flow-ul brut al exerciţiului (Cfb), din Această rată reprezintă media ponderată a rate
care se deduc amortizarea (A) şi costul de oportu lor de rentabilitate (Ri) ale capitalurilor (propriu şi
nitate al întregului capital utilizat pentru finanţarea împrumutat) şi structurii capitalurilor (Si):
activităţii (Cct)4: S Si x Ri (Scp x Rcp) + (Sd x d)
Rrc = = (%)
CVA = Cfb – A – Cct 100 100
în care:
La rândul său, cash flow-ul brut al exerciţiului se
Scp = ponderea capitalului propriu;
determină prin însumarea rezultatului net (Rnet) cu
Rcp = rata rentabilităţii capitalului propriu;
amortizarea şi cu cheltuielile privind dobânzile (D):
Sd = ponderea datoriilor;
Cfb = Rnet + A + D d = rata dobânzii.
Exemplu
Calculul valorii lichide adăugate în cazul entităţii de mai sus are la bază datele din Tabelul 4:
Tabelul 4. Calculul valorii lichide adăugate
Nr. Exerciţiul financiar Indici

Indicatori
crt. Precedent Curent (%)
1 Rezultatul net (Rnet) – mii lei 12.425 19.679 158,38
2 Amortizările şi provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor (A) – mii lei 53.831 67.999 126,32
3 Cheltuielile cu dobânzile (D) – mii lei 876 1.381 157,64
4 Cash flow-ul brut (Cfb) (1 + 2 + 3) – mii lei 67.132 89.059 132,66
5 Total capitaluri (Ct) – mii lei 180.278 199.812 110,83
6 Capitalul propriu (Cp) – mii lei 117.359 143.581 122,34
7 Ponderea capitalului propriu (Scp) – % 65,10 71,85 110,36
8 Rentabilitatea capitalului propriu (Rcp) (1/6) – % 10,58 13,70 129,49
9 Ponderea datoriilor (Sd) – % 34,90 28,15 80,66
10 Rata dobânzii (d) – % 1,39 2,45 176,25
11 Rata medie de remunerare a capitalului total (Rrc) [(7 x 8) + (9 x 10)] – % 7,37 10,53 142,87
12 Investiţiile brute (Ib) – mii lei 242.760 279.754 115,24
13 Costul capitalului total (Cct) (11 x 12) – mii lei 17.892 29.458 164,64
14 Valoarea lichidă adăugată (CVA) (1 + 3 – 13) – mii lei -4.591 -8.398 182,92
4
Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu (2005), Analiză economico-financiară, ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti,
p. 325.

Din datele Tabelului 4 se constată că valoarea lichidă adăugată negativă, în creştere cu peste 82%, a
fost consecinţa majorării costului capitalului total cu 64,64%, comparativ cu creşterea cash flow-ului brut
cu numai 32,66%, în condiţiile creşterii rezultatului net cu 58,38%, a amortizărilor şi provizioanelor pentru
depreciere cu 26,32% şi a dobânzilor cu 57,64%.
Creşterea costului capitalului total a fost consecinţa majorării ratei medii de remunerare a acestui ca
pital cu 42,87% şi a creşterii valorii investiţiilor brute cu 15,24%.
Rata de remunerare a capitalului propriu, deşi superioară ratei dobânzii, a avut o creştere de numai
29,49%, inferioară majorării ratei dobânzii (cu 76,25%), ceea ce a condus la creşterea costului capitalului,
cu efect nefavorabil asupra valorii lichide adăugate.
Importanţa valorii lichide adăugate este ampli n

EVAct
Vnp = S
ficată atunci când strategia de management a unei t=1 (1 + kt)t
entităţi impune estimarea unor cash flow-uri viitoare în care:
ale acesteia pentru a anticipa în ce măsură capitalul
EVAct = valoarea economică adăugată de ca
investitorilor le va oferi încredere în acţiunile firmei
pentru menţinerea sau iniţierea investiţiei prin lichi pitalul propriu în anul de previziu
dităţi satisfăcătoare. ne t;
În acest sens, estimarea cash flow-urilor viitoa k t = rata de actualizare, de regulă costul
re aşteptate de investitori are la bază actualizarea capitalului propriu;
valorii economice adăugate de capitalul propriu prin n = numărul de ani al perioadei determi
intermediul valorii nete prezente (Vnp): nate de previziune.
Exemplu
Pentru perioada viitoare, pornind de la valoarea economică adăugată de capitalul propriu a ultimului
an, din Tabelul 2 (n.r. – din numărul anterior al revistei), se au în vedere următoarele valori:
l EVAc = 10.643.000 lei;
l Rata de creştere anuală = 10%;
l Durata de previziune (t) = 3 ani;
l Rata de actualizare (kt) = costul capitalului propriu = 8%.
Calculul valorii nete prezente a cash flow-ului viitor aşteptat de investitori conduce la următorul rezultat:
n
EVAct 10.643.000 x 1,1 10.643.000 x 1,12 10.643.000 x 1,13
Vnp = S = + +
t=1 (1 + kt)t 1 + 0,08 (1 + 0,08)2 (1 + 0,08)3
11.707.300 12.878.030 14.165.833

= + + = 33.136.370 lei
1,08 1,166 1,259
Se constată că fluxul de lichidităţi estimat pe baza valorii economice create de capitalul propriu pentru
următorii trei ani este unul pozitiv, în creştere, cu condiţia ca ipotezele care au stat la baza previziunii să fie
realiste, iar conjunctura pe piaţa de capital să se menţină favorabilă, fără situaţii neprevăzute.
Concluzii economică multicriterială, care impune ierarhizarea

indicatorilor în funcţie de aspiraţiile investitorilor şi
Măsurarea performanţei prin crearea de valoare
pentru acţionari în cazul entităţilor cotate sau pentru de perspectivele privind bogăţia întreprinderii.
proprietari în cazul celor necotate implică, pe lân Crearea de valoare pentru acţionari a devenit
gă abordarea tradiţională a analizei indicatorilor de o preocupare serioasă pentru un management per
performanţă bazată pe criterii contabile, luarea în formant al întreprinderii şi se bazează pe indicatori
considerare şi a altor criterii de evaluare a aptitudinii specifici, având în vedere pe de o parte valenţele va
întreprinderii de a-şi ameliora şi creşte propria va lorii adăugate, iar pe de altă parte abordarea în dina
loare. Noţiunea de performanţă a devenit o categorie mică a cash flow-ului în proiectele de investiţii.

În condiţiile amplificării căilor de creştere a va investiţiilor, care trebuie comparată cu costul real al
lorii create de întreprindere, se măreşte gradul de capitalului, în vederea estimării unui flux de lichidi
complexitate a acţiunii odată cu creşterea inputurilor tăţi suficient atât pentru acoperirea tuturor obligaţiilor
care trebuie estimate şi manipulate corespunzător financiare din încasări, cât şi pentru obţinerea unui
pentru a conduce la rezultatele dorite de management. profit.
În ultima decadă, centrate pe crearea de valoa Valoarea economică adăugată, în cele trei for
re, firmele rămân suspicioase faţă de pieţele finan me de prezentare exemplificate în prezentul studiu,
ciare, deoarece pe o piaţă eficientă preţul exprimă constituie unul dintre indicatorii cei mai semnifica
performanţa acţiunii – creşterea lui arată crearea de tivi în exercitarea unui management performant atât
valoare, iar scăderea reflectă distrugerea de valoa în cazul entităţilor necotate, cât mai ales în cazul
re –, ceea ce poate constitui un mod de apreciere a celor cotate, deoarece poate oferi informaţii utile şi
performanţei managementului.
necesare în activitatea teoretică şi practică de eva
Preţul de piaţă observat înlocuieşte valoarea
luare economică şi financiară.
neobservată din cash flow. Preţurile acţiunii tind să
Aprofundarea studiului performanţei bursiere
fluctueze în jurul valorii reale şi piaţa poate oferi
informaţii eronate privind valoarea, ca urmare a fap vizează costul capitalului, care arată cum poate en
tului că, deşi preţul acţiunii a crescut, în realitate a titatea să sporească banii (prin emitere de acţiuni,
avut loc o distrugere de valoare; căderile de preţ în prin împrumut ori prin ambele) şi reprezintă o rată
soţite de acţiuni manageriale pot duce la creşterea ipotetică a rentabilităţii pe care ar putea să o obţină
de valoare. aceasta dacă şi-ar investi banii într-o altă afacere cu
Dacă valoarea economică adăugată măsoară acelaşi grad de risc. În acest sens, firma cotată va
performanţele interne ale entităţii, valoarea de piaţă crea valoare pentru acţionari atunci când va realiza
adăugată evaluează performanţa externă, prin in o valoare economică adăugată pozitivă, ca o conse
termediul tranzacţionării acţiunilor acesteia pe piaţa cinţă a unei rentabilităţi superioare a capitalurilor
de capital, iar valoarea lichidă adăugată este utili proprii faţă de rentabilitatea medie a plasamentului
zată în determinarea ratei interne de rentabilitate a pe piaţa de capital.

BIBLIOGRAFIE
1. Levinson, M. (2009), Guide to Financial Markets, The Economist (Profile Books), Londra, http//en.
wikipedia.org/wiki/Beta (Finance).
2. Păvăloaia, V.D. (2008), Integrarea tehnologiilor informaţionale în analiza financiară, Editura Univer
sităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.
3. Petrescu, S. (2010), Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediţia a III-a,
Editura CECCAR, Bucureşti.
4. Petrescu, S. (2012), Evaluarea economică şi financiară a întreprinderii. Concepte-metode-procedee,
Editura Tehnopress, Iaşi.
5. Petrescu, S. (2012), Performanţă şi risc în afaceri. Concepte, metode, aplicaţii, Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.
6. Robu, V., Anghel, I., Şerban, E.C., Ţuţui, D. (2003), Evaluarea întreprinderii, Editura ASE, Bucureşti.
7. Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N. (2005), Analiză economico-financiară, ediţia a II-a, Editura
Economică, Bucureşti.
8. Definition of Beta via Wikinvest, http//en.wikipedia.org/wiki/Beta (Finance).
9. http://valuebasedmanagement.net/faq_what_is_value_based_management.html

Problematica fiscalităţii şi impactul
Fiscalitate
acesteia asupra societăţii
Diana Maria PĂRĂU, ec. masterand
Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
ABSTRACT
Taxation and Its Impact on Society
Taxation is highly significant as it refers to determining reliable solutions developed in

order to harbour public interest and to align it to the citizens’ individual interests. These
are the grounds of preparing this paper that aims at describing the foremost issues related
to taxation. The main matters into discussion are taxation evolution and definition, its
role and objectives, its optimum level and the development of taxation under the impact
of the economic and financial policies applied by public government.
Key terms: taxation, taxation role, modern economy, taxation evolution, fiscal pressure,
optimal level
1. Definirea şi evoluţia fiscalităţii statelor şi capul funcţionarilor şi care mai curând se

opun adevăratelor interese ale societăţii, nu sunt de
Noţiunea de fiscalitate a fost atestată în Franţa,
cât un compromis între lăcomia principelui şi cupi
în anul 1979, în memoriile lui Marquis D’Argenson,
ditatea supuşilor”1.
având sensul de „regim al impozitelor”.
Nicolae Grigorie Lăcriţa afirma că ,,fiscalita
Dicţionarul Larousse defineşte fiscalitatea ca
tea devine tot mai mult un instrument de tactică şi
fiind „sistemul de percepere a impozitelor şi taxe
strategie, de război economic”2.
lor, ansamblul legilor şi instrumentelor referitoare la
acestea”, iar Dicţionarul explicativ al limbii române, În viziunea lui Maurice Lauré, fiscalitatea este
drept „sistemul de percepere a impozitelor şi taxelor văzută ca reprezentând prelevări impuse locuitorilor
prin fisc; totalitatea obligaţiilor fiscale ale cuiva”. unei ţări de către o autoritate publică ce, din partea
În literatura de specialitate apar diferite apre sa, asigură protecţie şi furnizează serviciile.
cieri cu privire la fiscalitate. Astfel, pentru Nicolas Gheorghe Manolescu este de părere că fisca
Baudeau, fiscalitatea nu este raţională: „Într-adevăr, litatea „se constituie în cadrul activităţii autorităţii
examinând sistemul universal al fiscalităţii vechi şi publice de percepere şi utilizare a resurselor nece
moderne constataţi că el este fondat pretutindeni pe sare satisfacerii consumului public şi furnizării de
aceeaşi lipsă de raţiune”. Aceeaşi percepţie negativă servicii şi bunuri publice. Prin fiscalitate se stabilesc
o întâlnim şi la Louis de Bonald, în opinia căruia volumul şi provenienţa resurselor de alimentare a
„regulamentările pasagere şi întotdeauna provizorii, fondurilor publice, metodele de prelevare care ur
angajamentele locale şi de circumstanţă, toate aceste mează a fi utilizate, obiectivele urmărite, precum şi
legi ale fiscalităţii şi comerţului care încarcă codul mijloacele de realizare a acestora”3.
1
C. Tulai (2007), Finanţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
2
N. Grigorie Lăcriţa (2007), Fiscalitate: controverse şi soluţii, Editura Irecson, Bucureşti.
3
C. Tulai, op. cit.

Referindu-se la rolul impozitelor, economistul postura de contribuabili, cu toate că au o bază raţio
francez Pierre Lalumière sublinia că acestea pot fi nală, acestea sunt considerate ca fiind „nepopulare”.
folosite pentru a încuraja (sub forma exonerării) sau
descuraja (pe calea suprataxării) o anumită activita 2. Rolul fiscalităţii în economiile
te economică. Fără să înceteze a mai fi un mijloc de moderne
acoperire a cheltuielilor publice, venitul fiscal a de
venit un mijloc de intervenţie în domeniul economic Rolul fiscalităţii în funcţionarea economiei de
şi social. piaţă moderne poate fi conturat prin cele trei funcţii
Fiscalitatea este considerată şi ca un instrument pe care aceasta le îndeplineşte, enunţate de Richard
la îndemâna guvernului pentru intervenţie în viaţa şi Peggy Musgrave4, şi anume:
economică a statului, de unde se poate deduce faptul 1. funcţia de alocare;
că prin fiscalitate, prin intervenţia statului, se creează 2. funcţia de redistribuire;
obiective economice noi în proprietate publică sau 3. funcţia de stabilizare.
are loc finanţarea de către stat a unor domenii cu ren Prin alocare înţelegem distribuţia serviciilor cu
tabilitate marginală. caracter special, având astfel asigurarea satisfacerii
unor nevoi sociale, de pildă, învăţământ, apărare na
Trebuie avut în vedere că definiţiile de mai sus
ţională, cultură şi altele. Funcţia de redistribuire a
au două caracteristici comune: toţi autorii leagă fis
veniturilor accentuează rolul fiscalităţii prin faptul
calitatea de impozite şi fiscalitatea este definită drept
că redistribuirea are loc atât prin impozite, cât şi prin
un instrument de intervenţie a statului.
cheltuieli publice. Astfel, această funcţie devine nece
În încercarea de a stabili o definiţie standard
sară deoarece impozitele se pot stabili în aşa fel încât
a fiscalităţii se întâmpină dificultăţi în special din
pentru cei care realizează venituri mai ridicate să fie
cauza faptului că deseori aceasta ori este asemănată
mai mari decât pentru cei care realizează venituri mai
cu politica fiscală, ori primeşte o definire strict prin
mici. Funcţia de stabilizare joacă un rol la fel de im
intermediul noţiunii de impozit. portant ca celelalte două funcţii, având ca obiective
Odată cu evoluţia statului şi a funcţiilor sale a atingerea unui grad înalt de ocupare a forţei de mun
fost necesară şi o evoluţie a fiscalităţii, amplificân că, o stabilitate a preţurilor, o soluţie solidă a balanţei
du-se necesitatea mobilizării resurselor financiare de plăţi externe, dar şi o rată a creşterii economice.
pentru acoperirea cheltuielilor ce apar în îndeplinirea Fiscalitatea are o mare însemnătate, constând în
atribuţiilor şi funcţiilor sale. stabilirea de soluţii fiabile elaborate pentru promova
Pentru realizarea obiectivelor fiscalităţii, în rea interesului public şi pentru armonizarea acestuia
practică se au în vedere următoarele proceduri: cu interesele individuale ale populaţiei.
l diminuarea sau exonerarea de impozit a unor
La nivel social, prin impozite, statul procedează
venituri sau creşterea impozitelor la alte categorii de la repartizarea unui fragment important din PIB între
venituri şi contribuabili; clase şi pături sociale, între persoane fizice şi persoa
l restrângerea sau extinderea câmpului de ac ne juridice. Prin intermediul impozitelor şi taxelor,
ţiune a fiscalităţii; statul preia la buget între trei şi patru zecimi şi chiar
l practicarea de înlesniri fiscale sau restrânge mai mult din PIB în ţările dezvoltate şi între două
rea lor; şi trei zecimi din PIB în ţările în curs de dezvoltare.
l reducerea sau creşterea unor taxe de consu Rolul cel mai important al impozitelor se ma
maţie. nifestă pe plan financiar, întrucât acestea constituie
Pentru a finanţa anumite acţiuni economico-so mijlocul principal de procurare a resurselor finan
ciale de interes public, fiscalitatea trebuie să reflecte ciare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publi
puterea politică în stat, privind criteriile de stabilire ce. Astfel, în ţările dezvoltate, impozitele şi taxele
a dreptului de a impune şi a măsurilor şi tehnicilor procură între opt şi nouă zecimi din totalul resur
concrete de impunere. Dat fiind faptul că unele de selor financiare ale statului, iar în ţările în curs de
cizii privind fiscalitatea se exercită prin constrângere dezvoltare, ponderea impozitelor şi taxelor cunoaşte
publică fără a se pune problema obţinerii explicite a diferenţieri mai mari în totalul resurselor financiare
acordului cetăţenilor şi agenţilor economici aflaţi în publice, variind între cinci şi nouă zecimi.
4
R.A. Musgrave, P.A. Musgrave (1984), Public Finance in Theory and Practice, ediţia a V-a, McGraw-Hill Book Company,
New York.

3. Nivelul optim al fiscalităţii descurajate, iar reacţia adversă faţă de impozite nu
întârzie să apară.
Nivelul presiunii fiscale prezintă limite de or
În prezent, problema practică a oricărei guver
din psihologic, politic şi economic, iar rezistenţa
nări este determinarea nivelului ratei optime de im
la impozite şi reacţia adversă faţă de povara fiscală
pozitare, rată care să aducă pentru stat venituri cât
îmbracă mai multe forme, începând cu abstinenţa
fiscală, continuând cu evaziunea, frauda fiscală şi mai mari din impozite. În realitate este foarte greu
protestele faţă de fiscalitatea excesivă. Teoreticieni să se depisteze un punct de echilibru al impozitării;
reputaţi şi oameni politici responsabili au fost mereu acesta poate fi stabilit însă doar empiric, cu ajutorul
preocupaţi de menţinerea presiunii fiscale în limite curbei Laffer, ce prezintă evoluţia în timp a rapor
le pragului suportabil, dar, cu toate acestea, povara tului dintre volumul prelevărilor obligatorii şi rata
fiscală a continuat să crească. presiunii fiscale.
Atâta timp cât presiunea fiscală rămâne rezona Arthur Laffer a demonstrat grafic, prin celebra
bilă, interesul pentru muncă şi pentru prosperitatea curbă care îi poartă numele, corelaţia dintre impozi
afacerilor nu este afectat, iar tentaţia evaziunii fiscale tele colectate la buget şi nivelul cotelor legale de im
este mai redusă. Atunci când povara fiscală devine pozitare. Curba Laffer este prezentată în figura de
insuportabilă, munca suplimentară şi afacerile sunt mai jos:
0 T1 A T2 B Rata presiunii fiscale

Zonă de admisibilitate Zonă de inadmisibilitate
Sursa: T. Vâşcu Barbu (1997), Bugetul statului şi agenţii economici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Creşterea presiunii fiscale este o sursă de con 4. Evoluţia fiscalităţii sub impactul
flict şi nu generează o motivaţie normală pentru politicilor economico-financiare
muncă; astfel, dacă fiscalitatea este exagerată, sin promovate de autorităţile publice
gurul mijloc de a o diminua este acela de a renunţa
la constrângerile fiscale. Politica fiscală are un impact favorabil asupra
În prezent se acceptă ideea că venitul fiscal nu economiei doar în situaţia în care acţiunile autori
este în niciun caz maximizat în situaţia unei rate înal tăţilor publice se execută cu luarea în considerare a
te a impozitului, datorită presiunii ridicate şi efec stărilor concrete ale vieţii economico-sociale; în caz
telor de descurajare a contribuabilului de a munci în contrar, ea poate împiedica dezvoltarea, ducând la
condiţiile unei asemenea rate a fiscalităţii. regres economic şi tensiuni sociale. Pentru a putea fi
În concluzie, presiunea fiscală reprezintă pro evitată o astfel de situaţie, e nevoie ca evoluţia fisca
porţiile din venituri la care, în mod nevoit şi obli lităţii să aibă în vedere nevoia de resurse financiare
gatoriu, contribuabilii (persoane fizice sau persoa la dispoziţia statului.
ne juridice) renunţă în favoarea statului, sub forma În societatea modernă, implicarea statului în rea
impozitelor, vărsând aceste sume la bugetul de stat, lizarea diferitelor obiective în plan economic şi soci
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale al prin politica fiscal-bugetară este abordată diferit,
şi fondurile publice. distingându-se în acest sens două mari modele de

politică fiscal-bugetară: modelul keynesist, bazat pe statul reuneşte resursele mobilizate pe cale fiscală
doctrina intervenţionistă, şi modelul neoliberal, ba într-o manieră cât mai eficace, în interesul tuturor,
zat pe doctrina ofertei. printr-o repartizare corespunzătoare a sarcinilor fis
În concluzie, este necesar un timp îndelungat cale.
pentru ca reducerile de impozite să contribuie la sti Politica fiscală şi politica bugetară sunt com
mularea investiţiilor şi la dezvoltarea mediului de ponente esenţiale ale politicii economico-financiare,
afaceri. În plus, diminuarea cheltuielilor publice care promovate de autorităţile publice. Politica fiscală şi
ar trebui să însoţească reducerile de impozite este mai cea bugetară sunt elaborate simultan de autorităţile
greu de realizat în practică şi astfel efectul expan publice, creându-se astfel o strânsă legătură între
sionist asupra cererii agregate nu poate fi neutralizat. acestea, şi anume: pe măsură ce creşte nivelul şi
Un parteneriat între stat şi contribuabil trebuie se diversifică structura cheltuielilor bugetare este
să constituie baza politicii fiscale, impozitarea corec necesară găsirea de noi resurse de alimentare a fon
tă şi stimulativă a veniturilor globale fiind un mijloc durilor publice.
important pentru stabilizarea acestuia. Atunci când Conceperea şi promovarea unui sistem de im
comportamentul fiscal al statului devine agresiv, este pozite cu o componenţă adecvată caracteristic fie
împiedicată raţionalitatea gradului de fiscalitate, fapt cărei ţări sunt foarte importante, optându-se astfel
care nu permite o receptivitate bună a contribuabi pentru un număr mai mare sau mai mic de forme
lului faţă de sarcina fiscală. ale prelevărilor obligatorii, în funcţie de condiţiile
social-economice concrete şi de obiectivele politicii
5. Concluzii generale.
Produsul intern brut pe locuitor reflectă nivelul
Fiscalitatea, generată de evoluţia societăţii uma de dezvoltare al fiecărei ţări şi influenţează nive
n e în planul organizării şi funcţionării sale sub forme lul fiscalităţii, cunoscând importante diferenţieri în
de tip statal, pe fundalul utilizării sporite a banilor, funcţie de ţară, dar şi de perioadă. Din acest punct
chiar şi în raporturile dintre stat şi cetăţenii săi, a de vedere putem afirma că statul, în ţările dezvoltate,
devenit o proporţie a guvernării şi a întregii vieţi eco preia la dispoziţia sa, prin intermediul impozitelor,
nomice şi sociale, cu influenţe la nivelul comuni o parte mai mare din PIB decât în ţările în curs de
tăţilor statale, dar şi la nivelul persoanelor fizice şi dezvoltare.
juridice, care se confruntă cu rigorile şi implicaţiile Alţi factori de influenţă asupra fiscalităţii, pe
acesteia. lângă politica fiscal-bugetară exercitată de stat, sunt
Fiscalitatea are o mare însemnătate, constând instituţiile specializate implicate în gestiunea mijloa
în stabilirea de soluţii fiabile elaborate pentru pro celor băneşti, şi anume organele fiscale, cadrul juri
movarea interesului public şi pentru armonizarea dic de acţiune, formele organizatorice ale statului,
acestuia la interesele individuale ale populaţiei. economia acestuia, societatea şi, nu în ultimul rând,
Având în vedere faptul că interesul public nu este in atitudinea psihologică a contribuabililor cu privire
teresul unei entităţi abstracte, ci al tuturor cetăţenilor, la impozite.
BIBLIOGRAFIE
1. Filip, Gh. (coordonator) (2006), Politici financiar-monetare şi implicaţiile lor asupra dezvoltării so
cietăţii, Editura Performantica, Iaşi.
2. Grigorie Lăcriţa, N. (2007), Fiscalitate: controverse şi soluţii, Editura Irecson, Bucureşti.
3. Hoanţă, N. (2000), Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Bucureşti.
4. Minea, M.Ş., Costaş, C.F. (2006), Fiscalitatea în Europa la începutul mileniului III, Editura Rosetti,
Bucureşti.
5. Musgrave, R.A., Musgrave, P.A. (1984), Public Finance in Theory and Practice, ediţia a V-a, McGraw-Hill
Book Company, New York.
6. Tulai, C. (2007), Finanţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
7. Vâşcu Barbu, T. (1997), Bugetul statului şi agenţii economici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
8. Vintilă, G. (2004), Fiscalitate. Metode şi tehnici fiscale, Editura Economică, Bucureşti.

Impactul investiţiilor străine directe
Economie
asupra creşterii economice în ţările
din Europa Centrală şi de Est
Florin DUMITER, conf. univ. dr.
Delia DAVID, conf. univ. dr.
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad
Loredana MOŢ, ec.
Arad
ABSTRACT
The Impact of Direct Foreign Investments on the Economic Growth of Central

and East European Countries
Global evolution over the last century and millennium highlights the strengthening of
the interdependence process between the fundamental dimensions of political-diplomatic
or economic relations, as well as the rapid and profound mutations at a strategic and geo-
economical level – materialized through strong and dynamic commercial flows, investments,
technologies and informational processes, by enhancing the importance of direct foreign
investments in modernizing and streaming national economies – in the context of the
privatization and reform process. Capital availability represents the necessary force for
accelerating the transformation process into a market-based economy and well functional
system, but also for the adherence to the European Union. European Union Member
States, interested in transforming former socialist countries into market-based economies,
have initiated several communitarian reform programs for these countries which are now
on the road to the European Union. The support granted has implied the consolidation of
their democratic systems, the completion of their transition process to a market-based
economy and the emergence of competitive economies.
Key terms: inventory and investment flow, capital, globalization, market economy
1. Introducere în fostele ţări comuniste devine absolut necesară.

Pentru ţările emergente, esenţiale sunt atragerea şi
Nevoia de capital străin rezidă în incapacitatea orientarea corespunzătoare a noilor investiţii private
propriilor economii naţionale de a satisface necesarul spre ţeluri majore: relansarea economică, crearea
de capital pentru refacerea economică şi pentru re economiei de piaţă şi asigurarea bunei funcţionări a
lansarea investiţiilor şi este amplificată şi de nivelul acesteia, impulsionarea procesului de creare de noi
tehnologic mult rămas în urmă al dotărilor şi produc întreprinderi private, menţinerea unui control deplin
ţiei industriale din ţările emergente. Retehnologizarea asupra economiei naţionale în scopul asigurării in
întreprinderilor din aceste ţări este pusă în prim-pla dependenţei economice şi politice.
nul strategiilor de dezvoltare pe termen scurt. Internaţionalizarea şi globalizarea problemelor
În condiţiile lipsei de capital autohton, corelată economice, ale producţiei industriale, ale mişcării ca
cu existenţa unor disponibilităţi considerabile de ca pitalurilor financiare determină ca activitatea de in
pital în statele dezvoltate, soluţia investiţiilor externe vestiţii să devină una de natură globală, cu implicaţii

asupra tuturor economiilor naţionale şi asupra între ele să scadă, doar pentru a relua creşterea în inter
gii economii mondiale. valul 2004-2007, în 2007 fiind înregistrat maximul
Investiţiile străine cunosc următoarele forme: absolut de până acum.
l Investiţii străine de portofoliu, care presu În anii 2008-2009 au avut loc reduceri semni
pun cumpărarea de valori de pe pieţele internaţionale ficative ale investiţiilor străine directe la nivel mon
de capital şi nu vizează participarea la administrarea dial, dar anul 2010 a marcat o reluare a creşterii şi
firmelor emitente, ci obţinerea de câştiguri din divi prognozele au indicat o revenire la nivelul din 2007
dende sau prin activităţi speculative (diferenţe favo abia în anul 2013. În această perioadă, vânzările glo
rabile între preţul de vânzare şi cel de cumpărare). bale ale filialelor societăţilor transnaţionale au fost
l Investiţii străine directe (ISD), care repre aproape de două ori mai mari decât exporturile mon
zintă cheltuieli efectuate pentru achiziţionarea sau diale de bunuri şi servicii, făcând ca investiţiile străi
crearea de unităţi economice, modernizarea şi extin ne directe să fie mai importante decât comerţul din
derea celor existente, cu scopul de a obţine venituri punctul de vedere al furnizării de bunuri şi servicii
viitoare de către investitorii străini. către pieţele străine.
Ca urmare, investiţiile străine directe reprezintă Dacă momentul depăşirii crizei de către ţările
relaţii internaţionale de durată între o entitate rezi occidentale nu este încă prea clar, ceea ce se ştie însă
dentă şi o entitate nerezidentă şi, de regulă, implică este că el se va produce, fiind însoţit totuşi de o modi
exercitarea de către investitor a unei influenţe ma ficare a ordinii economice mondiale. Până în 2020
nageriale semnificative în întreprinderea în care a este aproape cert că primele puteri economice ale lu
investit. mii se vor afla în alte zone ale globului decât Europa.
Investiţiile străine directe constituie, prin for Acest fapt nu va putea însă să influenţeze tendinţa
ma şi conţinutul economic, o formă a relaţiilor eco de creştere pe termen lung a investiţiilor străine di
nomice şi de cooperare internaţională care aduce o recte, precum şi contribuţia lor la activităţile econo
contribuţie esenţială la creşterea economică, creea mice desfăşurate la scară globală.
ză locuri de muncă, optimizează alocarea resurse Criza a mai adus cu sine şi o premieră: în 2010,
lor, permite transferul de tehnologie şi stimulează fluxurile mondiale de investiţii străine directe s-au ori
comerţul. entat în proporţie de 52% către ţările în dezvoltare şi
ISD s-au dovedit a fi o sursă de finanţare mult emergente, în mod tradiţional statele dezvoltate fiind
mai stabilă şi mai utilizată decât investiţiile de por cele care reprezentau de departe destinaţia favorită.
tofoliu şi împrumuturile bancare pentru că sunt mult În anul 2011, investiţiile străine directe au cres
mai puţin afectate de crizele financiare. cut cu 16%, depăşind pentru prima dată nivelul atins
Pe acest fundal, fluxurile mondiale de investiţii înainte de criză în perioada 2005-2007, în pofida
străine directe rămân una dintre principalele forme de efectelor continue ale crizei financiare şi economice
manifestare a globalizării, lucru lesne de demonstrat globale şi ale crizei actuale a datoriilor din Europa.
dacă reflectăm asupra faptului că în prezent peste 50% Previziunile Conferinţei Naţiunilor Unite pen
din tot ce se produce pe plan mondial, indiferent că tru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) pe termen me
este vorba despre produse sau servicii, se realizează diu, bazate pe indicatori macroeconomici, continuă
de filiale ale societăţilor transnaţionale, adică de fir să demonstreze că fluxurile ISD cresc cu un ritm mo
me rezultate în urma investiţiilor străine directe. derat, dar stabil, atingând nivelul de 1,8 trilioane
Se estimează că volumul, structura şi orientarea dolari în 2013 şi de 1,9 trilioane dolari în 2014, pre
geografică ale ISD vor fi „modelate” în proporţie venind şocurile macroeconomice.
de 50% de conjunctura economică internaţională
şi de implicaţiile crizei asupra sistemului financiar 2. Aspecte fundamentale
mondial. privind investiţiile străine directe
Perioada 2000-2011 a fost caracterizată de evo
luţii oscilante ale fluxurilor mondiale de investiţii Nevoia de capital şi de investiţii se ridică la un
străine directe, dar şi de mutaţii în interiorul acestora nivel mult peste posibilităţile economice actuale in
care au reflectat schimbări de ierarhii şi de orientări terne ale statelor mediu dezvoltate, ceea ce impu
geografice. Anul 2000 a marcat un maxim al nivelu ne ca o condiţie obiectivă atragerea de fonduri din
lui acestor fluxuri pentru ca în perioada 2001-2003 diferite surse: fonduri nerambursabile acordate de

organisme şi programe internaţionale şi europene, teorie, având caracteristici mai apropiate de economia
fonduri structurale, credite externe, investiţii străine. reală. Conform acestei teorii, investiţiile străine di
Rolul investiţiilor străine directe este cu atât recte sunt determinate de următorii factori: diferenţe
mai mare în cazul ţărilor în curs de dezvoltare, unde ale ratei profitului în diferite segmente de piaţă; dis
întreprinderile autohtone sunt relativ mici, nu dispun torsiunile provocate de volumul investiţiilor publice;
de resurse financiare şi nu au capacitatea de a achi politicile naţionale (restricţii concurenţiale) referi
ziţiona cele mai noi tehnologii. Aceste ţări se mai toare la nivelul tarifelor, controlul preţurilor şi taxe
deosebesc de cele dezvoltate şi din punctul de vede lor pentru serviciile publice furnizate; performanţele
re al dimensiunii pieţei, al gradului de protecţie şi instituţiilor statului în ceea ce priveşte administrarea
al disponibilităţii forţei de muncă calificate. fiscală, rata fiscalităţii, nivelul evaziunii fiscale, con
De-a lungul timpului au fost făcute mai multe trolul preţurilor din piaţă, modul de reglementare a
încercări de a crea prezentări succinte ale diferitelor taxelor vamale, legislaţia antimonopol etc.; şi imper
teorii existente care caută să identifice factorii ce fecţiunile generate de eşecurile mecanismelor pieţei
influenţează originea şi creşterea producţiei inter interne, influenţată de: piaţa externă, producţia in
naţionale. ternă de bunuri publice, producţia internă de bunuri
Teoriile cu privire la ISD, ca oricare alte teorii, industriale şi de larg consum.
se bazează pe un şir de ipoteze interconexe, ce se
þ Teoria excesului de lichiditate, care este re
completează reciproc. Generalizarea ipotezelor care
investit pe fondul atractivităţii mediului extern, com
stau la baza teoriilor ISD conduce la gruparea aces
parativ cu costul scăzut al fondurilor interne.
tora din perspectiva de abordare a problematicii:
þ Teoria zonei valutare (Aliber, 1910), care
ipoteze macroeconomice ale ISD, ipoteze microe
explică investiţiile străine directe drept consecinţă a
conomice ale ISD şi ipotezele teoriilor comerţului
extern. influenţei unor monede de circulaţie internaţională.
Parcurgând literatura de specialitate, descope În condiţiile în care fiecare zonă valutară se identi
rim că problematica ISD atrage, de o lungă perioadă fică cu un risc valutar propriu, zona respectivă poate
de timp, atenţia analiştilor şi teoreticienilor econo fi destinaţie sau transfer al fluxurilor financiare din
mişti, care au conturat câteva teorii cu privire la punctul de vedere al capitalului investit.
necesitatea şi modalitatea de realizare a ISD, dintre Evoluţia economiei mondiale în a doua jumă
care amintim: tate a secolului XX şi la începutul secolului XXI a
þ Teoria concurenţei, teorie bazată pe două demonstrat că ISD sunt destinate să asigure cea
direcţii: mai importantă sursă de finanţare externă pentru
l Teoria concurenţei perfecte a pieţelor (Kindle toate statele lumii, indiferent de nivelul de dezvol-
berger, 1969), care consideră ca factori determinanţi tare economică. Regulile şi modalitatea de finanţa
în evoluţia ISD concurenţa bunurilor produse, con re a ISD oferă stabilitate economică comparativ cu
curenţa perfectă a cererii şi ofertei pe piaţă, precum cele de portofoliu. ISD, pe lângă faptul că asigură
şi restricţiile naţionale de producţie şi dezvoltare. export şi import de tehnologie, noi locuri de muncă
l Teoria modelului imperfecţiunii pieţei (Cal şi venituri sigure la bugetul general consolidat, au
vet, 1981), care a apărut în contrapondere la prima şi funcţia de acoperire a deficitului de cont curent.
Sinteza teoriilor concurenţei cu privire la ISD
Teorie Cauze
Teoria concurenţei Acţiune de autoapărare manifestată ca o reacţie oligopolistică; valorificarea optimă
de oligopol a avantajelor deţinute de firmă.
Teoria avantajului
Evitarea concurenţei şi valorificarea avantajelor proprii.
de monopol
Teoria imperfecţiunii
Imperfecţiunile pe piaţa bunurilor, factorilor de producţie şi economiilor de scară.
pieţei
Teoria ciclului
Competitivitate prin cost posibilă în condiţiile standardizării produselor.
de viaţă al produsului

Teorie Cauze
Teoria internalizării Internalizarea pieţelor externe imperfecte atunci când costurile implicate sunt mai reduse
producţiei decât costurile de organizare a pieţelor.
Obţinerea celui mai mare câştig posibil din internalizarea cunoştinţelor proprii şi avantajul
Teoria eclectică
de monopol.
Sursa: www.financiarul.ro
Din această perspectivă trebuie înţeles rolul şi relaţia acestora cu acumularea capitalului uman
major, unanim acceptat, al ISD de a atrage resur şi fizic, jocul intern al venitului pe locuitor şi rata de
se financiare pentru susţinerea dezvoltării de an creştere a populaţiei, efectul progresului tehnologic
samblu a societăţii. Se justifică astfel atitudinea gu în specializarea muncii şi descoperirea de noi pro
vernelor de a căuta soluţii pentru a favoriza ISD, sub duse şi metode de producţie şi rolul puterii de mo
aspectul atragerii fluxurilor de capital extern. nopol – ca stimulent pentru avansul tehnologic etc.
Din punct de vedere conceptual, implicaţiile
3. Relaţia dintre investiţiile străine pozitive ale ISD la nivel macroeconomic se referă
directe şi creşterea economică în principal la următoarele aspecte:
þ ISD susţin creşterea economică, fapt ce se
Investiţiile străine directe au în prezent o impor realizează diferenţiat în funcţie de forma pe care o

tanţă din ce în ce mai mare, acestea fiind văzute ca îmbracă investiţia străină directă. În cazul unei in
factor principal de stimulare a creşterii economice. vestiţii „pe loc gol” (greenfield), creşterea economică
Creşterea economică este în centrul atenţiei se se datorează creării unei noi capacităţi de producţie,
colului XX, naţiuni întregi continuând să o vadă ca pe locurilor de muncă suplimentare, apariţiei unui nou
un obiectiv extrem de important economic şi politic, consumator şi plătitor de taxe. În cazul participării
singurul factor ce asigură succesul economic al unei la privatizare, efectele pozitive apar în situaţia efi
naţiuni pe termen lung. cientizării activităţii agentului economic şi creşterii
Cu privire la conţinutul creşterii economice s-au competitivităţii acestuia, permiţând supravieţuirea
conturat opinii diferite care conduc la o diversitate pe termen lung a întreprinderii privatizate.
de definiţii ale acestui proces. În sens larg, creşterea þ ISD stimulează investiţiile interne întrucât
economică semnifică evoluţia ascendentă a unor mă producătorii autohtoni vor fi interesaţi de creşterea
rimi economice agregate într-un anumit cadru spa eficienţei activităţii şi îmbunătăţirea calităţii out
ţial şi temporal. În sens restrâns, creşterea economi put-urilor, fie pentru a face faţă concurenţei constând
că este interpretată ca o evoluţie pozitivă, ascendentă în prezenţa investitorilor străini în sectorul de acti
a rezultatelor macroeconomice, ceea ce constituie vitate respectiv, fie pentru a dobândi calitatea de fur
punctul de vedere general acceptat. nizori ai investitorului străin. În plus, firmele locale
În accepţia generală, patru sunt factorii de bază pot dobândi acces la canalele de distribuţie ale inves
sub impactul cărora are loc creşterea economică: re titorului străin, caz în care vor fi interesate de creş
sursele umane (incluzând forţa de muncă, educaţia), terea producţiei şi a calităţii bunurilor realizate.
resursele naturale (cuprinzând condiţiile de mediu), Explozia veniturilor şi a pieţelor interne le per
formarea de capital şi tehnologia, însă importanţa mite societăţilor transnaţionale să exploateze eco
pe care economiştii au acordat-o fiecărui factor a fost nomia de scară. Pe termen lung, îmbunătăţirile la
mereu alta. nivelul capitalului uman, productivităţii muncii şi
Economişti de renume precum Adam Smith infrastructurii asociate cu o creştere economică pot
(1776), Thomas Malthus (1798), David Ricardo (1817) duce la creşterea profitului marginal şi astfel la creş
şi, mai târziu, Frank Ramsey (1928), Allyn Young terea cererii de investiţii interne şi străine. Perfor
(1928), Joseph Schumpeter (1934) şi Frank Knight manţele economice îmbunătăţite trebuie să genere
(1944) au oferit de-a lungul timpului majoritatea in ze, la rândul lor, profituri şi să încurajeze reinvestirea
gredientelor de bază ce apar în teoriile moderne ale acestora (veniturile reinvestite fiind o componentă a
creşterii economice. Printre ideile acestora includem investiţiilor străine directe).
abordarea comportamentului concurenţial şi dinami Alte aspecte ale rolului ISD în creşterea compe
ca echilibrului, rolul randamentelor descrescătoare titivităţii întreprinderilor în zona de implantare sunt

evidenţiate prin aportul pe care îl are orice flux de linii de producţie şi numai 25% au contribuit la ocu
capital prin noi metode de organizare a afacerilor, parea forţei de muncă.
noi tehnologii, îmbunătăţirea disciplinei financiare, Se poate afirma că strategia companiilor mul
reducerea costurilor de finanţare. Specific ISD este tinaţionale în regiunea central şi est-europeană are
faptul că ridică standardele de calitate a producţiei un impact care nu poate fi neglijat asupra transformă
şi facilitează oferta din partea producătorilor locali rii întreprinderilor direct vizate de ISD şi nu numai.
printr-un management corespunzător al aprovizio Adaptarea la noul mediu se realizează mai rapid, re
nării. În plus, ISD implementează standarde privind structurarea întreprinderilor având efecte în amonte
guvernanţa corporativă şi tehnologia, metode avan şi în aval asupra înfiinţării de noi entităţi, înfiinţă
sate de marketing, competenţe şi elemente de disci rii de întreprinderi mici şi mijlocii specializate, dez
plină financiară în activitatea băncilor beneficiare voltării serviciilor. Îmbunătăţirea performanţelor
de ISD. Nu în ultimul rând, întreprinderile purtătoa întreprinderilor, rezultat al ISD, ar trebui să creeze
re de ISD au impus competiţia pe pieţele care mai condiţiile necesare pentru ca ţările gazdă să facă faţă
păstrau încă monopolurile moştenite din sistemul de competiţiei pe piaţa unică europeană. Într-o fază
comandă. ulterioară, dezvoltarea strategiilor de internaţionali
þ ISD sprijină restructurarea şi privatizarea, zare a societăţilor est-europene ar constitui un semn
aspect care prezintă o importanţă deosebită pentru clar al reintegrării acestor economii în economia
statele central şi est-europene, în special în cazul fir mondială.
melor care necesită un volum mare de capital şi să þ ISD susţin creşterea investiţiilor de capital
îşi reorganizeze şi eficientizeze activitatea. Astfel, datorită accesului investitorilor străini la surse ex
investitorii străini pot contribui nu numai cu resurse terne de capital. În cazul în care pieţele locale de
le financiare necesare privatizării, în măsura în care capital nu dispun de resurse financiare pentru finan
efectuează ulterior investiţii în vederea eficientizării ţarea unor proiecte importante, investiţiile străine
rapide a activităţii firmei. pot acoperi acest deficit deoarece reprezintă o sursă
Confruntându-se cu numeroase blocaje imputa directă de capital străin. Astfel, pot avea efecte pozi
bile vechiului sistem centralizat, ţările Europei Cen tive asupra balanţei de plăţi externe, prin finanţarea
trale şi de Est au văzut în ISD mijlocul de a accelera deficitului de cont curent.
procesul de restructurare a întreprinderilor, de a creş ISD continuă să fie văzute ca un veritabil factor
te competitivitatea acestora pe piaţa internă şi inter de ameliorare a competitivităţii întreprinderilor în
naţională, facilitând reintegrarea acestor economii ţara gazdă. Fluxul de capital străin influenţează di
în economia mondială. rect performanţele filialei create sau ale întreprinderii
În 2001, Krkoska a confirmat într-o serie de stu achiziţionate prin transferul tehnologic şi de know-how
dii relaţia pozitivă dintre ISD şi restructurarea so ocazionat. Ele devin competitive pe piaţa internă,
cietăţilor ţării gazdă, arătând că întreprinderile cu dar şi internaţională, unde accesul le este facilitat de
participare străină în ţările aflate într-o fază avansată prezenţa anterioară prin externalităţile create. Sunt
a tranziţiei investesc cel mai mult şi implicit au per favorizate acele întreprinderi naţionale care intră în
formanţele cele mai bune – productivitate şi profi relaţii de afaceri cu investitorii străini, furnizori sau
tabilitate mai ridicate. Tot în studiile sale, Krkoska clienţi ai acestora. Transferul este condiţionat şi de
a arătat că de cele mai multe ori investitorii strate existenţa unui mediu politic şi economic adecvat în
gici străini s-au dovedit mai capabili decât managerii ţara gazdă, dar şi de un anumit nivel de calificare a
şi acţionarii naţionali în conducerea procesului de forţei de muncă.
restructurare. Aproape 80% din întreprinderile cu þ ISD generează efecte pozitive asupra ba
participare străină din ţările în tranziţie au adus în lanţei comerciale dacă investitorul direct produce
noiri tehnologice, 60% au realizat reorganizări ma prioritar pentru export sau în cazul producţiei desti
jore şi au introdus noi linii de producţie şi 30% au nate pieţei interne care substituie importurile.
creat locuri de muncă. Totodată, întreprinderile na þ ISD susţin creşterea veniturilor la bugetul
ţionale din ţările în tranziţie au îmbunătăţit nivelul statului datorită apariţiei de noi contribuabili în eco
tehnologic într-o proporţie de doar 40%, numai 30% nomia ţării gazdă. Chiar şi în cazul în care se acordă
au procedat la reorganizări majore, 40% au creat noi anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc

ca urmare a creşterii încasărilor din impozitele pe de muncă, gradul de pregătire ridicat al acesteia, exis
salarii. tenţa unei infrastructuri de comunicaţii şi industriale
de bază, la care se adaugă adoptarea unor reglemen
4. Evoluţia investiţiilor străine directe tări liberale şi stimulative pentru investitorii străini,
în Europa Centrală şi de Est ar trebui să constituie elemente de atragere a ISD.
Cu toate acestea, percepţia unui climat economic şi
Deschiderea economică a statelor din centrul politic instabil pare să prevaleze încă, fluxurile de
şi estul Europei de la începutul anilor ’90 le-a inclus ISD către aceste state fiind, până în prezent, destul
ca o puternică piaţă potenţială în rândul destinaţiilor de modeste.
investiţionale avute în vedere de comunitatea inter Problema investiţiilor străine directe a constituit
naţională de afaceri, de corporaţiile transnaţionale. una dintre temele centrale abordate la cea de-a IV-a
Interesul pe care îl prezentau aceste ţări pentru in Conferinţă Ministerială a Organizaţiei Mondiale a
vestitori ţinea în primul rând de masele de consu Comerţului (OMC), care a avut loc la Doha (noiem
matori cărora li se puteau adresa, dar şi de costurile brie 2001), unde s-a conturat ideea necesităţii de
reduse ale unor factori de producţie, în primul rând punerii unor eforturi suplimentare pentru a sprijini
cel al forţei de muncă, putând asigura o competiti ţările în dezvoltare în evaluarea realistă a implicaţii
vitate prin preţ a produselor sau serviciilor. lor unei cooperări multilaterale mai eficiente în do
La baza deciziilor investitorilor străini de a se meniul investiţiilor asupra procesului de dezvoltare.
orienta spre această zonă a globului au stat o serie Intrările de ISD în ţările în dezvoltare prezintă
de motivaţii de ordin economic, şi anume accesul la tendinţe de creştere şi au progresat datorită integrării
piaţă, la resurse, şi strategiile expansioniste urmărite economice, reformelor în cadrul activităţii economi
de diverse firme. ce, pieţelor şi resurselor atractive.
La rândul lor, statele din regiune au perceput O atenţie deosebită este acordată de investitorii
investiţiile externe ca pe o posibilă sursă de capital, străini infrastructurii din statele central şi est-euro
tehnologie, competenţe şi acces la pieţe. Unul dintre pene, care este apreciată pozitiv în Polonia, Ungaria,
punctele comune ale acestor state este faptul că inves Cehia şi Slovacia şi drept nesatisfăcătoare în Bul
tiţiile de capital străin sunt un element indispensabil. garia şi România.
În toate aceste ţări, finanţarea creşterii economice şi Impozitarea societăţilor cu capital străin în to
restructurarea nu se pot face doar din surse interne. talitate sau chiar parţial se face diferit de la o ţară la
Deschiderea fostelor state comuniste din regi alta, fluctuând între 30 şi 50%. Se aplică politici de
unea central şi est-europeană spre democraţie şi eco discriminare a investitorilor autohtoni, lucru ce nu
nomia de piaţă de la începutul anilor ’90 a atras după poate fi găsit în practicile statelor dezvoltate.
sine interesul investitorilor străini, motivaţi de di Multe state în cauză le aplică investitorilor stră
mensiunea considerabilă a pieţelor şi de posibilitatea ini tratamente egale cu cele ale investitorilor au
de a reduce costurile de producţie. tohtoni. Chiar dacă la început s-au prevăzut anumite
Performanţele investiţiilor de capital în Europa stimulente pentru aceştia, majoritatea statelor cen
Centrală şi de Est sugerează că această regiune este tral şi est-europene au renunţat la asemenea facili
privită drept una stabilă şi promiţătoare pentru in tăţi şi discriminări ale propriilor cetăţeni în favoarea
vestiţii, mai ales în contextul integrării europene, străinilor.
îmbunătăţind eficienţa operaţiunilor în Europa ca Anumite facilităţi sunt acordate doar unor pro
întreg. iecte deosebite la care, în actualele condiţii, inves
Schimbarea de sistem economic şi politic sur titorii particulari autohtoni nu ar avea posibilităţi
venită în zona est-europeană la sfârşitul anilor ’80 financiare de acces.
şi începutul anilor ’90 a deschis o importantă piaţă
potenţială pentru ISD. Dimensiunea cererii interne, Indicatorii de măsurare a ISD
chiar şi puternic afectată şi limitată de fenomenele În literatura de specialitate, din punct de vede
de declin economic ce au însoţit, cel puţin pentru un re cantitativ, investiţiile străine directe se măsoară
timp, tranziţia la economia de piaţă, a rămas consi prin intermediul a doi indicatori: fluxurile de inves
derabilă. O sumă de alţi factori locali, cum ar fi cos tiţii străine directe şi stocurile de investiţii străine
turile de producţie scăzute, în principal cel al forţei directe.

Prin fluxuri de ISD (FDI flows) se înţelege su de firme sau investitori rezidenţi în străinătate, într-o
mele aferente investiţiilor realizate într-o anumită perioadă determinată de timp, de regulă un an.
perioadă de timp (de obicei un an). Fluxurile de in La nivel de stat, stocurile de intrări de ISD
vestiţii pot fi „de intrare” (FDI inflows) sau „de ie (inward FDI stock) reprezintă valoarea capitalurilor
şire” (FDI outflows). Fluxurile „de intrare” reprezintă şi rezervelor din economie care le aparţin firmelor
sumele aferente investiţiilor efectuate într-o ţară sau investitoare rezidente în alte ţări. Stocurile de ieşiri
într-un grup de ţări de firme sau investitori nerezidenţi, de ISD (outward FDI stock) reprezintă valoarea ca
într-o perioadă determinată de timp, de regulă un an. pitalurilor şi rezervelor aflate în alte ţări şi care le
Fluxurile „de ieşire” constau în investiţiile realizate aparţin firmelor rezidente în ţara de referinţă.
250.000 197.538,48
200.000
milioane dolari
125.245,12
150.000
84.447,12 70.327,63 65.192,00
100.000 47.652,90
50.000 3.163,27
0
Bulgaria Republica Ungaria Polonia Republica România Ucraina
Cehă Moldova
Figura 1. Intrările stocurilor de investiţii străine directe în Europa Centrală şi de Est în anul 2011
Sursa: Prelucrare pe baza datelor accesibile la www.unctad.org
60.000 50.044,48
50.000
milioane dolari
40.000
30.000 23.755,97
15.469,55
20.000
8.158,00
10.000 1.697,21 88,42 1.486,56
0
Bulgaria Republica Ungaria Polonia Republica România Ucraina
Cehă Moldova
Figura 2. Ieşirile stocurilor de investiţii străine directe în Europa Centrală şi de Est în anul 2011
Sursa: Prelucrare pe baza datelor accesibile la www.unctad.org
5. Concluzii nomici, de schimbările politicii în acest domeniu la

nivel naţional şi internaţional, precum şi de impactul
În această lucrare am analizat tendinţele inves anumitor evenimente asupra planului de afaceri al
tiţiilor străine directe în perioada 2000-2011 în unele investitorilor.
state din Europa Centrală şi de Est, România fiind Printre factorii care susţin scenariul de creştere
ţara vizată în mod special prin prisma integrării în a fluxului de ISD se pot enumera:
structurile europene şi a impactului acestora asupra l accelerarea ratelor de creştere economică mă
creşterii economice. surate prin produsul intern brut (PIB);
Evoluţia fluxului de investiţii străine directe l menţinerea la un nivel scăzut a ratelor dobân
depinde de un număr de factori micro şi macroeco zii şi implicit a costului finanţării;

l creşterea investiţiilor interne – element impor Ca urmare, investiţiile străine directe au efecte
tant al formării brute de capital fix – şi a producţiei semnificative asupra economiilor ţărilor gazdă, prin
industriale; tre care cele mai importante sunt legate de creşterea
l întărirea capacităţii companiilor transnaţio productivităţii muncii prin transfer de know-how,
nale de a investi, deoarece majoritatea acestora au tehnologie, abilităţi de management şi marketing,
raportat creşterea profitului. favorizând progresul tehnologic şi creşterea econo
Investiţia străină directă presupune internali mică pe termen lung în ţările în curs de dezvoltare.
zarea unor active tangibile şi intangibile în urmă De asemenea, investiţiile străine directe joacă
toarele condiţii: agenţii economici implicaţi să fie un rol important în ceea ce priveşte:
l restructurarea şi retehnologizarea economiei
situaţi în spaţii naţionale diferite, interesul investi
torului să se manifeste pe termen lung, investitorul naţionale;
l asigurarea creşterii economice susţinute;
să exercite control asupra activelor în care s-a rea
l transferul unor tehnologii de vârf şi al unui
lizat investiţia.
management modern în statele de destinaţie a inves
Toate teoriile cu privire la investiţiile străine
tiţiei străine directe;
directe arată faptul că investitorii străini urmăresc
l presiunea competitivităţii pusă pe compa
obţinerea celui mai mare câştig posibil din valorifica niile autohtone, care sunt obligate să realizeze mo
rea „avantajelor” proprii, exploatate, cu rentabilita dernizări de substanţă pentru a face faţă într-o piaţă
te mai ridicată, prin internaţionalizarea producţiei. concurenţială;
Drept urmare, considerând că firmele realizează in l creşterea producţiei, a calităţii produselor,
vestiţii străine directe atunci când dispun de „avan lucrărilor şi serviciilor ca ofertă în concordanţă cu
taje” care pot fi valorificate, aceste teorii presupun standardele din statele dezvoltate;
implicit atingerea unui anumit nivel de dezvoltare l realizarea unor produse, prestarea unor ser
economică a ţării sursă. Maximizarea efectelor po vicii şi executarea unor lucrări la un nivel de calitate
tenţial benefice şi diminuarea costurilor privind in superior şi în volumul necesar, destinate să acopere
vestiţiile străine directe depind, în mare măsură, de cererea pieţei interne cu posibilităţi de export;
condiţiile concrete existente în ţara de implantare şi, l crearea de noi locuri de muncă;
în principal, de politicile guvernamentale aplicate. l accesul la pieţe noi.

BIBLIOGRAFIE
1. Anghelache, Constantin, Anghelache, Gabriela Victoria, Nan, Sanda, Anghel, Mădălina Gabriela
(2012), Evoluţia Produsului Intern Brut şi a Investiţiilor Străine Directe în ultimul deceniu, Revista
Română de Statistică, supliment, trim. I, Bucureşti, pp. 198-204.
2. Bakos, Veronika, Sisak, Karin-Mira, Vlad, Andreiana, Voica, Otilia (2010), Evoluţii şi determinanţi ai
investiţiilor străine directe în România şi în Uniunea Europeană, Universitatea de Vest din Timişoara.
3. Bonciu, Florin (2005), Efecte ale extinderii Uniunii Europene asupra atragerii investiţiilor străine directe
în ţările Europei Centrale şi de Est, Revista OEconomica, Bucureşti, pp. 203-209.
4. Bonciu, Florin (2012), Investiţiile străine directe înainte şi după criza economică mondială, Editura
Universitară, Bucureşti.
5. Caraganciu, Anatolie, Clichici, Dorina, Cinic, Liliana (2008), Investiţii internaţionale, Editura PIM,
Iaşi.
6. Găină, Andra Maria (2006), Evoluţia investiţiilor străine directe în economia internaţională, Revista de
Ştiinţe Juridice, Craiova.
7. Jude, Cristina (2012), Investiţii străine directe, transfer de tehnologie şi creştere economică în Europa
Centrală şi de Est, teză de doctorat, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
8. Moldovan, Iosif (2010), Investiţii directe şi finanţarea lor, suport de curs universitar, Sibiu.
9. Moldoveanu, Marcel, Bonciu, Florin, Simion, Mirela (2012), Tendinţe în domeniul fluxurilor mondiale
de investiţii străine directe: realităţi şi provocări pentru România, Revista de Economie Mondială,
vol. 4, nr. 1, Bucureşti.

10. Mottaleb, Khondoker Abdul, Kalirajan, Kaliappa (2010), Determinants of Foreign Direct Investment in
Developing Countries: A Comparative Analysis, Margin: The Journal of Applied Economic Research,
vol. 4, nr. 4, pp. 369-404.
11. Sinca, Eugen (2013), Atractivitatea României pentru investiţii străine directe şi investiţii de portofoliu,
disponibil la http://hymerion.ro/wp-content/uploads/2013/02/2013-02-19-Eugen-Sinca-Finmedia-
event-Sinaia.ppt
12. Banca Naţională a României, Situaţia investiţiilor străine directe în România la 31 decembrie 2006.
13. Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică (2012), Investiţiile străine directe în
România în anul 2011.
14. Fondul Monetar Internaţional (2013), World Economic Outlook. Hopes, Realities, Risks.
15. Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-eco
nomice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, publicată în Monitorul Oficial nr. 48/22.01.2008.
16. www.financiarul.ro
17. www.unctad.org
Noutãti,
editoriale
Standardul profesional nr. 35

EXPERTIZELE CONTABILE
– Ghid de aplicare –
Editia
, a VI-a, revizuitã si
, actualizatã
U na dintre activităţile de bază ale experţilor contabili, desfă

şurată pe parcursul a peste 90 de ani de existenţă a profesiei
contabile din România, o constituie efectuarea expertizelor contabile
dispuse de organele judiciare ori solicitate de persoane fizice sau juri
dice în condiţiile prevăzute de lege, ca, de exemplu: expertize la cerere,
expertize contabile judiciare în cauze civile, penale sau ale dreptului
muncii, expertize de gestiune, de management, financiar-contabile, fis
cale şi altele.
Expertiza este prin excelenţă o lucrare personală şi critică, ce cu
prinde nu numai rezultatul examinării faptelor din punctul de vedere al
exactităţii formale şi materiale, ci şi părerea expertului cu privire la cau
zele şi efectele în legătură cu obiectul supus cercetării sale.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,
care, potrivit legii, asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor con
tabili, a decis reglementarea profesională a acestei activităţi de bază ela
borând Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, care, alături
de Ghidul de aplicare şi Normele generale de bază aplicabile tuturor misiunilor expertului contabil, se regăseşte
în această lucrare, ajunsă în prezent la a VI-a ediţie.
Lucrarea poate fi procurată de cei interesaţi de la toate filialele teritoriale ale CECCAR.

Expertiză contabilă Abordarea sistemică a expertizei
judiciare în cadrul PMM. Cazul
expertizei dispuse în cauzele penale
Doina LEUŞTEAN, expert contabil
Târgovişte
ABSTRACT
A Systemic Approach to Judicial Expert Valuation Within an SMP. Expertise Matters

in Criminal Proceedings
In criminal proceedings, expert valuation represents a piece of evidence that supports
the documentation of actual facts. Expert valuation can be delivered by official experts
working in forensic labs or specialised institutions or by local or foreign independent
certified experts, as specified by the law. The classified list of technical judicial expert
valuation functions contains 106 specializations, independently classified. When assuming
accountability for issuing opinions, the judicial expert must rely on professional skills
acquired according to the legal provisions so that facts and circumstances under evaluation
and the valuation purposes that must be clarified by the expert be supported according
to the legal requirements stipulated in the Criminal Procedure Act, while employing the
knowledge and the professional expertise certified by special laws related to professional
practice. Accounting expert valuation cannot be mistaken for other practices subject
to the accounting profession although it employs instruments, techniques, as well as
investigation and control methods that are common to other missions.
Key terms: expertise, judicial expert, specialization, accounting record, fiscal record,
accountability
Ü Introducere sau instanţa desemnează, de regulă, un singur expert,

cu excepţia situaţiilor în care, ca urmare a complexi
Potrivit legii, în procesul penal proba se obţine tăţii expertizei, sunt necesare cunoştinţe specializate
printr-un ansamblu de mijloace, printre care se nu din discipline distincte, situaţii în care desemnează
mără şi expertiza. Atribuirea conceptului de mijloc doi sau mai mulţi experţi. La efectuarea expertizei
de probă care contribuie la aflarea adevărului con pot participa şi experţi independenţi autorizaţi, nu
verteşte expertiza în element de fapt care serveşte
miţi la solicitarea părţilor sau subiecţilor procesuali
organului învestit cu soluţionarea cauzei la consta
principali.
tarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la
Expertiza şi examinarea medico-legală se efec
identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaş
tuează în cadrul instituţiilor medico-legale. Consta
terea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare
a cauzei penale. tarea este efectuată de un specialist care funcţionează
în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora.
Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de
Ü Expertiză versus constatare
constatare. După finalizarea raportului de constata
Expertiza poate fi efectuată de experţi oficiali re, când organul judiciar apreciază că este necesară
din laboratoare sau instituţii de specialitate ori de opinia unui expert sau când concluziile raportului
experţi independenţi autorizaţi din ţară sau din străi de constatare sunt contestate, se dispune efectuarea
nătate, în condiţiile legii. Organul de urmărire penală unei expertize.

Ü Expertiza şi specializarea şi contabile solicitate până la acea dată birourilor lo
cale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile
Nomenclatorul specializărilor expertizei teh de organele judiciare.
nice judiciare cuprinde 106 specializări, codificate
distinct. Printre acestea regăsim unele specializări Specializarea Contabilitate – Fiscalitate
care au legătură implicită cu exercitarea profesiei
contabile: Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind or
l Specializarea Contabilitate:
ganizarea activităţii de expertiză contabilă şi a conta
– Contabilitate (1) – Societăţi comerciale şi bililor autorizaţi, republicată, cu modificările şi com
alte entităţi economice; pletările ulterioare, menţionează la art. 6 competenţa
– Contabilitate (2) – Instituţii de credit şi in expertului contabil de a efectua o gamă diversificată
stituţii financiare nebancare; de lucrări, printre care şi expertize contabile dispuse
– Contabilitate (3) – Societăţi de asigurare şi de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice
alte entităţi din domeniul asigurărilor; ori juridice în condiţiile prevăzute de lege.
– Contabilitate (4) – Societăţi de investiţii fi În viziunea noastră, expertiza contabilă repre
nanciare şi alte entităţi de valori mobiliare; zintă un ansamblu de diligenţe, metode, tehnici şi
– Contabilitate (5) – Instituţii publice; proceduri puse în aplicare de un expert contabil uti
– Contabilitate (6) – Organizaţii nonprofit, in lizând ştiinţa contabilităţii coroborată cu legislaţia
clusiv asociaţii de proprietari; de profil şi un sistem unitar de norme etice şi deon
– Contabilitate (7) – Drepturi salariale, pensii, tologice cu scopul de a fundamenta răspunsuri pro
activităţi independente şi alte activităţi privind per fesionale la anumite obiective stabilite de organul
soanele fizice; îndreptăţit conform legii, prin raportare la standar
– Contabilitate (8) – Gestionarea fondurilor de de calitate elaborate de organismul profesional
comunitare; care gestionează profesia de expert contabil (Corpul
– Contabilitate (9) – Fiscalitate; Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
l Specializarea Contabilitate – asigurări sociale;
România).
l Specializarea Contabilitate – audit financiar;
Factorii-cheie specifici misiunii de expertiză
l Specializarea Drepturi băneşti cuvenite in
contabilă delimitează cadrul conceptual al acesteia,
ventatorilor; asociindu-se următoarelor determinante fundamen
l Specializarea Fiscalitate.
tale:
a) expertul contabil, aşa cum este el definit în
Specializările expertizei judiciare sunt grupate OG nr. 65/1994, republicată, cu modificările şi com
în cinci categorii distincte: pletările ulterioare;
l Categoria 1 cuprinde specializări existente b) organismul profesional CECCAR;
în anul 2009 în aplicaţia Experţi tehnici judiciari c) ansamblul instrumentelor de lucru (diligen
disponibilă pe site-ul Ministerului Justiţiei; ţe, metode, tehnici şi proceduri);
l Categoria 2 grupează specializări prevăzute d) ştiinţa contabilităţii;
în nomenclatorul specializărilor din învăţământul e) legislaţia de profil specifică specializărilor
superior; contabile recunoscute prin lege;
l Categoria 3 include specializări prevăzute f) sistemul de norme etice şi deontologice ela
în legi-cadru de reglementare a unor activităţi sau borate de organismul profesional care gestionează
profesii; profesia de expert contabil (CECCAR);
l Categoria 4 înglobează specializări preluate g) organul jurisdicţional îndreptăţit sau un alt
din specializările expertizelor extrajudiciare; utilizator îndreptăţit conform legii;
l Categoria 5 reuneşte specializări solicitate h) obiectivele formulate de organul jurisdicţio
de instanţe judecătoreşti şi de alte organe cu atribuţii nal îndreptăţit sau utilizatorul îndreptăţit conform
jurisdicţionale. legii;
Potrivit codificărilor atribuite prin lege, specia i) răspunsurile fundamentate profesional pe baza
lizările Contabilitate şi Fiscalitate sunt prevăzute ştiinţei contabilităţii şi a expertizei profesionale;
în legi-cadru de reglementare a unor activităţi sau j) standardele de calitate elaborate de CECCAR.
profesii, celelalte exemple fiind specializări existen Efectuarea expertizei contabile este un angaja
te în anul 2009 în aplicaţia Experţi tehnici judici ment responsabil de a presta un serviciu profesional
ari gestionată de Ministerul Justiţiei şi care reuneşte care presupune cunoştinţe de contabilitate. Profesio
specializările privind expertizele judiciare tehnice nistul contabil trebuie să pună în aplicare cunoştinţe

solide privind modul de organizare a contabilităţii, părţii responsabile în procesele, fenomenele şi tran
ţinerea contabilităţii, întocmirea situaţiilor financia zacţiile reflectate de documentele justificative şi con
re, politicile şi procedurile contabile, tehnicile de di tabile.
agnosticare a tranzacţiilor, fenomenelor şi proceselor þ Codul de procedură fiscală mai prevede că
economice, analizele economico-financiare pe bază pentru determinarea stării de fapt fiscale „contribua
de indicatori specifici, tehnicile de estimare a tendin bilul are obligaţia să pună la dispoziţie organului fis
ţelor, metodele de evaluare patrimonială, lichidările, cal registre, evidenţe, documente de afaceri şi orice
fuziunile, divizările, accesarea fondurilor structurale, alte înscrisuri (…)” (art. 56 alin. (1)).
activităţile organizaţiilor neguvernamentale, asocia Parte integrantă a activităţilor pentru care exper
ţiilor şi fundaţiilor, drepturile şi obligaţiile faţă de tul contabil a dobândit competenţe în condiţiile legii,
terţi, modul de constituire, funcţionare şi gestionare expertiza contabilă nu poate fi confundată cu alte
a entităţilor economice indiferent de domeniul de ac lucrări ce fac obiectul profesiei contabile, deşi utili
tivitate al acestora (producţie, construcţii, servicii, zează instrumente, tehnici şi metode de investigare şi
turism, asigurări, sănătate, învăţământ, instituţii pu control comune cu alte misiuni. Procedura efectuării
blice, sector bancar, piaţa valorilor mobiliare etc.), expertizei în cazurile penale prevede în mod expres
declaraţiile, raportările etc. înştiinţarea expertului cu privire la faptul că are
Elementele care fac diferenţa între expertiza ce obligaţia de a analiza obiectul expertizei, de a indica
presupune specializarea Contabilitate – Fiscalitate cu exactitate orice observaţie sau constatare şi de a
expune o opinie imparţială cu privire la faptele sau
şi celelalte tipologii ale expertizei sunt argumenta
împrejurările evaluate, în conformitate cu regulile
te prin însuşi conţinutul reglementărilor legale care
ştiinţei şi expertizei profesionale. Putem spune, prin
configurează competenţa profesionistului contabil
urmare, că misiunea de expertiză contabilă are un
angajat într-o asemenea misiune. Astfel:
caracter unic, inconfundabil, sub aspectul competen
þ Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind
ţei legale pe care trebuie să o dovedească profesionis
Codul de procedură fiscală, republicată, cu modifi tul contabil implicat în fundamentarea conţinutului
cările şi completările ulterioare, reglementează forţa lucrării de expertiză dispuse de organul jurisdicţional.
probantă a documentelor justificative şi a evidenţe
lor contabile, menţionând în mod expres faptul că Specializarea Fiscalitate
„documentele justificative şi evidenţele contabile ale
contribuabilului constituie probe la stabilirea bazei Hotărârea Consiliului superior al Camerei Con
de impunere (...)” (art. 64). sultanţilor Fiscali nr. 13/2011 pentru modificarea
þ Prevederile Codului de procedură fiscală Normelor privind realizarea de expertize fiscale la
stabilesc, de asemenea, că în ceea ce priveşte condu solicitarea instanţelor judecătoreşti, organelor de cer
cerea evidenţei contabile şi fiscale, „contribuabilii cetare penală, organelor fiscale sau a altor părţi inte
sunt obligaţi să utilizeze pentru activitatea desfăşu resate, aprobate prin Hotărârea Consiliului superior
al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 13/2008, defi
rată documente primare şi de evidenţă contabilă
neşte cadrul profesional de efectuare a expertizei
stabilite prin lege, achiziţionate numai de la unităţile
fiscale. Aceasta se referă la obligaţiile persoanelor
stabilite prin normele legale în vigoare, şi să com
fizice sau juridice prevăzute de Legea nr. 571/2003
pleteze integral rubricile formularelor, corespunzător
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
operaţiunilor înregistrate” (art. 80 alin. (6)).
ulterioare, la respectarea legalităţii procedurilor fisca
þ Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată,
le prevăzute de Codul de procedură fiscală, precum
cu modificările şi completările ulterioare, întăreşte şi a altor drepturi şi obligaţii în legătură cu impozi
forţa probantă a documentelor primare şi de evidenţă tele, taxele, contribuţiile sau alte venituri fiscale ale
contabilă precizând în mod explicit că „documen bugetului general consolidat al statului.
tele justificative care stau la baza înregistrărilor în Impozitele şi taxele reglementate de Codul fis
contabilitate angajează răspunderea persoanelor care cal sunt următoarele:
le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care a) impozitul pe profit;
le-au înregistrat în contabilitate, după caz” (art. 6 b) impozitul pe venit;
alin. (2)). Prin urmare, nu se poate vorbi despre „răs c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
pundere” fără examinarea atentă şi profesională a d) impozitul pe veniturile obţinute din România
documentelor justificative şi de evidenţă contabilă de nerezidenţi;
şi fără ca răspunsurile la obiectivele formulate de e) impozitul pe reprezentanţe;
organul jurisdicţional să nu se raporteze la implicarea f) taxa pe valoarea adăugată;

g) accizele; penală se află un document de inspecţie fiscală. Aces
h) impozitele şi taxele locale; ta reflectă, conform legii, rezultatele constatărilor şi
i) impozitul pe construcţii. investigaţiilor efectuate asupra actelor şi faptelor re
zultând din activitatea contribuabilului supus inspec
Contribuţiile sociale reglementate prin Codul
ţiei sau altor persoane, legalitatea şi conformitatea
fiscal sunt următoarele:
declaraţiilor fiscale, corectitudinea şi exactitatea în
a) contribuţiile de asigurări sociale datorate bu
deplinirii obligaţiilor fiscale. În astfel de situaţii, în
getului asigurărilor sociale de stat;
procesul penal, obiectivele la care trebuie să răspun
b) contribuţiile de asigurări sociale de sănătate
dă expertul, faptele sau împrejurările pe care acesta
datorate bugetului Fondului naţional unic de asigu
trebuie să le constate, să le clarifice şi să le evalueze
rări sociale de sănătate;
în conformitate cu regulile ştiinţei şi expertizei pro
c) contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii
fesionale sunt o reflectare a obiectului şi funcţiilor
de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator fiscale ale inspecţiei fiscale. Raţionamentele şi jude
bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale căţile de valoare se circumscriu, după caz, nevoii de
de sănătate; soluţionare a obiectivelor privind:
d) contribuţiile asigurărilor pentru şomaj dato l verificarea legalităţii şi conformităţii decla
rate bugetului asigurărilor pentru şomaj; raţiilor fiscale;
e) contribuţia de asigurare pentru accidente de l corectitudinea şi exactitatea îndeplinirii obli
muncă şi boli profesionale datorată de angajator bu gaţiilor de către contribuabili;
getului asigurărilor sociale de stat; l respectarea prevederilor legislaţiei fiscale şi
f) contribuţia la Fondul de garantare pentru contabile;
plata creanţelor salariale, datorată de persoanele fi l verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor
zice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit de impunere;
art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi l stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată şi
utilizarea Fondului de garantare pentru plata crean a accesoriilor aferente acestora.
ţelor salariale, cu modificările ulterioare. Codul de procedură fiscală menţionează că pen
Codul de procedură fiscală prevede că, în ve tru ducerea la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute în
derea stabilirii stării de fapt fiscale şi a obligaţiilor lege organul de inspecţie fiscală procedează conform
fiscale de plată datorate, contribuabilii sunt obligaţi legii, verificând inclusiv concordanţa dintre datele
să conducă evidenţe fiscale, potrivit actelor normati din declaraţiile fiscale şi cele din evidenţa contabilă
ve în vigoare. În înţelesul legii, sunt evidenţe fiscale a contribuabilului.
registrele, situaţiile, precum şi orice alte înscrisuri Expertul judiciar se confruntă cu o dilemă lega
care, potrivit legislaţiei fiscale, trebuie întocmite în tă de exercitarea profesiei. Unde se situează limita
mod obligatoriu în scopul stabilirii stării de fapt fis dintre expertiza contabil-fiscală şi expertiza fiscală?
cale şi a creanţelor şi obligaţiilor fiscale, cum ar fi: În opinia noastră, conexiunea dintre reglemen
jurnalul pentru vânzări, jurnalul pentru cumpărări, tările legale şi procedurale oferă fundamentele de
registrul de evidenţă fiscală şi altele asemenea. Ex mersului profesional pe care trebuie să se sprijine
pertiza fiscală se referă la exprimarea unei opinii efectuarea expertizei judiciare.
profesionale de către un profesionist având calitatea a) Cererea de efectuare a expertizei şi ordo
de consultant fiscal, utilizând ca sursă de documen nanţa organului de urmărire penală sau încheierea
tare evidenţele fiscale întocmite de contribuabil în instanţei
condiţiile legii. Expertiza fiscală are, prin urmare, Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedu
un conţinut bine precizat, legislaţia fiscală făcând ră penală, cu modificările şi completările ulterioare,
distincţie clară între „evidenţele fiscale” şi „eviden menţionează că „efectuarea unei expertize se dispune
ţele contabile” ca subiect de drept, cele două noţiuni când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea
fiind delimitate în textele de lege. unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanţă pen
tru aflarea adevărului în cauză este necesară şi opinia
Ü Dilema profesionistului contabil: unui expert. (…) Cererea de efectuare a expertizei
expertiză contabilă sau fiscală? trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor şi
împrejurărilor supuse evaluării şi a obiectivelor
Practica judiciară evidenţiază că, în cea mai mare care trebuie lămurite de expert. (…) Ordonanţa or
parte a cazurilor, la originea procesului de urmărire ganului de urmărire penală sau încheierea instanţei

prin care se dispune efectuarea expertizei trebuie să referă la respectarea legalităţii procedurilor fiscale
indice faptele sau împrejurările pe care expertul tre prevăzute de Codul de procedură fiscală sau fac ab
buie să le constate, să le clarifice şi să le evalueze, stracţie de relevanţa informaţiei furnizate de docu
obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul în mentele financiar-contabile în înţelesul Legii conta
care trebuie efectuată expertiza, precum şi instituţia bilităţii, republicată, cu modificările şi completările
ori experţii desemnaţi (…)” (art. 172). ulterioare, nefiind necesară verificarea concordanţei
Prin urmare, dacă faptele şi împrejurările supu dintre datele din declaraţiile fiscale şi cele din evi
se evaluării şi obiectivele care trebuie lămurite de denţa contabilă a contribuabilului, expertiza dispusă
expert se referă la credibilitatea informaţiei financi este în mod exclusiv o expertiză fiscală.
ar-contabile, erori constatate în contabilitate, precum b) Probele expertizei
şi la înregistrarea, evaluarea şi prezentarea elemen Potrivit art. 175 din Codul de procedură pena
telor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor, lă, expertul are dreptul să ia cunoştinţă de materia
raţionamentele profesionale implică obligatoriu lul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei,
cunoştinţe profesionale conforme cu ştiinţa con poate cere lămuriri organului judiciar care a dispus
tabilităţii şi expertiză profesională care să se ba efectuarea expertizei cu privire la anumite fapte ori
zeze pe verificarea concordanţei dintre datele din împrejurări ale cauzei ce trebuie evaluate, poate cere
declaraţiile fiscale şi cele din evidenţa contabilă a lămuriri părţilor şi subiecţilor procesuali principali,
contribuabilului. În această situaţie sunt impera cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organele
tive cunoştinţe profesionale privind reglementările judiciare.
contabile aplicabile, expertiza dispusă dovedindu-şi În opinia noastră, politicile vizând bunele prac
utilitatea în mod exclusiv prin asumarea responsa tici privind acceptarea misiunii în cadrul PMM ar
bilităţii unui expert care a dobândit competenţe în trebui să impună completarea unui chestionar care
specializarea Contabilitate – Fiscalitate, în înţelesul să răspundă unor întrebări, sintetizate în conţinutul
atribuit de Nomenclatorul specializărilor expertizei unei foi de lucru care să justifice natura misiunii. Grila
tehnice judiciare. propusă de noi conţine zece întrebări-cheie cu rolul
Atunci când faptele şi împrejurările supuse eva de a face diferenţa între expertiza fiscală şi expertiza
luării şi obiectivele care trebuie lămurite de expert se pe specializarea Contabilitate – Fiscalitate.
Chestionarul bunelor practici privind acceptarea expertizei judiciare în cazul PMM

1. Faptele şi împrejurările supuse evaluării au legătură cu impozitele, taxele şi contribuţiile so
ciale reglementate de Codul fiscal?
2. Obiectivele care trebuie lămurite de expert au legătură cu obligaţiile persoanelor fizice sau
juridice prevăzute de Codul fiscal?
3. Materialul documentar este constituit din jurnalul pentru vânzări, jurnalul pentru cumpărări,
registrul de evidenţă fiscală şi alte registre definite ca fiind fiscale prin lege?
4. Raţionamentele profesionale se bazează exclusiv pe examinarea documentelor fiscale enun
ţate anterior?
5. Actul de inspecţie fiscală se bazează pe verificarea concordanţei dintre datele din declaraţiile
fiscale şi cele din evidenţa contabilă a contribuabilului?
6. Pentru determinarea bazei de impunere este necesară şi examinarea documentelor justificative
şi a evidenţelor contabile ale contribuabilului?
7. Este necesară verificarea registrelor de contabilitate obligatorii (Registrul-jurnal, Registrul-in
ventar şi Cartea mare)?
8. Este necesară examinarea situaţiilor financiare anuale în vederea verificării informaţiilor refe
ritoare la activitatea desfăşurată, înregistrarea, evaluarea şi prezentarea elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii?
9. Este necesară evaluarea caracteristicilor calitative ale informaţiilor pe care se bazează opinia
exprimată în raportul de expertiză (inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea şi comparabilitatea)?
10. Competenţa dobândită în condiţiile legii vă oferă cadrul instituţional de exercitare a profesiei?

Rezultatul chestionarului ar trebui să aibă ur că au dreptul să facă observaţii cu privire la aceste
mătoarele variante de răspuns: întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea
þ În cazul expertizei fiscale: lor. De asemenea, după caz, sunt indicate expertului
l răspunsuri afirmative la primele patru între obiectele pe care urmează să le analizeze. Expertul
bări; este înştiinţat cu privire la faptul că are obligaţia de
l răspuns în mod clar negativ la oricare dintre a analiza obiectul expertizei, de a indica cu exacti
întrebările 5-9; tate orice observaţie sau constatare şi de a expune
l răspunsul la întrebarea nr. 10 să presupună o opinie imparţială cu privire la faptele sau împre
competenţe obţinute pentru calitatea de consultant jurările evaluate, în conformitate cu regulile ştiinţei
fiscal membru al Camerei Consultanţilor Fiscali. şi expertizei profesionale” (art. 177). De asemenea,
În activitatea practică, în cazul expertizei fis Codul de procedură penală mai prevede, la art. 175,
cale, opinia expertului cu privire la obiectivele care dreptul expertului de a refuza efectuarea expertizei
trebuie lămurite în contextul faptelor şi împrejurărilor pentru aceleaşi motive pentru care martorul poate
supuse evaluării se poate sprijini pe fundamentarea refuza depunerea mărturiei.
exclusivă oferită de evidenţele fiscale (jurnalul pentru Conform art. 17 din Ordonanţa Guvernului
vânzări, jurnalul pentru cumpărări, registrul de evi nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activi
denţă fiscală şi alte registre definite ca fiind fiscale tăţii de consultanţă fiscală, cu modificările şi comple
prin lege), fără ca raţionamentele profesionale şi ju tările ulterioare, persoanele fizice şi juridice care au
decăţile de valoare să invoce documentele contabile. calitatea de consultant fiscal pot efectua activitatea
þ În cazul expertizei ce presupune specializa de expertiză contabilă numai după dobândirea, în
rea Contabilitate – Fiscalitate: condiţiile legii, a calităţii de expert contabil şi înscrie
l răspuns în mod clar negativ la întrebarea nr. 4; rea ca membri în organizaţia care coordonează pro
l răspuns afirmativ la oricare dintre întrebă fesia liberală respectivă (CECCAR). Potrivit art. 25
rile 5-9; alin. (2) din aceeaşi ordonanţă, exercitarea activită
l răspunsul la întrebarea nr. 10 să presupună ţilor de consultanţă fiscală de către persoanele fizice
competenţe obţinute pentru calitatea de expert con care nu au dobândit calitatea de consultant fiscal
tabil membru al CECCAR. potrivit legii sau care nu au devenit membri activi
Rolul expertului judiciar este de a selecta în mod ai Camerei, precum şi de către persoanele juridice
riguros materialul documentar pe care se va sprijini care nu au fost autorizate de Cameră sau care nu s-au
opinia sa astfel încât acesta să fie suficient şi adecvat înregistrat în Registrul consultanţilor fiscali şi al so
faptelor şi împrejurărilor supuse evaluării şi obiec cietăţilor de consultanţă fiscală constituie infracţiune
tivelor care trebuie lămurite de expert, iar lucrarea şi se pedepseşte potrivit legii penale.
întocmită să fie utilă şi recunoscută conform com OG nr. 65/1994, republicată, cu modificările şi
petenţelor dobândite în condiţiile legii. completările ulterioare, menţionează că exercitarea
oricărei atribuţii specifice calităţii de expert contabil
Ü Responsabilitate şi expertiză de către persoane neautorizate constituie infracţiune
profesională şi se pedepseşte potrivit legii penale (art. 43) şi că
persoanele fizice şi juridice care au calitatea de ex
Acceptarea misiunii de expertiză este respon pert contabil pot efectua activitatea de consultanţă
sabilitatea exclusivă a expertului. Codul de proce fiscală numai după dobândirea, în condiţiile legii, a
dură penală menţionează că „organul de urmărire calităţii de consultant fiscal şi înscrierea ca membri
penală sau instanţa de judecată, când dispune efec în organizaţia care coordonează profesia liberală
tuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt respectivă (art. 7).
chemate părţile, subiecţii procesuali principali, pre Efectuarea expertizei judiciare îl obligă pe pro
cum şi expertul, dacă acesta a fost desemnat. La fesionist la maximă responsabilitate sub aspectul
termenul fixat se aduc la cunoştinţa procurorului, competenţelor profesionale dobândite conform legii,
a părţilor, a subiecţilor procesuali principali şi a având în vedere că părţile procesuale sau subiecţii
expertului obiectul expertizei şi întrebările la care procesuali, bine informaţi şi intenţionaţi, pot cere de
expertul trebuie să răspundă şi li se pune în vedere căderea expertizei ca probă şi sancţiuni profesionale,

civile, penale şi administrative în cazul lucrărilor Legea contabilităţii prevede că „orice operaţiu
întocmite fără respectarea întocmai a prevederilor ne economico-financiară efectuată se consemnează
legale. în momentul efectuării ei într-un document care stă
la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind ast
Ü Concluzii fel calitatea de document justificativ” (art. 6 alin. (1)).
În opinia noastră, în cazul în care obiectul cercetărilor
Asumarea responsabilităţii de a emite opinii tre de specialitate ale organelor jurisdicţionale îl consti
buie să se bazeze pe competenţe profesionale obţinu tuie fenomenele şi procesele economice în ansamblul
te în conformitate cu prevederile legale, astfel încât lor, este dificil să se stabilească răspunderea civilă
faptele şi împrejurările supuse evaluării şi obiecti şi penală făcând abstracţie de prevederile Legii con
vele care trebuie lămurite de expert să fie fundamen tabilităţii, potrivit căreia documentele justificative
tate în conformitate cu cerinţele legale exprimate care stau la baza înregistrărilor în contabilitate anga
de Codul de procedură penală, folosind ştiinţa şi jează răspunderea persoanelor care le-au întocmit,
expertiza profesională atribuită prin efectul legilor vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregis
speciale de exercitare a profesiei. trat în contabilitate, după caz.

BIBLIOGRAFIE
1. Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 112/06.02.2004, cu modificările
2. Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 13/2008 pentru aprobarea Norme
lor privind realizarea de expertize fiscale la solicitarea instanţelor judecătoreşti, organelor de cercetare
penală, organelor fiscale sau a altor părţi interesate, publicată în Monitorul Oficial nr. 270/07.04.2008.
3. Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 13/2011 pentru modificarea Norme
lor privind realizarea de expertize fiscale la solicitarea instanţelor judecătoreşti, organelor de cercetare
penală, organelor fiscale sau a altor părţi interesate, aprobate prin Hotărârea Consiliului superior al
Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 13/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 715/11.10.2011.
4. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificările
5. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu mo
6. Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 486/15.07.2010,
cu modificările şi completările ulterioare.
conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modifică
rile şi completările ulterioare.
8. Ordinul ministrului justiţiei nr. 199/C/2010 pentru aprobarea Nomenclatorului specializărilor exper
tizei tehnice judiciare, publicat în Monitorul Oficial nr. 78/04.02.2010, cu modificările ulterioare.
9. Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a conta
bililor autorizaţi, republicată în Monitorul Oficial nr. 13/08.01.2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
10. Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală,
publicată în Monitorul Oficial nr. 538/01.09.2001, cu modificările şi completările ulterioare.
11. Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial
nr. 513/31.07.2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Legislatie
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 353 din
28 februarie 2014 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală nr. 1.156/2009 privind legitimaţiile de inspecţie fiscală, publicat în
Monitorul Oficial nr. 172/11.03.2014
Conform acestui act normativ, pentru desfăşurarea inspecţiei fiscale se vor elibera legitima
ţii de inspecţie fiscală personalului cu atribuţii de inspecţie fiscală. Numerotarea legitimaţiilor
, comentată
de inspecţie fiscală se face de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin repartizarea
unei plaje de numere fiecărui organ fiscal. Potrivit acestui ordin, prin organ fiscal se înţelege
Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili şi direcţiile generale regionale ale
finanţelor publice.
La data încetării activităţii, titularul legitimaţiei de inspecţie fiscală va depune legitimaţia
la organul fiscal care a eliberat-o, în vederea anulării şi consemnării în evidenţă.
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 380 din
6 martie 2014 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Admi
nistrare Fiscală nr. 2.289/2010 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea şi comu
nicarea unor acte administrative pentru debitorii care înregistrează obligaţii fiscale restante
sub o anumită limită, publicat în Monitorul Oficial nr. 184/14.03.2014
Conform acestui ordin, creanţele fiscale restante aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, al căror
plafon este prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, pentru anulare, se scad din evidenţele fiscale în primele şapte zile
ale anului următor.
Totodată, pentru obligaţiile de plată cu scadenţa până la data de 1 iulie 2013 care se sting după această
dată, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii reprezentând penalităţi de întârziere se emit o
singură dată, trimestrial, pentru obligaţiile fiscale principale care au împlinit 90 de zile de la scadenţă, cu
excepţia situaţiei în care acestea au fost stinse parţial sau total, după caz.
Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14 din 2 aprilie 2014 pentru completarea art. 176 din
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 241/04.04.2014
Potrivit acestui act normativ, este supusă unui nivel diferenţiat al accizării motorina utilizată drept
carburant pentru motor în următoarele scopuri:
l transportul rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, cu autovehicule sau ansambluri
de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri şi cu o greutate brută maximă autorizată
de cel puţin 7,5 tone;
l transportul de persoane, regulat sau ocazional, exclusiv transportul public local de persoane, cu un
autovehicul din categoria M2 sau M3.
Astfel, se diminuează cu 40 euro/1.000 litri, respectiv cu 47,34 euro/tonă nivelul standard al accizei.
Reducerea nivelului accizelor se realizează prin restituirea sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul
standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat către operatorii economici licenţiaţi în Uniunea Europeană.
Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 491 din 28 martie 2014 pentru modificarea şi completarea
Procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de
rambursare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 263/2010, publicat în Monitorul
Oficial nr. 249/07.04.2014
Deconturile de taxă pe valoarea adăugată se depun de către persoanele impozabile, înregistrate în sco
puri de taxă pe valoarea adăugată, la organul fiscal competent, prin poştă sau direct la compartimentul cu

atribuţii în gestionarea declaraţiilor fiscale, precum şi prin sistemul electronic naţional, la termenele prevăzute
de Codul fiscal.
Persoanele impozabile care depun astfel de deconturi, după expirarea termenului legal de depunere,
vor prelua suma negativă în decontul perioadei fiscale următoare.
Soluţionarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare se realizează în funcţie
de gradul de risc fiscal pe care îl prezintă fiecare persoană impozabilă, astfel:
l în cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mic: prin emiterea Deciziei de rambursare a TVA;
l în cazul deconturilor de TVA depuse de alţi contribuabili decât marii contribuabili, contribuabilii
mijlocii sau exportatorii, încadrate la risc fiscal mediu: cu analiză documentară;

l în cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mare: cu inspecţie fiscală anticipată.
Deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare sunt în curs de soluţionare în perioada
cuprinsă între data depunerii decontului şi data compensării/restituirii efective a sumelor aprobate la
rambursare.
Este important de ştiut că deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare depuse de
persoanele impozabile care nu au fapte de natura infracţiunilor înscrise în cazierul fiscal şi nici nu figurează
cu risc fiscal mare stabilit de organele fiscale, prin care se solicită sume de până la 45.000 lei, se încadrează
la risc fiscal mic şi se soluţionează prin emiterea Deciziei de rambursare în termen de maximum cinci zile
de la data depunerii decontului.
Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 550 din 7 aprilie 2014 privind aprobarea Deciziei
Comisiei fiscale centrale nr. 2/2014, publicat în Monitorul Oficial nr. 264/10.04.2014
Conform OMFP nr. 550/2014, contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din
cedarea folosinţei bunurilor sau din activităţi agricole şi cărora nu le sunt incidente prevederile art. 82 alin. (2)
din Codul fiscal, întrucât nu au avut obligaţia efectuării de plăţi anticipate în anul precedent, au obligaţia
efectuării plăţilor anticipate pentru anul curent, pentru sumele cu titlu de impozit sau contribuţii sociale
înscrise în decizie şi pentru care termenele de plată au expirat, la data comunicării de către organul fiscal a
deciziei de impunere pentru plăţi anticipate.
În acest context, contribuabilii persoane fizice care au obţinut venituri din închirieri şi pentru care
deciziile de impunere pentru contribuţiile de asigurări sociale de sănătate au fost comunicate cu întârziere
nu datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru perioada cuprinsă între termenul de plată prevăzut
de Codul fiscal, respectiv 25 martie 2014, şi data comunicării deciziei de impunere.
Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19 din 23 aprilie 2014 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 308/25.04.2014
Conform prevederilor ordonanţei, profitul investit în echipamente tehnologice – maşini, utilaje şi instalaţii
de lucru – astfel cum sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale
de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit.
Actul normativ specifică faptul că aceste prevederi se aplică pentru profitul reinvestit în echipamentele
tehnologice produse şi/sau achiziţionate după 1 iulie 2014 şi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie
2016 inclusiv, deci, cu alte cuvinte, prevederile acestei ordonanţe de urgenţă intră în vigoare începând cu
data de 1 iulie 2014.
OG nr. 19/2014 prezintă şi modul în care acest lucru va fi realizat. Astfel, profitul investit reprezintă
soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, în anul
punerii în funcţiune a echipamentelor tehnologice respective. Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor
realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

Prin urmare, pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2014, în aplicarea facilităţii se ia în considerare
profitul contabil brut înregistrat începând cu data de 1 iulie 2014 şi investit în activele menţionate mai sus
produse şi/sau achiziţionate şi puse în funcţiune după aceeaşi dată. În situaţia în care se efectuează investiţii
în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la începutul anului se scade suma profitului
investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea.
Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă
rezervei legale, se repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor,
până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care la sfârşitul
exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă, nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit
aferent profitului investit. Pentru echipamentele tehnologice care se realizează pe parcursul mai multor ani
consecutivi, facilitatea se acordă pentru investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv, în baza unor
situaţii parţiale de lucrări.
În cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit, pentru această facilitate se ia
în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul anului investit în echipamentele tehnologice
puse în funcţiune începând cu trimestrul în care acestea au devenit plătitoare de impozit pe profit.
Este important de menţionat că prevederile de mai sus se aplică pentru echipamentele tehnologice con
siderate noi, potrivit normelor de aplicare.
Contribuabilii care beneficiază de această facilitate au obligaţia de a păstra în patrimoniu echipamentele
tehnologice respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai
mult de cinci ani. În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul
pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală. Nu intră sub incidenţa
acestor prevederi echipamentele tehnologice care se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii:
l sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;
l sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;
l sunt distruse, pierdute sau furate, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate
în mod corespunzător de contribuabil. În cazul echipamentelor tehnologice furate, contribuabilul demonstrează

furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.
Contribuabilii care aplică scutirea de impozit pentru profitul reinvestit nu pot opta şi pentru metoda de
amortizare accelerată pentru echipamentele tehnologice respective.
Florin DOBRE, asist. univ. dr.

Biroul Fiscalitate CECCAR

Biblioteca de specialitate Lucrãri publicate de Editura CECCAR
1. Maria Berheci – Valorificarea raportãrilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize,
studii de caz, 2010 – 30 lei
2. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beþianu – Contabilitate de

gestiune, 2007 – 45 lei
3. Ion Florea, Ionela-Corina Chersan, Radu Florea – Controlul economic, financiar ºi gestionar,
ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 30 lei
4. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea
IAS (revizuite) – IFRS, volumul 1, ediþia a IV-a, revizuitã, Colecþia Standarde Internaþionale
de Contabilitate, 2009 – 35 lei
IAS (revizuite) – IFRS, volumul 2, ediþia a IV-a, Colecþia Standarde Internaþionale de Conta
bilitate, 2010 – 35 lei
IAS (revizuite) – IFRS, volumul 3, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate,
2008 – 38 lei
7. Raluca Gina Guºe – Valoare, preþ, cost ºi evaluare în contabilitate, Colecþia Contabilitate,
2011 – 35 lei
8. Camelia Iuliana Lungu – Teorie ºi practici contabile privind întocmirea ºi prezentarea

situaþiilor financiare, 2007 – 15 lei
9. Cristian Marinescu – Principalele sancþiuni prevãzute în legislaþia financiar-fiscalã, 2010 – 20 lei
10. Ioan Moroºan – Contabilitate financiarã ºi de gestiune. Studii de caz ºi sinteze de reglementãri, ediþia a II-a,
revizuitã ºi actualizatã, Colecþia Contabilitate, 2013 – 50 lei
11. Silvia Petrescu – Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a III-a, revizuitã
ºi actualizatã, 2010 – 35 lei
12. Cristian Rapcencu – Ghidul practic complet privind sistemul „TVA la încasare”, 2013 – 20 lei
13. Cristian Rapcencu – Contabilitatea ºi fiscalitatea imobilizãrilor corporale. De la A la Z. Speþe practice ºi

exemple rezolvate, 2012 – 25 lei
14. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – Libertate ºi conformitate în standardele ºi reglementãrile contabile,
Colecþia Contabilitate, 2012 – 50 lei
15. Alexandru Tamba – Contabilitatea instituþiilor de credit, a instituþiilor financiare nebancare ºi a Fondului
de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Colecþia Contabilitate, 2010 – 18 lei
16. Marin Toma – Abecedarul financiar-contabil al întreprinzãtorului. Suport de curs, 2012 – 12 lei
17. Marin Toma – Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã,
2012 – 35 lei
18. Marin Toma – Drumuri prin memoria profesiei contabile, 2011 – 45 lei
19. Marin Toma – Iniþiere în evaluarea întreprinderilor, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 35 lei
20. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrinã ºi deontologie a profesiei contabile, Colecþia
Doctrinã – Deontologie, 2008 – 50 lei

21. CECCAR – Standardul profesional nr. 21: Misiunea de þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentarea
situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale,
2011 – 25 lei
22. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea, semnarea
ºi prezentarea situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã ºi actualizatã, Colecþia
Standarde Profesionale, 2011 – 25 lei
23. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societãþile comerciale, ediþia a III-a,
revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale, 2008 – 20 lei
24. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar ºi Cadrul conceptual privind misiunile
standardizate ale expertului contabil, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 23 lei
25. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecþia Standarde Profe
sionale, 2010 – 10 lei
26. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediþia a VI-a, revizuitã
ºi actualizatã, Colecþia Standarde Profesionale, 2014 – 25 lei
27. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experþii contabili. Ghid de
aplicare, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 15 lei
28. CECCAR – Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a întreprinderii. Ghid de aplicare, Colecþia
29. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanþã pentru crearea întreprinderilor, Colecþia
30. CECCAR – Standardul nr. 40: Controlul calitãþii ºi managementul relaþiilor cu clienþii unei firme membre
CECCAR ºi Ghid de aplicare, Colecþia Standarde de Calitate, 2011 – 25 lei
31. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii de
expert contabil şi de contabil autorizat, Colecþia Ghidul Expertului Contabil, 2013 – 60 lei
32. CECCAR – Ghid pentru pregãtirea candidaþilor la examenul de acces la stagiul pentru obþinerea calitãþii
de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a II-a, revizuitã, Colecþia Ghidul Expertului Contabil,
2013 – 75 lei
33. CECCAR – Ghid de ţinere a contabilităţii şi de elaborare a situaţiilor financiare individuale în conformitate
cu IFRS-urile la societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, volumul I, Colecþia Ghiduri Profesionale, 2013 – 30 lei
34. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obþinerii calitãþii de expert
contabil, Colecþia Pregãtirea Stagiarilor, ediþia a II-a, 2012 – 16 lei
35. CECCAR – Ghid de aplicare a reglementãrilor contabile naþionale în domeniul agriculturii, Colecþia Ghiduri
Profesionale, 2012 – 30 lei
36. CECCAR – Gestiunea unui cabinet de expertizã contabilã. Suport de curs standard pentru Programul
Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2012 – 20 lei
37. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã,
Colecþia Calitatea Serviciilor Contabile, 2012 – 20 lei
38. CECCAR – Ghidul experþilor contabili ºi al contabililor autorizaþi în activitatea de prevenire ºi combatere
a spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Doctrinã –
Deontologie, 2012 – 20 lei

39. CECCAR – Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul ºi managementul proiectelor cu
finanþare europeanã, Colecþia Ghiduri Profesionale, 2011 – 30 lei
40. CECCAR – Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia
Doctrinã – Deontologie, 2011 – 25 lei
41. CECCAR – Ghid practic de aplicare a Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene aprobate
prin OMFP nr. 3.055/2009, 2010 – 75 lei
42. CECCAR – Contabilitate ºi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfãºurate în
cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã
Continuã, 2010 – 20 lei
43. CECCAR – Managementul pieþelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul Naþional de
Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2010 – 20 lei
44. CECCAR – Studiu comparativ între reglementãrile contabile din România (OMFP nr. 3.055/2009) ºi
Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii (IFRS pentru IMM),
Colecþia Studii Comparative, 2010 – 18 lei
45. CECCAR – Cartea expertului contabil ºi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative ºi reglementãri
ale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã,
Colecþia Doctrinã – Deontologie, 2009 – 40 lei
46. CECCAR – Manualul de Norme Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public 2013, vol. I ºi II,
2014 – 120 lei
47. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie
2013. Cuprinde IFRS-urile care intrã în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2013, dar nu cuprinde
IFRS-urile pe care acestea le înlocuiesc, Partea A ºi Partea B, 2013 – 200 lei
48. CECCAR – Ghidul de utilizare a ISA-urilor în auditarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, ediþia 3, 2012 –
30 lei
49. CECCAR – Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii (IFRS
pentru IMM-uri) 2009; Bazã pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaþii financiare ilustrative. Lista
pentru prezentarea ºi descrierea informaþiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broºuri), 2010 – 50 lei
În afara acestor titluri, CECCAR publicã revista lunarã

CONTABILITATEA, EXPERTIZA SI , AUDITUL AFACERILOR,
la care se pot face abonamente.
Pentru comenzi, adresati-vã
, la CECCAR, sediul central – Bucuresti, ,
telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71, fax: 021 330 88 88,
e-mail: edituraceccar@yahoo.com, sau la filialele teritoriale ale Corpului.

TÂRGURI DE CARTE
Târgul Educaţional Mureş şi Târgul de Carte Transilvania

28-30 martie 2014
În perioada 28-30 martie 2014, filiala CECCAR Mureş
a reprezentat Editura CECCAR la Târgul Educaţional Mureş
şi Târgul de Carte Transilvania, evenimente organizate
în incinta complexului Promenada Mall din Târgu-Mureş.
Vizitatorii standului Editurii CECCAR – elevi de la liceele
cu profil economic din judeţ şi studenţi de la Universităţile
„Petru Maior” şi „Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureş,
profesionişti contabili şi tineri interesaţi de această profesie,
reprezentanţi ai mediului de afaceri – au arătat un interes
deosebit pentru oferta de carte prezentată, iar organizatorii au
apreciat participarea Editurii CECCAR, acordându-i o diplomă.
Târgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca

9-13 aprilie 2014
În intervalul 9-13 aprilie 2014, în incinta unui pavilion expoziţional

amplasat în Piaţa Unirii, s-a desfăşurat cea de-a XV-a ediţie a Târgului
de carte Gaudeamus Cluj-Napoca.
La acest eveniment a participat şi Editura Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România, reprezentată de filiala CECCAR
Cluj. La standul acesteia s-au putut găsi Standardele profesionale
elaborate de CECCAR, precum şi alte lucrări de specialitate şi studii
ale unor personalităţi în domeniu.
Prezenţa Editurii CECCAR în cadrul Târgului de carte Gaudeamus
Cluj-Napoca a fost apreciată pozitiv de publicul vizitator.
Târgul de carte Gaudeamus Oradea

7-11 mai 2014
Prima ediţie a Târgului de carte Gaudeamus Oradea s-a
desfăşurat în perioada 7-11 mai 2014, în incinta unui pavilion
expoziţional mobil situat în Parcul 1 Decembrie din Oradea.
Editura Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România a fost prezentă la acest eveniment prin
intermediul filialei CECCAR Bihor.
Vizitatorilor standului Editurii CECCAR li s-au oferit toate
informaţiile solicitate cu privire la conţinutul cărţilor
editate de CECCAR, la modalităţile de abonare
la revista Corpului, la tematicile şi bibliografiile
necesare pentru accesul la profesie.

Revista - Mai - 2014 Ceccar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista - Mai - 2014 Ceccar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr.

Târgul Educaional Mureș

mai 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 1

30 Accounting for Inventories.

2 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2014

mai 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 3

Forumul Strategic al Profesiei Contabile

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2014

Parafrazându-l pe Abdou Diouf1, secretar general al francofoniei, care spunea că lim­

În conformitate cu propriul statut, scopul FIDEF constă, în esenţă, în dezvoltarea cooperării

l promovarea normalizării contabile şi profesionale în ţările francofone;

mai 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 5

l reprezentarea profesiei contabile francofone pe lângă instituţiile internaţionale;

l participarea la activitatea diferitelor structuri cu vocaţie internaţională, precum Organizaţia In­

ter­naţională Nonguvernamentală Acreditată (OING), Organizaţia Internaţională a Francofoniei, Reţeaua

6 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2014

l raporturile cu alte organizaţii internaţionale, precum OIF, IFAC, ISAR etc.

Considerăm că dincolo de multitudinea activităţilor şi complexitatea detaliilor în care se avântă

mai 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 7

Theoretical and Empirical Approaches to Revenue and Expenses Budgets

Key terms: budget, budgetary system, cash flow, liquidity, solvency

1. Introducere societăţilor, respectiv obţinerea de profit sau gestio­

8 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2014

mai 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 9

Plăţile Datoriile iniţiale Cheltuielile previzionate Datoriile la sfârşitul

10 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2014

Indiferent de procedeul de dimensionare a chel­ VPFj = veniturile din producţia fabricată în

mai 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 11

þ Cheltuielile salariale ale muncitorilor direct

compartimente funcţionale, conform modelului re­ în care:

12 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2014

þ Procedeul poate fi utilizat pentru determina­

mai 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 13

Illustrating the Latest Amended Requirements in the Accounting Regulations

Actualmente, contabilitatea pe plan mondial se de dezvoltare a companiilor multinaţionale şi a inves­

14 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2014

La nivelul referenţialului contabil internaţional, perspectiva operatorului de reţea, deţinător al reţelei

mai 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 15

Ü Tratamentul contabil venituri, la data constatării drepturilor şi obli­gaţii­

Să se prezinte înregistrările contabile efectuate de cedent şi de cesionar.

Înregistrări contabile efectuate de cedent (entitatea X):

b) Încasarea sumei de la cesionar:

Înregistrări contabile efectuate de cesionar (entitatea Z):

16 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2014

c) Plata sumei către cedent:

d) Încasarea sumei de la entitatea Y:

e) Scoaterea din evidenţa extrabilanţieră a creanţei preluate prin cesionare:

Remarcă: anţelor se diminuează până la costul de achiziţie,

În anul 2013, entitatea X a preluat o creanţă de la entitatea Y în următoarele condiţii:

mai 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 17

b) Înregistrarea ajustării pentru depreciere a creanţei preluate:

c) Achitarea sumei către cedent:

Înregistrări contabile efectuate de cesionar (entitatea X) în anul 2014:

Concomitent se reiau la venituri ajustările pentru depreciere în cuantum de 5.000 lei:

b) Evidenţierea extrabilanţieră a creanţei la valoarea nominală:

18 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2014

mai 2014 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 19

N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

Amortizare anuală Amortizare cumulată Valoare contabilă netă

Ü Tratamentul contabil aferent trebuie conectate la cheltuielile finanţate din subven­

20 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2014

b) Încasarea subvenţiei pentru investiţii, în sumă de 12.000 lei:

Entitatea va prezenta în notele explicative informaţii referitoare la subvenţia primită, destinaţia ei şi

Parafrazându-l pe Abdou Diouf1, secretar general al francofoniei, care spunea că lim

l participarea la activitatea diferitelor structuri cu vocaţie internaţională, precum Organizaţia In

ternaţională Nonguvernamentală Acreditată (OING), Organizaţia Internaţională a Francofoniei, Reţeaua

1. Introducere societăţilor, respectiv obţinerea de profit sau gestio

Indiferent de procedeul de dimensionare a chel VPFj = veniturile din producţia fabricată în

compartimente funcţionale, conform modelului re în care:

þ Procedeul poate fi utilizat pentru determina

Actualmente, contabilitatea pe plan mondial se de dezvoltare a companiilor multinaţionale şi a inves

Ü Tratamentul contabil venituri, la data constatării drepturilor şi obligaţii

Ü Tratamentul contabil aferent trebuie conectate la cheltuielile finanţate din subven

d) Repartizarea şi a diferenţelor de preţ, respectiv a cheltuielilor de transport pentru ambalajele consu