Îndrumar de Pregătire Pentru Admiterea

Îndrumar de pregătire pentru
admiterea la programele de
master din cadrul Facultăţii de
Ştiinţe Economice
Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti

2020
Îndrumar de pregătire pentru
admiterea la programele de
master din cadrul Facultății de
Științe Economice
Autori:
Pentru domeniile de studii Administrarea Afacerilor și Management (pag. 5-46) itemii de
evaluare au fost elaborați de:
Albu Mădălina Mihaela, Andrei Jean Vasile, Brezoi Alina, Cristu Andreea-Alice,
Eftimie Mariana, Ene Corina, Gheorghe Ileana Georgiana, Ioniţă Amalia, Mihai
Maria Valia, Mitu Augustin Constantin, Mureşan Jianu Daniel, Oprea-Ciopi
Mihaela, Oţelea Mihaela, Popescu Cătălin Nicolae, Rădulescu Irina Gabriela, Sima
Violeta, Stancu Adrian, Ungureanu Adrian Nicolae, Uţă Daniela.
Pentru domeniul de studii Contabilitate (pag. 47-80)) itemii de evaluare au fost elaborați de:
Enescu George, Haralambie George Alin, Iov Daniela Rodica, Mincă Carmen
Veronica, Străoanu Boni Mihaela, Teodorescu Cristian Dragos, Țegledi Adriana
Monica.
Pentru domeniul de studii Informatică Economică (pag. 81-106)) itemii de evaluare au fost
elaborați de:
Bucur Cristian, Tănăsescu Ana, Tudorică Bogdan George, Vîlcu Gabriel Eduard.
Volum coordonat de Tudorică Bogdan George.
Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești

2020
Copyright©2020 Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii
Autorii poartă întreaga răspundere morală, legală şi materială faţă de editură

şi terţe persoane pentru conţinutul lucrării.
ISBN 978-973-719-784-9
Control ştiinţific:
Prof. univ. dr. ing. Dorel Dușmănescu
Conf. univ. dr. Mirela Panait
Redactor:
Prof. univ. dr. ing. Dorel Dușmănescu
Tehnoredactare computerizată:
Lector univ. dr. Bogdan Tudorică
Coperta:
Lector univ. dr. Bogdan Tudorică
Director editură:
Prof. univ. dr. ing. Şerban Vasilescu
Adresa:
Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti
Bd. Bucureşti 39, cod 100680
Ploieşti, România
Tel. 0244-573171, Fax. 0244-575847
http://editura.upg-ploiesti.ro/
Cuprins
Cuvânt înainte................................................................................................................... 3
Domeniile de studii Administrarea Afacerilor și Management........................................ 5
Prezentarea programelor de studii AAIPG, AFPD, SAI, MSB, MSM, și MSP........... 5
Administrarea Afacerilor în Industria de Petrol și Gaze (AAIPG)........................... 5
Administrarea și Finanțarea Proiectelor de Dezvoltare (AFPD) .............................. 7
Strategii în Afaceri Internaționale (SAI) .................................................................. 9
Managementul Sistemului Bancar (MSB).............................................................. 11
Managementul Sistemelor Microeconomice (MSM) ............................................. 12
Managementul Sectorului Public (MSP) ................................................................ 14
Tematica și bibliografia pentru examenul de admitere la AAIPG, AFPD, SAI, MSB,
MSM, și MSP ............................................................................................................. 16
Tematică: ................................................................................................................ 16
Bibliografie: ............................................................................................................ 17
Teste grilă utile în pregătirea pentru examenul de admitere la AAIPG, AFPD, SAI,
MSB, MSM, și MSP................................................................................................... 17
Domeniul de studii Contabilitate .................................................................................... 47
Prezentarea programului de studii CFA...................................................................... 47
Tematica și bibliografia pentru examenul de admitere la CFA.................................. 49
Tematică: ................................................................................................................ 49
Bibliografie: ............................................................................................................ 51
Teste grilă utile în pregătirea pentru examenul de admitere la CFA .......................... 53
Domeniul de studii Informatică Economică ................................................................... 81
Prezentarea programului de studii TIA....................................................................... 81
Tematica și bibliografia pentru examenul de admitere la TIA ................................... 84
Tematică: ................................................................................................................ 84
Bibliografie: ............................................................................................................ 84
Teste grilă utile în pregătirea pentru examenul de admitere la TIA ........................... 85
În loc de încheiere......................................................................................................... 107
1
Cuvânt înainte
Lucrarea de față reprezintă forma publicată, cumulativă a Textelor grilă orientative pentru
admiterea la masterat prezente deja electronic pe site-ul Facultății de Științe Economice
din Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, împreună cu tematicile și bibliografiile
corespunzătoare și alte informații care să permită alegerea informată a unui program de
studii de master care să fie o bună continuare și completare a studiilor de licență.
Sunt conținute aici toate informațiile, sperăm noi, care să permită unui candidat să se
pregătească în bune condiții pentru admiterea la programele noastre de master:
Domeniul de studii Administrarea Afacerilor cu programele de master:
• Administrarea Afacerilor în Industria de Petrol și Gaze (AAIPG)

• Administrarea și Finanțarea Proiectelor de Dezvoltare (AFPD)
• Strategii în Afaceri Internaționale (SAI)
Domeniul de studii Contabilitate cu programul de master:
• Contabilitate, Fiscalitate și Audit (CFA)

Domeniul de studii Informatică Economică cu programul de master:
• Tehnologii Informatice pentru Afaceri (TIA)

Domeniul de studii Management cu programele de master:
• Managementul Sistemului Bancar (MSB)

• Managementul Sistemelor Microeconomice (MSM)
• Managementul Sectorului Public (MSP)
Înainte de a trece mai departe, ne face plăcere să vă prezentăm persoanele care au
contribuit în diverse moduri la alcătuirea acestei cărți:
Pentru domeniile de studii Administrarea Afacerilor și Management (pag. 5-46):
Rădulescu Irina Gabriela, Stancu Adrian, Andrei Jean Vasile, Eftimie Mariana,
Ene Corina, Mureşan Jianu Daniel, Ungureanu Adrian Nicolae, Brezoi Alina,
Cristu Andreea-Alice, Ioniţă Amalia, Mihai Maria Valia, Mitu Augustin
Constantin, Sima Violeta, Uţă Daniela, Popescu Cătălin Nicolae, Albu Mădălina
Mihaela, Gheorghe Ileana Georgiana, Oprea-Ciopi Mihaela, Oţelea Mihaela.
Pentru domeniul de studii Contabilitate (pag. 47-80):
Străoanu Boni Mihaela, Țegledi Adriana Monica, Iov Daniela Rodica, Mincă
Carmen Veronica, Enescu George, Haralambie George Alin, Teodorescu Cristian
Dragos.
Pentru domeniul de studii Informatică Economică (pag. 81-106):
Bucur Cristian, Tănăsescu Ana, Tudorică Bogdan George, Vîlcu Gabriel Eduard.
Volum coordonat de Tudorică Bogdan George.
Vă urăm spor la învățat și succes la examenul de admitere și vă așteptăm cu plăcere

la programele de master ale Facultății de Științe Economice din UPG Ploiești!
3
Domeniile de studii Administrarea Afacerilor și
Management
La Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Facultatea de Științe Economice, în cadrul

domeniului de studii Administrarea Afacerilor sunt disponibile următoarele programe de
master:
• Administrarea Afacerilor în Industria de Petrol și Gaze (AAIPG)
• Administrarea și Finanțarea Proiectelor de Dezvoltare (AFPD)
• Strategii în Afaceri Internaționale (SAI)
În cadrul domeniului de studii Management sunt disponibile următoarele programe de
master:
• Managementul Sistemului Bancar (MSB)
• Managementul Sistemelor Microeconomice (MSM)
• Managementul Sectorului Public (MSP)
Prezentarea programelor de studii AAIPG, AFPD, SAI, MSB,

MSM, și MSP
Administrarea Afacerilor în Industria de Petrol și Gaze (AAIPG)
Descrierea programului
Programul de master Administrarea Afacerilor în Industria de Petrol și Gaze este
conceput astfel încât să pregătească specialiști cu următoarele competențe:
• Cunoașterea, înțelegerea și utilizarea specializată a conceptelor, abordărilor,
teoriilor, modelelor și metodelor specifice administrării afacerilor în industria de
petrol și gaze; formarea și dezvoltarea aptitudinilor de lucru în condițiile mediului
de afaceri național și european specific industriei de petrol și gaze.
• Capacitatea de a integra în proiectele de dezvoltare rezultatele cercetării științifice
specifice industriei de petrol și gaze; capacitatea de antrenare în procesul derulării
proiectelor de dezvoltare din industria de petrol și gaze a diferitelor surse de
finanțare interne și externe. Capacitatea de a utiliza tehnica de calcul și
instrumentele software specifice activității de administrare a afacerilor din
industria de petrol și gaze.
• Abilitatea de a contribui la armonizarea intereselor (private, publice, individuale,
colective); implicare în proiectele de dezvoltare durabilă.
• Utilizarea de metode complexe în analiza proceselor implicate in dezvoltarea
națională și internațională din industria de petrol și gaze, formularea și examinarea
critică a strategiilor de dezvoltare națională și internațională din industria de petrol
și gaze.
• Analizarea integrată a evoluțiilor politice, economice, sociale și culturale cu
implicații în dezvoltarea națională și internațională din industria de petrol și gaze.
Interpretarea critică a metodelor de gestionare și conducere a unor organizații din
industria de petrol și gaze.
5
• Aplicarea unor criterii de ierarhizare pentru evaluarea unor inițiative, planuri și
proiecte aplicate în industria de petrol și gaze. Elaborarea unui proiect cuprinzând
strategii concrete folosite în asigurarea conducerii unei organizații din industria
de petrol și gaze.
Rezultatele cheie ale învățării

Absolvenții programului de master Administrarea Afacerilor în Industria de Petrol și
Gaze vor putea să realizeze:
• Cunoașterea, aprofundarea, explicarea, interpretarea și valorizarea integrativ
inovativă a conceptelor, abordărilor, teoriilor, metodologiilor, instrumentelor de
lucru și de cercetare, specifice administrării afacerilor în industria de petrol și
gaze.
• Aplicarea conceptelor, procedeelor și metodelor utilizate în administrarea
afacerilor din industria de petrol și gaze.
• Culegerea, analiza și interpretarea de date și informații referitoare la mediul de
afaceri național și European specific industriei de petrol și gaze
• Dezvoltarea capacității de antrenare în procesul derulării proiectelor de dezvoltare
din industria de petrol și gaze.
• Dezvoltarea capacității de utilizare a instrumentelor informatice specifice
activității de administrare a afacerilor din industria de petrol și gaze.
• Utilizarea metodelor și tehnicilor de organizare și prelucrare a datelor specifice
activității de administrare a afacerilor din industria de petrol și gaze.
• Dezvoltarea capacității de a elabora strategii și politici în industria de petrol și
gaze.
• Dezvoltarea capacității de a utiliza metode și tehnici de implementare a
strategiilor și politicilor în industria de petrol și gaze.
• Elaborarea și implementarea de sisteme manageriale în industria de petrol și gaze.
• Dezvoltarea capacității de a realiza, evalua și implementa proiecte complexe de
investiții în industria de petrol și gaze.
• Construirea și implementarea de instrumente și tehnici de analiză cantitativă, în
scopul evaluării riscurilor din industria de petrol și gaze.
• Implementarea celor mai bune practici pentru diminuarea riscurilor financiare și
operaționale
• Utilizarea instrumentelor specifice marketingului, în vederea implementării
eficiente a strategiilor comerciale
• Elaborarea de modele de evaluare a riscurilor și a performanțelor organizaților din
industria de petrol și gaze, utilizând metode cantitative de măsurare, previziune și
asistare a deciziilor specifice
• Dezvoltarea capacității de fundamentare a deciziilor în industria de petrol și gaze.
• Dezvoltarea capacității de evaluare și optimizare a structurii organizațiilor din
industria de petrol și gaze, prin utilizarea unor metode și tehnici specifice.
• Utilizarea de instrumente specifice pentru evaluarea de planuri și proiecte aplicate
în industria de petrol și gaze.
• Elaborarea unui proiect cuprinzând strategii concrete folosite în asigurarea
conducerii unei organizații din industria de petrol și gaze.
6
Profilul ocupațional al absolvenților
Absolvenții programului de master sunt calificați să lucreze ca (sunt date codurile COR):
specialist strategie industrială (COR 242103); manager îmbunătățire procese (COR
242108); specialist îmbunătățire procese (COR 242102)
Administrarea și Finanțarea Proiectelor de Dezvoltare (AFPD)

Programul de master Administrarea și Finanțarea Proiectelor de Dezvoltare este
conceput astfel încât să pregătească specialiști cu următoarele competențe:
• Evaluarea mediului de afaceri al organizației privită ca sistem dinamic și deschis.
• Analiza informațiilor necesare si elaborării și implementării proiectelor de
dezvoltare.
• Evaluarea a riscurilor și oportunităților aferente implementării și derulării
proiectelor de dezvoltare.
• Utilizarea de metode, tehnici si instrumente pentru analiza economico-financiară
si gestionarea proiectelor de dezvoltare.
• Elaborarea si implementarea deciziei manageriale în cadrul proiectelor de
dezvoltare.
Absolvenții programului de master Administrarea și Finanțarea Proiectelor de
Dezvoltare vor putea să realizeze:
• Definirea si argumentarea avansată a conceptelor și teoriilor care fundamentează
economia de piață deschisă si a metodelor de evaluare a mediului de afaceri.
• Explicarea si argumentarea modalităților de evaluare a mediului de afaceri.
• Aplicarea integrată a conceptelor economiei de piață deschise si a metodelor de
evaluare a mediului internațional de afaceri.
• Evaluarea critică a conceptelor si teoriilor economiei de piață deschise si a
mijloacelor de evaluare a atributelor mediului de afaceri.
• Utilizarea metodelor de evaluare a mediului de afaceri pentru elaborarea de
proiecte de dezvoltare.
• Identificarea si definirea detaliata a sistemului conceptual si a informațiilor
necesare dezvoltării si implementării proiectelor de dezvoltare.
• Interpretarea informațiilor necesare fundamentării si derulării proiectelor de
dezvoltare
• Aplicarea integrată a sistemului conceptual si a informațiilor necesare elaborării
si implementării proiectelor.
• Formularea unui set relevant de indicatori aplicabili în diferite etape ale
implementării unui proiect de dezvoltare.
• Generarea de scenarii alternative pentru fundamentarea proiectelor de dezvoltare
pe baza informațiilor disponibile.
• Identificarea si descrierea detaliată a metodelor si tehnicilor de evaluare
cantitativă a riscurilor si a oportunităților pentru elaborarea si implementarea
proiectelor de dezvoltare.
7
• Explicarea si diferențierea metodelor si tehnicilor de evaluare cantitativă a
riscurilor si a oportunităților pentru elaborarea si implementarea proiectelor de
dezvoltare.
• Utilizarea adecvată a metodelor si tehnicilor de evaluare cantitativă a riscurilor si
a oportunităților pentru elaborarea si implementarea proiectelor de dezvoltare.
• Selectarea si valorificarea informațiilor relevante pentru dezvoltarea si
implementarea proiectelor de dezvoltare.
• Valorificarea metodelor si tehnicilor de evaluare cantitativă a riscurilor si a
oportunităților pentru dezvoltarea si implementarea proiectelor de dezvoltare.
• Identificarea si descrierea metodelor, tehnicilor si instrumentelor pentru
administrarea și finanțarea proiectelor de dezvoltare.
• Analiza comparativă a diferitelor metode, tehnici si instrumente pentru
• Aplicarea integrată a diferitelor metode, tehnici si instrumente pentru
• Organizarea gestiunii economico-financiare a proiectelor de dezvoltare pe baza
celor mai performante metode, tehnici si instrumente de analiză cantitativă si
calitativă.
• Proiectarea gestiunii economico-financiare a proiectelor de dezvoltare.
• Identificarea, definirea si explicarea proceselor si mecanismelor de adoptare a
deciziei în cadrul proiectelor de dezvoltare.
• Argumentarea alegerii unor mecanisme de luare a deciziei în proiectele de
dezvoltare.
• Implementarea unor procese si mecanisme de luare a deciziei în proiectele de
dezvoltare.
• Evaluarea critică a diferitelor procese si mecanisme de luare a deciziei în
proiectele de dezvoltare.
• Adoptarea celor mai bune procese si mecanisme de luare a deciziei în proiectele
de dezvoltare.
242207 Agent de dezvoltare ; 2421 Analiști de management si organizare ; 241307
Asistent analist ; 263125 Asistent de cercetare economist in gestiunea economica;
243217 Asistent director/responsabil de funcțiune (studii superioare); 263124 Cercetător
economist in gestiunea economica ; 142011 Conducător întreprindere mica ; 1420
Conducători de unități din domeniul comerțului ; 122 Conducători in domeniul vânzări,
marketing si dezvoltare; 111211 Consilier economic ; 263104
Consilier/expert/inspector/referent/economist in comerț si marketing; 263106
Consilier/expert/inspector/referent/economist in gestiunea economica ; 263101
Consilier/expert/inspector/referent/economist in management ; 263107 Consultant in
management ; 214134 Consultant sistem de calitate ; 112027 Director departament
cercetare-dezvoltare ; 112020 Director economic ; 112026 Director incubator tehnologic
de afaceri; 112004 Director societate comerciala ; 241263 Evaluator proiecte ; 242213
Expert accesare fonduri structurale si de coeziune europene ; 132450 Manager
aprovizionare ; 241226 Manager de operațiuni/produs ; 242101 Manager proiect; 242108
8
Manager îmbunătățire procese; 263126 Secretar economic (studii superioare) ; 242102
Specialist îmbunătățire procese ; 242110 Specialist in planificarea, controlul si raportarea
performantei economice ; 241311 Specialist/analist organizare ; 122313 Director proiect;
122314 Șef proiect/program.
Strategii în Afaceri Internaționale (SAI)

Programul de master Strategii de Afaceri Internaționale este conceput astfel încât să
pregătească specialiști cu următoarele competențe:
• Evaluarea mediului internațional de afaceri
• Utilizarea de metode, tehnici si instrumente complexe in analiza proceselor
economice derulate la nivel internațional
• Formularea strategiilor de dezvoltare internațională
• Evaluarea cantitativa a riscurilor si oportunităților specifice derulării afacerilor la
nivel internațional
• Elaborarea si implementarea deciziei manageriale în mediul internațional de
afaceri
• Susținerea capacitații instituționale a entităților implicate in mediul de afaceri
internațional
Absolvenții programului de master Strategii de Afaceri Internaționale vor putea să
realizeze:
• Definirea si argumentarea avansată a conceptelor și teoriilor care fundamentează
economia de piață deschisă si a metodelor de evaluare a mediului internațional de
afaceri
• Explicarea si argumentarea modalităților de evaluare a mediului internațional de
afaceri
• Aplicarea integrată a conceptelor economiei de piață deschise si a metodelor de
evaluare a mediului internațional de afaceri
• Evaluarea critică a conceptelor si teoriilor economiei de piață deschise si a
mijloacelor de apreciere a atributelor mediului internațional de afaceri
• Utilizarea metodelor de evaluare a mediului internațional de afaceri pentru
elaborarea sintezelor si cercetărilor proprii
• Elaborarea unor analize detaliate privind contextul dezvoltării internaționale si
comunicarea acestora actorilor interesați
• Studiul integrat al evoluțiilor pe plan economic, politic, cultural si social cu
implicații in mediul internațional de afaceri
• Elaborarea unor analize structurate asupra noilor provocări ale mediului
internațional de afaceri
• Conceperea si utilizarea unor standarde de evaluare a proceselor economice
desfășurate la nivel internațional
• Generarea de scenarii alternative in studiul dezvoltării internaționale
• Definirea metodelor de elaborare a strategiilor de dezvoltare internațională
• Determinarea diverselor condiții ale procesului de dezvoltare internațională
9
• Revizuirea si adaptarea unor componente ale strategiei de dezvoltare in funcție de
evoluția mediului internațional de afaceri
• Selectarea si utilizarea unor criterii specifice de evaluare a unor componente ale
strategiilor de dezvoltare internațională
• Proiectarea si prezentarea unei strategii sectoriale încadrate in contextul mediului
internațional de afaceri
• Identificarea si descrierea metodelor si tehnicilor de evaluare cantitativa a
riscurilor si oportunităților specifice derulării afacerilor la nivel internațional
• Explicarea si diferențierea metodelor si tehnicilor de evaluare cantitativa a
riscurilor si oportunităților specifice derulării afacerilor la nivel internațional
• Aplicarea integrată a diferitelor metode, tehnici si instrumente pentru
administrarea și finanțarea afacerilor internaționale
• Organizarea gestiunii economico-financiare a afacerilor internaționale pe baza
celor mai performante metode, tehnici si instrumente de analiză cantitativă si
calitativă
• Proiectarea gestiunii economico-financiare a afacerilor internaționale
• Identificarea, definirea si explicarea proceselor si mecanismelor de adoptare a
deciziei în mediul internațional de afaceri
• Argumentarea alegerii unor mecanisme de luare a deciziei în mediul internațional
de afaceri
• Implementarea unor procese si mecanisme de luare a deciziei în afacerile derulate
la nivel internațional
• Evaluarea critică a diferitelor procese si mecanisme de luare a deciziei în afacerile
derulate la nivel internațional
• Adoptarea celor mai bune procese si mecanisme de luare a deciziei în afacerile
derulate la nivel internațional
• Recunoașterea si analizarea principiilor managementului organizațiilor ce
activează in mediul de afaceri internațional
• Interpretarea critica a metodelor de conducere a organizațiilor ce activează in
mediul de afaceri internațional
• Aplicarea flexibila a metodelor de lucru in simularea conducerii si gestionarii
organizațiilor ce activează in mediul de afaceri internațional
• Utilizarea selectiva a unor criterii complexe pentru evaluarea managementului
organizațiilor ce activează in mediul de afaceri internațional
• Elaborarea unui proiect ce cuprinde strategii folosite in asigurarea conducerii unei
organizații ce activează in mediul de afaceri internațional
241919 Manager de proiect / manager de proiect internațional; 242214 Consilier afaceri
europene; 243217 Asistent director / responsabil de funcțiune (studii superioare); 1420
Conducători de unități din domeniul comerțului; 122 Conducători in domeniul vânzări,
marketing si dezvoltare; 111211 Consilier economic; 263104 Consilier / expert /
inspector / referent/ economist in comerț si marketing; 112020 Director economic;
112026 Director incubator tehnologic de afaceri; 112004 Director societate comerciala;
242101 Manager proiect; 122313 Director proiect; 122314 Șef proiect/program; 243213
10
Expert relații externe; 242215 Referent relații externe; 121126 Manager relații financiare
externe; 132414 Șef birou / serviciu relații internaționale; 263105 Consilier / expert/
inspector/referent/economist in relații economice internaționale; 263123 Asistent de
cercetare/economist in relații economice internaționale.
Managementul Sistemului Bancar (MSB)

Programul de master Managementul Sistemului Bancar este conceput astfel încât să
• Culegerea, analiza și interpretarea de date și informații referitoare la activitatea
entităților publice și băncilor comerciale și utilizarea bazelor de date în aplicarea
metodelor, tehnicilor și procedurilor manageriale
• Identificarea, analiza și gestionarea elementelor care definesc mediul intern și
extern entităților publice și băncilor comerciale prin diagnosticare și analiză
SWOT
• Fundamentarea, adoptarea și implementarea deciziilor în cazul entităților publice
și băncilor comerciale
• Execuția de operațiuni și tranzacții financiare specifice entităților publice și
băncilor comerciale
Absolvenții programului de master Managementul Sistemului Bancar vor putea să
realizeze:
• Descrierea principalelor concepte, instrumente, metodologii și proceduri utilizate
în organizarea și funcționarea instituțiilor de credit (bănci comerciale) și
structurilor specifice sectorului public
• Modalități de obținere și prelucrare a datelor și informațiilor în cadrul activităților
de management specifice domeniului bancar
• Aplicarea principiilor și metodelor de bază ale managementului in sectorul bancar
pentru rezolvarea de probleme specifice
• Analiza multicriterială a structurilor și proceselor organizaționale specifice
domeniului bancar și a relațiilor cu domeniul public
• Elaborarea de proiecte profesionale /de cercetare vizând optimizarea proceselor
de management privind funcționarea unor instituții de credit sau structuri din
sectorul public
• Definirea conceptelor, explicarea clară și corectă a elementelor care definesc
mediul intern și extern ale sistemului bancar și interdependența cu sistemul public
sau privat
• Utilizarea cunoștințelor de bază pentru identificarea și analiza elementelor care
caracterizează mediul intern și extern ale sistemului bancar, inclusiv analiza
SWOT
• Explicarea clară, a problematicii manageriale din sectorul bancar în conformitate
cu managementul resurselor umane, dar și cu principiile de etică și deontologie
profesională
11
• Utilizarea principalelor informații obținute pe baza analizelor efectuate precum și
a bazelor de date referitoare la sistemul bancar pentru asigurarea gestionării
corespunzătoare a acestuia, cu respectarea eticii și deontologiei profesionale
• Elaborarea de proiecte profesionale /de cercetare vizând gestionarea proceselor
de management privind funcționarea instituțiilor de credit sau structurilor din
sectorul public
• Identificarea principalelor elemente care stau la baza fundamentării și adoptării
deciziilor în domeniul bancar
• Identificarea, cunoașterea și aplicarea unor metode cantitative moderne de analiză
a datelor care vor sta la baza fundamentării deciziilor în domeniul bancar
• Prezentarea orală și scrisă, cu un grad ridicat de acuratețe, a unor concluzii
structurate specifice domeniului bancar
• Aprecierea și evaluarea informațiilor transmise, în vederea fundamentării
deciziilor în domeniul bancar
• Elaborarea unor proiecte profesionale de perfecționare a comunicării in sectorul
bancar, valorificând bunele practici existente la nivel european precum si
identificarea si potențarea unor canale de comunicare eficienta (prin sondaj,
chestionare)
• Cunoașterea organizării instituționale a sectorului bancar, cu definirea exactă a
specificului instituțional și a interdependențelor organizaționale
• Alcătuirea și administrarea bazelor de date, cu stăpânirea procedurilor și
aplicațiilor software specifice instituțiilor de credit si utilizarea de modele și soft
uri specifice în organizarea instituțiilor de credit pentru a realiza proiecții
manageriale
• Simularea unor operațiuni și tranzacții financiare specifice sectorului bancar
• Efectuarea operațiunilor și tranzacțiilor financiar-bancare cu respectarea eticii și
deontologiei profesionale
• Întocmirea unor proiecte de cercetare științifică prin însușirea regulilor de bază
ale redactării textelor științifice (înțelegerea rolului redactării unui text științific
în cadrul larg al cercetării științifice).
Absolvenții programului de master sunt calificați să lucreze ca: Administrator bancar /
produs leasing, Consilier financiar-bancar, Ofițer bancar (credite, marketing, produse si
servicii bancare)
Managementul Sistemelor Microeconomice (MSM)

Programul de master Managementul Sistemelor Microeconomice este conceput astfel
încât să pregătească specialiști cu următoarele competențe:
• Elaborarea de studii, rapoarte și sinteze necesare mediului operațional, având la
bază cunoașterea, înțelegerea și utilizarea de concepte, metode și instrumente
specifice managementului
12
• Analiza sistemică și soluționarea de probleme în contexte predefinite, prin
utilizarea cunoștințelor și abilităților conceptual metodologice pentru înțelegerea
comportamentelor actorilor din mediul economic
• Fundamentarea, conceperea și aplicarea de strategii, implementarea de programe
și proiecte complexe prin utilizarea critic constructivă a cunoștințelor teoretice și
a deprinderilor practice
• Dobândirea de cunoștințe care să asigure înțelegerea proceselor complexe care se
desfășoară în mediul economic și formarea unei viziuni economice sistemice
asupra funcționării și dezvoltării firmei în condițiile economiei de piață
• Dezvoltarea deprinderilor de evaluare și analiză a fenomenelor economice și
financiare în vederea adoptării deciziilor în condiții de eficientă economică

Absolvenții programului de master Managementul Sistemelor Microeconomice vor
putea să realizeze:
• Cunoașterea, aprofundarea, explicarea, interpretarea și valorizarea integrativ
inovativă a conceptelor, abordărilor, teoriilor, metodologiilor și instrumentelor de
lucru și de cercetare specifice managementului sistemelor microeconomice
• Aplicarea conceptelor, procedeelor și metodelor folosite în managementul
sistemelor microeconomice
• Culegerea, analiza și interpretarea de date și informații referitoare la activitatea
entităților de tip microeconomic și utilizarea bazelor de date în aplicarea
metodelor, tehnicilor și procedurilor manageriale
• Dezvoltarea capacității de analiză, evaluare, diagnosticare, coordonare și
conducere a activităților din diverse sectoare economice
• Dezvoltarea capacității de utilizare a instrumentelor informatice destinate
managementului
• Utilizarea metodelor și tehnicilor de organizare și prelucrare a datelor specifice
managementului în vederea procesării automate cu ajutorul sistemelor de calcul
• Elaborarea de strategii și politici și utilizarea de metode și tehnici de implementare
a acestora
• Elaborarea și implementarea sistemului managerial și a subsistemelor sale
• Dezvoltarea capacității de a realiza, evalua și implementa proiecte complexe de
investiții
• Dezvoltarea aptitudinilor de a realiza propuneri de proiecte ce vizează programele
UE
• Construirea și implementarea de instrumente și tehnici de analiză cantitativă
macro și micro prudențiala, în scopul evaluării riscurilor care pot afecta
stabilitatea financiară a sistemelor microeconomice
• Evaluarea activelor și pasivelor firmei, optimizarea performanțelor și
implementarea celor mai bune practici pentru diminuarea riscurilor financiare și
operaționale
• Utilizarea instrumentelor specifice marketingului/comerțului clasic și/sau
electronic în vederea implementării eficiente a strategiilor comerciale
13
• Identificarea, analiza și gestionarea resurselor umane care definesc mediul intern
și extern entităților de tip microeconomic prin diagnosticare și analiză SWOT a
resurselor umane aferente acestor organizații
• Elaborarea de modele microeconomice de evaluare a riscurilor și a performanțelor
firmei, utilizând multiple metode cantitative de măsurare, previziune și asistare a
deciziilor specifice
• Analiza și evaluarea resursei umane, implementarea celor mai bune tehnici de
motivare și recompensare a performanțelor
• Dezvoltarea capacității de evaluare și optimizare a structurii firmei prin utilizarea
unor metode și tehnici specifice
• Fundamentarea, adoptarea și implementarea deciziilor în domeniul resurselor
umane în cazul entităților de tip microeconomic

Manager general – 112028; Director economic – 112020; Consultant în management –
263107
Managementul Sectorului Public (MSP)

Programul de master Managementul Sectorului Public este conceput astfel încât să
• Utilizarea conceptelor și principiilor fundamentale de management privind
organizarea și funcționarea structurilor din sectorul public pentru inserția
profesională în instituții publice sau în instituțiile private
• Identificarea și aplicarea dispozițiilor legale naționale și europene, cu privire la
managementul sectorului public, inclusiv inițierea și formularea de propuneri de
acte legislativ normative
• Comunicarea orală și scrisă a unor mesaje structurate referitoare la o problematică
dată din sectorul public
• Soluționarea atât a problemelor legate de organizarea structurală, la nivel central
și local, cât și a problemelor specifice activității din sectorul public
• Capacitatea de gestionare a activităților specifice sectorului public, cu respectarea
eticii și deontologiei profesionale
• Capacitatea de identificare și analiză a problemelor de comunicare din sectorul
public și aplanarea conflictelor în mod cooperant, flexibil și eficient
Absolvenții programului de master Managementul Sectorului Public vor putea să
realizeze:
• Descrierea principalelor concepte, teorii, metodologii și proceduri utilizate în
organizarea și funcționarea instituțiilor și structurilor specifice sectorului public
14
• Formularea de ipoteze și operaționalizarea conceptelor cheie și a principiilor
fundamentale pentru explicarea și interpretarea fenomenelor cu care se confruntă
sistemul de management din sectorul public
• Aplicarea principiilor și metodelor de bază ale managementului în sectorul public
pentru rezolvarea de probleme specifice
• Analiza multicriterială a structurilor și proceselor organizaționale, a bugetelor și
normelor juridice,
• folosind metode standard de evaluare
• Elaborarea de proiecte profesionale/de cercetare vizând optimizarea proceselor de
management privind funcționarea unor instituții sau structuri din sectorul public
• Definirea conceptelor, explicarea clară și corectă a actelor legislativ normative
relevante pentru sectorul public
• Utilizarea cunoștințelor de bază pentru explicarea dimensiunii strategice a
adoptării diverselor acte legislativ normative referitoare la sectorul public
• Utilizarea principalelor baze de date referitoare la acte normative din România și
Uniunea Europeană pentru identificarea celor mai importante norme relevante
pentru diverse aspecte concrete ale funcționării managementului unor instituții din
sectorul public
• Analizarea, compararea și ordonarea prevederilor legale/normative, potrivit
criteriilor de importantă și/sau urgenta
• Elaborarea unor proiecte profesionale privind inițierea și formularea de acte
legislativ-normative, incluzând formularea expunerii de motive și a textului
respectivelor acte
• Identificarea principalelor modalități de comunicare în sectorul public, precum și
a particularităților și implicațiilor acestora
• Interpretarea particularităților diverselor contexte în care trebuie să fie prezentate
informațiile specifice sectorului public
• Prezentarea orală și scrisă, cu un grad ridicat de acuratețe, a unor mesaje
structurate referitoare la o problemă specifică sectorului public
• Aprecierea și evaluarea informațiilor transmise, în raport de nivelul de cunoaștere
și înțelegere al grupul țintă vizat
• Elaborarea unor proiecte profesionale de perfecționare a comunicării în sectorul
public, valorificând bunele practici existente la nivel european, precum și
identificarea și potențarea unor canale de comunicare eficientă
• Cunoașterea organizării instituționale la nivel central și local a sectorul public, cu
definirea clară a specificului instituțional și a interdependențelor organizaționale
• Alcătuirea și administrarea bazelor de date, cu stăpânirea procedurilor și
aplicațiilor software, în organizarea instituțională centrală și locală din sectorul
public
• Utilizarea de modele și soft-uri specifice în organizarea instituțională centrala și
locală din sectorul public, în vederea realizării de proiecții manageriale și
elaborării de proiecte de politici publice și sociale
• Analizarea și evaluarea activităților specifice privind strategiile de organizare
instituțională, centrală și locală din sectorul public
15
• Realizarea unor diagnostice globale la nivel central sau locale ale organizării
sectorului public prin analiza SWOT
• Capacitatea de abordare a problematicii manageriale din sectorul public în
conformitate cu managementul resurselor umane, dar și cu principiile de etică și
deontologie profesională
• Utilizarea cunoștințelor de bază pentru explicarea și interpretarea fenomenelor și
proceselor specifice sistemului de management din sectorul public
• Folosirea instrumentelor și metodele moderne de management strategic și de
managementul resurselor umane, în limitele codului de conduită a funcționarului
public
• Utilizarea criteriilor și metodelor standard de evaluare a proceselor manageriale
în sectorul public și a performanțelor profesionale înregistrate de funcționarii
publici
• Capacitatea de analiză a funcțiilor managementului din sectorul public și
monitorizarea aplicării recomandărilor
• Definirea, clasificarea și stabilirea situațiilor conflictuale, pe de o parte, dar și
capacitatea de rezolvare, pe de altă parte, a aspectelor generatoare de conflicte și
comunicare neadecvată
• Alegerea celor mai potrivite tehnici de soluționare a conflictelor și a
instrumentelor de combatere a problemelor de comunicare, în concordanță cu
cauzele generatoare
• Stabilirea, dezvoltarea și implementarea de strategii comunicaționale, precum și
de soluționare a conflictelor
• Analizarea și evaluarea, mai întâi a situațiilor problematice, apoi a celor apărute
după adoptarea strategiilor de înlăturare a lor, în vederea prevenirii și eliminării
deficiențelor în comunicare, cu scopul de e evita generarea de conflicte
• Întocmirea unor proiecte de cercetare prin identificarea timpurie - prin sondaj,
chestionar - a potențialelor situații conflictuale sau de comunicare ineficientă din
sectorul public
Administrator public - cod COR 242208; Consilier administrație publică - cod COR
242201; Manager proiect - cod COR 242101.
Tematica și bibliografia pentru examenul de admitere la

AAIPG, AFPD, SAI, MSB, MSM, și MSP
Tematică:
1. Nevoi și resurse. Activitatea economică.
2. Producătorul. Factorii de producție. Costul de producție. Tipologia costurilor.
3. Eficiența economica - conținut și indicatori. Productivitatea și rentabilitatea.
4. Piața și concurența. Tipologia piețelor. Salariul și piața muncii. Piața monetara și
piața capitalurilor.
16
5. Modele și tehnici de management;
6. Factorii care determină mărimea și structura consumului;
7. Investițiile; conținut, rol și surse de finanțare;
8. Integrarea economică europeană. Politici și instrumente comerciale. Convergența
economică;
9. Dezechilibrele macroeconomice. Inflația. Șomajul;
10. Indicatorii macroeconomici de rezultate;
11. Gestionarea resurselor umane.
Bibliografie:
1. Cătălin Popescu, Managementul resurselor umane. Aspecte teoretice și practice, Editura
Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2007
2. Cătălin Popescu, Mădălina Albu, Mihaela Oțelea – Metode, tehnici și instrumente
aplicate în management, Ed. Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2012;
3. Coralia Angelescu (coordonator) – Economie – Teste grila, Biblioteca digitala A.S.E.,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=385&idb=24
4. Dinu, V. (coordonator) Fundamentele științei mărfurilor, Editura ASE, 2008
5. Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă, Constantin Popescu – Economie, manual universitar,
Editura Economica, Buc. 2001;
6. Iamandi, I. E., Responsabilitatea socială corporativă în companiile multinaționale,
Editura Economică, București, 2010
7. Lădaru, Georgiana Raluca; Sima, Violeta, Introducere in cercetări de marketing, Ed.
ASE, București, 2017
8. Matei, M, Responsabilitatea socială a corporaţiilor şi instituţiilor şi dezvoltarea
durabilă a României, Editura Expert, Bucureşti, 2013
9. Mitu Augustin, Daniela Uță, Marketing – Aplicații, studii de caz, teste grilă, editura
Universității Petrol Gaze din Ploiești, 2008
10. Mitu Augustin, Sima Violeta, Daniela Uță, Manual de Marketing, Editura
Universității Petrol Gaze Ploiești, 2016
11. Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, Economie politica , ed. Teora, 2000
12. Petrescu, V. Expertiza calității mărfurilor, Editura ASE, București, 2005
13. Rădulescu Irina Gabriela – Integrare economică regională, Ed. Universității Petrol-Gaze
din Ploiești, 2007;
14. Sima, Violeta, Cercetări de marketing - Abordări, metode, aplicații, Ed. Karta Graphic,
Ploiești, 2011
15. Stanciu, C., Fundamentele științei mărfurilor, Editura Pro Universitaria, București,
2012
Teste grilă utile în pregătirea pentru examenul de admitere la

AAIPG, AFPD, SAI, MSB, MSM, și MSP
Testele grilă următoare urmăresc tematica prezentată mai sus și pot fi utilizate în cadrul
studiului pentru admiterea la programele de master AAIPG, AFPD, SAI, MSB, MSM, și
MSP, în scopul consolidării cunoștințelor. Nu recomandăm memorarea literală a acestor
teste grilă, întrucât ele nu se vor regăsi exact în această formă în subiectele de examen.
17
1 Un agent economic, pentru a fi considerat comerciant trebuie să îndeplinească
anumite condiţii:
A să facă acte de comerţ
B să realizeze acte de comerţ în mod obişnuit, ceea ce presupune repetabilitatea
operaţiunilor respective
C să acţioneze în numele său personal
D să transforme realizarea actelor respective în profesia sa de bază sau accesorie
E toate răspunsurile anterioare √
2 Resursele umane comerciale (personalul comercial) este definit prin:
A numărul şi structura sa
B capacitatea de muncă
C munca desfăşurată de fiecare individ conform profesiunii sale
D A+B+C √
E A+B
3 Prețul relativ (raportul de schimb) al unui bun economic se exprimă în funcție
de:
A prețul unui bun considerat etalon √
B prețul celor mai scumpe mărfuri
C calitatea acelui bun
D preferințele consumatorilor
E prețul mărfurilor alimentare
4 Omogenitatea perfectă intrinsecă și extrinsecă a tuturor bunurilor care fac
obiectul tranzacțiilor pe piață constituie o trăsătură a:
A pieței de oligopol
B pieței monopolistice
C pieței cu concurență pură șsi perfectă √
D tuturor piețelor
E piețelor cu concurență imperfectă
5 Legea generală a ofertei exprimă relațiile de cauzalitate dintre cantitatea
oferită și:
A costul total
B prețul unitar √
C preferințele clienților
D costul distribuției
E condițiile pieței
6 Piețele fluide se caracterizează prin:
A dinamism și adaptabilitate la schimbări √
B conservatorism
C reacții imperceptibile la schimbări
18
D neadaptarea agenților economici
E toate răspunsurile anterioare
7 Două sau mai multe bunuri sunt omogene intrinsec atunci când au proprietăți
identice cum ar fi:
A modul de ambalare
B condițiile și termenii de comercializare
C formă, culoare, compoziție, calitate √
D condiții de livrare și de plată
E politica de promovare
8 Magazinele care comercializează articole pentru sportivi, constituie un
exemplu de specializare:
A monoprodus
B monoclientelă √
C bisectorială
D monopreț
E diversă
9 Relațiile interne ale structurilor comerciale sunt cele referitoare la:
A raporturile cu clienții
B probleme de aprovizionare
C raporturile cu propriul personal √
D raporturi cu instituțiile financiare
E plata impozitelor și taxelor
10 Stocurile de mărfuri existente în diferite etape ale circuitului economic
formează:
A oferta reală
B oferta efectivă
C producția totală
D stocurile de siguranță
E oferta pasivă √
11 Defectul critic este acela care:
A este susceptibil să provoace o defectare previzibilă sau să reducă parţial
utilitatea pentru care produsul a fost desemnat
B afectează în mică măsură funcţionarea eficientă a unui produs
C este susceptibil să conducădela întreţinere
utilizatorilor/personalului lipsă de securitate
şi ar putea
sausă
la împiedice
riscul de accidentare
îndeplinireaa √
funcţiilor de bază ale produselor

D constă în neconformitatea unităţii de produs cu condiţiile prestabilite, pentru
una dintre caracteristicile sale
E generează o insatisfacţie psihologică pentru consumator
19
12 Neconcordanţa dintre calitatea contractată (respectiv prescrisă şi omologată)
şi calitatea reală a lotului de marfă este o sursă de litigii în relaţiile comerciale
atunci când se constată la:
A livrarea loturilor de produse
B transportul loturilor de produse
C recepţia loturilor de produse √
D depozitarea loturilor de produse
E întocmirea raportului de expertiză asupra mărfurilor
13 Prin regimul optim de depozitare a produselor se înţelege:
A atmosfera specifică a spaţiilor de depozitare
B igiena din spaţiul de depozitare şi respectarea vecinătăţii admise a produselor
C existenţa unui echilibru între acţiunea factorilor interni şi externi √
D tipul ambalajului
E temperatura şi umiditatea spaţiului de păstrare
14 Pe parcursul păstrării, sub influenţa factorilor interni şi externi, modificările
legate de calitatea mărfurilor sunt de ordin:
A fizic, chimic şi biochimic √
B fizic
C chimic
D fizic şi biochimic
E microclimatic
15 Falsificarea produselor se face având drept scop:
A dorinţa de apariţie pe piaţă a produselor noi
B lărgirea gamei sortimentale
C îmbunătăţirea calităţii unor produse
D câştigarea unui avantaj competitiv prin calitate
E obţinerea de venituri ilicite √
16 Principalii factori de mediu ai spaţiilor de depozitare sunt:
A temperatura atmosferică
B compoziţia chimică a aerului şi circulaţia lui
C factorii biologici
D umiditatea aerului
E toţi factorii indicaţi anterior √
17 Ciclul de viață al unui produs se referă la:
A durata de viaţă pe raft a produsului
B distanţa între momentul punerii în vânzare şi vânzarea efectivă a produsului
C procesul complet parcurs de produs între lansarea sa pe piaţă şi declin √
D durata aferentă acordării garanţiei/service-ului
E termenul său de valabilitate
20
18 Contrafacerea, imitarea sau falsificarea fără drept a unei mărci în scopul
inducerii în eroare a publicului asupra calităţii produselor/serviciilor la care se
referă marca reprezintă:
A o uzanţă a circuitului tehnico-economic internaţional al mărfurilor
B o practică a concurenţei loiale
C o infracţiune √
D un fenomen generalizat care aduce beneficii economiei globale
E un drept al producătorului/distribuitorului
19 Capacitatea, reală sau presupusă, a unui bun de a satisface o nevoie umană
prin folosirea sa, dată de ansamblul proprietăţilor sale, reprezintă:
A utilitatea marginală
B utilitatea √
C vandabilitatea
D elasticitatea cererii
E calitatea prescrisă
20 Avariile mărfurilor se pot produce:
A atât la mărfurile aflate în spaţii de depozitare fixe, cât şi mobile √
B doar la mărfurile aflate în spaţii fixe de depozitare
C doar la mărfurile aflate în spaţii mobile de depozitare
D la mărfurile degradate anterior
E doar la transportul pe distanţe mari
21 Principalul obiectiv al Fondului Social European îl constituie:
A corectarea dezechilibrelor regionale, fiind orientat către infrastructură,
investiții productive și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii
B folosire
adaptarea și modernizarea
a forței de muncă politicilor și sistemelor de educație, formare și √
C regularizarea prețurilor agricole, protejarea agricultorilor comunitari, prin

subvenții, de concurența externă, restructurarea producției agricole
comunitare în scopul creșterii randamentului
D finanțarea proiectelor ce servesc la promovarea integrării europene și întărirea
coeziunii economice și sociale în Uniunea Europeană
E elaborarea politicii monetare unice a UE, administrarea EURO, asigurarea
stabilității prețurilor, gestionarea rezervelor valutare și coordonarea
Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC)
22 Care dintre următoarele instituții europene este considerată gardianul
tratatelor ?
A Comisia Europeană √
B Consiliul de Miniștri European
C Consiliul European
D Parlamentul European
21
E Curtea Europeană de Conturi
23 In funcție de obiectul impunerii, taxele vamale sunt:
A taxe vamale de import, taxe vamale autonome, taxe vamale de export
B taxe vamale autonome, taxe vamale de retorsiune, taxe vamale de tranzit
C taxe vamale de import, taxe vamale de export, taxe vamale de tranzit √
D taxe vamale de import, taxe vamale de retorsiune, taxe vamale de export
E taxe vamale autonome, taxe vamale de retorsiune, taxe vamale de export
24 Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) s-a creat prin :
A Tratatul de la Paris √
B Tratatul de la Roma
C Tratatul de la Amsterdam
D Tratatul de la Nisa
E Tratatul de la Lisabona
25 Prin ce se caracterizează, în principal, o piață comună?
A prin practicarea unui tarif exterior comun față de restul lumii
B prin libertatea de circulație deplină a bunurilor, serviciilor și factorilor de √
producție – capital și persoane
C prin suprimarea barierelor vamale interne și libera circulație a mărfurilor în
interiorul acelei zone
D prin armonizarea politicilor economice (agricole, fiscale etc.)
E prin practicarea unor politici sociale comune (de exemplu, asupra protecției
sociale)
26 Funcția de președinte al Consiliului European a fost instituită prin:
Tratatul de la Roma
A
Tratatul de la Nisa
B
Tratatul de la Lisabona
C √
Tratatul de la Amsterdam
D
Tratatul de la Paris
E
27 Care sunt funcțiile principale ale Parlamentului European?
A funcția jurisdicțională, funcția consultativă, funcția legislativă
B funcția jurisdicțională, funcția de supraveghere și control, funcția bugetară
C funcția consultativă, funcția legislativă, funcția bugetară
D funcția legislativă, funcția jurisdicțională, funcția bugetară
E funcția legislativă, funcția de supraveghere și control, funcția bugetară √
28 Unde și când a fost semnat Actul Unic European?
A Maastricht, 1993
B Paris, 1986
C Bruxelles, 1995
D Luxemburg, 1986 √
22
E Luxemburg, 1993
29 Care sunt statele fondatoare ale Comunității Economice Europene?
A Belgia, Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Olanda
B Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda √
C Austria, Belgia, Franța, Italia, Marea Britanie, Ungaria
D Danemarca, Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Suedia
E Austria, Belgia, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Spania
30 Impunerea vamală îndeplinește următoarele funcții:
funcție de natură fiscală, o funcție de natură protecționistă, o funcție de √
A onegociere
B o funcție de natură legislativă, o funcție de natură consultativă, o funcție de

natură protecționistă
C o funcție de natură protecționistă, o funcție de negociere, o funcție de natură
legislativă
D o funcție de natură fiscală, o funcție de negociere, o funcție de natură
consultativă
E o funcție de natură legislativă, o funcție de natură fiscală, o funcție de
negociere
31 Teoria virtuții a fost fundamentată de:
A Thomas Jefferson
B Jeremy Bentham
C Aristotel √
D John Stuart Mill
E John Locke
32 În teoria „stakeholders”:
A consolidarea
compania areprofiturilor
o responsabilitate
şi activităţilor
moralăsalefaţă de toţi cei care contribuie la √
B există o corespondenţă între această teorie şi responsabilitatea legală a

afacerilor de a aduce profit şi de a maximiza valoarea acţionarilor lor, în
limitele stabilite de lege
C firma există pentru a promova bunăstarea societăţii şi implică urmărirea unor
scopuri mai largi decât simpla maximizare a profitului acţionarilor
D un factor motivaţional al implicării firmelor în activităţile sociale promovarea
a ceea ce se numeşte „managementul bazat pe valori” (value-based
management)
E se poate stabili o analogie între această teorie şi responsabilitatea economică
a firmelor: companiile trebuie să respecte doar „regulile jocului” şi să câştige
avantaje de ordin economic în faţa concurenţilor; în rest, totul este permis
33 Identificați afirmația falsă care se referă la criticile cele mai frecvente care se
aduc corporaţiilor care activează pe plan multinaţional:
23
A Corporaţiile multinaţionale acţionează moral în ţările mai puţin dezvoltate √
prin exploatarea muncitorilor şi a resurselor naturale şi prin obţinerea unor
profituri exorbitante
B Corporaţiile multinaţionale beneficiază de anumite avantaje neloiale faţă de
concurenţii lor din ţările gazdă, în momentul în care îşi desfăşoară activitatea
în ţările în curs de dezvoltare
C Corporaţiile multinaţionale reprezintă principala cauză a sărăcirii ţărilor în
curs de dezvoltare (mai ales din punct de vedere cultural)
D Corporaţiile multinaţionale reprezintă principala cauză a tulburărilor sociale
din ţările în dezvoltare (se accentuează diferenţele dintre veniturile locuitorilor
ţărilor în curs de dezvoltare: cei care sunt angajaţi ai companiilor
multinaţionale câştigă mult peste venitul mediu din ţara respectivă, chiar dacă
societăţile multinaţionale îi plătesc cu sume de bani aflate mult sub salariile
din ţările de origine)
E Corporaţiile multinaţionale îşi transferă industriile dăunătoare şi poluante în
ţări în curs de dezvoltare (care din lipsă de reglementări bine puse la punct în
domeniu sau din sărăcie şi ignoranţă acceptă aceste industrii sau chiar le oferă
anumite facilităţi pentru a-şi implementa unităţile de producţie pe teritoriul
lor)
34 „Morala” pentru …………….. reprezintă „arta de a trăi în grup, prin care se
urmăreşte să se împiedice dezlănţuirea agresivităţilor şi să se apere interesul
pe termen lung, prin intermediul regulilor, acţiunilor şi valorilor comune,
fondate pe experienţă şi adevăr, insuflate prin educaţie şi asigurate printr-un
control social”:
A SUA
B Germania
C Japonia √
D Israel
E România
35 Imperialismul etic american este o problemă de actualitate pentru:
A Rusia
B China √
C Arabia Saudită
D Israel
E Germania
36 Menajele (gospodăriile) sunt agenți economici care îndeplinesc următoarele
funcții:
A Furnizează factorul de producție munca obținând venituri;
B Produc și vând bunuri economice realizând profituri;
C Sunt principalul cumpărător-consumator al bunurilor oferite de firme; √
D Sunt principalul decident în domeniul ofertei;
E Își produc singuri bunurile economice.
24
37 Care dintre următoarele enumerări reprezintă o resursă derivată:
A
Fondul funciar;
B
Populația;
C
Pădurile;
D
Zăcămintele minerale;
E
Inovațiile. √
38 Obiectul proprietății se limitează la:
A Bunuri finale;
B Bunuri primare;
C Bunuri materiale;
D Serviciile;
E Orice bun existent sau rezultat dintr-o activitate economică. √
39 Microeconomia studiază procesele și fenomenele economice la nivelul:
A Sectoarelor de activitate ale economiei;
B Firmei; √
C Economiei naționale;
D Internațional;
E Regional.
40 Cantitatea de bunuri economice produsă de țările dezvoltate:
A Depașește nevoile consumatorilor naționali;
B Este nelimitată;
C Este limitată; √
D Este preponderent pentru export;
E Este mai mică decât cea exportată.
41 Valoarea amortizată a unui utilaj, după un an de funcționare, este de 10 mii
u.m. Valoarea de achiziție a utilajului, dacă termenul de amortizare este de 5
ani, utilizându-se metoda de amortizare accelerate, este:
A 50.000 um;
B 40.000 um;
C 20.000 um; √
D 10.000 um;
E 60.000 um.
42 Amortizarea este un cost:
A Variabil;
B Material, aferent consumului de capital fix; √
C Aferent consumului de si
materii prime materiale ocazionat de producerea
bunului;
D Aferent consumului de muncă vie;
E Nicio afirmație nu este valabilă.
25
43 Sunt costuri variabile:
A Chiria;
B Dobânda aferentă creditului;
C Combustibilul pentru încălzirea birourilor personalului administrativ;
D Materiile prime utilizate pentru producerea bunului; √
E
Salariul directorului întreprinderii.
44 În orice economie de schimb, uzura morală:
A Se aplică oricărui tip de capital;
B Se referă doar la capitalul consumat;
C Se aplică doar capitalului fix; √
D Nu depinde de trecerea timpului;
E Nu există.
45 Dacă CTM0-CTM1= 1.000 um și CTM0+CTM1= 2.000 um, atunci valorile
variațiilor absolută și relativă ale costurilor unitare vor fi:
A 1.000 um și 33,33%;
B -2.000 um și 40,27%;
C – 1.000 u.m și 33,33%;
D – 1.000 um și -66,67%; √
E 2000 u.m și 59,73%.
46 Se da funcția costului total: CT= 2Q3– 3Q2 + 5Q- 20. Costul marginal, atunci
când producția sporește de la 8 la 10 bucăți, va avea valoarea:
A 439; √
B 407 ;
C 1730;
D 814;
E 20.
47 Costul marginal reprezintă:
A Suplimentul
produs; de cost necesar pentru obţinerea unei unităţi suplimentare de √
B Cheltuielile generate de procesul de producţie din momentul demarării şi până

la obţinerea produselor;
C Cheltuielile legate de ambalare, transport, publicitate, servicii de vânzare;
D Raportul dintre costul total şi volumul producţiei;
E Costul renunţării la cea mai bună variantă de utilizare a resurselor.
48 Productivitatea muncii reprezintă:
A Producţia totală realizată la nivel de firmă;
B Raportul dintre numărul de salariaţi şi numărul de ore lucrate;
C Raportul
obţinerea dintre
lui; volumul producţiei şi cantitatea de muncă cheltuită pentru √
26
D Raportul dintre fondul total de salarii şi numărul salariaţilor;
E Diferenţa dintre valoarea producţiei realizate şi cifra de afaceri.
49 O întreprindere își sporește succesiv numărul de salariați cu 4 noi angajați, ale
căror productivități marginale sunt: 3, 6, 10 și 5 (u.m./ salariat). Sporul
producției totale, prin angajarea celor 4 noi salariați, este de:
A 24 u.m; √
B 6 u.m.;
C 28 u.m.;
D Nu se poate determina, întrucât nu se cunoaște numărul inițial al salariaților;
E Nu se poate determina, întrucât nu se cunoaște valoarea producției inițiale
50 Dacă producția este maximă, întotdeauna:
A Productivitatea este maximă ;
B Profitul este maxim ;
C Costurile de producție sunt maxime;
D Suma datorată statului de către antreprenor, ca impozit pe profit, va fi maximă;
E Nici un răspuns nu e corect. √
51 În condițiile când prețul unitar al unui bun x este de 10 u.m./buc., cererea
lunară pentru acesta este de 400 bucăți. Prin modificarea prețului unitar la 8
u.m./buc., cererea lunară devine 490 bucăți. Ce valori are cifra de afaceri în
perioada de bază, respectiv în perioada curentă?
A 1.000 u.m.; 2.300 u.m.;
B 1.200 u.m.; 4.100 u.m.;
C 4.000 u.m.; 3.920 u.m.; √
D 2.000 u.m.; 1.500 u.m.;
E 3.500 u.m.; 2.800 u.m..
52 Rata rentabilităţii comerciale este:
A Raportul dintre cifra de afaceri şi profitul realizat;
B Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli;
C Raportul procentual dintre profit şi cifra de afaceri; √
D Raportul procentual dintre profit şi costul total;
E Totalul vânzărilor raportat la totalul costurilor.
53 În anul t0, rata profitului calculată la cifra de afaceri a fost de 10%. Anul
următor, cifra de afaceri devine 110 mii u.m., în creștere cu 10% față de anul
precedent. Masa profitului în anul t0 a fost de:
A 12 mii u.m. ;
B 90 mii u.m.;
C 100 mii u.m.;
D 10 mii u.m.; √
E 120 mii u.m.
27
54 Pentru un producător, profitul realizat în urma vânzării a 5 produse este de 100
u.m. Funcția costului este: CT= 200+5Q. Valoarea încasărilor este:
A 225 u.m.;
B 320 u.m.;
C 325 u.m.; √
D 725u.m.;
E 100 u.m.
55 Legea generală a cererii exprimă faptul că:
A Cererea evoluează în sens invers faţă de preţ; √
B Cererea şi oferta evoluează în acelaşi sens cu preţul;
C Preţul evoluează în sens invers faţă de cerere;
D Preţul nu influenţează cererea şi oferta;
E Cererea evoluează în sens invers faţă de venit.
56 Funcția cererii pe o piață este C= 10-2P, iar a ofertei este O= 4+P. Dacă statul
stabilește un preț minim de 4 u.m./bucată, pe piață va apărea:
A Un exces de cerere de 4 bucăți;
B Un exces de ofertă de 3 bucăți;
C Echilibru;
D Un exces de oferta de 6 bucăți; √
E Un exces de cerere de 6 bucăți.
57 Care este adevăratul fondator al macroeconomiei moderne?
A Milton Friedman;
B Paul Samuelson;
C David Ricardo;
D Adam Smith;
E John Maynard Keynes. √
58 Salariul real reprezintă:
Cantitatea
A salariul de bunuri şi servicii ce poate fi achiziţionată, la un moment dat, cu √
nominal;
B Salariul efectiv încasat, după reţinerea impozitelor şi contribuţiilor siciale;

C Salariul brut, înainte de taxare;
D Salariul nominal raportat la numărul de ore lucrate;
E Raportul dintre nivelul preţurilor şi salariul brut.
59 Purtătorii cererii de muncă sunt:
A Persoanele care doresc să se angajeze;
B Persoanele casnice;
C Persoanele inactive;
D Firmele angajatoare; √
E Șomerii.
28
60 Rata şomajului se poate determina ca:
A Suma dintre numărul de şomeri şi persoanele casnice
B Raportul dintre populaţia ocupată şi numărul de şomeri
C Raportul dintre numărul angajaţilor şi numărul şomerilor
D Raportul procentual între numărul şomerilor şi populaţia activă totală √
E Raportul procentual între populaţia ocupată şi populaţia activă totală
61 Munca feminină dintr-un oraș este concentrată într-o singură fabrică textilă.
Piața muncii feminine din acel oraș este imperfectă, având situația de:
A Oligopson;
B Monopson; √
C Oligopol ;
D Monopol;
E Piața monopolistică.
62 Pilonii dezvoltării economice durabile sunt:
A Protecția mediului înconjurător și creșterea economică;
B Creșterea
democrația;economică, protecția mediului înconjurător, justiția socială și √
C Justiția socială și democrația;

D Creșterea economică și justiția socială;
E Protecția mediului înconjurător și justiția socială.
63 Inflaţia poate fi definită ca:
A O
puterii de cumpărare
creştere a banilor;
generalizată şi de durată a preţurilor, concomitent cu scăderea √
B O creştere a preţurilor produselor alimentare;

C O depreciere a cursului de schimb al monedei naţionale;
D O creştere a dobânzilor;
E O scădere a veniturilor populaţiei.
64 Inflaţia poate fi cauzată de:
A Creşterea producţiei de bunuri şi servicii;
B Creşterea PIB nominal;
C Creşterea productivităţii muncii;
D Creşterea
creşterea productivităţii
salariilor în sectoarele
muncii; economiei naţionale, fără corespondenţă în √
E Diminuarea salariului minim pe economie.

65 Acțiunea se aseamănă cu obligațiunea prin faptul că:
A Demonstrează că posesorul oricăreia deține o parte a capitalului firmei
emitente de titluri de valoare;
B Au aceeași valoare nominală;
C Sunt purtătoare de dividende;
29
D Aduc posesorului lor același venit;
E Aduc un venit posesorului. √
66 Produsul intern brut (PIB) reprezintă:
A Valoarea producţiei industriale realizată în economia naţională;
B Volumul producţiei realizate de sectoarele economice, exprimat în unităţi
fizice;
C Suma dintre Consumul privat, Consumul public şi Formarea brută de capital;
D Suma profiturilor realizate de către agenţii economici ce îşi desfăşoară
activitatea în interiorul graniţelor ţării;
E Valoarea brută a producţiei de bunuri şi servicii realizată de către agenţii √
economici în interiorul graniţelor naţionale, într-o perioadă de timp dată.
67 Produsul Național Net se calculează prin scăderea din valoarea Produsului
Național Bruta:
A Profitului nedistribuit;
B Consumului guvernamental de bunuri și servicii;
C Consumului populației de bunuri și servicii;
D Exportului net;
E Deprecierii capitalului. √
68 Exportul net reflectă:
A Suma exporturilor și a importurilor;
B Tot ceea exportă o țară;
C Tot ceea importă o țară;
D Valoarea exportului după plata taxelor vamale;
E Diferența dintre valoarea exportului și valoarea importului. √
69 Managementul ca natură, scop şi definiţie reprezintă:
1. o metodă analitică
2. un sistem de eficienţă şi eficacitate
3. vizează toate nivelurile ierarhice
4. lucrul în grup pentru îndeplinirea obiectivelor propuse
5. nu se aplică la orice fel de organizaţii
6. activitate de planificare, organizare şi control
7. un sistem decizional
Grupa corectă de răspunsuri este:
A 2,6,7
B 1,2,3,5
C 2,3,4,6,7 √
D 5,6,7
E 2,3,5,6,7
70 Deciziile care vizează o perioadă mare de timp, influenţând activitatea de
ansamblu a firmei sunt deciziile:
A tactice
30
B
strategice √
C
curente
D
repetitive
E
unipersonale
71 Conform modelului lui Porter, forţele contextului concurenţial sunt:
A punctele slabe şi punctele forte
B ameninţările şi oportunităţile
rivalitatea clienţii,
C substituţie, dintre firmele
furnizoriiexistente pe piaţă, noii intraţi, produsele de √
D costurile de producţie şi preţurile de vânzare

E produsele şi serviciile
72 În contextul matricei SWOT, punctele forte ale unei firmei reprezintă:
A factori de mediu externi pozitivi pentru firmă
B aspecte economice, tehnice, sociologice, juridice şi manageriale ce
caracterizează activitatea unei firme
C strategii bine fundamentate
D în comparaţiesau
caracteristici cu concurenţa
competenţe distinctive deţinute de firmă la un nivel superior √
E oportunităţi oferite de piaţă

73 Unitatea de afaceri strategică reprezintă:
afacerefi distinctă
A poate condusă relativ
în cadrul
independent de are
firmei, care grupaafaceri
celelalte ei proprie
ale firmei
de competitori şi √
B competenţă distinctivă într-un domeniu de activitate

C formă diferită de cooperare între firme într-un domeniu relativ restrâns
D grup nou de firme concurente a căror activitate se bazează pe o inovare
tehnologică de bază sau pe o schimbare profundă de mediu care au generat noi
produse/servicii
E o gamă de produse cu cote mari pe piață şi care se vând pe piețe cu creștere
rapidă
74 Afacerile de tip „pietre de moară” („poveri”), în cadrul matricei BCG,
reprezintă:
A afaceri cu o cotă de piaţă mai mică decât concurentul principal
B afaceri nou introduse în portofoliul firmei, cu un ritm de creştere peste media
economiei, având un viitor promiţător
C afaceri care joacă o poziţie dominantă în sector
D puncte slabe ale firmei
viitor ale căror prezent a devenit instabil, nepromiţător şi care nu mai au √
E afaceri
75 La nivelul unei firme, o strategie de dezvoltare constă în:

A diversificarea producţiei şi integrarea altor activităţi √
31
B reducerea capacităţilor de producţie
C menţinerea nivelului profitului
D reducerea cheltuielilor
E reducerea portofoliului de afaceri
76 Teoria sistemelor aplicatǎ în management pune accentul pe:
A alegerea unei variante optime de acţiune
B creşterea productivitǎţii muncii
C identificarea interdependenţei dintre procesele componente √
D utilizarea modelelor matematice
E toate de mai sus
77 O decizie strategică se axează pe:
A informaţii primare provenind din compartimentele operaţionale ale
organizaţiei
B informaţii interne corelate cu informaţii provenind din mediul exterior al √
organizaţiei
C informaţii legate de organizarea structurală a firmei
D informaţii interne privind performanţele globale ale firmei
E informaţii legate de organizarea resurselor materiale
78 Organizarea structurală a unei firme se bazează pe:
A identificarea şi clasificarea activităţilor
B proiectarea posturilor
C delegarea de autoritate şi responsabilitate
D gruparea activităţilor
E toate de mai sus √
79 Structura de organizare matricială presupune :
A împărţirea firmei în divizii
B coordonarea unei regiuni
C constituirea de echipe pentru realizarea de proiecte √
D coordonarea activităţilor de cercetare-dezvoltare
E toate de mai sus
80 Strategia de abandonare este recomandată:
A firmei cu poziţie de lider
B firmelor aflate în declin √
C firmei care ocupă locul secund pe piaţă
D unităţilor de afaceri strategice
E firmelor cu poziţie dominantă pe piaţă
81 Factorii care obstrucţionează ieşirea unei firme din cadrul unei industrii se
concretizează în:
A bariere la intrare
32
B ameninţări din partea concurenţei
C bariere la ieşire √
D bariere de mobilitate
E putere de negociere
82 Care dintre elementele prezentate în continuare nu constituie cerinţe de
raţionalitate (parametrii calitativi) pentru decizia de management:
A adoptarea deciziei de către managementul de nivel superior al firmei
B fundamentarea ştiinţifică
C integrarea deciziei în ansamblul deciziilor firmei
D „împuternicirea” deciziei √
E formularea corespunzătoare a deciziei
83 Care dintre următoarele tipuri de decizii comportă cele mai mari riscuri?
A deciziile unipersonale
B deciziile în condiţii de certitudine
C deciziile tactice
D deciziile strategice √
E deciziile curente
84 Care din factorii prezentaţi mai jos reprezintă un factor determinant al
schimbării într-o firmă?
A volumul producţiei realizate
B un nou stil comportamental al oamenilor √
C nivelele ierarhice de autoritate
D personalitatea şi calităţile managerului
E toate de mai sus
85 Dezvoltarea organizaţională presupune:
A dezvoltarea sistemelor financiare
B dezvoltarea reţelei de servicii
C schimbări în comportamentul oamenilor √
D schimbarea autorităţii formale
E dezvoltarea activităţii productive
86 Printre factorii care determină forma de organizare adoptată se numără:
A potenţialul tehnic şi financiar al firmei
B mediul organizaţional şi dimensiunea firmei √
C proporţia dintre o specializare de rutină şi o specializare pe domenii
D productivitatea
E informatizarea activitǎţilor
87 Conceptul de organizare structurală include :
A motivare şi comunicare
B responsabilitate, autoritate, delegare √
33
C alocarea resurselor materiale pentru diferite activităţi
D stil managerial şi comunicare
E management performant
88 Decizia reprezintă:
A o hotărâre
B alegerea din mai multe variante posibile, a celei optime √
C obiectivele decizionale și stările obiective ale naturii
D suportul informației
E input-ul informației
89 Misiunea firmei reprezintă:
A concepţia managerilor privind ceea ce firma urmează să devină pe termen lung √
B comportamentul activ al firmei
C un ansamblu de elemente aflate în relaţie de interdependenţă reciprocă
D un proces de planificare, organizare, control
E concepţia managerilor privind organizarea activităţilor
90 Structura de organizare funcţionalǎ a unei firme presupune :
A împărţirea firmei în divizii
B coordonarea unei regiuni
C constituirea de echipe pentru realizarea de proiecte
D coordonarea activităţilor de cercetare-dezvoltare
E gruparea activitǎţilor pe funcţiunile firmei √
91 Una din principalele trăsături ale organizării birocratice, conform lui Weber,
constă în:
A proceduri şi reguli sumare
B organizarea permanentă a funcţiilor, limitate de reguli √
C perfecţionare continuă şi lucrul în echipă
D autocontrol şi autodisciplină
E toate de mai sus
92 Procesul managementului strategic începe cu:
A fundamentarea strategiei
B analiza mediului intern şi extern al organizaţiei √
C stabilirea misiunii firmei
D stabilirea obiectivelor strategice
E elaborarea planului strategic
93 Controlul participativ se axeză pe :
A lipsa de încredere în salariaţi
B autoritate ierarhică
C perfecţionare continuă şi lucrul în echipă √
D reguli şi proceduri de măsurare a performanţelor
34
E toate de mai sus
94 Productivitatea reprezintă legătura dintre cantitatea de bunuri sau de servicii
produsă şi următoarele elemente :
A tehnologia de fabricaţie
B calitate
C profiturile obţinute
D activităţile de managementul producţiei
E resursele organizaţiei necesare pentru a produce aceste bunuri √
95 Planurile cu caracter permanent care oferă principii generale pentru
canalizarea gândirii managementului în anumite direcţii se numesc :
A
proceduri
B
politici √
C
planuri ocu singură utilizare
D
programe
E
reguli
96 La nivelul organizaţiei, scopul recrutării este să:
A identifice cea mai potrivită persoană pentru ocuparea unui post vacant
B atragă persoane din exterior pentru ocuparea posturilor vacante
C ocupe posturile vacante cu personal din interior
D ofere informaţii despre posturile vacante
un număr cât mai mare de candidaţi pentru a se putea efectua o √
selecţie eficientă
E identifice
97 Elaborarea planului şi a programelor de formare şi perfecţionare a

personalului organizaţiei este o etapă ce trebuie parcursă pentru pregătirea şi
desfăşurarea proceselor de formare şi perfecţionare a personalului care constă
în:
A stabilirea necesităţilor imediate şi de perspectivă de formare şi perfecţionare a
personalului
B controlul şi evaluarea programelor
deziderateleunui
C elaborarea plan de de
în materie instruire
formarepeşiansamblul organizaţiei,
perfecţionare, împreunăprin
cucare
mijloacele
se enunţă
de √
realizare şi de evaluare
D colectarea datelor la nivel de organizaţie, la nivel de grup, de post sau la
nivelul performanţei individuale
E analiza competenţelor resurselor umane
98 Previziunea cerinţelor viitoare de resurse umane se referă la:
A recrutarea resurselor umane
B orientarea resurselor umane
C dezvoltarea carierelor
D planificarea forţei de muncă √
35
E dezvoltarea competenţelor resurselor umane
99 Curriculum vitae funcţional este un document care conţine:
A informaţii standard şi informaţii personalizate despre candidat, începând cu
perioada actuală, care nu trebuie să conţină perioade de timp neacoperite, chiar
dacă există perioade de discontinuitate în activitate
B informaţii standard şi informaţii personalizate în care se pune accentul pe √
realizările obţinute, candidatul prezentând posturile deţinute după preferinţa
sa
C răspunsuri la întrebări legate de post
D informaţii despre motivele părăsirii vechiului loc de muncă
E informaţii standard despre candidat
100 Ce se înţelege prin faptul că decizia trebuie să fie eficientă?
A să fie luată în conformitate cu realităţile din întreprindere pe baza unui
instrumentar ştiinţific adecvat care să înlăture practicismul, improvizaţia,
rutina
B să permită obţinerea unui efect sporit cu un efort redus √
C să se în
încadreze perioada optimă de elaborare şi operaţionalizare
D să cuprindă toate elementele necesare înţelegerii corecte şi mai ales
implementării
E sa fie concisă
101 O decizie strategică se referă la:
A dezvoltarea ȋn perspectivă a firmei √
B stabilirea salariului lunar al angajaților
C organizarea structurală a firmei
D organizarea resurselor materiale
E toate de mai sus.
102 O firmă a realizat din vânzarea a 50 de produse o cifră de afaceri de 10000
lei. Cheltuielile fixe au fost de 3000 lei iar cheltuielile variabile pe unitatea de
produs au fost de 160 lei . Volumul minim de produse care trebuie realizat de
firmă pentru a se atinge pragul de rentabilitate este de:
A 80 produse
B 75 produse √
C 100 produse
D 150 produse
E 50 produse
103 Managementul prin obiective presupune:
1. Ierarhizarea obiectivelor
2. Participarea personalului
3. Situarea pe piaţă şi competitivitatea
4. Stabilirea obiectivelor
5. Stabilirea responsabilităţilor
6. Exprimarea necuatificabilă a obiectivelor
36
Grupa corectă de răspunsuri este:
A 1,3,4,5
B 1,2,3,5,6
C 4,5,6
D 1,2,4,5 √
E 2,3,4,6
104 Printre instrumentele și metodele utilizate în planificarea și programarea
proiectelor se numără:
A programarea liniară
B metoda drumului critic √
C șirul de așteptare
D graficul coordonator
E metoda valorii aşteptate
105 După modul în care sunt privite de societate, nevoile umane sunt:
A primare şi secundare
B pozitive şi negative √
C manifestate şi latente
D conştiente şi inconştiente
E nici una din cele de mai sus
106 După modul în care determină comportamentul consumatorului, nevoile
umane sunt:
A primare şi secundare
B pozitive şi negative
C manifestate şi latente √
D conştiente şi inconştiente
107 Scalele unidimensionale:
A sunt scale metrice
B sunt scale proporţionale
C măsoară doar o caracteristică a unui fenomen √
D presupune exprimarea cantitativă a diferenţelor calitative
E toate cele de mai sus
108 Mixul de marketing:
A oferă posibilitatea cunoaşterii variantei de răspuns a organizaţiei la cerinţele
şi exigenţele pieţei
B reprezintă setul de instrumente, tehnici de marketing pe care firma le utilizează
pentru a-şi atinge obiectivele de marketing
C reprezintă un complex de acţiuni practice ce reflectă viziunea organizaţiei cu
privire la modalităţile concrete de atingere a obiectivelor stabilite
37
D toate cele de mai sus √
109 Rolul canalului de marketing este acela de a:
A satisface cererea prin furnizare de bunuri şi servicii
B stimularea cererii prin acţiuni promoţionale ale membrilor reţelei
C face legătura între producător şi consumatorul final
E nici unul din cele de mai sus
110 Pachetul de servicii complementare prestatiei de baza oferite de produs
reprezinta:
A service-ul √
B garantia
C service-ul comercial
D modul de fidelizare a clientelei
E modul de stabilizare si consolidare pe piata
111 Nu este componentă a micromediului:
A furnizorii de mărfuri
B prestatorii de servicii
C furnizorii forţei de muncă
D organismele publice
E organismele politice √
112 Dezvoltarea extensivă face referire la:
A stimularea consumului mediu al clienţilor
B stimularea creşterii pieţei prin atragerea de noi clienţi √
C menţinerea numărului de clienţi
D creşterea numărului de clienţi şi stimularea consumului mediu al acestora
113 Politica de produs reprezintă:
A strategia adoptată de organizaţie cu privire la comercializarea produselor
B adaptarea concretă a organizaţiei la cerinţele pieţei
C conduita pe care o adoptă organizaţia privitor la dimensiunile, structura şi √
evoluţia gamei de produse
D suma tehnicilor de scoatere pe piaţă a unui produs
114 Adâncimea canalului de distribuţie se referă la:
A numărul unităţilor prin care se asigură distribuirea unui produs în cadrul
fiecărei faze a rutei de distribuţie
B măsura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum √
38
C numărul de niveluri intermediare pe care le parcurg mărfurile de la producător
la consumatorul final
D nivelul dezvoltării economice a pieţei
115 Un mediu turbulent este caracterizat de:
A schimbări bruşte în evoluţia elementelor şi a relaţiei dintre ele √
B evoluţie rapidă şi precipitată a fenomenelor
C frecvente modificări în majoritatea componentelor sale
D permanentă mişcare ce are consecinţe de ansamblu asupra întreprinderii
E periodicitate
116 Relatiile publice sunt:
A o tehnica de marketing utilizata in procesul comercializarii
B ansamblul de tehnici de semnalare in cadrul unitatilor comerciale a
amplasamentului unor produse
C o activitate de piata prin care firma isi atrage si stimuleaza consumatorii
D activitatea de cultivare a unor contacte directe cu persoane influente din mass- √
media, lideri de opinie, etc. pentru a atrage suportul acestora in realizarea
obiectivelor firmei
117 O variabilă endogenă a mediului întreprinderii este
A cultura organizaţională
B mediul cultural
C politica societăţii
D factorul economic
E resursele financiare √
118 Piaţa efectivă reprezintă:
A totalitatea tranzacţiilor
B clienţii non consumatori relativi
C gradul de pătrundere în consum a produselor unei firme
D dimensiunea actuală a pieţei √
E toate cele de mai sus.
119 Investigarea surselor statistice:
A reprezintă punctul de plecare în procesul cercetării de marketing
B asigură o bună parte din informaţia necesară realizării obiectivelor cercetării
C este o activitate de birou
Enici una din cele mai sus
120În proiectarea mixului de marketing firma urmăreşte:
A să aleagă varianta de politici optime pentru perioada de viaţă a produsului
39
B să creeze un joc de strategii şi combinaţii menite să impulsioneze vânzările
C să culeagă informaţii despre piaţă necesare stabilirii obiectivelor mixului
D să asigure echilibru între obiectivele firmei şi satisfacerea consumatorului
E să ofere un produs pe care cumpărătorul ţintă să-l perceapă superior celui √
oferit de concurenţă
121 Garanţia reprezintă:
A o suită de activităţi menite a facilita cumpărătorului actul de achiziţie si de
întreţinere pe o perioada determinate a produsului achiziţionat
B prelungirea responsabilităţii producătorului dincolo de momentul vânzării √
privitor la funcţionarea unui echipament pe, o perioada determinata
C prestarea de servicii gratuite, adiacente procesului de vânzare cumpărare,
necesare bunei funcţionari a produsului achiziţionat
D toate cele de mai sus
122 Un mediu instabil este caracterizat de:
A schimbări bruşte in evoluţia componentelor si a raporturilor dintre ele
B mişcări lente şi uşor imprevizibile
C evoluţie rapida si precipitata a fenomenelor
D frecvente modificări in majoritatea componentelor sale √
E creşterea capacităţii de adaptare a întreprinderii
123 Unitatea de observare:
A reprezintă numărul de persoane ce răspund unui sondaj
B reprezintă numărul de persoane de la care şi despre care se recoltează
informaţii
C este individul de la care se recontează informaţia
D este individul de la care şi/sau despre care se recoltează informaţia √
E persoană ce face parte dintr-o colectivitate
124 Lăţimea canalului de distribuţie este determinată de:
A numărul unităţilor prin care se asigură distribuirea unui produs în cadrul √
B măsura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum
C numărul de niveluri intermediare pe care le parcurg mărfurile de la producător
125 Lungimea canalului de distribuţie se referă la:
A numărul unităţilor prin care se asigură distribuirea unui produs în cadrul
B măsura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum
40
C numărul de niveluri intermediare pe care le parcurg mărfurile de la producător √
126 Specialişti în marketing definesc piaţa ca fiind:
A terenul valorificării unui cerc larg şi eterogen de firme, prin care fiecare
participant la procesul de schimb urmăreşte să-şi maximizeze profitul
B gradul efectiv sau potenţial de pătrundere în consum a produselor sau
serviciilor unei firme
sfera economică
C consum sub formăînde
care producţia
cerere apare sub formă de ofertă, iar nevoile de √
de mărfuri
D toate cele de mai sus

127 În funcţie de obiect publicitatea poate fi:
A publicitate directă
B publicitate de marcă √
C publicitate emoţională
D publicitate regională
128 Una dintre următoarele metode de scalare nu permite comparaţii între stimuli:
A scala cu sumă constantă
B scala lui Likert √
C metoda ordonării rangurilor
D scala Fisher
E Metoda Fishbein-Rosenberg
129 Publicitatea:
A este o variabilă de ordin cantitativ şi cu acţiune pe termen scurt
B este o variabilă deopotrivă calitativă şi cantitativă, presupune utilizarea, pe
perioade de timp determinate, a întregii game de tehnici şi acţiuni
promoţionale, cu efecte economice imediate ca şi pe termen lung
C are ca principal obiectiv instaurarea în rândul publicului a unei atitudini
favorabile şi de ataşament faţă de firmă şi de oferta sa
D este oînvariabilă
care, general, calitativă,
este greu măsurabilă
de natură psihologică,
cantitativ în cu acţiune
privinţa pe termen
efectelor economice
lung şi √
pe care le generează
E este susţinută, cu precădere, de firme producătoare şi firmele comerciale sau
prestatoare de servicii cu rază de acţiune la nivel naţional
130 Scopul cercetării de marketing este:
A obţinerea de informaţii obiective şi sistematice despre mediul organizaţiei √
41
B cunoaşterea mediului în care funcţionează organizaţia, identificarea
oportunităţilor, evaluarea alternativelor acţiunilor de marketing şi a efectelor
acestora
C culegerea de date suficiente, actuale, relevante şi obiective
D fundamentarea deciziilor privind elementele mixului de marketing
131 Aria cercetărilor de marketing cuprinde următoarele trei domenii majore
A firma, mediul extern, interfaţa întreprindere-mediu √
B organizaţia, mediul extern
C piaţa, mediul intern, mediul extern
D firma, piaţa, mediul intern
E B+D
132 În esenţă, rolul pe care îl îndeplineşte cercetarea de marketing în procesul
decizional al unei organizaţii, este definit de următoarele coordonate
A identificarea oportunităţilor şi cunoaşterea pericolelor din mediul în care firma
îşi desfăşoară activitatea
B identificarea oportunităţilor şi pericolelor potenţiale din mediul extern al √
organizaţiei, fundamentarea alegerii unor alternative decizionale, evaluarea
eficienţei deciziilor de marketing
C culegerea de date şi informaţii despre mediul extern al organizaţiei, în vederea
fundamentării deciziilor de marketing
D culegerea de date şi informaţii referitoare la piaţa în care îşi desfăşoară
activitatea organizaţia, în vederea fundamentării deciziilor referitoare la
componentele mixului de marketing
E legitimarea variantei de acţiune aleasă de către echipa de management
133 Faza de proiectare a cercetării presupune parcurgerea următoarelor etape:
A alegerea surselor dc informaţii, selectarea modalităţii de culegere şi sistematizare
a informaţiilor, stabilirea bugetului şi programarea în timp a cercetării
B recoltarea, prelucrarea, analiza şi interpretarea informaţiilor √
C identificarea obiectivelor cercetării, elaborarea ipotezelor, elaborarea propunerii
de cercetare de marketing
D selectarea modalităţii de culegere a informaţiilor, recoltarea informaţiilor
E A+B+C
134 Dimensiunea eşantionului creşte cu cât:
A importanţa deciziei este mai mare
B scade numărul subgrupurilor populaţiei care sunt studiate
C numărul variabilelor cercetate este mai mare √
D ponderea persoanelor care au caracteristica ce prezintă interes pentru
cercetător, în ansamblul populaţiei, este mai mare
E A+C+D
135 Cercetarea cauzală este un tip de cercetare care permite:
42
A identificarea coordonatelor fenomenului de marketing cercetat, definirea
variabilelor şi a ipotezelor
B specificarea şi evaluarea coordonatelor fenomenului de marketing cercetat
C elaborarea, testarea şi validarea unor instrumente de cercetare
D studierea
fenomen cauzelor care explică evoluţia în timp şi spaţiu a unui anumit √
E A+B+D
136 Observarea este o metodă de cercetare de tip
A exploratoriu sau descriptiv √
B explicativ
C descriptiv sau cauzal
D cauzal
E A+B+C
137Principalul avantaj al observării în mediul natural este următorul
A reducerea erorii de răspuns
B situaţiei de acurateţe a reflectării comportamentului, fenomenului sau √
studiate
gradul înalt
Cnivelul mic al erorii de înregistrare

Dcostul foarte mic
Etoate cele de mai sus
138În cazul unei cercetări de marketing, problema decizională este descrisă de
următoarea întrebare
A ce informaţii trebuie să stea la baza deciziei de marketing?
B care sunt informaţiile care sunt necesare decidentului?
C ce ar trebui să facă decidentul în condiţiile date? √
D care sunt informaţiile ce vor fi culese cu ajutorul cercetărilor de marketing?
E A+B+C
139 În privinţa numărului de obiective al unei cercetări de marketing, se poate afirma
că:
A eficienţa cercetării creşte odată cu numărul obiectivelor
B unui scop de cercetare ii pot corespunde mai multe obiective
C unui scop de cercetare îi corespunde un singur obiectiv de cercetare √
D nu trebuie să fie mai mare de zece
E A+B
140 Dintre scalele enumerate, scalele care permit ordonări sunt:
1) scalele nominale; 2) scalele interval; 3) scalele neparametrice; 4) scalele
proporţionale; 5) scalele ordinale; 6) scalele metrice; 7) scalele
unidimensionale; 8) scalele multidimensionale:
A 1,2,4,5
B 3,4,6
43
C 3,6,8
D 6,7
E 2,4,5,6 √
141 Una dintre următoarele metode de scalare permite comparaţii:
A diferenţiala semantică
B scala lui Stapel
C metoda ordonării rangurilor √
D scala Student
E scala lui Likert
142 Care dintre următoarele variabile: 1) lungimea; 2) cifra de afaceri; 3) sexul;
4) starea civilă; 5) greutatea; 6) statutul socio-profesional; 7) vânzările; 8)
temperatura - pot fi exprimate doar sub formă categorială?
A 2,3,5
B 3,4,6 √
C 3,7,8;
D 6,7,8
E 1,2,5,7,8
143 Scala lui Likert conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:
A ordinale √
B interval
C proporţionale
D neparametrice
E parametrice
144 Scala lui Stapel conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:
A nominale
B ordinale
C interval √
D proporţionale
E neparametrice
145 Abaterea standard arată:
A proporția membrilor populației care nu pot fi încadrați în eșantion
B nivelul de încredere al unei metode de eșantionare
C nivelul de încredere estimat al eșantionului
D gradul de omogenitate a populației în raport cu o anumită caracteristică √
E gradul de risc al cercetării
146 Întrebarea „Care este ocupaţia dumneavoastră?” face parte din categoria
întrebărilor:
A deschise √
B închise
44
C filtru
D mixte
E introductive
147 În chestionarul unei anchete a fost inclusă următoarea întrebare: „Cum
apreciaţi comportamentul personalului băncii X?”. Variantele de răspuns
posibile au fost următoarele: □ Foarte bun; □ Bun; □ Satisfăcător; □
Nesatisfăcător; □ Nu mi-am format încă o opinie. Ce tip de întrebare s-a
utilizat?
A filtru
B cu alegeri multiple √
C deschisă
D de tip scală
E mixtă
148 Acea metodă de cercetare prin care variaţia uneia sau mai multor variabile
explicative (independente) este controlată sau manipulată de cercetător, după
care se măsoară efectul acesteia asupra variabilei (variabilelor) dependente
poartă denumirea de:
A simulare
B regresie multiplă
C experiment √
D analiză factorială
E analiză canonică
149 Valoarea 0 (zero) a coeficientului de corelaţie indică:
A asocierea perfectă a variabilelor
B asocierea parţială a variabilelor
C lipsa corelaţiei √
D o corelaţie puternică
E nici una din variantele a) - b)
150 Care dintre următoarele afirmaţii privind raportul final al cercetării de
marketing sunt adevărate?
A se adresează doar experţilor în marketing
B se adresează doar managerilor
C se adresează publicului larg
D comunică rezultatele obţinute în urma cercetării √
45
Domeniul de studii Contabilitate

domeniului de studii Contabilitate, este disponibil programul de master Contabilitate,
Fiscalitate și Audit (CFA).
Prezentarea programului de studii CFA

Programul de master Contabilitate, Fiscalitate și Audit este conceput astfel încât să
• Capacitatea de analiză, interpretare și aplicare a reglementărilor legale din
economia națională și internațională cu incidență patrimonială
• Aplicarea tehnicilor de evidență financiar-contabilă prin utilizarea cunoștințelor
teoretice și a deprinderilor practice
• Efectuarea de lucrări privind întocmirea, prezentarea, evaluarea și diagnosticarea
patrimoniului entității economice pe baza situațiilor financiare
• Utilizarea unor judecăți de valoare în aplicarea tehnicilor specifice misiunilor de
audit financiar cu scopul îmbunătățirii calității informației
• Implementarea utilizarea și dezvoltarea, sistemelor informatice în domeniul
financiar-contabil și de gestiune
• Realizarea de expertize contabile de mare amploare, elaborarea de sinteze
operaționale, rapoarte și studii complexe

Absolvenții programului de master Contabilitate, Fiscalitate și Audit vor putea să
realizeze:
• Identificarea corectă a conceptelor, procedeelor și reglementărilor legale privind
sistemele economice ce operează la nivel național și internațional în mediul de
afaceri
• Explicarea și interpretarea conceptelor, procedeelor și metodelor instituite la nivel
național și internațional care influențează cuantificarea modificărilor patrimoniale
• Aplicarea conceptelor, procedeelor și reglementărilor legale în evidența
patrimoniului unei entități economice
• Evaluarea procedeelor și tehnicilor reglementate care influențează operațiunile
economice instituite la nivel național și internațional
• Elaborarea unor proiecte privind aplicarea reglementărilor legale cu influență
asupra evaluărilor elementelor patrimoniale aplicabile în contabilitatea
românească și internațională
• Identificarea și definirea conceptelor fundamentale, a strategiilor, programelor și
proiectelor privind evidența contabilă.
• Explicarea și interpretarea conceptelor fundamentale privind evidența contabilă
conform reglementărilor naționale și internaționale
47
• Utilizarea conceptelor fundamentale, strategiilor, programelor și proiectelor
complexe privind evidența contabilă.
• Studierea comparativă și evaluarea critică a conceptelor fundamentale privind
regulile și procedeele folosite în înregistrările contabile și alte operațiuni
economice
• Proiectarea și dezvoltarea unui sistem eficient de colectare a informațiilor în
vederea elaborării unor evidențe contabile complexe pe baza aplicării unui spectru
variat de metode cantitative și calitative
• Identificarea și definirea conceptelor, teoriilor și metodelor de bază pentru
pregătirea informațiilor necesare elaborării situațiilor financiare
• Explicarea conceptelor, teoriilor și metodelor de bază pentru pregătirea
informațiilor necesare elaborării situațiilor financiare;
• Aplicarea conceptelor, teoriilor, principiilor și metodelor de bază pentru
pregătirea informațiilor necesare elaborării situațiilor financiare;
• Evaluarea procedeelor si instrumentelor de prelucrare a informațiilor necesare
elaborării situațiilor financiare;
• Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, conform reglementărilor din
sistemul contabil național și internațional
• Identificarea si descrierea conceptelor, teoriilor și modelelor de bază utilizate în
realizarea misiunilor de audit financiar
• Explicarea conceptelor, teoriilor și modelelor de bază utilizate în realizarea
misiunilor de audit financiar
• Aplicarea conceptelor, teoriilor și modelelor de bază utilizate în realizarea
misiunilor de audit financiar
• Evaluarea critică a conceptelor, teoriilor și modelelor de bază utilizate în
realizarea misiunilor de audit financiar
• Elaborarea unui plan de proiect de cercetare privind realizarea misiunilor de audit
financiar
• Identificarea și definirea conceptelor, procedeelor și metodelor folosite pentru
proiectarea, dezvoltarea, implementarea și utilizarea sistemelor informatice în
domeniul financiar-contabil și de gestiune
• Explicarea conceptelor, procedeelor și metodelor folosite pentru proiectarea,
dezvoltarea, implementarea și utilizarea sistemelor informatice în domeniul
• Utilizarea conceptelor, procedeelor și metodelor pentru proiectarea, dezvoltarea,
implementarea și utilizarea sistemelor informatice în domeniul financiar-contabil
și de gestiune
• Evaluarea procedeelor și tehnicilor aplicabile pentru proiectarea, dezvoltarea,
implementarea și utilizarea sistemelor informatice în domeniul financiar-contabil
și de gestiune
• Elaborarea unei proceduri de analiză și evaluare a activităților de proiectare,
dezvoltare, implementare și utilizare a sistemelor informatice în domeniul
• Identificarea și definirea conceptelor, procedeelor și metodelor contabile și fiscale
folosite pentru realizarea unor expertize contabile și misiuni de audit financiar
48
• Explicarea conceptelor, procedeelor și metodelor folosite pentru realizarea unor
expertize contabile și misiuni de audit financiar
• Utilizarea conceptelor, procedeelor și metodelor pentru realizarea unor expertize
contabile și misiuni de audit financiar
• Evaluarea procedeelor și tehnicilor aplicabile pentru realizarea unor expertize
contabile și misiuni de audit financiar
• Elaborarea unui proiect complex de expertiză contabilă și/sau de audit financiar

Expert contabil-verificator – 241102; Revizor contabil – 241103; Controlor de gestiune
– 241106; Referent de specialitate financiar contabilitate - 241104; Auditor intern -
241105; Administrator credite - 241215; Auditor intern in sectorul public – 241306;
Analist preț de revenire / costuri – 241220; Cenzor – 241201; Comisar Garda Financiară
– 241202; Consilier financiar bancar – 241203; Consultant bugetar – 241208;
Consilier/expert/inspector/referent/ economist in gestiunea economica – 263106;
Administrator baze de date – 252101; Consultant în informatică – 251901; Lichidator –
241218; Auditor financiar – 241107; Director economic – 112020; Cercetător in gestiune,
contabilitate, control financiar – 241303; Cercetător economist în gestiunea economică –
263124; Asistent de cercetare in gestiune, contabilitate, control financiar – 241304;
Contabil-șef- 121120
Tematica și bibliografia pentru examenul de admitere la CFA

Tematică:
CONTABILITATE
1. Situațiile financiare anuale
- Obiectivul și utilizatorii situațiilor financiare
- Aria de aplicare a OMFP 1.802/2014, moneda de raportare și criteriile de
mărime (aria
de aplicare, moneda de raportare, calculul și analiza criteriilor de mărime
și stabilirea obligațiilor de raportare financiară)
- Bilanțul
- Contul de profit și pierdere
- Situația fluxurilor de numerar (trezorerie)
- Principiile contabile metodologice și generale
2. Contul
- Conținut, forme si reguli de funcționare
- Analiza și formula contabilă
- Planul de conturi
3. Operațiuni privind capitalul angajat
- Constituirea, creșterea și diminuarea capitalului social. Primele de capital
- Evidența rezultatelor și rezervelor
- Contabilitatea datoriilor pe termen lung
- Contabilitatea provizioanelor
4. Operațiuni privind activele imobilizate
- Contabilitatea imobilizărilor necorporale
- Contabilitatea imobilizărilor corporale
- Contabilitatea imobilizărilor în curs de aprovizionare și în curs de execuție
- Contabilitatea imobilizărilor financiare
49
- Calculul și contabilitatea amortizării imobilizărilor
- Rezervele din reevaluare și ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
5. Operațiuni privind stocurile
- Clasificare, metode de evaluare, metode de contabilitate a stocurilor
- Contabilitatea cumpărării și revânzării de mărfuri
- Stocurile cumpărate pentru consum și contabilitatea producției
- Ajustările pentru deprecierea stocurilor
6. Operațiuni privind relațiile comerciale
- Furnizorii
- Clienții
7. Operațiuni privind relațiile cu salariații și asigurările sociale
- Salarii, contribuții sociale
- Impozite și taxe
- Debitori, creditori
8. Operațiuni de trezorerie
- Investițiile financiare pe termen scurt
- Disponibilități și credite bancare pe termen scurt
- Casa și alte valori
- Acreditive, avansuri de trezorerie
9. Închiderea ciclului contabil
- Regularizarea TVA
- Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri și determinarea rezultatului
exercițiului financiar
- Inventarierea
- Balanța contabilă
- Construcția situațiilor financiare anuale
10. Procedee de calculație a costului unitar
- Procedeul diviziunii simple
- Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal
- Procedeul indicilor de echivalență
- Procedee de delimitare a cheltuielilor pe purtători de costuri și pe locuri de
cheltuieli
- Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
11. Procedee de determinare valorică a producției în curs de execuție
- Evaluarea globală în raport de gradul de finisare tehnică
- Evaluarea forfetară pe fiecare componentă a costurilor
12. Analiza cost-volum - profit
- Evoluția cheltuielilor variabile
- Calculul și analiza pragului de rentabilitate
13. Metode de calculație a costurilor
- Metoda globală
- Metoda pe comenzi
- Metoda standard - cost
FISCALITATE
1. Sistemul și politica fiscală: noțiune, principii, instrumente de realizare, trăsături.
2. Obligația fiscală și creanța fiscală-concept, modalități de stingere a obligației fiscale.
3. Impozitul pe profit-contribuabili, cote, facilități fiscale acordate la stabilirea profitului
impozabil determinarea profitului impozabil.
4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor-definiția microîntreprinderii, reguli de
aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, baza de
impunere, cote de impunere, plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscal.
5. Impozitul pe venit: obiect, categorii de venituri supuse contribuțiilor sociale
obligatorii, reguli de determinare a impozitului pe venit, termen de plată.
6. Taxa pe valoarea adăugată - contribuabili, operațiuni impozabile cuprinse în sfera de
aplicare a TVA, baza de impozitare, determinarea și plata TVA.
7. Accizele- produse accizabile, faptul generator și exigibilitatea acestora, modul de
calcul al accizelor.
50
8. Impozitele și taxele locale
AUDIT
1. Auditul financiar – repere istorice si considerații generale (evoluția auditului financiar
pe plan mondial și în România, rolul și obiectivele auditului financiar, misiunile de
audit).
2. Reglementarea auditului financiar (reglementări internaționale și naționale,
standardele de audit).
3. Principiile etice ale auditului financiar (codul etic, integritatea și obiectivitatea,
competența profesională, confidențialitatea).
4. Fundamentele auditului financiar (riscul și frauda în audit, pragul de semnificație,
probele de audit).
5. Auditul statutar - cadrul legal, etape.
6. Auditul situațiilor financiare.
7. Opinia de audit și raportul de audit.
8. Etica și calitatea in auditul statutar.
Bibliografie:
CONTABILITATE
1 Ionescu C.A., Contabilitate de gestiune, Editura Pro Universitaria, București, 2018;
2 Pântea P.I. și Bodea Gh., Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2011;
3 Străoanu B.M. , Normalizarea contabilității în România între național și
internațional, Editura Universității Petrol Gaze din Ploiești, 2012;
4 Străoanu B. M., Primii pași în contabilitatea financiară: despre capitaluri,
imobilizări și stocuri, Editura Pro Universitaria, București, 2015;
5 Străoanu B. M., Primii pași în contabilitatea financiară: despre terți, trezorerie,
cheltuieli și venituri, Editura Pro Universitaria, București, 2016;
6 Ţegledi A. M., Contabilitate de gestiune, Editura Pro Universitaria, București, 2015;
7 Ţegledi A. M., Procedee și metode aplicate în calculația costurilor, Editura Pro
Universitaria, București, 2012;
8 Ţegledi A. M., Contabilitate financiară. Reglementări contabile și aplicații, Editura
Pro Universitaria, București, 2016;
9 Ţegledi A. M., Contabilitate financiară, Editura Pro Universitaria, București, 2014;
10 Vinter A., Bazele contabilității conform O.M.F.P. 1802/2014, Editura Economică,
București, 2017;
11 Zefinescu C. V., Procesul decizional bazat pe performanță, cost și valoare, Editura
Pro Universitaria, București, 2015;
12 *** - Legea contabilității nr. 82/1991,actualizată;
13 *** - Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal;
14 *** . Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate,
M.O.nr. 963 /30 dec. 2014, cu modificările și completările ulterioare;
15 *** Standardele Internaționale de Raportare Financiară - 1FRS 2013, Editura
CECCAR, București, 2013;
16 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor și capitalurilor proprii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 704 din 20 octombrie 2009;
17 *** Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 2634/2015 privind documentele
financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 910 din 9
decembrie 2015;
18 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.826/2003 pentru aprobarea
Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea
contabilității de gestiune, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23
din 12 ianuarie 2004;
19 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 895/2017 pentru aprobarea Sistemului
de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici, precum și pentru
51
reglementarea unor aspecte contabile, publicat în Monitorul Oficial al României nr.
463 din 21 iunie 2017;
20 *** Ghid de aplicare a Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP 1802/2014,
Editura CECCAR, 2015;
21 *** Ghid privind aplicarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările
ulterioare, elaborat de Ministerul Finanțelor Publice, disponibil pe site-ul
www.mfinante.ro.
FISCALITATE
1. Dumitrescu Adriana-Sofia, Dumitrescu Dan-Gabriel, Vasile Răileanu, Contabilitatea
și gestiunea fiscală a societăților comerciale, Editura Economică, 2016
2. Haralambie George Alin, Fiscalitate, Teorie și aplicații, Editura Pro Universitaria,
2014;
3. Ionescu Roxana, Penu Daniela, Fiscalitate și finanțele întreprinderii, Ediția a VI,
Editura Pro Universitaria, 2016;
4. Teodorescu Mihaela, Preda Elena, Istudor Ileana, Mocanu Florina, Fiscaliatatea în
România, Editura Pro Universitaria, 2017
5. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare;
6. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările
ulterioare;
7. Legea nr. 170/2016 privind impozitul aplicabil unor activități, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016;
8. Hotarârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 22 din 13 ianuarie 2016, cu modificările și completările ulterioare;
9. Ordinul ministrului turismului și al ministrului finanțelor publice, nr264/464/2017
pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016 privind
impozitul aplicabil unor activități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 266 din 14 aprilie 2017
10. www.anaf.ro
AUDIT
1. Legea 162/2017 privind auditul statutar
2. OMFP 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene
3. IAASB, Manual de Reglementări Internaționale de Control a calității, Audit,
Revizuire; alte servicii de asigurare și Servicii Conexe, 2015, CAFR București,
volumul I și II, 2016
4. Brezeanu Petre și colectiv – Audit Financiar-repere metodologice, etice și istorice,
Editura Cavallioti București, 2008.
5. M.Dobroteanu, C.L.Dobroteanu – Audit. Concepte și practici. Abordare națională și
internațională, Editura Economică, București, 2002.
6. Munteanu Victor (coordonator), Zuca M, Vera S, Muntenu R,Nedea C – Audit
financiar-contabil, ediția a III revizuită,Editura Universitară București 2016
7. Neamțu Horia, Roman Aureliana – Geta, Țurlea Eugeniu- Audit financiar, misiuni de
asigurare și servicii conexe, Editura Economică București, 2012
8. Standarde Profesionale ale auditului financiar contabil – www.cafr.ro/ standarde de
audit
9. Revista Audit Financiar, Editor CAFR, Colecția 2015-2020, www.cafr.ro.
52
CFA
studiului pentru admiterea la programul de master CFA, în scopul consolidării
cunoștințelor. Nu recomandăm memorarea literală a acestor teste grilă, întrucât ele nu se
vor regăsi exact în această formă în subiectele de examen.
1 Scoaterea din evidenţă a unui mijloc de transport în valoare de 20.000 lei,

amortizat integral, se efectuează astfel:
A 6811 = 2813 20.000;
B 6811 = 2133 20.000;
C 2811 = 2131 20.000;
D 2813 = 2133 20.000; √
E 404 = 2133 20.000.
2 Se primeşte ca aport la capitalul social, un calculator în valoare de 3.500 lei,
adus de către un asociat. Înregistrarea contabilă a intrării aportului va fi
următoarea:
A 456 = 1011 3.500;
B % = 456 4.165
2131 3.500
4426 665;
C 456 = 1012 3.500;
D 214 = 456 3.500; √
E 208 = 1012 3.500.
3 Care din următoarele formule contabile reprezintă vânzarea unui utilaj,
conform facturii, la un preţ de vânzare de 4.000 lei, TVA 19%?
A 411 = % 4.760
2131 4.000
4427 760;
B 461 = % 4.760
7583
4427 760;
4.000 √
C 461 = % 4.760
701 4.000
4427 760;
D 411 = % 4.760
7583 4.000
4427 760;
E 461 = % 4.760
7583 4.000
4426 760.
4 Ce semnificaţie are următoarea înregistrare contabilă?
421 = 444
A înregistrarea impozitului pe profit;
B plata impozitului pe salarii;
C înregistrarea contribuţiei la asigurările sociale;
53
D plata drepturilor salariale;
E reţinerea impozitului pe salarii. √
5 Care este formula contabilă corectă privind majorarea capitalului social prin
emisiune de noi acţiuni, în baza următoarelor date: număr acţiuni nou emise
500, valoare nominală 10 lei, valoarea de emisiune 12 lei?
A % = 456 6.000
1012 5.000
1041 1.000;
B 456 = % 6.000
1011 5.000 √
1041 1.000;
C 456 = 1011 6.000;
D 456 = % 11.000
1011 5.000
1041 6.000;
E 456 = % 6.000
1012 5.000
1041 1.000.
6 Creanţa faţă de un client extern este de 800 euro, înregistrată la cursul de 4,78
lei/euro. Care este formula contabilă corectă pentru înregistrarea încasării
creanţei prin virament bancar, la un curs de 4,82 lei/euro?
A 5121 = 4111 3.856;
B 5124 = 4111 3.856;
C 5124 = % 3.856
4111 3.824 √
765 32;
D 5121 = % 3.856
418 3.824
765 32;
E % = 4111 3.856
5124 3.824
665 32.
7 Alegeţi formula contabilă corectă în cazul prestării de servicii de consultanţă
unui client în valoare de 2300 lei, pentru care nu s-a întocmit factura până la
sfârşitul lunii:
A 4111 = % 2.737
704 2.300
4427 437;
B 4111 = % 2.737
704 2.300
4428 437;
C 418 = % 2.737
704 2.300 √
4428 437;
D 418 = % 2.737
704 2.300
4427 437;
54
E 4111 = % 2.737
704 2.300
4426 437.
8 Pentru înregistrarea unui plus la inventar la materiale consumabile în valoare
de 150 lei, înregistrarea contabilă este:
A 302 = 702 150;
B 602 = 302 150;
C 302 = 421 150;
D 302 = 602 150; √
E 302 = 711 150.
9 În situaţia anulării unor ajustări pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 300
lei, înregistrarea contabilă este:
A 6814 = 397 300;
B 397 = 7814 300; √
C 6814 = 491 300;
D 1512 = 7812 300;
E 397 = 6814 300.
10 Înregistrarea dobânzii lunare cuvenite băncii în valoare de 450 lei, pentru un
credit pe termen scurt primit de la aceasta, se efectuează astfel:
A 5198 = 766 450;
B 666 = 5187 450;
C 5198 = 5121 450;
D 666 = 5198 450; √
E 5121 = 5198 450.
11 Contabilitatea de angajamente presupune:
A Contabilul își ia angajamentul că va semna situațiile financiare;
B Firma își ia angajamentul față de stat că va depune la termen și corect întocmite
situațiile financiare vizate de un expert contabil;
C Firma își ia angajamentul față de furnizori că va plăti totdeauna bunurile
achiziționate de la aceștia;
D Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sa fie recunoscute atunci când √
tranzacţiile şi evenimentele se produc şi sunt înregistrate în contabilitate şi
raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente;
E Firma trebuie să aibă cel puțin un angajat.
12 În bilanț activul poate fi egal cu pasivul?
A Da, numai dacă firma înregistrează profit;
B Da, mereu, deoarece așa trebuie
C Nu mereu, numai atunci când capitalul social este pozitiv
D Da deoarece decurge din principiul dublei reprezentări a elementelor √
patrimoniale
E Nu, activul este totdeauna mai mare decât pasivul (pentru a avea profit)
13 Este posibil ca o societate comercială să înregistreze rezultatul brut al
exercițiului pozitiv (profit) iar rezultatul net să fie negativ (pierdere)?
A Nu, nu se poate ca impozitul pe profit să fie mai mare decât profitul;
B Da deoarece cota impozitului pe profit se aplică profitului fiscal, care poate √
determina o valoare a cuantumului impozitului mai mare decât profitul
contabil;
C Nu se poate deoarece valorile trebuie să fie egale;
D Da deoarece se plătește și TVA-ul aferent;
E Numai dacă și profitul brut este negativ.
55
14 Se cunosc următoarele valori ale indicatorilor economico-financiari
înregistrate de către un agent economic: capitaluri proprii 12.000 u.m.,
imobilizări financiare 3.000 u.m., datorii: sumele care trebuie plătite intr-o
perioada mai mare de un an 5.000 u.m., avansuri primite de la clienți 2.500
u.m., imobilizări corporale 8.000 u.m., furnizori 1.000 u.m., salarii datorate
5.000 u.m., stocuri 6.500 u.m., creanțe 2.500 u.m., disponibilități bănești
5.500. Să se determine situația netă.
A 13.000 u.m.
B 13.500 u.m.
C 17.000 u.m.
D 14.500 u.m.
E 12.000 u.m. √
15 În condițiile în care la sfârșitul exercițiului se constată o creștere a stocului de
produse finite cu 10.000 de unități monetare, venituri din vânzări de produse
finite de 25.000 u.m., venituri din vânzarea mărfurilor 25.000 u.m. și cheltuieli
totale de 40.000 u.m., să se determine valoarea datoriei cu impozitul pe profit
știind că se practică o cotă de 20% aplicabilă profitului brut.
A 10.000 u.m.
B 4.000 u.m. √
C 2.000 u.m.
D 20.000 u.m.
E 1.000 u.m.
16 Se cunosc următoarele valori ale indicatorilor economico-financiari
înregistrate de către un agent economic: capitaluri proprii 8.000 u.m.,
imobilizări financiare 3.000 u.m., datorii: sumele care trebuie plătite intr-o
perioada mai mare de un an 5.000 u.m., avansuri primite de la clienți 2.500
u.m., imobilizări corporale 13.000 u.m., furnizori 5.000 u.m., salarii datorate
5.000 u.m., stocuri 4.500 u.m., creanțe 2.500 u.m., disponibilități bănești 5.500
u.m. Să se determine datoriile curente nete.
A 12.000 u.m.;
B 3.000 u.m.; √
C -2000 u.m.;
D 10.000 u.m.;
E 12.500 u.m.;
17 Contul 371 Mărfuri are sold inițial debitor 3570 lei. Contul 378 Diferențe de
preț la mărfuri are sold inițial creditor 1000 lei. Contul 4428 TVA neexigibilă
are sold inițial creditor 570 lei. În cursul lunii ianuarie s-au achiziționat mărfuri
la costul de 4000 lei. Rulajul creditor al contului 378 este 2000 lei. Rulajul
creditor al contului 4428 este 1140 lei. S-au vândut mărfuri la prețul total de
2380 lei. Costul lor de achiziție, calculat la sfârșitul lunii, este:
A 1333 lei; √
B 1000 lei;
C 1500 lei;
D 1667 lei;
E 2000 lei.
56
2380 lei. Rulajul debitor al contului 378 este:
A 667 lei; √
B 500 lei;
C 380 lei;
D 1000 lei;
E 1500 lei.
19 O companie contabilizează materiile prime la cost standard, 100 lei/kg. Contul
301 Materii prime are sold inițial debitor 5000 lei. Contul 308 Diferențe de
preț la materii prime are sold inițial debitor 50 lei. În cursul lunii ianuarie s-au
achiziționat materii prime, 100 kg., la costul efectiv de 102 lei/kg. Consumul
lunar a fost 75 kg. Rulajul creditor al contului 308 a fost:
A 125 lei; √
B 50 lei;
C 100 lei;
D 200 lei;
E 250 lei.
20 O companie contabilizează materiile prime la cost standard, 100 lei/kg. Contul
301 Materii prime are sold inițial debitor 5000 lei. Contul 308 Diferențe de
preț la materii prime are sold inițial debitor 50 lei. În cursul lunii ianuarie s-au
achiziționat materii prime, 100 kg., la costul efectiv de 102 lei/kg. Consumul
lunar a fost 75 kg. Costul materiilor prime consumate a fost:
A 7625 lei; √
B 5050 lei;
C 10200 lei;
D 15000 lei;
E 7650 lei.
21 Contul 345 Produse finite are sold inițial debitor 7000 lei. Soldul inițial al
diferențelor de preț favorabile aferente produselor finite este 70 lei. În luna
ianuarie s-au recunoscut produse finite la costul standard de 14000 lei. Pentru
acestea diferențele de preț favorabile însumează 140 lei. Vânzările au însumat
10000 lei + TVA, iar costul standard al produselor vândute a fost 7000 lei.
Contul 711 se închide cu:
A 6930 lei; √
B 17070 lei;
C 2930 lei;
D 7070 lei;
E 3070 lei.
22 Contul 345 Produse finite are sold inițial debitor 7000 lei. Soldul inițial al
diferențelor de preț favorabile aferente produselor finite este 70 lei. În luna
ianuarie s-au recunoscut produse finite la costul standard de 14000 lei. Pentru
acestea diferențele de preț favorabile însumează 140 lei. Vânzările au însumat
10000 lei + TVA, iar costul standard al produselor vândute a fost 7000 lei.
Contul 7015 se închide cu:
A 10000 lei; √
B 3000 lei;
C 2930 lei;
D 7070 lei;
E 3070 lei.
23 Contul 371 Mărfuri nu a avut sold inițial.
57
Operațiunea 1 - intrare de 10000 kg., la costul de 10 lei/kg.;
Operațiunea 3 - ieșire de 7000 kg.;
Operațiunea 5 - ieșire de 4000 kg.
Rulajul creditor al contului 371, stabilit prin metoda FIFO, este:
A 111000 lei; √
B 115000 lei;
C 91000 lei;
D 95000 lei
E 80000 lei.
Rulajul creditor al contului 371, stabilit prin metoda LIFO, este:
A 115000 lei; √
B 111000 lei;
C 91000 lei;
D 95000 lei
E 80000 lei.
Soldul final al contului 371, stabilit prin metoda FIFO, este:
A 74000 lei; √
B 110000 lei;
C 91000 lei;
D 95000 lei
E 80000 lei.
Soldul final al contului 371, stabilit prin metoda LIFO, este:
A 70000 lei; √
B 110000 lei;
C 91000 lei;
D 95000 lei
E 80000 lei.
27 Un utilaj se amortizează prin metoda AD1. Costul său de achiziție este 48000
lei, iar durata de viață utilă 4 ani. Amortizarea anuală pentru al III-lea an este:
A 9375 lei; √
58
B 7031 lei;
C 7032 lei;
D 11250 lei;
30E 12000 lei.
28 Un utilaj se amortizează prin metoda AD1. Costul său de achiziție este 48000
lei, iar durata de viață utilă 4 ani. Amortizarea anuală pentru al II-lea an este:
A 11250 lei; √
B 18000 lei;
C 12000 lei;
D 9600 lei;
E 7032 lei.
2380 lei. Costul lor de achiziție, calculat la sfârșitul lunii, este:
A 1333 lei; √
B 1000 lei;
31C 1500 lei;
D 1667 lei;
E 2000 lei.
O companie neplătitoare de TVA, care folosește metoda inventarului
intermitent pentru contabilizarea mărfurilor, înregistrează achizițiile după
formula contabilă:
A 607 = 401 √
B 371 = 401
C 378 = 371
D 371 = 378
E 371 = 607
Reducerea financiară acordată de comerciant se recunoaște ca:
32A o cheltuială financiară; √
B un venit provizoriu;
C o diminuare a veniturilor;
D un sold intermediar;
E un venit financiar.
Cheltuielile directe (individuale) sunt:
A Cheltuielile care pot fi identificate pe purtătorul de costuri; √
B Cheltuielile care nu pot fi identificate pe purtătorul de costuri;
C Cheltuielile care sunt delimitate pe produs sau activitate printr-un calcul
intermediar de repartizare;
D Cheltuielile care rămân constante, indiferent de modificarea volumului
activității;
E Cheltuielile care se modifică invers proporțional cu volumul de producție
33 În funcție de specificul activității desfășurate, contabilitatea de gestiune
asigură:
A înregistrarea operațiilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor pe √
destinații, respectiv pe activități, secții, faze de fabricație, centre de costuri,
centre de profit; calculul costului de achiziție, de producție, de prelucrare al
bunurilor intrate, obținute, lucrărilor executate, serviciilor prestate, productției
59
în curs de execuție, imobilizărilor în curs din unitățile de producție, comerciale,
prestatoare de servicii, financiare și alte domenii de activitate;
B înregistrarea acelor tranzacții care asigură întocmirea situațiilor financiare;
C informații utilizatorilor externi: acționari, creditori, furnizori;
D înregistrarea, calcularea și virarea impozitelor și taxelor către bugetul de stat;
E informații despre poziția financiară și rezultatele obținute potențialilor
investitori.
34 Veniturile din vânzarea produselor M, N şi P reprezintă 80.000 lei, 70.000 lei
şi 60.000 lei. Cheltuielile directe reprezintă 50.000 lei, 60.000 lei şi 40.000 lei
iar cheltuielile comune ale secţiei sunt de 45.000 lei. Ştiind că baza de
repartizare a cheltuielilor indirecte este totalul cheltuielilor directe, rezultatul
financiar total şi pe produse reprezintă:
A M= 15.000, N=-8.000, P= 8.000, Rezultat total = 15.000 √
B M= 13.200, N =-4.700, P= 6.500, Rezultat total =15.000
C M= -8.000, N=13.200, P= 6.500, Rezultat total = 15.000
D M= -4.700, N = 6.500, P=15.000, Rezultat total = 15.000
E M= 6.500, N = 8000, P = -8.000, Rezultat total = 15.000
35 Costul de producţie reprezintă:
A totalitatea cheltuielilor financiare şi de exploatare preluate din contabilitatea
financiară;
B cheltuielile cu materiile prime efectuate în vederea obţinerii produsului
respectiv;
C cheltuielile cu munca vie efectuate;
D totalitatea cheltuielilor de producţie pe care le face o întreprindere pentru √
fabricarea şi desfacerea producţiei sale într-o anumită perioadă de timp;
E cheltuielile directe efectuate de unitatea economică pentru realizarea unui
produs.
36 Care sunt cheltuielile care se preiau din contabilitatea financiară în
contabilitatea de gestiune, în vederea determinării costului de producţie:
A cheltuielile financiare;
B cheltuielile financiare și de exploatare în totalitatea lor;
C numai cheltuielile de exploatare;
D cheltuielile de exploatare şi cheltuielile financiare legate de activitatea de √
producţie şi distribuirea acesteia;
E nu se preiau informații din contabilitate financiară.
37 Calculul pragului de rentabilitate este specific analizei:
A abaterilor cheltuielilor efective de la cheltuielile standard;
B nivelului producţiei în curs de execuţie;
C cost – preţ – volum; √
D costului de producţie, în cazul metodelor de tip absorbant;
E cheltuielilor directe şi indirecte.
38 Punctul de echilibru reprezintă punctul în care veniturile încasate din producţia
fabricată şi vândută acoperă în întregime cheltuielile aferente producţiei, astfel
încât întreprinderea obţine ................. :
A profit;
B rezultat nul; √
C pierdere;
D produse de calitate superioară;
E cifră de afaceri ridicată.
60
39 După componența sau omogenitatea lor, în contabilitatea de gestiune,
cheltuielile se clasifică în:
A cheltuieli simple și cheltuieli complexe; √
B cheltuieli de bază și cheltuieli de regie;
C cheltuieli directe și cheltuieli indirecte;
D cheltuieli materiale și cheltuieli salariale;
E cheltuieli fixe și cheltuieli variabile
40 Înregistrarea la cost efectiv a producției terminate (decontarea costului efectiv
al producției terminate) se înregistrează:
A 902 = 921 √
B 931=902
C 933=921
D 901=933
E 933=902
41 Formula contabilă:
921Cheltuielile activității de bază = 901 Decontări interne privindcheltuielile
reprezintă:
A înregistrarea cheltuielilor aferente activității de bază privind obținerea de √
produse, executrea de lucrări sau prestarea de servicii;
B stocarea producției neterminate la finele lunii curente;
C înregistrarea costului efectiv al producției neterminate;
D înregistrarea prestațiilor reciproce executate de secțiile auxiliare;
E înregistrarea cheltuielilor indirecte de producție, cu întreținerea și funcționarea
utilajelor.
42 Unul dintre următoarele principii nu este specific contabilităţii de gestiune:
A principiul costului istoric; √
B principiul separării cheltuielilor care privesc producţia, de cele care nu sunt
legate de fabricaţie;
C principiul delimitării cheltuielilor în spaţiu;
D principiul delimitării cheltuielilor în timp;
E principiul delimitării cheltuielilor privind producţia finită de cele privind
producţia neterminată.
43 Obiectivul privind existența presupune că:
A o tranzacţie sau un eveniment a avut loc în cursul perioadei şi aparţine entităţii;
B un activ sau o obligaţie aparţine entităţii la o anumită data;
C un activ sau o obligaţie există la un moment dat; √
D nu există active, obligaţii, tranzacţii sau evenimente neînregistrate ori elemente
neprezentate;
E un element este prezentat, clasificat şi descris conform cadrului de raportare
aplicabil.
44 Printre obiectivele auditului nu se află:
A exhaustivitatea;
B comensurarea (evaluarea);
C drepturi și obligații;
D permananța metodelor; √
E existență.
45 Într-un audit financiar, responsabilitatea auditorului este:
A de a exprima o opinie pertinentă asupra situațiilor financiare; √
B de a întocmi situațiile financiare și a le prezenta conducerii executive și
Adunării Generale a Acționarilor;
61
C de a modifica situațiile financiare la cererea organelor fiscale;
D de a utiliza principii și metode contabile corespunzătoare pentru întocmirea
situațiilor financiare;
E de a modifica situațiile financiare la cererea acționarilor .
46 Auditul financiar conduce la:
A creșterea profitului;
B creșterea patrimoniului firmei;
C creșterea credibilității informației contabile; √
D supraevaluarea activelor sau veniturilor, precum și subevaluarea datoriilor sau
cheltuielilor;
E creșterea cifrei de afaceri.
47 Exprimarea opiniei independente asupra situațiilor financiare conduce la
luarea unor decizii corecte de către :
A asociații firmei auditate;
B utilizatorii situațiilor financiare; √
C inspectorii fiscali;
D ofițerii de credit din băncile comerciale , la acordarea unui credit pe termen
scurt;
E organizația/organizațiile sindicale din entitatea auditată.
48 Principiul intangibilității presupune că:
A balanțele de verificare trebuie întocmite lunar;
B bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent trebuie să corespundă √
cu bilanțul de deschidere al exercițiului curent;
C nu se acceptă corectări ale erorilor aferente perioadelor precedente;
D efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când
tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau
echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi
raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente;
E balanța de verificare a lunii precedente trebuie să corespundă cu balanța de
verificare a lunii curente.
49 Auditul financiar este definit în legea 167/2017 astfel:
A activitatea efectuată de auditorii financiari în vederea exprimării unei opinii
asupra situaţiilor financiare sau a unor componente ale acestora, exercitarea
altor misiuni de asigurare şi servicii profesionale potrivit standardelor
internaţionale de audit şi altor reglementări adoptate de Camera Auditorilor
Financiari din România;
B activitatea de verificare a situațiilor financiare ale societăților comerciale de
către auditori financiari, în conformitate cu standardele de audit internaționale;
C auditul situaţiilor financiare anuale sau al situaţiilor financiare anuale
consolidate, aşa cum este prevăzut de legislaţia comunitară, transpusă în
reglementările naţionale;
D un audit al situaţiilor financiare anuale individuale sau al situaţiilor financiare √
anuale consolidate efectuat în conformitate cu standardele internaţionale de
audit,în măsura în care este obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii Europene
sau al dreptului intern și este efectuat în mod voluntar la entităţile mici, iar
situaţiile financiare auditate sunt publicate, împreună cu raportul de audit
statutar, potrivit legii;
E activitatea efectuată de auditorii financiari în vederea exprimării unei opinii
asupra situaţiilor financiare , potrivit standardelor internaţionale de audit şi
altor reglementări adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România.
62
50 Un standard de audit are următoarea structură:
A introducere, obiectiv,definiție, cerințe, aplicare și alte materiale explicative; √
B obiectiv, definiție, cerințe, aplicare;
C introducere, obiectiv, definiție, aplicare, materiale explicative;
D structura standardului este stabilită de fiecare firmă de audit, în funcție de
necesitățile misiunii de audit financiar;
E obiectiv, definiție, cerințe, aplicare.
51 Pentru întocmirea situațiilor financiare anuale, se folosesc următoarele criterii:
A OMFP 1802/2014, ordine ale Băncii Naționale a României, a BVB;
B Standarde Internaționale de Raportare Financiară IFRS;
C cadrul legal al controlului intern și reglementări fiscale;
D toate de mai sus ( A+B+C); √
E Standardele internaționale de audit.
52 Misiunile conexe cuprind:
A misiuni de examen limitat al situațiilor financiare și misiuni pe bază de
proceduri convenite;
B misiuni de examen limitat al situațiilor financiare, misiuni pe bază de proceduri √
convenite, misiuni de compilare a informațiilor financiare, misiuni de
consultanță;
C misiuni pe bază de proceduri convenite, misiuni de compilare a informațiilor
financiare, misiuni de consultanță;
D misiunile sunt stabilite în funcție de cerințele clientului;
E misiuni pe bază de procedure convenite, misiuni de consultanță.
53 Riscul de audit cuprinde:
A riscuri strategice, riscuri financiare, riscuri operaționale;
B riscuri organizaționale, riscuri legislative, riscul de control, riscul inerent;
C riscul de control, riscul inerent, riscul de nedetectare; √
D riscuri financiare, riscul de nedetectare, riscul inerent, riscuri generale;
E riscuri legislative, riscuri financiare.
54 Frauda financiară este definită drept:
A act intenţionat ce implică utilizarea înşelăciunii pentru a obţine un avantaj
injust sau ilegal, comis de unul sau mai mulţi indivizi prin furt de active și
raportare frauduloasă;
B act intenţionat ce implică utilizarea înşelăciunii pentru a obţine un avantaj √
injust sau ilegal, comis de unul sau mai mulţi indivizi din cadrul: conducerii
firmei, persoanelor însărcinate cu guvernanţa, angajaţilor sau unor terţe părţi;
C act intenţionat ce implică utilizarea informațiilor financiare false pentru a
obţine un avantaj injust sau ilegal, comis de conducerea firmei, persoane
însărcinate cu guvernanţa, angajaţi sau terţe părţi;
D act neintenţionat ce implică denaturarea informaţiilor prezentate în situaţiile
financiare şi nefinanciare sub forma documentelor de uz intern şi de gestiune
proprie;
E act intenţionat ce implică utilizarea înşelăciunii pentru a obţine un avantaj
injust sau ilegal, comis de una sau mai multe persoane însărcinate cu
guvernanţa sau terțe părți.
55 Conținutul și forma documentelor de lucru utilizate în auditul financiar sunt
influențate de următorii factori:
A dimensiunea entității auditate, complexitatea activității, natura procedurilor de
audit care se vor efectua;
63
B dimensiunea și complexitatea entității, natura procedurilor de audit care se vor √
efectua, riscul unor denaturări semnificative, probe de audit semnificative,
natura și amploarea excepțiilor identificate, metodologia și instrumentele de
audit utilizate;
C natura și amploarea excepțiilor identificate, metodologia și instrumentele de
audit utilizate probe de audit semnificative;
D probe de audit semnificative, natura procedurilor de audit care se vor efectua,
riscul unor denaturări semnificative, metodologia și instrumentele de audit
utilizate;
E dimensiunea și complexitatea entității, probe de audit semnificative,
metodologia și instrumentele de audit utilizate.
56 Dosarul permanent are următoarea structură:
A copii după situațiile financiare anuale, copii după balanțele de verificare
sintetice și analitice, scrisoare de reprezentare a conducerii (semnată), lista de
verificare a problemelor/aspectelor ce se vor audita, note ale ședințelor,
analizelor și revizuirilor efectuate pe parcursul misiunii de audit financiar, foi
de lucru, copii după documentele auditate/testate;
B numele clientului, numărul dosarului, codul de referință, numele sau inițialele
persoanei care a întocmit foaia de lucru, identificarea documentelor utilizate,
descrierea lucrărilor efectuate, concluziile auditorului, recomandările făcute de
acesta, data întocmirii foii de lucru;
C lista de verificare a finalizării angajamentului de audit, revizuirea generală a √
situațiilor financiare, lista de verificare a documentelor de lucru, observații
finale și întâlnirea cu clientul, confirmarea planului de audit, abordarea
auditului;
D Structura este stabilită de auditor în funcție de dimensiunea entității auditate,
domeniul de activitate, programul informatic de contabilitate care generează
situațiile financiare, credibilitatea probelor de audit;
E a+b+c.
57 Între pragul de semnificație și riscul de audit:
A există o relație invers proporțională; √
B nu există nici o relație;
C există o relație complementară;
D relația este stabilită de auditor, în funcție de obiectivele auditului;
E există a relație între pragul de semnificație și riscul de control.
58 Care sunt cele mai credibile probe de audit obținute de un auditor financiar:
A probe obținute de auditor;
B probe obținute din surse externe independente; √
C probe obținute de la managementul entității auditate;
D probe obținute prin documente scanate;
E probe obținute din informațiile culese de auditor din siyuațiile financiare
anuale.
59 Intervievarea este o tehnică de audit care presupune:
A intervievarea constă în verificarea acurateţei matematice a documentelor
primare şi a înregistrărilor contabile sau a altor calcule;
B intervievarea constă în analizarea indicatorilor şi a tendinţelor semnificative,
incluzând investigarea acelor fluctuaţii şi relaţii care nu sunt consecvente cu
alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate;
C intervievarea constă în obţinerea informaţiilor de la persoanele care le deţin, √
fie din interiorul entităţii, fie din afara acesteia;
64
D intervievarea constă în examinarea soldurilor conturilor şi a categoriilor de
operaţiuni importante evidenţiate în situaţiile financiare și a bugetelor de
venituri şi cheltuieli aprobate ale entităţii;
E intervievarea constă în analiza indicatorilor indicatorilor economico-financiari
și explicarea abaterilor față de anul anterior de către persoanele responsabile
din cadrul entității auditate.
60 În etapa de acceptare a angajamentului, contactul cu vechiul auditor este:
A facultativ;
B obligatoriu, auditorul trebuie să se informeze în legătură cu motivele √
rezilierii/demisiei contractului fostului auditor;
62C nu este o cerință a etapei de acceptare a mandatului;
D este obligatoriu, auditorul trebuie să se asigure că experienţa sa, a personalului
său salariat şi a colaboratorilor folosiţi se ridică la un nivel suficient pentru
exercitarea misiuni, cel puțin egal cu nivelul de cunoștințe al auditorului
precedenti;
E obligatoriu, auditorul trebuie să se informeze în legătură cu motivele
rezilierii/demisiei contractului fostului auditor și a nivelului onorariilor plătite
fostului auditor.
61 Care din următoarele informații nu se referă la cunoașterea globală a clientului:
A Domeniul de activitate;
B Statutul societății înregistrat la Oficiul Național Al Registrului Comerțului
teritorial;
C Control intern cu deficiențe semnificative;
D Veniturile salariale ale angajaților; √
E Existența litigiilor comerciale.
Ce obiectiv de audit se are în vedere, dacă se verifică faptul că modificările
63 capitalului propriu sunt în concordanță cu statutul entității, contractul de
societate și actele adiționale:
A exhaustivitate;
B imputare corectă;
C exactitate;
D existență; √
E drepturi.
În auditul stocurilor, auditorul verifică dacă în locațiile entității auditate există
stocuri aparținând terților.Ce principiu ( obiectiv) se are în vedere :
A exactitate;
B existență;
C drepturi; √
D valoare realizabilă;
E exhaustivitate.
64 Conform OMFP 1802/2014 (reglementările contabile privind situaţiile
financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate),
entitatea mică este caracterizată după valoarea următorilor indicatori:
A Total active-350.000 euro; cifră afaceri-700.000 euro, nr.mediu salariați – 10;
B Total active-350.000 euro; cifră afaceri-8.000.000 euro, nr.mediu salariați –
25;
C Total active-4.000.000 euro; cifră afaceri-8.000.000 euro, nr.mediu salariați – √
50;
D Total active-4.000.000 euro; cifră afaceri-8.000.000 euro, nr.mediu salariați –
250;
65
E Total active-24.000.000 euro; cifră afaceri-48.000.000 euro, nr.mediu salariați
– 250.
65 Principalul document contabil în care se ţine evidenţa imobilizărilor corporale
este:
A Contabilitatea sintetică și analitică;
B Fișa mijlocului fix și Cartea Mare;
C Proces verbal de recepție și constatare de diferențe;
D Proces verbal de recepție și constatare de diferențe și bon de mișcare;
E Registrul mijloacelor fixe. √
66 Ce se verifică în cazul exhaustivității achizițiilor:
A Achizițiile înregistrate corespund bunurilor şi serviciilor primite şi sunt
conforme cu interesele clientului;
B Operaţiunile de cumpărare înregistrate sunt corecte;
C Cumpărările sunt corect clasificate;
D Operaţiunile de achiziții existente sunt înregistrate; √
E Achizițiile sunt înregistrate în exerciţiul contabil adecvat.
67 Obiectivele de audit pentru salarii sunt:
A Existență, exhaustivitate, exactitate, perioada corectă, valoare realizabilă,
drepturi;
B Existență, exhaustivitate, perioada corectă, drepturi;
C Exhaustivitate, exactitate, perioada corectă, valoare realizabilă;
D Existență, exhaustivitate, exactitate, imputare corectă; √
E Existență, exhaustivitate, exactitate, imputare corectă, autorizare.
68 Care din următoarele documente sunt verificate în cazul auditului trezoreriei:
A Extrase de cont, contabilitatea analitică și sintetică a trezoreriei;
B Extrase de cont, registre de casă, Procese verbale ale Adunării Generale a
Acționarilor;
C Registre de casă, lista specimenelor de semnături, extrase de cont, contracte de √
credit, confirmări de la societățile bancare;
D Listă de inventariere la 31 decembrie, extrase de cont, registre de casă,
confirmări primite de la societățile bancare;
E Numai contracte de credit și confirmări externe de la societățile bancare.
69 Dacă nu a participat la inventarierea anuală a stocurilor la client și nu a aplicat
metode alternative de control, auditorul financiar:
A Va exprima o opinie cu rezerve; √
B Va exprima o opinie fără rezerve;
C Va efectua inventarierea stocurilor prin sondaj și va exprima opinia sa;
D Va exprima o opinie defavorabilă;
E Este în imposibilitatea de a exprima o opinie.
70 În cursul misiunii de audit financiar, conducerea entității auditate nu pune la
dispoziția auditorului informațiile soliciate și nu acceptă solicitarea de
confirmare din partea terților. În aceste condiții, auditorul:
A Va exprima o opinie fără rezerve;
B Va exprima o opinie cu rezerve;
C Va exprima o opinie defavorabilă; √
D Va cere confirmări de la terți și va exprima opinia sa;
E Este în imposibilitatea de a exprima o opinie.
71 Denaturarea semnificativă a situațiilor financiare, considerată a fi permanentă
în situaţiile financiare, conduce la:
A Opinia cu rezerve;
66
B Imposibilitatea exprimării unei opinii;
C Opinia contrară; √
D Opinie fără rezerve;
E Refacerea situațiilor financiare și exprimarea ulterioară a opiniei auditorului.
72 Situaţiile financiare anuale cuprind:
A situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;
B situația cheltuielilor și veniturilor, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici
contabile și note explicative;
C bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, √
situația activelor imobilizate, situația amortizării activelor imobilizate, situaţia
fluxurilor de trezorerie, politicile contabile şi note explicative;
D bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu,
situația activelor imobilizate, situația amortizării activelor imobilizate, situaţia
fluxurilor de trezorerie, politicile contabile, note explicative, balanțe de
verificare,extrase de cont bancare;
E bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie, politicile
contabile, note explicative.
73 Care din exemplele de mai jos nu justifică modificarea politicilor contabile:
A admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată a valorilor mobiliare pe
termen scurt ale entității;
B schimbarea acționariatului, datorată intrării într‐un grup, dacă noile metode
asigură furnizarea unor informații mai fidele;
C fuziuni şi divizări efectuate la valori contabile, caz în care se impune
armonizarea politicilor contabile ale societății absorbite cu cele ale societății
absorbante;
D schimbarea conducătorilor entității; √
E retragerea de la tranzacționare pe o piață reglementată a valorilor mobiliare pe
termen scurt ale entității.
74 Exemple de evenimente ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea
situațiilor financiare sunt:
A soluționarea ulterioară datei bilanțului a unui litigiu care confirmă că o entitate
are o obligație prezentă la data bilanțului;
B falimentul unui client, survenit ulterior datei bilanțului;
C descoperirea de fraude sau erori ce arată că situațiile financiare anuale sunt
incorecte;
D vânzarea stocurilor după perioada de raportare poate fi o probă a valorii
realizabile nete la finalul perioadei de raportare;
E toate de mai sus . √
75 În conformitate cu OMFP 1802/2014, sunt supuse auditului entitățile care, la
data bilanțului, depăşesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei
criterii:
A total active -3.650.000 euro;cifra afaceri netă- 7.300.000 euro;
B total active -3.650.000 euro; număr mediu salariați-50;
C total active -3.650.000 euro; cifră afaceri netă-7.300.000 euro;număr mediu
salariați-250;
D cifra afaceri netă- 7.300.000 euro; număr mediu salariați-250;
E total active -3.650.000 euro; cifră afaceri netă-7.300.000 euro; număr mediu √
salariați-50.
67
76 Raportul de audit se semnează şi se datează de către auditorul statutar. În
cazul în care auditul statutar este efectuat de o firmă de audit, raportul de audit
poartă semnătura cel puțin:
A a auditorului/auditorilor statutar(i) care a(u) efectuat auditul în numele firmei √
de audit;
B a supervizorului misiunii de audit financiar;
C a partenerului responsabil cu auditul ;
D a tuturor partenerilor din firma de audit;
E a auditorului/auditorilor statutar(i) care a(u) efectuat auditul, a supervizorului
misiunii de audit financiar și a partenerului responsabil cu auditul.
77 Care din exemplele de mai jos reprezintă fluxuri de trezorerie provenite din
activități de finanțare:
A încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de
datorie ale altor entități şi din vânzarea de interese în asocierile în participație
(altele decât încasările pentru instrumentele considerate a fi echivalente de
numerar şi pentru cele păstrate în vederea plasării sau tranzacționării);
B încasările în numerar provenite din redevențe, onorarii, comisioane şi alte
venituri;
C încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanță, √
împrumuturilor, efectelor comerciale, obligațiunilor, ipotecilor şi a altor
împrumuturi pe termen scurt sau lung;
D încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte
active imobilizate;
E avansurile în numerar şi împrumuturile acordate altor părți.
78 Obiectivul privind existența presupune că:
A o tranzacţie sau un eveniment a avut loc în cursul perioadei şi aparţine entităţii;
B un activ sau o obligaţie aparţine entităţii la o anumită dată;
C un activ sau o obligaţie există la un moment dat; √
D nu există active, obligaţii, tranzacţii sau evenimente neînregistrate ori elemente
neprezentate;
E un element este prezentat, clasificat şi descris conform cadrului de raportare
aplicabil.
791) Potrivit reglementărilor legale în vigoare determinarea profitului impozabil se
realizează astfel:
A ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în
scopul obţinerii de venituri, din care se scad veniturile neimpozabile;
B ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în
scopul obţinerii de venituri, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile;
C ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în √
scopul obţinerii de venituri, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care
se adaugă cheltuielile nedeductibile;
D ca diferenţă între venituri şi cheltuieli;
E pe baza impozitului minim anual;
802) În categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitată nu sunt incluse:
A cheltuielile de protocol;
B dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de √
întârziere datorate către autorităţile române;
C cheltuielile cu provizioane şi rezerve ;
D perisabilităţile ;
E cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar.
68
81 Sunt considerate cheltuieli nedeductibile din punct de vedere a impozitului pe
profit următoarele :
A cheltuielile proprii contribuabilului cu impozitul pe profitul datorat; √
B cheltuielile sociale;
C scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare ;
D pierderile tehnologice care sunt cuprise în norma de consum proprie necesară
pentru fabricarea unui produs;
E cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanţă acordate de
angajatori ;
82 Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:
A trezoreria statului;
B persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile
microintreprinderilor;…………………………
C fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar constituit potrivit legii;
D organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
E A+B+C+D. √
83 Deducerea personală în cazul impozitului pe salarii se acordă în funcţie de:
A venitul net lunar;
B vechimea în muncă a contribuabilului;
85C numărul persoanelor aflate în întreţinere; √
D salariul minim brut pe economie;
E salariul mediu brut pe economie.
84 Se consideră eliberare pentru consum:
A ca materiede
utilizarea produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât
primă; √
B mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către un alt antrepozit

fiscal în România sau în alt stat membru;
C mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către un destinatar
înregistrat din alt stat membru.
D mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către un teritoriu din
afara Uniunii Europene;
E distrugerea sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim
suspensiv de accize;
86 Cota redusă de 5% se aplică:
care sunt
A pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe
construite; √
B livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;

C serviciile de alimentare cu apă şi pentru canalizare;
D livrarea de produse alimentare;
E livrarea de produse ortopedice;
În care din următoarele situaţii se aplică cota redusă de 9%:
A cazarea în cadrul sectorului hotelier sau a sectoarelor cu funcţie similar,
inclusive închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
B livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate
exclusive publicităţii;
C livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; √
D serviciile de restaurant şi catering;
E livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respective produsemontane,
eco şi tradiţionale;
87 Baza de impozitare în cazul TVA cuprinde:
69
A rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de
furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;
B cheltuieli accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport √
şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau
beneficiarului;
C valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin
schimb, fără facturare;
D dobânzile percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;
E sumele reprezentând daune –interese, stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă şi irevocabilă.
88 În situaţia în care TVA-ul colectat este mai mare decât TVA-ul deductibil, diferenţa
reprezintă
A TVA neexigibil;
B sumă negativă a taxei;
C TVA de recuperat;
D TVA de plată; √
E TVA la încasare.
89 Care din următoarele informaţii nu sunt adevărate?
A agentul economic care realizează atât operaţiuni care dau drept de deducere ,
cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este considerată persoană
impozabilă cu regim mixt;
B din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată importul de bunuri este scutit
de taxă cu drept de deducere;
C operaţiunile financiar-bancare şi de asigurare sunt considerate scutite de taxă
fără drept de deducere;
D din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată exporturile sunt taxabile; √
E persoana parţial impozabilă efectuează atât operaţiuni pentru care nu are
calitatea de persoană impozabilă, cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de
persoană impozabilă;
90 Cota de impozit în cazul veniturilor microîntreprinderilor care au unul sau mai
mulţi salariaţi este de:
A 3%;
B 1% ; √
C 16% ;
D 10%;
Ea) 5% .
91 Potrivit prevederilor în vigoare o microîntreprindere este o persoană juridică
care:
A a realizat venituri care au depăşit echivalentul în lei a 1.000.000 euro;
B are capitalul social deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile √
administrativ teritoriale;
C se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau
la instanţele judecătoreşti;
D are posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe profit;
E plăteşte un impozit minim anual în funcţie de cifra de afaceri realizată;
92 Plata accizelor către bugetul de stat se realizează până pe data de:
A 25 a lunii următoare celei în care acciza a devenit exigibilă; √
B 25 a lunii următoare trimestrului în care acciza a devenit exigibilă;
C 25 martie inclusiv a anului următor, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial;
D 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează ;
70
E 31 ianuarie a anului următor celui pentru care se calculează;
93 În cazul condiţiilor deosebite de muncă, cota de contribuţie de asigurări sociale
datorată angajator este:
A 25%;
B 10%;
C 8%;
D 4%; √
E 2,25%.
94 Stopajul la sursă presupune:
A aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile;
B plata obligaţiilor fiscale prin intermediul cardurilor bancare;
C reţinerea şi vărsarea impozitului la buget de către o terţă persoană; √
D stingerea creanţei fiscale a debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin
trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii administrativ
teritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executării silite;
E executarea silită a creanţelor fiscale;
95 În cazul impozitului pe profit cota de 5% se aplică pentru:
A contribuabilii
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor
care desfăşoară sportive;
activităţi de natura barurilor de noapte, √
B entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;

C organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi cele patronale;
D asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice;
E fundaţiile constituite ca urmare a unui legat;
96 Stingerea creanţei fiscale se realizează prin:
A încasare;
B compensare;
C executare silită;
D prescripţie;
E toate cele de mai sus. √
97 Executarea silită prin poprire se aplică când:
A debitorul posedă bunuri imobiliare urmăribile;
B o perioadădispune
debitorul dată a creanţelor
de veniturifiscale restante;
sau drepturi băneşti, care permit recuperarea într- √
C debitorul posedă bunuri mobiliare care pot fi valorificate;

D din plăţile exigibile la o anumită scadenţă sunt deduse sumele plătite în plus la
buget, la scadenţele anterioare;
E valoarea creanţei fiscale restante aflate în sold la data de 31 decembrie a anului,
este mai mică de 40 lei.
98 În cazul executării silite, dacă la prima licitaţie nu s-au prezentat ofertanţi sau
nu s-a obţinut cel puţin preţul de pornire, preţul de pornire al celei de-a doua
licitaţii este:
A preţul de pornire al primei licitaţii;
B preţul de pornire al primei licitaţii, diminuat cu 10% din preţul de evaluare
iniţial;
C preţul de evaluare iniţial;
D preţul de pornire al primei licitaţii, diminuat cu 25%; √
E preţul de pornire al primei licitaţii, diminuat cu 50% din preţul de evaluare
iniţial.
99 Valorificarea bunurilor sechestrate se poate realiza prin:
A înţelegerea părţilor;
71
B vânzare în regim de consignaţie a bunurilor mobile;
C vânzare directă;
D vânzare la licitaţie;
E toate cele de mai sus. √
100 Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate:
A executarea silită a creanţei fiscale reprezintă o procedură de realizare a √
veniturilor bugetare şi a altor drepturi ale statului, care se aplică doar în cazul
persoanelor fizice;
B executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu
executoriu;
C executarea silită începe prin comunicarea somaţiei;
D d) poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice
se înfiinţează de către organul de executare, printr-o adresă care va fi
comunicată terţului poprit;
E sechestrul se instituie printr-un proces-verbal.
101 Care din următoarele afirmaţii este adevărată?
A executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 1 an de la data de
1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept;
B valorificarea bunurilor potrivit înţelegerii părţilor se realizează de organul de
executare;
C poprirea asiguratorie presupune existenţa titlului executoriu în momentul
declanşării executării silite;
D valorificarea bunurilor potrivit înţelegerii părţilor se realizează de debitorul √
însuşi, cu acordul organului de executare;
E în cazul bunurilor sechestrate valorificate prin vânzare la licitaţie, legislaţia
prevede obligaţia organului de executare de a efectua publicitatea vânzării cu
cel puţin 30 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea licitaţiei.
102 Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere se aplică:
A când din plăţile exigibile la o anumită scadenţă sunt deduse sumele plătite în
plus la buget, la scadenţele anterioare;
B prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii
administrativ-teritoriale a bunurilor imobile;
C în caz de insolvabilitate sau în cazul în care se constată decesul sau dispariţia √
contribuabilului;
D la împlinirea termenului de prescripţie a obligaţiei fiscale;
E în cazul în care au fost sechestrate bunuri perisabile sau supuse degradării.
103 În cazul metodei de amortizare degresivă, aceasta se calculează prin înmulţirea
cotelor de amortizare liniară cu unul din coeficienţii următori:
A 0, 5 pentru primul an de utilizare, iar pentru următorii ani 2,0;
B 5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani;
C 1, 5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 2 şi 5 ani; √
D 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 6 şi 10 ani;
E 3,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mică de 10 ani.
104 Pentru provizioane şi rezerve, valoarea fiscală este reprezentată de:
A costul de achiziţie;
B valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil; √
C valoarea de înregistrare în patrimoniu;
D valoarea de piaţă;
E valoarea de achiziţie sau de aport.
105 Cheltuielile cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate sunt:
72
A cheltuieli de exploatare; √
B cheltuieli financiare;
C cheltuieli extraordinare;
D creşteri ale activelor;
E cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite.
106 Cheltuielile înregistrate în avans nu includ:
A chirii achitate anticipat;
B subvenţii; √
C plăţi pentru abonamente la diverse publicaţii;
D decontarea anticipată a primelor de asigurare pentru diverse bunuri;
E reparaţii capitale care se eşalonează pe mai multe exerciţii financiare.
107 Contul de rezultate exprimă, într-o formă analitică, rezultatele obţinute prin
prisma:
A încasărilor şi plăţilor;
B cheltuielilor şi veniturilor; √
C activelor şi pasivelor;
D creanţelor şi datoriilor;
E intrărilor şi ieşirilor de bunuri.
108 Evaluarea reprezintă pentru metoda contabilităţii:
A un principiu;
B un procedeu comun tuturor ştiinţelor;
C un procedeu specific metodei contabilităţii; √
D o convenţie contabilă;
E un procedeu al metodei contabilităţii utilizat şi de alte discipline economice.
109 1Lao staţie de separatoare din industria petroliferă s-au prelucrat 250 t ţiţei brut,
obţinându-se 237,5 t ţiţei şi 50 m3 gaze de sondă. Ştiind că 4 m3 gaze au
echivalent caloric 1 t ţiţei şi că s-au cheltuit cu exploatarea 60.000 lei, costurile
pentru o tonă de ţiţei şi un m3 de gaz sunt:
A a. 228,57 lei/t și 57,14 lei /m3
B b. 240 lei/t și 60 lei /m3 √
C c. 228,57 lei/t și 60 lei /m3
D d. 240 lei/t și 57,14 lei /m3
E e. 266,67 lei/t și 66,67 lei/ m3
110 1Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structură sau cheltuieli ale
perioadei care se efectuează, indiferent de ....................., şi privesc în
ansamblul capacitatea întreprinderii de a produce şi de a vinde”:
A rezultatul exerciţiului;
B volumul producţiei; √
C cheltuielile variabile;
D cantitatea de produse vândută;
E numărul de purtători de costuri sau sectoare de cheltuieli.
111 1Tehnicile contabilităţii de gestiune:
A garantează profitabilitatea întreprinderii;
B răspund tuturor cerinţelor de ordin fiscal;
C răspund nevoilor informaţionale ale managementului; √
D reprezintă principalul element al contractului de muncă negociat cu
sindicatele;
E răspund nevoilor de informare ale băncii, la solicitarea de credite de acoperire
a necesarului de trezorerie.
73
112 Care1 din afirmaţiile următoare despre calculul coeficientului suplimentării este
adevărată:
A este specific etapei de colectare a cheltuielilor pe purtători de costuri şi pe
sectoare de activităţi;
B cu ajutorul său se calculează costul subactivităţii;
C se aplică sub formă de raport direct sau inversat;
D se determină ca raport între suma cheltuielilor reprezentând baza de repartizare
şi totalul cheltuielilor de repartizat;
E este un procedeu de repartizare a cheltuielilor comune (indirecte). √
113 Este1 corect ca, la sfârşitul perioadei, în contabilitatea de gestiune să se separe
cheltuielile privind producţia finită de cele privind producţia în curs de
execuţie ?
A da, deoarece producţia în curs de execuţie diminuează costul de producţie; √
B nu, deoarece şi producţia în curs de execuţie a încorporat aceleaşi materii prime
şi materiale ca şi producţia finită;
C nu e necesar, deoarece valoarea producţiei în curs de execuţie nu influenţează
costul de producţie;
D da, deoarece producţia în curs de execuţie se va reflecta separat ca diferenţă de
preţ nefavorabilă;
E nu, deoarece în acest fel nu se mai furnizează o informaţie corectă privind
costul de producţie.
114 O1unitate economică a realizat într-o perioadă de gestiune produsele A şi B. La
sfârşitul perioadei trebuie să calculeze costul de producţie al fiecăruia dintre
produsele fabricate, știind că:
Produsul Costul materiilor prime Costul manoperei

A 3.400 2.600
B 2.600 2.400
Cheltuielile indirecte sunt de 9.000 lei iar baza de repartizare este costul
materiilor prime consumate. Costul de producţie calculat este de:
A 6.100 pentru A şi 4.400 pentru B;
B 7.700 pentru A şi 8.900 pentru B;
C 15.000 pentru A şi 4.500 pentru B;
D 11.100 pentru A şi 8.900 pentru B; √
E 11.400 pentru A şi 8.100 pentru B.
115 Principiul1 delimitării cheltuielilor în timp presupune:
A delimitarea cheltuielilor care se include în costul de producţie de cheltuielile
care nu se include în costul acestora;
B includerea cheltuielilor în costuri să se efectueze în perioada de gestiune căreia √
îi aparţin;
C delimitarea cheltuielilor productive de cheltuielile neproductive;
D delimitarea cheltuielilor efectuate într-o anumită perioadă de gestiune pe
principalele procese sau alte locuri de cheltuieli care le-au ocazionat.
E delimitarea cheltuielilor materiale de cele salariale.
116 Conform1 principiului separării cheltuielilor care privesc obţinerea bunurilor,
lucrărilor şi serviciilor, cum sunt delimitate cheltuielile:
A cheltuieli care se includ (încorporabile) în cost şi cheltuieli care nu se includ √
(neîncorporabile) în acesta;
B cheltuieli de desfacere şi generale de administraţie;
74
C cheltuieli directe şi indirecte;
D cheltuieli fixe şi variabile;
E delimitarea cheltuielilor materiale de cele salariale
117 Cheltuielile1 după comportamentul lor față de volumul fizic al producției sunt
structurate astfel:
A cheltuieli directe, indirecte, de desfacere și generale de administrație;
B cheltuieli de bază și de regie;
C cheltuieli variabile și fixe; √
D cheltuieli productive și neproductive;
E cheltuieli complexe și simple.
118 Formula1 contabilă:
902 Decontări interne privind producția obținută = 933 Costul producței în
curs de execuție reprezintă:
A destocarea producției neterminate la începutul lunii următoare;
B stocarea producției neterminate la finalul lunii curente; √
C înregistrarea producției obținute exprimată la preț de livrare;
D înregistrarea cheltuielilor aferente activităților generale de administrație;
E înregistrarea cheltuielilor efective aferente producție de bază.
119 Decontarea1 cheltuielilor auxiliare către secțiile sau sectoarele sau produsele
beneficiare se înregistreză:
A 921=923
B 922=924
C % = 922
921 √
923
924
925
D 922 = %
921
923
924
925
E % = 921
922
923
924
925
120 Ce1semnificaţie are următoarea formulă contabilă: 641=421?
A Înregistrarea avansului acordat;
B Înregistrarea reţinerilor din salarii;
C Înregistrarea pe cheltuieli a salariilor plătite;
D Înregistrarea pe cheltuieli a avansului acordat şi reţinut;
E Înregistrarea salariilor datorate personalului. √
A valoarea materiilor prime aduse de la terţi;
B valoarea materiilor prime date spre prelucrare la terţi; √
C valoarea materiilor prime constatate lipsă la inventar;
D valoarea materiilor prime date în consum;
E scăderea din gestiune a materiilor prime distruse de calamităţi.
75
A diminuarea provizioanelor;
B anularea provizioanelor;
C constituirea provizioanelor; √
D valoarea provizioanelor;
E reducerea provizioanelor.
123 Ciclul1 de exploatare al unei entităţi economice reprezintă:
A perioada de timp dintre achiziţia materiilor prime care intră într-un proces de √
producţie şi finalizarea sa în numerar sau sub forma unui instrument uşor
convertibil în numerar;
B perioada de timp dintre achiziţia materiilor prime şi obţinerea produselor finite;
C anul calendaristic;
D perioada de timp dintre obţinerea produselor finite şi vânzarea lor;
E perioada de timp dintre vânzarea produselor finite şi încasarea lor.
124 Clasificarea1 conturilor în conturi de activ, pasiv şi bifuncţionale are la bază
unul din următoarele criterii de clasificare:
A după conţinutul economico-financiar;
B după funcţia contabilă; √
C după sfera de cuprindere;
D după legătura dintre conturile sintetice şi analitice;
E în funcţie de analiza activităţii economice.
125 Poziţia1 financiară a întreprinderii este dată de relaţia:
A Active - Datorii = Capitaluri proprii;
B Venituri - Cheltuieli = Rezultate; √
C Active - Capitaluri proprii = Datorii;
D Active + Cheltuieli = Datorii + Venituri;
E Capitaluri proprii = Rezultate.
126 Contul1 funcţionează pe baza următoarei relaţii matematice:
A Existente iniţiale + Creşteri = Existente finale + Micşorări;
B Existente iniţiale + (Creşteri + Micşorări) = Existente finale;
C Existente iniţiale - (Creşteri + Micşorări) = Existente finale;
D Existente iniţiale + Micşorări - Creşteri = Existente finale;
E Existente iniţiale + Creşteri - Micşorări = Existente finale. √
127 Contul1 403 “Efecte de plătit” evidenţiază obligaţiile de plată stabilite pe bază
de efecte comerciale. Precizaţi ce reflectă creditul contului:
A valoarea efectelor comerciale neachitate;
B plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale;
C valoarea acceptată de furnizori a cambiilor sau a biletelor la ordin; √
D drepturile de creanţă din relaţiile cu clienţii, stabilite pe baza efectelor
comerciale;
E contravaloarea efectelor comerciale de primit.
128 Creanţele1 numite şi valori în curs de decontare nu includ:
A avansurile încasate; √
B creanţele comerciale;
C creanţele între entităţile afiliate;
D creanţele privind capitalul subscris nevărsat;
E pagubele de recuperat de la debitori diverşi pe baza titlurilor executorii.
129 După1 conţinutul economic şi după funcţia contabilă contul 456 “Decontări cu
acţionarii/asociaţii privind capitalul” este:
A cont de surse proprii de finanţare şi are funcţie contabilă de pasiv;
B cont de surse de finanţare, bifuncţional;
76
C cont de creanţe şi are funcţie contabilă de cont de activ;
D cont de creanţe, cât şi cont de obligaţii, iar după funcţia contabilă este √
bifuncţional;
E cont de obligaţii şi are funcţie contabilă de cont de pasiv.
130 Elementele1 ce compun activul bilanţier, sunt reflectate după destinaţia şi
lichiditatea bunurilor economice. Lichiditatea reprezintă:
A disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se
onoreze angajamentele financiare scadente;
B capacitatea fiecărui bun de a parcurge mai rapid sau mai încet, calea normală √
a ciclului de exploatare, până la transformarea în bani;
C creanţe aferente ciclului de exploatare;
D numerar sau echivalente de numerar, a căror utilizare este restricţionată;
E echivalente ale numerarului uşor convertibile în bani.
131 Imobilizările1 corporale cuprind bunuri:
A cu conţinut material concret, care participă la mai multe cicluri de exploatare √
şi îşi transmit treptat valoarea asupra produselor obţinute, pe calea amortizării;
B care nu au conţinut concret material, care atestă drepturile de proprietate ale
întreprinderii;
C achiziţionate sau produse pentru consum propriu sau în scopul comercializării
în termen de 12 luni de la data bilanţului;
D ce conferă posesorului lor calitatea de creditor al unei întreprinderi;
E utilizate în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate pe parcursul unei
perioade mai mici de un an.
132 Precizaţi1 care este operaţia la care sunt supuse documentele justificative după
ce au fost înregistrate în registrele contabile:
A clasare;
B arhivare;
C prelucrare; √
D verificare;
E rectificare greşeli.
133 Precizaţi1 ce poate reflecta soldul debitor al contului 5121:
A contul 5121 nu poate avea sold debitor;
B poate reprezenta creditul acordat de bancă prin contul curent;
C disponibilităţile băneşti existente la un moment dat; √
D dobânzile de plătit aferente creditelor bancare pe termen scurt;
E creditele de la trezoreria statului.
134 Soldul1 creditor al contului 121 “Profit sau pierdere” reflectă:
A profitul realizat, dacă veniturile depăşesc cheltuielile; √
B pierderea realizată, dacă cheltuielile depăşesc veniturile;
C contul 121 nu prezintă sold final creditor;
D pierderea neacoperită;
E profitul nerepartizat.
135 Operația1 de inventariere se realizează:
A în prezența tuturor membrilor comisiei și a gestionarului; √
B numai în prezența unui expert contabil sau contabil autorizat;
C în prezența a cel puțin două persoane;
D în prezența managerului entităţii;
E doar de către gestionar.
136 Pregătirea1 inventarierii necesită:
A realizarea unor măsuri cu caracter organizatoric și contabil; √
77
B întocmirea corectă a documentelor de gestiune;
C întocmirea contului de profit și pierdere;
D întocmirea bilanţului;
E organizarea de şedinţe pe compartimente.
137 Care1 din următoarele afirmații este adevărată?
A balanțele de verificare se întocmesc concomitent cu bilanțul;
B balanțele de verificare sunt operații premergătoare întocmirii bilanțului; √
C balanțele de verificare sunt operații ulterioare întocmirii bilanțului;
D balanțele de verificare sunt operații zilnice;
E balanțele de verificare sunt operații care se întocmesc la jumătatea anului.
138 Conform1 normelor legale din țara noastră principalele registre de contabilitate
obligatorii sunt:
A Registrul–jurnal, Registrul–inventar, Registrul de încasări și plăți;
B Registrul–jurnal, Registrul–inventar, Registrul de evidență a salariaților;
C Registrul–jurnal, Registrul–inventar, Cartea mare; √
D Registrul–jurnal, Registrul–inventar;
E Registrul–inventar, Registrul de încasări și plăți.
139 Produsele1 pot fi evaluate la:
A cost de producţie; √
B preţ de achiziţie şi preţ standard;
C preţ de producţie şi preţ de achiziţie;
D cost de achiziţie;
E preţ standard.
140 Ce1semnifică următoarea formulă contabilă: 5187=766?
A venituri din dobânzi aferente împrumuturilor acordate;
B dobânzi de încasat pentru disponibilul din cont; √
C dobânzi de plătit pentru creditul primit;
D încasare în contul curent;
E depunere în casierie de numerar.
141 Din1 punct de vedere practic, costul unitar al produsului este:
A expresia valorică a consumului celor trei factori de producţie;
B raportul între expresia valorică a consumurilor de valori efectuate pentru √
obţinerea şi desfacerea producției și cantitatea de produse, lucrări sau servicii;
C expresia valorică a consumului de resurse;
D totalitatea cheltuielilor de exploatare înregistrate în contabilitatea financiară şi
preluate în contabilitatea de gestiune;
E totalitatea cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea normală a activităţii
142 agentului economic.
Costul1 de producţie se formează prin însumarea:
A cheltuielilor directe, cheltuielilor indirecte şi a cheltuielilor generale de
administrare;
B cheltuielilor directe, cheltuielilor indirecte şi a cheltuielilor de desfacere;
C cheltuielilor directe şi a cheltuielilor de desfacere;
D cheltuielilor directe şi a cheltuielilor indirecte repartizate raţional asupra √
produselor fabricate;
E cheltuielilor indirecte, cheltuielilor de desfacere şi generale de administrare.
143 Cheltuielile1 variabile pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea
volumului de activitate astfel:
A Cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
B Scad odată cu creşterea volumului de activitate;
78
C Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
D Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
E Au un caracter relativ constant. √
144 Amenajările1 de terenuri se amortizează pe o durată de:
A 5 ani;
B 2 ani;
C 10 ani; √
D până la 1 an;
E nu se amortizează.
145 Specialitatea1 auditorului intern este:
A reprezentată de asistența acordată managementului;
B arta și maniera de a proceda pentru a emite o judecată asupra controlului intern; √
C detectarea prejudiciilor provocate entității și recuperarea acestora;
D realizarea abordărilor fără a judeca salariații;
E menținerea independenței în raport cu structurile și responsabilii entității.
146 Recomandările1 auditului intern trebuie să:
A se apropie de descoperirile științifice;
B fie adevărate sarcini executorii;
C încerce să rezolve orice probleme, indiferent de costuri;
D fie viabile și acceptabile; √
E reprezinte cea mai bună soluție posibilă.
147 Care1 dintre următoarele instrumente de audit intern sunt de descriere?
A instrumentele informatice;
B verificările;
C comparările;
D grila de analiză a sarcinilor; √
E sondajul statistic.
148 A1pregăti un interviu de audit intern înseamnă:
A să începem prin a ne prezenta;
B definirea subiectului; √
C să facem eforturi de adaptare la interlocutor;
D epuizarea subiectului;
E să studiem atitudinea interlocutorului.
149 Cu1 ocazia verificării pe fond a documentelor se are în vedere:
A autenticitatea documentelor;
B realitatea întocmirii și a altor tratamente aplicate;
C realitatea operațiilor economice consemnate; √
D existența semnăturilor persoanelor cu drept de dispoziție;
E depistarea eventualelor modificări.
150 Principalele1 tehnici utilizate de către auditorii financiari externi sunt
următoarele:
A inspecţia activelor, observarea, interogarea, verificarea înregistrărilor şi a √
documentelor;
B observarea şi interogarea;
C inspecția activelor imobilizate, observarea proceselor și intervievarea
persoanelor;
D inspecţia activelor, testele controalelor, verificarea înregistrărilor şi a
documentelor;
E inspecţia, intervievarea şi testarea.
79
Domeniul de studii Informatică Economică

domeniului de studii Informatică Economică, este disponibil programul de master
Tehnologii Informatice pentru Afaceri (TIA).
Prezentarea programului de studii TIA

Programul de master Tehnologii Informatice pentru Afaceri este conceput astfel încât
să pregătească specialiști cu următoarele competențe:
• Implementarea / asimilarea unei tehnologii informatice noi într-o organizație
• Conducerea unei echipe profesionale specializate pe tehnologii informatice
• Desfășurarea de activități specifice de securitatea informațiilor și a sistemelor
informatice, cu utilizarea tehnologiilor informatice specifice
• Utilizarea metodelor și tehnicilor de analiză, proiectare și implementare a bazelor
de date avansate, precum și organizarea și prelucrarea volumelor mari de date
• Fundamentarea deciziilor în contextul economiei actuale utilizând tehnologii
inteligente și de Business Intelligence
• Dezvoltarea sistemelor informatice complexe mobile sau multiplatformă, având
ca suport baze de date avansate, sisteme de managementul cunoștințelor,
framework-uri, precum și alte tehnologii avansate
Absolvenții programului de master Tehnologii Informatice pentru Afaceri vor putea să
realizeze:
• Cunoașterea aprofundată a tehnologiilor informatice de ultimă oră, a
terminologiei legate de implementarea și utilizarea acestora, a cunoștințelor
teoretice și practice care stau la baza tehnologiilor respective
• Explicarea și interpretarea comportamentului tehnologiei informatice vizate în
situații concrete legate de utilizarea acestei tehnologii în organizație
• Previzionarea comportamentului tehnologiei vizate în situații în care aceasta nu a
fost testată (schimbări ale configurației sistemului informatic gazdă, cazuri mai
rar întâlnite de utilizare, atacuri desfășurate asupra sistemului informatic etc.)
• Evaluarea avantajelor (din punct de vedere financiar, al eficacității și eficienței, al
complexității, al overhead-ului) și dezavantajelor aduse de adoptarea tehnologiei
informatice utilizate
• Elaborarea unui proiect de adoptare / implementare a tehnologiei informatice
respective în cadrul unei organizații cu analiza tuturor cerințelor și a condițiilor
• Cunoașterea aprofundată a tehnicilor de management al proiectelor informatice,
cunoașterea selectivă a tehnicilor de management al resurselor umane (cele legate
de managementul activității curente), elemente de management al situațiilor
conflictuale, elemente de management al schimbării, cunoașterea terminologiei
utilizate în domeniu, utilizarea limbajului și metodelor de organizare a activității
specifice
81
• Explicarea și interpretarea dinamicii echipei profesionale în diverse situații care
pot apărea de-a lungul activității curente, precum și în situații neuzuale
• Adoptarea de decizii de conducere în cazul apariției unor situații ne previzionate,
cu tratarea situațiilor excepționale sau în cazul unor modificări în specificațiile și
sau constrângerile activității / proiectului desfășurat de echipa profesională
respectivă
• Autoevaluarea activității de conducere a echipei profesionale și evaluarea
activității echipei, cu identificarea elementelor care pot fi îmbunătățite și
elaborarea de măsuri corespunzătoare
• Elaborarea planificării și documentației specifice pentru conducerea unei echipe
profesionale
• Cunoașterea aprofundată a tehnologiilor de securitatea informațiilor, a
terminologiei legate de implementarea și utilizarea acestora, a cunoștințelor
teoretice și practice care stau la baza tehnologiilor respective
• Cunoașterea și interpretarea evenimentelor posibile de securitatea informației, a
vulnerabilităților și amenințărilor legate de aceste evenimente, a probabilităților
de apariție și a pagubelor posibile și a controalelor de securitatea informației ce
pot fi aplicate
• Propunerea de controale și măsuri pentru evenimente de securitatea informației
produse de agenți necunoscuți (exploatarea unor vulnerabilități nedocumentate /
de zi zero).
• Evaluarea sistemului de management al securității informației cu identificarea
asset-urilor și vulnerabilităților, precum și evaluarea probabilităților de exploatare
și a efectelor posibile
• Elaborarea unui plan de protecție a informației într-o organizație, cu identificarea
asset-urilor, a proprietarilor, a unei metode de control al accesului precum și a
controalelor de toate tipurile necesare
• Identificarea teoriilor, principiilor și metodelor de cercetare referitoare la
cunoașterea cerințelor informaționale, analiza, proiectarea și implementarea
bazelor de date și a depozitelor de date
• Explicarea, interpretarea și aprofundarea modalităților de realizare a unei baze de
date sau a unui depozit de date
• Aplicarea adecvată a conceptelor, teoriilor, principiilor și practicilor de realizare
a sistemelor informatice cu baze de date și a modalităților de organizare a
volumelor mari de date
• Evaluarea critică a cunoștințelor de specialitate pentru formularea de judecăți de
valoare și fundamentarea deciziilor care se definesc în procesul de organizare a
datelor
• Analiza, proiectarea și implementarea bazelor de date prin valorificarea
conceptelor, teoriilor, principiilor, metodelor și instrumentelor de fundamentare a
cerințelor informaționale
• Identificarea și structurarea soluțiilor informatice pentru asistarea deciziilor în
contextul economiei actuale, utilizând tehnologii inteligente și de Business
Intelligence
82
• Explicarea, interpretarea și dezvoltarea sistemelor informatice pentru asistarea
deciziilor folosind soluții inteligente, de Business Intelligence și de analiză
statistico-economică
• Aplicarea integrată a tehnicilor de cercetare științifică și de proiectare a soluțiilor
de sisteme informatice de asistare a deciziilor, utilizând tehnologii inteligente și
de Business Intelligence
• Selectarea, combinarea și aplicarea pertinentă a instrumentelor inteligente și de
Business Intelligence, în proiectarea sistemelor informatice
• Utilizarea integrată și inovativă a soluțiilor inteligente și de Business Intelligence
• Identificarea politicilor și strategiilor de perfecționare a sistemelor informatice
având ca suport bazele de date avansate, sisteme de managementul cunoștințelor,
framework-uri, precum și alte tehnologii avansate
• Explicarea și interpretarea politicilor și strategiilor de dezvoltare a sistemelor
informatice, având ca suport bazele de date avansate, sisteme de managementul
cunoștințelor, framework-uri, precum și alte tehnologii avansate
• Aplicarea integrată a cunoștințelor teoretice pentru stabilirea cerințelor, analiza,
proiectarea și implementarea sistemelor informatice, având ca suport baze de date
avansate, sisteme de managementul cunoștințelor, framework-uri, precum și alte
tehnologii avansate
• Analiza comparativă a metodelor și tehnicilor utilizate în realizarea sistemelor
informatice, având ca suport baze de date avansate, sisteme de managementul
cunoștințelor, framework-uri, precum și alte tehnologii avansate.
• Utilizarea inovativă a cunoștințelor teoretice și practice pentru elaborarea unei
metodologii pentru realizarea sistemelor informatice, având ca suport baze de date
avansate, sisteme de managementul cunoștințelor, framework-uri, precum și alte
tehnologii avansate
242217 - expert informații pentru afaceri, 242222 - analist informații de firmă, 251301 -
specialist e-Afaceri, 121118 - manager securitatea informației (Chief Information
Security Officer – CISO), 121308 - manager informații pentru afaceri, 133001 - director
centru de calcul, 133002 - șef oficiu de calcul, 133003 - șef atelier informatică, 133004 -
șef laborator informatică, 133005 - director divizie informatică, 133006 - director
departament informatică, 133007 - manager tehnologia informațiilor și comunicații,
133009 - conducător de întreprindere mică – patron (girant) în informatică , 214917 -
cercetător în informatică, 241239 - ofițer securitatea informației (Security Officer – SO),
251101 - proiectant sisteme informatice, 251202 - programator, 251203 - inginer de
sistem în informatică, 251204 - programator de sistem informatic, 251205 - inginer de
sistem software, 251206 - manager proiect informatic, 251402 - specialist în proceduri și
instrumente de securitate a sistemelor informatice, 251901 - consultant în informatică,
252101 - administrator baze de date
83
Tematica și bibliografia pentru examenul de admitere la TIA
Tematică:
1. Baze de date
2. Sisteme de gestiune a bazelor de date
3. Sisteme informatice. Definire, componente, modelare, proiectare, implementare.
4. Sisteme informatice pentru asistarea deciziei (definire, componente, clasificare,
caracteristici).
5. Structura unui sistem de calcul. Componente fizice și logice.
6. Sisteme de operare. Funcții, structură, clasificare.
7. Costul de producție (conținut, structură, tipologie)
8. Eficiența economica (conținut, indicatori)
9. Remunerarea factorilor de producție (salariul, profitul, dobânda, renta)
Bibliografie:
1. Angelescu Coralia (coordonator) – Economie – Teste grila, Biblioteca digitala ASE,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=385&idb=24
2. Ciucur Dumitru, Gavrilă Ilie, Popescu Constantin – Economie, manual universitar,
Editura Economica, București, 2001;
3. Dumitru Oprea, Florin Dumitriu, Gabriela Meșniță, Proiectarea sistemelor
informaționale, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2006.
4. Dușmănescu Dorel, Baze de date, Editura Universității din Ploiești, 2005.
5. Filip, F.Gh., Sisteme suport pentru decizii, Editura Tehnică, București, 2007.
6. Fotache, M., SQL, Dialecte DB2, Oracle, PostgreSQL și SQL Server, Editura
Polirom, Iași, 2009, 875 pag., ISBN 9789734613397.
7. Pătrașcu Aurelia, Tănăsescu Ana, Dușmănescu Dorel, Baze de date. MS- Access.
Teorie și aplicații, Editura Universității din Ploiești, 2006.
8. Lungu, I., Limbajul SQL, Editura ASE, București, 2005, 229 pag., ISBN
973594684X.
9. Lungu, I., Bâra, A., Sisteme informatice executive, Editura ASE, București, 2007.
10. Lungu, I., Sabău, Gh., Velicanu, M., Sisteme informatice. Analiză, proiectare și
implementare, Editura Economică, București, 2003.
11. Oancea, M., Sisteme informatice pentru asistarea deciziei financiare, Editura ASE,
București, 2005.
12. Oprea D., Analiza sistemelor informaționale, Editura Universității AU. Cuza, Iași,
2005.
13. Tănăsescu, A., Sisteme inteligente în economie, Editura Universitară, București, 2016
14. Tănăsescu, A., Pătrașcu, A., Proiectarea sistemelor informatice, Editura Universitară,
București, 2013, 210 pag., ISBN 9786065916128.
15. Tudorică, B., O călătorie prin lumea programării orientate pe obiecte, Editura
Printech, Bucureşti, 2016, 168 pagini, ISBN 978-606-23-1033-2
16. Turban, E., Aronson, J., Liang, T.-P., Sharda, R., Decision Support and Business
Intelligence Systems, Prentice Hall Publishing, 2010.
84
TIA
studiului pentru admiterea la programul de master TIA, în scopul consolidării
cunoștințelor. Nu recomandăm memorarea literală a acestor teste grilă, întrucât ele nu se
vor regăsi exact în această formă în subiectele de examen.
1 După modelul de date folosit, bazele de date se clasifică în:

A generalizate, specializate
B ierarhice, rețea, relaționale, orientate pe obiecte √
C locale, distribuite
D cu limbaj propriu, cu limbaj gazdă
E ierarhice, rețea, specializate, locale.
2 Un model de date pentru o bază de date nu conține următorul element:
A entitățile modelului
B operatori care acționează asupra structurii modelului
C reguli de integritate
D reguli de comportament √
E legăturile dintre entități.
3 O relație este doar în forma normală 1 (FN1) dacă:
A valori
domeniile pe care sunt definite atributele relației sunt constituite numai din √
atomice
B fiecare atribut noncheie al relației este dependent funcțional complet de

atributul cheie
C domeniile pe care sunt definite atributele relației sunt constituite numai din
valori agregate
D fiecare atribut noncheie al relației depinde în mod netranzitiv de cheia relației
E niciuna dintre afirmații nu este adevărată.
4 Caracteristicile fundamentale ale obiectelor sunt:
A încapsulare, secvențialitate, partiționare
B flexibilitate, polimorfism, moștenire
C încapsulare, polimorfism, moștenire √
D flexibilitate, partiționare, polimorfism
E încapsulare, polimorfism, flexibilitate.
5 Polimorfismul este o caracteristică fundamentală a obiectelor care indică
faptul că:
A un obiect își poate deriva funcționalitatea din alt obiect
B diferitele obiecte pot răspunde diferit la aceleași mesaje √
C diferitele obiecte pot răspunde identic la aceleași mesaje
85
D structura obiectului nu poate fi accesată și actualizată direct de către un agent
extern
E obiectele au o existență mai îndelungată decât procesul care le-a creat.
6 Fie relația R care conține atributele elementare A, B, C, unde B și C depind
complet de atributul cheie A. Dacă B depinde de A (A->B) și C depinde de B
(B->C) atunci:
A A depinde de B în mod tranzitiv
B A depinde de C în mod tranzitiv
C C depinde de B în mod tranzitiv
D C depinde de A în mod tranzitiv √
E B depinde de A în mod tranzitiv.
7 O relație este cel puțin în forma normală 2 (FN2) dacă:
A este în FN1 și atributele non-cheie depind funcțional incomplet de atributul
cheie
B este în FN1 și atributele non-cheie depind funcțional complet de atributul √
cheie
C este în FN1 și fiecare atribut non-cheie depinde netranzitiv de cheie
D atributele non-cheie sunt agregate
E atributele non-cheie sunt repetitive.
8 Anomaliile de actualizare, situațiile nedorite eliminate prin tehnica numită
normalizare, sunt:
A anomalii de ștergere
anomalii de căutare
B
anomalii de adăugare
C
anomalii de modificare
D
anomalii de ștergere, adăugare și modificare.
E √
9 Restricțiile de integritate ale unui model de date reprezintă:
A cerințele impuse datelor pentru a putea fi scrise în fișiere
B cerințele impuse datelor pentru a putea fi considerate corecte și coerente în √
raport cu sistemul real pe care îl modelează
C cerințele impuse relațiilor dintre datele care formează modelul de date
D cerințele impuse administratorului pentru a păstra integritatea bazei de date
E cerințele impuse fișierelor în care sunt stocate datele pentru a elimina
redundanțele.
10 Pot fi toate restricțiile modelate într-o diagramă entitate-relație (ER)?
A da, toate restricțiile pot fi și trebuie modelate într-o diagramă ER
B nu - acele restricții care nu pot fi modelate vor fi implementate prin drepturi
de acces elective de către administratorul bazei de date
C nu - acele restricții care nu pot fi modelate vor fi explicate utilizatorilor, astfel
încât aceștia să țină cont de ele în utilizare
86
D nu
documentate
- restricțiile nu pot
carepentru
separat, a fifiimplementate în diagrama ER, ele vor fi √
reprezentate programatic
E nu - restricțiile care nu pot fi reprezentate în diagrama ER, vor fi excluse de la

implementare.
11 O cheie primară nu este:
A un câmp care conține valori unice
B un câmp care poate conține valori nule √
C un câmp care conține numai valori nenule
D un câmp ale cărui valori identifică, în mod unic, fiecare înregistrare din tabelă
E un câmp care poate fi folosit pentru a stabili o relație.
12 Nu reprezintă este un tip de baze de date:
A baze de date relaționale
B baze de date orientate pe obiecte
C baze de date ierarhice
D baze de date distribuite
E baze de date spațio-temporale. √
13 Relațiile între tabele de tip 1:1 și 1:m au la bază:
A restricțiile de unicitate a cheii
B restricțiile referențiale √
C restricțiile de dependență funcțională
D restricțiile de dependență multivaloare
E restricțiile de independență.
14 O relație este cel puțin în forma normală 3 (FN3) dacă:
A este în FN2 și nu există atribute cu valori multiple
B este în FN2 și dependențele tranzitive sunt permise
C este în FN2 și niciun atribut care nu este parte a identificatorului unic nu √
depinde de un alt atribut care nu este parte a identificatorului unic
D este în FN2 și nu există atribute sau grupuri de atribute care se repetă
E este în FN1 și în FN2.
15 Limbajul SQL nu este:
A un limbaj de programare
B un limbaj procedural √
C un limbaj standardizat
D un limbaj interactiv
E un limbaj declarativ.
16 Operatorii de comparație SQL sunt:
A IS NULL, IS NOT NULL, BETWEEN, LIKE, IN √
B AND, OR, NOT
C UNION, MINUS, INTERSECT
87
D TRUE, FALSE, NULL
E IN, BETWEEN, AND, OR.
17 Indicați instrucțiunea SQL corectă:
A ALTER TABLE ADD NUME CHAR(20)
B ALTER TABLE PERSOANA NUME CHAR(20)
C ALTER PERSOANA ADD NUME CHAR(20)
D ALTER TABEL PERSOANA ADD FIELD NUME
E ALTER TABLE PERSOANA ADD NUME CHAR(20) √
18 Care dintre funcțiile de grupare se pot aplica doar unor atribute numerice?
A SUM, MIN
B SUM, AVG √
C MIN, MAX
D COUNT, AVG
E COUNT, MIN.
19 Care dintre următoarele instrucțiuni SQL permite reducerea cu 30% a
salariului angajaților dintr-un anumit departament?
A UPDATE angajati
SET salariu=salariu-0.3
WHERE departamentid=10
B SELECT salariu -salariu*0.3
FROM angajati
C UPDATE angajati √
SET salariu=salariu*0.7
D UPDATE angajati
E UPDATE angajati
20 Instrucțiunea SQL:
SELECT LENGTH(email)
FROM angajati
A returnează cea mai lungă adresă de email din tabela angajati
B returnează fiecare adresă de email din tabela angajati
C returnează lungimea fiecărei adrese de email din tabela angajati √
D returnează lungimea totală a adreselor de email din tabela angajati
E returnează numărul maxim de caractere permis în câmpul email.
88
21 Funcția SQL care returnează un șir de caractere în care literele mici au fost
convertite în litere mari este:
A CASE
B LCASE
C UPPER √
D LOWER
E TOUPPER
22 Unui câmp de tip dată i se poate aplica doar funcția de grupare:
A AVG
B MAX √
C STDDEV
D SUM
E VARIANCE.
23 După executarea următoarei instrucțiuni SQL, se afișează:
SELECT id_functie, COUNT(*)
FROM angajati
GROUP BY id_functie
A toți angajații grupați după funcție
B funcțiile și numărul angajaților pe fiecare funcție în parte √
C numărul de funcții distincte
D funcțiile existente, iar la fiecare funcție afișează atâția angajați ,câte funcții
sunt
E toți angajații în ordinea crescătoare a funcțiilor.
24 Pentru a șterge o înregistrare dintr-o tabelă, se folosesc următoarele cuvinte
cheie:
A UPDATE cu o clauză WHERE
B INSERT cu o clauză WHERE
C SELECT cu o clauză WHERE
D DELETE cu o clauză WHERE √
E DELETE cu o clauza HAVING.
25 Ce se va afișa în urma executării instrucțiunii SQL:
SELECT MIN(data_angajare), id_departament
FROM angajati
GROUP BY id_departament
A afișează pentru fiecare înregistrare în parte valoarea minimă dintre data
angajării și id-ul departamentului
B vechi
afișează departamentele și, pentru fiecare departament în parte, data celei mai √
angajări
C afișează departamentele și, pentru fiecare departament în parte, data celei mai
noi angajări
89
D afișează înregistrările pentru care data angajării are valoare nulă
E afișează cea mai veche angajare.
26 Care dintre următoarele afirmații referitoare la funcțiile SQL de grupare (de
exemplu: SUM, MAX etc.) este adevărată?
A funcțiile de grupare pot fi utilizate direct într-o clauză WHERE
B în fiecare instrucțiune SELECT poate fi utilizată o singură funcție de grupare
C funcțiile de grupare ignoră valorile nule √
D o interogare care utilizează o funcție de grupare trebuie obligatoriu să conțină
o clauză GROUP BY
E clauzele GROUP BY conțin obligatoriu funcții de grupare.
27 Cu ce clauză trebuie completată următoarea instrucțiune SQL, pentru a
include doar angajații al căror salariu este mai mare decât 1500?
SELECT COUNT(id_angajat), id_departament
FROM angajati
GROUP BY id_departament
A WHERE MAX(salariu) > 1500
B HAVING salariu > 1500
C WHERE SUM(salariu) > 1500
D HAVING SUM(salariu) > 1500
WHERE salariu > 1500.
E √
28 Instrucțiunea SQL:
CREATE TABLE tabel_studenți
(id NUMBER(6),
nume VARCHAR(20),
prenume VARCHAR(20),
numar_matricol NUMBER(4))
A creează o tabelă numită tabel_studenți care conține patru câmpuri: nume,
prenume, numar, matricol
B creează o tabelă numită studenți care conține patru câmpuri: id, nume,
prenume, numar_matricol
C creează o tabelă numită tabel_studenți care va conține patru câmpuri: id,
nume, prenume, matricol
D creează o tabelă numită tabel_studenți care va conține patru câmpuri: id, √
nume, prenume, numar_matricol
E creează o tabelă numită studenți care va conține patru câmpuri: nume,
prenume, numar, matricol.
29 Indicați care din următoarele afirmații este adevărată.
A sistemul informațional coincide cu sistemul informatic.
B sistemul informatic include în cadrul său sistemul informațional.
C sistemul informațional include în cadrul său sistemul informatic. √
90
D orice organism economic este un sistem informatic.
E sistemul informațional include în cadrul său sistemul de conducere sau de
decizie.
30 Un sistem informatic este:
A un
obținerii
ansamblu de elemente
informațiilor necesare
intercorelate funcțional,
fundamentării deciziilor
în scopul automatizării √
B un sistem destinat conducerii unei organizații

C un sistem destinat controlului unei organizații
D un sistem informațional destinat fundamentării deciziilor
E ansamblul informațiilor interne și externe, formale sau informale, utilizate în
cadrul unei organizații, precum și a datelor care au stat la baza obținerii lor.
31 Identificați care din următoarele componente nu sunt componente principale
ale unui sistem informatic:
A cadrul organizatoric
B baza informațională
C factorul uman
D managerul societății √
E sistemul de programe.
32 Identificați afirmația falsă:
A modelarea logicii proceselor ca și diagramele fluxurilor de date fac parte din
etapa de analiză a sistemului
construireademodelului
B diagramei flux a datelor
logiclogice
al unui
în sistem
diagrama
existent
de flux a datelor transformarea
presupune fizice √
C sistemul informațional este subordonat sistemului de conducere

D fiecare fază de realizare a unui sistem informatic se descompune în activități
E metoda top-down are ca obiectiv principal realizarea modularizării sistemului
de sus în jos.
33 Indicați care din următoarele faze nu este o fază a ciclului de viață al
dezvoltării sistemelor.
A întreținerea
B colectarea √
C proiectarea
D analiza
E implementarea.
34 Din punct de vedere al sistemelor informatice, un raport este:
A o activitate complexă care implică respectarea unui set de reguli, recomandări
și standarde pentru asigurarea și întreținerea unui sistem
B o metodă de asigurare a calității sistemelor informatice
un document
C exclusiv încitirea
pentru care sunt incluse doar datelor
sau vizualizarea date predefinite, fiind folosit în mod √
91
D una dintre abordările posibile ale proiectării unui sistem informatic
E un model precis, complet și fără ambiguități.
35 Arhitectura unui program definește:
A componentele acestuia, proprietățile lor vizibile din exterior, precum și √
relațiile dintre componente
B construcția structurii inițiale a programului
C organizarea componentelor unui program
D o parte fizică, substituibilă, a unui sistem
E un element fizic prezent în timpul execuției sistemului.
36 Sistemele informatice distribuite reprezintă:
A ansambluri de componente hardware și software autonome, localizate într-o √
rețea, care comunică și își coordonează acțiunile prin transmitere de mesaje,
dar care apar utilizatorilor ca un sistem unitar
B informații stocate de programe în diverse locații în memoria calculatorului
C rețele de calculatoare bazate pe stiva de protocoale TCP/IP
D o colecție de operații folosite pentru a specifica un serviciu al unei clase sau
componente
E o descriere a unui set de secvențe de acțiuni.
37 Exploatarea și întreținerea sunt două etape ale ciclului de viață al unui sistem
informatic care încep imediat ce sistemul devine:
A bine conceput
B corect implementat
C operațional √
D independent
E flexibil.
38 Limbajul Unified Modeling Language este:
A un limbaj de interogare a datelor din bazele de date relaționale
B un limbaj pentru specificarea, vizualizarea, construirea și documentarea √
componentelor unui sistem soft
C un limbaj de tip script care permite construirea bazelor de cunoștințe
D un limbaj nestandardizat
E un limbaj de tip script care permite construirea motoarelor de inferență.
39 Componentele software ale unui sistem informatic au rolul:
A de a verifica dacă datele introduse de utilizator se încadrează în intervalele de
valori admise
B de a examina corectitudinea codurilor utilizate în aplicație
C de a asigura dialogul între utilizator și sistem, în vederea culegerii și salvării √
datelor, obținerii rapoartelor sau inițierii diferitelor operațiuni
D de a estima planurile de dezvoltare
E de a evidenția specificațiile de proiectare.
92
40 Care dintre următoarele tipuri de diagrame face parte din categoria
diagramelor de structură:
A diagrama de activitate
B diagrama de secvență
C diagrama cazurilor de utilizare
D diagrama de colaborare
E diagrama claselor. √
41 Care dintre următoarele tipuri de diagrame face parte din categoria
diagramelor de comportament:
A
diagrama claselor
diagrama de stare
B √
diagrama obiectelor
C
diagrama de desfășurare
D
diagrama pachetelor.
E
42 Diagrama cazurilor de utilizare este:
A o diagramă care descrie structura unui sistem prin reprezentarea claselor
sistemului, a atributelor și metodelor lor și a relațiilor între clase
B o diagramă care înfățișează modul în care diverse componente sunt asamblate
împreună pentru a forma componente mai complexe sau sisteme complete
C cea mai simplă
reprezentare carereprezentare
prezintă relațiile între utilizator
a interacțiunilor unui utilizator
și diferitele
cu un
cazuri
sistem,
de √
utilizare în care acesta este implicat.

D o diagramă care conține reprezentarea pas cu pas a activităților și acțiunilor,
oferind suport pentru decizie, iterație și concurență
E o diagramă de interacțiune care înfățișează modul și ordinea în care obiectele
interacționează între ele
43 Care din următoarele afirmații despre sistemele informatice pentru asistarea
deciziei nu este adevărată?
A asistă managerii în luarea unor decizii mai bune
B conțin module software pentru gestiunea datelor, modelelor, dialogului și
cunoștințelor
C nu asigură interactivitatea între utilizator și sistem √
D trebuie să fie adaptabile în timp
E susțin toate etapele procesului decizional și pot fi adaptate diverselor stiluri de
conducere.
44 Un sistem informatic pentru asistarea deciziei conține:
A module software pentru gestiunea datelor, modulelor, cunoștințelor și
mesajelor
B cunoștințelor
module software pentru gestiunea datelor, modelelor, dialogului și √
93
C module software pentru gestiunea datelor, modelelor, informațiilor și
mesajelor
D module software pentru gestiunea modelelor, modulelor, cunoștințelor și
relațiilor
E module software pentru gestiunea datelor, metadatelor, cunoștințelor și
metacunoștințelor.
45 Componenta de gestiune a datelor este alcătuită din:
A baza de modele, sistemul de gestiune a bazei de modele, dicționarul de
modele, procesorul de execuție și integrare a modelelor
B baza de cunoștințe, motorul de inferențe, interfața cu utilizatorul
C baza de date, sistemul de gestiune a bazei de date, dicționarul de date, √
facilitățile de interogare a datelor
D baza de date, sistemul de gestiune a bazei de date, dicționarul de modele,
motorul de inferențe
E baza de date, baza de modele, baza de cunoștințe, modulul de achiziție a
cunoștințelor.
46 Dicționarul datelor este:
A un catalog al tuturor datelor din baza de date, descriind datele existente în baza √
de date
B un catalog care conține definițiile modelelor, dar și descrieri ale funcțiilor la
care sunt folosite
C o colecție de cunoștințe descriptive și procedurale dintr-un anumit domeniu
de activitate
D un ansamblu complex de programe care formează interfața dintre baza de date
și utilizatori
E o colecție de modele cantitative care au aceleași caracteristici cu obiectul
studiat.
47 Componenta de gestiune a modelelor conține:
A baza de date, sistemul de gestiune a bazei de date, dicționarul de date,
facilitățile de interogare
B baza de cunoștințe, motorul de inferențe, interfața cu utilizatorul
C baza de modele, sistemul de gestiune a bazei de modele, dicționarul de date,
motorul de inferențe
D baza de modele, sistemul de gestiune a bazei de modele, dicționarul de √
modele, procesorul de execuție și integrare a modelelor
E baza de date, sistemul de gestiune a bazei de date, motorul de inferențe,
interfața cu utilizatorul.
48 După nivelul organizațional căruia îi sunt destinate, modele se clasifică în:
A modele de top, modele strategice, modele iconice, subrutine
B modele analogice, modele tactice, modele operaționale
C modele strategice, modele tactice, modele matematice, modele iconice
94
D modele iconice, modele analogice, modele matematice, modele alfanumerice
E modele strategice, modele tactice, modele operaționale, subrutine. √
49 Dicționarul de modele este un element al componentei de gestiune a modelelor
care reprezintă:
A un catalog al tuturor datelor din baza de date, descriind datele existente în baza
de date
B un catalog care cuprinde cunoștințe specifice problemei și cunoștințe generale
din domeniu
C un catalog cu modelele cantitative asociate unui anumit domeniu de activitate
D un catalog care
aplicațiilor la care
conține
sunt folosite
definițiile modelelor, dar și descrieri ale funcțiilor și √
E un catalog al modelelor cantitative și calitative din domeniul financiar.

50 Procesorul de execuție și integrare a modelelor permite:
verificarea modulului în care se execută programele prin care sunt construite √
A modelele
B descrierea funcțiilor și a aplicațiilor la care sunt folosite modelele

C regăsirea ansamblului de variabile asociate unui model
D utilizarea unor funcții care permit stocarea, accesarea, actualizarea și
interogarea modelelor
E comunicarea rezultatelor obținute din execuția modelelor.
51 Componenta de gestiune a dialogului permite:
A furnizarea cunoștințelor și expertizei necesare rezolvării unor probleme
complexe
B comunicarea dintre utilizator și sistemul suport de decizie √
C încărcarea, stocarea, organizarea și actualizarea datelor relevante pentru
problema decizională
D încărcarea, stocarea și organizarea modelelor cantitative dintr-un domeniu de
activitate
E identificarea după nume a modelului care se dorește a fi utilizat.
52 Identificați componenta specifică modulului de gestiune a dialogului:
A sistemul de gestiune a bazei de date
B sistemul de gestiune a bazei de modele
C facilitățile de interogare
D sistemul de gestiune a interfeței cu utilizatorul √
E sistemul de gestiune a bazei de cunoștințe.
53 Selectați elementele din structura componentei de gestiune a cunoștințelor:
A baza de date, sistemul de gestiune a bazei de date
B baza de cunoștințe, sistemul de gestiune a bazei de date
C baza de cunoștințe, motorul de inferență √
D baza de modele, procesorul de inferențe simbolic
95
E baze de cunoștințe, sistemul de gestiune a bazei de modele.
54 Elementul efectiv de prelucrare din cadrul unui sistem expert care pornind de
la fapte activează cunoștințele din baza de cunoștințe construind raționamente
care generează noi cunoștințe este:
A motorul de inferență √
B baza de cunoștințe
C sistemul de gestiune a bazei de cunoștințe
D procesorul de cunoștințe
E sistemul de gestiune a bazei de date.
55 După frecvența utilizării lor, sistemele suport de decizie se clasifică în:
A sisteme suport de decizie dedicate, sisteme suport de decizie generatoare
B sisteme suport de decizie instituționale, sisteme suport de decizie ad-hoc √
C sisteme suport de decizie orientate pe date, sisteme suport de decizie orientate
pe modele
D sisteme suport de decizie individuale, sisteme suport de decizie de grup
E sisteme suport de decizie inteligente, sisteme suport de decizie neinteligente.
56 Identificați afirmația care nu este o caracteristică a sistemelor informatice
pentru asistarea deciziei:
A asistă deciziile, cu precădere pentru situațiile semistructurate și nestructurate
B sprijină deciziile la toate nivelurile decizionale
C pot asista mai multe decizii interdependente
D susțin doar o etapă a procesului decizional √
E se bazează pe modele standard sau definite de utilizator.
57 Procesorul poate executa programe:
A numai din memoria internă √
B numai din memoria externă
C și din memoria internă și din memoria externă
D din memoria internă și din memoria flash
E numai din memoria flash.
58 Indicați care din următoarele dispozitive nu sunt periferice de ieșire:
A monitor
B imprimantă
C mouse √
D plotter
E boxe.
59 Memoriile care își pierd informațiile după scoaterea calculatorului de sub
tensiune se numesc:
A interne
B volatile √
96
C nevolatile
D externe
E operative.
60 Cea mai mică unitate de memorie, în care se poate reține cifra 0 sau cifra 1, se
numește:
A gigabyte
B megabyte
C kilobyte
D byte
E bit. √
61 Indicați care din următoarele afirmații nu se referă la memoria ROM:
A este un mediu de stocare
B permite în mod normal acces numai la citire
C este utilizată, în principal, pentru stocarea programelor de sistem
D este volatilă √
E este nevolatilă.
62 Magistrala microprocesorului conectează:
A memoria RAM cu memoria cache
B memoria ROM cu microprocesorul
C memoria RAM cu unitatea centrală de prelucrare
D toate dispozitivele sistemului de intrare/ieșire cu unitatea centrală
E microprocesorul cu magistrala principală a sistemului și cu memoria cache. √
63 Funcția de comandă și control a componentei hardware a unui calculator nu
asigură:
A extragerea datelor de intrare din memoria internă
B analiza instrucțiunilor
C efectuarea operațiilor aritmetice și logice √
D aranjarea datelor de ieșire în memoria internă
E extragerea instrucțiunilor din memoria internă.
64 Componenta software a unui sistem de calcul care este responsabilă cu
gestionarea resurselor fizice și logice ale acestuia și partajarea acestora între
aplicațiile utilizatorului este:
A memoria internă
B sistemul de operare √
C tastatura
D BIOS-ul
E interfața grafică.
65 Ce înseamnă abrevierea EPROM?
A Enhanced Primary Read Only Memory
97
B Engineering Priority Read Only Memory
C Electrically Programmable Read Only Memory
D Erasable Priority Read Only Memory
E Erasable Programmable Read Only Memory. √
66 Componenta unui sistem de calcul formată din programele destinate să asigure
conducerea și controlul procesului de prelucrare, precum și efectuarea unor
lucrări curente se numește:
A software √
B hardware
C firmware
D antivirus
E BIOS.
67 Rezoluția monitorului se măsoară în:
A inch
B cm
C pixeli √
D MB
E Hz.
68 Indicați care din următoarele dispozitive nu sunt periferice de intrare:
A tastatura
B tableta grafică
C scanner
D microfon
E difuzor. √
69 Funcția de intrare-ieșire a componentei hardware asigură:
A extragerea instrucțiunilor din memoria internă
rezultatelor datelor și a programelor în memoria internă și livrarea √
B introducerea
C efectuarea operațiilor aritmetice și logice

D extragerea datelor de intrare din memoria internă
E aranjarea datelor de ieșire în memoria internă.
70 Viteza procesorului se exprimă în:
A MB
B inch
C GHz √
D
pixeli
E
m/s.
71 După tipurile de interacțiuni permise, sistemele de operare pot fi:
A monotasking și multitasking
98
B monouser și multiuser
C seriale, interactive și în timp real √
D multiuser și multitasking
E monouser și monotasking.
72 După configurațiile hard pe care le deservesc, sistemele de operare sunt
specializate pentru:
mainframe-uri, minicalculatoare și microcalculatoare
A √
minicalculatoare și microcalculatoare
B
minicalculatoare și mainframe-uri
C
microcalculatoare și mainframe-uri
D
computere de prelucrat vectori, supercomputere și computere personale.
E
73 După gradul de partajare a resurselor, sistemele de operare pot fi:
A monotasking și multitasking
B monouser și monotasking
C multiuser și multitasking
D monouser și multiuser √
E seriale, interactive și în timp real.
74 Care din următoarele funcții nu sunt realizate de nucleul sistemului de operare
(kernel):
A gestiunea resurselor fizice ale calculatorului și a dispozitivelor periferice
B gestiunea operațiilor de intrare/ieșire
C controlul încărcării în memoria internă, punerii în funcțiune și încetării
activității pentru programele utilizator
D sesizarea evenimentelor deosebite care apar în timpul execuției și tratarea
acestor evenimente
E asigurarea interfeței cu utilizatorul. √
75 Pentru a putea executa mai multe programe simultan, sistemul de operare
să
trebuie fie capabil:
A să lucreze monotasking
B să lucreze multitasking √
C să lucreze cu procesoare de text
D să compileze programele sursă
E să lucreze cu procesoare de imagini.
76 Modificarea de către sistemul de operare a stării unui proces din starea “în
așteptare”, în starea “pregătit pentru execuție”, se face în momentul în care:
A se face o cerere de I/O
B ia sfârșit o operație de I/O
C resursele necesare procesului devin disponibile √
D gestionarul de procese descoperă că lista de așteptare s-a golit
E o cerere de I/O a unui alt proces este întreruptă.
99
77 În sistemele de operare în timp real, prioritățile se calculează astfel:
A sunt alocate funcție de resurse
B sunt fixate de utilizator
C sunt calculate dinamic, de către sistem, în funcție de obiectivele sale √
D sunt precalculate la inițializarea sistemului
E sunt citite din tabela de priorități ale proceselor.
78 În sistemele de operare în timp partajat, planificarea pentru execuție este:
A declanșată de evenimente
B declanșată de ceasul sistemului √
la
C declanșată eliberarea resurselor de
cerute proces
D preprogramată la inițializarea primului proces
E precedată de planificarea task-urilor.
79 În componența sistemului de operare se regăsesc, de obicei, următoarele
module:
A compilatoare, interpretoare, macroprocesoare, utilitare
B module pentru gestiunea proceselor, procesoarelor, echipamentelor periferice, √
memoriei, căilor de acces, datelor și a transmisiilor de date
C editoare de legături, depanatoare, editoare de text
D tabele de baze de date relaționale și interogări către acestea
E sisteme de gestiune tranzacționale.
80 2 procese deschise în același sistem de operare, care interacționează, pot fi
modelate:
A cu ajutorul canalelor și a controlorilor de trafic din sistem
B cu ajutorul mecanismului “producător-consumator” √
C cu ajutorul mecanismului “master-slave”
D prin mecanismul divide-et-impera
E prin metoda “branch and bound”.
81 Interacțiunea directă a utilizatorilor cu sistemul de operare se realizează prin
intermediul:
A programelor scrise în limbaj de asamblare
B programelor scrise în limbaje de nivel înalt
C interpretorului de comenzi (shell), fie că e vorba de o interfață în linie de √
comandă sau de o interfață grafică
D programelor scrise în limbaje de nivel mediu
E comenzilor date în limbaj natural.
82 Un fișier de tip director (folder):
A are dimensiune 0
B este o modalitate de a structura logic sistemul de fișiere √
C este o tabelă care conține câte o intrare (cu informații) pentru fiecare fișier din
acel director
100
D nu există un astfel de fișier
E este o secțiune din tabela de alocare a fișierelor.
83 Fișierele obișnuite conțin:
A poziția fișierului pe suport extern
B conținut de tip text sau binar √
C intrări ale altor fișiere din tabela de alocare a fișierelor
D formatul fișierului
E informație în format hexazecimal.
84 Timpul de procesor consumat suplimentar de sistem (overhead) nu trebuie să
depășească în timpul funcționării normale un procent din timpul total
procesor. Acest procent limită este de:
A 5 - 6%
B 3 - 4% √
C 1 - 2%
D 10 - 20%
E 20 - 45%
85 Curba costurilor marginale intersectează întotdeauna curba costurilor medii:
A în punctul de minim al acestora √
B în punctul de maxim al acestora
C într-un punct oarecare
D într-un punct de inflexiune
E în cel puțin două puncte de extrem.
86 Costurile de oportunitate care nu necesită o plată monetară explicită se
numesc:
A costuri marginale
B costuri variabile
C costuri fixe
D costuri totale
E costuri implicite. √
87 Legătura dintre costul fix mediu (CFM), costul variabil mediu (CVM) și costul
total mediu (CTM) este:
A CFM-CVM=CTM
B CFM+CVM=CTM √
C CFM+CTM=CVM
D CVM+CTM=CFM
E CVM-CFM=CTM.
88 Indicați care dintre următoarele exemple de costuri sunt costuri fixe.
A materii prime pentru producție
B combustibili pentru producție
101
C chiria √
D materiale de bază și auxiliare pentru producție
E energie pentru producție.
89 Costurile nonproporționale caracterizate prin faptul că nivelul lor crește în
proporție mai mare și mai rapid decât volumul producției se numesc:
A costuri subproporționale
B costuri flexibile
C costuri regresive
D costuri degresive
E costuri progresive. √
90 Totalitatea cheltuielilor efectuate de un agent economic pentru realizarea unui
bun sau serviciu se numește:
A cost de oportunitate
B cost marginal
C cost de desfacere
D cost de producție √
E cost administrativ.
91 Pentru realizarea a 30 de produse, o întreprindere face următoarele cheltuieli:
materii prime și materiale: 500 u.m., combustibil și energie: 20 u.m., chiria:
40 u.m., salarii directe: 1100 u.m., amortizarea capitalului fix: 200 u.m.,
iluminat: 80 u.m., încălzire: 100 u.m. Să se determine costul variabil mediu.
A 62 u.m.
B 68 u.m.
C 36 u.m.
D 40 u.m.
E 54 u.m. √
92 Pentru realizarea a 30 de produse, o întreprindere face următoarele cheltuieli:
materii prime și materiale: 500 u.m., combustibil și energie: 20 u.m., chiria:
40 u.m., salarii directe: 1100 u.m., amortizarea capitalului fix: 200 u.m.,
iluminat: 80 u.m., încălzire: 100 u.m. Să se determine costul fix mediu.
A 14 u.m. √
B 18 u.m.
C 16 u.m.
D 20 u.m.
E 12 u.m.
93 O întreprindere își desfășoară activitatea în domeniul comerțului și obține
venituri exclusiv din vânzarea produselor comercializate. știind că profitul
realizat a fost de 1000 u.m., iar costurile totale au fost de 3000 u.m., să se
calculeze rata profitului raportat la cifra de afaceri.
A 33,33%
102
B 30%
C 20%
D 25% √
E 50%
94 O întreprindere își desfășoară activitatea în domeniul comerțului și obține
venituri exclusiv din vânzarea produselor comercializate. știind că profitul a
fost de 1000 u.m., iar cifra de afaceri 2000 u.m., să se calculeze rata profitului
raportat la costurile totale.
A 100% √
B 200%
C 50%
D 30%
E 300%
95 O întreprindere producătoare obține venituri exclusiv din comercializarea
producției fizice realizate. Se cunosc următoarele date: costuri fixe totale:
3000 u.m., costul variabil mediu: 2 u.m./buc., preț de vânzare unitar: 8
u.m./buc. Întreprinderea obține profit pentru un volum al producției fizice
vândute mai mare de:
A 350 buc.
B 400 buc.
C 450 buc.
D 500 buc. √
E 550 buc.
96 La nivelul pragului de rentabilitate profitul obținut de întreprindere este:
A strict pozitiv
B strict negativ
C nul √
D cel puțin 100 u.m.
E cel mult 100 u.m.
97 Indicați afirmația care nu este valabilă, referitoare la raportul dintre veniturile
realizate și cheltuielile cu factorii de producție:
A reprezintă o modalitate de calcul a eficienței economice
B cu cât veniturile sunt mai mari, cu atât eficiența economică este mai ridicată
C cu cât cheltuielile sunt mai mici, cu atât eficiența economică este mai ridicată
D cu cât cheltuielile sunt mai mari, cu atât eficiența economică este mai mică
E cu cât veniturile sunt mai mici, cu atât eficiența economică este mai ridicată √
98 Selectați conceptul nu
care reprezintă o formă a eficienței economice asociată
doar unui anumit factor de producție:
A productivitatea muncii:
B consumul √
103
C productivitatea capitalului
D productivitatea pământului
E randamentul capitalului.
99 Care dintre următoarele afirmații este corectă:
A între productivitatea muncii și eficiența economică este o relație de tip întreg
parte
B între productivitatea muncii și eficiența economică este o relație de tip întreg
întreg
C între eficiența economică și productivitatea muncii este o relație de tip parte
întreg
D între eficiența economică și productivitatea muncii este o relație de tip întreg √
parte
E între eficiența economică și productivitatea muncii este o relație de tip parte
parte
100 Rentabilitatea activității economice este o formă de eficiență economică
determinată în raport cu:
A consumul factorului muncă:
B capitalul utilizat
C toți factorii de producție utilizați și consumați √
D pământul folosit
E capitalul și pământul utilizate.
101 Între salariul real și salariul nominal există o relație de:
A proporționalitate directă √
B egalitate
C proporționalitate inversă
D apartenență
E incluziune.
102 Salariul real crește în situația în care:
A salariul nominal și prețurile bunurilor de consum cresc în mod egal
B salariul nominal crește cu 20%, iar prețurile bunurilor de consum cresc cu 40%
C salariul nominal scade cu 20%, iar prețurile bunurilor de consum scad cu 10%
D salariul nominal crește cu 20%, iar prețurile bunurilor de consum cresc cu 10% √
E salariul nominal scade cu 20%, iar prețurile bunurilor de consum rămân
constante.
103 Dacă salariul real crește cu 30% și prețurile bunurilor de consum se reduc cu
20%, atunci salariul nominal:
A crește cu 4% √
B crește cu 6%
C scade cu 4%
D scade cu 6%
104
E crește cu 1%.
104 Profitul care rămâne după plata impozitului se numește:
A profit brut
B supraprofit
C profit net √
D profit obișnuit
E profit nelegitim.
105 Dacă atât profitul, cât și costul cresc cu aceeași sumă S, atunci încasările:
A cresc cu S
B cresc cu 2S √
C scad cu S
D scad cu 2S
E nu se modifică.
106 Obiectivul fundamental al eficienței economice este:
A maximizarea cheltuielilor
B maximizarea salariilor
C maximizarea efortului
D minimizarea profitului
E maximizarea profitului. √
107 Dobânda reprezintă:
A venitul sau remunerația capitalului împrumutat √
B venitul care recompensează munca depusă
C raportul dintre salariul nominal și prețul bunurilor de consum
D diferența dintre încasările totale și costurile totale
E venitul pe care îl obține proprietarul unui teren.
108 Un agent economic contractează un credit bancar de 20000 RON, pe o
perioadă de doi ani, cu o rată anuală a dobânzii de 10%. Dobânda totală plătită,
în regim de dobândă compusă, este:
A 2100 RON
B 2000 RON
C 4000 RON
D 4200 RON √
E 1000 RON.
105
În loc de încheiere
Sperăm că prezentul volum oferă toate informațiile necesare în cadrul pregătirii

candidaților la examenul de admitere pentru programele de master ale Facultății de Științe
Economice.
Alte informații utile mai pot fi găsite pe:
• Site-ul Universității Petrol-Gaze din Ploiești (https://www.upg-ploiesti.ro/) și în
special în secțiunea Admitere > Master.
• Site-ul Facultății de Științe Economice (http://se.upg-ploiesti.ro/) și în special
paginile Ghiduri de studii master (http://se.upg-ploiesti.ro/index.php/ro/ghiduri
de-studii-master), Admitere la programele de master (http://se.upg
ploiesti.ro/index.php/ro/educatie/programe-masterale/admitere-la-programele
masterale) și Prospectus (http://se.upg-ploiesti.ro/index.php/ro/prospectus),
Alte informații specifice despre examenul de admitere sunt publicate înainte de fiecare
sesiune de admitere, pe măsură ce ele devin disponibile, pe paginile enumerate mai sus.
În sfârșit, materiale didactice și alte resurse educaționale care pot fi folosite în cursul
pregătirii pentru examenul de admitere, dar și în alte scopuri, sunt puse la dispoziția
publicului pe site-ul https://sites.google.com/upg-ploiesti.ro/resurse-se.
Nu ne rămâne decât să sperăm că vă veți bucura de existența acestei lucrări și că vă va
folosi în pregătirea pentru admitere.
Vă urăm spor la învățat și succes la examenul de admitere și vă așteptăm cu plăcere

la programele de master ale Facultății de Științe Economice din UPG Ploiești!
107
-a
i li?
789737, 197849

Îndrumar de Pregătire Pentru Admiterea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndrumar de Pregătire Pentru Admiterea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndrumar de pregătire pentru

Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti

Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești

Autorii poartă întreaga răspundere morală, legală şi materială faţă de editură

• Administrarea Afacerilor în Industria de Petrol și Gaze (AAIPG)

• Contabilitate, Fiscalitate și Audit (CFA)

• Tehnologii Informatice pentru Afaceri (TIA)

• Managementul Sistemului Bancar (MSB)

Vă urăm spor la învățat și succes la examenul de admitere și vă așteptăm cu plăcere

La Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Facultatea de Științe Economice, în cadrul

Prezentarea programelor de studii AAIPG, AFPD, SAI, MSB,

Rezultatele cheie ale învățării

Administrarea și Finanțarea Proiectelor de Dezvoltare (AFPD)

Strategii în Afaceri Internaționale (SAI)

Managementul Sistemului Bancar (MSB)

Managementul Sistemelor Microeconomice (MSM)

Rezultatele cheie ale învățării

Profilul ocupațional al absolvenților

Managementul Sectorului Public (MSP)

Tematica și bibliografia pentru examenul de admitere la

Teste grilă utile în pregătirea pentru examenul de admitere la

funcţiilor de bază ale produselor

C regularizarea prețurilor agricole, protejarea agricultorilor comunitari, prin

B o funcție de natură legislativă, o funcție de natură consultativă, o funcție de

B există o corespondenţă între această teorie şi responsabilitatea legală a

B Cheltuielile generate de procesul de producţie din momentul demarării şi până

B Salariul efectiv încasat, după reţinerea impozitelor şi contribuţiilor siciale;

C Justiția socială și democrația;

B O creştere a preţurilor produselor alimentare;

E Diminuarea salariului minim pe economie.

D costurile de producţie şi preţurile de vânzare

E oportunităţi oferite de piaţă

B competenţă distinctivă într-un domeniu de activitate

75 La nivelul unei firme, o strategie de dezvoltare constă în:

97 Elaborarea planului şi a programelor de formare şi perfecţionare a

D toate cele de mai sus

Cnivelul mic al erorii de înregistrare

La Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Facultatea de Științe Economice, în cadrul

Prezentarea programului de studii CFA

Rezultatele cheie ale învățării

Profilul ocupațional al absolvenților

Tematica și bibliografia pentru examenul de admitere la CFA

1 Scoaterea din evidenţă a unui mijloc de transport în valoare de 20.000 lei,

B mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către un alt antrepozit

B livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;

B entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;

C debitorul posedă bunuri mobiliare care pot fi valorificate;

Produsul Costul materiilor prime Costul manoperei

La Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Facultatea de Științe Economice, în cadrul

Prezentarea programului de studii TIA

1 După modelul de date folosit, bazele de date se clasifică în:

B fiecare atribut noncheie al relației este dependent funcțional complet de

E nu - restricțiile care nu pot fi reprezentate în diagrama ER, vor fi excluse de la

B un sistem destinat conducerii unei organizații

C sistemul informațional este subordonat sistemului de conducere

utilizare în care acesta este implicat.

E un catalog al modelelor cantitative și calitative din domeniul financiar.

B descrierea funcțiilor și a aplicațiilor la care sunt folosite modelele

C efectuarea operațiilor aritmetice și logice

Sperăm că prezentul volum oferă toate informațiile necesare în cadrul pregătirii

Vă urăm spor la învățat și succes la examenul de admitere și vă așteptăm cu plăcere

S-ar putea să vă placă și