Studiu Evaluare Ex-Ante

Studiu privind evaluarea ex-ante a
Planului Național Strategic 2023-

2027
Prestator: ACZ Consulting S.R.L. & t33 S.R.L.
0
EVALUAREA EX-ANTE A PLANULUI NAȚIONAL STRATEGIC PAC 2023-2027
Contract nr. C/20/1/0/S/0/19/3/0/19/0/00/07/S0 din data de 18.11.2019, având ca

obiect „Evaluarea ex-ante a Planului Național Strategic PAC 2021-2027”
Prestator SC ACZ Consulting SRL T33 SRL

str. Ștefan Velovan, nr. 23A via Calatafimi, nr. 1
Craiova, jud. Dolj, România Ancona, Italia
Tel/fax: 0351 44 20 44 Tel +39 071 9715 460
e-mail: office@aczconsulting.ro E-mail: info@t33.it
Beneficiar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Direcția Generală Dezvoltare

Rurală – AM PNDR
Bd. Carol I nr. 2-4, sector 3, Bucureşti,
Tel: 021-307.85.65; Fax: 021-307.86.06
e-mail: pndr@madr.ro
Livrabil Studiu privind evaluarea ex-ante a Planului Național Strategic 2023-2027
Versiunea V
Data 10.10.2022
Echipa de evaluare:
Andrea FLORIA
Expert cheie 1 – Team leader/Specialist în evaluarea intervențiilor publice
Cristina COJOACĂ
Expert cheie 2 – Specialist în sectorul dezvoltare rurală
Francesco FELICI
Expert cheie 3 – Specialist în evaluarea intervențiilor finanțate din FEGA
Andrea GRAMILLANO
Expert cheie 4 – Specialist în evaluarea LEADER
François LEVARLET
Expert cheie 5 – Specialist în sectorul evaluării de mediu
Rebeca NISTOR
Expert cheie 6 – Specialist în statistică/econometrie
Cuprins
1
CUPRINS............................................................................................................................................................. 2
ACRONIME.......................................................................................................................................................... 3
I. INTRODUCERE............................................................................................................................................ 4
1.1 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EVALUĂRII EX-ANTE....................................................................................................................4
1.2 SUMARUL EXECUTIV................................................................................................................................................7
1.3 DESCRIEREA ETAPELOR DE REALIZARE A EVALUĂRII EX-ANTE ȘI INTERACȚIUNEA EVALUATORULUI EX-ANTE CU AUTORITATEA DE
MANAGEMENT.......................................................................................................................................................... 10
II. METODOLOGIA............................................................................................................................................. 11
2.1 PREZENTAREA STRUCTURII EVALUĂRII ȘI A METODELOR DE EVALUARE UTILIZATE PENTRU A RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE DE
EVALUARE ȘI FORMULAREA CONCLUZIILOR.......................................................................................................................11
2.2 DIFICULTĂȚI SAU LIMITĂRI ALE METODOLOGIEI UTILIZATE..............................................................................................14
III. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE DE EVALUARE................................................................................................ 15
ÎE 1: În ce măsură contribuie planul strategic PAC la îndeplinirea obiectivelor specifice, luând în considerare
nevoile naționale și potențialul de dezvoltare, precum și învățămintele desprinse din implementarea PAC în
perioadele de programare anterioare?...............................................................................................................15
ÎE 2: Există o coerență internă a planului strategic PACși o coerență externă cu alte instrumente relevante?. 20
ÎE 3: În ce măsură alocarea resurselor bugetare este coerentă cu obiectivele specifice ale planului strategic
PAC?.....................................................................................................................................................................26
ÎE 4: În ce măsură realizările preconizate vor contribui la obținerea rezultatelor?.............................................31
ÎE 5: Sunt realiste valorile-țintă cuantificate pentru rezultate, având în vedere sprijinul preconizat din FEGA și
FEADR?.................................................................................................................................................................34
ÎE 6: Sunt adecvate resursele umane și capacitatea administrativă pentru gestionarea planului strategic PAC?
.............................................................................................................................................................................38
ÎE 7: Sunt adecvate procedurile de monitorizare a planului strategic PAC și procedurile de colectare a datelor
necesare pentru realizarea evaluărilor?..............................................................................................................45
ÎE 8: Sunt adecvate obiectivele de etapă selectate pentru cadrul de performanță?..........................................51
ÎE9: Sunt adecvate măsurile planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari?..............54
ÎE 10: Este justificată utilizarea instrumentelor financiare finanțate de FEADR?...............................................59
IV. ANEXE.................................................................................................................................................. 62
Acronime
Acronime Denumire completă
2
AC Autoritate Contractantă
AKIS Agricultural Knowledge and Innovative Systems/ Sisteme de Cunoștințe și
Inovare în Agricultură
AFIR Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
AM Autoritate de Management
AM PNDR Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală
AT Asistență Tehnică
CE Comisia Europeană
DG AGRI Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală
DGDR Direcția Generală Dezvoltare Rurală
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEGA Fondul European de Garantare Agricolă
DGPA Direcția Generală Politici Agricole
GAL Grup de Acțiune Locală
GO Grupuri operaționale
IMM Intreprinderi mici și mijlocii
INS Institutul Național de Statistică
MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
ONRC Oficiul Național al Registrului Comerțului
OS Obiectiv Specific
PAC Politica Agricolă Comună
PEST Politic, Economic, Social și Tehnologic
PDR Program de Dezvoltare Rurală
PEI Parteneriatul European pentru Inovare
PIB Produs Intern Brut
PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală
PNS Plan Național Strategic
SEA Strategic Environmental Assessment/Evaluare Strategică de Mediu
EA Evaluarea Adecvată
SWOT Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats/Puncte tari, puncte slabe,
oportunități și amenințări
UE Uniunea Europeană
3
I. Introducere
1.1 Scopul și obiectivele evaluă rii ex-ante
Politica Agricolă Comună (PAC) a înregistrat, de-a lungul timpului, mai multe reforme importante, cele
mai recente fiind cea din 2003 (evaluarea intermediară), cea din 2009 (”bilanțul de sănătate”) și cea din
2013 (pentru cadrul financiar 2014-2020).
Reforma din iunie 2023 a modificat în mod semnificativ Politica Agricolă Comună și a introdus o serie de
noi principii și mecanisme1. Între acestea, se numără decuplarea ajutoarelor în raport cu volumul
produs, în vederea unei mai bune orientări a fermelor în funcție de piață și a reducerii denaturării
producției și a comerțului agricol. Ajutoarele decuplate au devenit astfel o „plată unică pe exploatație”,
axată pe stabilitatea veniturilor. Un alt mecanism aplicat a vizat condiționalitatea, conform căreia plățile
unice depind de respectarea unor criterii în materie de mediu și sănătate publică, ca răspuns la
așteptările cetățenilor europeni.
Reforma din 2009, denumită ”Bilanțul de sănătate” a vizat actualizarea cadrului reformei PAC din 2003 2
prin consolidarea decuplării totale a ajutoarelor, respectiv eliminarea progresivă a ultimelor plăți cuplate
cu producția, integrându-le în regimul de plată unică pe exploatație. Tot prin această reformă, s-a
urmărit reorientarea parțială a fondurilor din primul pilon către dezvoltarea rurală, prin creșterea ratei
de modulare a ajutoarelor directe, dar și asigurarea unui plus de flexibilitate în ceea ce privește normele
de intervenție publică și control al ofertei, astfel încât agricultorii să poată reacționa la semnalele pieței.
Reforma din 2013 a urmărit o abordare mai cuprinzătoare și mai integrată. In primul rândul, ajutoarele
decuplate au fost transformate într-un sistem multifuncțional de sprijin, pe straturi, organizat conform
următoarelor componente3: 1) o „plată de bază”; 2) o plată „verde” pentru bunurile publice de mediu
(„componenta ecologică”); 3) o plată suplimentară către tinerii agricultori; 4) o plată redistributivă, prin
intermediul căreia se poate acorda un ajutor suplimentar pentru primele hectare ale unei exploatații; 5)
acordarea unui sprijin suplimentar pentru venit în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale; 6)
ajutoare cuplate la producție; 7) și un sistem simplificat pentru micii fermieri. De asemenea, odată cu
reforma din 2013 au fost consolidați cei doi piloni ai PAC – primul pilon, care finanțează ajutoarele
directe și măsurile de piață, respectiv ce de-al doilea pilon, care finanțează dezvoltarea rurală.
Primele discuții cu privire la PAC după 2020 au început în 2016, iar propunerile legislative
corespunzătoare au fost prezentate în iunie 2018. Scopul este ca PAC să devină mai ușor adaptabilă la
provocări actuale și viitoare, precum schimbările climatice și reînnoirea generațiilor, sprijinind în același
timp fermierii europeni și competitivitatea agriculturii.
Obiectivul general al evaluării ex-ante PNS 2023-2027 rezidă în furnizarea de valoare adăugată și
îmbunătățire a calității Planului Național Strategic 2023-2027, care urmează a fi negociat cu Comisia
Europeană, și de a oferi judecăți de valoare și recomandări privind aspectele programării, de către
experți independenți de cei implicați în programare, prin realizarea unui studiu de evaluare ex-ante.
1
Parlamentul European, Fișe descriptive despre Uniunea Europeană, Instrumentele PAC și reformele acestora,
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/107/instrumentele-pac-si-reformele-acestora
2
Ibidem 1
3
Ibidem 1
4
Evaluarea are rolul de a contribui atât la realizarea unui plan strategic care să răspundă nevoilor
României, pe de o parte, cât și la realizarea priorităților Uniunii în materie de Politică Agricolă Comună,
pe de altă parte.
Conform Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului, din 2 decembrie

2021, de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de
statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul
european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și
de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013, art. 139, Statele Membre
efectuează evaluări ex-ante, inclusiv o analiză a punctelor forte, a deficiențelor și a oportunităților
relevante pentru planul strategic PAC în cauză pentru a identifica necesitățile care trebuie abordate de
planul strategic PAC. Evaluarea ex-ante trebuie să se asigure că ceea ce se propune prin Planul Strategic
al României pentru perioada 2023-2027 este justificat și logic, că nevoile sunt bine identificate și
înțelese, că obiectivele răspund nevoilor și că strategia, activitățile și resursele propuse în program vor
contribui la atingerea obiectivelor și targeturilor. De asemenea, evaluarea ex-ante analizează dacă
procedurile de monitorizare, colectare a datelor, resursele umane și capacitatea administrativă sunt
adecvate programului.
Având în vedere că Planul Strategic al României pentru perioada 2023-2027 nu va fi singurul instrument
de intervenție în zonele rurale din România, unul dintre obiectivele evaluării ex-ante este de a analiza
complementaritatea cu alte forme de sprijin prevăzute prin celelalte programe finanțate din fonduri
europene, precum și cu intervențiile din alte fonduri naționale.
În aceste condiții, evaluarea ex-ante însoțește elaborarea PNS PAC 2023-2027 sub toate aspectele sale,
incluzând realizarea analizei SWOT, stabilirea intervenției logice și definirea obiectivelor și țintelor și
este realizată în strânsă colaborare cu structurile implicate în realizarea acestuia (Autoritatea de
Management, departamente din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, agenții de plăți,
autorități de mediu, Comisia Europeană, parteneri publici și privați).
Totodată, evaluarea ex-ante reprezintă punctul de plecare pentru evaluările care se vor realiza în
perioada de implementare a planului, constituind baza pentru procesul de monitorizare și evaluare
ulterior. În acest sens, evaluarea trebuie să valideze progresele și realizările estimate ale Politicii Agricole
Comune , să contribuie la o mai bună direcționare a sprijinului și să sprijine un proces comun de învățare
legat de monitorizare și evaluare.
Potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 2021/2115, art. 139, evaluarea ex-ante analizează
următoarele aspecte cheie:
 contribuția planului strategic PAC la îndeplinirea obiectivelor specifice, luând în considerare

nevoile naționale și regionale și potențialul de dezvoltare, precum și învățămintele desprinse din
punerea în aplicare a PAC în perioadele de programare anterioare;
 coerența internă a planului strategic PAC propus și relația acestuia cu alte instrumente
relevante;
 coerența alocării resurselor bugetare cu obiectivele specifice vizate de planul strategic PAC;
 modul în care realizările preconizate vor contribui la obținerea rezultatelor;
 caracterul adecvat și realist al valorilor-țintă cuantificate pentru rezultate și pentru obiectivele
de etapă, având în vedere sprijinul preconizat din FEGA și FEADR;
5
 măsurile planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru fermieri și alți beneficiari;
 dacă este cazul, justificarea utilizării instrumentelor financiare finanțate de FEADR.
Adițional aspectelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2115, evaluarea ex-ante analizează și

elemente referitoare la caracterul adecvat al resurselor umane și al capacității administrative pentru
gestionarea planului strategic PAC, adecvarea procedurilor de monitorizare a planului strategic PAC și de
colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor și adecvarea obiectivelor de etapă selectate
pentru cadrul de performanță.
Evaluarea ex-ante a Planului Național Strategic 2023-2027 este realizată de evaluatorul independent ACZ
Consulting SRL & t33 SRL, selectat în urma unei proceduri de licitație publică. Contractul de servicii
Evaluarea ex-ante a Planului Național Strategic PAC 2021-2027 a fost semnat în data de 18 noiembrie
2019 și are o durată de implementare de 38 luni (începând din ziua următoare constituirii garanției de
bună execuție, 25 noiembrie 2019), din care 35 de luni sunt prevăzute pentru implementarea
activităților proiectului, iar 3 luni sunt necesare pentru efectuarea plăţii finale, conform prevederilor
instrucțiunilor de plată și efectuării ultimei tranșe de plată.
Având în vedere restricțiile luate în contextul epidemiologic din perioada 2020-2022, aprobarea cu
întârziere a cadrului european care reglementează planurile naționale strategice, precum și procesul de
negociere a PNS 2023-2027 cu serviciile Comisiei Europene, proiectul a fost prelungit la 44 de luni de
implementare (41 de luni pentru prestarea serviciilor și maxim 3 luni necesare depunerii și aprobării
raportului final de activitate și a dosarului cererii de plată finală conform prevederilor instrucțiunilor de
plată și efectuarea ultimei tranșe de plată).
6
1.2 Sumarul executiv
Prezentarea Planului Național Strategic 2023-2027
Planul Național Strategic (PNS) urmărește implementarea noii PAC post 2023, prin măsuri de
dezvoltare a unui sector agricol rezilient și durabil, cu accent pe asigurarea veniturilor echitabile
fermierilor, consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității fermelor, respectarea
angajamentelor de mediu prin remunerarea fermierilor care contribuie la protejarea mediului peste
cerințele nivelului de bază, pe dezvoltarea sectoarelor deficitare și o dezvoltare socioeconomică
coerentă a mediului rural în baza unei strategii a intervenției fundamentată pe identificarea nevoilor.
Implementarea PNS vizează atingerea următoarelor obiective generale 4:
I. Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea
alimentară, creșterea viabilității fermelor prin stabilizarea veniturilor fermierilor și eliminarea
disparităților dintre ferme;
II. Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității sectorului agro-alimentar prin
intensificarea cooperării, încurajarea investițiilor colective, modernizarea, restructurarea fermelor, prin
investiții pentru îmbunătățirea productivității concomitent cu dezvoltarea și modernizarea industriei
alimentare;
III. Dezvoltarea socio-economică a spațiului rural prin atragerea și susținerea tinerilor și facilitarea
dezvoltării afacerilor, promovarea şi creşterea ocupării forței de muncă, a incluziunii sociale și a
dezvoltării locale în zonele rurale.
În cadrul PNS, obiectivele de mediu sunt esențiale în implementarea PAC, acestea axându-se pe
contribuția la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, promovarea dezvoltării durabile și a
gestionării eficiente a resurselor naturale, precum şi pe contribuția la protejarea biodiversității,
îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor.
Intervențiile propuse în PNS corespund celor 9 obiective specifice, definite în Regulamentul (UE) nr.
2021/2115, care vizează venituri viabile pentru fermieri, consolidarea orientării către piață și creșterea
competitivității fermelor, îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric, contribuția la atenuarea și
adaptarea la schimările climatice, promovarea dezvoltării durabile și gestionarea eficientă a resurselor
naturale, atragerea și susținerea tinerilor fermieri, dezvoltare economică și incluziune socială, alimente
de înaltă calitate și bunăstarea animalelor etc., precum și obiectivului transversal privind inovarea și
digitalizarea, cercetarea, schimbul de cunoștințe și formare.
Intervențiile planului sunt grupate în trei categorii:

i) plăți directe, finanțate din FEGA (plăți decuplate de producție și plăți cuplate de producție),
ii) intervenții sectoriale, sprjinite din FEGA (legume-fructe, viti-vinicol și apicol),
iii) intervenții privind dezvoltarea rurală, finanțate din FEADR (intervenții în sectorul agricol, non-agricol
și infrastructură și intervenții care contribuie la climă și mediu, precum și la bunăstarea animalelor).
4
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (septembrie 2022), Planul Național Strategic 2023-2027, versiunea a II-
a
7
Principalele constatări ale evaluării ex-ante
Analiza SWOT și analiza nevoilor privind contextul național actual sunt adecvate și exhaustive pentru
planificarea PAC 2023-2027. Analiza a evidențiat un nivel bun de coerență internă pentru PNS, lucru care
se datorează și faptului că acesta a fost conceput conform cadrului de reglementare. Strategia de
atingere a tuturor obiectivelor specifice este explicată prin includerea analizei SWOT și descrierea
nevoilor identificate, a intervențiilor selectate, precum și a indicatorilor de realizare și de rezultat.
Totodată, se așteaptă ca realizările intervențiilor propuse să garanteze o contribuție bună la rezultatele

planificate, iar legăturile dintre intervenții, indicatorii de realizare și indicatorii de rezultat sunt
explicate clar pentru majoritatea obiectivelor specifice. Logica generală de intervenție a programului
prezintă un grad adecvat de complementaritate și posibile sinergii între obiective specifice, în special în
ceea ce privește intervențiile de sprijinire a veniturilor (plăți directe la hectar), investițiile sectoriale în
active corporale și necorporale sau schemele de agromediu și climă.
Alocarea resurselor bugetare este considerată ca fiind corespunzătoare în raport cu nevoile de

dezvoltare identificate și coerentă cu obiectivele specifice ale planului strategic PAC. Analizând legăturile
dintre inputurile financiare planificate pentru intervenții și realizări, respectiv rezultatele asociate, se
constată că PNS respectă procentele de finanțare obligatorii stabilite în regulamentele europene (Mediu
și Climă/Leader/Sprijin cuplat/Ecoscheme etc.). Totodată, PNS furnizează justificări corespunzătoare cu
privire la raționamentul alocărilor în funcție de nevoile identificate și obiectivele specifice planificate.
PNS nu propune constituirea de noi instrumente financiare, ci utilizarea celor deja existente. Cu toate
acestea, este necesară furnizarea unor explicații suplimentare și mai clare referitoare la gradul în care
nevoile și punctele slabe, menționate la nivelul unora dintre obiectivele specifice, vor fi abordate de
aceste instrumente financiare.
Analiza confirmă faptul că resursele umane și capacitatea administrativă pentru gestionarea planului
strategic PAC, componentele pilonului II, sunt adecvate pentru continuarea intervențiilor PNDR 2014-
2022 și adaptarea la noile cerințe 2023-2027, însă având în vedere complexitatea PNS și numărul
intervențiilor, capacitatea administrativă necesară pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea
rezultatelor PNS este insuficientă.
Descrierea procedurilor de monitorizare și raportare a planului strategic PAC este realizată sumar în
versiunea actuală a PNS, fiind respectate toate normele procedurale stabilite prin cadrul legislativ
european. Este recomandată accelerarea procesului de elaborare a planului de evaluare și dezvoltarea
unor proceduri interne de lucru (inclusiv acte de delegare) pentru concretizarea pașilor, actorii
responsabili și calendarul activităților de monitorizare și raportare. Mai mult, sistemele de colectare și
monitorizare date trebuie dezvoltate și adaptate noilor cerințe de monitorizare și raportare PAC 2023 –
2027, ținându-se cont de noua abordare bazată pe performanță și integrarea celor doi piloni.
Referitor la indicatorii de monitorizare a performanței PNS, aceștia au fost definiți urmărind

îndeaproape reglementările europene. Mai mult, valorile țintă și de etapă propuse pentru indicatori
sunt calculate conform metodelor dezvoltate de Comisia Europeană - au fost luate ca referință datele
disponibile și consolidate din perioada anterioară de programare, ceea ce asigură atât fiabilitatea
sistemului general de monitorizare, cât și realismul obiectivelor de etapă și a valorilor țintă.
8
Nu în ultimul rând, la nivelul PNS au fost întreprinse demersuri considerabile pentru reducerea sarcinii
administrative pentru beneficiari, care au rolul de a simplifica depunerea și implementarea de proiecte
pentru beneficiari comparativ cu perioadele de programare anteriore.
Principalele recomandări
Referitor la componenta strategică de planificare a PAC, se recomandă realizarea unor analize și studii
care să ofere mai multe detalii despre informațiile teritoriale la un nivel inferior celui național, în special
pentru zonele relevante (ex. zone cu constrângeri naturale, zone montane și zona Deltei Dunării) și/sau
prin comparație cu alte state membre UE.
Sistemele de colectare și monitorizare date trebuie dezvoltate și adaptate noilor cerințe de

monitorizare și raportare PAC 2023 – 2027, ținându-se cont de abordarea comună și integrată a celor
doi piloni.
Se recomandă analiza impactului măsurilor de simplificare a sarcinii administrative în rândul

beneficiarilor PNS, după ce programul va înregistra un grad adecvat de maturitate. De asemenea, se
recomandă și analiza fezabilității introducerii altor măsuri orizontale sau specifice, în funcție de
rezultatele intermediare obținute din implementarea PNS.
9
1.3 Descrierea etapelor de realizare a evaluă rii ex-ante și

interacțiunea evaluatorului ex-ante cu Autoritatea de Management
Evaluarea ex-ante a fost organizată în următoarele etape principale:
Prima etapă: evaluarea analizei SWOT a fost finalizată în luna iulie 2020 și a avut ca obiectiv verificarea
îndeplinirii următoarelor puncte cheie: 1) Adecvarea procesului de colectare a datelor și de identificare a
componentelor SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunități și amenințări); 2) Exhaustivitatea sau
modalitatea în care analiza SWOT acoperă atât obiectivele generale, cât și obiectivele specifice din
cadrul PAC, detaliază sectoarele și domeniile relevante precum sectorul agro-alimentar, cel dedicat
protejării mediului şi adaptării la schimbările climatice, AKIS, CDI, respectiv asigură o cartografiere
internă diversificată, cu o granularitate corespunzătoare a datelor și 3) Coerența cu alte
documente/rapoarte relevante pe același subiect/din același domeniu, disponibile la nivel european
(documente și reglementări privind perioada post-2020 și noua PAC, rapoarte statistice europene,
comunicări ale Comisiei Europene etc.).
Cea de-a doua etapă: evaluarea analizei nevoilor, finalizată în luna mai 2021, a urmărit, pe de o parte,
investigarea relației de corespondență dintre nevoi și componentele analizei SWOT, iar pe de altă parte,
analiza măsurii în care nevoile sunt justificate, cuprinzătoare, specifice și transparente, respectiv oferă o
imagine holistică a ariei de acoperire a planului şi se bazează pe date potrivite.
Cea de-a treia etapă: evaluarea strategiei și a sistemului de implementare, a fost realizată în perioada
martie – iulie 2022. Evaluarea strategiei a vizat analiza logicii de intervenție a PNS 2023-2027, inclusiv
definirea obiectivelor și a țintelor, analiza coerenței interne și externe. Pe de altă parte, evaluarea
sistemului de implementare a constat în analiza gradului de adecvare a procedurilor de monitorizare și
de colectare a datelor, a resurselor umane și a capacității administrative, evaluarea măsurilor planificate
pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari, evaluarea coerenței alocării financiare,
evaluarea sistemului de indicatori, a cadrului de performanță și a instrumentelor financiare.
Echipa de evaluatori a transmis prima versiune a Studiului de evaluare ex-ante PNS 2023-2027 în data de
3 mai 2022, iar ce-a de-a doua versiune, actualizată conform observațiilor AM PNDR, în data de 20 iulie
2022.
Totodată, pe parcursul acestei etape, în contextul derulării procedurii privind Evaluarea Strategică de
Mediu (SEA) și Evaluarea adecvată (EA), echipa de evaluatori a analizat cadrul și sfera de acțiune pentru
evaluarea strategică de mediu, elaborând în acest sens metodologia de lucru și draft-ul Raportului
pentru determinarea domeniului evaluării. De asemenea, echipa de evaluare a asigurat participarea la
primul grup de lucru pentru evaluarea strategică de mediu și evaluarea adecvată, organizat în data de 22
martie 2022, și la cel de-al doilea grup de lucru, dedicat evaluării strategice de mediu, care s-a desfășurat
în data de 17 mai 2022. Prima versiune a draft-ului Raportului de mediu SEA a fost transmisă în 22 iulie
2022.
Toate livrabilele elaborate în cadrul etapei a treia a evaluării ex-ante au avut la bază prima versiune a
PNS 2023-2027 (din 28 februarie 2022).
10
Cea de-a patra etapă: consolidarea Studiului de evaluare ex-ante și a draft-ului Raportului de mediu SEA
(inclusiv pregătirea Studiului privind Evaluarea Adecvată) s-a desfășurat în perioada august – septembrie
2022.
În cadrul acestei etape, evaluatorii au analizat secțiunile/intervențiile noi și revizuite ale PNS, pe baza
observațiilor COM din luna mai 2022. În acest sens, evaluatorii au operat modificări la nivelul Studiului
de evaluare ex-ante, versiunea a III-a fiind transmisă în data de 27 septembrie 2022, dar și la nivelul
draft-ului Raportului de mediu, versiunea a II-a (în care nu au fost incluse secțiunile referitoare la
evaluarea adecvată), fiind transmisă către AM PNDR în 26 septembrie 2022. Versiunea IV a studiului a
fost transmisă în data de 4 octombrie 2022, iar versiunea V a studiului a fost transmisă în data de 11
octombrie 2022.
Interacțiunea evaluatorilor ex-ante cu reprezentanții Autorității de Management s-a realizat prin

organizarea mai multor întâlniri, ce au avut ca obiect discutarea constatărilor privind evaluarea analizei
SWOT (25 august 2020), demararea evaluării strategice de mediu și a evaluării adecvate (13 decembrie
2021, 14 februarie 2022) și clarificarea propunerilor privind alternativele PNS (16 mai 2022). Totodată,
au fost realizate interviuri în scopul colectării de informații preliminare necesare pentru elaborarea
metodologiei și a Raportului inițial (6 februarie 2020), dar și pentru completarea sau validarea
constatărilor preliminare ale evaluării ex-ante (13, 14 aprilie 2022, 30 iunie 2022, 15 iulie 2022).
II. Metodologia
2.1 Prezentarea structurii evaluă rii și a metodelor de evaluare
utilizate pentru a ră spunde la întrebă rile de evaluare și formularea
concluziilor
Abordarea metodologică utilizată pentru elaborarea studiului de evaluare ex-ante reunește un mix de
tehnici și instrumente ce combină analiza documentară, colectarea și analiza datelor secundare,
interviuri semi-structurate și modelul logic.
Analiza documentară reprezintă unul dintre punctele de reper utilizate în evaluare și principala metodă
transversală aplicată pentru analiza preliminară a contextului și completarea răspunsurilor la întrebările
de evaluare. Principalele criterii pentru selectarea documentelor incluse în analiza de birou au fost: (1)
disponibilitatea; (2) relația cu tematica de evaluare și (3) referința la surse cu o înaltă reputație (cadrul
legislativ european și național / ghiduri de evaluare / documente de politici publice). Pentru analiza
documentară au fost utilizate atât resurse interne ale programului (ex. documentul de program, ghiduri
și fișe tehnice, studii de evaluare), cât și resurse externe (ex. Ghidurile Comisiei Europene).
Colectarea și analiza datelor secundare fundamentează și orientează abordarea metodologică aplicată

în cadrul procesului de evaluare, având rolul de a proiecta detaliile specifice instrumentelor de analiză
calitativă și/sau cantitativă.
Potrivit aspectelor prevăzute în metodologia de elaborare a studiului, echipa de evaluare a desfășurat

interviuri semi-structurate cu reprezentanții autorităților implicate în gestionarea PNS (AM PNDR, AFIR,
11
APIA), în vederea colectării de informații referitoare la strategia de elaborare a planului, definirea
nevoilor și a intervențiilor, stabilirea indicatorilor, capacitatea administrativă și tehnică, aplicarea
instrumentelor financiare, etc.
Modelul logic a fost folosit pentru a reconstrui logica de intervenție a PNS, respectiv legăturile dintre
nevoi, intervenții, realizări, rezultate și impact. Noțiunea centrală a modelului logic este ideea cauzalității
programului, respectiv ordonarea evenimentelor în așa fel încât prezența unui eveniment sau acțiune
determină, sau este cauza, unui eveniment sau unei acțiuni ulterioare. Elaborarea modelului logic se
bazează, în consecință, pe identificarea unei legături de cauzalitate între elementele interne și externe
ale planului. Reconstrucția logicii de intervenție a presupus, în primul rând, analiza legăturilor între
nevoi și intervențiile propuse a fi finanțate prin intermediul PAC 2023 - 2027. Nivelul secund al analizei
este raportat la indicatorii de realizare și modalitatea de stabilire a acestora în raport cu intervențiile. Al
treilea nivel al modelului logic prezintă legătura cu indicatorii de rezultat și indicatorii de impact.
Tabel nr. 1 Abordarea metodologică utilizată pentru a oferi răspuns la fiecare întrebare de evaluare
Colectarea și
Analiză Interviuri semi-
analiza datelor Modelul logic
documentară structurate
secundare
ÎE 1 X
ÎE 2 X X X
ÎE 3 X X
ÎE 4 X X X
ÎE 5 X X X
ÎE 6 X X X
ÎE 7 X X
ÎE 8 X X X
ÎE 9 X X
ÎE 10 X X X
Potrivit recomandărilor metodologice definite în ghidurile Comisiei Europene, fiecărei întrebări de

evaluare i-au fost asociate unul sau mai multe criterii de analiză (termeni cheie ai evaluării), ilustrate la
nivelul matricei prezentată în continuare:
12
Tabel nr. 2 Matrice privind corespondența întrebărilor de evaluare cu criteriile și sub-criteriile de evaluare
13
EVALUAREA EX-ANTE A PLANULUI NAȚIONAL
Întrebare de evaluare Criterii deSTRATEGIC
evaluare PAC 2023-2027
ÎE 1: În ce măsură contribuie planul strategic PAC Evaluarea analizei SWOT

la îndeplinirea obiectivelor specifice, luând în Adecvarea (procesul de colectare a datelor și de identificare a componentelor SWOT)
considerare nevoile naționale și potențialul de Exhaustivitate (acoperirea)
dezvoltare, precum și învățămintele desprinse din Coerența
implementarea PAC în perioadele de programare Evaluarea nevoilor
anterioare? Adecvarea (și legătura logică cu analiza SWOT)
Exhaustivitate
Transparență
Specificitate
ÎE 2: Există o coerență internă a planului strategic Relevanța

PAC, dar și o coerență externă cu alte instrumente Coerență internă
relevante? Complementaritatea și sinergiile dintre intervenții
Exhaustivitatea
Lecțiile învățate în perioada de programare anterioară
Coerență externă
ÎE 3: În ce măsură alocarea resurselor bugetare Coerența alocării resurselor bugetare
este coerentă cu obiectivele specifice ale planului
strategic PAC?
ÎE 4: În ce măsură realizările preconizate vor Eficacitatea
contribui la obținerea rezultatelor?
Eficiența
Exhaustivitate
Lecții învățate în perioada trecuta de programare
ÎE 5: Sunt realiste valorile-țintă cuantificate pentru Gradul de realism al țintelor propuse
rezultate, având în vedere sprijinul preconizat din
FEGA și FEADR?
ÎE 6: Sunt adecvate resursele umane și capacitatea Adecvarea resurselor umane
administrativă pentru gestionarea planului Adecvarea capacității administrative
strategic PAC?
ÎE 7: Sunt adecvate procedurile de monitorizare a Adecvarea procedurilor de monitorizare a planului strategic PAC și a procedurilor de
planului strategic PAC și procedurile de colectare a colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor
datelor necesare pentru realizarea evaluărilor?
ÎE8: Sunt adecvate obiectivele de etapă selectate Adecvarea obiectivelor de etapă stabilite pentru cadrul de performanță
pentru cadrul de performanță?
ÎE9: Sunt adecvate măsurile planificate pentru Adecvarea măsurilor planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari
reducerea sarcinii administrative pentru
beneficiari? 14
ÎE 10: Este justificată utilizarea instrumentelor Adecvare
financiare finanțate de FEADR? Relevanță
Valoare adăugată
Capacitate administrativă
2.2 Dificultă ți sau limită ri ale metodologiei utilizate

Nu au fost întâmpinate dificultăți sau limitări semnificative în ceea ce privește aplicarea metodologiei de evaluare propuse în raportul inițial. Cu
toate acestea, în cazul întrebărilor de evaluare nr. 5, 6, 7 și 9 nu au putut fi dezvoltate matrice de analiză pentru fiecare criteriu de evaluare. De
exemplu, la nivelul întrebării de evaluare nr. 5, sunt necesare date suplimentare privind modalitatea de stabilire a țintelor și fișele de calcul
pentru fiecare indicator, care să permită o analiză mai detaliată. În ceea ce privește întrebarea de evaluare nr. 6, nu a putut fi elaborată o
matrice de analiză referitoare la soluțiile adoptate sau măsurile preconizate pentru ajustarea capacității administrative și adaptarea necesarului
de resurse umane, fiind prematură conturarea unor constatări specifice, din cauza posibilelor evoluții și nevoi ulterioare care pot apărea pe
parcursul implementării PNS. În cazul întrebării de evaluare nr. 7, informațiile referitoare la metodele de calcul particularizate la nivel de
indicator, sursele de colectare a indicatorilor, precum și periodicitatea colectării acestora nu au putut fi descrise în cadrul PNS, întrucât
presupun detalii de ordin tehnic care vor fi dezvoltate și adaptate ulterior aprobării planului. În ceea ce privește întrebarea de evaluare nr. 9,
pentru a elabora matricele propuse în Raportul inițial, sunt necesare date adiționale legate de aspecte concrete privind reducerea sarcinilor
administrative întreprinse la nivel de fiecare intervenție, pentru a putea fi furnizată o analiză mai aprofundată. Absența acestor informații și
imposibilitatea corelării cu recomandările altor studii tematice, lecții învățate sau reglementări europene ar afecta relevanța unei astfel de
matrice la nivel de intervenție.
15
III. Ră spunsuri la întrebă rile de evaluare
ÎE 1: În ce mă sură contribuie planul strategic PAC la îndeplinirea obiectivelor
specifice, luâ nd în considerare nevoile naționale și potențialul de dezvoltare,
precum și învă ță mintele desprinse din implementarea PAC în perioadele de
programare anterioare?
Pornind de la aspectele metodologice prevăzute în ghidurile Comisiei Europene, evaluarea ex-ante a

Planului Național Strategic PAC 2023-2027 reprezintă un proces multidimensional, care presupune, într-
o fază incipientă, examinarea punctelor forte, deficiențelor, oportunităților și amenințărilor relevante
pentru PNS și verificarea măsurii în care nevoile stabilite prin analiza SWOT sunt abordate de
program .În cazul în care nu toate nevoile sunt adresate prin program, este verificată măsură în care au
fost oferite justificări pentru această decizie.
Răspunsul la prima întrebare de evaluare a fost dezvoltat pornind de la primele activități de evaluare,
organizate în două etape principale: (1) evaluarea analizei SWOT și (2) evaluarea analizei nevoilor.
Aceste două etape au fost actualizate în timp, contribuind direct la elaborarea PNS și luând în
considerare diferitele versiuni ale strategiei PAC furnizate de Autoritatea de Management.
Metodă de evaluare
 Recenzia literaturii de specialitate, luând în considerare diferitele versiunie ale strategiei PAC,
analizei SWOT, analizei nevoilor și documentele de ghidare ale Comisiei Europene privind
evaluarea ex-ante a PNS PAC 2023-2027.
Abordarea metodologică pentru evaluarea analizei SWOT
Prima etapă, evaluarea analizei SWOT examinează adecvarea, exhaustivitatea și coerența analizei
SWOT, verificând dacă sunt luate în considerare toate dovezile (cantitative și calitative) disponibile și
dacă sunt abordate temele cheie legate de noua strategie PAC. Echipa de evaluatori a demarat
evaluarea analizei SWOT începând cu versiunea din luna aprilie 2020, studiul actual având la bază
versiunea a doua a PNS, transmisă Comisiei Europene în data de 30 septembrie 2022 . Prezenta analiză
se bazează pe observarea criteriilor de evaluare care sunt apoi operaționalizate, sub forma unei matrici
cu puncte de verificare, care conține toate elementele necesare unei analize SWOT. Criteriile utilizate
sunt redate în continuare:
1. Adecvarea, care se află în strânsă legătură cu procesul de colectare a datelor și de identificare a
componentelor SWOT - puncte forte, puncte slabe, oportunități și amenințări;
2. Exhaustivitatea, cu referire la acoperirea tematică. Analiza SWOT ar trebui să acopere atât
obiectivele generale, cât și obiectivele specifice din cadrul PAC, să detalieze sectoarele și subiectele
relevante, să asigure o cartografiere internă diversificată și să asigure poziționarea internațională a
țării. De asemenea, analiza SWOT ar trebui să descrie potențialul și disparitățile teritoriale,
sectoriale, sociale, de mediu și de gen, din perspectiva diferiților actori cheie.
3. Coerența cu alte documente relevante și cu Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) și Evaluarea
Adecvată (EA).
16
Fiecare obiectiv specific și obiectivul transversal au fost analizate prin raportarea la cele trei criterii de
evaluare.
Abordarea metodologică pentru evaluarea nevoilor
Cea de-a doua etapă, evaluarea analizei nevoilor, urmărește, pe de o parte, investigarea relației de
corespondență dintre nevoi și componentele analizei SWOT, iar pe de altă parte, analiza măsurii în care
nevoile sunt justificate, cuprinzătoare, specifice și transparente, respectiv oferă o imagine holistică a
ariei de acoperire a planului şi se bazează pe date potrivite. Criteriile de evaluare utilizate sunt redate în
continuare:
 Adecvarea (inclusiv legătura logică cu analiza SWOT) – presupune examinarea măsurii în care
nevoile se bazează pe dovezi și permite verificarea existenței unei legături raționale și clare între
nevoi și componentele analizei SWOT. Mai mult, analiza s-a concentrat inclusiv pe modul de
prioritizare a nevoilor identificate.
 Transparența, Specificitatea, Exhaustivitatea – implică analiza măsurii în care nevoile acoperă
probleme existente la nivel național, aspecte teritoriale, sectoriale, obiective specifice și
generale, precum și priorități ale UE și integrează perspectivele diferiților actori cheie, acolo
unde este relevant.
Fiecare obiectiv specific și obiectivul transversal au fost analizate prin raportarea la cele patru criterii de
evaluare.
Analiză și evaluare (analiza SWOT)
Adecvare
În general, analiza SWOT este adecvată, iar nevoile definite sunt coerente și derivă în mod logic din
analiza situației actuale și componentele matricei SWOT. Cu toate acestea, prin evaluarea analizei SWOT
s-a identificat existența unor nevoi care nu sunt complet justificate de elementele analizei SWOT sau
elemente SWOT care nu au fost transpuse într-o anumită nevoie. Analiza SWOT ar putea fi îmbunătățită,
dacă ar prezenta în mod mai clar dovezile care stau la baza diferitelor elemente din matricea SWOT.
Acest lucru nu înseamnă că analiza SWOT nu este bazată pe dovezi.
În identificarea nevoilor a fost utilizată o abordare de tip participativ - actorii cheie interesați au fost
consultați și au formulat observații specifice cu privire la nevoile identificate. Se constată că observațiile
primite au fost total sau parțial acceptate sau respinse – în acest caz fiind oferite justificări. Într-adevăr,
dovezile au fost colectate și discutate cu părțile interesate, fiind determinate corect din punct de vedere
metodologic. Cu toate acestea, trimiterea fiecărui element SWOT la un indicator sau la o anumită
dovadă calitativă sau sursă nu este clară – acest aspect ar simplifica monitorizarea și evaluarea
capacității PNS de a aborda elementele SWOT și nevoile aferente.
Exhaustivitatea
Analiza SWOT este completă. Deși în general oferă o imagine de ansamblu holistică, anumite subiecte ar
putea fi menționate și abordate diferit.
Astfel, pentru majoritatea nevoilor selectate sunt prezentate elemente justificative care identifică
necesitatea acestora în contextul național actual – fie ca urmare a identificării potențialului actual
(puncte forte și oportunități), fie ca urmare a identificării eventualelor obstacole (puncte slabe și
17
amenințări). În general, analiza evidențiază tendințe și constatări la nivel național și mai puțin la nivel
regional, teritorial sau sectorial. Cu toate acestea, se constată că anumite tematici ale obiectivelor
specifice nu au fost abordate nici măcar în contextul național, iar din perspectiva echipei de evaluare,
analiza SWOT ar putea fi completată, dacă s-ar indica mai multe detalii despre aspectele teritoriale, la un
nivel inferior celui național, în special pentru zonele relevante (ex. zone cu constrângeri naturale, zona
montană și zona Deltei Dunării) și/sau prin comparație cu alte state membre UE. Se constată astfel
nevoia de analize și studii suplimentare despre datele de la nivel teritorial, date care să sprijine o analiză
SWOT mai robustă. Aceste studii la nivel teritorial vor permite, totodată, și evaluarea modului în care
planul va aborda nevoile și punctele slabe identificate pentru unele obiective specifice, pe parcursul
implementării PNS. De exemplu, nevoia fermierilor/tinerilor fermieri de a avea acces la instrumente
financiare (OS2, OS3, OS7), deși prezentată în cadrul PNS, nu a fost abordată prin nicio măsură de sprijin
sau intervenție specifică. Mai mult, în cadrul OS7, câteva puncte slabe raportate în analiza SWOT (%
dintre tinerii fermieri cu pregătire agricolă de bază și completă mai mică decât media UE și dificultăți în
accesarea serviciilor de consiliere) nu sunt abordate de PNS din perspectiva nevoilor identificate și nici
din perspectiva intervențiilor propuse. În ceea ce privește instrumentele financiare, sunt necesare detalii
suplimentare la nivelul PNS, care să clarifice modalitatea și măsura în care nevoile și punctele slabe,
menționate la nivelul unora dintre obiectivele specifice (OS2, OS3, OS7) vor fi abordate de instrumentele
financiare existente. De asemenea, va fi esențial să se înțeleagă în ce măsură instrumentele financiare
disponibile se vor combina și vor funcționa în sinergie cu investițiile PNS.
Pe parcursul lunii septembrie 2022, analiza SWOT a fost revizuită, în unele cazuri, prin simplificarea
structurii sale (de exemplu, prin reducerea numărului de informații incluse în cadrul unor elemente ale
analizei SWOT în comparație cu cele existente în versiunea anterioară a PNS, cum ar fi, de exemplu, cele
referitoare la OS1, OS2, OS3), iar în alte cazuri, prin adăugarea de date noi (de exemplu, în cazul OS4,
OS5, OS6). Pe baza informațiilor disponibile în prezent, toate constatările referitoare la criteriile de
evaluare analizate în cadrul prezentului raport rămân valabile.
În general, nevoile acoperă tematicile relevante obiectivelor specifice și generale, precum și alte
priorități relevante ale Uniunii Europene. Mai mult decât atât, nevoile selectate sprijină cuantificarea
indicatorilor de impact și de rezultat propuși prin regulamentele Uniunii Europene. Totodată, nevoile
sunt complete și conțin o descriere generală și cuprinzătoare a situației actuale – se bazează pe
indicatori de context comuni, sau alți indicatori cantitativi, informații calitative actualizate, analize
sectoriale sau teritoriale.
Coerență
În ceea ce privește coerența, analiza SWOT este coerentă cu alte documente strategice . Prin urmare, nu
există o recomandare specifică în acest sens.
Analiză și evaluare (analiza nevoilor)
Adecvare (inclusiv legătura logică cu analiza SWOT)

În general, analiza nevoilor este adecvată, iar nevoile definite sunt coerente și derivă în mod logic din
analiza situației actuale și componentele matricei SWOT.
Prioritizarea nevoilor a fost realizată în baza a 5 criterii de evaluare, după cum urmează:
18
C.1 Teritorialitatea - identificarea nevoii la nivelul teritoriului național;
C.2 Corelarea și coerența cu politicile publice la nivel național (programul de guvernare, alte strategii
naționale);
C.3 Contribuția la dezvoltarea socio- economică a zonelor rurale şi/sau la echilibrarea deficitului de
balanță comercială;
C.4 Contribuția la atingerea obiectivelor de mediu;
C.5 Contribuția la atenuarea depopulării zonelor rurale şi prevenirea abandonului spațiului rural.
Ulterior, în baza criteriilor ante-menționate, pentru fiecare nevoie a fost determinat un grad scăzut,
mediu sau ridicat al prioritizării. Se consideră că metoda de prioritizare este adecvată în raport cu
necesitățile României și similară cu cele utilizate în alte țări europene. Cu toate acestea, ar putea fi
aduse îmbunătățiri în sensul în care o prioritizare distinctă (pe blocuri de intervenție) ar putea fi
efectuată în funcție de tipologia specifică a intervențiilor – exemplu, prioritizarea separată a nevoilor
pentru intervenții în sectorul agricol, non-agricol și infrastructură, sau a celor care contribuie la
elemente de climă și mediu (conform PNS elaborate la nivelul altor state membre – ex. Italia, Spania,
Franța).
Transparență, Specificitate, Exhaustivitate

Transparența modalității de definire a nevoilor a fost asigurată prin selectarea acelor nevoi care se
consideră a fi prioritare la nivel național, oferindu-se justificări bazate pe dovezi cantitative și calitative.
Mai mult, transparența este asigurată prin parcurgerea unui proces participativ, care a implicat diferite
categorii de actori cheie.
Analiza nevoilor este completă. În ceea ce privește specificitatea, se constată că nevoile au fost parțial
completate cu elemente privind diferitele niveluri teritoriale sau sectoriale.
Răspunsul la întrebarea de evaluare
Pe baza rezultatelor evaluării, analiza SWOT și analiza nevoilor îndeplinesc toate criteriile de evaluare,
privind adecvarea, exhaustivitatea, coerența, transparența și specificitatea. În acest sens, este de
remarcat faptul că au fost aduse îmbunătățiri substanțiale față de primele versiuni în lucru, din anul
2020, ca urmare a unui proces de consultare amănunțit cu părțile interesate și a unor ajustări specifice și
indicații ad-hoc, furnizate și de evaluarea ex-ante.
Concluzii și recomandări
19
Criteriu de Concluzii Recomandări
evaluare
Adecvarea Analiza SWOT este Echipa de evaluare recomandă clarificarea, chiar și
(procesul de adecvată într-un document separat sau într-o anexă la analiza
colectare a SWOT, a principalelor dovezi, care pot fi indicatori
datelor și de
sau studii sau date calitative, pe care s-a bazat fiecare
identificare a
element al analizei SWOT. Dovezile au fost colectate
componentelo
r SWOT) și discutate cu părțile interesate, fiind un demers
corect din punct de vedere metodologic. Cu toate
acestea, trimiterea clară a fiecărui element SWOT la
Evaluarea analizei SWOT
un indicator sau la o anumită dovadă calitativă sau

sursă ar fi simplificat monitorizarea și evaluarea
capacității PNS de a aborda elementele SWOT și
nevoile aferente.
Exhaustivitate Analiza SWOT este Echipa de evaluatori recomandă inițierea în viitor a

(acoperirea) completă și unor analize și studii ulterioare care să ofere mai
exhaustivă multe detalii despre informațiile teritoriale la un nivel
inferior celui național, în special pentru zonele
relevante (ex. zone cu constrângeri naturale, zone
montane și zona Deltei Dunării) și/sau prin
comparație cu alte state membre UE.
Coerența Analiza SWOT este Nu există recomandări.
coerentă
Adecvarea (și Analiza nevoilor Referitor la procesul de prioritizare a nevoilor, se
legătura logică este adecvată recomandă o ierarhizare distinctă/ separată pe
Evaluarea analizei nevoilor
cu analiza blocuri de intervenție (ex. sector agricol, non-agricol,

SWOT)
infrastructură, cu contribuție la mediu și climă etc).
Transparență, Analiza nevoilor Echipa de evaluatori recomandă inițierea în viitor a
exhaustivitate, este transparentă, unor analize și studii ulterioare care să ofere mai
specificitate specifică și multe detalii despre informațiile teritoriale la un nivel
exhaustivă
inferior celui național, în special pentru zonele
relevante (ex. zone cu constrângeri naturale, zone
montane și zona Deltei Dunării) și/sau prin
comparație cu alte state membre UE.
***
20
ÎE 2: Există o coerență internă a planului strategic PAC și o coerență externă

cu alte instrumente relevante?
Abordare metodologică
Abordarea metodologică se bazează pe criteriile și metodele de evaluare prezentate în continuare.

Criterii de evaluare
 Relevanța. Evaluatorii au analizat în ce măsură intervențiile propuse abordează în mod adecvat

nevoile identificate pe baza analizei SWOT și adecvarea acestora în raport cu obiectivele
specifice PNS.
 Coerența internă între nevoi, intervenții și obiective specifice. Echipa de evaluare a analizat
legăturile dintre elementele analizei SWOT, nevoile identificate și intervențiile propuse, luând în
considerare în special dacă toate nevoile au fost abordate corespunzător de Planul strategic.
 Complementaritatea și sinergiile dintre intervenții în atingerea obiectivelor specifice ale PNS și
a realizărilor, rezultatelor și impactului planificate. În special, evaluatorii au verificat dacă
intervențiile propuse contribuie la atingerea a mai mult de un obiectiv specific și modul în care
se susțin și interrelaționează între ele.
 Exhaustivitatea informațiilor furnizate în PNS. Evaluatorii au verificat dacă toate afirmațiile au
fost justificate corespunzător și susținute de date clare și complete în toate secțiunile
programului, cu referire în special la legăturile dintre nevoi și intervențiile propuse.
 Un aspect suplimentar este reprezentat de luarea în considerare a lecțiilor învățate în perioada
trecută de programare în conceperea strategiei de intervenție a PNS.
 Coerența externă a fost analizată în legătură cu art. 1 din Acordul de Parteneriat (Regulamentul
(UE) nr. 1060/2021), Planul Național de Redresare și Reziliență, Mecanismul pentru
Interconectarea Europei, Orizont 2020 și Programul LIFE.
Metode de evaluare
 Analiza de birou a următoarelor documente: cadrul de reglementare în vigoare privind

elaborarea PNS, Ghidul metodologic al Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală (în special
instrumentele 3.15 și 3.26), referințe documentare suplimentare puse la dispoziție de Autoritatea
de Management a PNS;
 Analiza documentară a logicii de intervenție a OS din PNS și „reconstruirea” schematică a logicii
de intervenție pentru fiecare OS, prezentată în Anexa 1;
 Interviu cu reprezentanții Autorității de Management, AFIR și APIA.
Analiză și evaluare
5
Exemple de întrebări directive pentru evaluarea strategiei de intervenție, a țintelor și jaloanelor, Grupul de lucru tematic nr. 7
„Pregătire pentru evaluarea ex-ante a planului strategic PAC” pregătit în octombrie 2019.
6
Etape de lucru pentru evaluarea Strategiei de intervenție a planului strategic PAC, Grupul de lucru tematic nr. 7 „Pregătire
pentru evaluare ex-ante a planul strategic PAC” pregătit în octombrie 2019
21
Relevanța. Relevanța intervențiilor propuse în raport cu nevoile identificate este, în general, ridicată. În
majoritatea cazurilor, intervențiile propuse contribuie la abordarea mai multor nevoi și toate realizările
lor directe sunt măsurate prin indicatori de realizare. Justificări privind decizia de a nu aborda anumite
nevoi identificate în PNS (sau de a le aborda parțial) sunt prezentate în Capitolul 2 din PNS. De
asemenea, în versiunea PNS din 30 septembrie 2022, sunt furnizate explicații privind alegerea
indicatorilor de rezultat aferenți tuturor OS, informații care clarifică modul în care intervențiile
contribuie la atingerea rezultatelor așteptate.
Coerența internă. Având în vedere strategia generală, legăturile dintre elementele analizei SWOT,
nevoile identificate și intervențiile propuse sunt bine explicate.
În cursul lunii septembrie 2022, PNS a fost revizuit la nivelul mai multor intervenții, care acoperă
diferite Obiective Specifice, astfel încât obiectivele planului și modalitățile de implementare a acestora
să fie mai bine prezentate (de exemplu, principiile care stau la baza criteriilor de selecție, investițiile
eligibile, tipurile de beneficiari etc.). Prin urmare, sunt furnizate informații suplimentare în sensul
clarificării contribuției intervențiilor la strategia programului, care este, de asemenea, îmbunătățită prin
introducerea unor noi intervenții, precum DR-21 “Investiții pentru prevenirea răspândirii pestei porcine
africane – PPA”, care contribuie la OS9, așa cum a fost recomandat de COM, potrivit observațiilor
transmise în luna mai 2022 (Ref. Ares(2022)3617557 - 12/05/2022). Aceste revizuiri nu par să afecteze
coerența internă globală a PNS.
Complementaritate și sinergii. Analiza interacțiunilor dintre intervenții și realizările, rezultatele sau

posibilul impact al acestora la nivelul PNS indică un grad bun de complementaritate și potențiale sinergii,
atât în cadrul aceluiași obiectiv specific, cât și între obiective specifice diferite. Într-adevăr, PNS prevede
intervenții (cu realizări și rezultate aferente) care contribuie la mai multe obiective specifice, de
exemplu, intervenții de sprijinire a veniturilor sau investiții sectoriale în active corporale și necorporale,
precum și scheme de agromediu și climă. De asemenea, merită subliniat faptul că obiectivul transversal
privind “Promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură” poate juca un rol esențial în
garantarea unei complementarități mai mari între obiectivele specifice PNS, datorită posibilității de a
sprijini beneficiarii (în special tinerii fermieri) în implementarea corectă a intervențiilor, în principal a
celor care prevăd condiționalități, a celor legate de eco-scheme sau a celor care implică schimbări
comportamentale și organizaționale substanțiale (de exemplu, planuri de afaceri).
Figurile prezentate în Anexa 1 demonstrează în mod clar coerența internă a PNS, precum și potențialele
sinergii între intervenții, care pot fi evaluate în mod corespunzător în timpul implementării Planului. În
special, sinergiile dintre nevoile identificate și OS prin care sunt abordate arată coerența internă a
programului PNS în abordarea nevoilor de dezvoltare (Anexa 1 – Logica de intervenție). Se constată , de
asemenea, că nevoile sunt abordate simultan prin diferite intervenții în cadrul mai multor OS (de
exemplu, intervențiile OS 1 și OS 2 contribuie la abordarea nevoilor 01 și 03, intervențiile OS 2 și 3
contribuie la abordarea nevoii 09, etc.).
Aceeași constatare este valabilă și în cazul legăturilor dintre intervenții și nevoi. . Analiza arată că unele
nevoi) sunt abordate simultan de mai multe intervenții (de exemplu, nevoile 01 și 09 sunt vizate
simultan de peste 10 intervenții PNS).
22
În ceea ce privește realizările PNS, analiza a arătat că diferite intervenții contribuie la realizarea acelorași
indicatori de realizare : indicatorii de realizare abordați de mai mult de 5 intervenții sunt O10, O20, O35,
O36, O37.
În ceea ce privește rezultatele PNS, unele intervenții contribuie la mai mult de un indicator de rezultat.
În mod particular, indicatorii de rezultat abordați de mai mult de 5 intervenții sunt: R1, R4, R5, R8, R9,
R11, R29.
În cele din urmă, prin corelarea indicatorilor de realizare și de rezultat, este, de asemenea, posibilă
evidențierea sinergiilor între diferitele tipuri de intervenții care contribuie la același indicator de
realizare și rezultat, chiar dacă abordează nevoi diferite (uneori și în cadrul unor OS diferite). De
exemplu, analiza arată că 14 intervenții contribuie la O35 și R11. Deși aceste 14 intervenții vor contribui
la aceiași indicatori (O37 și R10), ele abordează nevoi diferite (nevoile nr. 9, 17, 37) în cadrul obiectivului
transversal privind “Promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură”. În general, analiza
arată că există unii indicatori de rezultat la care indicatorii de realizare contribuie într-o măsură mai
ridicată. În mod particular, indicatorii de rezultat abordați de mai mult de 5 intervenții sunt: R1, R4, R5,
R8, R9, R11, R22, R29.
Revizuirile efectuate la nivelul PNS asupra unor intervenții, în cursul lunii septembrie 2022, nu par să
afecteze gradul de complementaritate și potențialele sinergii între intervenții, așa cum sunt
exemplificate în Anexa 1. Se așteaptă ca în documentele de implementare ale PNS să fie furnizate
informații suplimentare privind normele referitoare la complementaritate și la evitarea dublei finanțări
(de exemplu, în cazul intervenției DR-14).
Exhaustivitate. Descrierile tuturor obiectivelor specifice includ analiza SWOT, lista nevoilor identificate,
logica intervenției, indicatorii de realizare și de rezultat. De asemenea, se constată că pentru
majoritatea obiectivelor specifice, sunt furnizate justificări suficiente privind alegerea indicatorilor de
rezultat și a alocării financiare.
Lecții învățate. Ori de câte ori a fost considerat util, în cadrul programului s-a precizat că logica de
intervenție propusă se bazează pe lecțiile învățate în perioadele trecute de programare. Analiza aferentă
acestor criterii de evaluare a arătat că strategia abordată la nivelul OS5, OS6 și OS8 s-a bazat și pe lecțiile
învățate în cadrul unor măsuri similare implementate în perioada de programare 2014-2022. Faptul că,
în conținutul programului, există specificații clare, care evidențiază această alegere ori de câte ori este
relevant, este considerat a fi un aspect pozitiv al PNS.
Coerența externă. Coerența externă a PNS cu alte fonduri este adecvată, fiind prezentate sinergiile PNS
prevăzute prin Acordul de Parteneriat (Regulamentul (UE) nr.reg. 1060/2021) cu: FEDR, Interreg, FSE+,
FC, Fondul pentru Tranziție Justă, LIFE, Orizont Europa.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României susține intervenții sinergice cu acțiunile

prevăzute în PNS 2023-2027, în domeniul educației - pentru învățământului profesional, liceal și
postliceal agricol. Sprijnul acordat prin PNRR susține dezvoltarea/modernizarea infrastructurii liceale
agricole și vizează întinerirea și profesionalizarea forței de muncă din agricultură și ramurile aferente
acesteia.
23
Mecanismul pentru Interconectarea Europei sprijină crearea unor rețele transeuropene performante,
durabile și bine interconectate în domeniul transporturilor, energiei și serviciilor digitale. Intervențiile
MIE sunt în sinergie cu PNS în ceea ce priveşte sectoare antemenționate şi totodată evită riscul de dublă
finanțare.
De asemenea, vor fi asigurate sinergii între programele LIFE și PNS prin promovarea acelor activități
finanțate de PNS care completează proiectele integrate LIFE+ în domeniul biodiversității, apei, atenuarea
și adaptarea la schimbările climatice, economie circulară etc.
Referitor la coerența cu Programul Orizont Europa, PNS va oferi sprijin grupurilor operaționale din cadrul
Parteneriatului European pentru Inovare pentru implementarea proiectelor și dezvoltarea de noi
produse, practici și procese.
Analiza a evidențiat un nivel bun de coerență internă pentru PNS, lucru care se datorează și faptului că
acesta a fost conceput conform cadrului de reglementare. Strategia PNS este susținută de analiza SWOT,
care a permis identificarea adecvată a nevoilor și selectarea celor mai relevante intervenții, inclusiv
privind selecția indicatorilor de realizare și de rezultat aferenți.
Intervențiile propuse se adresează aproape tuturor nevoilor identificate. Informații suplimentare privind
argumentele pentru care anumite nevoi nu sunt abordate de intervențiile PNS au fost furnizate în
Capitolul 2 al planului (versiunea din 30 septembrie 2022).
Logica generală de intervenție a programului arată un grad bun de complementaritate și posibile sinergii
între obiective specifice, în special în ceea ce privește intervențiile de sprijinire a veniturilor, investițiile
sectoriale în active corporale și necorporale sau schemele de agromediu și climă. În acest context,
obiectivul transversal, care presupune modernizarea sectorului prin stimularea transferului de
cunoștințe, inovării și digitalizării în agricultură, precum și prin dezvoltarea AKIS, poate asigura o
complementaritate mai mare prin intervenții adaptate nevoilor specifice ale beneficiarilor, astfel încât să
permită implementarea proiectelor care necesită competențe și abilități specifice (de exemplu, eco-
scheme). În acest scop, prin PNS se intenționează adoptarea unei noi abordări care prevede implicarea
Unității de Coordonare AKIS teritoriale, care se așteaptă să identifice și să adreseze mai bine nevoile de
formare (potențiale și efective) ale beneficiarilor. Intervențiile se vor adresa în special tinerilor fermieri.
În acest scop, ar trebui depuse eforturi pentru a asigura sincronizarea promptă a serviciilor de transfer
de cunoștințe și consiliere, care ar trebui să fie cât mai „sincronizate” cu toate celelalte intervenții.
În general, logica de intervenție a PNS s-a bazat pe lecțiile învățate în perioadele trecute de programare.
În special valorile țintă pentru anumiți indicatori de rezultat, referitori la OS4, OS5 și OS6, se bazează pe
datele înregistrate pentru măsuri similare ale PNDR 2014-2022. De asemenea, trimiteri la experiențele
anterioare se regăsesc atunci când se descrie implementarea abordării LEADER și, de exemplu, când se
justifică alegerea de a nu recurge la instrumente financiare.
Multitudinea fondurilor UE aplicabile zonelor rurale reprezintă o provocare pentru elaborarea coerentă
a politicilor. Capitolul 4.5 al PNS oferă o imagine de ansamblu asupra cadrului de finanțare PAC, a
sinergiilor și demarcării FEADR cu alte fonduri și a mecanismelor de coordonare pentru asigurarea
24
coerenței și a posibilelor măsuri pentru evitarea dublei finanțări. Capitolul abordează următoarele
fonduri: Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), Mecanismul pentru
Interconectarea Europei (MIE), LIFE, ORIZONT Europa, distribuția fiind efectuată în baza Acordului de
Parteneriat.
În România, pentru a evita situațiile de dublă finanțare, monitorizarea implementării fondurilor din
Acordul de Parteneriat (AP) și PNRR va fi întreprinsă de aceeași entitate ministerială, Ministerul
Investițiilor și Proiectelor Europene. Această abordare este importantă pentru îmbunătățirea
interrelaționării între autoritățile de management ale FEGA, FEADR și celelalte fonduri.
Criterii de evaluare Concluzii Recomandări

Relevanța Relevanța intervențiilor propuse în Nu sunt formulate recomandări în
raport cu nevoile identificate este în ceea ce privește relevanța.
general mare. În majoritatea cazurilor,
intervențiile contribuie la abordarea
mai multor nevoi și toate rezultatele lor
directe sunt măsurate prin intermediul
indicatorilor de realizare.
Informații suplimentare referitoare la
argumentele pentru care anumite nevoi
nu sunt abordate de intervențiile PNS,
motivele alegerii indicatorilor de
rezultat și alocării financiare la nivel de
OS au fost furnizate în Capitolul 2 al
planului (versiunea din 30 septembrie
2022).
Coerența internă Legăturile dintre elementele analizei Nu este cazul.

SWOT, nevoile identificate și
intervențiile propuse sunt bine
explicate.
Complementaritate Se remarcă un grad bun de Nu este cazul

și sinergii complementaritate și sinergie între
intervenții, realizări, rezultate și
potenţialul impact al intervențiilor PNS,
atât în cadrul aceluiași obiectiv specific,
cât și între obiective specifice diferite.
Exhaustivitate Descrierea obiectivelor specifice este Nu este cazul
exhaustivă și include analiza SWOT, lista
nevoilor identificate, logica de
25
Concluzii Recomandări
intervenție, indicatorii de realizare și de
rezultat.
Lecții învățate în Logica de intervenție a PNS se bazează Nu este cazul
perioada de pe lecțiile învățate în perioadele
programare anterioare de programare.
anterioară
Coerența externă Coerența externă a PNS cu alte fonduri Nu este cazul.
este adecvată. Sunt prezentate
sinergiile PNS prevăzute prin Acordul de
Parteneriat (Regulamentul (UE) nr.
1060/2021) cu: FEDR, Interreg, FSE+, FC
Fondul pentru Tranziție Justă, LIFE,
Orizont Europa – precum și detalii
suplimentare privind modul în care
intervențiile sunt complementare cu
sprijinul oferit prin alte fonduri.
Coerența externă cu PNRR este bine În cadrul PNS, mecanismele de
justificată. Investițiile PNS sunt demarcare între programe vor fi
complementare cu cele din PNRR, fiind stabilite pe baza operațiunilor
focalizate pe aspecte specifice, precum eligibile din fiecare program. Nu
dezvoltarea/ modernizarea există recomandări suplimentare.
infrastructurii liceal agricole sau
sectorul forestier.
Coerența externă cu strategiile cheie Nu este cazul.
(de anvergură) de la nivelul UE este
realizată la nivel de intervenție PNS.
***
26
ÎE 3: În ce mă sură alocarea resurselor bugetare este coerentă cu obiectivele

specifice ale planului strategic PAC?
Abordarea metodologică se bazează pe următoarele criterii și metode de evaluare.

În conformitate cu cerințele prevăzute la art. 139 „Evaluări ex-ante” din Reg. (UE) 2021/2115, echipa de
evaluare a analizat coerența alocării resurselor bugetare cu acele obiective specifice prevăzute la
articolul 6 alineatele (1) și (2) care sunt abordate de Planul strategic PAC. Analizele au fost dezvoltate în
baza următoarelor criterii de evaluare :
a) Dacă lecțiile învățate din perspectiva alocărilor financiare din perioadele anterioare au fost în
mod clar luate în considerare la elaborarea bugetului Planului strategic ;
b) Dacă obiectivele și intervențiile strategice vor avea o distribuție echilibrată a bugetului în acord
cu importanța acestora evidențiată în analiza nevoilor;
c) Gradul de coerența bugetară de-a lungul teritoriilor și sectoarelor economice, respectiv dacă
aceste sectoare sau teritorii care au fost prioritizate ar trebui să primească o alocare suficientă și
care să acopere nevoile specifice teritoriului/sectorului respectiv.
Metode de evaluare
Pentru a răspunde la întrebările de evaluare, echipa de evaluare a utilizate următoarele metode:

- Cercetare de birou/analiza documentară:
o Strategia de intervenție a PNS;
o Alocările financiare minime stabilite în Regulamentul (UE) nr. 2021/2115 (art. 92, 93, 97,
98);
o Anexa V la Regulamentul (UE) 2021/2115 Alocări ale statelor membre pentru plățile
directe menționate la articolul 87 alineatul (1) primul paragraf ;
o Anexa X la Regulamentul (UE) nr. 2021/2115 Alocări ale statelor membre (pe exercițiu
financiar) pentru tipuri de intervenție în sectorul apiculturii prevăzut la articolul 88
alineatul (2) ;
o Anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 2021/2115 Defalcarea sprijinului Uniunii pe tipuri de
intervenții pentru dezvoltarea rurală (2023-2027) menționată la articolul 89 alineatul
(3) ;
o Anexa XII la Regulamentul (UE) nr. 2021/2115 Sumele minime rezervate pentru
obiectivul specific menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (g);
o Orientarea metodologică a Serviciului european de asistență în domeniul evaluării
pentru dezvoltare rurală pentru evaluarea ex-ante, în mod specific instrumentul 3.1 7
- Interviu online cu reprezentanții Autorității de Management, AFIR și APIA;
- Analiza pe bază de matrice.
7
Exemple de întrebări orientative pentru evaluarea strategiei de intervenție, a țintelor și punctelor de reper, grupul de lucru
tematic nr. 7 „Pregătire pentru evaluarea ex-ante a Planului Strategic PAC” pregătit în octombrie 2019.
27
Coerența alocării resurselor bugetare cu obiectivele specifice ale PNS. Având în vedere alocarea
bugetară, Planul Strategic pune accent pe OS1 (42%), urmat de OS5 și OS4 (14%, respectiv 11%), 10%
pentru OS2 și OS6, 6% în cadrul OS8, 4% în cadrul OS9 și mai puțin de 1% în cadrul OS3 și OS10.
În Planul Național Strategic 2023-2027 sunt considerate împreună, pentru prima dată, alocarea
financiară din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FEADR). Înainte de a intra în profunzime în analiza coerenței, este important să luăm
în considerare sursele diferite ale alocărilor bugetare la nivelul obiectivelor specifice (FEADR și FEGA).
Așa cum evidențiază graficul următor, anumite OS sunt acoperite în totalitate de FEADR (Pilonul 2), în
timp ce altele sunt legate în principal de FEGA (Pilonul 1). Acest aspect poate influența într-o anumită
măsură analiza coerenței resurselor bugetare, deoarece alocarea financiară prin FEGA are un grad de
flexibilitate mai redus comparativ cu alocarea financiară a FEADR.
Pilonul 1 Pilonul 2
7%
40% 41% 36%
81% 79% 75% 78%

97% 100%
93%
60% 59% 64%
19% 21% 25% 22%

3% 0%
OS1 OS2 OS3 OS4 OS5 OS6 OS7 OS8 OS9 XOS
Sursa: date prelucrate de evaluatori
Pentru a verifica gradul de coerență dintre priorizarea nevoilor și distribuția bugetului (criteriul de
evaluare b), echipa de evaluatori a elaborat două matrice. În prima matrice (a se vedea Anexa 4) este
calculată alocarea bugetară pe diferite obiective specifice (procent din total), evitând dubla cuantificare
determinată de contribuția anumitor intervenții la mai multe obiective specifice.
Cea de-a doua matrice ilustrează corespondența între nevoile identificate la nivelul PNS, modul de
prioritizare al acestora și obiectivele specifice corespunzătoare. Pentru a verifica nivelul de coerență cu
28
alocarea bugetară, s-a avut în vedere priorizarea diferită a nevoilor 8, prin atribuirea unor scoruri
specifice (prin acordarea unor punctaje de la 1 la 3, în funcție de importanță).
Comparând procentul alocării bugetare la nivelul obiectivelor specifice cu priorizarea nevoilor, s-a
constatat o coerență ridicată pentru OS4, OS5, OS6, OS7, OS9, o coerență medie pentru OS2, OS3,OS8 și
OS10 și o coerență scăzută în ceea ce privește OS1.
În cazul OS19, alocarea bugetară prevăzută depășește importanța nevoii cu 20 puncte procentuale.
Pe de altă parte, în cazul OS3 (îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric) importanța
nevoilor depășește cu 9 puncte procentuale alocarea bugetară.
Și în cazul OS810 importanța nevoilor depășește cu aproximativ 11 puncte procentuale alocarea

bugetară.
Celelalte două criterii (lecțiile învățate și coerența la nivelul teritoriilor și sectoarelor economice) sunt
luate în considerare pentru toate obiectivele specifice. Pentru anumite OS există doar afirmații generale,
în timp ce în alte cazuri, abordarea este mai detaliată. În orice caz, luând în considerare viziunea globală
a PNS, se poate afirma că există o coerență generală.
Coerența cu prioritzarea
teritoriilor și sectoarelor
Lecții învățate luate în
Coerența la nivelul
considerare
economice
nevoilor
Total

OS1
OS2
OS3
OS4
OS5
OS6
8
Analiza SWOT efectuată pentru elaborarea PNS a evidențiat 44 de nevoi diferite, 14 dintre acestea având o
prioritate ridicată, 21 o prioritate medie și 9 o prioritate scăzută. Această ierarhizare de ordin calitativ a fost
transformată în una de ordin cantitativ, pentru a compara astfel modul în care au fost alocate resursele financiare
în raport cu importanța acordată nevoilor.
9
Sprijinirea veniturilor agricole viabile și rezilienței sectorului agricol în întreaga Uniune pentru a spori securitatea
alimentară pe termen lung și diversitatea agricolă, precum și pentru a asigura sustenabilitatea economică a
producției agricole în Uniune
10
Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, inclusiv participarea femeilor în
agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a
silviculturii durabile
29
Coerența cu prioritzarea
teritoriilor și sectoarelor
Lecții învățate luate în
Coerența la nivelul
considerare
economice
nevoilor
Total

OS7
OS8
OS9
OST
În capitolul 1 din PNS, se menționează că alocarea financiară respectă cerințele minime obligatorii
privind asigurarea plăților pentru ecoscheme (25% FEGA), dar și cele privind plățile pentru angajamente
de mediu și climă, respectiv bunăstarea animalelor (41,32% FEADR cu 6,32 puncte procentuale mai mult
față de pragul minim impus de regulament).
În conținutul capitolului 2, în versiunea din septembrie a PNS, a fost introdusă justificarea privind
alocarea financiară pentru OS1, OS2, OS3 și OS10.
La nivelul OS 7, au fost stablite două intervenții care au rolul de a stimula reînnoirea generațională și
care corespund ambilor piloni ai PAC: DR-30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri și PD-03 - Sprijin
complementar pentru venit pentru tinerii fermieri. Alocarea financiară planificată pentru intervenția DR-
30, conform versiunii PNS din luna septembrie 2022, este de aproximativ 250 milioane euro, în timp ce
fondurile alocate pentru PD-03 sunt de aproximativ 67 milioane euro, ambele intervenții depășind
sumele minime totale menționate în Anexa XII 11 la Reg. (UE) 2021/2115. Această alocare suplimentară
este coerentă cu analiza SWOT și cu importanța acordată tinerilor fermieri.
De asemenea, la nivelul OS8, alocarea financiară pentru LEADER depășește cu 3,4% prevederea minimă
(5% din totalul FEADR), conform art. 92 din Reg. (UE) 2021/2115. În acest caz, suma de 500 de milioane
de euro (aferentă DR-36 - LEADER - Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității), care
depășește cu aproximativ 200 milioane euro cerința minimă, este alocată în cadrul LEADER pentru a
răspunde nevoilor specifice ale teritoriului.
În cadrul OS9, alocarea aferentă intervenției în domeniul bunăstării animalelor este mai mare decât
alocarea minimă aferentă obiectivelor de mediu (art. 97 – Alocările financiare minime pentru eco-
scheme din Reg. (UE) 2021/2115).
Astfel, alocarea financiară finală este considerată ca fiind corespunzătoare în raport cu nevoile de
dezvoltare identificate și este coerentă cu obiectivele specifice ale PNS.
11
CUANTUMURILE MINIME REZERVATE PENTRU OBIECTIVUL SPECIFIC MENȚIONAT LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1)
LITERA (g)
30
Există numeroase intervenții selectate în cadrul PNS (52 în cadrul FEGA și 38 în cadrul FEADR), care
contribuie direct la toate OS și multe dintre acestea cu contribuție simultană la mai multe obiective. De
la maximum 36 de intervenții care contribuie la OS1 (OS2 având 35 de intervenții), la 2 intervenții cu
contribuție la OS7, cea mai mare parte a finanțărilor (stabilite prin ambii piloni) este direcționată pe
sprijinul veniturilor – un rol important al alocărilor FEGA și FEADR.
Prin metodele de analiză din cadrul procesului de evaluare reiese cert că alocările financiare din
perioadele trecute au fost luate în considerare la elaborarea bugetului Planului Național Strategic al PAC.
Alocările planului financiar sunt distribuite pentru plăți directe, intervenții sectoriale și intervenții pentru
dezvoltare rurală.
Bugetul stabilit în cadrul PNS (versiunea din 30 septembrie 2022) este coerent cu obiectivele specifice.
Criterii de Concluzii Recomandări

evaluare
Coerența Comparativ cu versiunea anterioară a PNS, Nu este cazul.
alocării resursle financiare alocate pentru OS1,
resurselor OS2, OS3, OS10 prezintă o coerență ridicată
bugetare cu intervențiile asociate.
În cazul OS1 alocarea bugetară nu este Se recomandă reducerea acestei
coerentă cu gradul de priorizare al nevoilor. incoerențe sau motivarea alegerilor.
De exemplu, în cazul OS1, alocarea
principală (95%) provine din pilonul
1.
La nivelul OS7, alocarea financiară pentru Se recomandă furnizarea unor
instalarea Tinerilor Fermieri depășește explicații mai detaliate privind
cerința minimă impusă de regulamenele UE alocarea financiară în funcție de cei
cu 43 de milioane de euro. Alocarea doi piloni (CIS-YF și DR 30)
provine atât din Pilonul I (CIS-YF - PD-03 - (rândurile 39a-39b-41-45 din
Sprijin complementar pentru venit pentru Tabelul 6.1 al PNS).
tinerii fermieri), cat si din Pilonul II (DR 30 –
sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri)-
În cadrul OS8, alocarea financiară pentru Această justificare ar trebui să fie
LEADER - depășește cu 3,4% prevederea mai bine detaliată pentru a
minimă din regulament. evidenția suplimentar accentul pus
de intervenții pe abordarea nevoilor
specifice din cadrul OS8.
***
31
ÎE 4: În ce mă sură realiză rile preconizate vor contribui la obținerea

rezultatelor?
 Eficacitatea intervențiilor propuse și a realizărilor corespunzătoare acestora în ceea ce privește

contribuția la atingerea rezultatelor așteptate.
 Eficiența, luând în considerare legăturile dintre inputurile financiare planificate pentru
implementarea intervențiilor și realizările, respectiv rezultatele asociate acestora.
 Exhaustivitatea informațiilor furnizate în cadrul PNS. Evaluarea a verificat dacă informațiile
prezentate au fost justificate corespunzător și susținute de date clare și complete în toate
secțiunile planului.
 Un aspect suplimentar analizat la nivelul evaluării este măsura în care lecțiile învățate în
perioada trecută de programare au reprezentat o referință pentru elaborarea strategiei de
intervenție a PNS.
În plus, analiza a verificat dacă legăturile dintre compontele logicii de intervenție sunt consistente și
corecte, prin utilizarea următoarelor sub-întrebări de evaluare:
 Obiectivele sunt fundamentate de nevoi bazate pe dovezi?

 Acțiunile sunt în concordanță cu obiectivele? Sunt consistente și capabile să producă efecte?
 Este de așteptat ca acțiunile propuse să producă realizări (în special în cazul indicatorilor de
performanță)? Dacă da, pe ce bază? Cum? Se așteaptă ca acțiunile propuse să contribuie la
generarea de schimbări/rezultate (în special referitor la contribuția atingerii indicatorilorilor de
rezultat)? Există o legătură rezonabilă între acțiuni, realizări, rezultate și impactul așteptat? Dacă
da, pe ce bază?
Metode de evaluare

instrumentul 3.112), referințe documentare suplimentare puse la dispoziție de Autoritatea de
Management a PNS;
 Analiza documentară a logicii de intervenție privind OS din PNS;
 Interviu cu reprezentanții Autorității de Management, AFIR și APIA;
 Logica de intervenție.
12
Exemple de întrebări orientative pentru evaluarea strategiei de intervenție, țintelor și obiectivelor de etapă,
Grupul de lucru tematic nr. 7, ”Pregătire pentru evaluarea ex-ante a Planului Strategic PAC”, Octombrie 2019
32
Eficacitatea. În conformitate cu noile cerințe ale cadrului de reglementare, toate intervențiile planificate
sunt măsurate prin indicatori de realizare care contribuie la cel puțin un indicator de rezultat. La nivelul
planului sunt explicate legăturile logice între nevoile identificate, intervențiile planificate, indicatorii de
realizare și rezultat asociați acestora. Cu toate acestea, sunt necesare explicații adiționale pentru
alegerea anumitor indicatori de rezultat (ex. R26 și R27, asociat OS5, R32 și R35, corespunzători OS6). De
asemenea, trebuie subliniat faptul că nu există referințe privind legăturile dintre rezultatele așteptate și
indicatorii de impact stabiliți în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2021/2115. În cadrul analizei logicii de
intervenție a PNS, echipa de evaluare a reconstruit posibilele legături dintre indicatorii de rezultat
planificați și indicatorii de impact PAC, așa cum sunt acestea prezentate în Anexa 1.
În ceea ce privește actualizările operate la nivelul unor intervenții PNS și introducerea noii intervenții
referitoare la pesta porcină africană (DR-21), documentele disponibile (fișele intervențiilor) prezintă
legăturile dintre intervențiile respective, nevoile pe care acestea le acoperă, obiectivele strategice la
care contribuie și indicatorii de realizare și de rezultat corespunzători.
Eficienţa. În Capitolul 2 „Evaluarea nevoilor și a strategiei de intervenție”, din ultima versiune a PNS (din
30 septembrie 2022), sunt furnizate justificări pentru alocările financiare pe fiecare obiectiv specific.
Exhaustivitatea. Descrierile tuturor obiectivelor specifice includ analiza SWOT, lista nevoilor identificate,
logica de intervenție, indicatorii de realizare și de rezultat.
Lecții învățate în perioada anterioară de programare. Acolo unde s-a considerat necesar, la nivelul PNS
au fost introduse mențiuni legate de faptul că rezultatele așteptate se bazează pe rezultatele perioadei
de programare anterioare (de exemplu, în cazul OS5, OS6 și OS8).
Pornind de la constatările analizelor efectuate, se așteaptă ca realizările intervențiilor propuse să

garanteze o contribuție bună la rezultatele planificate.
Cu toate acestea, poate fi necesară o analiză suplimentară în timpul implementării programului, în

special atunci când este vorba de verificarea rezultatelor obținute în cadrul unor domenii noi și dificile
abordate de program, cum ar fi, de exemplu, investițiile în agricultura de precizie și digitalizare, sprijin
pentru tinerii fermieri, etc. Acest lucru este valabil mai ales pentru promovarea AKIS, care se va baza pe
o nouă abordare teritorială și pentru care nu sunt disponibile în prezent valori de referință specifice.
Cu toate acestea, legăturile dintre intervenții, indicatorii de realizare și indicatorii de rezultat sunt
explicate clar pentru majoritatea obiectivelor specifice. Intervențiile propuse, în majoritatea cazurilor,
abordează mai mult de o nevoie identificată. Intervențiile contribuie la cel puțin un indicator de rezultat
pentru care atât obiectivele de etapă, cât și valorile țintă sunt prezentate în mod corespunzător în
secțiunile dedicate ale PNS .
Selecția indicatorilor a luat în considerare nu doar nevoile identificate și intervențiile propuse, dar s-a
bazat și pe experiența acumulată în perioada de programare 2014-2020 (de exemplu, OS5, OS6 și OS8).
33
În ceea ce privește legăturile dintre inputurile financiare planificate pentru intervenții și realizările,
respectiv rezultatele asociate, se constată că PNS respectă procentele de finanțare obligatorii stabilite în
regulamentele europene (Mediu și Climă/Leader/Sprijin cuplat/Ecoscheme etc.), iar alocarea rămasă a
fost distribuită la nivelul intervenţiilor, conform nevoilor identificate.

evaluare
Eficacitate În conformitate cu noile cerințe ale Ar fi oportun să se planifice o evaluare
cadrului de reglementare, tematică intermediară la jumătatea
intervențiile planificate sunt perioadei de implementare a planului,
măsurate prin indicatori de referitoare la noile subiecte abordate de
realizare care contribuie la cel puțin PNS (de exemplu, AKIS, digitizare, servicii de
un indicator de rezultat. consiliere și transfer de cunoștințe pentru
Lanțurile logice dintre nevoile tinerii fermieri, etc.), menită să verifice
identificate, intervențiile planificate contribuția acestora la obținerea
și realizările și rezultatele aferente rezultatelor așteptate în cadrul PNS.
sunt explicate.
Eficiență În capitolul 2, ”Evaluarea nevoilor
și a strategiei de intervenție”, din Nu este cazul
ultima versiune a PNS (30
septembrie 2022), sunt oferite
justificări privind alocările
financiare pentru fiecare obiectiv
specific.
Exhaustivitate Capitolul 2 al PNS (versiunea din 30 Se recomandă furnizarea unor informații
septembrie 2022) prezintă detalii și suplimentare legate de contribuția
informații referitoare la intervenții, programului la indicatorii de impact stabiliți
realizările și rezultatele așteptate. în Anexa 1 la Regulamentul (UE) 2021/2115.
Lecții învățate Rezultatele preconizate la nivelul Nu este cazul.
în perioada PNS iau în considere experiența și
anterioară de lecțiile învățate în perioada
programare anterioară de programare (de
exemplu, în cazul OS5, OS6 și OS8).
***
34
ÎE 5: Sunt realiste valorile-țintă cuantificate pentru rezultate, avâ nd în vedere

sprijinul preconizat din FEGA și FEADR?
În conformitate cu cerințele prevăzute la Art. 139 „Evaluări ex-ante” din Regulamentul (UE) 2021/2115,
prin intermediul analizelor efectuate de evaluatori s-a examinat măsura în care valorile țintă și
obiectivele de etapă cuantificate pentru rezultate sunt adecvate și realiste, având în vedere sprijinul
preconizat din FEGA și FEADR. În acest scop, analiza s-a bazat pe aplicarea criteriului de evaluare „gradul
de realism al țintelor propuse”, prin raportarea la următoarele aspecte principale:
 În ce măsură programul stabilește valori țintă pentru toți indicatorii de rezultat relevanți;
 Cât de clar sunt definite metodele prin care valorile țintă sunt calculate și sursele pe care se
bazează datele utilizate;
 Măsura în care valorile țintă sunt relevante în raport cu nevoile identificate;
 Dacă intervențiile propuse sunt în mod clar conectate la unul sau mai mulți indicatori de
rezultat;
 Gradul de corelare între inputuri, realizări așteptate și valorile țintă ale indicatorilor de rezultat;
 Dacă valorile țintă se bazează pe lecțiile învățate și realizările din perioada trecută de
programare.
Metode de evaluare

elaborarea PNS, Ghidul metodologic al Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală, în special
instrumentele 3.113 și 3.314, referințe documentare suplimentare puse la dispoziție de
Autoritatea de Management a PNDR, Notă justificativă privind indicatorii de realizare și de
rezultat (Cover Note for Output and Result Indicator Fiches – Comisia Europeană); Regulamentul
(UE) 2021/2115.
 Analiza documentară a logicii de intervenție privind OS din PNS;
Totodată, abordarea utilizată pentru furnizarea răspunsului la această întrebare de evaluare și analiza
gradului de realism al valorilor țintă presupune parcurgerea următorilor pași metodologici:
Pasul 1: Identificarea tipurilor de intervenții asociate indicatorilor de rezultat relevanți pentru care sunt
stabilite ținte.
Pasul 2: Evaluarea legăturii dintre ținte și intervenții.
13
14
Evaluarea cuantificării valorilor țintă și a obiectivelor de etapă, Grupul de lucru tematic nr. 7, ”Pregătire pentru
evaluarea ex-ante a Planului Strategic PAC”, Octombrie 2019
35
Pasul 3: Evaluarea relevanței țintelor în raport cu nevoile identificate.
Pasul 4: Evaluarea relației de cauzalitate dintre inputuri, realizări și valorile țintă propuse pentru
rezultate.
Pasul 5: Verificarea factorilor cheie (alocarea financiară, experiențele trecute, capacitatea financiară și
experiența beneficiarilor, estimarea țintelor) care trebuie luați în considerare la stabilirea țintelor.
Gradul de realism al țintelor propuse. Valorile țintă și obiectivele de etapă au fost definite pentru toți
indicatorii de rezultat adoptați la nivelul planului strategic în vederea evaluării progresului către fiecare
obiectiv specific stabilit în PSN, în conformitate cu cerințele cadrului de reglementare. Intervențiile
propuse, în cele mai multe cazuri, abordează mai mult de o nevoie și sunt proiectate astfel încât să
contribuie la mai mult de un indicator de rezultat. Toate intervențiile sunt măsurate atât prin indicatori
de realizare, cât și prin intermediul indicatorilor de rezultat, deși nu sunt furnizate justificări în legătură
cu alegerea indicatorilor de rezultat (și a țintelor aferente) pentru toate obiectivele specifice ale PSN,
prin urmare nu este întotdeauna clar cum vor contribui intervențiile propuse la rezultatele așteptate (de
exemplu, în cazul OS2, OS3, OS7, OS8 și a obiectivului transversal “Promovarea cunoașterii, inovării și
digitalizării în agricultură”).
”În ceea ce privește metoda aplicată pentru estimarea țintelor, se observă că au fost luate în considerare
costurile unitare aplicabile în contextul economic actual, în vreme ce obiectivele de etapă au fost
stabilite pe baza calendarului planificat de implementare, la nivel de intervenție, și a experienței
acumulate în perioada de programare 2014-2022 (a se vedea și răspunsul la întrebarea de evaluare nr.
8). Atunci când sunt justificate în mod corespunzător, majoritatea valorilor țintă se bazează pe datele
înregistrate pentru măsurile similare din PNDR 2014-2022.
Decizia de a selecta 39de indicatori de rezultat, din cei 44 menționați în anexa nr. I din Regulamentul
(UE) 2021/2015, este în concordanță cu dispozițiile art. 128 din Regulamentul (UE) 2021/2115 de
selecție a „unui set de indicatori comuni de realizare, de rezultat, de impact și de context menționați la
articolul 7, care vor fi utilizați ca bază pentru monitorizarea, evaluarea și raportarea anuală privind
performanța”. Cu toate acestea, selecția trebuie actualizată pentru a include și alți indicatori necesari
procesului de monitorizare și evaluare.
Relațiile dintre indicatorii de realizare și cei de rezultat sunt în cele mai multe cazuri suficient de clare și
lipsite de inadvertențe, acolo când s-a acordat o atenție deosebită pentru evitarea dublei cuantificări,
așa cum este cazul suprafeței angajate.
Utilizarea experienței anterioare ajută la definirea țintelor pentru intervențiile care au fost deja
implementate într-un mod similar, dar nu poate fi utilizată pentru noile intervenții precum cele de tip
eco-schemă. În orice caz, ideea principală a fost aceea de a defini indicatori foarte simpli, dar utili, care
reflectă scopul și/sau activitățile intervențiilor propuse. Această abordare reflectă faptul că atât
indicatorii de realizare, cât și cei de rezultat, pentru majoritatea intervențiilor sprijinite din Pilonul I,
reprezintă mai degrabă o funcție logică a activităților și resurselor financiare alocate acestora, decât un
rezultat nuanțat al performanței în implementare și al succesului operațional.
36
De asemenea, se constată că țintele exprimate pentru indicatorii de rezultat sunt în general realiste,
având în vedere parametrii și resursele financiare alocate intervențiilor individuale. La nivel general,
există o legătură logică între indicatorii de realizare, indicatorii de rezultat și țintele propuse, acestea din
urmă prezentând o probabilitate ridicată de îndeplinire dacă se concretizează nivelurile presupuse de
participare din partea potențialilor beneficiari. Luând în considerare aceste aspecte, se poate
concluziona că activitățile de comunicare, capacitatea financiară și experiența beneficiarilor reprezintă
puncte de importanță critică pentru atingerea valorilor țintă ale rezultatelor.
Informațiile disponibile în versiunea actuală a PNS (versiunea din luna septembrie 2022) furnizează
informații referitoare la selecția indicatorilor de rezultat și a valorilor țintă asociate acestora. Este de
remarcat faptul că informațiile care lipsesc se referă în principal la obiective și subiecte care nu au fost
abordate în perioadele de programare anterioare (de exemplu AKIS). Se așteaptă în mod particular ca
aspectele referitoare la inovare (de exemplu, agricultura de precizie și digitalizarea, precum și transferul
de cunoștințe) să fie monitorizate și evaluate la un nivel mai aprofundat pe parcursul implementării PNS,
valorificând caracteristicile inovatoare prin aplicarea unor criterii specifice în timpul procesului de
selecție a proiectelor. Va fi necesară o analiză suplimentară pentru stabilirea valorilor de bază și a
valorilor țintă așteptate (pentru aspectele inovatoare menționate mai sus, care în prezent nu sunt
acoperite de indicatorii de rezultat propuși), a căror eficacitate ar putea fi analizată prin evaluări
tematice ad-hoc, odată ce programul se va afla în implementare.
Datele furnizate în PSN au permis verificarea relevanței intervențiilor propuse, care, în majoritatea
cazurilor, abordează mai mult de o nevoie identificată. Toate intervențiile contribuie la cel puțin un
indicator de rezultat pentru care atât obiectivele de etapă, cât și valorile țintă sunt prezentate în mod
corespunzător în secțiunile dedicate din PNS.
În ceea ce privește estimarea valorilor țintă, a fost aplicată metoda dezvoltată de Comisia Europeană,
urmând indicațiile prezentate în fișele indicatorilor și sugestiile oferite în documentele de ghidare ale CE.
Valorile țintă estimate se bazează pe costurile unitare curente și, ori de câte ori este posibil, iau în
considerare datele și realizările înregistrate pentru măsuri similare sau echivalente din PNDR 2014-2022
(de exemplu, tipurile de intervenții planificate în cadrul OS4, OS5, OS6, OS9).
Estimarea valorilor țintă, luând ca referință datele disponibile și consolidate, este considerată un bun
punct de pornire pentru a asigura atât fiabilitatea sistemului general de monitorizare, cât și realismul
obiectivelor de etapă și a valorilor țintă. Cu toate acestea, poate fi necesară o analiză suplimentară pe
parcursul implementării programului, pentru a evalua coerența valorilor țintă, luând în considerare
posibilele schimbări determinate de factori externi care pot apărea pe parcurs și care pot afecta
implementarea planului strategic (de exemplu, modificări ale prețurilor de pe piață, în anumite sectoare
agricole, etc).
37

evaluare
Gradul de realism În cadrul PNS sunt prezentate Este necesară o analiză suplimentară, în
al țintelor propuse obiectivele de etapă și valorile timpul implementării programului,
țintă pentru toți indicatorii de pentru a evalua coerența valorilor țintă,
rezultat. luând în considerare posibilele
Metodologia adoptată pentru modificări determinate de factorii
estimarea valorilor țintă, care s-a externi, care pot apărea pe parcurs (de
bazat pe fișele indicatorilor de exemplu, modificări ale prețurilor, care
rezultat și pe documentele cu rol afectează anumite sectoare agricole).
de ghidare, elaborate de CE, luând Referitor la indicatorii selectați în PNS,
în considerare inclusiv datele se recomandă analiza oportunității
înregistrate pentru măsurile realizării unor evaluări tematice ad-hoc,
similare din PNDR 2014-2022, atunci când planul strategic va fi
pare să garanteze atât fiabilitatea implementat.
sistemului general de
monitorizare, cât și realismul
jaloanelor intermediare și al
valorilor țintă.
Valorile țintă și obiectivele de Nu este cazul.
etapă stabilite pentru indicatorii
de rezultat sunt fundamentate de
date statistice naționale,
experiența anterioară
(implementarea PNDR 2014-
2020), ghiduri și regulamente de
programare emise de CE etc., fiind
justificate în mod corespunzător la
nivelul tuturor obiectivelor
specifice. Mai mult, comparativ cu
versiunea inițială a planului,
versiunea II a PNS aduce
completări suplimentare privind
justificarea selecției țintelor.
În cazul OS 5, valorile țintă și Considerând numărul semnificativ de
obiectivele de etapă sunt bine indicatori asociați acestui obiectiv
justificate. specific, se recomandă acordarea unei
atenții sporite pentru evitarea dublei
cuantificări.
38
***
39
ÎE 6: Sunt adecvate resursele umane și capacitatea administrativă pentru

gestionarea planului strategic PAC?
Orientarea Politicii de Coeziune a UE către rezultate necesită resurse umane și capacitate administrativă
adecvate pentru gestionarea programului, dar și existenţa unor structuri și proceduri eficiente.
Evaluarea capacității administrative și a resurselor umane disponibile pentru gestionarea PNS, inclusiv
capacitatea administrativă pentru colectarea și controlul datelor a fost dezvoltată în baza următoarelor
criterii de judecată:
 Măsura în care sistemul de management al PAC din România pentru perioada 2023-2027 este
adecvat ;
 Măsura în care capacitatea administrativă a organismelor implicate în gestionarea PAC este
adecvată pentru a garanta eficiența și eficacitatea în realizarea obiectivelor PAC.
Metode de evaluare

elaborarea PNS, documentele de ghidare ale Comisiei Europene privind evaluarea ex-ante a PNS
PAC 2023 -2027, studiul elaborat de Comitetul Regiunilor privind „Îmbunătățirea capacității
administrative a autorităților locale și regionale de a consolida investițiile și reformele
structurale în perioada 2021-2027”, acțiunea pilot „Consolidarea bunei guvernanțe și a
capacității administrative pentru politica de coeziune”, dezvoltată de DG Regio, Dezvoltarea
capacității administrative pentru modernizarea comunităților rurale din România (A. Matei, L.
Iordache, SNSPA);
 Analiza datelor secundare privind numărul și distribuția resurselor umane implicate în
gestionarea și implementarea PNS 2023-2027, precum și date ale Comisiei Europene, necesare
în vederea realizării unei analize benchmarking cu principalele constatări ale evaluării;
Adecvarea capacității administrative. La nivelul PNS, în capitolul 7.2 (Descrierea structurii de

monitorizare și raportare), se regăsesc informații și prezentări clare ale organismelor implicate în
gestionarea PAC, dar și detalii referitoare la distribuția acestora în funcție de atribuții, sarcini și
responsabilități. Comparativ cu perioada de programare anterioară, se constată că structura și rolul
organismelor implicate în implementarea, gestionarea și auditul intervențiilor destinate agriculturii și
dezvoltării rurale nu au suferit modificări substanțiale, cu excepția Organismului de Coordonare și
Organismului de Certificare, care în perioada 2023-2027 au atribuții sporite. Autoritatea de
Management este responsabilă de gestionarea și punerea în aplicare a planului strategic PAC în mod
eficient, eficace și corect şi de asigurarea existenței sistemului electronic de informații. Agenția de Plăți
40
și Intervenție pentru Agricultură (APIA), înființată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, este responsabilă de gestionarea sprijinului destinat susținerii agriculturii de la nivel național,
finanțat din FEGA, FEADR și din bugetul național.
Direcția Generală Politici Agricole, structură din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este
responsabilă de proiectarea instrumentelor corespunzătoare Pilonului I.
Similar perioadei anterioare de programare, APIA gestionează un sistem informatic foarte complex,
alcătuit din 8 componente (Sistemul Integrat de Administrare si Control, Identificarea Parcelelor
Agricole, Măsuri de dezvoltare rurală, Măsuri de promovare a vinurilor și a produselor agricole, Gestiune
Financiar-Contabilă, Măsuri privind Reglementarea Pieței, Subsistemul prim-cumpărătorilor de lapte și
componenta de interfață cu sisteme externe). Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) este
responsabilă de implementarea tehnică și financiară a FEADR. În prezent, sistemul informatic gestionat
de AFIR prezintă două componente principale, SPCDR (Sistemul informatic de procesare a cererilor
pentru dezvoltare rurală) și SIVAPPS (Sistemul pentru gestionarea resurselor financiare, materiale si
umane).
Potrivit informațiilor prezentate în PNS, funcționalitatea sistemelor de colectare și monitorizare a

datelor, la nivelul APIA și AFIR, va fi dezvoltată și ajustată cerințelor de raportare și monitorizare pentru
exercițiul de programare 2023 – 2027, conform prevederilor impuse de regulamentele europene în
vigoare și documentele de ghidare ale CE.
Organismul de certificare, reprezentat prin Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi a României,
este responsabil de auditarea cheltuielilor care fac obiectul finanțării din partea Comisiei Europene, atât
pentru FEGA, cât și pentru FEADR. Suplimentar față de perioada anterioară de programare 15, în
exercițiul 2023-2027, Autoritatea de Audit va emite şi un aviz, prin intermediul căruia se stabilește dacă
sistemul de raportare privind performanța anuală respectă prevederile regulamentelor.
Un alt organism care face parte din structura administrativă a PNS este Organismul de coordonare,
reprezentat prin Direcția pentru Coordonarea Agenţiilor de Plăţi, din cadrul MADR, care furnizează
Comisiei setul de documente privind conturile anuale FEGA și FEADR, împreună cu raportul anual privind
performanța, însoțit de declarația de gestiune. Autoritatea Competentă pentru acreditarea agențiilor de
plăți și a Organismului Coordonator este o structură organizată la nivel de compartiment, în directa
coordonare a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și are ca atribuții, între altele, avizarea și
monitorizarea activităților agențiilor de plăți (AFIR și APIA).
În general, capacitatea administrativă a PNS este fiabilă și prezintă premisele necesare pentru adaptarea
la cerințele impuse de noua PAC 2023-2027. Se consideră că autoritățile responsabile (deja instituite în
perioadele de programare anterioare) sunt adecvate în raport cu intervențiile vizate în perioada 2023-
2027 și nu sunt necesare modificări în structura acestora. Se constată necesitatea consolidării capacității
administrative privind implementarea instrumentelor din Pilonul I și Pilonul II.
Adecvarea resurselor umane. Analiza celor mai recente date disponibile ( aferente perioadei 2014-
2022) colectate de la AM PNDR și AA, evidențiază că numărul de resurse umane, alocate în exercițiul de
15
Sarcinile adiționale privind emiterea avizului derivă din prevederile art. 12, Regulamentul (UE) 2021/2116
41
programare anterior, a fost de 6.378 persoane, având următoarea distribuție la nivel de instituție: mai
mult de 96% din personal este concentrat în structurile centrale și teritoriale ale Agențiilor de Plăți (APIA
și AFIR), 3% dintre angajați sunt activi la nivelul AM PNDR, în vreme ce doar 0,5% din resursele umane
totale sunt agajate în cadrul Organismului de certificare (Autoritatea de Audit) și 0,7% angajați încadrați
la DGPA. Studiile efectuate de Comisia Europeană 16 furnizează un punct de reper în ceea ce privește
distribuția personalului la nivelul diferitelor autorități care gestionează programe pentru agricultură și
dezvoltare rurală, astfel că potrivit mediei europene, AM acoperă în general 42,7% din numărul de
angajați, în vreme ce Agențiile de Plăți 55,5%, iar Autoritățile de Audit 1,8%. Distribuția diferențiată a
resurselor umane la nivelul APIA și AFIR, față de media europeană, este explicată de funcțiile și
responsabilitățile suplimentare alocate celor două Agenții de Plăți, prin acordurile de delegare încheiate
cu Autoritatea de Management.
Structura personalului în funcție de categorii evidențiază ponderea majoritară a angajaților cu rol de

execuție (consilier, expert etc.), în cazul AM PNDR și al Agențiilor de Plăți resursele umane cu funcție de
execuție reprezentând peste 88% din total, în vreme ce la nivelul Autorității de Audit ponderea este
chiar mai ridicată, 94% din resursele umane angajate.
Personaldistribuit în funcție de autoritățile responsabile cu implementarea și gestionarea și auditul PNDR

2014-2022 și măsuri de sprijin din cadrul pilonul I PAC
AM DGPA AFIR APIA AA Total
Director 6 4 74 135 1 220
Șef serviciu 13 - 141 293 1 448
Personal de 173 45 1585 3902 30 5735
execuţie, din
care:
Pentru - 20 - - - 20
implementarea
PAC
Total 192 49 1800 4330 32 6403
Ponderea
personalului
de execuție, 92%
din totalul
90% 88% 90% 94% 90%
resurselor
umane, la nivel
de instituție /
departament
Sursa: Date secundare colectate de la autoritățile programului și de la Autoritatea de Audit
Pentru exercițiul de programare 2023-2027, nu sunt prevăzute schimbări semnificative în ceea ce

privește numărul, alocarea sau structura personalului implicat în gestionarea și implementarea PNS.
Deși utilizarea simultană a Pilonului I și Pilonului II din PAC aduce elemente de noutate în ceea ce
privește gestionarea planului financiar al PNS, resursele umane disponibile la nivelul autorităților
16
European Comission, New assessment of ESIF administrative costs and burden, disponibil la:
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/assess_admin_costs.pdf
42
responsabile de managementul planului strategic dețin experiența, calificările și competențele necesare
pentru proiectarea, supervizarea și implementarea intervențiilor, care, în multe dintre cazuri, sunt
similare și asigură continuitatea intervențiilor PNDR 2014-2022. A fost semnalată, cu toate acestea,
nevoia consolidării capacității instituționale, la nivelul DGPA, responsabilă de proiectarea și
monitorizarea implementării intervențiilor din cadrul Pilonului I, prin suplimentarea numărului de
personal.
Analizele anterioare, efectuate la nivelul PNDR 17, au indicat nevoia de formare profesională continuă și
perfecționare a personalului în domenii precum: elaborarea ghidurilor și pregătirea apelurilor,
încheierea angajamentelor, verificarea cererilor de plată și controlul de prim nivel pentru managementul
financiar, verificarea aspectelor administrative și de eligibilitate în procesul de evaluare a cererilor de
finanțare, verificarea la fața locului și raporarea neregulilor, acestea din urmă fiind percepute ca
activități foarte solicitante în ceea ce privește volumul de muncă.
Planurile de instruire anuale au evidențiat un grad ridicat de participare la activitățile de instruire, în

rândul resurselor umane. Personalul angajat de la nivelul AFIR, APIA și AM a fost instruit pentru
dobândirea de competențe specifice legate de implementarea programului (ex. proceduri și mecanisme
interne de implementare), competențe generale (management de proiect, evaluare de proiect), abilități
în domeniul TIC, sau abilități soft (comunicare, organizare și planificare, leadership). Cu toate acestea, s-
a constatat nevoia de îmbunătățire a acțiunilor de formare profesională prin reducerea timpilor de
răspuns la nevoile de instruire emergente (reducerea perioadei de timp între momentul identificării
nevoii și realizarea efectivă a instruirii), asigurarea unui echilibru optim între aspectele teoretice și cele
practice, din cadrul cursurilor, integrarea sesiunilor interactive și a grupurilor de lucru, alocarea
formatorilor cu experiență amplă, relevantă și specifică, îmbunătățirea materialelor de curs și extinderea
duratei sesiunilor de formare. Pornind de la aceste constatări și lecții învățate din perioada anterioară de
programare, se recomandă actualizarea și aprofundarea analizei privind nevoile de instruire, pe
parcursul derulării planului strategic, pentru adaptarea acestor acțiuni la dinamica impusă de evoluția
implementării intervențiilor și a sarcinilor specifice alocate personalului.
În acest moment, analiza confirmă faptul că resursele umane și capacitatea administrativă pentru
gestionarea planului strategic PAC sunt adecvate în raport cu intervențiile viitoare preconizate, cu
mențiunea că nevoia consolidării capacității instituționale este resimțită la nivelul structurilor
responsabile de elaborarea și implementarea PNS.
Prin raportare la structura autorităților de gesiune ale PNS, capacitatea administrativă a celor patru
instituții principale, precum și responsabilitățile acestora sunt adecvate pentru continuarea intervențiilor
demarate în perioada anterioară de programare și adaptarea la cerințele impuse de noua PAC 2023-
2027.
Funcționalitatea sistemelor de colectare și monitorizare a datelor, la nivelul APIA și AFIR, este adecvată
pentru facilitarea unei tranziții line către noile cerințe de raportare. Acest aspect este esențial în
17
Evaluarea on-going a PNDR 2014-2022, Studiul de evaluare privind capacitatea administrativă în implementarea
PNDR.
43
contextul necesității de dezvoltare a sistemelor și de adaptare la noilor cerințe PAC 2023 – 2027, prin
care trebuie să se țină cont de o abordarea comună și integrată a celor doi piloni în procesul de
monitorizare și raportare.
Referitor la resursele umane, pentru exercițiul de programare 2023-2027, nu sunt prevăzute schimbări
semnificative în ceea ce privește numărul, alocarea sau structura personalului implicat în gestionarea și
implementarea PNS. Deși utilizarea simultană a Pilonului I și Pilonului II din PAC aduce elemente de
noutate în ceea ce privește gestionarea planului financiar al PNS, resursele dețin experiența, calificările
și competențele necesare pentru supervizarea și implementarea intervențiilor, care, în multe dintre
cazuri, sunt similare și asigură continuitatea intervențiilor PNDR 2014-2022.
Pe de altă parte, din planurile de instruire și lecțiile învățate din perioada anterioară de programare, este
necesară îmbunătățirea acțiunilor de formare profesională – timp de răspuns mai scurt la nevoile de
formare și îmbunătățirea calității cursurilor de formare.
Per ansamblu, se consideră că resursele umane și capacitatea administrativă sunt suficiente și adecvate
pentru continuarea intervențiilor PNDR 2014-2022 și adaptarea la noile cerințe PAC 2023-2027.

evaluare
Adecvarea Structura și rolul organismelor Se recomandă dezvoltarea unei baze de
capacității implicate în implementarea, date/ forum pentru schimburi de
administrative gestionarea și auditul informații pentru inițiativele de
intervențiilor destinate îmbunătățire organizațională.
agriculturii și dezvoltării rurale nu
au suferit modificări substanțiale. Mai mult, este benefică dezvoltarea unei
Autoritatea de Management este strategii și a unui plan de acțiune pentru
responsabilă de gestionarea și consolidarea capacităților
punerea în aplicare a planului interinstituționale.
strategic PAC și este sprijintă de
Agențiile de Plăți (APIA și AFIR) și
Organismul de Certificare.
Capacitatea administrativă a PNS
este fiabilă și prezintă premisele
necesare pentru adaptarea la
cerințele impuse de noua PAC
2023-2027.
Continuarea utilizării sistemelor Sistemele de colectare și monitorizare
electronice SI-APIA și SI-AFIR date trebuie dezvoltate și adaptate noilor
pentru monitorizarea și cerințe de monitorizare și raportare PAC
raportarea progresului 2023 – 2027, ținându-se cont de
intervențiilor. abordarea comună și integrată a celor
doi piloni.
44
evaluare
Adecvarea Analiza nevoilor în legătură Suplimentarea personalului la nivelul
resurselor umane numărul și structura angajaților structurilor implicate în proiectarea și
care vor fi implicați în gestionarea implementarea intervențiilor din PNS.
și implementarea PNS 2023-2027
indică necesitatea consolidării
capacității instituționale, la
nivelul DGPA, responsabilă de
proiectarea și monitorizarea
implementării intervențiilor din
cadrul Pilonului I, prin
suplimentarea numărului de
personal.
Pe parcursul evaluărilor Se recomandă reluarea analizei privind

intermediare ale PNDR, a fost nevoile de formare, pe parcursul
identificată nevoia de formare implementării PNS, pentru
profesională continuă, în special particularizarea și adaptarea acestor
în domeniile tehnice, care țin de acțiuni la dinamica intervențiilor
implementarea intervențiilor programate și modificările de context
programate (verificarea (ex. actualizări ale cadrului legislativ).
îndeplinirii criteriilor de
eligibilitate, verificarea
aplicațiilor proiectelor/cererilor
de sprijin, evaluarea proiectelor;
încheierea angajamentelor,
verificarea cererilor de plată și
controlul de prim nivel pentru
managementul financiar; sprijin
pentru sistemul de management
și control al instituțiilor, precum
și pentru verificarea aspectelor
administrative și a eligibilității în
procesul de evaluare a
proiectelor; verificarea la fața
locului și raportarea neregulilor).
Nivelul de expertiză și Se recomandă proiectarea viitoarelor
competențele personalului alocat activități de formare astfel încât să se
pentru implementarea PNS este asigure o implicare deplină, o durată
considerat ca fiind unul adecvat, adecvată, formatori cu experiență
45
evaluare
însă acesta trebuia valorificat ca internațională și cunoștințe specifice,
un atu strategic. evaluare finală și combinarea noțiunilor
teoretice cu activități interactive.
Pentru lărgirea gamei de opțiuni de
învățare pe care aceștia le au la dispoziție
se poate utiliza Instrumentul CE de
sprijinire a învățării reciproce –
instrumentul TAIEX-REGIO Peer2Peer.
***
46
ÎE 7: Sunt adecvate procedurile de monitorizare a planului strategic PAC și

procedurile de colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluă rilor?
Pentru formularea răspunsului la întrebarea de evaluare au fost analizate aspecte ce țin de sistemul de
monitorizare și evaluare a PNS PAC, cu scopul de a determina gradul de adecvare al procedurilor de
monitorizare a planului strategic PAC și al procedurilor de colectare a datelor necesare pentru realizarea
evaluărilor.
Astfel, criteriile de evaluare au suprins următoarele aspecte:
 Dacă elaborarea sistemului de monitorizare s-a bazat pe o analiză aprofundată a nevoilor de

date;
 În ce măsură sunt luate în considerare recomandările evaluărilor anterioare în proiectarea
sistemului de monitorizare;
 În ce măsură este informația esențială descrisă în mod corespunzător și în ce măsură sunt
identificate sursele sale;
 În ce măsură pot fi utilizate datele de monitorizare pentru efectuarea evaluărilor și în ce măsură
au fost integrate alte baze de date instituționale ca posibile surse;
 Dacă lecțiile învățate de la evaluările anterioare au fost luate în considerare în mod
corespunzător pentru a estima posibilele blocaje în sistem;
 Cât de funcționale sunt instrumentele de colectare, stocarea și prelucrare a datelor și ce nevoi de
schimbare sunt în acest domeniu;
 Cât de utilă este informația cheie colectată (în ceea ce privește actualitatea, relevanța, valoarea
analitică, etc) ;
 În ce măsură și în ce mod vor fi utilizate formularele de aplicare și rapoartele de proiect pentru
colectarea de date la nivel operațional ;
 Dacă sistemul de colectare și monitorizare a datelor este adecvat pentru integrarea ambilor
piloni în cadrul de monitorizare și evaluare al PNS.
Metodele de evaluare au urmărit:

elaborarea PNS, Regulamentul (UE) nr. 2021/2115, Regulamentul (UE) nr. 2021/ 2116,
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.2021/2290 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de
stabilire a normelor referitoare la metodele de calculare a indicatorilor de realizare și de rezultat
comuni stabiliți în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/2115 și Regulamentul de punere în
aplicare (UE) nr. 2021/2289 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor de
aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce
privește prezentarea conținutului planurilor strategice PAC și sistemul electronic pentru
schimbul securizat de informații, referințe documentare adiționale puse la dispoziție de
Autoritatea de Managament, orientări suplimentare ale Comisiei Europene privind modul de
47
planificare și raportare a indicatorilor de realizare și de rezultat, PAC post-2020,rapoarte ale
președinției.
 Interviu cu reprezentanții Autorității de Management, AFIR, APIA.
Adecvarea procedurilor de monitorizare a planului strategic PAC și a procedurilor de colectare a datelor

necesare pentru realizarea evaluărilor.
Regulamentul (UE) 2021/211518 stabilește normele privind punerea în aplicare a planurilor strategice
PAC pentru perioada 2023-2027. Astfel, regulamentul stabilește inclusiv necesitatea de instituire a unui
cadru pentru monitorizarea și evaluarea performanței PAC, cu scopul de a demonstra progresele și de a
evalua impactul și eficiența implementării politicii. În acest sens, va fi utilizat drept bază Cadrul comun
de monitorizare și evaluare actual (CMEF), raționalizat și dezvoltat în continuare (inclusiv în ceea ce
privește coerența între cei doi piloni) astfel încât să urmărească simplificarea acestuia și orientarea către
rezultate (mai degrabă decât spre conformitate), eficiența și eficacitatea politicii (PMEF).
Conform regulamentului, Statele membre sunt obligate să instituie un sistem electronic de informații
securizat sau să utilizeze unul existent, în care să fie înregistrate informațiile esențiale privind punerea în
aplicare a planului strategic PAC, necesare pentru monitorizare, evaluare și raportare. Totodată, în
conformitate cu obligația de raportare precizată în regulament, informațiile privind performanța sunt
măsurate cu ajutorul setului de bază de indicatori.
Nu în ultimul rând, regulamentul stipulează că responsabilitatea pentru monitorizarea planurilor

strategice PAC trebuie împărțită între autoritatea națională de management și un comitet național de
monitorizare instituit în acest scop - cu rol de monitorizare a eficacității politicii.
Sistemul de monitorizare și raportare al PNS
În versiunea actuală a PNS, capitolul 7.2 conține o descriere generală a sistemului de monitorizare și
raportare ce urmează a fi instituite pentru a înregistra, a stoca, a gestiona și a raporta informațiile
necesare pentru evaluarea performanței planului strategic PAC și inclusiv descrierea sistemului de
raportare instituit în scopul raportului anual privind performanța.
Astfel, Autoritatea de Management este structura din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale responsabilă de gestionarea și punerea în aplicare a planului strategic PAC, gestiunea fiind
sprijinită și de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Agenţia pentru Finanţarea
Investiţiilor Rurale (AFIR) și Organismul de certificare (responsabil cu auditarea agențiilor de plăți – rol
îndeplinit de Autoritatea de Audit din cadrul Curtii de Conturi a României pentru FEGA și FEADR). Mai
mult, în structura Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale funcționează Direcția pentru Coordonarea
Agenţiilor de Plăţi (DCAP – Organism de Coordonare), care va avea sarcina să furnizeze Comisiei setul de
documente privind conturile anuale FEGA și FEADR, împreună cu raportul anual privind performanța,
însoțit de declarația de gestiune.
18
REGULAMENTUL (UE) 2021/2115 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind
sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC)
și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a
Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013
48
Pe de altă parte, în momentul actual, nu este instituit un comitet național de monitorizare (conform
legislației în vigoare19, acesta se constituie în termen de trei luni de la data aprobării planul strategic PAC
și adoptă propriul regulament de procedură).
În principal, colectarea datelor de monitorizare și evaluare se realizează prin sistemele informatice ale
celor două agenții de plăți (SI-APIA, SI-AFIR), atât la nivel de beneficiar/proiect, cât și la nivel de tip/
tipuri de intervenție, realizându-se astfel gestiunea tuturor formelor de sprijin susținute prin FEGA,
FEADR și bugetul național. Cele două sisteme electronice sunt complexe, în acord cu numărul ridicat de
forme de sprijin și permit colectarea indicatorilor relevanți și calculul progresului înregistrat față de
valorile țintă. În același timp, există sinergii clare ale sistemelor cu alte autorități instituționale pentru
asigurarea schimbului de informații.
Având în vedere perioada actuală de tranziție, în prezent nu există proceduri operaționale concrete care
să reglementeze procesul de monitorizare a planului strategic PAC și de colectare a datelor necesare
pentru realizarea evaluărilor 20 (proceduri interne de lucru, acte de delegare etc.). Mai mult, România a
participat la discuții tehnice referitoare la noul model de performanță, remarcându-se necesitatea unei
mai bune adaptări la obligațiile de rapoartare pentru intervențiile care nu se încadrează în sistemul
integrat de administrare și control (IACS). Aceste aspecte sunt supuse analizei și urmează a fi definitivate
ulterior adoptării planului strategic PAC. Potrivit informațiilor furnizate de către reprezentanții AM, APIA
și AFIR, sistemele de colectare și monitorizare date vor fi dezvoltate și adaptate noilor cerințe de
monitorizare și raportare PAC 2023 – 2027, ținându-se cont de abordarea comună și integrată a celor
doi piloni. Astfel, la nivelul celor două agenții de plăți, vor fi operate modificări asupra sistemelor
informatice astfel încât să permită furnizarea de date (atât agregate, cât și dezagregate) conform noilor
cerințe de monitorizare și raportare:
- colectarea și monitorizarea indicatorilor de realizare (output), prevăzuți în cadrul Anexei I la

Regulament (UE) 2021/2115, aferenți fiecărui tip de intervenție;
- calcularea rezultatelor (indicatorii de rezultat) pentru fiecare obiectiv specific și distanța față de
obiectivele de etapă corespunzătoare stabilite în PNS;
- colectarea de date atât la nivel de beneficiar/operațiune cât și la nivel de tip de intervenție
şi/sau cuantum unitar.
Raportarea progresului PNS se realizează urmărind normele impuse de legislația europeană și conform
termenelor specifice. Totodată, pentru pregătirea rapoartelor anuale sau bienale privind performanța
(inclusiv a tabelelor de monitorizare agregate), informațiile vor fi furnizate de toate cele 4 instituții
responsabile de gestionarea PNS: 1) APIA, 2) AFIR, 3) AM PNDR și 4) Organismul de Certificare. În
perioada 2023-2027, Autoritatea de Audit din cadrul CCR va emite un aviz, redactat în conformitate cu
standardele de audit acceptate la nivel internațional, care stabilește dacă sistemul de raportare instituit
în scopul raportului anual privind performanța respectă prevederile regulamentului.
Astfel, DCAP-Organism de Coordonare declară pe proprie răspundere că Raportul anual privind

performanța a fost compilat în conformitate cu procedura și sistemele acreditate din cadrul DCAP-OC și
pe baza datelor certificate furnizate de agențiile de plăți, rezultând Declarația de gestiune a
Organismului de coordonare. Raportul anual privind performanța se înaintează, spre avizare,
19
Art 124 - REGULAMENTUL (UE) 2021/2115
20
Conform Art 140. REGULAMENTUL (UE) 2021/2115 - Statele membre prezintă planul de evaluare comitetului de monitorizare în termen de un
an de la adoptarea planului strategic PAC.
49
Comitetului de Monitorizare şi totodată Raportul, împreună cu Declarația de gestiune a Organismului de
coordonare se supune avizului Organismului de Certificare. După primirea avizelor de la Comitetul de
Monitorizare și Organismul de Certificare, DCAP-OC transmite setul de documente în ceea ce privește
conturile anuale FEGA și FEADR, precum și Raportul anual privind performanța către Comisia Europeană.
Indicatori de monitorizare a performanței PNS
Totodată, având în vedere obligația de a obține o politică bazată pe performanță și rezultate, se

consideră ca fiind absolut necesare evaluări anuale și multianuale (raportate către Comisia Europeană)
în baza indicatorilor de realizare, rezultat și impact. În acest sens, indicatorii selectați trebuie să exprime
fidel dacă intervențiile sprijinite contribuie la atingerea obiectivelor vizate, fiind încadrați în următoarele
categorii, conform regulamentelor europene în vigoare 21:
- indicatori de realizare - utilizați pentru monitorizarea punerii în aplicare a PAC;

- indicatori de rezultat - utilizați pentru a monitoriza progresele înregistrate la nivel național în
direcția atingerii obiectivelor;
- indicatori de context și de impact - utilizați pentru a evalua performanța generală a politicii în
raport cu obiectivele PAC.
La nivelul PNS au fost definite toate categoriile de indicatori menționate anterior, urmărind îndeaproape
Anexa I a Regulamentului (UE) 2021/2115 și orientările suplimentare ale Comisiei privind modul de
planificare și raportare a indicatorilor de realizare, de rezultat și de impact. Astfel, pentru toți indicatorii
selectați, metodologia de calcul rămâne cea prevăzută în orientările Comisiei Europene și este
considerată ca fiind adecvată în raport cu intervențiile vizate.
Pe de altă parte, în acest moment, la nivelul PNS nu există o notă justificativă care să ateste selecția
anumitor indicatori (în defavoarea altora), precum și metodologii de calcul particularizate la nivel de
indicator - care să indice sursa de colectare a informațiilor (ex. surse oficiale – INS, Eurostat; surse
directe – Formulare de aplicație, rapoarte de monitorizare, etc.), justificarea valorilor țintă selectate
(valori calculate pe baza experienței anterioare, valori calculate pe baza informațiilor culese din sondaje,
valori calculate pe baza informațiilor obținute de la actori cheie, etc.), sau periodicitatea colectării
informațiilor.
Informațiile disponibile în acest moment permit formularea unui răspuns parțial la această întrebare de
evaluare, din cauza lipsei procedurilor operaționale concrete privind monitorizarea și colectarea datelor
necesare evaluării.
Descrierea procedurilor de monitorizare și raportare a planului strategic PAC este realizată sumar în
versiunea actuală a PNS, fiind respectate toate normele procedurale emise prin cadrul legislativ
european. Autoritatea de Management este structura direct responsabilă de gestionarea și punerea în
aplicare a planului strategic PAC, fiind sprijinită de către Agențiile de Plăți (APIA și AFIR) și Organismul de
21
Regulamentului (UE) 2021/2115 și REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2290 AL COMISIEI din 21 decembrie 2021 de stabilire
a normelor referitoare la metodele de calculare a indicatorilor de realizare și de rezultat comuni stabiliți în anexa I la Regulamentul (UE)
2021/2115 și REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2289 AL COMISIEI din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor de aplicare
a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește prezentarea conținutului planurilor strategice
PAC și sistemul electronic pentru schimbul securizat de informații
50
certificare. În prezent, nu a fost instituit un comitet național (conform legislației, acesta va fi constituit
după aprobarea planului strategic PAC).
Se continuă procesul de colectare a datelor de monitorizare și evaluare prin intermediul sistemelor

informatice ale celor două agenții (SI-APIA, SI-AFIR), ceea ce permite gestionarea tuturor formelor de
sprijin susținute prin FEGA, FEADR și bugetul național. Instrumentele sunt extrem de utile și funcționale
pentru colectarea, stocarea și prelucrarea datelor și pot fi utilizate inclusiv pentru efectuarea evaluărilor.
Pe de altă parte, pentru aplicarea noului model de performanță, este necesară adaptarea la obligațiile
de raportare pentru intervențiile care nu se încadrează în sistemul integrat de administrare și control
(IACS). Astfel, sistemele de colectare și monitorizare date trebuie dezvoltate și adaptate pentru a avea o
abordare comună și integrată a celor doi piloni.
Mai mult, deși există anumite sinergii între cele două sisteme electronice și alte autorități instituționale
(în special pentru procesul de verificare), se recomandă dezvoltarea acestora și către instituții care pot
sprijini fluxul de date (ex. protocoale de colaborare cu INS).
Referitor la indicatorii de monitorizare a performanței PNS, aceștia au fost definiți urmărind

îndeaproape reglementările europene.

evaluare
Adecvarea Nu există proceduri operaționale Se recomandă accelerarea procesului de
procedurilor de concrete care să reglementeze elaborare a planului de evaluare și
monitorizare a procesul de monitorizare a dezvoltarea unor proceduri interne de
planului strategic planului strategic PAC și de lucru, acte de delegare pentru
PAC și a colectare a datelor necesare concretizarea pașilor, actorii responsabili
procedurilor de pentru realizarea evaluărilor. și calendarul activităților de
colectare a datelor monitorizare.
necesare pentru Se continuă procesul de colectare Sistemele de colectare și monitorizare
realizarea a datelor de monitorizare și date trebuie dezvoltate și adaptate
evaluărilor evaluare prin intermediul noilor cerințe de monitorizare și
sistemelor informatice ale celor raportare PAC 2023 – 2027, ținându-se
două agenții (SI-APIA, SI-AFIR). cont de abordarea comună și integrată a
Mai mult, includerea primului celor doi piloni.
pilon în noul cadru strategic
național necesită o atenție
deosebită din perspectiva
evaluării calității sistemului de
colectare și monitorizare a datelor
pentru intervențiile aferente și a
capacității acestora de integrare a
fluxului de informații necesar
51
evaluare
pentru monitorizarea strategică a
politicii și evaluarea acesteia.
Există anumite singerii între cele Se recomandă dezvoltarea acestor
două sisteme electronice și alte sinergii și către instituții care pot sprijini
autorități instituționale, în special fluxul de date (ex. protocoale de
pentru procesul de verificare (ex. colaborare cu INS).
Autoritatea Națională Sanitar
Veterinara si pentru Siguranța
Alimentelor, Agenția Națională
pentru Zootehnie, respectiv cu
aplicația IPA Online, aplicația geo-
spațială).
Indicatorii de monitorizare a Nu este cazul.
performanței PNS au fost definiți
urmărind îndeaproape
reglementările europene.
***
52
ÎE 8: Sunt adecvate obiectivele de etapă selectate pentru cadrul de

performanță ?
În conformitate cu noul model de livrare al PAC, bazat pe performanță, prezenta analiză își propune să
evalueze măsura în care jaloanele stabilite la nivelul obiectivelor specifice relevante pentru raportarea
anuală privind performanța sunt adecvate pentru măsurarea progresului către rezultatele așteptate. În
acest scop, echipa de evaluare a verificat adecvarea jaloanelor propuse pe baza unui singur criteriu de
evaluare, respectiv „Adecvarea obiectivelor de etapă stabilite pentru cadrul de performanță”, nu doar
în vederea cuantificării valorilor țintă, ci și pentru analiza măsurabilității și fiabilității acestora în raport
cu sistemul de monitorizare.
Pentru formularea răspunsului la întrebarea de evaluare au fost analizate următoarele aspecte:
 Măsura în care obiectivele de etapă corespunzătoare indicatorilor de rezultat relevanți au fost

corect exprimate pentru fiecare an, conform prevederilor Art. 128 din Regulamentul (UE)
2021/2115;
 Dacă obiectivele de etapă sunt consecvente între ele, dar și cu țintele finale;
 Dacă sistemul de monitorizare garantează - inclusiv pentru Pilonul I - un flux de date eficient
pentru măsurarea obiectivelor de etapă și asigurarea activităților periodice de raportare a
performanței, de monitorizare și evaluare;
 Dacă lecțiile învățate pe parcursul perioadei de programare anterioare au fost luate în
considerare la stabilirea obiectivelor de etapă (de exemplu, luând în considerare capacitatea de
absorbție a fondurilor de către beneficiari și de către program, în general).
Metode de evaluare

instrumentul 3.122), referințe documentare adiționale puse la dispoziție de Autoritatea de
Managament;
 Analiza documentară a logicii de intervenție pentru OS din PNS;
 Interviu cu reprezentanții Autorității de Management, AFIR, APIA.
Analiza a fost realizată în două etape principale: 1. verificarea exhaustivității obiectivelor de etapă (dacă
sunt propuse valori anuale pentru toate obiectivele specifice ale PSN) și 2. verificarea adecvării
22
53
obiectivelor de etapă propuse de a oferi indicații realiste că programul progresează în direcția atingerii
obiectivelor și țintelor generale.
Adecvarea obiectivelor de etapă stabilite pentru cadrul de performanță. Așa cum prevăd cerințele
regulamentelor în vigoare, PNS include o planificare a țintelor (secțiunea 2.3 din PNS) care prezintă
obiectivele de etapă ale indicatorilor de rezultat și valorile țintă generale la nivel de obiective specifice,
începând cu anul anul 2024, până în anul 2029.
Obiectivele de etapă și valorile țintă au fost stabilite pe baza contribuțiilor diferitelor intervenții la
obiectivele specifice corespunzătoare. Pentru indicatorii de rezultat care măsoară operațiuni de tip
investițional, ce trebuie calculate în mod cumulativ (de ex. R.1, R.17, R.18, R.27, R.36, R.39), obiectivele
de etapă și valorile țintă planificate au fost determinate prin luarea în considerare a unui program de
implementare/lansare sesiuni (incluzând anul preconizat pentru plată) la nivelul intervenției, împreună
cu indicatorii de realizare prevăzuți în Capitolul 5, care vor fi monitorizați anual.
În același timp, indicatorii care măsoară ponderile suprafeței agricole utilizate (SAU) acoperite de
sprijinul pentru venit sau de angajamente care susțin îmbunătățirea performanțelor de mediu (R.4, R.12,
R.14, R.19, R.20, R.21, R.22, R.24, R.29, R.31) se calculează ca raport între numărul total de hectare
utilizate/plătite și SAU totală. Sunt de asemenea oferite detalii privind numărătorii și numitorii utilizați
pentru cuantificarea altor indicatori de rezultat care măsoară ponderea beneficiarilor de sprijin (R.5, R.8,
R.9, R.10, R.38, R.41) sau unitățile zootehnice acoperite de acțiuni sprijinite (R.25, R.44), cu precizarea că
sursa principală de date pentru valorile numitorilor este EUROSTAT. În ceea ce privește R.11
(concentrarea ofertei în sectorul fructe/legume), valoarea totală a producției comercializate de
organizațiile de producători cu programe operaționale a fost stabilită în urma unei analize a
implementării programelor actuale, împreună cu experții APIA, care gestionează programe operaționale
în sectoarele de fructe și legume.
Pornind de la constatările analizelor efectuate, se observă că obiectivele de etapă stabilite în planificarea

țintelor (secțiunea 2.3 din PNS) sunt adecvate pentru raportarea anuală a cadrului de performanță.
Obiectivele de etapă, care acoperă întreaga perioadă 2023 – 2027, sunt coerente unele cu altele, dar și
în raport cu obiectivele finale. Valorile acestora au fost stabilite luând în considerare contribuția
preconizată a intervențiilor la atingerea obiectivelor specifice ale PNS și s-au bazat pe o metodologie
clară, ținând cont de calendarul planificat pentru implementare la nivel de intervenție, precum și de
rezultatele măsurilor similare implementate în cadrul PNDR 2014-2022 (de exemplu, pentru R.11).
În general, planificarea țintelor (inclusiv obiectivele de etapă) sunt în mod rezonabil fezabile, ținând cont
de condițiile contextului actual. Cu toate acestea, având în vedere evoluția continuă a cadrului socio-
economic la nivel european, poate fi necesară o evaluare actualizată a eficacității obiectivelor de etapă,
cu frecvență anuală, odată ce PNS va fi aprobat și se va defini calendarul apelurilor de proiecte. O astfel
de evaluare ar putea permite limitarea riscurilor asociate condițiilor externe, care pot afecta absorbția
54
adecvată a fondurilor la nivelul planului strategic (de exemplu, eventualele schimbări în contextul socio-
economic, variații ale prețurilor materiilor prime, inflația etc.).

Adecvarea obiectivelor de Obiectivele de etapă stabilite în Se recomandă analiza
etapă stabilite pentru cadrul planificarea țintelor (secțiunea suplimentară a planificării
de performanță 2.3 din PNS) au fost exprimate țintelor (în special a
corect, la nivelul fiecărui an, obiectivelor de etapă) odată ce
pentru indicatorii de rezultat se va începe implementarea
relevanți. Evaluarea indică PNS pentru a se asigura că
faptul că acestea sunt coerente toate informațiile sunt
unele cu altele, dar și în raport actualizate în mod
cu țintele finale. Valorile corespunzător și că datele de
obiectivelor de etapă au fost monitorizare sunt disponibile
stabilite luând în considerare în timp util, pentru a limita
contribuția preconizată a riscurile asociate posibililor
intervențiilor la realizarea factori externi care pot
obiectivelor specifice ale PNS și împiedica implementarea
s-au bazat pe o metodologie programului.
clară, ținând cont de Pentru a garanta fiabilitatea
rezultatele măsurilor similare obiectivelor de etapă
implementate în cadrul PNDR planificate, o astfel de evaluare
2014-2022. ar putea fi realizată în fiecare
an.
***
55
ÎE9: Sunt adecvate mă surile planificate pentru reducerea sarcinii

administrative pentru beneficiari?
În scopul evaluării ex-ante pentru perioada 2023-2027, evaluarea măsurilor de simplificare a sarcinilor
administrative asupra beneficiarilor reprezintă rezultatul unei atenții sporite pentru o politică mai simplă
și mai orientată către rezultate.
Evaluarea s-a concentrat pe cantitatea și scopul măsurilor prevăzute în PNS, precum și pe sfera de
aplicare și relevanța acestora, ținând cont de evaluarea sarcinilor existente rezultate din rapoartele de
evaluare anterioare. Evaluarea a avut în vedere criterul de judecată referitor la modul de adecvare a
măsurilor planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari.
Metode de evaluare
elaborarea PNS, documentele de ghidare ale Comisiei Europene privind evaluarea ex-ante a PNS
PAC 2023-2027, studiul de Evaluare a impactului suprareglementării asupraimplementării PNDR
2014-2020, documentele justificative suplimentare furnizate de Autoritatea de Management;
Adecvarea măsurilor planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari.

Experiența din perioadele anterioare de programare a PNDR 2007-2013 și 2014-2022 a evidențiat faptul
că povara administrativă la nivelul beneficiarilor, dar şi al autorităților, poate determina consecințe
negative în ceea ce privește pregătirea proiectelor, dar și în procesul de selecție și contractare, generând
riscuri inclusiv pentru etapa de implementare.
În perioada de programare 2023-2027, o serie de obiective transversale vor fi urmărite atent atât la nivel
european, cât și național, incluzându-se verificarea mai atentă a modului de cheltuire a fondurilor
europene, focalizarea mai pronunțată asupra rezultatelor atinse prin intermediul programelor de
finanțare și dezvoltarea unor modele de implementare a programelor care să diminueze povara și
costurile administrative generate atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile publice.
În baza experiențelor anterioare, PNS a prevăzut o serie de măsuri de simplificare care au scopul de a
reduce sarcina adminitrativă pentru beneficiari, prezentate succint în continuare:
 Utilizarea opțiunii costurilor simplificate în vederea facilitării accesului la fonduri nerambursabile
a potențialilor beneficiari/solicitanți, atât pentru unele intervenţii de investiţii, cât şi în cazul
Leader şi al operatiunilor care vizează transferul de cunoştinţe şi consilierea, dar și în cazul
intervențiilor de mediu și climă: agromediu, agricultura ecologică, silvomediu, bunăstarea
animalelor, menținerea plantațiilor forestiere, ANC. Se au astfel în vedere anumite categorii de
costuri:
56
 1. din cadrul operațiunilor finanțate prin intermediul SDL,
 2. costurile indirecte aferente funcționării GAL,
 3. activitățile de animare și organizare evenimente legate de implementarea SDL,
 4. intervențiile privind transferul de cunoștințe și consiliere în afaceri agricole,
 5. intervențiile privind înființarea și reconversia plantațiilor pomicole și
 6. investițiile în producția primară de hamei și struguri de masă.
Această măsură de reducere a sarcinii administrative pentru beneficiari a fost introdusă ca
urmare a recomandării formulate în cadrul Studiului de evaluare ”Evaluarea impactului
suprareglementării asupra implementării PNDR 2014-2022”, a recomandării reprezentanților
Comisiei Europene și a instituțiilor implicate în elaborarea și implementarea PNS. Altfel spus,
utilizarea opțiunii costurilor simplificate/costurilor unitare standard introduse în PNS răspunde
nevoii de înlocuire a mecanismului de rambursare cu opțiunea costurilor simplificate în cadrul
Leader, precum și nevoii de transfer de cunoștințe și consiliere, prin introducerea posibilității de
utilizare a costurilor unitare standard pentru a se reduce în principal efortul de analizare și
verificare a documentelor justificative pentru costurile per participant/zi.
 Includerea posibilității implementării proiectelor de tip umbrelă, definite ca proiecte cu un
scop/obiectiv comun, care cuprinde mai multe sub-proiecte cu o valoare prestabilită,
simplificând astfel procesul de verificare administrativă la nivelul Agenției de Plăți. Aceste
proiecte de tip umbrelă pot avea ca beneficiar direct GAL-ul, care stabilește obiectivul
proiectului, criteriile de admisibilitate, domeniul specific și se ocupă de evaluarea, selectarea și
efectuarea plăților în calitate de promotor al proiectelor.
Această măsură de reducere a sarcinii administrative pentru beneficiari a fost introdusă ca
urmare a recomandării formulate în cadrul Studiului de evaluare ”Evaluarea impactului
suprareglementării asupra implementării PNDR 2014-2020”, precum și a recomandării
instituțiilor implicate în elaborarea și implementarea PNS. Măsura se bazează pe nevoia anterior
identificată la nivelul programului de a revizui rolul și funcțiile GAL-urilor în fazele de depunere și
selecție în cadrul submăsurii 19.2, astfel încât să fie complementare și integrate în fluxul global
de implementare.
 Verificarea de către AFIR a proiectelor selectate de GAL poate fi realizată la nivelul unui eșantion
stabilit în baza unor factori de risc – măsură identificată la nivelul instituțiilor implicate în
elaborarea și implementarea PNS, care are rolul de reduce povara instituțională legată de
verificarea tuturor proiectelor selectate de GAL-urile din România.
 Limitarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute pentru accesarea sprijinului la un nivel minim de
cerinţe care derivă din prevederile Regulamentului (UE) 2021/2115 privind PNS PAC şi
extinderea acestora, doar în cazul unde este necesară adăugarea unor cerinţe suplimentare
pentru atingerea obiectivului intervenţiei – măsură identificată la nivelul instituțiilor implicate în
elaborarea și implementarea PNS pe baza experienței din actuala perioadă de programare
(2014-2020) și pentru a răspunde prevederilor Regulamentului (UE) 2021/2115 privind PNS PAC.
Această opțiune de reducere a sarcinii administrative pentru beneficiari are rolul de a simplifica
modalitatea de selecție și contractare pentru grupurile interesate de intervențiile PNS și eligibile
să aplice la sprijin în cadrul planului național.
57
 Digitalizarea (aproape integrală) a tuturor proceselor/etapelor de implementare a intervențiilor
din PNS. Acest proces a început încă din actuala perioadă de programare şi are în vedere
depunerea cererii de finanțare online, semnarea electronică a contractului de finanțare,
depunere online a cererilor de plată, etc. De asemenea, pentru interventiile de mediu și climă,
cererea unică de plată se depune online, iar începând cu anul 2022 se permite și semnarea
electronică a acestora. Aceste măsuri de reducere a poverii administrative răspund nevoilor
identificate la nivelul studiului de evaluare ”Evaluarea impactului suprareglementării asupra
implementării PNDR 2014-2020”, precum și a studiului de evaluare „Capacitatea administrativă
în implementarea PNDR”. Cele două studii au vizat nevoia de extindere a posibilității de
depunere electronică a cererilor de finanțare pentru toate submăsurile, precum și dezvoltarea
unui modul electronic pentru etapele de contractare și de implementare, care ar asigura o
reducere a efortului administrativ și o eficientizare atât a procesului de comunicare între
autorități și beneficiari, cât și a procesului de monitorizare a proiectelor.
 O altă măsură de simplificare prevăzută în cadrul PNS se referă la utilizarea în cadrul intervenţiei
privind contribuţiile la primele de asigurare programate în cadrul Pilonului II al PAC a opţiunii de
stabilire a pierderilor de producţie pe baza sistemului de indici în scopul simplificării aplicării
condiţiei de eligibilitate privind înregistrarea unei pierderi de producţie de cel puţin 20% din
media anuală, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/2115 privind PS PAC.
 În implementarea PNS se va urmări reducerea poverii administrative impuse solicitanților prin
interogarea în mod direct a mai multor baze de date gestionate de alte autorităţi sau instituţii
publice şi eliminarea necesităţii prezentării documentelor de către solicitanţi/beneficiari,
transferând astfel încărcătura administrativă de la aplicanți la agențiile de plăţi responsabile.
Acest proces a fost iniţiat, de asemenea, în actuala perioadă de programare. Astfel, cazierul
judiciar, cazierul fiscal, extrasul de carte funciară se realizează în mod direct în bazele de date
gestionate de către MAI, ANAF şi ANCPI. Totodată, verificarea informațiilor privind persoanele
fizice/juridice înmatriculate în registrul comerțului se realizează de către agenţia de plăţi direct
în ONRC, verificarea încadrării corecte în categoria de IMM în baza de date gestionată de
Consiliul Concurenţei, iar verificarea în baza de date a Inspecţiei Municii a informațiilor din
Registrul general de evidență a salariaților.Măsura de simplificare propusă în cadrul PNS se
fundamentează pe nevoile identificate de studiul de evaluare ”Evaluarea impactului
suprareglementării asupra implementării PNDR 2014-2020”, pe modelele de bune practici ale
altor State Membre și pe experiența instituțiilor implicate în elaborarea și implementarea PNS
din actuala perioadă de programare.
 Referitor la partajarea datelor, la nivelul AFIR se utilizează aplicația opendata.afir.info, pentru
publicarea informațiilor relevante pentru publicul larg, Comisie, State Membre sau alte părți
interesate. Astfel, seturile de date colectate prin intermediul sistemului integrat de către APIA
sunt relevante în sensul Directivei 2007/2/CE și vor fi partajate gratuit între autoritățile publice
locale și instituțiile și organismele Uniunii și puse la dispoziția publicului la nivel național. Mai
mult, prin intermediul aplicației geospațiale vor fi furnizate către beneficiari informațiile
relevante precum date cadastrale, iar platforma este menită să ofere informații la nivel de
beneficiar inclusiv referitoare la cererile de finanțare depuse anterior.
58
Măsura de integrare a unei aplicații de tip open data portal sprijină în mod direct accesul la informații și
diseminarea acestora, precum și la creșterea conștientizării publicului larg aspura rezultatelor planului.
Conceptul de a acționa ca un repozitoriu și arhivă de date oferă posibilitatea utilizatorilor de a descărca
aceste seturi de date și de a le utiliza în interes propriu. În același timp, este important de analizat
evoluția noilor generații de portaluri de date deschise, care urmăresc o mai bună orientare către
consumatorii de date (ex. pentru facilitarea proceselor de monitorizare și evaluare).
Implementarea sistemului contribuie semnificativ la creșterea transparenței planului, dar și la procesul
de simplificare administrativă pentru beneficiari, autorități sau chiar terțe părți interesate.
România planifică să folosească noile tehnologii pentru desfășurarea vizitelor in situ și a
controalelor pe teren în cazul intervențiilor non-IACS - modalitatea de implementare va fi
detaliată în procedurile viitoare de lucru ale Agenției, după aprobarea PNS. Și în acest caz,
măsura se bazează pe modelele de bune practici europene și aduce simplificări administrative
pentru atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de gestiune.
Pornind de la constatările analizelor efectuate, se observă că la nivelul PNS au fost întreprinse demersuri
considerabile pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari, care au rolul de a simplifica
depunerea și implementarea de proiecte pentru beneficiari, inclusiv a intervențiilor de mediu și climă,
comparativ cu perioadele de programare anteriore,în baza experienței anterioare și a lecțiilor învățate în
timpul perioadelor anterioare de programare.
Cu referire la gradul de adecvare a măsurilor planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru
beneficiari, se consideră că acesta este ridicat, având în vedere faptul că opțiunile propuse sunt
fundamentate pe nevoi specifice identificate în cadrul unor analize aprofundate sau studii tematice
(”Evaluarea impactului suprareglementării asupra implementării PNDR 2014-2020”, „Capacitatea
administrativă în implementarea PNDR”), precum și pe experiența de la nivelul instituțiilor implicate în
elaborarea și implementarea PNS din actuala perioadă de programare. Mai mult decât atât, măsurile
planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari planificate în cadrul PNS s-au
dovedit deja eficiente având în vedere modelele de bune practici ale altor State Membre.
Rezultatele analizei efectuate au demonstrat faptul că autoritățile implicate în elaborarea și gestionarea

PNS au recunoscut sarcinile administrative impuse beneficiarilor și au întreprins demersuri importante
pentru sprijinirea beneficiarilor și eficientizarea concentrării asupra atingerii rezultatelor propuse la
nivelul intervențiilor planificate.
Este, de asemenea, important de menționat că măsurile propuse pentru reducerea sarcinii

administrative pentru beneficiari sunt introduse în cadrul PNS încă de la momentul elaborării acestuia,
fiind astfel asigurat faptul că efectele produse de aceste măsuri vor exista pe toată perioada de
implementare a PNS. Din perspectiva fezabilității acestor măsuri, se consideră că acestea vor avea
rezultatele scontate, ca urmare a faptului că au fost introduse în urma unor recomandări formulate în
59
rapoartele de evaluare/tematice anterioare, care au luat în considerare tipurile de intervenții și
categoriile de beneficiari vizate de PNS.
Nu în ultimul rând, se consideră că măsurile propuse pentru reducerea sarcinii administrative pentru
beneficiari vor contribui în mod direct la eficientizarea sistemului de management al PNS, ca urmare a
faptului că instituțiile programului se vor concentra mai mult pe obiectivele propuse (beneficiind de
simplificarea procedurilor, respectiv a documentelor de programare), generând în timp efecte pozitive în
nivelul de absorbție al al fondurilor alocate României prin PNS şi îmbunătățiri ale cadrului de
implementare al PNS.

Adecvarea măsurilor Introducerea unor măsuri Se recomandă analiza
planificate pentru reducerea pentru reducerea sarcinii impactului acestor măsuri de
sarcinii administrative pentru administrative pentru simplificare a sarcinii
beneficiari beneficiari încă de la momentul administrative în rândul
elaborării PNS au rolul de a beneficiarilor PNS, după ce
facilita înregistrarea unui grad programul va înregistra un grad
ridicat de accesare a adecvat de maturitate. De
finanțărilor, precum și de asemenea, se recomandă și
implementare a proiectelor, analiza fezabilității introducerii
luând în considerare intenția altor măsuri orizontale sau
de a reduce dificultățile specifice, în funcție de
întâmpinate anterior de rezultatele intermediare
beneficiari. obținute din implementarea
PNS. Coroborarea măsurilor
care vizează reducerea sarcinii
administrative pentru
beneficiari cu cele care vizează
simplificarea pentru
autoritățile implicate în
gestionarea PNS au rolul de a
eficientiza concentrarea pe
atingerea rezultatelor propuse
în cadrul PNS.
***
60
ÎE 10: Este justificată utilizarea instrumentelor financiare finanțate de

FEADR?
 Adecvare – Evaluatorii au verificat în ce măsură alegerile din cadrul PNS sunt coerente cu
prevederile cadrului de reglementare;
 Relevanță – Evaluatorii au analizat punctele pro și contra în legătură cu adoptarea
instrumentelor financiare, luând în considerare analiza logicii de intervenție care a fost realizată
pentru a răspunde la întrebările de evaluare 2 și 4 și care este prezentată în anexa I;
 Valoare adăugată – Pornind de la cele două criterii de evaluare anterioare și de la instrumentele
financiare existente în contextul național, evaluatorii au analizat valoarea adăugată a
instrumentelor financiare prevăzute la nivelul PNS;
 Capacitate administrativă – În cazul acestui criteriu, evaluatorii au analizat capacitatea
administrativă pentru implementarea instrumentelor financiare propuse, în baza constatărilor
evidențiate de experiența anterioară.
Metode de evaluare
elaborarea PNS, Evaluarea Ex-Post privind schemele de garantare PNDR 2007-2013, Studiu de
Caz România, privind schemele de garantare PNDR 2007-2013 – Fi, constatările evaluărilor
anterioare privind nevoia de instrumente financiare la nivelul PNDR, Ghidul metodologic al
Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală (în special instrumentul 3.4 23)
 Analiza documentară a logicii de intervenție privind OS din PNS, respectiv a elementelor SWOT și
nevoilor legate de eșecul pieței de creditare care ar putea justifica constituirea de instrumente
financiare pentru agricultură și dezvoltare rurală;
 Interviu cu reprezentanții Autorității de Management.
Adecvare. Conform posibilităților prevăzute de cadrul de reglementare în vigoare, PNS nu include niciun
instrument financiar. Secțiunea 4.6 din PNS indică faptul că nu sunt prevăzute instrumente financiare
noi.
Relevanță. Secțiunile dedicate obiectivelor specifice descriu intervențiile propuse, elementele analizei
SWOT, nevoile și indicatorii de realizare. În ceea ce privește instrumentele financiare, analiza SWOT și
nevoile incluse în PNS evidențiază unele puncte slabe și nevoi legate de piața de creditare. De exemplu,
23
Etape de lucru pentru a sprijini evaluarea justificărilor legate de utilizarea instrumentelor financiare, Grupul de
Lucru Tematic nr. 7 ”Pregătire pentru evaluarea ex-ante a Planului Strategic PAC”, Octombrie 2019
61
la nivelul obiectivelor specifice 2 și 7 din PNS sunt identificate nevoi privind piața de creditare. Acestora
le este asociat un nivel mai redus de prioritizare, fără a fi însă oferite justificări sau detalii care să
fundamenteze această prioritizare. În mod similar, la nivelul OS 3, a fost definit un punct slab privind
lipsa instrumentelor financiare care oferă soluții bancare adecvate, însă nu este de așteptat ca
intervențiile planificate să abordeze această slăbiciune.
Valoare adăugată. Secțiunea 4.6 din PNS indică faptul că nu sunt necesare instrumente financiare noi,
având în vedere că există deja instrumente financiare ale programelor naționale și de dezvoltare rurală,
precum împrumuturi cu partajarea riscului și scheme de garantare. Mai mult decât atât, noi instrumente
financiare ar putea fi lansate de Ministerul Finanțelor în următorii ani. Prin urmare, în momentul de față,
valoarea adăugată a noilor instrumente financiare ar fi limitată. Cu toate acestea, este important să
evidențiem modul în care instrumentele financiare existente se pot combina sinergic și complementar
cu investițiile PNS, pentru a răspunde nevoilor identificate. Asocierea ar putea fi cu precădere relevantă
în perioada de tranziție dintre exercițiul actual de programare și perioada implementării PNS.
Capacitate administrativă. Capacitatea administrativă nu reprezintă un criteriu de evaluare utilizabil

pentru PNS din România, întrucât prin intermediul planului nu au fost prevăzute instrumente financiare
în perioada 2023-2027, urmând a fi utilizate resursele naţionale, inclusiv fondurile reîntoarse din
instrumentele derulate prin PNDR. În plus, lipsa capacității administrative nu reprezintă o provocare
pentru implementarea instrumentelor financiare, deoarece acestea sunt deja în vigoare.
Instrumentele financiare existente pot justifica faptul că PNS nu propune constituirea de noi
instrumente financiare. Cu toate acestea, este necesară furnizarea unor explicații suplimentare și mai
clare referitoare la gradul în care nevoile și punctele slabe, menționate la nivelul unora dintre obiectivele
specifice, vor fi abordate de instrumentele financiare existente. În acest sens, este esențială întelegerea
măsurii în care instrumentele financiare disponibile se vor combina și vor funcționa în sinergie cu
investițiile PNS.
Mai mult decât atât, este impoartant să se sublinieze necesitatea evaluării instrumentelor financiare
existente (prin intermediul unei evaluări ex-post). Această analiză ar putea influența deciziile viitoare
privind implementarea PNS, din perspectiva creării de noi instrumente finanțate de FEADR, aspect care
se recomandă a fi menționat în conținutul planului pentru consolidarea deciziilor luate în legătură cu
intervențiile PNS. În plus, referința la o evaluare privind implementarea efectivă a instrumentelor
financiare existente și a posibilei combinații cu viitoarele intervenții PNS ar putea oferi un spațiu mai
mare de manevră pentru actualizări și decizii viitoare.

evaluare
Adecvare Nu au fost identificate probleme specifice Nu sunt propuse recomandări
privind adecvarea instrumentelor financiare
62
evaluare
finanțare de FEADR.
Relevanță Deși în cadrul anumitor secțiuni din PNS,
referitoate la obiectivele specifice, sunt
Prioritizarea inferioară ar
prezentate elemente ale analizei SWOT (ex.
trebui explicată în cadrul PNS.
puncte slabe) și nevoi legate de eșecul pieței de
Acest lucru ar putea fi realizat
creditare, acestora din urmă li se acordă o
prin adăugarea unei referințe
prioritate mai redusă și nu sunt abordate prin
transversale la secțiunea 4.6.
nicio intervenție, opțiune care nu este
justificată.
Valoarea Valoarea adăugată este dificil de analizat în Evaluatorii recomandă
adăugată acest moment, fiind necesară o evaluare introducerea unei referințe în
suplimentară, mai aprofundată, pentru a PNS (de exemplu, la secțiunea
înțelege în ce măsură instrumentele financiare 4.6) privind necesitatea
existente pot răspunde nevoilor beneficiarilor evaluării instrumentelor
PNS. financiare PNDR și a actualizării
evaluării instrumentelor
financiare existente, pentru a
sprijini examinarea combinației
reale, potențiale și concrete a
instrumentelor financiare
existente, cu intervențiile PNS,
precum și valoarea adăugată
potențială a unui instrument
nou conceput.
Capacitatea Capacitatea administrativă nu pare să fie o Nu sunt propuse recomandări.
administrativă problemă pentru implementarea
instrumentelor financiare.
***
63
IV. Anexe
Anexa 1. Logica de intervenție a Planului Național Strategic 2023-2027
Anexa 2. Concluzii și recomandări ale evaluării ex-ante
Anexa 3. Indicatori de rezultat selectați în cadrul PNS
Anexa 4. OS, nevoi, interventii și alocări financiare
64

Studiu Evaluare Ex-Ante

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Evaluare Ex-Ante

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu privind evaluarea ex-ante a

Planului Național Strategic 2023-

Contract nr. C/20/1/0/S/0/19/3/0/19/0/00/07/S0 din data de 18.11.2019, având ca

Prestator SC ACZ Consulting SRL T33 SRL

Beneficiar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Direcția Generală Dezvoltare

Livrabil Studiu privind evaluarea ex-ante a Planului Național Strategic 2023-2027

Acronime Denumire completă

Conform Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului, din 2 decembrie

 contribuția planului strategic PAC la îndeplinirea obiectivelor specifice, luând în considerare

Adițional aspectelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2115, evaluarea ex-ante analizează și

1.2 Sumarul executiv

Prezentarea Planului Național Strategic 2023-2027

Implementarea PNS vizează atingerea următoarelor obiective generale 4:

Intervențiile planului sunt grupate în trei categorii:

Totodată, se așteaptă ca realizările intervențiilor propuse să garanteze o contribuție bună la rezultatele

Alocarea resurselor bugetare este considerată ca fiind corespunzătoare în raport cu nevoile de

Referitor la indicatorii de monitorizare a performanței PNS, aceștia au fost definiți urmărind

Sistemele de colectare și monitorizare date trebuie dezvoltate și adaptate noilor cerințe de

Se recomandă analiza impactului măsurilor de simplificare a sarcinii administrative în rândul

1.3 Descrierea etapelor de realizare a evaluă rii ex-ante și

Interacțiunea evaluatorilor ex-ante cu reprezentanții Autorității de Management s-a realizat prin

Colectarea și analiza datelor secundare fundamentează și orientează abordarea metodologică aplicată

Potrivit aspectelor prevăzute în metodologia de elaborare a studiului, echipa de evaluare a desfășurat

Potrivit recomandărilor metodologice definite în ghidurile Comisiei Europene, fiecărei întrebări de

ÎE 1: În ce măsură contribuie planul strategic PAC Evaluarea analizei SWOT

ÎE 2: Există o coerență internă a planului strategic Relevanța

2.2 Dificultă ți sau limită ri ale metodologiei utilizate

Pornind de la aspectele metodologice prevăzute în ghidurile Comisiei Europene, evaluarea ex-ante a

Analiză și evaluare (analiza nevoilor)

Adecvare (inclusiv legătura logică cu analiza SWOT)

Transparență, Specificitate, Exhaustivitate

Răspunsul la întrebarea de evaluare

un indicator sau la o anumită dovadă calitativă sau

Exhaustivitate Analiza SWOT este Echipa de evaluatori recomandă inițierea în viitor a

cu analiza blocuri de intervenție (ex. sector agricol, non-agricol,

ÎE 2: Există o coerență internă a planului strategic PAC și o coerență externă

Abordarea metodologică se bazează pe criteriile și metodele de evaluare prezentate în continuare.

 Relevanța. Evaluatorii au analizat în ce măsură intervențiile propuse abordează în mod adecvat

 Analiza de birou a următoarelor documente: cadrul de reglementare în vigoare privind

Complementaritate și sinergii. Analiza interacțiunilor dintre intervenții și realizările, rezultatele sau

Planul Național de Redresare și Reziliență al României susține intervenții sinergice cu acțiunile

Răspunsul la întrebarea de evaluare

Criterii de evaluare Concluzii Recomandări

Coerența internă Legăturile dintre elementele analizei Nu este cazul.

Complementaritate Se remarcă un grad bun de Nu este cazul

ÎE 3: În ce mă sură alocarea resurselor bugetare este coerentă cu obiectivele

Abordarea metodologică se bazează pe următoarele criterii și metode de evaluare.

Pentru a răspunde la întrebările de evaluare, echipa de evaluare a utilizate următoarele metode:

40% 41% 36%

81% 79% 75% 78%

60% 59% 64%

19% 21% 25% 22%

Sursa: date prelucrate de evaluatori

Și în cazul OS810 importanța nevoilor depășește cu aproximativ 11 puncte procentuale alocarea

Criterii de Concluzii Recomandări

ÎE 4: În ce mă sură realiză rile preconizate vor contribui la obținerea

Abordarea metodologică se bazează pe criteriile și metodele de evaluare prezentate în continuare.

 Eficacitatea intervențiilor propuse și a realizărilor corespunzătoare acestora în ceea ce privește

 Obiectivele sunt fundamentate de nevoi bazate pe dovezi?

 Analiza de birou a următoarelor documente: cadrul de reglementare în vigoare privind

Răspunsul la întrebarea de evaluare

Pornind de la constatările analizelor efectuate, se așteaptă ca realizările intervențiilor propuse să

Cu toate acestea, poate fi necesară o analiză suplimentară în timpul implementării programului, în