STUDIU

pentru delimitarea
zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte
constrângeri specifice și
ajustarea (fine-tuning) zonelor
- actualizare fine tuning -

Versiunea 3

septembrie 2022
Cuprins
Capitolul I – Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri
specifice.....................................................................................................................................................2

Capitolul II – Ajustarea (fine-tuning) a zonelor, altele decât zonele montane care se confruntă cu
constrângeri naturale semnificative.........................................................................................................22

Capitolul III – Concluzii........................................................................................................................35

1
Capitolul I – Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte
constrângeri specifice

Statele membre delimitează zonele eligibile pentru plăţile prevăzute pentru zonele care se confruntă cu
constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice în funcţie de următoarele categorii:
(a) zone montane;
(b) zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative;
(c) alte zone care se confruntă cu constrângeri specifice.

Delimitarea zonelor montane a fost realizată pentru PNDR-2007 pe baza realizării unuia dintre
următoarele criterii:
- altitudinea medie la nivelul LAU2 (comune/oraşe, municipii) > 600 m;
- altitudinea medie la nivelul LAU2 între 400 şi 600m şi panta medie peste 15%.

Deoarece criteriile pentru desemnarea zonelor motane nu au fost modificate faţă de precedenta
perioadă de raportare lista localităţilor încadrate în zona montană nu suferă modificări, cu excepţia
introducerii unei comune (Solca judeţul Suceava, SIRUTA 146708) ca urmare a reorganizării
administrativ-teritoriale prin divizarea unei Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT).

Delimitarea zonelor, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale
semnificative se face la nivelul unităţilor teritoriale (LAU2) în funcţie de îndeplinirea pe cel puţin
60% din suprafaţa agricolă a UAT a cel puţin unui criteriu biofizic pentru delimitarea zonelor care se
confruntă cu constrângeri naturale definit în Anexa III a Regulamentului Parlamentului European şi al
Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală (FEADR) .

Pentru calculul criteriilor biofizice utilizate pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu
constrângeri naturale au fost utilizate următoarele baze de date:

- Harta digitală a limitelor unităţilor administrativ-teritoriale (ANCPI 2014).

- Modelul digital al terenului într-un grid de 100 x 100 m bazat pe corectarea stratului SRTM 90
(NASA Shuttle Radar Topographic Mission) cu hărţile topografice la scara 1:10.000 (Institutul
Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor).

Modelul digital al terenului

- Harta digitală a solurilor din România (SIGSTAR 200) bazată pe Harta solurilor României la scara
1:200.000 realizată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie
şi Protecţia Mediului – ICPA. În cadrul hărţii digitale a solurilor pentru fiecare unitate cartografică
sunt precizate tipul/asociaţia solurilor conform Sistemului Român de Clasificare a Solurilor, clasa
texturală şi tipul de schelet dacă există).
2
 Harta solurilor din România – scara 1:200.000

- Baza de date a profilelor de sol (PROFISOL) cuprinzând proprietăţile fizice şi chimice pe

orizonturi de sol pentru un număr de 2008 profile de sol georeferenţiat.

- Înregistrările parametrilor meteorologici (valori zilnice pentru: temperatura aerului, ecartul termic,
precipitaţii, umiditate relativă, viteza vântului) din 47 staţii meteorologice de bază distribuite în
principalele zone pedoclimatice ale României, aflate în administrarea “Administraţiei Naţionale de
Meteorologie” pentru perioada 1961-2010. Pe baza acestor înregistrări au fost calculate mediile
lunare precum şi abaterile zilnice faţă de media lunară pentru fiecare parametru meteorologic.
Distribuirea spaţială a valorilor medii lunare a parametrilor meteorologici într-o reţea de 10’ x 10’
longitudine x latitudine s-a făcut utilizând setul de date pan-european pentru aceeaşi perioadă de
timp furnizat de CRU (Climate Research Unit)-Norwich bazat pe o metodologie descrisă în
detaliu în Mark New, David Lister, Mike Hulme, and Ian Makin. 2002. A high resolution dataset
of surface climate over global land area. Climate Research 21: 1-25.
Pentru fiecare unitate cartografică de sol a fost realizată o interpolare de tip “1/r 2” a valorilor
lunare din reţeaua 10 x 10 utilizând cele mai apropiate 4 noduri faţă de poziţia centrului de
greutate al unităţii cartografice. Datele zilnice ale parametrilor meteorologici asociaţi fiecărei
unităţi cartografice au fost generate folosind seria de abateri zilnice faţă de medie ale respectivului
parametru din staţia meteorologică cea mai apropiată punctului respectiv.

Distribuţia staţiilor meteorologice utilizate pentru furnizarea parametrilor meteorologici pe serii lungi de ani
3
- Pentru fiecare punct din reţeaua de 10’ x 10’ longitudine x latitudine pentru care s-a realizat
interpolarea datelor climatice seria de date climatice anuale corespunzătoare indicatorilor biofizici
utilizați pentru evaluarea constrângerilor naturale induse de climă (Temperatură scăzută - Suma
temperaturilor peste 5O C; Deficit de apă - Precipitaţii/Evapotranspiraţia potenţială) au fost
ordonate crescător după care s-a calculat numărul de cazuri în care pragul asociat constrângerilor a
fost îndeplinit. (Suma temperaturilor sub 1.500 grade-zile, raportul Precipitaţii/Evapotranspiraţia
potenţială ≤ 0,5). Prin raportarea acestui număr de cazuri la numărul total de ani luaţi în
considerare s-a evaluat probabilitatea de îndeplinire a criteriului. Dacă această probabilitate este
mai mare de 20% s-a considerat că în locaţia respectivă criteriul este îndeplinit.

- Baza de date a profilelor de sol realizate pentru monitoringul pan-european în reţea 16 x 16 km.

- Utilizarea terenului pe baza stratului blocurilor fizice furnizat de APIA (varianta februarie 2014 –
pentru evaluarea criteriilor biofizice pentru desemnarea aplicată în perioada 2015-2018 şi varianta
actualizată la nivelul lunii iunie 2017 pentru desemnarea aplicată începând cu anul 2019 – pentru
analiza privind utilizarea terenurilor în procesul de fine-tuning – ponderea culturilor permanente şi
estimarea producţiilor medii la principalele culturi pe teren arabil).

Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale specifice s-a realizat prin selectarea
unităţilor administrativ teritoriale care se regăsesc în totalitate în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”.
Potenţialul natural agricol din această zonă este mai scăzut decât în restul țării, condițiile naturale de
producție fiind similare pe întreaga suprafață agricolă din această zonă, în condiţiile în care pe
terenurile agricole din zonă se întâlnesc o serie de constrângeri definite prin indicatori biofizici de
climă și sol în Anexa III. Toate UAT-urile din acest areal sunt afectate în de criteriul biofizic de Climă:
„Deficit de apă”.

Suprafața ocupată de aceste UAT-uri este de aproximativ 5.898 km 2, ceea ce reprezintă 2,47% din
suprafața totală a României. Din suprafața acoperită de aceste UAT-uri, doar 179.172,66 ha pe baza
datelor LPIS 2017 (faţă de 180.952,73 ha conform informaţiilor LPIS 2014) este reprezentată de
terenuri agricole, restul de aproximativ 65% reprezentând luciu de apă. În această zonă densitatea
populaţiei este foarte scăzută, fapt ce afectează necesarul de forţă de muncă aferent menţinerii
activităţilor agricole, crescând riscul asociat abandonului activităţilor agricole în aceste zone.

Totodată, zona acoperită de aceste UAT-uri prezintă o deosebită importanță la nivelul Uniunii
Europene din punct de vedere al obiectivelor de mediu, fiind necesară continuarea gestionării
terenurilor în vederea conservării mediului, menținerea peisajului rural și conservarea potențialului
turistic, teritoriul acoperit de Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării primind de-a lungul timpului multiple
recunoașteri naționale și internaționale din punct de vedere al protecției naturii. De asemenea, Delta
Dunării împreună cu celelalte unități adiacente reprezintă cel mai mare teritoriu considerat important
ca extindere a zonelor umede din Europa, făcând parte din patrimoniul mondial al UNESCO.

De asemenea, aceste UAT-uri sunt afectate în proporții diferite și de următoarele 2 criterii biofizice:
„Drenaj limitat al solului” și „Proprietăți chimice nefavorabile – prezența sărurilor, a sodiului
schimbabil”.

4
Criterii biofizice pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale definit în
Anexa III a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru
dezvoltarea rurală acordat din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

CRITERIU: Temperatură scăzută

Durata termică totală (grade-zile) pentru perioada de vegetaţie, definită în funcţie de o temperatură
medie zilnică acumulată > 5 C.

Calculele au fost făcute utilizând valorile zilnice ale temperaturilor interpolate conform metodologiei
descrise la prezentarea bazelor de date, pentru centroidul fiecărui poligon din baza de date a blocurilor
fizice (folosinţa agricolă). Acumularea temperaturilor s-a făcut prin cumularea temperaturilor din zilele
cu valori > 50C. Calculul probabilităţii de apariţie a sumei temperaturilor mai mică sau egală dcât
valoarea de prag ( 1500 grade-zile ) s-a făcut utilizând procedura descrisă la prezentarea bazelor de
date climatice.

Prag: ≤ 1500 grade-zile

Figura 1. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Temperatura scăzută”

5
 Figura 2 Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Temperatură scăzută”

CRITERIU: Deficit de apă (Secetă)

Raportul dintre precipitaţiile anuale (P) şi evapotranspiraţia potenţială anuală calculată după metoda
Penman (PET).

- Calculele au fost făcute utilizând valorile zilnice ale precipitaţiilor şi evapotranspiraţiei potenţiale
(Penman) interpolate conform metodologiei descrise la prezentarea bazelor de date, pentru
centroidul fiecărui poligon din baza de date a blocurilor fizice (folosinţa agricolă). Pentru fiecare
punct au fost realizate mediile multianuale ale precipitaţiilor şi evapotranspiraţiei potenţiale după
care a fost calculat raportul P/PET. Calculul probabilităţii de apariţie a raportului P/PET mai mic
sau egal decât valoarea de prag (0,5) s-a făcut utilizând procedura descrisă la prezentarea bazelor
de date climatice.

Prag: P/PET ≤ 0,5

6
 Figura 3. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Deficit de apă”

Figura 4. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Deficit de apă”

CRITERIU: Drenaj limitat al solului (Zone acoperite de apă o mare parte a anului)

Pentru ”Drenaj” a fost selectat criteriul “Colorit gleic până la 40 cm de la suprafaţă”. Conform
Sistemului Român de clasificare a solurilor solurile gleice şi solurile pseudogleice au prin definiţie
structură de culori gleice în primii 40 cm ai solului. Din harta de soluri 1:200.000 au fost selectate
poligoanele în care solurile sau asociaţiile de sol se încadrează categoriile:
“Soluri gleice” (cod legendă: 373-382)
7
 373 – soluri gleice
 374 – soluri gleice pe versanţi
 375 – soluri gleice pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 376 – Soluri gleice cu gleizare relictă pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 378 – Soluri gleice salinizate
 379 – Soluri gleice vertice relicte pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 380 – Soluri gleice turboase eutrice şi soluri gleice semiturboase
 381 – Soluri gleice turboase eutrice, soluri gleice turboase relicte eutrice pe depozite fluviatile şi
fluvio-lacustre recente
 382 – Soluri gleice turboase eutrice şi soluri gleice semiturboase pe depozite fluviatile şi fluvio-
lacustre recente
şi
„Soluri pseudogleice” (cod legendă: 386-394)
 386 – Soluri pseudogleice
 387 – Soluri pseudogleice umbrice
 388 – Soluri pseudogleice luvice (podzolite)
 389 – Soluri pseudogleice freatic umede
 390 – Soluri pseudogleice albice
 391 – Soluri pseudogleice luvice şi albice şi soluri brune luvice podzolite melanice
 392 - Soluri pseudogleice luvice şi albice şi planosoluri (în crovuri şi padine)
 393 - Soluri pseudogleice luvice şi albice, soluri pseudogleice umbrice-luvice
 394 – Soluri pseudogleice (luvice) şi soluri brune luvice pseudogleizate freatic umede

Prag: Colorit gleic până la 40 cm de la suprafaţă

Figura 5. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Drenaj limitat al solului” definit pe
baza tipurilor de sol din SIGSTAR 200: Soluri gleice (cod 373-382), Soluri pseudogleice (cod 386-394)

8
 Figura 6. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Drenaj limitat al solului”

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile – Schelet și material grosier

Pentru identificarea solurilor cu schelet şi material grosier au fost utilizate: harta de soluri 1:200.000
fiind selectate solurile având schelet (nerulat/rulat carbonatic, nerulat/rulat mixt, nerulat/rulat silicatic)
şi baza de date a profilelor de sol din care au fost identificate profilele în care scheletul şi materialul
grosier este ≥ 15 % din volumul stratului superficial al solului. Pentru criteriul “Schelet şi material
grosier” au fost reţinute numai poligoane cu folosinţă agricolă în care solul conform profilelor de sol
are scheletul şi şi materialul grosier peste 15 %.

Prag: ≥ 15 % din volumul stratului superficial al solului constă în material grosier, inclusiv aflorimente
de roci

9
 Figura 7. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -
Schelet și material grosier” definit pe baza câmpului “Schelet” din SIGSTAR 200: Schelet nerulat mixt, Schelet nerulat
silicatic, Schelet rulat carbonatic, Schelet rulat mixt, Schelet rulat silicatic şi pentru care profilele din PROFISOL au
scheletul şi materialul grosier peste 15 %

Figura 8. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile
- Schelet și material grosier”

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Textura nisipoasă sau luto-nisipoasă

În sistemul român de clasificare a texturii clasele de textură nisipoasă sau luto-nisipoasă nu sunt
definite prin relaţii de tipul celei utilizate pentru acest criteriu (Praf (%) = 2 * Argila (%) < 30%).
Condiţia acestui criteriu este satisfăcută pentru soluri incluse în clasele de textură din sistemul român
de clasificare: Nisipoasa (cod 1), Nisipolutoasa (cod 2), Lutonisipoasa (cod 3), Nisipoasa-
Nisipolutoasa (cod 7), Nisipoasa-Lutonisipoasa (cod 8), Nisipoasa-lutoasa (cod 9), Nisipolutoasa-
lutonisipoasa (cod 10). Aceste clase de textură cuprind însă şi soluri pentru care condiţia din criterial
biofizic nu este îndeplinită.

10
Din acest motiv au fost selectate doar unităţile cartografice definite în SIGSTAR-200 pentru care
câmpul „Textură” are una din valorile:
- Nisipoasa (cod 1)
- Nisipolutoasa (cod 2)
- Lutonisipoasa (cod 3)
- Nisipoasa-Nisipolutoasa (cod 7)
- Nisipoasa-Lutonisipoasa (cod 8)
- Nisipoasa-lutoasa (cod 9)
- Nisipolutoasa-lutonisipoasa (cod 10)
ȘI
profilele de sol din cadrul unităţilor cartografice (incluse în baza de date PROFISOL) pentru care
există măsurători cantitative care respectă condiţia criteriului: Praf (%) = 2 * Argila (%) < 30%

Prag: Praf (%) = 2 * Argilă (%) < 30%

Figura 9. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -
Textura nisipoasă sau luto-nisipoasă” definite pe baza câmpului “Textură” din SIGSTAR 200: Nisipoasă (cod 1)
Nisipolutoasă (cod 2) Lutonisipoasă (cod 3) Nisipoasă-Nisipolutoasă (cod 7) Nisipoasă-Lutonisipoasă (cod 8) Nisipoasă-
lutoasă (cod 9) Nisipolutoasă-lutonisipoasă (cod 10) şi a profilelor de sol din baza de date PROFISOL pentru care Praf (%)
= 2 * Argilă (%) < 30%

11
 Figura 10. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet
nefavorabile - Textura nisipoasă sau luto-nisipoasă”

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase

Pentru acest criteriu au fost selecţionate unităţile cartografice cu folosinţă agricolă (conform bazei de
date a blocurilor fizice) în care solul are textura în una din clasele care pot include condiţia ca Argila >
60% și anume: Argiloasa (cod 6), Luto-argiloasa (cod 17), Lutoasa-Argiloasa (cod 18) definite în
câmpul „Textură” din SIGSTAR-200. Utilizând baza de date a profilelor de sol PROFISOL au fost
selecţionate doar unităţile cartografice în care textura este Argiloasa (cod.6), Luto-argiloasa (cod 17)
sau Lutoasda-Argiloasa (cod 18) și profilele de sol din cadrul unităţilor cartografice (incluse în baza de
date PROFISOL) pentru care există măsurători cantitative respectă condiţia Argila > 60.

Prag: Argilă (%) > 60%

Figura 11. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -
Soluri argiloase” definite pe baza câmpului “Textură” din SIGSTAR 200: Argiloasă (cod.6) Luto-argiloasă (cod 17)
Lutoasda-Argiloasă (cod 18) şi a profilelor de sol din baza de date PROFISOL pentru care conţinutul de argilă > 60%
12
 Figura 12. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet
nefavorabile - Soluri argiloase”

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri organice

Prin definiţie în Sistemul român de clasificare a solurilor “Solurile turboase eutrice și turbe eutrofe”
(cod 468) şi “Solurile turboase districe și turbe oligotrofe” (cod 469) au materia organică ≥ 30% pe
cel puţin 40 cm din profilul solului.

Prag:
materie organică ≥ 30% pe cel puţin 40 cm din profilul solului

Figura 13. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -
Soluri organice” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Soluri turboase eutrice și turbe eutrofe (cod 468)
Soluri turboase districe și turbe oligotrofe (cod 469)

13
 Figura 14. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet
nefavorabile - Soluri organice”

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter vertic

Pentru acest criteriu au fost selecţionate arealele cu folosinţă agricolă în care tipul de sol din
SIGSTAR-200 este “Vertisol” (cod: 408-416):
 408 – Vertisoluri (tipice şi cromice)
 409 – Vertisoluri gleizate pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 410 – Vertisoluri gleizate-alcalizate depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 411 – Vertisoluri pseudogleizate (inclusiv slab luvice)
 412 – Vertisoluri tipice şi cromice diferit levigate, inclusiv carbonatice
 413 – vertisoluri şi vertisoluri erodate
 414 – Vertisoluri şi soluri negre clinohidromorfe
 415 – Vertisoluri erodate şi erodisoluri
 416 – Vertisoluri gleizate şi cernoziomuri gleizate depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente

Prag: Argilă (%) ≥ 30% și proprietăți vertice pe cel puțin 100 cm din profilul solului

14
 Figura 15. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -
Soluri argiloase cu caracter vertic ” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Vertisoluri (cod 408-416)

Figura 16. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet
nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter vertic”

CRITERIU: Adâncimea redusă a rădăcinilor

Pentru acest criteriu sunt luate în considerare terenurile agricole pentru care tipul de sol este: Litosoluri
şi stâncărie (cod: 417-427) care au în definiţie grosimea maximă a solului de 30 cm.
 417 – Litosoluri şi stâncărie
 418 – Litosoluri rendzinice şi stâncărie
15
 419 – Litosoluri şi cernoziomuri cambice erodate
 420 – Litosoluri şi soluri brune eu-mezobazice (pr tufuri vulcanice)
 421 – Litosoluri, podzoluri şi stâncărie
 422 – Stâncărie
 423 – Stâncărie şi rendzine litice
 424 – Stâncărie şi renzine şi podzoluri
 425 – Stâncărie şi renzine şi psamosoluri
 426 – Stâncărie şi soluri humicosilicatice litice
 427 – Stâncărie şi litosoluri şi renzine (alpine)

Adâncimea (cm) de la suprafaţa solului până la stratul de rocă dură sau la hardpan
Prag: <=30 cm

Figura 17. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Sol – adâncimea redusă a rădăcinilor
” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Litosoluri şi stâncărie (cod: 417-427)

Figura 18. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Sol – adâncimea redusă a
rădăcinilor”
16
CRITERIU: Sol – Proprietăți chimice nefavorabile – Prezenţa sărurilor, a sodiului schimbabil

Prag: Salinitate: ≥ 4 dS/m în stratul superficial al solului

Sau
Sodicitate: ≥ 6 % de sodiu schimbabil în jumătate sau mai mult din primii 100 cm de sol

Valorile de prag pentru salinitate şi sodicitate sunt incluse în definiţia Solonceacului (coduri 395-398)
Soloneţului (cod: 399-407)

Figura 19. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Prezenţa sărurilor, a sodiului
schimbabil ” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Solonceac (coduri 395-398) Soloneţ (cod: 399-407)

Figura 20. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Prezenţa sărurilor, a sodiului
schimbabil”

17
CRITERIU: Sol – Proprietăți chimice nefavorabile – Soluri acide

Arealele ocupate de solurile acide (definite prin pH ≤ 5,8 în apă ) conform SIGSTAR-200 din
terenurile agricole: Soluri brune acide (312-336) , Podzoluri (341-348) şi Soluri negre clinohidromorfe
(cod 383-385) au fost intersectate cu profilele de sol pentru care în stratul superficial al solului este
îndeplinit criteriul pH ≤ 5 (în apă) în stratul superficial al solului specificat în Anexa III a
Regulamentului 1305/2013 fiind reţinute doar unităţile în care acest criteriu este îndeplinit.

Prag: : pH ≤ 5 (în apă) în stratul superficial al solului

Figura 21.. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Proprietăți chimice nefavorabile -
Soluri acide” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR 200: Soluri brune acide (312-336) Podzoluri (341-348)
Soluri negre clinohidromorfe (cod 383-385) şi a profilelor de sol din baza de date Monitoring-Sol pentru care conţinutul
pH<=5

Figura 22. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Proprietăți chimice
nefavorabile - Soluri acide”

18
CRITERIU: Teren Pantă

Modelul digital al terenului în format raster bazat pe SRTM-NASA shuttle şi corectat pe baza hârţilor
topografice la scara 1:10,000 a fost utilizat pentru calculul pantelor (funcţie definită în cadrul ArcGIS 8.0).
Startul raster de pante în grid 100 x 100 m a fost transformat în strat de tip “point” pentru a putea fi evaluate
suprafeţele cu pante >= 15% corespunzătoare terenurilor agricole.

Prag: >= 15%

Figura 23. Panta (%) corespunzătoare blocurilor fizice cu folosință agricolă

Figura 24. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Teren – Pantă”

19
AGREGARE

Suprafeţele de teren agricol afectate de cel puţin un indicator biofizic cu valori peste pragul considerat
pentru realizarea condiţiilor de constrângeri naturale pentru activităţile agricole au fost agregate la
nivelul UAT (LAU2). În procesul de agregare pot exista suprafeţe de teren afectate de mai mulţi
indicatori biofizici. Agregarea s-a efectuat suprapunând straturile corespunzătoare diferitelor criterii
pentru definirea constrângerilor naturale stabilite numai pentru terenurile agricole. Suprafaţa rezultată
(care poate avea satisfăcută între 1 şi 3 criterii) însumată la nivelul UAT s-a raportat la suprafaţa totală
agricolă a UAT.

Figura 25. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care cel puţin un criteriu biofizic are valori peste pragul pentru
realizarea constrângerilor naturale pentru activităţi agricole

Unităţile administrativ-teritoriale în care mai mult de 60% din suprafaţa agricolă au cel puţin un
criteriu biofizic satisfăcut au fost încadrate în zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu
constrângeri naturale semnificative.

20
Figura 26. UAT care pot fi incluse în zone montane şi în zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu
constrângeri naturale

21
Capitolul II – Ajustarea (fine-tuning) a zonelor, altele decât zonele montane care se confruntă cu
constrângeri naturale semnificative

În cazul în care prin intervenţii antropice constrângerea naturală este eliminată arealul respectiv este
eliminat din suprafaţa agricolă afectată de indicatorul biofizic corectat prin măsurile luate.

Un prim exerciţiu de ajustare a stat la baza desemnării în România a zonelor eligibile pentru sM.13.2
aplicabile în perioada 2015-2018.

Având în vedere faptul că prin sM4.3 sunt sprijinite investiţii în infrastructura secundară de irigaţii în
zonele unde există amenajări viabile din punct de vedere economic, la momentul lansării M.13 s-a
considerat ca fiind posibil ca pe termen mediu şi lung constrângerile naturale să fie depăşite în unele
din aceste zone. Din acest motiv, cu scopul actualizării exerciţiului iniţial de ajustare şi implicit a
gradului în care constrângerile naturale se manifestă în zona eligibilă în cadrul sM 13.2, în anul 2017
(la 2 ani de la aprobarea PNDR 2014-2020), a fost demarată reanalizarea informaţiilor folosite în
procesul de fine-tuning. Similar cu metodologia aplicată în exerciţiul anterior, în situaţiile în care s-a
identificat faptul că în unele zone constrângerile naturale au fost depăşite (irigaţii – peste 50% din
suprafaţa agricolă a UAT sau productivităţi medii estimate la nivel de UAT mai mari de 80% din
media UE), acestea au fost excluse din zona eligibilă a sM 13.2. Rezultatul evaluării este prezentat
pentru cele 3 criterii în cele ce urmează.

În vederea actualizării exercițiului fine-tuning privind determinarea gradului de manifestare a

constrângerilor nturale în zona eligibilă pentru intervenția - Zone afectate de constrângeri naturale
semnificative (ANC SEMN), în anul 2021 a fost demarată reanalizarea informaţiilor folosite în
procesul de fine-tuning, urmând aceeași metodologie aplicată și în exercițiul anterior. Rezultatul noii
evaluări pentru cele 3 criterii este inclus în cele ce urmează.

Ajustarea (fine-tuning) bazată pe utilizarea irigaţiilor

Ajustarea s-a efectuat pentru UAT-urile unde sunt aplicate irigaţiile, în etapa ulterioară agregării
criteriilor biofizice și eliminarea acelor UAT-uri în care cel puțin 50% din suprafața agricolă este
irigată.

Informaţiile privind suprafețele irigate au fost furnizate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
(ANIF), acoperind iniţial perioada de referinţă 2007-2014 (considerată trecutul recent) pentru
desemnarea aplicată în perioada 2015-2018, informaţiile fiind ulterior actualizate pentru perioada de
referinţă 2007-2017 în vederea definirii desemnării aplicabile începând cu anul 2019. Baza de date
utilizată a conținut informații care acoperă UAT-urile cuprinse în amenajările viabile de irigaţii
identificate în Anexa 2 a HG nr. 793/2016 de aprobare a Programului naţional de reabilitare a
infrastructurii principale de irigaţii din România., Aceste date acoperă o perioadă de 11 ani (2007-
2017).

Totodată, conform angajamentului asumat prin PNDR 2014-2020, au fost analizate suprafeţele
agricole la nivel UAT LAU2 care au făcut obiectul proiectelor de investiţii în sistemele de irigaţii
finanţate prin M.215 a PNDR 2007-2013 şi prin sM.4.3 a PNDR 2014-2020, finalizate la momentul
evaluării pe baza celor mai recente date furnizate de AFIR (noiembrie 2017).

Pentru perioada analizată s-a stabilit valoarea maximă a suprafeței irigate la nivelul fiecărei UAT
(valoarea maximă dintre suprafaţa care a făcut obiectul proiectelor de investiţii în irigaţii finanţate prin
PNDR şi maximul suprafeţei udate anual în perioada de referinţă 2007-2017 în amenajările viabile de
irigaţii). Pe baza acesteia s-a stabilit procentul din suprafața agricolă acoperită de irigații. Harta
rezultată în acest proces este următoarea:

22
Figura 27.1. Procentul din suprafața agricolă a UAT irigată (desemnarea aplicată în perioada 2015-2018)

Figura 27.2. Procentul din suprafața agricolă a UAT irigată (desemnarea aplicată începând cu anul 2019)

23
 Figura 27.3. Procentul din suprafața agricolă a UAT irigată (desemnarea aplicată începând cu anul 2023)

Harta astfel obținută, a fost suprapusă cu harta rezultată în urma aplicării criteriilor biofizice din care
reieșeau zonele care se confruntă cu constrângeri naturale. În urma suprapunerii celor 2 hărți, au fost
identificate 34 UAT (faţă de 12 UAT în desemnarea aplicabilă în perioada 2015-2018) în care
minimum 50% din suprafața agricolă este irigată, acestea urmând a fi eliminate din zona de
eligibilitate a submăsurii 13.2. În 3 din aceste UAT concurează şi criteriul de fine tuning care vizează
producţiile medii, pentru care valoarea de prag stabilită în metodologie este depăşită.

Figura 28.1. UAT eliminate în procesul de ajustare pentru criteriul irigații (desemnarea aplicată în perioada 2015-2018)

24
 Figura 28.2. UAT eliminate în procesul de ajustare pentru criteriul irigații (desemnarea aplicată începând cu anul 2019)

Figura 28.3. UAT eliminate în procesul de ajustare pentru criteriul irigații (desemnarea aplicată începând cu anul 2023)

Menționăm că deși în perioada analizată (unii din anii luați în calcul) au existat şi alte suprafețe irigate,
acestea nu au fost analizate la realizarea exercițiului de ajustare, regăsindu-se în afara amenajărilor
viabile de irigaţii identificate în Anexa 2 a HG nr. 793/2016 de aprobare a Programului naţional de
reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România. Suprafețele acoperite de irigații în afara
amenajărilor viabile au fost reduse în raport cu suprafaţa totală irigată. Suprafaţa maximă irigată a fost
înregistrată în anul 2009, fiind de 313.866 ha. Zonele irigate în unul din anii 2007-2017, situate în
25
afara amejărilor viabile identificate în Anexa 2 a HG nr. 793/2016 de aprobare a Programului naţional
de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, nefiind eligibile pentru investiţii în
modernizarea infrastructurii de irigaţii şi utilizarea lor în viitor fiind costisitoare datorită costurilor
mari de exploatare (au pierderi mari), există premiza ca acestea să nu mai fie utilizate/funcţionale pe
termen mediu şi lung.

Astfel, în urma aplicării metodologiei de ajustare privind irigațiile (eliminarea acelor UAT-uri în care
cel puțin 50% din suprafața agricolă este irigată), au fost excluse din aria eligibilă un număr de 34
UAT (faţă de 12 UAT-uri în cazul desemnării aplicabile în perioada 2015-2018), cu o suprafață
agricolă totală de 245.903 ha (faţă de suprafaţa de 142.644 ha aferentă celor 12 UAT). În aceste 34
UAT se regăsesc şi 22 UAT (cu o suprafaţă agricolă totală de 102.148 ha) care au fost încadrate în
perioada 2015-2018 în lista zonelor afectate de constrângeri naturale semnificative.

Pe principiul urmat în exercițiul anterior de fine-tuning au fost actualizate informaţiile privind

suprafețele irigate (udarea I), furnizate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), aferente
perioadei de referinţă 2012-2021, și conform angajamentului asumat prin PNDR 2014-2020, au fost
analizate suprafeţele agricole la nivel UAT LAU2 care au făcut obiectul proiectelor de investiţii în
sistemele de irigaţii finanţate prin M.215 a PNDR 2007-2013 şi prin sM.4.3 a PNDR 2014-2020,
finalizate la momentul evaluării pe baza celor mai recente date furnizate de AFIR (februarie 2022).

De asemenea, pentru validarea informațiilor au fost folosite rezultatele studiului privind cartografierea
suprafețelor irigate la nivelul Unităților Administrative Locale (LAU) 2, pe baza imaginilor satelitare
(„Romania: Common Agriculture Policy programming support – irrigation mapping and analysis-”,
2022, TERRASIGNA, WBG & MADR), dar din cauza faptului că au fost observate diferențe
semnificative (+/-) între suprafetele irigate raportate prin studiu, în raport cu suprafețele irigate -
udarea I (ANIF) și a faptului că suprafețele irigate raportate prin studiu nu au putut fi validate de către
elaboratorul studiului cu cele raportate de catre ANIF, acestea nu au fost utilizate la determinarea
suprafeței maxime irigate la nivel de UAT LAU2 în exercițiul actual de fine-tuning. De asemenea, în
cadrul studiului nu a putut fi identificată o diferență între suprafețele irigate din cadrul amenajărilor de
irigații și suprafețele irigate din alte surse (puțuri, grădini, ori alte surse de apă). 

Având în vedere logica de lucru din cadrul studiului privind cartografierea zonelor irigate, respectiv
utilizarea hărților NDVI și NDMI (Sentinel-2), au fost identificate suprafețe mult mai extinse ca fiind
irigate. Astfel, studiul a confirmat cele identificate în exercițiul anterior, respectiv faptul că în perioada
analizată au existat și alte suprafețe irigate aflate în afara amenajărilor de irigații identificate în anexa 2
la HG nr. 793/2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de
irigaţii din România, cu modificările și completările ulterioare. Conform ANIF, suprafața maximă
irigată (udarea I) a fost de 456.469,91 ha în anul 2020, iar conform studiului suprafața irigată în anul
2020 a fost de 580.664,32.

Astfel, în urma aplicării metodologiei de ajustare privind irigațiile (eliminarea acelor UAT-uri în care
cel puțin 50% din suprafața agricolă este irigată), au fost excluse din aria eligibilă un număr de 73
UAT (faţă de 34 UAT-uri în cazul desemnării aplicabile în perioada 2019-2022), cu o suprafață
agricolă totală de 530.622,72 ha (faţă de suprafaţa de 245.903 ha aferentă celor 34 UAT). În aceste 73
UAT-uri se regăsesc şi 44 UAT-uri (cu o suprafaţă agricolă totală de 307.732,22 ha) care au fost
încadrate în perioada 2019-2022 în lista zonelor afectate de constrângeri naturale semnificative.

Ajustarea (fine-tuning) bazată pe prezenţa viilor şi culturilor pomicole

Viile şi culturile pomicole reprezintă culturi a căror profitabilitate poate compensa constrângerile
generate de apariția a cel puţin un criteriu biofizic, din cele enumerate în Anexa III.

26
Pe baza înregistrărilor APIA (LPIS 2017) a fost calculat pentru fiecare UAT procentul din terenul
agricol ocupat de vii și livezi. În figurile 29 şi 30 sunt prezentate histogramele procentului ocupat de
vii și de vii+livezi din totalul agricol, luându-se în considerare toate UAT-urile din România.

Vii
2000 100.00%
1800
1600 80.00%
1400
1200 60.00%
Frecventa

1000
800 40.00%
600
400 20.00%
200
0 0.00%
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 More
% vii din total agricol
Frequency
Cumulative %

Figura 29.1. Histograma procentului ocupat de vii din totalul agricol al unităţilor administrativ-teritoriale (LPIS 2014)

Vii

1800.00 100.00%

1600.00 90.00%

80.00%
1400.00

70.00%
1200.00
60.00%
Frecventa

1000.00
50.00%
800.00
40.00%
600.00
30.00%

400.00
20.00%

200.00 10.00%

0.00 0.00%
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 1 More
% vii din total agricol

Frequency Cumulative %

Figura 29.2. Histograma procentului ocupat de vii din totalul agricol al unităţilor administrativ-teritoriale (LPIS 2017)

27
 Vii+Livezi
2500 100.00%

2000 80.00%

1500 60.00%
Frecventa

1000 40.00%

500 20.00%

0 0.00%
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 More
% vii+livezi din total agricol

Frequency Cumulative %

Figura 29.3. Histograma procentului ocupat de vii+livezi din totalul agricol al unităţilor administrativ-teritoriale (LPIS
2014)

Vii + Livezi

2500.00 100.00%

90.00%

2000.00 80.00%

70.00%

1500.00 60.00%
Frecventa

50.00%

1000.00 40.00%

30.00%

500.00 20.00%

10.00%

0.00 0.00%
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 1 More
% vii + livezi din total agricol

Frequency Cumulative %

Figura 29.4. Histograma procentului ocupat de vii+livezi din totalul agricol al unităţilor administrativ-teritoriale (LPIS
2017)

Analizând histogramele precedente rezultate în urma analizei LPIS 2014 se constată un punct de
inflexiune al curbelor frecvenţelor cumulate în domeniul 15-20%. În urma analizei histogramelor
rezultate în urma prelucrării LPIS 2017, se constată o ușoară deplasare a punctului de inflexiune al
curbelor frecvențelor cumulate, dar acesta se încadrează în continuare în domeniul 15-25%.

28
 Figura 29.5. Histograma procentului ocupat de culturile permanente (vii+livezi) din totalul agricol al unităţilor
administrativ-teritoriale (LPIS 2021)

În urma analizei histogramelor rezultate pe baza prelucrării LPIS 2021, se constată menținerea
punctului de inflexiune al curbelor frecvențelor cumulate în intervalul 15-25%, față de rezultatul
precedent.

Figura 30.1. UAT eliminate în procesul de ajustare pentru criteriul culturi permanente
(desemnarea aplicată în perioada 2015-2018)

29
 Figura 30.2. UAT eliminate în procesul de ajustare pentru criteriul culturi permanente
(desemnarea aplicată începând cu anul 2019)

Figura 30.3. UAT eliminate în procesul de ajustare pentru criteriul culturi permanente
(desemnarea aplicată începând cu anul 2023)

Drept criteriu de fine-tuning a fost ales pentru desemnarea aplicabilă în perioada 2015-2018 şi ulterior
menținut pentru desemnarea aplicabilă începând cu anul 2018 pragul de 20% pentru suma suprafeţelor
de vii şi livezi raportate la terenul agricol al UAT. Sub acest prag suprafeţele cu vii şi livezi (culturi
permanente) sunt în general dispersate neconducând la o activitate economică semnificativă care să
30
înlăture constrângerea naturală. UAT-urile care se încadrează peste pragul de 20% se regăsesc în
arealele viticole şi bazinele pomicole tradiţionale din România. Pe baza acestui criteriu sunt deselectate
11 UAT-uri cu o suprafaţă agricolă totală de 41.617,07 ha (faţă de 12 UAT cu o suprafaţă de 48.603,16
ha în urma analizei LPIS 2014).

Pentru desemnarea aplicabilă începând cu anul 2023 a fost actualizat criteriul bazat pe prezența
culturilor permanente având la bază LPIS 2021. Astfel, au fost menținute ca deselectate doar 6 UAT-
uri cu o suprafață agricolă totală de 17.540,48 ha (comparativ cu cele 11 UAT-uri deselectate în
exercițiul anterior de fine-tuning). Diferența de 5 UAT-uri regăsindu-se astfel în zona afectată de
constrângeri naturale semnificative.

Ajustarea (fine-tuning) bazată pe producția medie

Pe baza analizei datelor legate de bonitarea terenurilor (furnizate de ICPA) la nivel tuturor UAT
LAU2, a fost realizată evaluarea notelor de bonitare pentru principalele 2 culturi pe teren arabil (grâu
și porumb), atât pentru culturile în care sunt folosite irigațiile, cât și pentru cele neirigate (prin
aplicarea la valorile notelor de bonitare evaluate în scenariul fără stress hidric a unor factori de corecţie
în cazul în care raportul P/PET calculat a fost mai mic de 0,8).

În baza notelor de bonitare obținute astfel, corelate cu producțiile medii la cele 2 culturi au fost
estimate producțiile ponderate în sistem irigat și neirigat pe baza datelor furnizate de ANIF şi AFIR
privind utilizarea irigaţiilor (udarea 1) în perioada 2007-2017 (trecutul recent), respectiv a datelor
furnizate de AFIR privind suprafaţa agricolă a sistemelor de irigaţii finanţate prin proiecte FEADR
(investiţii finalizate în sisteme de irigaţii M.125 şi sM.4.3).

Bazându-ne pe producțiile estimate anterior pentru cele 2 culturi, au fost obținute valorile pentru
producțiile medii ponderate la nivel de UAT LAU2, valori care au fost comparate cu producțiile medii
la nivel UE (5,5 t/ha grâu şi 6,6 t/ha porumb).

În urma acestui exercițiu a fost identificată o UAT a cărei producție medie estimată la grâu şi la
porumb depășește pragul de 80% din media UE și un număr încă 2 UAT a căror producție medie la
porumb depășește pragul de 80%. Toate cele 3 UAT identificate ca având producțiile estimate la grâu
şi/sau porumb mai mare decât 80% din media UE se regăsesc şi în lista UAT eliminate în procesul de
fine-tunig pentru utilizarea irigaţiilor.

Astfel, au fost deselectate 3 UAT cu o suprafață agricolă totală de 20.070 ha. Din acestea, 1 UAT cu o
suprafață agricolă de 3.271 ha, s-a aflat în zona eligibilă sM.13.2 în perioada 2015-2018.

Pentru desemnarea aplicabilă începând cu anul 2023 au fost actualizate producțiile medii la nivel de
UAT LAU2 aferente celor 2 culturi, fiind estimate producțiile ponderate în sistem irigat și neirigat pe
baza datelor furnizate de ANIF şi AFIR privind utilizarea irigaţiilor (udarea 1) în perioada 2012-2021
(trecutul recent), respectiv a datelor furnizate de AFIR privind suprafaţa agricolă a sistemelor de
irigaţii finanţate prin proiecte FEADR (investiţii finalizate în sisteme de irigaţii M.125 şi sM.4.3).
Producțiile la nivel de UAT LAU2 rezultate au fost comparate cu producțiile medii la nivelul UE (5,6
t/ha grău și 7,3 t/ha porumb), aferente perioadei 2010-2019.

Rezultatul execițiului a identificat 7 UAT-uri a căror producție medie estimată la grâu și porumb
depășește pragul de 80% din media UE, 1 UAT a cărei producție medie estimată la porumb depășește
pragul de 80% din media UE. Toate cele 8 UAT-uri se regăsesc și în lista cu UAT-uri eliminate în
procesul de fine-tuning pentru utilizarea irigațiilor.

Cele 8 UAT-uri deselectate au o suprafață agricolă totală de 59.906,45 ha. 5 UAT-uri s-au aflat în zona
eligibilă sM13.2 în perioada 2019-2022.

31
Agregarea paramentrilor analizaţi în procesul de ajustare (fine-tuning)

Lista UAT-urilor care se confruntă cu constrângeri naturale conform prevederilor art. 32 este
prezentată în documentele inserate mai jos (desemnarea aplicabilă în perioada 2015-2018, desemnarea
aplicabilă începând cu anul 2019 și desemnarea aplicabilă cu anul 2023) şi grafic în figura 31.

Metodologia Metodologia Metodologia de desemnare

de desemnare aplicabilă în de desemnare aplicabilă începând cu aplicabilă începând cu anul
perioada 2015-2018 anul 2019 2023

Figura 31.1. Unităţi administrativ-teritoriale incluse în zona montană, zone care se confruntă cu constrângeri naturale
semnificative sau cu alte constrângeri specifice și UAT-urile eliminate prin procesul de ajustare (fine-tuning) pe baza
criteriilor: irigaţii şi procent semnificativ de terenuri ocupate de vii și livezi (desemnarea aplicată în perioada 2015-2018)

32
 Figura 31.2. Unităţi administrativ-teritoriale incluse în zona montană, zone care se confruntă cu constrângeri naturale
semnificative sau cu alte constrângeri specifice și UAT-urile eliminate prin procesul de ajustare (fine-tuning) pe baza
criteriilor: irigaţii, producţii medii şi procent semnificativ de terenuri ocupate de vii și livezi (desemnarea aplicată începând
cu anul 2019)

ANC ZM UAT-uri încadrate în categoria: Zona montană (art. 32 alin. 1 lit. a)

UAT-uri încadrate în categoria: Zone, altele decât zonele montane, care se

ANC SEMN 2015 confruntă cu constrângeri naturale semnificative (art. 32 alin. 1 lit. b) în
perioada 2015-2018
UAT-uri încadrate în categoria: Zone, altele decât zonele montane, care se
ANC SEMN 2019 confruntă cu constrângeri naturale semnificative (art. 32 alin. 1 lit. b)
începând cu anul 2019
UAT-uri încadrate în categoria: Alte zone care se confruntă cu constrângeri
ANC SPEC
specific (art. 32 alin. 1 lit. c)
UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizând criteriul bazat pe
NON ANC FT CP
procentul din suprafața UAT-ului ocupată de vii + livezi
UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare bazat pe producția medie şi
NON ANC FT IRIG & PROD
utilizând criteriul bazat pe realizarea irigațiilor
UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizând criteriul bazat pe
NON ANC FT IRIG
realizarea irigațiilor
UAT-uri care nu îndeplinesc condițiile necesare încadrării în una din categoriile
NON ANC
prvăzute de art. 32 alin. 1.

Zona montană este acoperită de un număr total de 658 localități, totalizând o suprafață agricolă de
1.965.358 ha.

Pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative, ca urmare a aplicării

exerciţiului de ajustare (fine tuning) au fost eliminate o serie de unităţi administrativ-teritoriale de

33
nivel LAU2 în care constrângerile naturale au fost înlăturate cu ajutorul unor investiții (irigaţii) sau
prin activitate economică (vii şi livezi sau unde productivitatea normală a terenurilor prin sistemele
agricole compensează pierderile de venit sau costurile suplimentare). Astfel, un număr de 757 UAT
(faţă de 769 localități desemnate în perioada 2015-2018 până la revizuirea procesului de fine-tuning)
au fost incluse în această categorie, suprafața agricolă fiind de 4.372.108 ha (faţă de suprafaţa de
4.505.042 ha aferentă UAT eligibile în perioada 2015-2018). Suprafaţa agricolă aferentă celor 45
UAT excluse din zonele eligibile în urma procesului de ajustare pentru desemnarea aplicabilă
începând cu anul 2019 este de 287.520 ha, din care 245.903 ha situate în 34 UAT aflate în zone unde
constrângerile naturale au fost depăşite prin irigaţii, 41.617 ha situate în 11 UAT aflate în zone în care
peste 20% din suprafaţa agricolă este acoperită de vii sau livezi și 20.070 ha situate în 3 UAT aflate în
zone unde producțiile medii (grâu și porumb) depășesc media la nivel european (toate cele 3 UAT au
fost excluse şi pentru criteriul „aplicarea irigaţiilor”). Suprafaţa agricolă exclusă din zonele eligibile în
urma procesului de ajustare pentru desemnarea aplicabilă în perioada 2015-2018 a fost de 260.088 ha,
din care 142.644 ha situate în 12 localități aflate în zone unde constrângerile naturale au fost depăşite
prin irigaţii, 48.603 ha situate în 12 localități aflate în zone în care peste 20% din suprafaţa agricolă
este acoperită de vii sau livezi și 68.840 ha situate în 8 localități aflate în zone unde producțiile medii
(grâu și porumb) depășesc media la nivel european.

Suprafața ocupată cele de 24 UAT aflate în zonele care se confruntă cu constrângeri specifice (Delta
Dunării) este de circa 5.900 km2, reprezentând 2,47% din suprafața totală a României și în care
suprafața agricolă este de 179.173 ha.

Figura 31.3. Unităţi administrativ-teritoriale incluse în zona montană, zone care se confruntă cu constrângeri naturale
semnificative sau cu alte constrângeri specifice și UAT-urile eliminate prin procesul de ajustare (fine-tuning) pe baza
criteriilor: irigaţii, producţii medii şi procent semnificativ de terenuri ocupate de culturi permanente (vii și livezi)
(desemnarea aplicată începând cu anul 2023)

34
 ANC ZM UAT-uri încadrate în categoria: Zona montană (art. 32 alin. 1 lit. a)

UAT-uri încadrate în categoria: Zone, altele decât zonele montane, care se

ANC SEMN 2019 confruntă cu constrângeri naturale semnificative (art. 32 alin. 1 lit. b) în
perioada 2015-2018
UAT-uri încadrate în categoria: Zone, altele decât zonele montane, care se
ANC SEMN 2023 confruntă cu constrângeri naturale semnificative (art. 32 alin. 1 lit. b)
începând cu anul 2023
UAT-uri încadrate în categoria: Alte zone care se confruntă cu constrângeri
ANC SPEC
specific (art. 32 alin. 1 lit. c)
UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizând criteriul bazat pe
NON ANC FT CP
procentul din suprafața UAT-ului ocupată de culturi permanente (vii + livezi)
UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare bazat pe producția medie şi
NON ANC FT IRIG & PROD
utilizând criteriul bazat pe realizarea irigațiilor
UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizând criteriul bazat pe
NON ANC FT IRIG
realizarea irigațiilor
UAT-uri care nu îndeplinesc condițiile necesare încadrării în una din categoriile
NON ANC
prvăzute de art. 32 alin. 1.

Începând cu anul 2023, pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificate un număr
de 723 UAT-uri (față de 757 UAT-uri desemnate în exercițiul anterior de fine-tuning) au fost incluse
în această categorie, având o suprafață agricolă de 4.047.790,65 ha (față de 4.372.107,57 ha aferentă
UAT-urilor eligibile în perioada 2019-2022).

Pentru un număr de 79 UAT-uri au fost depășite constrângerile naturale cu ajutorul unor investiții
(irigaţii) sau prin activitate economică (culturi permanente sau unde productivitatea normală a
terenurilor prin sistemele agricole compensează pierderile de venit sau costurile suplimentare), având o
suprafață agricolă de 548.163,21 ha, din care 470.716,28ha situate în 65 UAT-uri aflate în zone unde
constrângerile naturale au fost depăşite prin irigaţii, 17.540,48ha situate în 6 UAT-uri aflate în zone în
care peste 20% din suprafaţa agricolă este acoperită de culturi permanente (vii sau livezi) și
59.906,45ha situate în 8 UAT-uri aflate în zone unde producțiile medii (grâu și porumb) depășesc
media la nivel european (toate cele 8 UAT au fost excluse şi pentru criteriul „aplicarea irigaţiilor”).

Zona montană și zona care se confruntă cu constrângeri specifice (Delta Dunării) rămân neschimbate.

Astfel, situația la nivel național se prezintă după cum este prezentat în tabelele de mai jos:

Încadrare(*) Nr. LAU2 Suprafață agricolă totală (ha)

ANC_ZM 658 2.089.399,32
ANC_SEMN 769 4.505.042,09
ANC_SPEC 24 180.952,73
NON_ANC_CB 1698 6.499.815,62
NON_ANC_FT, din care 32 260.088,00
NON_ANC_IRIG 12 142.644,26
NON_ANC_CP 12 48.603,18
NON_ANC_PROD 8 68.840,56
TOTAL RO 3181 13.535.297,76
(*)
desemnare aplicată în perioada 2015-2018

Încadrare(**) Nr. LAU2 Suprafață agricolă totală (ha)

ANC_ZM 658 1.965.357,59
ANC_SEMN 757 4.372.107,57
ANC_SPEC 24 179.172,66
NON_ANC_CB 1.702 6.223.151,13
NON_ANC_FT, din care 45 287.519,79
NON_ANC_IRIG 34 245.902,72

35
 NON_ANC_CP 11 41.617,07
NON_ANC_PROD 3 20.069,53
TOTAL RO 3.186 13.027.308,74
(**)
desemnare aplicată începând cu anul 2019

Încadrare(**) Nr. LAU2 Suprafață agricolă totală (ha)

ANC_ZM 658 1.828.845,00
ANC_SEMN 723 4.047.790,65
ANC_SPEC 24 175.117,39
NON_ANC_CB 1.702 5.964.164,82
NON_ANC_FT, din care: 79 548.163,21
NON_ANC_IRIG 65 470.716,28
NON_ANC_CP 6 17.540,48
NON_ANC_IRIG_PROD 8 59.906,45
TOTAL RO 3.186 12.564.081,05
(***)
desemnare aplicată începând cu anul 2023

36
Capitolul III – Concluzii

 Bazele de date de sol, climă, teren au furnizat informaţiile necesare pentru desemnarea zonelor
care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.

 Criteriul de ajustare pentru prezenţa culturilor profitabile (vii şi livezi) care anulează efectul
constrângerilor naturale din UAT a fost evaluat pe baza procentului din total agricol ocupat de
respectivele culturi din baza de date APIA (utilizându-se categoria principală de utilizare a
blocurilor fizice în LPIS). Analiza presupune o eroare asumată, fiind bazată numai pe aspecte
cantitative, pe fondul complexităţii analizelor şi disponibilităţii datelor de detaliu nefiind analizate
şi aspectele calitative (potenţialul zonelor pentru culturile permanente) care ar putea indica mai
fidel dacă manifestarea unor factori limitativi naturali este depăşită în realitate de ponderea
ridicată a unor culturi cu un grad mai mare de profitabilitate.

 Criteriul de ajustare privind aplicarea irigaţiilor reflectă la nivel macro depăşirea factorilor
limitativi, fiind însă discutabilă relevanţa rezultatelor analizei cantitative a datelor analizate. Ex.,
deşi în 12 UAT (desemnarea aplicată în perioada 2015-2018), respectiv 33 UAT (desemnarea
aplicată în anul 2019), respectiv 73 UAT (desemnarea aplicabilă începând cu anul 2023) ponderea
terenurilor agricole irigate depăşeşte valoarea de prag stabilită (peste 50% din suprafaţa agricolă),
acestea fiind eliminate din aria de eligibilitate a sM.13.2, pe teritoriul a 7 UAT din acestea se
manifestă şi alţi factori limitativi independenţi de manifestarea criteriul biofizic privind „deficitul
de apă”, ponderea cumulativă a acestora depăşind pragul stabilit (60% din suprafaţa agricolă a
UAT).

 Deşi în UAT eliminate în procesul de fine tuning pe baza criteriului de ajustare privind aplicarea
irigaţiilor există suprafeţe agricole pe care dezavantajul natural a fost depăşit, există în continuare
o pondere importantă a terenurilor agricole pe care fermierii care practică agricultura întâmpină
dezavantaje naturale. Astfel, dacă ne referim la prima desemnare (2015-2018), suprafaţa agricolă
totală exclusă din zona de eligibilitate a sM.13.2 este de peste 142 mii ha, deşi în UAT eliminate
în procesul de fine tuning irigaţiile au fost aplicate pe o suprafaţă maximă de cca. 211 mii ha în
anul 2009 sau pe o suprafaţă medie irigată în perioada de referinţă (2007-2014) de cca. 141 mii ha.
Analizând pe aceleaşi principii situaţia specifică noii desemnări aplicabile începând cu anul 2019,
rezultă că suprafaţa agricolă totală exclusă din zona de eligibilitate a sM.13.2 este de peste 246 mii
ha, deşi în UAT eliminate în procesul de fine tuning irigaţiile au fost aplicate pe o suprafaţă
maximă de cca. 108 mii ha în anul 2009 sau pe o suprafaţă medie irigată în perioada de referinţă
(2007-2017) de sub 85 mii ha. Din această analiză reiese rata mare de eroare a metodei aplicate: în
cazul desemnării iniţiale suprafaţa totală agricolă se situează la valori mai mici decât suma
maximului anual al suprafeţei agricole irigate. În cazul noii desemnări, suprafaţa irigată este de
cca. 43,90% din suprafaţa agricolă totală a UAT excluse, ceea ce indică faptul că peste 50% din
suprafeţele agricole ale UAT excluse au fost eliminate în procesul de fine tuning, deşi în termeni
reali pe acestea nu s-au aplicat irigaţii. Dezechilibrul este mult accentuat dacă analiza se face prin
raportarea la suprafeţele medii irigate anual, rezultând că cca. 65,50% din suprafaţa agricolă a
UAT eliminate în procesul de fine tuning nu a fost irigată efectiv în perioada de referinţă. Acest
aspect se reflectă şi în analiza criteriului de ajustare privind producţiile medii estimate, valorile
acestora luând în calcul suprafeţele irigate la nivel UAT. Situaţia specifică noii desemnări
aplicabile începând cu anul 2023, rezultă că suprafaţa agricolă totală exclusă din zona de
eligibilitate a zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale este de cca. 530 mii ha, deşi în
UAT eliminate în procesul de fine-tuning irigaţiile au fost aplicate pe o suprafaţă maximă de cca.
292 mii ha în anul 2020 (55% din suprafața agricolă aferentă) sau pe o suprafaţă medie irigată în
perioada de referinţă (2012-2021) de 168 mii ha (32% din suprafața agricolă aferentă). Rezultând
astfel că, pentru anul 2020, peste 40% din suprafeţele agricole ale UAT excluse au fost eliminate
în procesul de fine tuning, deşi în termeni reali pe acestea nu s-au aplicat irigaţii.Impactul
irigațiilor se reflectă, în continuare, și în analiza criteriului de ajustare privind producţiile medii
estimate, valorile acestora luând în calcul suprafeţele irigate la nivel UAT.
37
 Din cauza faptului că parametrii climatici utilizaţi pentru calculul criteriilor biofizice sunt într-o
dinamică continuă este considerată necesară actualizarea în perioada următoare a acestora, mai
ales în contextul în care frecvenţa fenomenelor climatice extreme şi a secetelor a crescut în
ultimele decade, manifestându-se din ce în ce mai intens în ultima perioadă. În acest context, va fi
necesară o reevaluare a criteriului biofizic climatic „deficit de apă”, utilizând date meteorologice
corespunzătoare unei serii de ani în care efectele schimbărilor climatice sunt sensibile (ex. 1985-
2016), în locul seriei de date climatice 1961-2010 utilizată pentru desemnarea aplicată începând cu
anul 2018, sau chiar înlocuirea acestui criteriu biofizic cu unele criterii mai relevante (ex. „durata
perioadei de vegetaţie”).

 Sistemul de indicatori propuşi prin Anexa III la Regulament decuplează procesele din sol de cele
de climă ceea ce conduce la o desemnare a zonelor cu constrângeri naturale care nu reflectă în
totalitate productivitatea agricolă. Cu atât mai mult se susţine înlocuirea unor criterii biofizice (ex.
„deficit de apă”) cu unele criterii mai relevante (ex. „durata perioadei de vegetaţie”).

 Evaluarea diferenţelor de compensat s-a făcut utilizând sistemul român de bonitare a solurilor şi
valorile outputului standard furnizate de MADR pe baza prelucrării şi centralizării datelor RICA.
Metodologia, similară celei utilizate în programul PNDR 2007-2013 este adaptată noilor zone
desemnate cu constrângeri naturale şi valorilor outputului standard pentru perioada 2008-2012.

 În cadrul exercițiul de fine-tuning realizat în anul 2022 s-a încercat utilizarea și a datelor rezultate
din studiul privind cartografierea suprafețelor irigate la nivelul Unităților Administrative Locale
(LAU) 2, pe baza imaginilor satelitare („Romania: Common Agriculture Policy programming
support – irrigation mapping and analysis-”, 2022, TERRASIGNA, WBG & MADR), dar din
cauza faptului că suprafețele irigate raportate prin studiu nu au putut fi validate de către
elaboratorul studiului cu cele raportate de catre ANIF, acestea nu au fost utilizate la determinarea
suprafeței maxime irigate la nivel de UAT LAU2 în exercițiul actual de fine-tuning. Suprafetele
irigate raportate prin proiect variind semnificativ (+/-) in raport cu suprafetele irigate - udarea I
(ANIF). De asemenea, în cadrul studiului nu a putut fi identificată o diferență între suprafețele
irigate din cadrul amenajărilor de irigații și suprafețele irigate din alte surse (puțuri, grădini, ori
alte surse de apă). Astfel, utilizând același principiu aplicat la ultimul exercițiu de fine-tuning,
suprafețele irigate din alte surse (greu de identificat) ce se regăsesc în afara amenajărilor viabile de
irigaţii identificate în Anexa 2 a HG nr. 793/2016 de aprobare a Programului naţional de
reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, cu modificările și completările
ulterioare, nu au fost incluse în determinarea suprafeței maxime irigate la nivel de UAT LAU2,
din cadrul criteriului Irigații. 

 În vederea posibilității includerii informațiilor din studiul „Romania: Common Agriculture Policy

programming support – irrigation mapping and analysis-”, 2022, TERRASIGNA, WBG &
MADR, considerăm că este necesară validarea preliminară a rezultatelor studiului în vederea
identificării cu acuratețe a sursei din care se face irigarea. Includerea suprafețelor irigate din alte
surse (nevalidate) nefiind posibilă, având în vedere că RO finanțează atât reabilitarea
infrastructurii principale de irigații (Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii
Principale de Irigații din România), cât și reabilitarea infrastructurii secundare de irigații (M125 si
sM4.3).

38