MONITORIZAREA ZONELOR VULNERABILE Abordarea integrata a monitorizarii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati Evaluarea starii corpurilor de apa (subterana,

de sprafata) si a mediului fizic adiacent (sol) trebuie abordata integrat la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale (comuna) luind in considerare criterii multiple referitoare la calitatea si cantitatea apei destinata diferitelor folosinte umane, dezvoltarea rurala si cerintele ecosistemelor. Trebuiesc identificate principalele probleme din zonele vulnerabile referitoare la poluarea cu nitrati precum si relatiile cauza-efect dintre aceste probleme si utilizarea apei la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. Necesarul de informatii care sa conduca la realizarea obiectivelor de monitorizare trebuie sa fie unitar pentru corpurile de apa subterane si de suprafata, incluzind monitorizarea solului ca mediu fizic adiacent sistemelor acvatice. Dupa identificarea necesarului de informatii se specifica tipul de monitorizare sau al strategiei de evaluare (teren agricol / corpuri de apa subterana / corpuri de apa de suprafata, caliatea apei / cantitatea apei, monitorizare / studii expeditionare). In elaborarea programelor de monitorizare trebuiesc luate in considerare urmatoarele aspecte referitoare la integrarea ulterioara a programelor de monitorizare: Integrarea activitatilor de culegere si stocare a datelor. Monitorizarea solului, corpurilor de apa subterana si de suprafata din punctul de vedere al calitatii si cantitatii apei este efectuata de institutii diferite. Informatiile necesare trebuie evaluate, modelate si utilizate intr-un sistem unitar Interactiunile teren / corpuri de apa subterana, teren / corpuri de apa de suprafata. Sistemele de monitorizare specifice fiecarui sistem trebuie integrate la nivelul zonelor vulnerabile. Interactiunea corp de apa subteran / corp de apa de suprafata. Sistemele de monitorizare specifice fiecarui sistem trebuie integrate in special in zonele vulnerabile in care cele doua sisteme sunt in contact direct. Sistemul integrat de gospodarire a resurselor de apa se refera atit la aspectele calitative, cit si la cele cantitative ale apei. Sistemul integrat evalueaza functiile si utilizarile apei in raport cu cerintele ecologice si cu planificarea activitatilor umane. Monitorizarea si evaluarea acestor obiective necesita sisteme de monitorizare care sa furnizeze informatii intr-un spectru larg de domenii (folosinte, functii, hidrogeologie, regimuri ale apei si nitratilor in fermele agricole, sol, corpuri de apa subterane si de suprafata,evaluarea atingerii obiectivelor stabilite prin politicile agricole si de mediu). Astfel de evaluari sunt facilitate de utilizarea unor indicatori specifici. Informatiile referitoare la corpurile de apa si mediile fizice adiacente (sol) din zonele vulnerabile se pot obtine din surse primare: programe de monitorizare, calcule si predictii bazate pe modele de simulare si/sau metamodele, sau din alte surse (baze de date) continind informatii statistice sau administrative (figura 1).

Figura 1. Fluxul de informatii pentru programul de monitorizare a zonelor vulnerabile Identificarea corecta a necesarului de informatii presupune ca sunt definite in prealabil procesele de luare a deciziei la nivelul zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati realizate de grupurile/organizatiile interesate. Specificarea necesarului de informatii pentru monitoring Informatiile necesare pentru monitorizarea si evaluarea continutului de nitrati din corpurile de apa si din mediul adiacent (sol) din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati definite la nivelul unitatilor teritorial-administrative (comune) trebuie sa fie structurata pe baza problemelor identificate si a stadiului pe care solutionarea problemei respective l-a atins din punctul de vedere al implementarii politicilor specifice (Figura 2).

Prima faza a procesului de monitorizare se refera la stabilirea faptului ca la nivelul

de detaliere spatiala considerat (unitate spatiala elementara) pentru stabilirea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati unitate teritorial administrativa: comuna sunt depasite sau exista potentialul de depasire a concentratiilor de nitrati maxim admise in corpurile de apa subterana si/sau de suprafata. In aceasta faza sunt necesare date generale (sol, clima, metode locale de management agricol, structura culturilor, efective de animale, corpuri de apa subterana, corpuri de apa de suprafata) si activitati de cercetare pentru analizarea coerenta a vulnerabilitatii corpurilor de apa fata de poluarea cu nitrati din surse agricole. Pentru unitatile spatiale elementare declarate zone vulnerabile se formuleaza politici specifice. In aceasta faza a procesului atentia comunitatii locale fata de capacitatea decidentilor de a rezolva problema este mare ceea ce se reflecta in ponderea mare importantei politicilor specifice (figura 1). Activitatile de cercetare si de integrare a bazelor de date locale sunt esentiale in aceasta faza.

Figura 2. Dinamica implementarii politicilor specifice pentru solutionarea problemelor definite la nivelul zonelor vulnerabile

Faza a treia a procesului politicile specifice sunt implementate si sunt alcatuite

planurile de actiune pentru solutionarea problemei. In aceasta faza sunt necesare date detaliate din zona vulnerabila respectiva pentru a fi selectate masurile cele mai eficace pentru rezolvarea problemei. Faza a patra se refera la evaluarea rezultatelor obtinute dupa aplicarea politicilor specifice si se refera la o situatie de mediu in curs de rezolvare. Toate fazele enumerate necesita un anumit tip de monitoring. In primele doua faze accentul se pune pe studii de teren in timp ce fazele 3 si 4 necesita in principal un monitoring de conformitate si intr-o mai mica masura un monitoring orientat catre supraveghere, remediere si restaurare. Identificarea corecta a straturilor de informatii necesare implica faptul ca nevoile si procesele decizionale ale utilizatorilor au fost definite anterior. Pe baza structurarii necesarului de informatii rezulta obiectivele de monitorizare. Specificarea necesarului de informatii include: Stabilirea criteriilor de evaluare. Aceste criterii trebuie sa conduca la dezvoltarea unei strategii de evaluare. Criteriile de evaluare, definite pentru fiecare folosinta si/sau subsistem, determina alegerea metodologiei de evaluare (selectarea standardelor care se vor utiliza, criterii pentru stabilrea conditiilor de alarmare, etc.) Cuantificarea necesarului de informatii pentru evaluarea eficientei planurilor de actiune. Trebuie specificate cu claritate in functie de conditiile locale

gradul de detaliere al informatiilor (frecventa, distributie spatiala) pentru a fi utile procesului de decizie. Specificarea cerintelor pentru raportare (vizualizare, grad de agregare, indici).

In cazul monitorizarii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole sunt necesare straturile de informatii care sa descrie sursa problemei (bilantul de azot la nivelul unitatilor spatiale elementare rezultat in urma activitatilor agricole), efectele (concentratiile de nitrati din sol si corpurile de apa) si masurile luate. Lanturile cauzale de tip DPSIR - dupa denumirea engleza Driving Forces (Forte Motrice) Pressures (Presiuni) State (Starea sistemului) Impact Response (Raspuns), sunt utile pentru diferentierea diferitelor aspecte ale poluarii cu nitrati din zonele vulnerabile (figura 3). In cazul vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati un astfel de lant poate contine: Forte motrice: intensificarea agriculturii, Presiuni: bilant pozitiv al nitratilor la nivelul fermelor agricole, Stari: concentratia de nitrati in apele freatice, Impact: nitrati in apa potabila, Raspuns: Controlul aplicarii pe teren a gunoiului de grajd si/sau ingrasamintelor minerale. Necesarul de informatii evouleaza in timpul monitorizarii pe masura modificarii sistemului de gospodarire a apelor, a atingerii obiectivelor propuse sau a modificarii politicilor. Dinamica necesarului de informatii induce adaptarea strategiilor de culegere a informatiilor si a monitorizarii activitatilor specifice. Toate modificarile sistemului de culegere a informatiilor trebuie sa tina cont de timpul lung de viata al nitratilor in corpurile de apa subterana, precum si de intervalul de timp dupa care efectul activitatilor umane este resimtit.

Figura 3. Diagrama lantului cauzal DPSIR

Obiective si tipuri de sisteme de monitorizare La nivel national retelele de monitorizare au in general dou categorii de obiective: monitorizarea de fond si monitorizarea unor zone specifice (spre exemplu zone declarate vulnerabile la poluarea cu nitrati). Obiectivele lor sunt (tabel 1 si tabel 2): (1) sa furnizeze date pentru caracterizarea regimului apei si nitratilor in sol si in corpurile de apa adiacente, (2) sa furnizeze date pentru determinarea tendintelor de lunga durata privind concentratiile de nitrati in sol si in corpurile de apa subterane, si (3) sa reprezinte o baza de referinta pentru retelele specifice Tabelul 1. Obiectivele programelor de monitorizare si evaluare a solului si corpurilor de apa subterane Obiective Output
Tendinte Scenariu de baza pentru evaluari viitoare Distributie spatiala Avertizare Arata tendintele de evolutie (calitativ si cantitativ) a starii corpurilor de apa si a regimurilor de substante din sol sub influenta conditiilor naturale, impactul surselor de poluare difuza si modificarile regimului hidraulic Genereaza informatia de baza asupra calitatii apei din sol si din corpurile de apa subterana asttfel incit sa poata fi detectat impactul activitatilor umane viitoare Produce o imagine a distributiei tri-dimensionale a calitatii si cantitatii apei si a fluxurilor acesteia din sol si din corpurile de apa subterana In zonele vulnerabile produce avertizari in cazul activarii surselor de poluare difuza

Tabelul 2. Principalele tipuri de monitorizare a solului si corpurilor de apa subterane Obiective Tipuri de Informatii monitorizare
Evaluarea starii si conformitate (a) De fond / referinta - descrierea conditiilor naturale - tendinte (naturale, poluare difuza, regim hidraulic) - scenariu de baza (pentru detectarea impactului activitatilor umane) Valori de referinta: - distributie spatiala - conformitate - situatie de referinta - standarde de calitate - criterii, valori de prag - risc ecologic - risc din punct de vedere al sanatatii colectivitatilor umane - validare - prognoza - eficienta masurilor incluse in planurile de actiune - monitoring de implementare a planurilor de actiune - avertizari - valori de prag - tendinte - riscuri - eficienta masurilor - impact

Conformitate in cazul zonelor vulnerabile supuse rmedierii si restaurarii

(b) Monitoring orientat catre functii / folosinte (c ) Scopuri specifice

Raspunsuri in cazuri de urgenta

(d) Avertizare si supraveghere

Pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati monitoringul se va referi in primul rind la cerintele Directivei Nitratilor si a legislatiei nationale care deriva din aceasta.

Din acest punct de vedere monitorizarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati va avea trei obiective: - evaluarea starii de calitate a solului si corpurilor de apa adiacente - conformare la standardele impuse de Directiva (legatura cu domeniul functii / folosinte din tabelul 1) - evaluarea eficientei masurilor incluse in planurile de actiune stabilite pentru zonele vulnerabile Tipurile de monitoring prezentate in tabelul 2 prezinta urmatoarele caracteristici: (a) Monitoringul de fond / referinta Prin evaluarea starii sistemului acest tip de monitorizare determina o stare de referinta pentru evaluarea tendintelor cauzate de factori antropici locali si/sau indepartati si de impacturi naturale. Pentru acest tip de monitoring sunt necesare inregistrari de valori pe termen lung care sa determine prin metode statistice impactul indus de modificarea utilizarii terenului, a sistemelor de agricultura, a presiunii induse de umarul de animale asupra concentratiei de nitrati din corpurile de apa subterane. Acest tip de monitoring se realizeaza la scari diferite: nationala, regionala, locala. Acest tip de monitorizare genereaza de asemenea ghiduri referitoare la aspectele specifice critice care trebuie monitorizate precum si la organizarea statistica si interpretarea datelor de baza. (b) Monitoring orientat catre functii / folosinte (de conformitate) Acest tip de monitorizare se refera la diferitele reglementari si directive referitoare la folosinta apei din corpurile de apa subterane (spre exemplu Directiva Nitratilor) si la transmisia acesteia catre corpurile de apa subterana. Acest tip de monitoring serveste ca o protectie a functiilor si folosintelor. Acest tip de monitoring trebuie sa raspunda la intrebarea daca managementul agricol indeplineste criteriile de conformitate cu Directiva Nitratilor in functie de folosintele apei din stratul subteran. Monitorizarea de acest tip este utilizata pentru viitoare actiuni si masuri din zonele vulnerabile. (c) Monitorizare pentru scopuri specifice. Directiva Nitratilor presupune, din punct de vedere al monitorizarii, activitati specifice orientate catre evaluarea managementului apelor subterane: - Delimitarea si evaluarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati in functie de capacitatea de transmitere a lor catre corpurile de apa subterane si de suprafata si de sursele provenite din activitatile agricole de la suprafata (actuale si istorice) - Implementarea si evaluarea masurilor de remediere si restaurare - Investigarea interconectarii dintre procesele referitoare la regimul apei si substantelor minerale din sol cu cele din corpurile de apa subterane - Investigarea interconectarii dintre corpurile de apa de suprafata si cele de adincime - Modelarea pentru prognoza deplasarii frontului de nitrati (d) Monitorizare pentru avertizare Prin acest tip de monitorizare se colecteaza informatii referitoare la daca si unde pot sa apara accidente care sa afecteze corpurile de apa subterane si/sau de suprafata care sunt utilizate ca surse de apa potabila; determinarea efectului indus de depozitarea nesupravegheata a gunoiului de grajd.

Strategii pentru monitorizare Strategiile pentru monitorizare trebuie sa serveasca ca un ghid pentru determinarea realista a prioritatilor pentru monitorizare atit din punct de vedere a ce si unde trebuie monitorizat, cit si din cel al frecventei de monitorizare si al costurilor. Institutiile implicate in monitorizare trebuie sa analizeze in comun, periodic rezultatele obtinute pentru a evalua atingerea obiectivelor propuse in modul cel mai eficient si economic. Aspecte strategice de baza Inainte de proiectarea efectiva a retelei de monitorizare trebuie considerate urmatoarele aspecte strategice: a. Analizarea informatiilor si sistemelor de monitorizare existente In primul rind trebuie colectata informatia existenta referitoare la starea si procesele din sistemele (agricultura, cresterea animalelor, managementul gunoiului de grajd, sol, clima, zona nesaturata, corpuri de apa de suprafata si de adincime) care determina bilantul nitratilor in conformitate cu Directiva Nitratilor. Informatiile pot fi obtinute din sistemele existente de monitorizare, bazele de date (georeferentiate) existente la diferite institutii si organe locale si centrale, rezultate obtinute prin modele matematice. Intrebarile la care trebuie dat un raspuns sunt: se pot modifica bazele de date existente si sistemele de monitorizare pentru a raspunde obiectivelor propuse? Pot fi integrate datele existente in noul sistem de monitorizare? b. Evaluari necesare Trebuie precizat tipul de evaluari necesare pentru atingerea obiectivelor propuse (stare naturala, stare de fond, conformitate cu cerintele privind folosintele si functiile, limite de poluare, risc din punct de vedere ecologic si al starii de sanatate a populatiei, avertizare) c. Tipul de monitorizare In functie de obiectivul propus se adopta tipul specific de monitoring d. Tehnici de monitorizare Se selecteaza tehnicile de monitorizare necesare: monitorizarea fermelor agricole din punct de vedere al bilantului nitratilor (structura culturilor, productii realizate/estimate, numar de animale, tehnici de manipulare, compostare, imprastiere a gunoiului), monitorizarea continutului de nitrati din sol, corpuri de apa subterana si din corpuri de apa de suprafata, metode geostatistice, periodicitatea masuratorilor. e. Abordare graduala In cazul unei abordari graduale nivelele de detaliere pornesc de la o evaluare grosiera (la nivelul tarii, la nivelul comunelor) fiind detaliate in urma dezvoltarii sistemului de monitorizare f. Responsabilitati Specificarea institutiilor responsabile pentru organizarea sistemului de monitorizare (proiectare, implementare, operare si evaluare). g. Resurse finaniare si umane Estimarea bugetului si, in consecinta a resurselor umane necesare monitorizarii. Trebuie mentionat ca autoritatile centrale competente trebuie sa prevada bugete pentru activitatea de monitorizare pentru o perioda lunga de ani.

Elemente ale monitorizarii si strategiilor de evaluare a) Studii preliminarii de inventariere Inainte de proiectarea si intrarea in functiune a sistemului de monitoring trebuiesc executate studii preliminare asupra principaleleor subsisteme care contribuie la dinamica nitratilor in corpurile de apa (subterane si de suprafata): sisteme de agricultura, managementul gunoiului, sol, zona nesaturata, corpuri de apa subterane, corpuri de apa de suprafata. Aceste studii vor cuprinde evaluarea caracteristicilor acviferelor, regimurile hidrogeologice, evaluarea surselor de poluare difuza, estimarea efectelor posibile induse de poluarea cu nitrati a corpurilor de apa. Astfel de studii preliminare permit proiectarea sistemului de monitoring cit mai eficient posibil. De asemenea, in urma lor se pot estima nevoile de date suplimentare pentru atingerea obiectivelor propuse, precum si distributia spatiala si temporala a parametrilor care vor fi monitorizati. b) Abordarea graduala In zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati informatiile variaza de la indicatori grosieri pina la caracteristici de diagnostic fine strict localizate spatial si temporal. In functie de complexitatea informatiilor sunt alesi parametri si metodele de evaluare. In mod deosebit pentru sol si corpurile de apa subterana monitorizarea fluxurilor si concentratiilor de nitrati trebuie sa urmeze o abordare graduala, in pasi, care conduce de la evaluari mai generale (national comuna) la evaluari locale (sat ferma agricola tarla). Fiecare pas trebuie sa fie incheiat cu o evaluare care sa stabileasca daca informatiile obtinute sunt suficiente pentru rezolvarea obiectivelor propuse. O astfel de abordare este recomandata si din punctul de vedere al eficientei costurilor. Sistemele de monitorizare se dezvolta de asemenea de la sisteme care utilizeaza intensiv munca la sisteme care utilizeaza intensiv tehnologia. Cresterea eficientei costurilor alocate monitorizarii se poate face in continuare prin: Acordul tuturor partilor asupra setului de informatii necesare si obiectivelor de monitorizare Proiectarea unor sisteme de monitoring cu evaluare financiar-contabila directa pentru culegerea informatiilor necesare obiectivelor de monitorizare Monitoring integrat (calitativ si cantitativ; integrare in ecosisteme; conectare clar definita cu parametri socio-economici) care poate creste eficienta monitorizarii (relatii cauza-efect) Utilizarea modelelor de simulare pentru integrarea datelor (analiza sistemelor de curger la nivelul bazinelor si sub-bazinelor) si evaluarea politicilor alternative. In acest mod se optimizeaza proiectarea sistemului de monitoring (amplasarea spatiala si temporala a punctelor pentru culegerea datelor de baza) Utlizarea pentru caracterizarea corpurilor de apa subterane a izvoarelor de coasta care in general furnizeaza informatii agregate spatial, in timp ce datele obtinute din foraje caracterizeaza doar situatii punctuale. c) Cartarea vulnerabilitatii acviferelor In general acviferele mai vulnerabile necesita un program de monmitorizare mai intens. Din aceasta cauza cartarea vulnerabilitatii acviferelor poate fi o metoda pentru optimizarea si esalonarea monitorizarii. Intensitatea monitorizarii va fi direct

proportionala cu regiunile din acvifer in care impactul poluarii cu nitrati din surse agricole are o probabilitate mai mare de aparitie.. Pentru monitorizarea calitatii apei din acviferele subterane hartile de vulnerabilitate se bazeaza in principal pe caracteristicile solului, ale acviferuli si ale zonei de tranzitie nesaturate. Vulnerabilitatea acviferelor trebuie de asemenea luata in consideratie la interpretarea si raportarea rezultatelor monitorizarii pentru a evalua gradul de protectie al resurselor de apa si a analiza eficienta masurilor incluse in planurile de actiune destinate zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati. d) Evaluarea riscului Evaluarea riscului poate fi utilizata pentru esalonarea activitatilor de monitorizare. Spre exemplu o suprafata relativ mica a unui acvifer situat intr-o regiune cu populatie dispersata este putin supusa la presiuni. De asemenea, daca exista in regiune cantitati suficiente de apa provenite din corpurile de apa de suprafata riscul asociat utilizarii corpurilor de apa subterane este redus. Printr-o evaluare simpla a riscurilor, autoritatile pot decide intensitatea monitorizarii. O cuntificare a riscurilor se poate face prin evaluarea efectelor negative produse in cazul in care nu se efectueaza monitorizarea. Evaluarea riscului poate fi de asemenea utilizata pentru a determina daca strategia de monitorizare va acoperi necesarul de informatii. Utilizarea modelelor de simulare va ajuta de asemenea la evaluarea politicilor alternative. Optimizarea unei scheme de monitorizare include de asemenea componenta evaluarii ricului: daca numarul de puncte de monitorizare (foraje pentru corpurile de apa subterana, amplasamente pentru probele de sol) este micsorat, datele de baza obtinute mai pot acoperi necesarul de informatii pentru atingerea obiectivelor monitorizarii? e) Modele Modelele in mod deosebit modelele matematice de simulare si modelele euristice joaca un rol important in monitorizarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati. Modelele pot fi utilizate la: integrarea datelor referitoare la sistemul de curgere al apei si nitratilor in unitati sptiale reprezentative (administrativ-teritoriale, bazinale); evaluarea efectului indus de politicile alternative. Modelele sunt foarte utile in legarea caracteristicilor managementului agricol de procesele fizice si chimice pedo-geo-hidrologice; optimizarea retelei de monitorizare evaluarea actiunilor intreprinse prin planurile de actiune din zonele vulnerabile Utilizarea modelelor matematice trebuie facuta in urma unei analize a regimurilor de curgere ale apei si nitratilor la nivelul unitatilor teritoriale considerate reprezentative pentru zona vulnerabila declarata. In urma unei astfel de analize se poate alege modelul optim care sa furnizeze informatiile necesare monitorizarii zonelor vulnerabile. Modelele se pot folosi aditional fata de sistemele de monitoring, dar ele pot face parte de asemenea din programele de optimizare a monitorizarii. Succesul utilizarii

modelelor se bazeaza pe integrarea datelor de intrare necesare rularii lor cu programele de colectare de date de baza din reteaua de monitorizare. Este recomandata de asemenea integrarea modelelor cu baze de date georeferentiate. Standardizarea bazelor de date este mai importanta decit standardizarea modelelor utilizate. f) Indicatori Integrarea si agregarea spatiala si temporala a datelor de baza furnizate de sistemul de monitorizare se face prin intermediul indicatorilor specifici. Selectarea indicatorilor presupune o abordare care sa echilibreze necesarul de informatii pentru decidenti cu limitarile si costurile de culegere a acestor date. In acest proces este din nou recomandata o abordare graduala (in pasi). Programe de monitoring Programele de monitorizare si evaluare a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati trebuie dezvoltate gradual ca urmare a constringerilor administrative, bugetare si de personal. Programul va deveni mai eficient daca se realizeaza o ierarhizare a zonelor vulnerabile in functie de sursele potentiale de poluare (actuale si storice) si de starea actuala calitativa a corpurilor de apa subterana din punctul de vedere al concentratiei nitratilor. Aspecte generale Proiectarea retelei de monitorizare include determinarea: Densitatii retelei si localizarea punctelor de monitorizare a continutului de nitrati din sol si din corpurile de apa subterana si de suprafata Parametrilor care se monitorizeaza Tipurilor de site-uri de monitorizare Frecventa de recoltare si determinare a probelor In cazul monitorizarii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati straturile de date care trebuiesc monitorizate sunt: Conditiile pedohidrogeologice care permit transmiterea nitratilor proveniti din activitatile agricole catre corpurile de apa subterana si de suprafata Folosinta terenului Managementul gunoiului provenit din activitati zootehnice actuale si istorice. Proiectarea retelelor de monitorizare depinde de fondurile alocate pentru aceasta activitate. a) Densitatea retelei Densitatea site-urilor pentru monitorizare depinde de conditiile pedohidrogeologice care impun regimurile de curgere ale apei si nitratilor de la suprafata solului catre corpurile de apa subterane / de suprafata. Unitatile pedohidrogeologice cu un grad

mare de heterogenitate vor necesita o densitate mai mare de puncte. Fiecarui subsistem monitorizat (sol, corpuri de apa subterane, corpuri de apa de suprafata) ii va corespunde o retea diferita de monitorizare care sa reflecte caracteristicile regimurilor de curgere ale apei si nitratilor. Densitatea site-urilor pentru monitorizare va depinde direct de procentul suprafetei cu folosinta agricola din unitatea administrativ-teritoriala (comuna) situata in zona vulnerabila, de densitatea populatiei, vulnerabilitatea acviferului fata de contaminarea cu nitrati proveniti din surse agricole, intensitatea utilizarii acviferului. De asemenea, un efect important asupra densitatii site-urilor de monitorizare in special pentru subsistemul sol- il reprezinta structura proprietatilor agricole. b) Selectarea site-urilor pentru monitorizare Optiunea pentru tipul de observatii si amplasarea punctelor de masura este determinata in general de doua criterii interconectate: Reprezentativitatea punctelor selectate pentru sol si acvifer Posibilitatea determinarii tendintei concentratiei de nitrati din sol si acvifer la scara dorita Site-urile sau punctele de observatie ale retelei trebuie sa fie reprezentative pentru: Delimitarea sistemelor principale de curgere catre si prin corpurile de apa subterana ale nitratilor proveniti din activitati agricole Delimitarea unitatilor omogene pedo-geo-hidrologice Delimitarea suprafetelor de teren cu management unitar agricol si al gunoiului provenit din activitati zootehnice Pentru fiecare site selectat se executa urmatoarele activitati: Caracterizarea corpurilor de apa subterana si de suprafata din punct de vedere al functiilor de transmisie pentru apa si nitrati; Determinarea geometriei principalelor zone de acumulare a apei; Evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati bazata pe evaluarea dinamicii apei si nitratilor in sistemul sol-zona nesaturata-substrat geologic-corp de apa subterana Identificarea presiunilor la care este supus sistemul acvatic, in primul rind cele rezultate din activitatile agricole de la suprafata Site-urile pentru evaluarea starii corpurilor de apa subterana trebuie sa aiba un corespondent intr-o arie la suprafata solului de la care provine fluxul de nitrati (echivalentll bazinului amonte in cazul apelor de suprafata). In general pentru corpurile de apa subterane se executa foraje pentru evaluarea calitatii apei si a nivelului piezometric. Acolo unde exista izvoarele de coasta (integratoare din punct de vedere al calitatii apelor subterane) informatiile obtinute din analiza apei colectata din ele pot inlocui informatiile provenite de la mai multe foraje (prin care se evalueaza calitatile locale ale apei din corpurile subterane). c) Parametri Alegerea parametrilor pentru monitorizare se face in functie de obiectivele planurilor de masuri adoptate pentru zonele vulnerabile. Selectia parametrilor depinde de: Sursele de nitrati (actuale si istorice) care determina presiunile la care este supus sistemul acvatic

Utilizarea pe care o are apa din corpurile de apa subterane si de suprafata Problemele care se manifesta deja, din punctul de vedere al poluarii cu nitrati, in arealul considerat

d) Masuratori cantitative si proceduri de recoltare a probelor Masuratorile continutului de nitrati din sol si din apele subterane trebuie efectuate in puncte fixe reprezentative pentru sistemul de cugere al apei si nitratilor din unitatea teritoriala considerata. Reprezentativitatea probelor se va stabili si in functie de activitatile antropice care influenteaza locul de unde se recolteaza proba, precum si de regimul acviferului in punctul (zona) pe care o reprezinta (umplere, golire). Determinarile de teren si in laborator trebuie efectuate in acord cu metodologiile standardizate la nivel national. e) Frecventa recoltarii probelor Freccventa de rcoltare pentru monitorizare depinde de limitarile bugetare si de resurse umane. Frecventa de recoltare este de asemenea influentata de o serie de considerente tehnice si stiintifice. In acest sens se pot diferentia influentele induse de dimensiunile pedohidrogeologice si pedohidrologice ale procesului. Dimensiunea pedohidrlogica se refera la existenta variatiilor sezoniere ale unor parametri calitativi si cantitativi inclusi in programele de monitorizare. Incarcarea corpurilor de apa subterane are o variatie sezoniera depinzind de structura variatiilor climatice. Perioada de umplere poate fi corelata cu cresterea spalarii nitratilor de la suprafata terenului sub adincimea frontului radicular. Consideratiile sezoniere sunt deosebit de importante atunci cind parametri sistemului pedohidrologic sunt afectati de activitatile agricole care, prin esenta lor, au un caracter sezonier pronuntat. Frecventele pentru observatiile facute asupra corpurilor de apa subterana si a sistemelor fizice conexe depind in mare masura de fluctuatiile nivelului freatic care sunt determinate de conditiile pedologice (fluxurile de solutie a solului transmise catre zona nesaturata), hidrogeologice (tipul si adincimea acvifeului), circumstantele hidrologice (meteorologice) si impactul activitatilor umane (folosirea apei, irigatii, agricultura, etc.). Din aceasta perspectiva trebuiesc considerate citeva reguli pentru programele de monitorizare: Frecventa masuratorilor trebuie adaptata variatiilor temporale din sistem Monitorizare variatiilor de lunga durata si a tendintelor ncesita o frecventa relativ scazuta a observatiilor, in timp ce monitorizarea variatiilor sezoniere o frecventa ridicata Structura sistemului de monitorizare trebuie sa fie adaptata setului de obiective propuse si resurselor disponibile. Sinteza operatiunilor care trebuie executate pentru monitorizarea zonelor vulnerabile la poluare cu nitrati 1. Monitorizare de fond la nivelul tarii. Informatiile existente sunt grupate in mai multe straturi de date georeferentiate dezvoltate de diferite institutii. a. Limita unitatilor teritorial administrative la nivelul Comuna (bazata pe prelucrarea hartilor administrativ-teritoariale 1:850.000).

b. Suprafata fondului funciar (agricol, arabil, vii, livezi, finete, pasuni, paduri) la nivel de Comuna. Baza de date a fost elaborata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale c. Capacitatea de productie a solului (medie pe serii lungi de ani climatici, evaluata prin utilizarea notelor de bonitare) medie pe comune (bazata pe harta notelor de bonitare 1:50.000 elaborata de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) d. Suprafata cultivata pe tip de culturi la nivel de Comuna. Baza de date a fost elaborata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale e. Numarul si tipul de animale din gospodariile individuale la nivel de Comuna. Baza de date a fost elaborata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale f. Numarul si tipul de animale din complexele zootehnice (efective actuale si capacitatea maxima a complexelor) precum si starea echipamentelor de prelucrare a apelor uzate. Baza de date a fost elaborata de Administratia Nationala Apele Romane g. Sol (informatii georeferentiate bazate pe harti de sol la scara 1:1,000,000 si 1:200.000). Atribute pentru functii de pedotransfer necesare evaluarii dinamicii apei si nutrientilor asociate unitatilor cartografice sunt continute doar in SIG al resurselor de sol 1:1.000.000. Informatia este obtinuta si gestionata de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA). In plus, la acelasi institut exista datele de sol culese din reteaua de monitorizare pan-europeana in sistem de tip grila cu pasul de 16 km. h. Clima. Serii de date de vreme pentru perioade mari de an sunt furnizate de Agentia Nationala de Meteorologie utilizind datele furnizate de cele 47 staii meteorologice standard de pe teritoriul Romaniei. Utilizind metodologia MARS s-au facut interpolari pentru datele climatice intr-o retea cu pasul 10 x 10 longitudine x latitudine (date furnizate de proiectul european ATEAM cu drept de utilizare in Romania de ICPA) i. Corpuri de apa subterana: caracteristicile acviferelor si zonei nesaturate. Informatii organizate in SIG de Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor j. Corpuri de apa subterana: nivel piezometric si concentratiile compusilor azotului. Informatiile sunt obtinute si gestionate de Administratia Nationala Apele Romane k. Corpuri de apa de suprafata: reteaua hidrografica, inclusiv bazinele aferente. Informatia organizata in SIG pe baza cadastrului apelor de catre Administratia Nationala Apele Romane 2. Monitorizare pentru scopuri specifice (Directiva Nitratilor). a. Evaluarea vulnerabilitatii corpurilor de apa subterana utilizind modele euristice de evaluare prin suprapunerea straturilor de surse (obtinute prin prelucrarea informatiilor prezentate la punctul 1 - b, c, d, e, f. Se considera distinct sursele actuale care conduc la un bilant pozitiv al nitratilor la nivelul comunei si sursele istorice bazate pe efectivele de animale maxime din complexele zootehnice), transmitere prin sol (prelucrarea informatiilor de la punctele 1-g si 1-h), transmitere prin

zona nesaturata si tipul acviferului (informatii 1-i). Vulnerabilitatea obtinuta prin aceasta metoda se compara cu datele furnizate de reteaua de foraje (1-j). Zonele vulnerabile sunt declarate intr-o prima aproximatie la nivelul unitatilor teritorial-administrative (comuna informatiile prezentate la punctul 1-a) luindu-se in considerare amplasarea comunelor in cadrul bazinelor hidrografice (informatiile de la punctul 1-k) cu extensia corespunzatoare a zonelor vulnerabile in amonte si aval. 3. Monitoring de conformitate. Pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati stabilite in urma aplicarii metodologiei de la puncul 2 se efectueaza urmatoarele operatiuni de monitorizare de conformitate: a. Stabilirea structurii si amplasamentului proprietatilor agricole la nivelul comunelor din zonele vulnerabile b. Elaborarea hartii pedologice detaliate a zonei c. Elaborarea hartii detaliate a corpurilor de apa subterane din zona d. Elaborarea anuala pentru fiecare exploatatie agricola a planului de fertilizare pe baza structurii de culturi, numarului de animale si tehnicilor de stocare si utilizare a gunoiului provenit de la animale e. Evaluarea anuala a bilantului de nitrati la nivelul exploatatiilor agricole. In cazul bilantului pozitiv al nitratilor se promoveaza acordurile de utilizare a gunoiul suplimentar in exploatatii vecine in care bilantul nitratilor este negativ 4. Monitoring pentru scopuri specifice (Directiva Nitratilor). Pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati stabilite in urma aplicarii metodologiei de la punctul 2 se efectueaza urmatoarele operatiuni de monitorizare cu scopuri specifice: a. Stabilirea amplasamentului surselor de nitrati (actuale si depozite istorice) de pe teritoriul zonei vulnerabile b. Stabilirea punctelor de recoltare a probelor de sol pentru evaluarea continutului de nitrati. Amplasarea punctelor se va face (in sistem expert sau de preferinta prin utilizarea rezultatelor furnizate de un model de simulare a dinamicii nitratilor in zona vulnerabila) in acord cu potentialul solurilor de transmitere a nitratilor catre corpurile de apa subterane si/sau de suprafata si prin luarea in considerare a surselor de nitrati si a directiilor principale de curgere a apei din zona respectiva c. Stabilirea punctelor pentru recoltarea probelor de apa din corpurile de apa subterana (fintini, foraje, izvoare de coasta). Amlasarea punctelor se va face (in sistem expert sau de preferinta prin utilizarea rezultatelor furnizate de un model de simulare a dinamicii nitratilor in zona vulnerabila) prin luarea in considerare a directiei de curgere a apei prin corpurile de apa subterana d. Stabilirea amplasamentului pentru recoltarea probelor de apa din apele de suprafata. e. Recoltarea si masurarea probelor de sol si apa din zonele vulnerabile conform unui calendar care sa fie corelat cu managementul gunoiului. f. Agregarea rezultatelor obtinute prin monitorizare in indicatori specifici de risc. In functie de fondurile existente monitorizarea zonelor vulnerabile sa va face ierarhic tinind cont de urmatorele elemente: a. Concentratia exista a nitratilor din corpurile de apa subterana

b. Tipul sursei de nitrati proveniti din activitati agricole: actuala, istorica (complexe zootehnice dezafectate) c. Caracteristicile zonei vulnerabile (comuna) din punctul de vedere al formarii la nivel de teren a fluxurilor de nitrati catre corpurile de apa subterana si/sau de suprafata. Comune de deal si munte amplasate pe cursul unui riu in care trebuie luata in considerare influenta din comunele amonte si efectul indus asupra comunelor din aval. In general in aceste comune sursele de nitrati sunt plasate in lungul riului intr-o suprafata agricola limitate Comune de deal si munte in care sursele de nitrati sunt dispersate pe intreaga suprafata a comunei fara o legatura directa cu un curs de apa Comune de cimpie Comuna amplasate in vecinatatea marilor orase.

Monitorizarea corpurilor de apa din zonele vulnerabile

1. Monitoringul integrat al apelor Subsisteme de monitorizare Modernizarea si dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor este o activitate complexa, care are implicatii multiple, reprezentate in primul rand de cresterea numarului subsistemelor de monitorizare din cadrul sistemului national de monitorizare a apelor, fata de cel existent, prin includerea unor noi subsisteme si redefinirea subsistemelor existente in conformitate cu prevederile Directivei Cdaru, precum si a celorlalte Directive Europene in domeniul apei. In acest, Directiva Cadru prevede faptul ca toate corpurile de apa de suprafata din cadrul Districtului / bazinului hidrografic trebuie sa fie identificate ca facand parte dintr-una din urmatoarele categorii rauri, lacuri, ape tranzitorii sau ape costiere sau ca fiind corpuri de apa de suprafata artificiale sau corpuri de apa puternic modificate: (Anexa II, 1.1. (I)); Sistemul de monitorizare, prevazut de Directiva Cadru si de celelalte Directive Europene este reprezentat de 6 subsisteme, si anume : Subsistemul rauri; Subsistemul lacuri; Subsistemul ape tranzitorii; Subsistemul ape costiere; Subsistemul ape subterane; Subsistemul ape uzate.

Conceptul de monitoring integrat al apelor presupune o tripla integrare: - a ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: ape de suprafata in regim natural (rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape marine litorale), ape de suprafata artificiale sau ape cu regim puternic modificat antropic, ape subterane, arii protejate, efluenti; - a mediilor de investigare: apa, sedimente carora le sunt integrate componentele biologice (biota); - a elementelor/componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice si fizico-chimice din punct de vedere calitativ si cantitativ. Programe de monitorizare Implementarea celor 18 Directive europene din domeniul apelor implica realizarea urmatoarelor programe de monitorizare: Programul de supraveghere (S) are ca scop evaluarea starii globale a apelor din cadrul fiecarui bazin sau sub-bazin hidrografic Programul operational (O) trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza presiunilor, a evaluarii impactului, a monitoringului de

supraveghere, sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu. Programul de investigare (I) trebuie efectuat pentru identificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu in perioada stabilita, precum si pentru stabilirea impactului poluarilor accidentale. Programul de referinta (R) se realizeaza pentru acele sectiuni in regim natural sau cvasi-natural care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta pentru fiecare tip. Programul cea mai buna sectiune disponibila (CBSD) se va aplica pentru fiecare tip de curs de apa care este impactat de activitatea umana (corp de apa care prezinta de regula o singura categorie de risc) si pentru care nu a fost posibila gasirea unei sectiuni de referinta. Programul de intercalibrare (IC) se refera la sectiunile care participa la exercitiul european de intercalibrare, al carui scop este definirea claselor starii ecologice (limitele dintre starea foarte buna si buna si dintre starea buna si moderata), in conformitate cu prevederile Directivei Cadru. Programul de potabilizare (P) se refera la sectiunile de captare apa de suprafata destinata potabilizarii (Q prelev. > 100 m3/zi), unde se vor monitoriza parametrii din HG 100/2002 (Directiva 75/440/EEC) si substantele prioritare/ prioritar periculoase Programul de monitorizare pentru zonele vulnerabile (ZV) se refera la sectiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati, inclusiv sectiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrati din surse agricole (HG 964/2001 Directiva 91/691/EEC); Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) se refera la zonele salmonicole si ciprinicole identificate, iar parametrii fizico-chimici si frecventele de monitorizare sunt cele prevazute de HG 202/2002 (Directiva 78/659/EEC). Programul pentru protectie habitate si specii (HS) se va aplica in zonele protejate, unde se vor monitoriza parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna si/sau flora protejata. Programul pentru conventii internationale (CI) va monitoriza acei parametrii prevazuti in conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte, cu frecventa stabilita in acestea. Programul CAPM are ca scop cunoasterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor. In aceste sectiuni se vor monitoriza obligatoriu parametrii biologici (pot exista sectiuni unde se analizeaza elementele biologice si hidromorfologice, fara a se analiza cele fizico-chimice)

cu frecventa mai mare pentru cei mai sensibili la tipul de alterare hidromorfologica. Sectiunile de monitorizare se vor selecta pentru acele corpuri de apa care sunt la risc/posibil la risc numai datorita alterarilor hidromorfologice. Este de subliniat faptul ca, in cazul in care o sectiune de monitoring poate servi mai multor tipuri de programe de monitoring (ex. o sectiune poate fi: S, O, CBSD, IC, P, IH, ZV, HS), se vor monitoriza toti parametrii ceruti de fiecare program, alegand frecventa cea mai ridicata 2. Corpuri de apa Corpuri de apa de suprafata Directiva Cadru pentru Apa introduce notiunea de corp de apa ca unitate elementara de analiza a presiunilor si impactului si de evaluare a riscului de neatingere a obiectivelor de mediu. Caracterizarea corpurilor de apa este, asadar, elementul central de diagnosticare al apelor pentru fiecare bazin hidrografic. Un corp de apa de suprafata reprezinta un element discret si semnificativ al apelor de suprafata, de exemplu : lac, lac de acumulare, curs de apa rau sau canal, sector de curs de apa rau sau canal, ape tranzitorii sau un sector/sectiune din apele costiere. Ceea ce diferentiaza un corp de apa de altul se refera la caracteristicile naturale si la presiunile legate de activitatile antropice care se exercita asupra acestora. Criteriile utilizate pentru delimitarea corpurilor de apa sunt : categoria de apa de suprafata ; tipologia apelor de suprafata ; caracteristici fizice - geografice sau hidromorfologice ; Identificarea corpurilor de apa pe baza primelor trei criterii reprezinta o delimitare de baza a corpurilor de apa, in urma careia rezulta un numar fix de corpuri de apa. Delimitarea detaliata a corpurilor de apa foloseste si alte criterii, dupa cum urmeaza : starea apelor de suprafata reprezinta un criteriu foarte important in stabilirea limitelor corpurilor de apa. S-a folosit, ca sursa de informatie, pentru delimitarea preliminara a corpurilor de apa, schimbarea limitelor categoriilor a II-a / III-a de calitate a apelor de suprafata, in conformitate cu Normativul privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata. alterarile hidromorfologice care se iau in considerare pe baza criteriilor elaborate de Administratia Nationala Apele Romane limitele existente ale ariilor protejate. Acesta delimitare detaliata este un proces care va fi rafinat pe baza informatiilor aditionale obtinute prin dezvoltarea sistemului national de monitoring, in conformitate cu prevederile directivei Cadru pentru Apa. Avand in vedere aceste criterii au fost delimitate 3.715 corpuri de apa dulce, din care 8 la Dunare Delta (inclusiv Lacul Razelm). Lungimea medie a corpurilor de

apa este de 21,3 km (fara Dunare). Din totalul corpurilor de apa, 1.368 (37%) reprezinta corpuri de apa nepermanente, De asemenea, au fost delimitate 6 corpuri importante de apa tranzitorie 3 fluviale (pe cele brate ale Dunarii), 2 lacustre (Sinoe si Mangalia) si 1 de tip marin. In ceea ce priveste apele costiere s-au identificat 3 corpuri de apa.

Corpuri de ape subterane Identificarea i delimitarea corpurilor de ape subterane s-a fcut pe baza urmtoarelor criterii: geologic; hidrodinamic; starea corpului de ap: calitativ, cantitativ. Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a fcut numai pentru zonele n care exist acvifere semnificative ca importan pentru alimentri cu ap i anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. n restul arealului, chiar dac exist condiii locale de acumulare a apelor n subteran, acestea nu se constituie n corpuri de ap, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC. Criteriul geologic, intervine nu numai prin vrsta depozitelor purttoare de ap, ci i prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea i proprietile lor de a nmagazina apa. Au fost delimitate i caracterizate corpuri de ap subteran de tip poros. Criteriul hidrodinamic acioneaz n special n legtur cu extinderea corpurilor de ap. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai pn la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpn a acestora, n timp ce corpurile de adncime se pot extinde i n afara bazinului. Starea corpului de ap, att cea cantitativ ct i cea calitativ, a constituit obiectivul central n procesul de delimitare, evaluare i caracterizare a unui corp de ap subteran. Corpurile de ape subterane care se dezvolt n zona de grani i se continu pe teritoriul unor ri vecine sunt definite ca transfrontaliere. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 129 corpuri de apa subterana, din care 19 sunt transfrontaliere. 3. Subsistemele de monitorizare a corpurilor de apa de suprafata si subterane din zonele vulnerabile In conformitate cu prevederile Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodariririi Apelor nr.242 din 26 martie 2005 si al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr.197 din 7 Aprilie 2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si

decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, in zonele vulnerabile vor exista 3 subsisteme de monitorizare pentru sol, pentru corpurile de apa de suprafata si pentru corpurile de apa subterana. Fiecarui subsistem ii va corespune o retea diferita de monitorizare care sa reflecte caracteristicile regimului de curgere al apei si nitratilor. De asemenea Ordinul prevede ca subsistemele de monitoring pentru ape de suprafata si subterane sa faca parte din Sistemul de monitoring integrat al apelor administrat de Administratia Nationala Apele Romane iar subsistemul de monitoring pentru solul din zonele vulnerabile sa faca parte din Sistemul de monitoring integrat al solului administrat de Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) 3.1. Reteaua de monitorizare Densitatea site-urilor pentru monitorizarea corpurilor de apa din zonele vulnerabile depinde de: Conditiile pedoclimatice care impun regimul de curgere al apei si nitratilor de la suprafata solului catre corpurile de apa de suprafata/subteran. Site-urile pentru evaluarea starii corpurilor de apa subterana trebuie sa aiba un corespondent intr-o arie la suprafata solului de la care provine fluxul de nitrati (echivalentul bazinului amonte in cazul apelor de suprafata). Procentul suprafetei cu folosinta agricola din unitatea administrative teritoriala situata in zona vulnerabila; Densitatea populatiei din zona vulnerabila; Vulnerabiliatea acviferului fata de contaminarea cu nitrati proveniti din surse agricole; Intensitatea utilizarii acviferului Sectiunile de monitorizare pentru corpurile de apa de suprafata au fost determinate prin suprapunerea hartilor GIS care prezinta corpurile de apa de suprafata si zonele vulnerabile. Pentru corpurile de apa de suprafata se recomanda alegerea cu prioritate a sectiunilor de monitorizare pentru urmatoarele tipuri de corpuri: - corpuri situate in zone vilnerabile cu pante mari; - corpuri situate in zone vulnerabile care au alimentare din subteran importanta - corpuri de apa care au surse de nitrati proveniti din activitati agricole actuale si istorice (complexe zootehnice dezafectate) Pentru corpurile de apa subterana se recomanda selectarea a cel putin unui foraj reprezentativ pentru fiecare corp, pentru a fi monitorizat. Sectiunile si forajele de monitorizare sunt prezentate in figurile 1-10 pentru fiecare bazin hidrografic. Pentru fiecare site selectat se executa urmatoarele activitati: Caracterizarea corpurilor de apa subterana si de suprafata din punct de vedere al functiilor de transmisie pentru apa si nitrati;

Evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati bazata pe evaluarea dinamicii apei si nitratilor in sistemul sol-zona nesaturata-substrat geologic-corp de apa subterana. Identificarea presiunilor la care este supus sistemul acvatic, in primul rand, cele rezultate din activitatile agricole de la suprafata. Identificarea masurilor de remediere a poluarii.

3.2. Parametrii monitorizati Selectarea parametrilor monitorizati se bazeaza pe urmatoarele criterii : Sursele de nitrati (actuale si istorice) care determina presiunile la care este supus sistemul acvatic; Utilizarea pe care o are apa din corpurile de apa subterane si de suprafata; Problemele care se manifesta deja, din punctul de vedere al poluarii cu nitrati, in arealul considerat;

Parametrii care trebuie monitorizati in conformitate cu prevederile Directivelor Europene au fost grupati astfel: - fizico-chimici: G general (temperatura, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii in suspensie, turbiditate, culoare), SO substante organice (oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5, COT, COD), N-nutrienti (azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total, inclusiv clorofila a), SP-MG metale grele din HG118/2002 (lista substantelor prioritare/prioritar periculoase), SP-MO - micropoluanti organici din HG118/2002, AP poluantii din lista I si II din HG pentru completarea si modificarea HG 118/2002, precum si alti poluanti specifici bazinului hidrografic (ex: fier, mangan, cloruri, sulfati, fluoruri, fenoli, detergenti anionici activi, AOX, etc.). Selectarea substantelor de tip SP-MG, SP-MO, AP specifice bazinului hidrografic (relevante pentru a fi monitorizate) se va face in urma unei analize complete (screening) din amonte in aval. Pentru corpurile de apa in regim natural (fara impact antropic) analiza completa va viza numai substantele care pot fi gasite in fondul natural (in special metale grele). - bacteriologici: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali si salmonella; parametrii microbiologici se vor executa in sectiunile de captare apa de suprafata pentru potabilizare (Directiva 75/440/EEC HG 100/2002), precum si in sectiunile retelei TNMN si in alte sectiuni unde este stabilita monitorizarea acestor parametrii in cadrul conventiilor si acordurilor bilaterale sau internationale. Parametrul Salmonella va fi efectuat de unitatile descentralizate ale Ministerului Sanatatii din teritoriu. - biologici: FPL (fitoplancton) - componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate (exp/l), index saprob, biomasa (mg/l)- numai in caz de eutrofizare; mFB (microfitobentos) componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate (exp/m2), index saprob; MF (macrofite) componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate (exp/m2); ZB (zoobentos) - componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate (exp/m 2), index saprob, diversitate (indice diversitate), specii sensibile la impact antropic; P (fauna piscicola) - componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste; ZPL (zooplancton) - furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;

- ecotoxicologici: MG metale grele din HG 118/2002, precum si metalele grele din lista II, SP-MO - micropoluanti organici din HG118/2002, relevanti pentru biota (antracen, difenileteri brominati, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin). Analizele de ecotoxicologie se vor efectua in alte laboratoare si numai in sectiunile unde analizele vor dovedi prezenta in apa si/sau in sedimente fie a metalelor grele, fie a micropoluantilor organici substante prioritare/prioritar periculoase, in concentratii peste obiectivele/standardele de mediu, prevazute in HG 118/2002 si HG pentru completarea si modificarea HG 118/2002 . Pentru mediile de investigare materii in suspensie se vor monitoriza metalele grele (MG metale grele din HG 118/2002, precum si metalele grele din lista II) si formele de nutrienti (azot total si fosfor total) in sectiunile transfrontaliere de pe rauri (adresa nr. 1125/15.03.2002) cu frecventa stabilita pentru mediul de investigare apa. Sedimentele se vor monitoriza pe rauri numai in sectiunile TNMN (conform 1125/15.03.2002), parametrii si frecventa fiind aceeasi ca in cazul subsistemului lacuri. Frecventa de monitorizare depinde de regimul de variatie in timp a nivelurilor si debitelor caracteristice corpurilor de apa de suprafata si subterane. Pentru monitorizarea apelor din zonele vulnerabile se defineste un program special ZV. Fiecare sectiune/foraj de monitorizare situate in zone vulnerabile va avea acest program de monitorizare care va trebui a fi integrat cu celelalte programe de monitorizare reprezentativa pentru sectiunea /forajul analizat (S,O,I,R,CBSD,IC,P,IH,HS,CI si CAPM). Pentru fiecare sectiune/foraj se vor monitoriza toti parametrii ceruti de fiecare program, alegand frecventa cea mai ridicata. Parametrii si frecventele de monitorizare pentru corpurile de apa de suprafata (rauri, lacuri) si pentru corpurile de apa subterana se prezinta in Anexele 1-3