Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Poluarea mediului geologic cu nitrați

cauze, mecanisme specifice, măsuri de control
și protecție

Sef lucrari dr. Giuliano Tevi

Universitatea Ecologică din București
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Generalitati

Legislatia de Mediu a Uniunii Europene

Institutiile Europene de Mediu

Legislatia de Mediu din Romania

Institutiile de Mediu din Romania

Poluarea si Efectele ei asupra Mediului

Masuri de Protectia Mediului

Specificul activitatilor din agricultura si impactul asupra mediului
Ghidul bunelor practici in agricultura
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Dinamica nitraților este direct corelată cu componentele circuitului natural al apei:

Intrări = Ieşiri ± Stocări – la nivel global

”Componenta continentală” a circuitului:

Apa ajunsă la sol prin intermediul precipitaţiilor, generează următoarele procese:

• evaporare la suprafaţa solului şi revenirea în atmosferă;

• stocarea pe suprafaţa topografică sub formă de gheaţă, zăpadă sau apă lichidă

• curgere de suprafaţă – difuză sau organizată sub

căi de transport ale
formă de reţea hidrografică;
nitraților
• infiltrare în formaţiuni permeabile.
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Factori ce influențează circuitul apei/nitraților

Regimul termic al apelor

Variabilitatea intensităţii radiaţiei solare, modalitatea de transfer a energiei calorice şi dinamica
maselor de apă determină diferenţierea regimul termic al apelor de suprafaţă în raport cu cel al
apelor subterane.
Precipitaţiile atmosferice
Factorii principali care determină repartiţia precipitaţiilor sunt: poziţia faţă de oceane şi mări, direcţia
vânturilor dominante, relieful, gradul de împădurire.
Evaporarea – proces ce are loc fie la suprafaţa apei, fie la suprafaţa terenului, vegetaţiei, etc.
Vântul – este un factor ce influenţează direct procesul de evaporare, intensitatea acestuia creşte
direct proporţional cu creşterea vitezei vântului.
Solul – influenţează pe de-o parte procesul de evaporare, prin culoarea şi structura sa şi pe de altă
parte procesele de infiltrare şi scurgere de suprafaţă.
Relieful – creează condiţii deosebite în procesul de evaporare prin expunerea versanţilor, iar prin
pantă, controlează raportul infiltrare / scurgere de suprafaţă.
Prezenţa vegetaţiei – controlează evaporarea, în zonele lipsite de vegetaţie sau cu vegetaţie
redusă, evaporarea este mai scăzută. Un rol important îl are pierderea apei de către plante, care
prezintă valori caracteristice pentru tipuri de plante şi chiar pentru specii.
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Apa – resursă condiționat

regenerabilă
• statutul de resursă este
condiționat de starea de
calitate
Apa subterană – resursă
strategică
• rezerve semnificative
cantitativ;
• calitate superioară;
• vulnerabilitatea scăzută
în raport cu apa de
suprafață;
• costuri reduse de tratare
în vederea alimentării cu
apă potabilă
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Mediul geologic - sistem complex, situat la partea superioară a litosferei, limitat la zona în
care omul îşi desfăşoară activitatea. El este format din roci ce pot conţine apă subterană,
gaze şi resurse naturale neregenerabile. Calitatea mediului geologic este un factor ce
afectează în mod direct condiţiile de viaţă ale omului.
Acviferul - zona saturată cu apă a unei formaţiuni permeabile, prin care poate avea loc o
curgere semnificativă (conductivitatea hidraulică, K>0,1 m/zi) a curentului de apă.
Acvifere cu nivel liber (freatice) – obiectul poluării cu nitrați din surse agricole și
menajere
• adâncime mică;
• vulnerabilitate mai ridicată;
• probleme frecvente de poluare;
• imposibilitatea unui control eficient în cazul utilizării ca sursă de apă potabilă.
Acvifere sub presiune (de adâncime) – episoade de poluare datorate în general
lucrărilor de prospecțiune sau exploatare neadecvate
• situate la adâncimi medii și mari;
• protejate natural datorită contextului geologic;
• calitate bună a apelor;
• debite mari exploatabile
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți
Importanța înțelegerii noțiunii de bazin hidrografic
și de bazin hidrogeologic

Bazinul hidrografic este

determinat de morfologia Bazin hidrografic

suprafeței iar cel hidrogeologic de

particularitățile geologice ale
terenului

Toate procesele naturale sau

influențate antropic, care au loc la Bazin hidrogeologic
nivelul rețelei hidrografice sau a
apelor subterane sunt
condiționate de structura acestor După Scrădeanu D., Gheorghe A.
2 elemente

Raportarea tuturor proceselor de evaluare și a măsurilor de protecție și refacere a

calității mediului, la conceptul de bazin hidrografic și bazin hidrogeologic, este esențială
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Natura relației dintre apele de suprafață

și apele subterane
• variabilitate în timp și spațiu;
• infleunță directă asupra proceselor
de poluare;
• necesitatea unei eficiente cuantificări
și descrieri a acestor relații, în zonele
vulnerabile;
• influența pe care o are exploatarea
resurselor de apă de suprafață sau
subterane;
• influența pe care o are exploatarea
terenului
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Poluarea cu nitrați

Principalele probleme legate de poluarea cu nitrați/nutrienți, se referă la:

• afectarea calității apei subterane – ca resursă destinată alimentării cu apă
potabilă ;
• eutrofizarea apelor de suprafață - și drept consecință reducerea semnificariv a
calității acestor ape, cu influențe directe asupra fucționării ecosistemelor acvatice.

Surse specifice:
• punctiforme
• deșeuri industriale provenind în special din industria alimentară sau chimică;
• activități agricole – sector zootehnic
• difuze
• activități agricole – utilizarea fertilizanților chimici și a gunoiului de grajd
ca aport de nutrienți în cultura planterlor.
• ape uzate menajere/aglomerări urbane;
• deșeuri menajere/aglomerări urbane;
• depunerea oxizilor de azot din atmosferă
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Diminuarea până la înlăturarea definitivă a acestor poluanți din mediu acvatic,

depinde de:
• măsuri de sanitație;
• gestiune adecvată a deșeurilor;
• practici agricole conforme.
Studiile au evidențiat:
• 30% – 50% din azot este preluat Mijloace de
Mijloace de
de plante; reglemantare,
monitorizare,
• se apreciază că în condiții normale standarde, norme,
control, intervenție.
doar 2% din azot ar ajunge, prin adecvate.
levigare, în apa subterană;
În acord cu aceste date, următorii Fundamentare
factori influențează levigarea CERCETARE
excesiva a nutrienților:
• proporția de aplicare a azotului – s-a demonstrat ca valori medii de 0,5 kg/100 mp nu
conduc la levigare;
• sursa de azot – fertilizanții cu eliberare lentă reduc riscul de levigare;
• calendarul de aplicare – în perioada de toamnă târzie, plantele preiau o cantitate mai
mică de azot și riscul de apariție a levigării crește;
• specificul lucrărilor de irigare – irigarea intensă conduce la o levigare mai accentuată;
• textura solului – un sol nisipos va favoriza levigarea;
• vârsta solului – solurile tinere au o cantitate mai redusă de materie organică,
necesitând cantități mai mari de fertilizant și crescând în consecință riscul de levigare
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți
Calitatea corpurilor de apă subterană

142 corpuri de apă subterană delimitate pe criterii:

• geologice;
• hidrodinamice
• stare – cantitativă și calitativă.
Dintre acestea 17 corpuri de apă sunt transfrontaliere.

Pe baza datelor din 2006 – 2007 evaluările au evidențiat - 19 corpuri de apă au stare
calitativă slabă, 14 au doar local stare calitativă slabă și 2 au local stare cantitativă slabă.

În 2010 au fost evaluate din punct de vedere a calității 125 corpuri de apă suberană, prin
intermediul a 1631 puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni).
Rezultate:
• 102 corpuri de apă în stare chimică bună (81,6%);
• 21 corpuri de apă se află în stare chimică slabă (16,8%);
• 2 corpuri de apă se află în stare chimică locală slabă (1,6%).

Referitor la poluarea acviferelor freatice cu nitrați – s-au înregistrat depășiri ale

concentrației admise în 172 foraje (10,55% din total).

Majoritatea fântânilor monitorizate de către Direcțiile de Sănătate Publică Județene,

prezintă depășiri la aproape toată grupa de nutrienți. (”Sinteza calității apelor în România
în anul 2010” ANAR)
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

In anul 2010 cele mai mari concentraţii de nitrați s-au înregistrat în:

• bazinul hidrografic Mures în forajele de control al poluări amplasate

pe corpul de apă ROMU03;

• bazinul hidrografic Crisuri in 16 foraje ce aparţin de corpul

ROCR01;

• bazinul hidrografic Jiu în forajele ce aparţin corpului ROJI06, şi

anume cele de pe platforma industrială Isalniţa;

• bazinul hidrografic Olt în corpul de apă ROOT08 s-au înregistrat

depăşiri în 13 foraje;

• bazinul hidrografic Siret, corpul de apă ROSI03 in 28 de foraje

monitorizate.

Sursă ANAR, 2011

 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Corelare Zone vulnerabile la nitrați – Evaluarea vulnerabilității la poluare a acviferelor

Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați au fost stabilite pe baza condițiilor naturale

de sol, teren, climă și hidrogeologie referitoare la transferul nitraților către corpurile
de apă subterane și de suprafața și pe baza bilanțului de azot.

Au fost identificate trei tipuri de zone vulnerabile:

• Zone vulnerabile potențiale: conditiile de transfer al nitratilor către corpurile de

apă sunt favorabile, dar nu există un bilanț pozitiv al azotului la nivelul localitații și
concentrația de nitrați din apele subterane măsurată în reteaua ANAR este sub 50
mg/l.

• Zone vulnerabile cu surse actuale: condițiile de transfer al nitraților către corpurile

de apă sunt favorabile și exista un bilanț pozitiv al azotului la nivelul localitații.

• Zone vulnerabile din surse istorice: condițiile de transfer al nitraților către

corpurile de apă sunt favorabile, nu există un bilanț pozitiv al azotului la nivelul
localitații, în trecut au existat complexe zootehnice pe teritoriul localității și
concentrația de nitrați din apele subterane măsurată în rețeaua ANAR este peste 50
mg/l.
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Conceptul de ''vulnerabilitate la poluare a apelor subterane'' include totalitatea

factorilor naturali de risc ce pot determina fenomene de alterare a calităţii apelor
subterane.

Atât elementele caracteristice ale acviferului cât şi tipul acestuia determină

posibilităţile de acces al poluanţilor. Din acest punct de vedere se deosebesc două
situaţii generale:

• În cazul acviferului freatic, poluarea se produce prin infiltrarea directă de la

suprafaţa terenului până la suprafaţa piezometrică; timpul de transfer prin zona
vadoasă este dependent de natura şi grosimea acesteia şi poate varia de la
câteva zile la câţiva ani, după cum mediul respectiv are o porozitate interstiţială
sau fisurală. În zona vadoasă transferul se face pe verticală, iar în zona saturată
(în acviferul propriu-zis) transferul se face pe orizontală, urmând direcţia principală
de curgere.

• În cazul acviferului sub presiune, poluarea nu poate să apară decât prin

introducerea voită de deşeuri lichide sau prin crearea unor căi de comunicaţie
directă între acviferul freatic poluat şi acviferul captiv, reprezentate prin coloane de
foraj incorect cimentate, neetanşe sau alte lucrări incorecte (decopertări, lucrări
miniere în carieră, conducte îngropate, etc.).
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Exemplu:

Gradul de vulnerabilitate evaluat prin metoda DRASTIC

DRASTIC este un model semicantitativ, dezvoltat de US Environmental

Protection Agency în anii `80 în scopul evaluării potenţialului de poluare al acviferelor
(Aller et. al. 1987). Acest model include o serie de parametrii hidrogeologici variaţi, ai
căror caracteristici fizice pot afecta calitatea apelor subterane.

Aceşti parametrii sunt:

• Adâncimea nivelului hidrostatic (Depth to water table);

• Alimentarea acviferului (Recharge);
• Caracteristicile mediului acvifer (Aquifer Media);
• Carateristicile solului (Soil Media);
• Topografia zonei – panta (Topography);
• Caracteristicile zonei vadoase (Impact of the Vadose Zone);
• Conductivitatea hidraulică (Hydraulic Conductivity).

Xw – factor de multiplicare
Indice DRASTIC = DrDw + RrRw + ArAw + SrSw + TrTw + IrIw + CrCw
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Adâncimea nivelului hidrostatic Alimentarea acviferului

Adâncimea (m) Coeficient DRASTIC Adâncimea (mm/an) Coeficient DRASTIC

<5 10 0 – 50 1

5 – 10 8 50 – 100 3

10 – 15 6 100 – 175 6

15 – 20 4 175 – 250 8

> 20 1 > 250 9

Caracteristicile solului
Caracteristicile mediului acvifer
Tip Coeficient DRASTIC
Tip Coeficient DRASTIC
Strat subţire sau absent 10
Şist argilos 1–3
Pietriş 10
Rocă magmatică/metamorfică 2–5
Nisip 9
Rocă magmatică/metamorfică 3-5
alterată Turbă 8

Gresie şi calcar stratificat cu 5-9 Agregate argiloase, umplutură 7

intercalaţii argiloase Lut nisipos 6
Gresie masivă 4–9 Lut 5
Calcar masiv 4-9 Praf argilos 4
Nisip şi pietriş 4–9 Argilă nisipoasă 3
Bazalt 2 - 10 Sol organic, vegetal 2
Calcar carstificat 9 - 10 Argilă 1
 Topografia Zonei
Pantă (%) Coeficient DRASTIC
0-2 10
Conductivitatea hidraulică
2–6 9
Conductivitate (m/zi) Coeficient DRASTIC
6 – 12 5
12 – 18 3 <1 1

> 18 1 1–5 2

5 – 20 4
Caracteristicile zonei vadoase
Tip Coeficient DRASTIC 20 – 50 6

Strat impermeabil 1 50 - 100 8

Silt / argilă 2–6 > 100 10

Şist argilos 2-5 Factori de multiplicare DRASTIC
Calcar 2–7 Parametru Factor de multiplicare
Gresie 4–8
Adâncimea nivelului hidrostatic 5
Gresie şi calcar stratificat cu 4-8
intercalaţii argiloase Alimentarea acviferului 4

Nisip şi pietriş cu intercalaţii 4–8 Caracteristicile mediului acvifer 3

prăfoase şi argiloase
Caracteristicile solului 2
Rocă magmatică/metamorfică 2–8
Topografia zonei 1
Nisip şi pietriş 6–9
Caracteristicile zonei vadoase 5
Bazalt 2 – 10
Calcar carstificat 8 - 10 Conductivitatea hidraulică 3

Grade de vulnerabilitate a acviferului

Grade de vulnerabilitate funcţie
de valorile indicelui DRASTIC Scăzută Moderată Ridicată Foarte ridicată

Indice DRASTIC 1 – 100 101 – 140 141 – 200 > 200

 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Importanța delimitării adecvate a zonei de protecție în cazul captării de apă din

surse subterane freatice.

Utilizarea modelelor matematice pentru evaluarea curgerii subterane și a transportului

poluanților

MODEL MODEL
MEDIUL NATURAL
CONCEPTUAL MATEMATIC

Grad de
reprezentativitate
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

4000

3500
Zone de protecție pentru captarea un acvifer
3000
aluvionar în scopul alimentării cu apă potabilă a
unei comune
Ola

Vladuceni
ne

V. P
st

2500
i

lutii
Pietrari S1

2000
ei

P1
P2 S1
P1
P3 1500 mg/litru
as

P2 PECO
P3
tro

2000
Pi e

1400 mg/litru
1500
Priporu D.O.
V.

Dr
Vladesti P1 1300 mg/litru
P0 P2
P0 P3
P4P5P 6P7 PECO
1200 mg/litru

V. Plutiiii
S2 P4P5P6P7
1000 Ol V.
an Ol 1100 mg/litru
es an
i
lu

ti 1500 es
tu

ti D.O. 1000 mg/litru

te
es
Cr

Priporu
el

500 S3 900 mg/litru

V.

Io n

P0
800 mg/litru
lu i

P4
V.

P5 P6 P 7
S2 700 mg/litru

i
1000

u lu
500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 600 mg/litru

tet
res
Fig. 6a Zone de protectie sanitara propuse cu elementele fiecarui 500 mg/litru

C
V.
put al captarii 400 mg/litru

Legenda 300 mg/litru

500 S3
200 mg/litru
Cumpana apelor de suprafata 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
100 mg/litru
Limita zonei colinare Fig. 7. Dinamica poluantilor în acviferul freatic 0.04 mg/litru
din zona captarii Vladesti
P1 Putul de captare P1
Legenda
Sectiunea hidrogeologica S1 Zona de protectie sanitara cu regim sever
S1
Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie

Zona de protectie sanitara cu regim sever

Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie

pentru un put de captare

Zona de protectie sanitara cu regim sever

pentru un put de captare
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Atenuarea naturală monitorizată (ANM) – strategie de remediere a

calității mediului geologic

Presupune o serie de procese ce se desfăşoară “in situ” şi au drept rezultat reducerea

masei, toxicităţii, mobilităţii, volumului sau concentraţiei poluantului. Cel mai adesea
aceste procese sunt reprezentate de: biodegradare, dispersie, diluţie, sorbţie,
volatilizare, stabilizare chimică sau biologică, transformarea sau distrugerea poluantului.

Adoptarea unei decizii privind alegerea unei anume metode de remediere trebuie
să ţină seama de următoarele etape:
• identificarea tuturor poluanţilor prezenţi în zonă;
• evaluarea riscului pentru mediu şi populaţie luând în considerare toţi poluanţii;
• investigarea spectrului hidrodinamic al curgerii subterane;
• estimarea volumului poluanţilor din zonă;
• analiza proceselor fizice, chimice sau biochimice de degradare sau atenuare a
poluanţilor;
• calcularea duratei proceselor de remediere pentru toate metodele propuse;
• analiza cost-eficienţă pentru toate metodele propuse;
• investigarea reacţiei sociale pentru metodele propuse;
• alegerea şi aplicarea metodei de remediere potrivite.
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Măsuri specifice în vederea combaterii şi reducerii

poluării apelor subterane:

• Ecranarea prin
pereţi etanşi:
• Bariere permeabile
reactive;
• Izolarea hidraulică:
• Sisteme de drenaj
– Puţuri;
– Drenuri.
• Metode chimice şi
biologice
de tratare “in situ”.
 Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Zona nesaturată – zonă tampon între acvifer şi suprafaţa terenului

Capacitatea de autoepurare a zonei

nesaturate este de 4 – 5 ori mai mare decât
cea a acviferului. Pentru o granulometrie de
prafuri, nisipuri fine şi mijlocii, o particulă de
apă poluată biologic are nevoie de un
parcurs de 80 de metri în acvifer si de 16
metri in zona nesaturată. (Gheorghe, Al.,
Scrădeanu, D.)

Importanţa cunoaşterii proceselor de transfer a poluanţilor şi de autoepurare a

zonei nesaturare, este justificată de următoarele aspecte:
• detectarea poluanţilor în zona nesaturată se face în timp real (zile, săptămâni) în timp de
monitorizarea calităţii acviferelor, prin foraje de monitorizare se face la intervale mai mari de
timp (săptămâni, luni);
• vulnerabilitatea la poluare a acviferelor poate fi evaluată pe baza caracteristicilor
geologice şi hidrogeologice ale zonei nesaturate.
Va mulțumesc pentru atenție