Dr.ing.

Cornel FLOREA-GABRIAN

Analize privind sistemele de drenaj in agricultura Obiective si efecte Obiectivele sistemelor de drenaj in agricultura sunt de conserva calitatile terenului, de a creste productia de cereale, de a permite cultivarea diferitelor tipuri de cereale , de a permite cultivarea cerealelor mai multi ani; Aceste obiective se ating prin doua efecte directe si o serie de efecte indirecte si anume: prin reducerea cantitatii de apa din sol , inclusiv prin uscarea solului si reducerea posibilitatii de aparitie a zonelor de inmlastinire; asigurarea evacuarii tuturor apelor colectate de sistem in resursele de suprafata; Efectele directe depind de conditiile hidrologice, de proprietatile hidraulice ale solului si de caracteristicile fizice ale sistemului de drenaj. Efectele directe favorizeaza aparitia unor efecte indirecte, care sunt in strinsa legatura cu conditiile climatice, tipul de sol, tipul de cultura, practicile agricole si conditiile sociale, economice si mediu.Evaluarea efectelor indirecte este de aceea foarte dificila, dar nu este mai putin importanta decit evaluarea efectelor directe.

Efectele indirecte, care pot fi: fizice , chimice, biologice si/sau hidrologice pot avea intotdeauna efecte pozitive sau negative, si citeva dintre acestea pot fi: Efecte pozitive: indepartarea excesului de umiditate, cresterea aerarii solului, cresterea sau diminuarea productiei, o mai buna lucrabilitate a solului, cultivarea timpurie, reducerea pierderii apei din sol prin cresterea temporara a volumului de apa stocat in sol; Efecte negative ca urmare a eliminarii excesului de apa: descompunerea materiei organice,scufundari ale solului, cresterea potentialului de acidifiere a solului ca urmare a cresterii nivelului de sulfati, pierderi ecologice;- Negative effects owing to the drier soil conditions: decomposition of organic matter; soil subsidence; acidification of potential acid sulphate soils; increased risk of drought; ecological damage; Efecte indirecte privind transmiterea bolilor si daunatorilor ca urmare a eliminarii excesului de apa pot fi pozitive si negative, aceste efecte depinzind de conditiile ecologice; Efectele pozitive a evacuarii apei in emisar subt in ceea ce priveste indepartarea sarurilor sau a altor substante periculoase din sol; aportul la cresterea debitului de apa pe riuri; Efectele negative ale descarcarii apelor drenate in emisar constau in afectarea zonelor aval ca urmare a descarcarii de ape poluate sau cu continut de saruri, canalele de desecare si digurile impiedica accesul sau interfereaza cu elementele infrastructurii din zona;

 Multe dintre efectele indirecte sunt influentate de efectele directe, cum ar fi: Agricultura intensiva creste evapo-transpiratia si ca si consecinta se reduce debitul evacuat si aceasta are ca efecte crestera normei de irigare; Structurile de sol mai stabile cresc infiltrarea si drenajul subteran ducind la reducerea scurgerii apelor de ploaie pe suprafata terenului; Consideratiile prezentate anterior trebuie avute in vedere la dezvoltarea sistemelor de drenaj in agricultura.

Efectele drenajului pot fi categorisite in 10 grupe si anume: 1. Aerarea solului Primul scop al sistemului de drenaj este sa asigure drenarea terenurilor cu exces de umiditate aceasta avind ca efect imbunatatirea aerarii solului fapt ce favorizeaza cresterea productiei agricole; Reducerea cantitatii de apa din sol duce la cresterea continutului de Oxigen in zona radiculara si scaderea continutului de bioxid de carbon. Exista o legatura directa intre cantitatea de oxigen din sol si concentratia de de minerale continute in plante , daca oxigenul scade scade si concentratia de minerale; Continutul de oxigen redus din sol afecteaza rata de crestere a plantelor . Conditiile de aerare ale solului influenteaza disponibilitatea azotului pentru plante. O buna aerare se produce in solurile unde exista sisteme de drenaj deoarece in acestea se permite dezvoltarea extensiva a radacinilor plantelor si totodata sunt create conditii de mediu benefice pentru microorganismele din sol.

Umiditatea solului : Anumiti factori fac din drenaj o necesitate pentru productia agricola si anume :permeabilitatea, topografia , stratele restrictive geologice aflate pe profilul solului si perioadele cu exces de umiditate; Atunci cind solul este prea umed se produce compactarea lui fapt ce are ca efect scaderea coeficientului de permeabilitate. Drenajul indeparteaza excesul de umiditate din sol dar in acelasi timp face ca umiditatea din sol sa fie mult mai accesibila pentru plante.Acest paradox se produce ca urmare imbunatatirii conditiilor fizice ale solului avind efect adincirea sistemului radicular al plantelor si disponibilitatea apei in perioadele secetoase pentru acestea. Ultimele schimbari tehnologice in ceea ce priveste managementul apei au avut ca efect incorporarea in sistem a drenajului ,a restrictiilor privind drenarea si sub-irigarea pentru a se optimiza conditiile apei din sol pentru cresterea culturilor de plante.

Nutrientii/Pesticidele Agriculture este o sursa de poluare pentru toate riurile din Romania.Uneori apele de drenaj din agricultura contin nutrienti si chimicale in concentratii suficiente sa afecteze calitatea apelor de suprafata si mediul acvatic. Cerintele de calitate pentru apele de drenaj au in vedere transportul sedimentelor, salinitatea, chimicalele agricole, si nutrientii. Sedimentele transporta chimicalele agricole care sunt adsorbite de particulele de sol. Chimicalele agricole care nu sunt adsorbite de sol , cum ar fi azotul, se regasesc in apele de drenaj descarcate in rauri, contribuind astfel la eutrofizarea apelor de suprafata. Eutrofizarea este procesul prin care algele si organismele se dezvolta in exces datorita azotului, acesta dezvoltare ducind la scaderea oxigenului din apa avind ca efect afectarea ecosistemului acvatic.

Temperatura solului: Proprietatile termale ale solului determina calea prin care este distribuita caldura pe profilul de sol dupa ce a fost absorbita de pe suprafata lui; Se stie ca solurile nedrenate sunt mult mai reci si acest lucru afecteza cresterea plantelor; Incalzirea solului este mult mai rapida primavara dupa ce excesul de apa din sol a fost indepartat prin sistemul de drenaj.

Substantele toxice si bolile Drenajul ajuta la eliminarea bolilor provenite de la plante animale si om, beneficiul pentru plante fiind robustetea , sanatatea si productivitatea plantelor fapr ce duce la cresterea valorii economice. Drenajul ajuta la eliminarea apei stagnante, ape care favorizeaza cresterea tintarilor si a organismelor parazite care pot cauza boli. Este important sa evaluam trasabilitatea elementelor de pe profilul de sol atunci cind proiectam un sistem de drenaj deoarece acestea pot influenta major calitatea apelor de drenaj.

Eroziunea solului si Inundabilitatea : Imbunatatirea drenarii terenurilor agricole are atit impact pozitive cit si impact negativ asupra hidrologiei si calitatii apelor de suprafata. Infiltrarea rapida a apelor in teren duce la reducerea cantitatii de ape scurse de pe suprafata agricola fapt ce afecteaza regimului hidrologic . Acolo unde exista sisteme de drenaj s-a constatat ca se reduce regimul scurgerilor, scade aportul de apa si pierderile de sedimente sunt reduce comparativ cu terenurile agricole unde nu exista sistem de drenaj; Solurile bine drenate au capacitate sporita de retinere a apelor meteorice fapt ce duce la reducerea scurgerilor. Reducerea ratei de scurgere de la 29 la 65 % duce la reducerea pierderilor de sol datorate eroziunii apei de la circa 16 % la 65 %;

Terenurile agricole: Cresterea productiei de plante este cel mai mare cistig al unui sistem de drenaj. Obiectivele urmarite de fermieri prin realizarea sistemelor de drenaj sunt: minimizarea riscului, imbunatatirea eficientei si cresterea veniturilor. Importanta drenajului bun pentru productia de vegetale si cereale este recunoscuta de secole. Drenajul restictiv afecteaza cresterea plantelor si procesul metabolic legat de absorbtia ionilor si utilizarea eficienta a apei. Furnizarea apei : Apele de drenaj pot fi stocate in rezervoare si utilizate la adaparea animalelor din ferme; In perioada de primavara aportul de apa pentru apele de surpafata poate fi important pentru unele cursuri de apa;

Controlul salinitatii : Sistemul de drenaj joaca unrol important in ceea ce priveste cresterea nivelului freaticului datorita sistemelor de irigatii. Controlul salinitatii apelor de drenaj este foarte important deoarece aceste ape au impact negativ asupra calitatii raului receptor; Salinitatea se datoreaza apelor de irigatii deoarece acestea pot contine sute sau mii de mg/l saruri, iar aceste saruri ajung in sol si ele pot fi indepartate numai prin lesiere, iar drenajul este cheia desalinizarii solului si a controlului salinizarii. Descarcarile de ape sarate pot fi minimizate prin managementul corespunzator al apei de irigatii, prin reutilizarea apei de drenaj cind este posibil, amestecul cu ape de calitate buna pentru irigare cind este posibil.

VA MULTUMESC!