INFLUENŢA LUCRĂRILOR SOLULUI

ASUPRA ÎMBURUIENĂRII LA CULTURA DE

PORUMB
Cunoaşterea influenţei pe care o au lucrările neconvenţionale ale solului a preocupat şi
preocupă cercetătorii în domeniu, întrucât consecinţele acestor influenţe sunt de natură
agrotehnică, economică şi conservativă. Lucrările neconvenţionale ale solului reprezintă o
expresie generică utilizată pentru a defini diferite modalităţi de lucrare a solului. Introducerea
acestora a fost determinată de faptul că lucrarea intensă a solului pe lângă consecinţele
pozitive imediate, a generat diferite procese negative ale căror efecte remanente s-au acumulat
în timp conducând la accentuarea degradării solurilor în special în stratul arabil şi subarabil.
Noile sisteme de lucrare a solului caută alternative care să înlăture factorii de risc şi
consecinţele lor negative asupra agroecosistemelor agricole, pentru diferite zone pedoclimatice
şi condiţii locale concrete. Consecinţele pozitive aşteptate prin aplicarea sistemelor
neconvenţionale de lucrare a solului în comparaţie cu sistemul convenţional sunt diferite de la o
zonă pedoclimatică la alta. Astfel, în funcţie de procesul dominant de degradare, ne putem
referi la reducerea eroziunii solurilor (în special pe terenurile în pantă), la conservarea apei în
sol, la reducerea compactării solurilor, la stoparea declinului materiei organice humificate, a
degradării structurale şi prăfuirii solului etc. Sistemele de lucrare a solului au evoluat mult, în
ultimele decenii, atât în România cât şi pe plan mondial, evoluţie atât pe plan conceptual cât şi
al extensiei în practică a modalităţilor conservative de lucrare a solului. Sistemele de conservare
a solului în diferite zone şi ţări trebuie să aibă anumite caracteristici specifice în raport cu
particularităţile ecologice, 277 caracteristicile plantelor cultivate, astfel încât ele trebuiesc
aplicate în mod diferenţiat. Cercetarea efectului diferitelor variante de lucrări de conservare a
solului asupra îmburuienării culturilor contribuie la fundamentarea ştiinţifică a strategiilor de
dezvoltare a agriculturii şi evaluarea posibilităţilor de extrapolare în diverse zone pedoclimatice.
Cercetarea contribuie la precizarea condiţiilor în care progresul tehnic, apariţia de maşini şi
echipamente care fac posibilă înfiinţarea culturilor cu minim de lucrǎri ale solului, mijloacele
eficiente de control al buruienilor, economia de timp şi energie, ca şi productivitatea noilor
sisteme de lucrare a solului vin în sprijinul conservării terenurilor. MATERIAL SI METODĂ
Câmpul experimental a fost constituit dintr-o experienţă bifactorială de tipul AxB-R, diferenţiat
în funcţie de cultură. La cultura de porumb factorul A cu 4 graduări, iar factorul B cu 6 graduări
(tip experienţă 4x 6 x 3). Factorul A – Modul de lucrare a solului  a1. Sistemul convenţional în
care s-a lucrat cu plugul;  a2. Sistemul neconvenţional în care s-a lucrat cu cizel;  a3.
Sistemul neconvenţional în care s-a lucrat cu paraplow;  a4. Sistemul semănat direct în
mirişte. Factorul B – Erbicide Varianta şi produsul comercial Conţinutul în substanţa activă
erbicidă şi grupa chimică aparţinătoare Faza de administrare Doza de produs comercial l/ha b1.
Erbicidare totală (ET) – Roundup Glifosat din sare de izopropilamidă 360 g/l Postemergent 4 b2.
ET + Ceredin Super 40 Acid 2,4 D 300g/l + dicamba 100g/l Postemergent 1 b3.,Erbicidare
 preemergentă (EP),- Guardian Acetoclor 820g/l Preemergent 2 b4.,EP,+.Ceredin Super 40 Acid
2,4D 300g/l + dicamba 100g/l Postemergent 1 b5.,Erbicidare postemergentă, Ceredin Super 40
Acid 2,4D 300g/l + dicamba 100g/l Postemergent 1 b6.,Fără erbicide (Controlul buruienilor,prin
lucrările de bază ale solului) 278 Câmpul experimental este caracterizat din punct de vedere
pedologic prin sol de tipul aluviosol-calcaric pe pietrişuri cu textura luto-argiloasă în primii 40 de
cm şi argilo-lutoasă peste 60cm. Sub aspect morfologic solul identificat în câmpul experimental
are următoarea succesiune de orizonturi: Ap - A/C - Cka care asigură un volum edafic util de
peste 50 cm, volum stabilit cu ocazia descrieri profilului de sol. În volumul edafic util menţionat
rădăcinile ocupă primii 40 cm, fiind identificate doar sporadic în orizonturi de trecere de la 40-
52 cm şi lipsind la adâncimi de peste 52 cm. De menţionat este faptul că în primii 50 de cm nu
au fost identificate nici alte elemente, cum ar fi pietrişul sau orizonturile gleice ori cele
salinizate care să limiteze dezvoltarea sistemului radicular şi implicit creşterea şi dezvoltarea
plantelor care formează structura asolamentului. Activitatea biologică în solul descris din
câmpul experimantal este în limite normale fiind identificate cervotrocine şi coprolite în
orizontul fertil de pe adâncimea de 0 - 40 cm. Drenajul intern al solului este bun chiar dacă la 60
- 70 cm se înregistrează un plus de argilă, acesta nu determină procese de gleizare, presupunem
pe considerentul că prezenţa nisipului de 20% favorizează drenarea surplusului de apă. Gradul
de tasare al solului este în limite normale cu valori ale densităţii aparente cuprinse intre 1,20 –
1,30 g/cm3 . Calitatea solului exprimată sintetic în fişa de bonitare, corelată cu bonitarea
condiţiilor de relief şi resursele climatice asigură încadrarea solului din câmpul experimental în
clasa a II-a de calitate cu 73 puncte de bonitare, favorabilitate bună este asigurată pentru
cultura de porumb urmată de grâu şi soia. Solul influenţează atât producţia cât şi gradul de
îmburuienare, inclusiv cu speciile de Agropyron repens ( sin. Elymus repens) şi Cirsium arvese.
Factorii de influenţă ai solului rezultaţi din fişa de bonitare sunt rezerva de humus, mijlocie spre
mare, volumul edafic util mare şi adâncimea apei freatice care în cazul speciei Cirsium arvense
are chiar influenţă semnificativă. Condiţiile bonitate confirmă faptul că nu există factori atipici,
cum ar fi excesul de umiditate, inundabilitate, respctiv pseudogleizare care pot să influenţeze
îmburuienarea culturilor diferit în funcţie de condiţiile climatice ale anilor de studiu. Gradul de
îmburuienare s-a determinat cu rama metricã de 0,25 m², după metoda numerică. 279
REZULTATE OBŢINUTE Rezultatele privind îmburuienarea culturii de porumb şi producţia de
porumb confirmă influenţa lucrărilor solului şi a erbicidelor în mod direct în funcţie de varianta
folosită (Tabel 1). Analiza gradului de îmburuienare confirmă o îmburuienare diversă constituită
dintr-un număr de 20 de specii de buruieni aparţinând la 4 grupe monocotiledonate anuale şi
perene, dicotiledonate anuale şi perene. O primă analiză a datelor înregistrate pivind numărul
de buruieni pe m 2 pune în evidenţă faptul că sistemul de lucrare a solului cu arătură este în
măsură să reducă gradul de îmburuienare comparativ cu celelalte sisteme practicate în
experiment. Lucrările efectuate cu cizelul si cu paraplow determină o creştere a îmburuienării
comparativ cu martorul prelucrat prin arătură cu 31% la cizel şi 22% la paraplow. Semănatul
direct în mirişte contribuie la o creştere a îmburuienării cu 48% faţă de varianta cu arătură şi cu
17% faţă de variantele lucrate cu cizel si paraplow. Având în vedere numărul mare de buruieni
pe m2 încă din faza tânără de vegetaţie a porumbului apreciem că nici unul dintre cele 4
 sisteme de lucrare a solului nu este în măsură să rezolve problema buruienilor în cultura de
porumb pe soluri cu însuşiri asemănătoare celor din experiment şi condiţii climatice de ani
normali. Dacă în prima fază am extimat doar numărul de buruieni pe m2 în etapele următoare
vor apărea şi au apărut şi alte buruieni, iar cele existente în faza determinării s-au dezvoltat
foarte bine ajungând până în faza în care practic am compromis cultura din punct de vedere
economic. Un al II- lea element semnificativ în ceea ce priveşte îmburuienarea după numărul
total de buruieni pe m2 îl reprezintă compoziţia floristică a speciilor de buruieni din care rezultă
ponderea buruienilor dicotiledonate comparativ cu cele monocotiledonate, în toate modurile
de lucrare a solului cu diferenţe între acestea, astfel în varianta cu arătură speciile
dicotiledonate în număr de 59 reprezintă 184,37% faţă de 32 specii în varianta cu arătură, în
varianta lucrată cu cizelul dicotiledonatele au o pondere de 164,44% faţă de monocotiledonate
în varianta cu paraplow ponderea este de 177,50% faţă de monocotiledonate. La varianta cu
semănat direct ponderea dicotiledonatelor este de 159,61%. Un al III-lea element semnificativ îl
constituie ponderea mare a buruienilor anuale comparativ cu cele perene la toate variantele de
lucrare a 280 solului, astfel buruienile anuale sunt de 3 - 4 ori mai multe pe uniateta de
suprafaţă comparativ cu cele perene. Întrucât în cercetare am urmărit relaţia dintre două
buruieni perene, Agropyron repens şi Cirsium arvense cu modul de lucrare a solului remarcăm
un prim aspect faptul că faţă de varianta martor cu arătură la celelalte 3 sisteme de lucrare
numărul exemplarelor de Agropyron repens a fost mai mare cu 3 până la 5 bucăţi, iar la Cirsium
arvense cu 3 exemplare. În ceea ce priveşte ponderea celor 2 specii de buruieni, pir şi pălămidă,
nu apar diferenţe semnificative între sistemele neconvenţionale de lucrare a solului şi semanat
direct, cu o singură observaţie, paraplow controlează mai bine prezenţa primului comparativ cu
cizelul fără a fi identificate diferenţe în ceea ce priveşte specia de Cirsium arvense, explicaţia
celor afirmate rezultă din faptul că paraplow la fel ca şi plugul taie o parte din sistemul radicular
la pir determinându-i prin aceasta vigoarea şi posibilitatea de a porni în vegetaţie cât mai
timpuriu. La intervalul de 15 zile de la răsărirea culturii de porumb în varianta în care nu s-a
practicat nici o lucrare de întreţinere şi nu s-a folosit nici un erbicid, numărul total de buruieni
pe m2 era de 91 la varianta arată, de 104 în varianta lucrată cu cizelul, de 111 în varianta
lucrată cu paraplow, şi de 135 în varianta cu semănat direct (Tabelul 2). Rezultatele înregistrate
pe parcelele experimentale la care s-au folosit cele 6 sisteme diferite confirmă atât influenţa
fiecărui erbicid cât şi interacţiunea acestora cu modul de lucrare a solului prin arătură.
Influenţele identificate de noi prin numărul diferit de buruieni pe m2 în funcţie de tratamente,
raportul dintre diferitele specii cât şi numărul de specii înregistrate sunt prezente în tabelul 3.
Analiza datelor menţionate confirmă o îmburuienare maximă în varianta 6 fără erbicide la care
controlul îmburuienării s-a bazat doar pe efectul de lucrare a solului. Îmburuienarea minimă a
fost identificată în varianta 2 în care numărul de buruieni a fost de 23 buruieni/m2 , urmat de
varianta 4 în care numărul de buruieni pe m2 a fost de 26. Varianta cu îmburuienare
intermediară de 37 buruieni pe m2 au fost înregistrate în variantele b1 si b4. Dacă considerăm
varianta 6 fără erbicide, ca martor, prin erbicidarea preemergentă cu Guardian (2 l/ha) b3 şi
erbicidare postemergentă pe mirişte cu Roundup (4 l/ha) îmburuienarea se reduce cu 65,75% în
condiţiile unei compoziţii floristice asemănătoare cu cea identificată în câmpul experimental.
 281 Complectarea erbicidării totale cu o erbicidare postemergentă cu Ceradin Super 40 în doză
de 1 l/ha (b2) reduce îmburuienarea cu 78,71%, efectul erbicidării postemergente fiind de
12,96%. Tabelul Frecvenţa speciilor de buruieni prezente în cultura de porumb la 15 zile de la
răsărire în relaţie cu sistemul de lucrare a solului Sistemul de lucrare a solului Specia a1, (cu
plug) a2 (cu cizel) a3 ,(cu paraplow) a4, (semănat direct) 1.,Echinochloa crusgalli 15 20 18 18 2.
Setaria glauca 7 9 8 12 3. Setaria viridis 3 5 5 10 4.,Agropyron repens 7 11 9 12 5..Amaranthus
retroflexus 8 4 4 7 6.,Chenopodium album 3 2 2 1 7.,Galinsoga parviflora 1 1 - 1 8.,Hibiscus
trionum 5 8 7 5 9.,Sinapis arvensis 6 8 7 9 10.,Stelaria media 11 8 6 12 11.,Santhium strumarium
11 9 7 8 12.,Poligonum persicaria 1 4 5 7 13.,Atriplex patula 1 4 6 2 14.Chenopodium hybridum
1 8 10 8 15.,Polygonum lapatifolium 1 3 5 9 16.,Cirsium arvense 9 11 11 11 17.,Sonchus arvensis
1 1 1 1 18.,Convolvulus arvensis - 1 - - 19.,Symphytum officinale - 2 - - 20.,Rubus caesius - - - 1
21.,Mono. Anuale 25 34 31 40 22.,Mono. Perene 7 11 9 12 23.,Dico. Anuale 49 59 59 69
24.,Dico. Perene 10 15 12 14 25.,Nr.total: buruieni/mp 91 119 111 135 % 100 130,76 121,97
148,35 282 Tabelul 2 Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra îmburuienării culturii de
porumb în funcţie de sistemul de lucrare a solului (2009) Sistemul de lucrare al solului Nr. total
de buruieni buc/mp, din care: monocotile donate, din care: perene anuale dicotiledonate, din
care: perene anuale a1:plug 91 32 7 25 59 10 49 a2:cizel 104 45 11 34 74 15 59 a3:paraplow 111
40 9 31 71 12 59 a4:semanat direct 135 52 12 40 83 14 69 Acelaşi efect benefic de reducere a
îmburuienării îl are erbicidarea postemergentă cu Ceradin şi în varianta erbicidată cu Guardian
preemergent, dar în aceste condiţii efectul Ceradinului este de doar 10,18%. În ceea ce priveşte
efectul erbicidării totale Roundup comparativ cu efectul erbicidării preemergente cu Guardian
gradul de combatere este acelaşi, cel putin în ceea ce priveşte numărul total de buruieni pe m2
determinat la 15 zile după tratament. Dacă admitem reducerea îmburienării la toate variantele
la care s-a folosit erbicide comparativ cu efectul lucrării solului se poate afirma că arătura ca
lucrare de bază nu este în măsură să asigure controlul îmburuienării, alternetivele fiind fie
tratamente preemergente care asigură controlul buruienilor monocotiledonate perene şi chiar
anuale, complectat cu tratamente postemergente pentru controlul buruienilor dicotiledonate.
În ceea ce priveşte cele două specii, Agropyron repens şi Cirsium arvense urmărite în mod
special, soluţia combaterii o constituie erbicidarea totală cu Roundup şi chiar preemergentă cu
Guardian. Specia Cirsium arvense este mai greu de controlat, ea fiind identificată în număr mai
mare în toate variantele cu tratamente, fie preemergente, preemergente şi postemergente, sau
numai postemergente. Sistemul de erbicidare a influenţat atât numărul de specii cât şi raportul
dintre diferitele grupe de buruieni (Tabelul 4). Numărul maxim de specii 11, a fost în varianta
fără erbicidare, iar numărul minim în varianta a 4-a, în care tratamentul a fost preemergent şi
postemergent. În ceea ce priveşte raportul între monocotiledonate şi dicotiledonate acesta este
în favoarea dicotiledonatelor în varianta b1, b3, b6 în care s-au făcut numai tratamente
preemergente, ori nu s-a facut nici un tratament. În variantele în care s-a făcut numai
tratamente postemergente b5 dicotiledonatele s-au redus semnificativ deoarece şi în varianta
în care pe 283 agrofondul cu erbicidare totală cu Roundup în primăvară s-a folosit erbicidul
Ceradin Super (1 l/ha ). Tabelul 3 Influenţa sistemului de erbicidare asupra îmburuienării la
cultura de porumb în varianta a1 lucrat cu plugul Sistemul de erbicidare Nr. crt. Specia b1 b2 b3
b4 b5 b6 1 Echinochloa crus- galli 11 11 7 7 14 16 2 Setaria glauca 5 6 4 5 7 10 3 Setaria viridis - -
- 3 4 6 4 Agropyron repens - - 2 2 7 9 5 Amaranthus retroflexus 6 2 5 2 2 10 6 Chenopodium
album 3 - 3 - - 3 7 Galinsoga parviflora 1 - 1 - - 3 8 Hibiscus trionum 2 - 2 3 2 5 9 Sinapis arvensis
2 - 2 - - 6 10 Stelaria media 3 2 3 2 3 12 11 Santhium strumarium - - - - 3 11 12 Poligonum
persicaria - - 1 - - - 13 Atriplex patula - - 1 - - - 14 Chenopodium hybridum - - 1 - - - 15 Polygonum
lapatifolium - - 1 - - - 16 Cirsium arvense 3 2 3 2 2 9 17 Sonchus arvensis 1 - 1 - - 3 18
Convolvulus arvensis - - - - - 3 19 Symphytum officinale - - - - - 1 20 Rubus caesius - - - - - 1 21
Monocotiledonate anuale 16 17 11 15 25 32 22 Monocotiledonate perene - - 2 2 7 9 23
Dicotiledonate anuale 17 4 20 7 10 50 24 Dicotiledonate perene 4 2 4 2 2 17 25 Nr. total:
buruieni/mp 37 23 37 26 44 108 % 34,25 21,29 34,25 24,07 40,74 100 Tabelul 4 Influenţa
sistemului de erbicidare asupra compoziţiei floristice la cultura de porumb pe agrofond arat
Sistemul de erbicidare Nr. specii Nr. total de buruieni buc/mp, din care: Monocoti -ledonate,
din care: perene anuale Dicotiledonate, din care: perene anuale b1 10 37 16 - 16 21 4 17 b2 5
23 17 - 17 6 2 4 b3 15 37 13 2 11 24 4 20 b4 8 26 17 2 15 9 2 7 b5 9 44 32 7 25 12 2 10 b6 11 108
41 9 32 67 17 50 284 Gradul de îmburuienare determinat pe parcelele lucrate cu cizelul cu
diferenţiere a tratamentelor cu erbicide este diferit fiind maxim în variant a 6-a cu 105 buruieni
pe m2 şi minim în variant a 4-a cu 32 buruieni pe m2 (Tabel 5). Tabelul 5 Influenţa sistemului de
erbicidare asupra îmburuienării la cultura de porumb în varianta a2 lucrat cu cizel Sistemul de
erbicidare Nr. crt. Specia b1 b2 b3 b4 b5 b6 1 Echinochloa crus- galli 11 16 10 9 19 20 2 Setaria
glauca 5 8 6 6 9 9 3 Setaria viridis - - - - 6 6 4 Agropyron repens - - 4 4 10 10 5 Amaranthus
retroflexus 3 - 4 - - 6 6 Chenopodium album 1 - 1 - - 2 7 Galinsoga parviflora - - - - - 1 8 Hibiscus
trionum 6 2 3 1 1 7 9 Sinapis arvensis 6 - 3 - - 8 10 Stelaria media 5 6 4 4 3 8 11 Santhium
strumarium 5 6 4 3 4 9 12 Poligonum persicaria - - - - - 1 13 Atriplex patula 1 - 1 - - 1 14
Chenopodium hybridum 4 5 4 3 2 7 15 Polygonum lapatifolium 1 1 1 1 1 1 16 Cirsium arvense 4
- 3 - 5 6 17 Sonchus arvensis 1 1 1 1 1 1 18 Convolvulus arvensis - - 1 - - 1 19 Symphytum
officinale - - 1 - - - 20 Rubus caesius - - - - - 1 21 Monocotiledonate anuale 16 24 16 15 34 35 22
Monocotiledonate perene - - 4 4 10 10 23 Dicotiledonate anuale 32 20 25 12 11 51 24
Dicotiledonate perene 5 1 6 1 6 9 25 Nr. total: buruieni/mp 53 45 51 32 61 105 26 % 50,47
42,85 48,57 30,47 58,09 100 Comparând cu gradul de îmburuienare rezultă că cea mai bună
variantă este varianta a 4-a la care gradul de combatere este de 69,53% rămânând în teren doar
30,47% de buruieni. Cel mai slab efect se înregistrează la varianta numai cu erbicidare
postemergentă la care combaterea este de 41,91% rămânând pe teren 58,09% buruieni.
Combaterea redusă în această variantă se datorează proporţiei mari a buruienilor
monocotiledonate comparativ cu cele dicotiledonate, din totalul buruienilor de 61 pe m2 , 44
sunt buruieni monocotiledonate, ceea ce reprezintă 72,13%. 285 Sistemul de erbicidare
influenţează şi compoziţia floristică chiar dacă lucrarea de bază a fost realizată folosind cizelul.
Diferenţierea apare atât la numărul de specii care este maxim în varianta neerbicidată de 19 şi
minim în variant a 2-a cu 8 specii (Tabel 6). Şi în cadrul variantei lucrate cu cizelul dominante
sunt buruienile dicotiledonate în variant b6, b3 şi b1, respective monocotiledonate în varianta
b2, b4 şi b5. Tabelul 6 Influenţa sistemului de erbicidare asupra compoziţiei floristice la cultura
de porumb pe agrofond lucrat cu cizelul Sistemul de erbicidare Nr. specii Nr. total de buruieni
buc/mp, din care: Monocoti -ledonate, din care: perene anuale Dicotiledonate, din care: perene
anuale b1 13 53 16 - 16 37 5 32 b2 8 45 24 - 24 21 1 20 b3 16 51 20 4 16 31 6 25 b4 9 32 19 4 15
13 1 12 b5 11 61 44 10 34 17 6 11 b6 19 105 45 10 35 60 9 51 Gradul de îmburuienare
identificat pe parcela lucrată cu paraplow şi diferitele sisteme de erbicidare este valabil atât ca
numărul de specii cât şi ca număr de buruieni pe m2 (Tabelul 7). În ceea ce priveşte numărul de
specii se menţin în general speciile identificate şi în celelalte parcele iar numărul este în limitele
de variaţie atribuite efectelor directe şi indirecte ale sistemului de lucrare. Structura gradului de
îmburuienare raportat la monocotiledonate şi dicotiledonate este în favoarea dicotiledonatelor
şi în deosebi a dicotiledonatelor anuale. Gradul de îmburuienare şi structura îmburuienării sunt
elemente care constituie baza sistemului de combatere a buruienilor şi a modalităţilor de
alegere între erbicidarea preemergentă şi postemergentă sau combinaţia celor două. Răspunsul
la această problemă tehnică este dat şi de eficienţa economică care va fi calculată în final
pentru fiecare sistem de combatere utilizat. Considerând varianta a 6-a în care nu s-a făcut nici
un tratament cu erbicide ca şi variantă martor, în toate celelalte 5 sisteme de combatere gradul
de îmburuienare este mai redus, aceasta constituind şi în cazul variantei lucrate cu paraplow un
element care confirmă că orice lucrare a 286 solului are o influenţă asupra îmburuienării
îndeosebi atunci când lucrările solului se complectează cu modalităţile chimice de combatere.
Numărul de buruieni identificat pe teren în varinatele cu tratamente este maxim în varianta a 5-
a în care tratamentul a fost numai postemergent cu Ceredin 1 l/ha. Numărul mare de buruieni
se motivează prin lipsa de combatere a speciilor monocotiledonate care practic în această
variantă sunt egale ca număr cu cele dicotiledonate şi faptul că Ceredinul nu a controlat în
totalitate toate speciile, spre exemplu cum ar fi Xanthium strumarium, Poligonum persicaria şi
Atriplex patula fiind identificate în număr relativ mare ca participare la îmburuienarea pe m2 .
Cel mai mic număr de buruieni a fost identificat în varianta a 4-a în care s-a folosit preemergent
Guardian în doză de 2 l/ha şi postemergent Ceredinul în doză de 1 l/ha. Numărul practic egal de
buruieni pe m2 afost identificat în variantele 2 şi 3. Raportat la speciile de Agropyron repens şi
Cirsium arvense tratamentele diferenţiate confirmă efectul asupra reducerii numărului de
exemplare pe m2 la cele 2 specii de la 11 până la 1-2 exemplare în cazul speciei Agropyron
repens şi de la 10 până la 3-4 exemplare pe m2 la Cirsium arvense. Şi în cazul prelucrării solului
cu paraplow se constată faptul că erbicidarea totală cu Roundup nu reduce în totalitate cele 2
specii. Faptul că cele 2 specii rămân încă pe teren chiar într-un număr de bucăţi mai redus se
explică şi prin poziţionarea sistemului radicular mai profund în sol şi faptul că nu se întoarce
brazda sistemul radicular nu este supus şi altor factori de stres cum ar fi îngheţul din timpul
iernii şi căldura din timpul verii. Sistemul de erbicidare în varianta în care solul a fost lucrat cu
paraplow a influenţat în măsură mai mică numărul de buruieni pe m2 (Tabelul 7), cu excepţia
variantei a 5-a în care unele specii dicotiledonate, spre exemplu cum ar fi Galingoga parviflora,
Amaranthus retroflexus, Chenopodium album şi Sinapis arvensis nu au mai fost identificate.
Explicaţia reducerii numărului de specii la 12 o atribuim faptului că la speciile menţionate ca
lipsind din experienţă seminţele sunt foarte mici cu tegument tare şi probabil au anumite
particularităţi în ceea ce priveşte germinaţia. Raportul între buruienile monocotiledonate şi
dicotiledonate este în favoarea celor din urmă, în toate variantele chiar şi în varianta fără
 tratamente. 287 Din analiza datelor prezentate în sinteză în tabelul 8 se poate afirma
favorabilitate mai bună pentru îmburuienare cu specii dicotiledonate comparativ cu speciile
monocotiledonate. Tabelul 7 Influenţa sistemului de erbicidare asupra îmburuienării la cultura
de porumb în varianta a3 lucrat cu paraplow Sistemul de erbicidare Nr. crt. Specia b1 b2 b3 b4
b5 b6 1 Echinochloa crusgalli 12 13 8 7 16 16 2 Setaria glauca 4 3 2 3 6 7 3 Setaria viridis - 2 - 1 4
4 4 Agropyron repens 2 1 3 3 7 11 5 Amaranthus retroflexus 4 1 3 - - 4 6 Chenopodium album 2
- 2 - - 3 7 Galinsoga parviflora - - - - - 1 8 Hibiscus trionum 3 2 3 1 2 6 9 Sinapis arvensis 3 1 3 1 -
7 10 Stelaria media 3 3 2 2 3 5 11 Santhium strumarium 4 3 4 3 5 7 12 Poligonum persicaria 2 2
2 3 4 4 13 Atriplex patula 5 4 4 3 4 5 14 Chenopodium hybridum 6 4 5 3 3 8 15 Polygonum
lapatifolium 3 3 2 2 3 5 16 Cirsium arvense 4 3 5 4 4 10 17 Sonchus arvensis - - - - - 1 18
Convolvulus arvensis - - - - - 1 19 Symphytum officinale - - - 1 - - 20 Rubus caesius - - - - - 1 21
Monocotiledonate anuale 16 18 10 11 26 27 22 Monocotiledonate perene 2 1 3 3 7 11 23
Dicotiledonate anuale 35 25 30 18 24 55 24 Dicotiledonate perene 4 3 5 5 4 13 25 Nr. total de
buruieni/mp 57 45 48 37 61 106 26 % 53,77 42,45 45,28 34,90 57,54 100 288 Tabelul 8
Influenţa sistemului de erbicidare asupra compoziţiei floristice la cultura de porumb pe
agrofond lucrat cu paraplow Sistemul de erbicidare Nr. specii Nr. total de buruieni buc/mp, din
care: Monocoti -ledonate, din care: perene anuale Dicotiledonate, din care: perene anuale b1
14 57 18 2 16 39 4 35 b2 14 45 19 1 18 26 3 23 b3 14 48 13 3 10 35 5 30 b4 14 37 14 3 11 23 5
18 b5 12 61 23 7 26 28 4 24 b6 19 106 38 11 27 68 13 55 Gradul de îmburuienare în varianta cu
semănat direct (tabelul 9) se menţine cel mai ridicat din toate parcelele experimentale cu o
pondere însemnată a buruienilor monocotiledonate anuale şi a buruienilor dicotiledonate
anuale. Tratamentele au influenţat şi în aceste parcele gradul de îmburuienare. Îmburuienarea
maximă este în varianta b6 în care au fost identificate cu un număr de 128 buruieni pe m2 .
Comparativ cu valoarea minimă de 57 de buruieni pe m2 . Gradul de combatere a fost cuprins
între 46,1 – 55,47% în variantele în care s-a erbicidat total cu Roundup respectiv pe vegetaţie cu
Ceredin 1 l/ha. Aportul Ceredinului este de 9,37% aceasta în condiţiile în care dominante sunt
buruienile dicotiledonate anuale. La erbicidarea preemergentă cu Guardian şi postemergentă
cu Ceredin gradul de combatere este de 42,19 – 54,69% fiind mai mic comparativ cu varianta în
care s-a folosit Roundup. Aportul Ceredinului în această variantă în care preemergent s-a folosit
Guardian a fost de 12,50%. Din analiza acestor date rezultă că atunci când folosim erbicidare
preemergentă este preferabil Roundup în detrimentul Guardianului, gradul de combatere fiind
la primul de 46,1%, iar la al II-lea de 42,19%. Ceredinul este mai eficient în varianta în care am
folosit Guardian, probabil rămânând mai multe buruieni dicotiledonate, eficienţa este mai
bună. Ceredinul folosit singur în varianta b5 realizează o combatere de 44,54% ceea ce este sub
limita erbicidării totale cu Roundup. 289 Tabelul 9 Influenţa sistemului de erbicidare asupra
îmburuienării la cultura de porumb în varianta cu semănat direct Sistemul de erbicidare Nr. crt.
Specia b1 b2 b3 b4 b5 b6 1 Echinochloa crus- galli 7 6 9 9 10 16 2 Setaria glauca 6 5 5 5 8 12 3
Setaria viridis 5 5 4 5 7 10 4 Agropyron repens 2 2 3 4 11 12 5 Amaranthus retroflexus 3 1 4 - - 7
6 Chenopodium album - - - - - 1 7 Galinsoga parviflora 1 1 1 1 1 1 8 Hibiscus trionum 4 4 5 5 9 6
9 Sinapis arvensis 6 4 8 3 7 7 10 Stelaria media 6 6 7 7 4 12 11 Santhium strumarium 6 6 5 5 2 8
12 Poligonum persicaria 6 6 5 4 5 7 13 Atriplex patula 1 - 1 - - - 14 Chenopodium hybridum 7 4 6
3 3 7 15 Polygonum lapatifolium 7 5 6 4 1 8 16 Cirsium arvense 4 2 5 3 3 12 17 Sonchus arvensis
- - - - - 1 18 Convolvulus arvensis - - - - - - 19 Symphytum officinale - - - - - - 20 Rubus caesius - - -
- - 1 21 Mono. Anuale 18 16 18 19 25 38 22 Mono. Perene 2 2 3 4 11 12 23 Dico.anuale 45 37 48
32 32 64 24 Dico. Perene 4 2 5 3 3 14 25 Nr.total: buruieni/mp 69 57 74 58 71 128 % 53,9 44,53
57,81 45,31 55,46 100 Sistemul de erbicidare a influenţat şi numărul de specii (Tabelul 10), care
a rămas maxim în varianta 6 şi minim în variantele 4 şi 5. Raportul între buruienile anuale şi
perene este net în favoarea speciilor perene indiferent de tratamentul folosit. Tabelul 10
Influenţa sistemului de erbicidare asupra compoziţiei floristice la cultura de porumb pe
agrofond semănat direct Sistemul de erbicidare Nr. specii Nr. total de buruieni buc/mp, din
care: Monocoti -ledonate, din care: perene anuale Dicotiledonate, din care: perene anuale b1
15 69 20 2 18 49 4 45 b2 14 57 18 2 16 39 2 37 b3 15 74 21 3 18 53 5 48 b4 13 58 23 4 19 35 3
32 b5 13 71 36 11 25 35 3 32 b6 17 128 50 12 38 78 14 64 290 Analiza rezultatelor de producţie
pune în evidenţă recolte cu limite cuprinse între 4355 – 6356 kg/ ha porumb boabe indiferent
de sistemul de lucrare a solului (Tabelul 11). Tabelul 11 Influneţa lucrărilor solului asupra
productiei de porumb Varianta Kg /ha % Diferenţa Semnificaţia diferenţelor a1 6356,67 100 Mt.
Mt. a2 5082,40 80 -1274,27 000 a3 5372,67 84,5 -984,00 000 a4 4355,33 68,5 -2001,33 000 DL (
p 5%) 15,54 DL (p 1%) 23,54 DL.(p 0,1%) 37,82 Comparând producţiile constatăm valoarea
maximă de 6356 kg/ ha în sistemul de lucrare a1, teren lucrat cu plugul şi realizat arătură la
adâncimea de 28 – 30 cm. Explicaţia o atribuim efectelor pozitive pe care le-a avut arătura
asupra conservării apei în sol, reducerii gradului de îmburuienare şi favorizării activităţii
microorganismelor prin încălzirea mai bună a solului în prima parte a perioadei de vegetaţie
fiind favorizat prin aceasta pornirea în vegetaţie mai bună în varianta prelucrată prin arătură
comparativ cu celelalte variante. Startul mai bun al plantelor de porumb din primăvară s-a
menţinut pe întreg parcursul perioadei de vegetaţie, plantele din această variant formând
primele organe de inmulţire (panicul şi mătasea), iar la maturitate conţinutul de umiditate a
fost cel mai scăzut la producţia din această variantă. Sistemele de lucrare a solului cu cizelul (a2)
şi paraplow (a3) au înregistrat producţii doar de 80 – 84% din valoarea variantei martor cu
arătură. Diferenţa de 20% în minus la varianta lucrată cu cizelul şi de 16% în varianta lucrată cu
paraplow o atribuim în primul rând gradului de îmburuienare mai mare la cele două moduri de
lucrare a solului. La aceasta se adaugă şi interacţiunea mai putin favorabilă cu fertilizanti
respectiv cu reducerea gradului de compactare a solului, comparativ cu terenul pe care solul a
fost mobilizat prin arătură. În varianta a 4-a (a4) se realizează doar 68% din producţia variantei
martor cu arătură, ceea ce pune sub semnul întrebării eficienţa economică a acestui mod de
lucrare a solului pentru cultura de porumb în condiţiile de la Cluj-Napoca. 291 În sinteză
considerând sistemul de lucare al solului prin arătură cu varianta martor, celelalte trei sisteme
a2, a3şi a4 realizează producţii cu limite cuprinse între 4355 şi 5082 kg /ha, cu diferenţe foarte
semnificative negative, cu limite între 984 şi 1274 la paraplow şi cizel, respective 2001 kg /ha în
varianta cu semănat direct. După analiza economică vom preciza care dintre cele trei variante
vor fi reţinute pentru extensie în funcţie de profitul realizat la unitatea de suprafaţă, întrucât
consumurile de energie sunt mai reduse la cele trei moduri de lucrare a solului. Sistemul de
erbicidare care a avut conceptual variante de erbicidare preemergente, preemergente
 combinate cu postemergente şi erbicidare numai postemergentă a confirmat control diferit
asupra îmburuienării cu efecte şi asupra producţiei de porumb (Tabelul 12). Indiferent de
sitemele de erbicidare nivelul recolei de porumb a fost situat între 4725-5843 kg/ ha,
considerând varianta erbicidare pe miriştea de grâu din anul anterior cultivării porumbului cu
Roundup 4 l/ ha, variantă martor, la o singură variantă b5 se înregistrează doar 93% din
producţia variantei martor. La varianta a 2-a Roundup 4l /ha şi Ceredin 1l/ ha se înregistrează
un spor de 12% la producţia de porumb. Diferenţa de producţie o atribuim efectului pe care
Ceredinul la avut asupra buruienilor dicotiledonate plusul de recoltă fiind semnificativ pozitiv.
Folosirea erbicidului Guardian 2l /ha administrat preemergent în anul de cultură al porumbului
aduce un spor de 1% comparativ cu erbicidarea pe vegetaţie cu Roundup în anul anterior de
cultură. În alternativa lipsei resursei financiare şi limitare doar la erbicidare preemergentă pe
mirişte cu Roundup sau la pregătirea patului germinativ cu Guardian se poate alege oricare din
cele două variante rezultatele sunt asemănătoare. La alegerea variantei se va ţine seama de
preţul erbicidului şi disponibilitatea utilajelor pentru a lucra în vara anterioară înfinţării culturii
de porumb, sau la înfinţarea culturii. Ţinând seama de mersul vremii obţiunea personală este
pentru a folosi varianta cu erbicidare pe mirişte întrucât cea de-a 2-a variantă cu Guardian la
pregătirea patului germinativ este mult mai expusă riscului fie din cauza lipsei apei care
diminuează efectul Guardianului cât şi din cauza plusului de precipitaţii care împiedică
erbicidarea. Folosirea erbicidării postemergente cu Ceredin este eficientă în oricare din
variantele preemergente, sporurile de recoltă fiind de 12 - 15% cu diferenţe de 630 – 784 kg/ ha
în plus comparativ cu obţiunea de a face 292 numai erbicidare preemergentă. Diferenţele sunt
foarte semnificative pozitiv. Opţiunea pentru varianta a 5-a de erbicidare numai cu erbicid
postemergent Ceredin 1l/ ha nu este recomandată şi o soluţie viabilă întrucât s-a înregistrat cea
mai mică producţie de 4725 kg/ ha, ceea ce reprezintă doar 93% din producţia variantei martor,
diferenţa fiind foarte semnificativă negativ. Tabelul 12 Influenţa erbicidului asupra productiei
de porumb Varianta Kg/ ha % Diferenţa Semnificaţia b1 5059,33 100 Mt. Mt. b2 5689,67 112,5
630,33 *** b3 5140,42 101,6 81,08 *** b4 5843,92 115,5 784,58 *** b5 4725,50 93,4 -333,83
000 DL (p 5%) 20,40 DL (p 1%) 27,43 DL.(p 0,1%) 36,33 CONCLUZII 1. Analiza gradului de
îmburuienare confirmă o îmburuienare diversă constituită dintr-un număr de 20 de specii de
buruieni aparţinând la 4 grupe monocotiledonate anuale şi perene, dicotiledonate anuale şi
perene. O primă analiză a datelor înregistrate pivind numărul de buruieni pe m2 pune în
evidenţă faptul că sistemul de lucrare a solului cu arătură este în măsură să reducă gradul de
îmburuienare comparativ cu celelalte sisteme practicate în experiment. Lucrările efectuate cu
cizelul si cu paraplow determină o creştere a îmburuienării comparativ cu martorul prelucrat
prin arătură cu 31% la cizel şi 22% la paraplow. Semănatul direct în mirişte contribuie la o
creştere a îmburuienării cu 48% faţă de varianta cu arătură şi cu 17% faţă de variantele lucrate
cu cizel si paraplow. 2. Având în vedere numărul mare de buruieni pe m2 încă din faza tânără de
vegetaţie a porumbului apreciem că nici unul dintre cele 4 sisteme de lucrare a solului nu este
în măsură să rezolve problema buruienilor în cultura de porumb pe soluri cu însuşiri
asemănătoare celor din experiment şi condiţii climatice de ani normali. Dacă în prima fază am
extimat doar numărul de buruieni pe m2 în etapele următoare vor apărea şi au apărut şi alte
buruieni, iar cele existente în faza determinării s-au dezvoltat foarte bine 293 ajungând până în
faza în care practic am compromis cultura din punct de vedere economic. 3. Imburuienarea cu
Agropyron repens şi Cirsium arvense este in relatie cu modul de lucrare a solului. Remarcăm un
prim aspect faptul că faţă de varianta martor cu arătură la celelalte 3 sisteme de lucrare
numărul exemplarelor de Agropyron repens a fost mai mare cu 3 până la 5 bucăţi, iar la Cirsium
arvense cu 3 exemplare. În ceea ce priveşte ponderea celor 2 specii de buruieni, pir şi pălămidă,
nu apar diferenţe semnificative între sistemele neconvenţionale de lucrare a solului şi semanat
direct, cu o singură observaţie, paraplow controlează mai bine prezenţa primului comparativ cu
cizelul fără a fi identificate diferenţe în ceea ce priveşte specia de Cirsium arvense, explicaţia
celor afirmate rezultă din faptul că paraplow la fel ca şi plugul taie o parte din sistemul radicular
la pir determinându-i prin aceasta vigoarea şi posibilitatea de a porni în vegetaţie cât mai
timpuriu. 4. Rezultatele înregistrate pe parcelele experimentale in functie de varianta de
erbicidare confirmă atât influenţa fiecărui erbicid cât şi interacţiunea acestora cu modul de
lucrare a solului prin arătură. Analiza datelor inregistrate confirmă o îmburuienare maximă în
varianta 6 fără erbicide la care controlul îmburuienării s-a bazat doar pe efectul de lucrare a
solului. Îmburuienarea minimă a fost identificată în varianta 2 în care numărul de buruieni a
fost de 23 buruieni/m2 , urmat de varianta 4 în care numărul de buruieni pe m2 a fost de 26.
Varianta cu îmburuienare intermediară de 37 buruieni pe m2 au fost înregistrate în variantele
b1 si b4. Dacă considerăm varianta 6 fără erbicide, ca martor, prin erbicidarea preemergentă cu
Guardian (2 l/ha) b3 şi erbicidare postemergentă pe mirişte cu Roundup (4 l/ha) îmburuienarea
se reduce cu 65,75% în condiţiile unei compoziţii floristice asemănătoare cu cea identificată în
câmpul experimental. Complectarea erbicidării totale cu o erbicidare postemergentă cu Ceradin
Super 40 în doză de 1 l/ha (b2) reduce îmburuienarea cu 78,71%, efectul erbicidării
postemergente fiind de 12,96%. 5. Analiza rezultatelor de producţie pune în evidenţă recolte cu
limite cuprinse între 4355 – 6356 kg/ ha porumb boabe indiferent de sistemul de lucrare a
solului. Comparând producţiile constatăm valoarea maximă de 6356 kg/ ha în sistemul de
lucrare a1, teren lucrat cu plugul şi realizat arătură la adâncimea de 28 – 30 cm. Explicaţia o
atribuim efectelor pozitive pe care le-a avut arătura asupra conservării apei în sol, reducerii
gradului de îmburuienare şi favorizării activităţii microorganismelor prin încălzirea mai bună a
solului în prima parte a perioadei de vegetaţie fiind favorizat prin aceasta pornirea în vegetaţie
mai bună în varianta prelucrată 294 prin arătură comparativ cu celelalte variante. Startul mai
bun al plantelor de porumb din primăvară s-a menţinut pe întreg parcursul perioadei de
vegetaţie, plantele din această variant formând primele organe de inmulţire (panicul şi
mătasea), iar la maturitate conţinutul de umiditate a fost cel mai scăzut la producţia din această
variantă. 6. Sistemele de lucrare a solului cu cizelul (a2) şi paraplow (a3) au înregistrat producţii
doar de 80 – 84% din valoarea variantei martor cu arătură. Diferenţa de 20% în minus la
varianta lucrată cu cizelul şi de 16% în varianta lucrată cu paraplow o atribuim în primul rând
gradului de îmburuienare mai mare la cele două moduri de lucrare a solului. La aceasta se
adaugă şi interacţiunea mai putin favorabilă cu fertilizanti respectiv cu reducerea gradului de
compactare a solului, comparativ cu terenul pe care solul a fost mobilizat prin arătură. În
varianta a 4-a (a4) se realizează doar 68% din producţia variantei martor cu arătură, ceea ce
 pune sub semnul întrebării eficienţa economică a acestui mod de lucrare a solului pentru
cultura de porumb în condiţiile de la Cluj-Napoca. 7. În sinteză considerând sistemul de lucare al
solului prin arătură cu varianta martor, celelalte trei sisteme a2, a3şi a4 realizează producţii cu
limite cuprinse între 4355 şi 5082 kg /ha, cu diferenţe foarte semnificative negative, cu limite
între 984 şi 1274 la paraplow şi cizel, respective 2001 kg /ha în varianta cu semănat direct. 8. La
variantele cu erbicidare nivelul recolei de porumb a fost situat între 4725-5843 kg/ ha,
considerând varianta erbicidare pe miriştea de grâu din anul anterior cultivării porumbului cu
Roundup 4 l/ ha, variantă martor, la o singură variantă b5 se înregistrează doar 93% din
producţia variantei martor. La varianta a 2-a Roundup 4l /ha şi Ceredin 1l/ ha se înregistrează
un spor de 12% la producţia de porumb. Diferenţa de producţie o atribuim efectului pe care
Ceredinul la avut asupra buruienilor dicotiledonate plusul de recoltă fiind semnificativ pozitiv.
Folosirea erbicidului Guardian 2l /ha administrat preemergent în anul de cultură al porumbului
aduce un spor de 1% comparativ cu erbicidarea pe vegetaţie cu Roundup în anul anterior de
cultură. Folosirea erbicidării postemergente cu Ceredin este eficientă în oricare din variantele
preemergente, sporurile de recoltă fiind de 12 - 15% cu diferenţe de 630 – 784 kg/ ha în plus
comparativ cu obţiunea de a face numai erbicidare preemergentă. Diferenţele sunt foarte
semnificative pozitiv. 9. Interacţiunea erbicidare – lucrarea solului influenteaza productia
obtinuta. Pe primul loc a fost evaluata combinaţia b2a1, Roundup şi Ceredin cu o producţie de
7252 kg/ ha urmat de Guardian 2l/ ha şi Ceredin 1l/ ha cu o producţie de 6983 kg/ ha pe teren
prelucrat prin arătură. Pe ultimul loc se 295 situează parcelele cu semănat direct şi erbicidare,
numai cu Guardian b3 cu o producţie de 4077 kg/ ha, numai cu Ceredin 1l/ ha cu o producţie de
4171 kg/ ha.