LUCRARILE SOLULUI LA PORUMBUL PENTRU BOABE

Bacanu Vlad Andrei

Grupa 1302
 Importanta lucrarilor solului in cultura porumbului
 Lucrarile solului sunt interventii ce se aplica la sol cu scopul de a creea conditii favorabile cresterii si dezvoltarii plantelor de
cultura.
 Pentru a fi cultivat pamantul, acesta trebuie lucrat. La inceput au fost mijloace rudimtentare din piatra sau lemn, apoi, o data cu
dezvoltarea industriei au devenit din ce in ce mai performante.
 In Europa constructia masiva de masini si tractoare agricole a inceput dupa anul 1910, iar primele pluguri reversibile sunt
construite in anul 1930, la inceput cu o trupita, apoi cu mai multe.
 In prezent exista o gama foarte larga de masin agricole care efectueaza lucrari ale solului iar in unele cazuri aceasta activitate a
devenit exagerata cu implicatii negative asupra insusirilor lui.
 Lucrarile solului au urmatoarele avantaje:
 afaneaza solul creeind conditii optime pentru introducerea semintelor, germinarea lor si dezvoltarea sistemului radicular al
plantelor;
 incorporeaza in sol resturile organice ramase dupa recoltarea culturilor, a ingrasamintelor chimice, organice;
 actioneaza asupra combaterii bolilor si daunatorilor prin incorporarea in profunzime a sursei de infectie, intreruperea ciclului de
dezvoltare la insecte, distrugerea cuiburilor de rozatoare;
 influenteaza pozitiv activitatea microrganismelor aerobe din sol;
 determina intensificarea proceselor chimice ce au loc in sol cu importanta deosebita in cresterea continutului in elemente
nutritive accesibile plantelor;
 influenteaza regimul hidric al solului cu implicatii directe in acumularea si retinerea apei in sol iar in cazul excesului de
umiditate imbunatateste drenajul intern;
 influenteaza eficacitatea celorlalte masuri din tehnologia de cultura (eficacitatea ingrasamintelor, a apei de irigat, a erbicidelor);
 influnteaza eficienta economica a culturilor, cunoscandu-se faptul ca cele mai mari cheltuieli in tehnologia unei culturi sunt
facute pentru executarea lucrarilor solului (carburanti, lubrefianti, uzura agregatelor, s.a).
 ◦ Aratura
 Este considerata cea mai importanta lucrare a solului numita si lucrarea de baza. Se realizeaza cu plugul ce executa
operatiunea de intoarcere si amestecare a unui strat de sol de la suprafata.
 Prin arat, stratul de sol lucrat se afaneaza cu 20-30 %. Creste foarte mult porozitatea lacunara dand posibilitatea sa patrunda in
sol mai mult aer. Apa din precipitatii sau irigatii se infiltreaza usor in profunzime iar solul dobandeste o capacitate mai mare
de retinere a ei. Se ingroapa la fundul brazdei stratul de sol de la suprafata cu structura deteriorata, cu multe resturi organice si
seminte de buruieni si se aduce din profunzime un strat de sol mai fertil. Se incorporeaza in sol ingrasamintele chimice,
organice . Se diminueaza atacul de boli si se reduce numarul de daunatori.
 Datorita materiei organice incorporate in sol si a unei aeratii mai bune creste activitatea microrganismelor inclusiv a celor
fixatoare de azot. Se intensifica procesele mineralizatoare a substantelor organice precum si a celor de solubilizare.
 Principalii indicatori ai calitatii araturii sunt:
 epoca de executare stabilita in functie de cerintele agrotehnice a culturii;
 respectarea adancimii de lucru;
 gradul de bolovanire; gradul de incorporare a resturilor organice, ingrasamintelor ; gradul de valurire, neastuparea santului
ultimei brazde

 Aratura se executa la diferite adancimi, in functie de cerintele plantelor, de grosimea stratului fertil, tipul de sol, umiditate,
epoca de executie, starea culturala a terenului, etc. Folosind agregatele clasice de arat, in medie se consuma pentru fiecare
centimetru adancime un itru de motorina la hectar. Deci pentru a ara la adancimea de 25 de cm se consuma in medie 25 l de
motorina. Consumul poate creste foarte mult fata de aceasta valoare medie, daca solul este in afara maturitatii fizice,
tractoarele sut uzate, terenul este imburuienat sau resturile vegetale nu au fost indepartate.
 Dupa adancimea de arat araturile se clasifica in:
 aratura superficiala(13-17 cm); aratura normala(18-20 cm), aratura adanca(21-30 cm) si aratura foarte adanca(31-40 cm)
 Lucrarea cu grapa
 Prin grapat se intelege operatiunea de maruntire, nivelare, amestecare si afanare a unui strat superficial de sol pe
adancimea de 2-12 cm. Sunt si grape grele (cu discuri) ce mobilizeaza solul pe adancimi de 15-18 cm.
 In functie de felul pieselor active se cunosc urmataorele tipuri de grape:
 grape cu colti rigizi;
 grape cu colti reglabili;
 grapa stelata;
 grapa cu discuri;
 sapa rotativa.
 Se efectueaza grapatul in urmatoarele situatii:
 se grapeaza aratura concomitent cu executia ei, plugul lucrand in agregat cu grapa stelata;
 se grapeaza ogoarele pentru marunirea bulgarilor, incorporarea erbicidelor, si pregatirea patului germinativ;
 se grapeaza pajistile naturale si semanate cu grapa cu colti reglabili pentru a strange resturile organice. Lucrarile batrane
sut lucrate cu grapa cu discuri in scopul de a favoriza lastarirea plantelor;
 se grapeaza cerealele de toamna in scopul distrugerii crustei    si a buruienilor in curs de rasarire. Se lucreaza
perpendicular pe directia randurilor si numai cand solul se afla la maturitate fizica.
 pentru distrugerea buruienilor in curs de rasarire sau abia rasarite, din cultura de porumb se poate folosi sapa rotativa cu
coltii indreptati inapoi;
 pentru pastrarea apei in sol, distrugerea buruienilor si maruntirea resturilor organice dupa recoltarea culturilor se
lucreaza cu grapa cu discuri (dezmiristire);
 pentru pregatirea terenului in vederea insamantarii cerealelor de toamna, pe solurile mai afanate, cu putine resturi
vegetale, atunci cand umiditatea solulu este mai mica si nu permite efectuarea araturii.

 Sistemul "no tillage"

 Se practica mult in Canada, SUA, si mai putin in Europa si numai pentru culturi prasitoare (porumb, floarea soarelui).
 Sistemul acesta presupune renuntarea la lucrarile mecanice ale solului, semanatul facandu-se direct pe terenul cu resturi
vegetale ale plantei premergatoare cu ajutorul unor semanatori speciale care deschid fasii inguste introducand semintele
si ingrasamintele. Combaterea bolilor, buruienilor si daunatorilor se face cu ajutorul pesticidelor.
 Metoda se poate aplica pe solurile usoare, afanate si in zonele mai umede. Resturile vegetale uscate de la suprafata solului
prezinta un mulci si o buna protectie impotriva eroziunii solului.
 In tara noastra sistemul se practica pe suprafete mici, pentru culturi succesive de porumb (in miriste) cu rezultate
satisfacatoare.
 Sistemul de lucrări minime în cultura de porumb
 Prin sistemul de lucrări minime în cultura porumbului se urmăreşte efectuarea în timpul optim numai a
lucrărilor solului strict necesare, evitând distrugerea structurii şi tasării solului, prin înlăturarea
trecerilor repetate cu maşinile agricole pe teren. Prin acest sistem se asigură o mai bună combatere a
buruienilor, se reduce gradul de eroziune al solului şi se realizează economie de carburanţi.

Numai prin două treceri ale tractorului pe teren se pot realiza răspândirea îngrăşămintelor pe toată
suprafaţa, aratul, grăpatul, răspândirea erbicidelor pe toată suprafaţa (prima cursă a tractorului);
pregătirea patului germinativ, semănatul cu aplicarea concomitentă a îngrăşămintelor chimice pe rând
(a doua trecere a tractorului).

Există şi posibilitatea ca toate lucrările (răspândirea îngrăşămintelor pe toată suprafaţa, aratul,

grăpatul, semănatul, răspândirea erbicidelor) să se efectueze într-o singură trecere pe teren. Este
vorba de agregate purtate de tractoare de mare capacitate, care îndeplinesc toate operaţiile amintite.
Această din urmă variantă se poate aplica numai în zonele umede, unde nu se pune problema
acumulării rezervelor de apă. În zonele secetoase se poate aplica numai în condiţii de irigare.

Sistemul minim de lucrări ale solului pentru porumb asigură producţii corespunzătoare dacă: se aplică
îngrăşăminte şi pe rândul de seminţe, pentru a grăbi creşterea tinerelor plante; se folosesc dispozitive
de presat solul peste sămânţă; solul se lucrează în condiţii optime de umiditate şi se aplică erbicide
pentru reducerea la minimum a numărului de praşile.

Pentru țara noastră, unde până în prezent arătura de toamnă pentru porumb este o condiţie
obligatorie, sistemul minim de lucrări s-ar putea executa în două etape: la prima, aplicarea
îngrăşămintelor pe toată suprafaţa şi aratul; la a doua, lucrările solului de primăvară, aplicarea
erbicidelor, aplicarea îngrăşămintelor pe rând şi semănatul.

Sistemul minimului de lucrări în cultura porumbului se referă nu numai la pregătirea solului, ci şi la

eliminarea din cultura acestei plante a tuturor lucrărilor de îngrijire, prin utilizarea erbicidelor. Sistemul
minim de lucrări ale solului pentru cultura porumbului se poate realiza în diferite variante, în funcţie de
textura solului, de planta premergătoare, de umiditate, de forţa motrică şi de utilajele care stau la
dispoziţie.

Aplicarea acestui sistem trebuie să conducă la economie de carburanţi, la combaterea eroziunii solului,
la conservarea apei, la combaterea eficientă a buruienilor, fără să se diminueze producţia finală de
porumb boabe.
 Rolul consultantului
 Informații despre lucrarile solului:
 Lucrările solului pun bazele unei recolte reușite. În condițiile unor reguli tot mai stricte privind fertilizarea
și eliminarea pesticidelor, trebuie acordată tot mai multă atenție metodelor de lucrare a solului. Acestea
sunt împărțite în: semănatul direct în miriște, cultivarea de bază a solului și pregătirea patului germinativ.
Semănatul direct în miriște are drept scop să stimuleze semințele și buruienile să germineze, să spargă
capilaritatea și să distribuie uniform resturile de cultură. Lucrările de bază duc la afânarea solului, ceea ce
permite dezvoltare rădăcinilor la cultura ulterioară. Pregătirea patului germinativ asigură nivelarea și
reconsolidarea solului.

 Evitarea unor erori in lucrarile solului

 Consecințele lucrărilor defectuoase:
 Utilizarea incorectă a măsurilor tehnice poate duce la compactarea solului. În solurile medii și grele,
compactarea are loc mai ales în zona tălpii de plug, în solurile ușoare, în special în subsol.
 Consecințele compactării sunt:
 Înmuierea și eroziunea
 Deficiența de oxigen în sol
 Reducerea activității microorganismelor
 Întreruperea mineralizării
 Limitarea înrădăcinării
 Contramăsuri:
 Afânare profundă
 Anvelope adecvate solului
 Creșterea conținutului de humus prin utilizarea culturilor intermediare, fertilizarea organică și ajustarea
valorii pH-ului
 Evitarea lucrărilor de arat în condiții de umiditate ridicată