DATA: 28.02.

2020
GRUPA ALBINUȚELOR- nivel I -Deficiențe grave, profunde și asociate
GRĂDINIȚA : C.S.E.I.,,Elena Doamna’’
PROFESOR PENTRU ÎNV.PREȘC.: Purluca Iulia
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Stimularea comunicării
MIJLOC DE REALIZARE: Lectura educatoarei
TEMA: ,,Păţania ursului cafeniu” de Vladimir Colin
TIPUL ACTIVITĂȚII: Transmitere şi dobândire de noi cunoştinţe
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
 Formarea deprinderii de a asculta cu atenţie o poveste, de a reţine ideile acesteia
şi de a demonstra că le-au înţeles;
 Educarea unor trăiri de valoare etică şi estetică care să influenţeze sentimentele
şi comportamentul copiilor.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
O1-Să asculte cu atenţie povestea spusă de educatoare;
O2-Să demonstreze întelegerea textului, răspunzând la întrebări;
O3-Să participe atât ca ascultător cât şi ca vorbitor la activitate ;
O4-Să manifeste interes pentru activitate;

STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, povestirea, observaţia,aprecierea
b) Mijloace de învăţământ: planșe cu povestea.stimulente.
c) Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală
umane: copiii grupei, educatoarea
d) Resurse
temporale: 20 – 25 de minute
e) Bibliografie: Programa activităților instructiv-educative în grădinița de
copii,Ministerul Educației și Cercetarii,București,2000

1
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Nr . SECVENȚE CONȚINUTUL ACTIVITAȚII STRATEGII EVALUARE

crt DIDACTICE DIDACTICE
Pentru o bună desfăşurare a activităţii
1 Moment se vor lua următoarele măsuri: Conversaţia
organizatoric - aerisirea sălii de grupă;
- aranjarea mobilierului sub formă de
careu deschis;
- intrarea ordonată a copiilor în sala de
grupă;

Captarea Se citeşte copiilor următoarea Explicaţia

2 atenţiei ghicitoare: Conversaţia Aprecieri
verbale,
„Umbla moşul prin pădure individuale
Să culeaga fragi şi mure
Pe vâlcea şi pe cărare
Se vaită mereu că ... moare
Mor Mor Mor”
(ursul)

şi se solicită răspunsul.

„ Astăzi vă voi spune o poveste care

se numeşte „Păţania ursului cafeniu”.
3 Anunțarea Este vorba despre un urs cafeniu
temei și a care a ajuns din întâmplare
obiectivelor la Polul Nord. Vom afla prin ce
peripeţii a trecut ursul cafeniu.”
Se enumeră obiectivele pe întelesul
copiilor şi se face motivarea
activităţii.

2
 Prezentarea Se va reda cât mai expresiv conţinutul Observarea
4 optima a poveştii.Se vor explica cuvintele şi Povestirea comporta-
conținuturilor expresiile necunoscute. Se adresează Explicaţia mentului
întrebări referitoare la titlul povestii şi Conversatia copiilor
personajele acesteia. Textul poveştii Aprecieri
va fi expus urmărindu-se succesiunea verbale,
momentelor principale. Se vor pune individuale
copiilor intrebări referitoare la
atitudinea şi comportamentulul
ursilor.

Posibile intrebari.
Sinteza conţinutului povestirii: Aprecieri
- Cum se numeşte povestea? Conversaţia globale
Obţinerea - Despre cine este vorba în poveste?
5 performanţei, - Unde a plecat ursul cafeniu?
asigurarea - Cu cine s-a întâlnit el aici?
retenţiei şi a - Ce au făcut focile atunci când l-au
transferului de văzut?
cunoştinţe - De ce râdeau focile de urs ?
- Oare era intr-adevar murdar ursul?
- Cu cine s-a mai întâlnit ursul pe
drum?
- Ce i-au spus ursii albi?
-Auzind că ceilalţi ursi îl dispreţuiesc
oare ce a făcut ursul ?
- Cine s-a apropiat atunci de urs ?
- Ce l-a sfătuit pinguinul ?
- Ce s-a întâmplat cu ursul după ce a
ieşit din apă ?
- Ce s-a întâmplat cu ursul după ce si-
a schimbat culoarea blănii?
- Pe când se jucau mai bine oare ce s-
a întâmplat ?
- Ce au făcut ceilalţi urşi ?
- Tocmai când se pregătea să sară şi
ursul cafeniu în apă ce credeţi că s-a
întâmplat ?
- Ce a făcut atunci ursul cafeniu ?
- Oare a reuşit să salveze puiul de
urs ?
3
 - Ce credeţi că s-a întâmplat cu blana
ursului atunci când a căzut în apă?
- Ce au zis ceilalţi urşi când l-au
văzut?
- Mai era nevoie să îşi impodobească
blana cu clăbuci? De ce?
Copiii vor răspunde la întrebări
sprijiniți de educatoare.

6 Încheierea Conversaţia Aprecieri

activităţii Vor fi făcute aprecieri asupra globale si
participării copiilor la activitate . individuale
asupra
activităţii
desfăşurate

4
 Povestea ursului cafeniu

de Vladimir Colin

Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar,
fireşte, dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini, îl rog să-mi dea de
ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ). Aşa...
Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare
şi frumos, care venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi, că nu
ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile
care se zbenguiau pe ei.

- Ia te uită!... Un urs murdar! strigă o focă, şi toate surorile ei începură să chicotească, să

hohotească şi să se prăpădească de râs.
- E mânjit tot!
- De la gheare pân' la bot!
- Vai, vai, ce caraghios!
- Parc-a fost muiat în sos!

Uite-aşa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de
ursul cel murdar (pentru că urşii, se ştie, se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară, ba mai
fac şi baie) când, spre marea lui mirare, nu văzu niciun urs.
- Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.
- Păi de cine, măi Martine?
- Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.

Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa, mormăind.
Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.
- Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd...
- Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
- Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.
De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.
- Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?
-Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire,
toţi urşii albi plecară, legânându-şi îngâmfaţi blănurile.

Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.

5
- Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. Vai, ce
urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă!

Şi cum plângea aşa, un pinguin se apropia încetişor.

- De ce plângi, ursule? întrebă pinguinul.
- Cum să nu plâng, pinguinule, dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu,
la noi toţi urşii sunt cafenii.
Pinguinul era o pasăre tare isteaţă.
- Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai, vino cu mine!
Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată  de săpun.
- Ia săpuneşte-te bine, de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin.
- Şi tu? se supără ursul. Le-am spus şi focilor că sunt curat. M-am spălat chiar azi-dimineaţă!
- Nu-i nimic, răspunse pinguinul. Fă-mi mie plăcerea asta....
Bombănind, Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. De mânios ce era se
frecă bine, bine, bine, şi - iată - curând toată blana îi era plină  de clăbuci albi şi strălucitori.
- Aşa, destul, spuse pinguinul.
Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar pinguinul îl opri.
- Stai! Rămâi aşa!

Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi.

- Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb.
- Ce blană albă! se minună al doilea.
- Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar
era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă.
Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba", uitând
de toate.
Deodată însă, un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.
- Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte.
Urşii se opriră din joacă, văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor, strivindu-i
sub greutatea lespezilor de gheaţă. Speriaţi, săriră în apă şi se depărtară degrabă, în vreme ce
Martin - neobişnuit cu viaţa de la pol-  rămase pe sloi. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi
să sară şi el în apă. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice:
- Puiul! Puiul meu!... A rămas pe sloi!
Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă, nici unul nu cuteza să se
întoarcă pe sloi. Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.
 
Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe, dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi
muntele de gheaţă izbi sloiul.Totul pârâia, se prăbuşea, valurile ţâşniră înalte cât muntele. Cu
puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă, mari cât o casă, Martin se pomeni în apă.
Fusese rănit de suliţele de gheaţă. Dar puiul era nevătămat.
O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. Cu chiu, cu vai sparse lespedea
şi, înotând, se ridică pe un sloi ce plutea, la adăpost de alte primejdii.
6
Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească, dar, când ajunse lângă Martin, încremeni. Şi la
fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă, şi
ursul nostru era din nou cafeniu ...
- Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzâd cum puiul se
prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc...
Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi...    
- Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul lui Martin şi
strângându-i care mai de care laba.
Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci  de săpun
(treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să
se scarpine cu toate cele zece gheare, ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).

Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie, iar când s-a întors acasă a
alergat la prietenul meu, care scrie toate poveştile pentru copii, şi a povestit întâmplarea. De
atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi:

Crezi că-mi pasă că te ştiu

Negru, alb sau cafeniu?
Inima să-ţi fie dreaptă.
Eu te judec după faptă!

7
 POVESTEA URSULUI CAFENIU
După Vladimir Colin

Odată, un urs cafeniu a ajuns la Polul Nord. Acolo toţi urşii erau albi. Când
l-au văzut pe ursul cafeniu toate focile au început să râdă.
- Ia te uită! Un urs murdar! strigă o focă.
- E mânjit tot!
- De la gheare până la bot!
- Vai, ce caraghios!
- Parc-a fost muiat în sos!

Martinel plecă mai departe supărat şi se întâlni cu nişte urşi albi.

- Fraţilor, ce bine că vă văd!
- Cine-i urâtul ăsta? spuse cu dispreţ un urs alb.

Bietul Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.

Cum plângea aşa, se apropie de el un pinguin.
- De ce plângi, ursule?
- Cum să nu plâng dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi focile râd de mine? Eu sunt
cafeniu, la noi toţi urşii sunt cafenii.
Pinguinul îl duse pe Martin într-un loc ferit şi îl rugă să se săpunească bine. La
început ursuleţul s-a supărat, crezând că şi pinguinul îl credea murdar, dar îi făcu
totuşi pe plac. Apoi, l-a dus pe Martinel, aşa plin de spumă, în mijlocul urşilor
albi.

- Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb.

- Ce blană albă şi strălucitoare!

Martinel era foarte fericit.

Deodată un munte de gheaţă se apropie de ei. Toţi urşii au fugit speriaţi. Un pui
era în pericol. Martinel s-a dus curajos să îl salveze, dar când a luat puiul în braţe,
gheaţa s-a spart şi au căzut amândoi în apă. Au reuşit să iasă la suprafaţă însă
clăbucii de spumă dispăruseră şi Martinel deveni iar cafeniu. Toţi urşii
încremeniseră.
- Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului salvat.
Din ziua aceea Martinel a rămas lângă noii lui prieteni.
8
Crezi că-mi pasă că te ştiu
Negru, alb sau cafeniu?
Inima să-ţi fie dreaptă.
Eu te judec după faptă!

9
 DATA: 28 februarie 2020
GRUPA ALBINUȚELOR-nivel I -Deficiețe grave , profunde și asociate
GRĂDINIȚA :C.S.E.I.,,Elena Doamna’’
PROFESOR PENTRI ÎNV.PREȘC.: Purluca Iulia
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Abilitare manuala
TIPUL ACTIVITĂȚII: Formare de priceperi și deprinderi
MIJLOC DE REALIZARE:Lipire
TEMA : “Pinguinul”

SCOPUL : Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin artă.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1 - Să denumească corect materialele de lucru;

O2 - Să utilizeze operații simple de lipire pentru realizarea lucrării;
O3 - Să analizeze lucrările realizate pe baza următoarelor criterii: acuratețe și
gradul de finalizare al lucrării.

STRATEGII DIDACTICE:

METODE ȘI PROCEDEE: instructaj verbal, conversaţia, explicaţia, demonstratia,

exerciţiul plastic.
MIJLOACE DIDACTICE: planșe cu pinguin, vată, hârtie colorată,lipici, casetofon,
panou.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
Programa activitaților instructiv-educative în gradinița de copii,Ministerul Educației și
Cercetării,Bucuresti,2000
Metodica predării desenului şi modelajului, E.D.P, Bucureşti, 1997

FORME DE ORGANIZARE:frontală,individuală
DURATA: 20-25 min.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

10
Nr Secvenţe Conţinutul activităţii Strategii
. didactice didactice Evaluare
crt
.

1 Se vor asigura condiţiile

Introducerea în necesare desfăşurării Evaluarea
activitate activităţii în condiții capacităţii
optime,așezarea Conversaţia de a
măsuţelor şi pregătirea asculta
materialului necesar informatiil
activitații de lipire. e transmise

- Introducerea în activitate
2
Anunţarea temei și se va realiza printr-o scurtă
obiectivelor,intuire expunere a imaginilor Explicaţia
a materialului reprezentative din povestea Conversaţia Chestionare
orală
“Ursul cafeniu” de
Vladimir Colin respectiv
imaginea în care apare Instructaj
pinguinul. verbal

-Se cere copiilor să

recunoască materialele Conversaţia
primite pe masă.
-După intuirea materialului
primit pe măsuțe, copiii vor
fi anunțați că la activitatea
practică vom
realiza:pinguinul.

3 Dirijarea -Se prezintă copiilor Demonstrati

Învăţrii modelul educatoarei și a Aprecieri
modul în care a fost Explicatia verbale
realizat Exercitiul

11
 Explicarea și
demonstrarea tehnicii de
lucru:
Educatoarea va explica
copiilor tehnica de lucru pe Demonstrați
care o vor folosi pentru a a Frontal
realiza tema propusă: :prin Explicația
lipirea bucaților de vată pe Exercițiul
partea albă (bura și față)a plastic
pinguinului apoi a ochilor
și a ciocului.
Apreciere
Efectuarea unor exerciții verbala
pentru încălzirea
mâinilor:
1-închiderea și deschiderea
pumnilor:
2-morișca;
3-ne spălăm pe mâini;
4-frecăm palmele;
5-bate vântul.

Realizarea lucrării de
către copii

Pe parcursul lucrului
educatoarea îi va
supraveghea pe copii și îi
va îndruma pe cei care îi
cer ajutorul. De asemenea
educatoarea are grijă ca
preșcolarii să aibă o poziție
corespunzătoare în timpul
lucrului.

Se fac aprecieri generale

4 Incheierea asupra disciplinei şi
activităţii acurateţei locului de Conversatia Aprecieri
muncă. Se vor expune Expoziția verbale
12
pinguinii intr-un peisaj
reprezentand Polul Nord
realizat anterior pe un
panou.
Copiii vor primi stimulente
(buline cu pinguini)

13
14
15