Proiect de activitate integrată

Scoala Gimnaziala Osica de Sus

Clasa : Pregătitoare
Data :
Propunător : inv. Tudor Ioana
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina : Comunicare în limba română
Unitatea tematică : Prietenia
Subiectul : ,, Ursul păcălit de vulpe” dupa Ion Creangă
(povestire dupa imagini )
Forma de realizare : activitate integrată
Discipline integrate : MEM SI MM
Tipul activităţii : consolidare de cunostinte/sistematizare
Scopul :
 Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
 Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
 Cultivarea interesului pentru poveşti, a sensibilităţii pentru artă, a înţelegerii şi aprecierii frumosului în artă.

Competenţe generale:
1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
2.Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare
3.Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Competenţe specifice :
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute
2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple
2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare
3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

Competenţe integrate
Matematica si explorarea mediului:
1.1.Recunoaşterea si scrierea numerelor în concentrul 0-31;

1.2.Compararea numerelor in concentrul 0-31;

Muzica si miscare:

3.2 Executarea unui dans cu miscare repetata,pe un cantec simplu,din folclorul copiilor ;

Obiective operaţionale:
a) cognitive
OC1-Să recunoască personajele din poveste;
OC2-Sa raspunda corect la intrebari;
OC3-Să reproducă continutul povestii cu ajutorul ilustratiilor;
OC4-Să despartă cuvintele în silabe;

b)psiho-motorii :

- să manipuleze rapid materialele didactice

c)afectiv-atitudinale :
- dezvoltarea interesului de a participa în situaţii diverse de comunicare.

Strategii didactice:
a) Metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, povestirea,jocul,problematizarea.
b) Mijloace de învăţământ : imagini din poveste (prezentare PowerPoint),videoproiector,laptop,fise de lucru,creioane
colorate
c) Forme de organizare : frontală, individuală.

Tehnici de evaluare:
Observarea sistematică a elevilor, evaluarea selectivă, aprecieri globale și individuale.
Locul desfășurării lecției: sala de clasă.
Resurse umane: 19 elevi.
Durata:35 minute + 10 minute activități recreative.

Bibliografie :
1. Curriculum pentru învăţământul primar, M.E.N. , 2013.
2. Învăţământul preşcolar şi primar nr. 3-4 /2012, Ed. Delta Cart Educational
3. „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici”, Program de
formare continuă de tip “blended learning” pentru cadrele didactice din învăţământul primar, suport d e curs, 2013;
 DESFASURAREA LECTIEI

Evenimentul C. s. Conţinut ştiinţific Metode Mijloace Forme de Evaluare

didactic organizare
1. Moment conversaţia Frontal
organizatoric Se asigură condiţiile optime desfăşurării lecţiei:
- aerisirea sălii de clasă;
- pregătirea materialului didactic; observaţia
- plasarea organizată a copiilor în spaţiul sistematică
educaţional.

2. Captarea CLR Dragi copii,astazi am primit o scrisoare .Am sa va -explicatia Scrisoarea Frontal
atenţiei 1.1 citesc scrisoarea si va rog sa ma ajutati sa inteleg -conversatia
1.2 despre ce este vorba.
Citesc scrisoarea.
„Dragi copii,sunt intr-o mare incurcatura.As vrea sa
ii cer iertare ursului pentru tot raul pricinuit ,dar nu
stiu sa ajung la barlogul lui. De aceea,va rog sa ma
ajutati sa depasesc toate obstacolele care imi ies in
cale. Frontal
Va multumesc !
Vulpea ”
-Recunoasteti personajul? Recunoasteti povestea ?
Elevii răspund la întrebări.

3. Anunţarea Astăzi ,la ora de comunicare în limba română vom

subiectului şi vorbi despre povestea”Ursul păcălit de vulpe ”de
a obiectivelor Ion Creangă,vom povesti cu ajutorul imaginilor ,o
urmărite vom ajuta pe vulpită să se împace cu ursul.

Observaţia
4.Dirijarea CLR *Elevii vor povesti cu ajutorul imaginilor povestea Povestirea Laptop, sistematică
învăţării 1.4 „Ursul pacalit de vulpe ”,de Ion Creanga. videoproiec Frontal
Vor raspunde la intrebari . tor
-Care sunt personajele întâmplării?
 -Cum s-a gândit vulpea să facă rost de mancare?
-Ce dorea tăranul să facă din blana vulpii? conversaţia
CLR -Ce dorea ursul? -explicaţia;
1.1 -Ce sfat i-a dat vulpea ursului cu privire la prinsul Frontal
1.2 pestelui?
2.4 -Ce s-a întâmplat cu coada ursului?De ce?
-Cum a incercat ursul să se răzbune pe vulpe?

5.Obtinerea *Ce părere aveti despre comportamentul vulpii?Dar Problematiza

performantei al ursului?Cum a fost vulpea?Dar ursul?În ce rea
povesti ne-am mai întâlnit cu vulpea?etc.
CLR Evaluare orală
1.1 *Vulpea doreste sa-si ceara iertare. Vreti sa o Formativ-
1.2 ajutam ?V a trebui sa fim foarte atenti si sa Conversatia orală;
2.4 rezolvam exercitiile. Răspund la
3.2 *Se va realiza prin prezentare PowerPoint unde întrebări
elevii vor avea de rezolvat cerinte cu caracter
interdisciplinar.
MEM 1. Alcatuiti propozitii cu cuvintele : urs,vulpe exerciţiul Laptop,
1.2 ,taran. videoproiec
2.Despartiti in silabe cuvintele : urs,vulpe taran. tor
3. Cum se numeste casa ursului ?Dar a vulpii?
4.De cati pesti este nevoie pentru ca cele doua Observare
multimi sa aiba tot atatea elemente ? sistematică
5. Compara doua multimi .
6.Alinta cuvintele :urs.vulpe,peste,coada . Fisa de
7.Elevii vor rezolva o fisa de lucru lucru individual
8.Activitati MM *Vulpea vă multumeste pentru ajutorul dat si ne
in completare 3.2 invită pe toti sa ne jucam” Ursul doarme „
aprecieri
9. Evaluarea *Aprecieri individuale si colective. verbale Ursuleti
activitatii *Elevii vor fi recompensati cu ursuleti recompense gumati
gumati(jeleuri).
.
Anexa 1
Ursul păcălit de vulpe
după Ion Creangă
- text adaptat -

Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nicăieri.
Făcându-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să
poată găsi ceva de mâncare.
Şezând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de peşte. Ea ridică puţin capul şi, uitându-se
la vale, în lungul drumului, zăreşte venind un car tras de boi.
- Bun! gândi vulpea. Iaca hrana ce-o aşteptam eu. Şi îndată iese de sub tufă şi se lungeşte în mijlocul
drumului, ca şi cum ar fi fost moartă.
Ţăranul ce mâna boii vede vulpea şi, crezând că-i moartă cu adevărat, se apropie şi zice: Bre! da'cum naiba a
murit vulpea asta aici? Ti!... ce frumoasă caţaveică am să-i fac nevestei mele din blana istui vulpoi! Şi zicând
aşa, aruncă vulpea deasupra peştelui şi strigă la boi: hăis! Joian, cea! Bourean. Boii pornesc.
Cum au pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele a împinge peştele din car jos. Ţăranul mâna, carul
scârţâia, şi peştele din car cădea.
 După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, binişor sare şi ea din car şi, cu mare grabă,
începe a strânge peştele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la vizuina sa şi începe a mânca, că
tare-i mai era foame!
Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa şi ursul.
- Bună masa, cumătră! Tiii! da'ce de peşte ai! Dă-mi şi mie că tare mi-i poftă!
- la mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă,
du-te şi-ţi moaie coada în baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci.
- Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele. Atunci vulpea rânji dinţii şi zise: „Ascultă,
cumătre: vrei să mănânci peşte? Du-te diseară la băltoaca cea din marginea pădurii, vâră-ţi coada-n apă şi stăi pe
loc fără să te mişti, până despre ziuă; atunci smuceşte vârtos spre mal şi ai să scoţi o mulţime de peşte, poate
îndoit şi-ntreit, decât am scos eu.
Ursul, nemaizicând nici o vorbă, aleargă-n fuga mare la băltoaca de la marginea pădurii şi-şi vâră-n apă toată
coada!...
În acea noapte începuse a bate un vânt rece, de îngheţa limba-n gură şi chiar cenuşa de sub foc. Îngheţă
zdravăn şi apa din băltoacă şi prinse coada ursului ca într-un cleşte. De la o vreme, ursul, nemaiputând suporta
durerea cozii şi de frig, smuceşte odată din toată puterea. Şi, sărmanul urs, în loc să scoată peşte, rămâne făr'de
coadă!
Ursul începe a mormăi cumplit ş-a sări în sus de durere; şi-nciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucidă
în bătaie. Dar şireata vulpe ieşise din vizuină şi se vârâse în scorbura unui copac din apropiere; când văzu pe urs
că vine făr'de coadă, începu a striga:
 - Hei, cumătre! Dar ţi-au mâncat peştii coada, ori ai fost prea lacom ş-ai vrut să nu mai rămâie peşti în baltă!
Ursul, auzind că încă-l mai ia şi în râs, se înciudează şi mai tare şi se repede spre copac; dar gura scorburei
fiind strâmtă, ursul nu putea să încapă înlăuntru. Atunci el caută o creangă cu un cârlig şi începe a cotrobăi prin
scorbură, ca să scoată vulpea afară şi să-i dea de cheltuială... Dar când apuca ursul de piciorul vulpii, ea striga:
„Trage nătărăule, mie nu-mi pasă, că tragi de copac..." iar când anina cârligul de copac, ea striga: „Văleu,
cumătre! nu trage, că-mi rupi piciorul!"
În zadar s-a năcăjit ursul, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.
Şi iaca aşa a rămas ursul păcălit de vulpe!