PROIECT DE ACTIVITATE

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Nr. 1 Hârtop

Clasa: Clasa Pregătitoare
Data: 06.12. 2012
Profesor în învăţământul primar: Brăneanu Daniela
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea tematică: Jocuri şi jucării
Subiectul: ,,Ursul păcălit de vulpe” de Ion Creangă. Comunicarea orală. Receptarea unui
mesaj. Sunetul u şi literele u şi U de tipar
Forma de realizare : activitate integrată
Tipul activităţii : Fixare şi consolidare
Scopul:
 Formarea de priceperi şi deprinderi privind receptarea / ascultarea unui mesaj;
 Consolidarea cunoştinţelor privind sunetul u şi literele u şi U;
 Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
Competenţe generale:
 Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
 Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice :
1.1 Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar;
1.2 Recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar;
1.5Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor orale, în contexte de
comunicare cunoscute;
2.1Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de
comunicare;
2.3Participarea la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală;
2.4Manifestarea interesului pentru exprimarea de idei în contexte cunoscute;
3.2Desprinderea semnificaţiei globale din imagini care prezintă întâmplări, fenomene,
evenimente familiare.

Obiective operaţionale:
CLR:
 Să facă predicţii pe parcursul prezentării textului ,,Ursul păcălit de vulpe” de Ion
Creangă;
 Să explice înţelesul cuvintelor”ziua albă”, „ia mai pune-ţi pofta-n cui”,” îngheţa
limba-n gură”;
 Să încercuiască literele învăţate A ; M; U; N; I; R; O; S;
 Să scrie literele u, U de tipar;
 Să citească, apoi să scrie cuvântul „urs”;
 Să reproducă conținutul poveștii cu ajutorul ilustrațiilor;
MEM
 Să numere peştii daţi jos din căruţă de către vulpe;
 Să adune cu 3, prin numărare;
 Să scadă cu 2, prin numărare;
AVLM
 Să coloreze personajele principale din poveste(ursul şi vulpea);
 Să asambleze şi să lipească piesele unei compoziţii simple;
ES
 Să identifice mesajul transmis de textul literar;
MM
 Să se mişte în ritmul melodiei”De ce n-are ursul coadă?”;
 Să audieze cântecul” Ursul păcălit de vulpe”.

Strategii didactice:
a) Metode şi procedee : conversaţia, lectura predictivă ,expunerea, explicaţia, observaţia,
exerciţiul, jocul didactic, munca independentă, munca pe grupe, turul galeriei.
b) Mijloace de învăţământ : imagini cu povestea ,,Ursul păcălit de vulpe” de Ion
Creangă, portretul autorului, fişe de lucru, creioane colorate, carioci, jucării din pluş,
puzzle, ecusoane;
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe .

Bibliografie:

1. Curriculum pentru învăţământul primar, M.E.C.T.S., 2012;

2. Învăţământul preşcolar şi primar nr. 3-4 /2012, Ed. Arlequin;
3. Eugenia Şincai, Gh. Alexandru, Lecturi pentru ciclul primar vol. I , Ed. Gh. Alexandru,
Craiova, 1993;
4. G. Bratu, Aplicaţii ale metodelor de gândire critică în învăţământul primar, Ed.
Humanitas Educaţional, 2004.
Evenimentul Competenţe Conţinut ştiinţific STRATEGII DIDACTICE Evaluare
didactic specifice Metode şi Mijloace de Forme de
procedee învăţământ organizare

1. Moment CLR 1.1 Asigurarea unui climat educaţional favorabil. Conversaţia Frontal -capacitatea de
organizatoric 1.2 a se organiza;
1 min.

2. Captarea CLR 1.1 Dragi copii, în ghetuţă, Moş Nicolae a lăsat şi -capacitatea
atenţiei 1.2 un cântec foarte frumos, dar şi câteva sarcini Conversaţia Cântecul elevilor de a
3 min. 1.5 de lucru pentru ora de Comunicare în limba Explicaţia Ursul recepţiona un
M.M 1.1 română. Haideţi mai întâi să ne relaxăm şi să Audiţia păcălit de mesaj;
ascultăm cântecul cu mare atenţie! muzicală vulpe

-capacitatea de
3.Anunţarea CLR 1.1 Puteţi să-mi spuneţi despre ce era vorba în Conversaţia Frontal a da răspunsul
subiectului şi 1.2 cântec?Aţi recunoscut povestea din cântec? Explicaţia corect;
a obiectivelor 1.5 Foarte bine, este vorba despre povestea Ursul -capacitatea de
operationale păcălit de vulpe de Ion Creangă. a recepta
1 min. În acest scop am să vă citesc povestea, iar voi obiectivele
va trebui să parcurgeţi mai multe sarcini de operaţionale;
lucru pentru ca Moş Nicolae să fie mândru de
voi. Prezint obiectivele operaţionale într-o
manieră accesibilă elevilor.

4.Dirijarea Elevilor le este prezentată povestea şi numele

învăţării CLR 1.1 autorului. Le arat elevilor portretul autorului Conversaţia Planşa cu
20 min. 1.2 si enumar cateva opere din creatia sa. Explicaţia portretul
1.5 Citesc textul pe fragmente, prezentând în scriitorului
acelaşi timp şi planşele ilustrate şi solicit Ion Creangă,
elevilor să facă predicţii după fiecare
fragment.
Lectura predictivă a textului
Fragmentul I: Frontal -capacitatea de
„ Era odată o vulpe vicleană …… Lectura planşă cu aşezaţi pe a răspunde la
peştele din car cădea.” predictivă imagini din covor întrebări;
Solicit explicarea expresiei: poveste,
” ziua albă”
Adresez elevilor întrebări în legătură cu
fragmentul citit.
-Ce i-a venit în minte vulpii?
- Cum s-a dovedit a fi din nou vulpea?
Fragmentul II: Observaţia carte cu
Activitate recreativă: Dansăm pe melodia cântecului „ De ce n-are ursul coadă?”
3 min.

Ursul păcălit de vulpe

după Ion Creangă
- text adaptat -
Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nicăieri. Făcându-se ziua albă, vulpea iese la
marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare.
Şezând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de peşte. Ea ridică puţin capul şi, uitându-se la vale, în lungul drumului,
zăreşte venind un car tras de boi.
- Bun! gândi vulpea. Iaca hrana ce-o aşteptam eu. Şi îndată iese de sub tufă şi se lungeşte în mijlocul drumului, ca şi cum ar fi fost moartă.
Ţăranul ce mâna boii vede vulpea şi, crezând că-i moartă cu adevărat, se apropie şi zice: Bre! da'cum naiba a murit vulpea asta aici? Ti!... ce
frumoasă caţaveică am să-i fac nevestei mele din blana istui vulpoi! Şi zicând aşa, aruncă vulpea deasupra peştelui şi strigă la boi: hăis! Joian, cea!
Bourean. Boii pornesc.
Cum au pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele a împinge peştele din car jos. Ţăranul mâna, carul scârţâia, şi peştele din car cădea.
După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, binişor sare şi ea din car şi, cu mare grabă, începe a strânge peştele de pe drum.
După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la vizuina sa şi începe a mânca, că tare-i mai era foame!
Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa şi ursul.
- Bună masa, cumătră! Tiii! da'ce de peşte ai! Dă-mi şi mie că tare mi-i poftă!
- la mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada în baltă, ca
mine, şi-i avea peşte să mănânci.
 - Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele. Atunci vulpea rânji dinţii şi zise: „Ascultă, cumătre: vrei să mănânci peşte?
Du-te diseară la băltoaca cea din marginea pădurii, vâră-ţi coada-n apă şi stăi pe loc fără să te mişti, până despre ziuă; atunci smuceşte vârtos spre
mal şi ai să scoţi o mulţime de peşte, poate îndoit şi-ntreit, decât am scos eu.
Ursul, nemaizicând nici o vorbă, aleargă-n fuga mare la băltoaca de la marginea pădurii şi-şi vâră-n apă toată coada!...
În acea noapte începuse a bate un vânt rece, de îngheţa limba-n gură şi chiar cenuşa de sub foc. Îngheţă zdravăn şi apa din băltoacă şi prinse
coada ursului ca într-un cleşte. De la o vreme, ursul, nemaiputând suporta durerea cozii şi de frig, smuceşte odată din toată puterea. Şi, sărmanul
urs, în loc să scoată peşte, rămâne făr'de coadă!
Ursul începe a mormăi cumplit ş-a sări în sus de durere; şi-nciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucidă în bătaie. Dar şireata vulpe ieşise
din vizuină şi se vârâse în scorbura unui copac din apropiere; când văzu pe urs că vine făr'de coadă, începu a striga:
- Hei, cumătre! Dar ţi-au mâncat peştii coada, ori ai fost prea lacom ş-ai vrut să nu mai rămâie peşti în baltă!
Ursul, auzind că încă-l mai ia şi în râs, se înciudează şi mai tare şi se repede spre copac; dar gura scorburei fiind strâmtă, ursul nu putea să
încapă înlăuntru. Atunci el caută o creangă cu un cârlig şi începe a cotrobăi prin scorbură, ca să scoată vulpea afară şi să-i dea de cheltuială... Dar
când apuca ursul de piciorul vulpii, ea striga: „Trage nătărăule, mie nu-mi pasă, că tragi de copac..." iar când anina cârligul de copac, ea striga:
„Văleu, cumătre! nu trage, că-mi rupi piciorul!"
În zadar s-a năcăjit ursul, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.
Şi iaca aşa a rămas ursul păcălit de vulpe!
 FIŞĂ DE LUCRU
GRUPA URSUL

1. Colorează răspunsul ghicitorii: Umblă moşul prin pădure. Să culeagă fragi şi mure. Pe
vâlcea şi pe cărare. Se vaită mereu că ... moare.

2. Transcrie prin fotografiere cuvântul URS.

URS ________
3. Maria are 5 ursuleţi de jucărie. I-a dat cadou verişoarei sale 2 ursuleţi. Câţi ursuleţi i-au
mai rămas Mariei?

- =2, 1, 3
 FIŞĂ DE LUCRU
GRUPA VULPEA

1.Colorează personajul viclean din poveste.

2. Scrie literele u, U de tipar.

3. În acvariul Anei sunt 4 peşti. Ana mai primeşte încă 3 peşti. Câţi peşti sunt acum în total în
acvariu?

+ =6, 7, 8
FIŞĂ DE LUCRU
 GRUPA ŢĂRANUL

1. Asamblează piesele de puzzle şi descoperă imaginea.

2. Încercuieşte literele învăţate.

FLORI STEA OMIDĂ FLUTURI ICOANĂ

3. Numără peştii daţi jos de vulpe din căruţă. Încercuieşte cifra corectă.

5, 9, 7