Metoda de diagnostic a fertilitatii solului

De trei ani, Grupul de Cercetare in Agricultura Ecologica (GRAB) studieaza diferitele

metode de diagnostic a fertilitatii solurilor, pentru a cunoaste mai bine informatile aduse
de fiecare dintre ele, si de a studia coerenta rezultatelor obtinute. Cu aceasta ocazie
GRAB a adus experti a acestor diferite tehnici pe teren in cursul unei zile deschise
publicului larg (producatori, tehnicieni, studenti …).

Actiunea este condusa pe parcelele de legumicultura in camp exploatate in agricultura

ecologica pe o durata de timp variabila.
Metoda pusa in aplicare ofera o buna viziune a diversitatii instrumentelor care pot sa fie
folosite, si a caror obiective sunt adesea complementare. Evolutia cunostintelor stiintifice si a
nevoilor exprimate pe teren conduce la o adaptare permanenta a tehnicilor ; este cazul de
exemplu a analizelor organo-biologice.

Diagnosticele de teren

Fertilitatea este functie a caracteristicilor fizice ale solului, pe care trebuie sa se stie examina
inainte de a prescrie realizarea analizelor de laborator si inainte de a actiona in materie de
tehnici culturale.

Cunoasterea solului se sprijina mai intai pe datele pedologice, care permit de a caracteriza
fertilitatea potentiala : tip de sol determinat de o succesiune de orizonturi de textura,
porozitate si sarcina in elemente grosiere variabile ; prezenta de discontinuitati texturale sau
structurale ; migratii si acumulari de elemente (depozite de carbonati de exemplu), probleme
de hidromorfie…

Profilul cultural permite de a diagnostica obiectiv impactul manierelor culturale asupra

fertilitatii fizice a solurilor. Aceasta metoda consta in descrierea orizonturilor superioare
identificand starile structurale ale solului (structura constinua, fragmentata sau particulara),
modul de asamblare, si starea interna a bulgarilor. Descrierile sunt reperate in spatiul in
legatura cu trecerea instrumentelor. Gradul de tasare este apreciat prin porozitatatea
orizontului si a bulgarilor cu ajutorul unei nomenclaturi precise. Profilul cultural permite de a
detecta influenta trecerilor de pneumatici si de instrumente de lucru a solului, de a localiza
zonele de netezire si de compactare si de a preconiza masuri curative daca este cazul.

Activitatea viermilor de pamant este un indicator biologic interesant si relativ simplu de

observat. Numarul si tipul de galerii informeaza asupra intensitatii activitatii. Numarul si tipul
de viermi de pamant permit de a ameliora informatia aducand detalii asupra starii biologice a
solului.

Studiul plantelor bio-indicatoare ofera indicatii asupra starii mediului la o perioada data si
prezinta avantajul de a fi usor de pus in aplicare chiar daca nu se dispune de competente
botanice.
Postulatul de baza a acestei metode este ca majoritatea specilor vegetale au nevoie de conditii
de mediu precise pentru a asigura levee de dormance semintelor lor, aceste conditii fiind
cunoscute prin studiul biotopului lor primar (prezenta naturala de plante, fara interventie din

1
partea omului). Prezenta unor specii in parcela studiata poate deci sa fie revelatoare de
conditii ca: sol calcaros sau tasat, mediu anaerob sau bogat in substante fertilizante...

Metoda BRDA-Herody

Aceasta metoda combina sistematic demersurile pedologice si agronomice, atat pe teren cat si
la laborator. Abordarea terenului permite de a releva datele geologice (natura particulelor
minerale prezente), datele climatice si conditile de mediu (mediu poros si aerat sau tasat si
asfixiat, nivel de oxido-reductie, nivel de descompunere a materiei organice,...).

Analizele de laborator

Acestea furnizeaza informatii complementare la observatile de teren (determinare precisa a

texturii, valoare a pH-ului), sau suplimentare (continut in elemente fertilizante, caracterizare a
materiei organice...). Ele permit de a trage consecinte practice asupra tehnicilor de folosit, dar
constituie de asemenea puncte de reper indispensabile pentru a judeca evolutia parametrilor, si
deci asupra rezultatului tehnicilor utilizate pe o parcela.

Analizele de laborator realizate de BRDA-Herody sunt teste chimice, ne-normalizate, care o

sa permita de a caracteriza:

- coeficientul de fixare (CF) care da masura proportiei si a calitatii argilelor

mineralogice. Interpretarea altor parametrii (Ca, Mg, aciditate....) si preconizarile
aportului sunt adaugate in functie de CF;
- legaturile fier si Ca care asigura legatura intre elementele organice si particule
minerale fine ale solului si astfel formarea complexului organo-mineral (COM);
- continutul in elemente fertilizante (P, K, Mg);
- mai multe compartimente de materii organice, active sau pasive.

Specificitatea analizelor Alma Terra este legata la evaluarea biologica a solurilor, pornind de
la caracterizarea materilor organice (MO) si de la masura activitatilor microbiene prin
metodele susceptibile de a fi utilizate intr-un laborator de rutina. Metodologia este construita
pornind de la masurile celor trei mari caracteristici.

Caracterizarea a 2 tipuri de MO prin fractionarea fizica granulometrica:

- MO liber, MO tanar cu mineralizare rapida
- „MO legat”, materii evoluate de tip humic.

Masura biomasei microbiene

Masura activitatilor de mineralizare a carbonului si a azotului.

Aceste analize permit de a defini un „statut organic” a parcelei si de a trage din aceasta
consecintele in termeni de furnizare a azotului prin mineralizare. Ele permit de asemenea de a
orienta aporturile de materie organica spre materii mai mult sau mai putin precursoare de
humus.

2
Primele observatii

Aceste observatiiau fost realizate de specialisti ai fiecarei metode

Parcele de leguminoase studiate au fost diagnosticate de maniera globala (fiecare camp,
situare in peisaj, flora spontana...) si prin observatii mai fine intr-o fosa de adancime de 1,5 m.
Principalele caracteristici ale acestor parcele sunt regrupate in tabelul 2.

O Structura adesea degradata

Structura solului este degradata pe cele trei parcele obsrevate. Nivelul de degradare ne-
depinzand de sensibilitatea „pedologica a solului”, rezultand din textura sa. In general, sunt
interventii realizate in conditii precare, ca de exemplu in cazul legumiculturii, care au
degradat mai mult sau mai putin structura.
Astfel, pe parcele studiate, compactarea stratului superior merge de la 50% din volumul
ocupat de bulgari foarte compacti (lotul A) la 95% din volumul foarte compactat (locul C).

Tabelul 2: Parcele in legumicultura de camp care au facut obiectul unor diagnostice

Loc Sit 1 Sit B Sit C
Avignon (84), GRAB Lambesc(13), Arnaud St.Siffret (30),Muffat
AB In conversie 30 ani (biodinamic) 15-20 ani
Tip de sol Sol limono-argilos Sol nisipos calcaros, Sol nisipo-argilo-
profund, calcaros, profund, dezvoltat pe limonos de origine
dezvoltat pe aluviuni aluviala, pe un strat
recente. de calcar.
Particularitati Sol sensibil la Sol putin sensibil la Orizonturi de textura
compactare si la compactare, foarte discontinua
tasare, foarte calcaros calcaros (pH=8,5), un
(pH=8,5) pic slab in MO Hidromorfie
temporara
Rotatie culturala Debut a Salata in februarie, 3 ani de legume, 1 an
legumiculturii dupa apoi pepene galben, de cereale,
15 ani de livada si 2 dovlecel, cartof ... ingrasaminte verzi.
ani de teren
necultivat
Fertilizare Ingrasaminte 20 t/ha compost de 1 la 3 t/ha de
minerale complete ingrasamant de ovine amendament de
inainte de conversie +2t/ha turta de ricin comert +1,5 t/ha de
+pregatire ingrasamant de tip
biodinamica 2/3/3 + purina de
plante.

Talpa de aratura este prezenta in toate cazurile. Compactarea poate astfel afecta orizonturile
situate sub stratul arat, pana la 50 cm adancime, cu succesiune de structuri lamelare (sit B),
sau o structura continua (sit C). Aceste zone compacte sunt in general transversate de radacini
fine, dar acestea nu sunt, sau putin, de radacinile mai groase si viermii de pamant, foarte
putini prezenti pe cele trei parcele. Volumului solului exploatat este deci foarte redusa.

Studiul plantelor bio-indicatoare confirma aceasta stare de compactare, cu prezenta mai ales a
ridichei salbatice polimorfe, capsela bursa pastoris sau patlagina majora.

3
Pentru a ameliora structuri foarte degradate, solutile foarte biologice (ingrasaminte verzi...) nu
vor fi suficiente: de obicei este nevoie de un sub-sol, de realizat in conditii bune (riscuri de
netezire daca solul este prea umid, si de fragmentare daca solul este prea sec).
Este nevoie de a se cunoaste de a astepta inainte de a interveni pentru orice operatie de lucrare
a solului: pamantul trebuie sa fie bine curatit, cu atat mai mult daca parcela sensibila la excese
de apa temporare. Pneurile de presiune joasa permit de a limita riscurile de tasare.

Soluri bogate in elemente nutritive

Analizele de laborator, fie ele clasice sau BRDA-Herody reveleaza soluri bogate in fosfor,
potasiu si magneziu in cele trei situatii. Strategiile de fertilizare practicate de exploatanti par
deci a priori coerente cu rotatile culturale, desi situatia poate evolua si ca judecarea trebuie sa
se faca pe termen lung.

Analize organo-biologice...variate !

In cele doua parcele a carui sol este de natura nisipoasa (sit B si C), procentul de materie
organica este mai degraba slab, inferior la 2%. Aceasta constatare este destul de curenta in
solurile nisipoase, in care mineralizarea este importanta.
Echilibrul intre formele de materii organice, „libere sau legate” de analizele Alma-Terra, sau
„fugitive” ori „stabile” prin analizele BRDA, sunt destul de variabile intre situri, si nu sunt
intotdeauna concordante ...
Activitatea microbiana este in general satisfacatoare, cu mare potential de mineralizare a
azotului (de 100 unitati/ha/an pe situl C la mai mult de 300 unitati/ha/an pe situl B).
Optimizarea statutului organic a solurilor pare sa treaca prin „tehnica aport dublu”: un aport
de MO precursor de materii tinere cu turn over rapid (tip guano sau ingrasaminte verzi)
primavara pentru a stimula activitatea microbiana si un aport de MO precursor de humus
stabil toamna (tip compost, amendament, deseuri verzi).

Un prim bilant

Metodele de diagnostic de fertilitate a unui sol puse in practica pe mai multe parcele pornind
din 2001 par complementare la mai multe nivele.
Analizele de teren, necesare, ofera pretioase informatii pe care nu le reveleaza analiza:
potentialul pedologic, starea structurii, sensibilitate la hidromorfie ... Profilele pedologic si
cultural, datele geologice furnizeaza atatea informatii utile pentru intelegerea functionarii
solului si a culturilor. Studiul florei spontane permite de a confirma un oarecare numar de
caracteristici ale parcelei; desi aproximativa intr-o oarecare masura, ea are meritul de a fi
facila de pus in aplicare si de nu a necesita deschidere de fose.

Discordantele se poarta esential asupra tipologiei materilor organice, dovada ca aceasta

determinare, preocupaere relativ recenta in analiza de laborator, va mai face inca obiectul a
numeroase dezbateri si clarificari.

Acestea apar putin in ce priveste aprecierea relativ la continuturile in elemente fertilizante in

parcelele studiate in care solurile sunt mai degraba bogate. Punctual, in caz de continut mai
putin ridicat, solul este mai degraba judecat normal in analiza clasica si „sarac” in analiza
BRDA-Herody.

4
Aceasta actiune este urmarita de catre GRAB din 2004 asupra noilor parcele, apoi
diagnosticele vor fi reinoite pe primele parcele, pentru a cunoaste parametrilor masurati dupa
4 ani.