Agrotehnica Laborator

CUPRINS
Cercetarea solului pe teren din punct de vedere agrothenic. Recoltarea probelor de sol pentru analize
agrothehnice..............................................................................................................................................................2
1.1. Cercetarea solului pe teren din punct de vedere agrotehnic..........................................................................2
1.2. Executarea şi descrierea profilului cultural al solului....................................................................................4
1.3. Recoltarea probelor de sol pentru analize agrotehnice.................................................................................5
1.4. Sonde pentru recoltarea probelor de sol........................................................................................................8
Determinări privind relațiile solului cu apa – Determinarea umidității solului; Determinarea coeficientului de
ofilire, Determinarea capacității pentru apă în câmp..............................................................................................11
2.1. Determinarea umidităţii solului...................................................................................................................11
2.2. Determinarea umidității solului prin uscare la etuva la 105°C....................................................................11
2.2 Determinarea coeficientului de ofilire..........................................................................................................12
2.3 Determinarea capacității pentru apă a solului...............................................................................................14
Principalele specii de buruieni din culturile agricole. Clasificarea biologică a buruienilor; Identificarea speciilor
de buruieni; Determinarea gradului de îmburuienare.............................................................................................16
3.1. Principalele specii de buruieni din culturile agricole..................................................................................16
3.2. Clasificarea biologică a buruienilor.............................................................................................................16
3.3. Identificarea speciilor de buruieni...............................................................................................................19
3.4. Determinarea gradului de îmburuienare......................................................................................................19
3.5. Principalele specii de buruieni din culturile agricole (imagini)...................................................................23
Erbicidele, Principalele erbicide folosite in cultura plantelor, Pegatirea solutiei pentru erbicidat, Pregatirea
echipamentelor de erbicidat, Aprecierea eficacitatii erbicidelor.............................................................................68
4.1. Principalele erbicide folosite in cultura plantelor........................................................................................68
4.2. Pegatirea solutiei pentru erbicidat.............................................................................................................102
4.3 Pregatirea echipamentelor de erbicidat.......................................................................................................103
4.4. Aprecierea eficacitatii erbicidelor..............................................................................................................104
Aprecierea calității lucrărilor agrothehnice...........................................................................................................106
5.1. Aprecierea calității arăturii........................................................................................................................106
5.2. Aprecierea calității lucrării cu grapa..........................................................................................................109
5.3. Aprecierea calității lucrării cu tăvălugul....................................................................................................110
5.4. Aprecierea calității lucrării de afânare adâncă a solului............................................................................110
5.5. Aprecierea calității lucrării de semănat.....................................................................................................111
5.6. Aprecierea calității prășitului.....................................................................................................................113
Elaborarea asolamentelor. Întocmirea de rotaţii de culturi pentru asolamentele de câmp...................................115
6.1. Organizarea teritoriului agricol..................................................................................................................115
6.2. Organizarea asolamentelor........................................................................................................................116
6.3. Întocmirea asolamentelor...........................................................................................................................118
Bibliografie...........................................................................................................................................................125
Lucrarea nr. 1
Cercetarea solului pe teren din punct de vedere agrothenic. Recoltarea
probelor de sol pentru analize agrothehnice
Cercetarea solului cuprinde două etape sau faze, una de teren şi a doua de laborator.În
faza de teren se cercetează caracteristicile de baza ale solului, iar în faza de laborator se
cercetează însuşirile fizice,chimice şi biologice.
După scopul pe care îl urmăreşte, cercetările de teren pot avea un caracter pedologic
sau caracter agrotehnic.
Cercetarea pedologică, numită şi cartarea solului a fost evidenţiată mai detaliat la
disciplină de pedologie,unde s-a stabilit că aceasta se face după aspectul morfologic al
profilului solului.
Cercetarea din punct de vedere agrotehnic are drept scop de a cunoaşte însuşirile
productive ale solului, pentru a stabili măsuri de îmbunătățire a acestora cu scopul ridicării
producţiei agricole.
1.1. Cercetarea solului pe teren din punct de vedere agrotehnic.

Cercetarea solului pe teren se face cu ajutorul profilului cultural al solului.
Profilul cultural al solului reprezintă succesiunea straturilor de sol individualizate prin
măsuri de folosinţă agricolă şi prin interacţiunea dintre aceasta şi factorii naturali.(Pop L.
1981)
Folosințele agricole care conduc la formarea profilului cultural sunt: lucrările
solului,aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor, utilizarea pesticidelor,rotaţia culturilor şi
irigaţia.
Straturile de sol, care caracterizează profilul cultural al solului sunt: stratul arat şi
stratul nearat.
Stratul arat este stratul de la suprafaţa solului răscolit de uneltele agricole. Stratul arat
mai este cunoscut şi sub denumirea de sol arabil, stratul arabil sau orizont arabil şi cuprinde o
parte din orizontul cu humus (orizontul A), iar în cazul când acesta este subţire poate cuprinde
tot orizontul A sau chiar şi o parte din orizontul imediat următor.
2
Cunoaşterea stratului arat are o importanță mare, deoarece în el se dezvoltă sistemul
radicular al plantelor, deci contribuie într-o măsură foarte mare la cunoaşterea şi dezvoltarea
plantelor.
Stratul arat se caracterizează prin următoarele însuşiri (L. Pop 1981):
 grosime, determinată de adâncimea la care se efectuează lucrările solului;
 culoare, mai deschisă decât a orizontului cu humus din stratul nearat, ca urmare a
mineralizării mai intense a materiei organice;
 textura, adesea mai grosieră, în special în zonele cu precipitaţii mai multe sau condiţii
de irigaţie, ca urmare a levigării de către apă a materialului fin;
 structura cu un procent mic de agregate stabile;
 are un conţinut ridicat de organisme, seminţe de buruieni, rădăcini şi resturi organice;
 starea de afânare mai ridicată şi o compactitate mai mică decât stratul nearat ca urmare
a lucrărilor solului;
 conţinut de apă foarte variabil atât datorită consumului de către plante cât şi a
evapotranspiraţiei etc.;
 conţinut ridicat de aer şi apropiat din punct de vedere al compoziţiei din aerul
atmosferic;
 temperatura ridicată vara şi scăzută iarna;
 conţinut ridicat de elemente nutritive, deoarece aici se încorporează îngrăşămintele;
 valoarea pH diferită de a stratului nearat mai ales ca urmare a folosirii îngrăşămintelor
şi amendamentelor.
Stratul nearat este stratul de sol ce continuă în adâncime, stratul arat care nu este răscolit
de uneltele agricole şi care este exploatat de rădăcinile plantelor. Este cunoscut şi sub
denumirea de strat subarabil sau sol şi cuprinde orizonturi genetice diferite.
Stratul nearat este mult mai puţin influenţat de măsurile de folosinţă agricolă, decât stratul
arat şi se caracterizează prin:
 grosime, determinată de adâncimea până la care pătrund în sol un număr mare
rădăcini;
 culoarea este caracteristică orizonturilor genetice;
 textura mai fină în special în partea superioară, datorită materialului fin spălat de către
apă din stratul arat;
 structura caracteristică orizonturilor genetice care îl compun;
 prezenţa de rădăcini vii şi moarte ale acestora;
3
 capacitatea mică de înmagazinare a apei,însă cu amplitudini mai mici;
 conţinut scăzut în aer şi diferit din punct de vedere al compoziţiei de cel atmosferic;
 compactitate mare şi porozitate mai redusă;
 conţinut mai scăzut în elemente nutritive accesibile decât în stratul arat.
În stratul nearat, în anumite situaţii se poate întâlni :
a) Podul brazdei este stratul de sol tasat compact, de la partea superioară a stratului
nearat care se poate forma atunci când arătură se efectuează an de an la aceeaşi
adâncime şi a depunerii de sol a materialului fin din stratul arat,transportat de către apă
din precipitaţii sau irigaţie. Podul brazdei este cunoscut şi sub denumirea de talpa
plugului sau hardpan. Podul brazdei are o grosime de 5-20 cm,textura fină şi cu o
compactitate foarte mare. Este lipsit de structura şi nu poate fi străbătut de rădăcinile
plantelor.
b) Îndesarea profundă este un strat îndesat care cuprinde o mare parte din stratul nearat.
Se formează ca urmare a deplasării mijloacelor agricole şi a celor de transport ,când
solul este umed şi afânat.
Se caracterizează printr-o grosime mare şi anume de 20-25 cm,iar tasarea şi capacitatea
sunt mai reduse decât la podul brazdei. Fenomenul de îndesare profundă apare obişnuit pe
solurile mai grele din zonele umede şi în condiţii de irigare.
1.2. Executarea şi descrierea profilului cultural al solului.

În vederea studierii pe teren a profilului cultural, se sapă un profil obişnuit până la
adâncimea de 150 cm, ca şi în cazul profilului pedologic. Locul de săpare al profilului să fie
reprezentativ pentru o suprafaţă de teren cât mai mare şi solul să nu fi suferit modificări
datorită unor lucrări de înbunătăţiri funciare.
Numărul de profile depinde de formele de relief pe care le prezintă suprafaţa studiată
executându-se profile pe toate formele de relief.
Profilul se sapă în aşa fel ca peretele vertical să fie orientat cu faţă către sud, pentru a
fi mai bine luminat,iar peretele opus se sapă în trepte pentru a pătrunde şi ieşi mai uşor în
groapă de profil.
După saparare,peretele vertical se împrospătează, deoarece prin săpare cu casmaua se
netezeşte,aspectul morfologic fiind modificat. În acest scop cu vârful unui cuţit se desprind
fragmente superficiale de sol, în aşa fel ca acesta să apară în ruptură naturală.
4
Pe peretele vertical împrospătat se delimitează stratul de sol arat şi în unele cazuri şi
podul brazdei şi stratul cu îndesare profundă, în funcţie de compactitate care se stabileşte cu
ajutorul unui cuţit care se înfige în sol,începând de la suprafaţă către adâncime.
După ce straturile de sol au fost delimitate, se caracterizează grosimea, culoarea,
textura, structura, compactitatea, umiditatea,prezenţa rădăcinilor vii şi moarte, prezenţa sau
absenţa crăpăturilor pentru strat din sol şi se trec în fişa.
Tot în aceste fişe după ce solul a fost analizat în laborator se trec rezultatele privind
analizele fizice, chimice şi biologice.
De asemenea, în fişe se trec aprecierile cu privire la relief , măsura în care stagnează
apa la suprafaţă terenului, asolamentul practicat, planta cultivată, îngrăşămintele
aplicate,modul de cultură irigat sau neirigat, gradul de inburuienare.
Pe baza studierii pe teren şi în laborator a profilului cultural se pot face recomandări
cu privire la plantele indicate a se cultiva, folosirea îngrăşămintelor,amendamentelor etc.
1.3. Recoltarea probelor de sol pentru analize agrotehnice.

Recoltarea probelor de sol se face cu scopul de a efectua analize de laborator privind
influenţa măsurilor agrotehnice asupra însuşirilor solului.
Cercetarea solului se face pe probe de sol parţiale (individuale) sau pe probe medii.
Probele parţiale au o greutate de 0,2-1 kg şi reprezintă solul recoltat cu o unealtă o singură
dată. Proba medie rezultă din amestecarea şi omogenizarea probelor parţiale.
La recoltarea probelor de sol trebuie să se ţină seama de alegerea terenului, numărul
probelor de sol, sau cu care se vor ridică probele de sol, tehnica de ridicare şi de pregătire a
probelor de sol.
Alegerea terenului pentru ridicarea probelor de sol. Cu ajutorul planului de situaţie al
unităţii agricole se parcurge terenul în lung şi în lat şi se fac observaţii privind relieful, tipul
de sol, vegetaţia etc. Dacă solurile sunt uniforme după aspectul exterior fiecare va constitui o
unitate analitică. Dacă sunt neuniforme se împart în parcele mai mici omogene carelief, tip de
sol, fertilitate, vegetaţie,numite unităţi analitice,fiind delimitate pe planul de situaţie şi se
numerotează.
În fiecare unitate analitică se stabileşte locul de executare a profilului cultural de unde se
vor ridica probele parţiale de sol. Se vor evita depresiunile,locurile de depozitare a
paielor,îngrăşămintelor.
5
Recoltarea probelor de sol din profilul cultural al solului se va face pe structuri de sol,
începând de la baza profilului spre suprafată. Pentru luarea probelor de sol se folosesc două
metode: metoda fâșiilor și metoda la alegere.
Metoda fâşiilor constă în ridicarea probelor din loc în loc sau din 20 cm în 20 cm pe toată
lungimea profilului.
Metodă la alegere constă în ridicarea probelor de sol din locurile tipice ale fiecărui strat de
sol.
Probele se iau cu ajutorul unui cuţit desprinzând porţiuni de sol pe adâncimea de 10
cm,care se mărunţesc şi se amestecă,apoi se pun în săcuţ sau pungi cu etichete. Pe etichete se
notează:unitatea agricolă, localitatea,numărul profilului şi adâncimea de la care s a recoltat
solul.
Numărul probelor de sol parţiale ce se recoltează de pe unitatea analitică depinde de
mărimea acesteia: în mod obişnuit se iau 50 de probe parţiale suficiente pentru a forma o
proba medie reprezentativă. Acest număr de probe este în funcţie de suprafaţa unităţii
analitice şi de natura analizelor de laborator ce urmează să se efectueze.
Pentru înfiinţarea de câmpuri experimentale, loturi experimentale, se iau câte 5-10 probe
parţiale pentru fiecare hectar.
Din experienţe se iau probe pe variante, câte 3-6 probe din fiecare varianta şi în 3-4
repetiţii.
În funcţie de natura analizelor ce urmează să se efectueze, probele de sol pot fi luate în
structura naturală şi în structura modificată(artificială).
Probele de sol în structura naturală trebuie luate în aşa fel încât să nu se modifice aşezarea
lui naturală. Ele se recoltează cu sonda Nekrasov în cilindru de 10 cm înălţime. O proba
cuprinde circa 250 g sol.
După recoltare, cilindrul cu proba de sol se acoperă cu capace numerotate cu acelaşi
număr de pe corpul cilindrului, se aşează în lăzi speciale şi se transportă la laborator.
Probele de sol în structura naturală se foloesc pentru determinarea greutăţii volumetrice şi
determinării privind relaţiile solului cu apa şi aerul.
Probele de sol în structura modificată (artificială) sunt acelea la care solul este mărunţit şi
amestecat. Recoltarea lor se poate face cu diferite unelte şi sonde cum sunt: casmaua
obişnuită,casmaua cilindrică sau sonde de diferite tipuri.
Probele parţiale dintr-o unitate analitică şi pe adâncimi se adună, se amestecă pentru
omogenizare,îndepărtându-se şi resturile vegetale. Din acest amestec de probe parţiale se
reţine o proba medie de 1-5 kg.
6
Fişa pentru descrierea profilului cultural al solului.
Unitatea………...........……… sol ……............…….. profilul …..................

===================================================================
Caracteristicile Stratul arat Stratul nearat
straturilor de sol Crustă Podul brazdei Îndesare profundă
===================================================================
-Grosimea(cm) şi orizontul genetic căruia îi aparţine

-Culoare
-Textura
-Structura
-Compactitate
-Umiditate
-Rădăcini
-Crăpături
Analize chimice,fizice şi biologice;
Aprecieri cu privire la relief, stagnarea apei;
asolament, îngrăşăminte aplicate;
Irigat sau neirigat,lucrări de înbunătăţiri funciare,
grad de imburuienare, etc.
===================================================================
Dată …………………
Semnătură,
7
1.4. Sonde pentru recoltarea probelor de sol
Recoltarea probelor de sol în vederea analizelor de laborator se face cu ajutorul sondelor
construite special în acest scop.
Sondele folosite pentru recoltarea probelor de sol sunt:
 Sondă tubulară –este formată dintr-un tub de oţel,lung de 1,5 m şi numerotat din 10 în
10 cm. Diametrul sondei este de 1,8 cm în partea inferioară şi 2 cm la partea
superioară.
Aceasta face ca proba de sol să nu cadă din sondă în momentul scoaterii din sol,iar prin
întoarcerea ei, solul să iasă sub formă de sul. În partea inferioară tubul sondei este mai
bombat, ceea ce face ca diametrul orificiului făcut în sol să fie mai mare decât diametrul
exterior al sondei,uşurând scoaterea sondei din sol. La partea superioară sonda prezintă două
urechi scurte, care ajută tot la scoaterea sondei din sol.
Sonda tubulară este prevăzută cu anexe (ciocanul şi cricul). Ciocanul serveşte la
introducerea şi scoaterea sondei din sol, iar cricul (pârghie cu lanţ) serveşte numai la scoaterea
sondei.
Ciocanul are o formă paralelipipedică, cu o greutate de 5 kg,este prevăzut cu 4 braţe
dispuse în cruce şi cu un orificiu la mijloc de formă şi mărimea capului cu urechi al sondei.
Pentru recoltarea probei se aşează sondă în poziţie verticală, apoi se introduce tija lungă a
ciocanului în corpul sondei şi prin ridicare se lasă să cadă pe sondă până ce această a fost
introdusă în sol. Se scoate ciocanul şi se introduce corpul sondei în orificiul de la
mijloc,rotindu-se corpul sondei pentru a desprinde solul recoltat de cel nerecoltat. Sau
scoaterea sondei se poate face cu ajutorul cricului prevăzut cu lanţ.
După ce sondă a fost scoasă din sol, se răstoarnă pentru a scoate solul din corpul ei, pe o
prelată sau scândură, executându-se câteva bătăi pentru că solul să fie scos. După aceasta
solul este împărţit în probe pe adâncimi şi pus în fiole sau în săcuți de pânză.
 Sonda sabie este o ţeavă de oţel, deschisă pe toată lungimea ei,lungă de 100 cm şi
gradată din 10 în 10 cm. Deschiderea are o formă tronconică pentru a putea ridica
probele de sol. Partea inferioară este ascuţită,iar la cea superioară are două mânere.
Introducerea se face prin apăsare sau batere până la dimensiunea de la 100 cm, după
care sonda se răsuceşte pentru a desprinde solul recoltat de cel nerecoltat. Este foarte
indicată pentru recoltarea probelor în structura modificată şi pentru determinarea
umidităţii,în special de pe solurile uşoare.
 Sondă Nekrasov este formată dintr-un cilindru de oţel cu înălţimea de 10 cm şi
diametrul de 5 cm. Cilindrul în partea superioară prezintă o tijă care este prevăzută cu
8
un mâner,iar în cea inferioară de un corp tăietor care se înşurubează la cilindru,cu
profil teşit şi marginile ascuţite,pentru a pătrunde uşor în pământ.
Probele de sol se recoltează în structura naturală. Recoltarea probelor se face în felul
următor: se deşurubează capul tăietor în capătul cilindrului de oţel se introduce pentru fiecare
proba,în sondă,un cilindru de alamă înalt de la 10 cm şi cu diametrul de 5 cm,fără capac şi se
înşurubează din nou capul tăietor. Se aşează sonda în poziţie verticală şi prin apăsare, batere
se introduce cilindrul de oţel în sol,după care se roteşte de câteva ori pentru desprinderea
probei de sol, după care se scoate.
Se deşurubează corpul tăietor,se scoate cilindrul de alamă cu proba de sol, se nivelează
solul la ambele capete cu un cuţit şi apoi se pun ambele capace în cilindru. Cu sondă
Nekrasov se iau probe în structura naturală.
 Sondă Kalentiev este formată dintr-un cilindru de oţel lung de 20 cm şi cu diametrul
de 8 cm. În partea superioară a cilindrului se află o tijă de 80 cm prevăzută cu un
mâner.
Corpul sondei pe toată lungimea este secţionat până la jumătatea lui din 2 în 2 cm, ceea ce
permite împărţirea probei de sol în straturi groase de 2 cm. Pentru împărţirea probei în
straturi se foloseşte un cuţit cu o lamă circulară care se introduce în secţiunea cilindrului.
Pentru recoltarea probelor de sol se aşează sonda pe poziţie verticală şi prin apăsare sau
batere se introduce sondă până la 20 cm; după care se răsuceşte şi se scoate.
Sondă Kalentiev se foloseşte pentru luarea probelor de sol în aşezare modificată. Se
foloseşte pentru recoltarea probelor de sol în vederea determinării gradului de infestare a
solului cu seminţe de buruieni.
Sonda agrochimică serveşte pentru recoltarea probelor de sol în stratul arat necesare
pentru analizele agrochimice. Sonda este formată din corpul sondei lung de 20 cm sau 40 cm
şi are diametrul de 2,5 cm în care este săpat un şanţ longitudinal. La partea superioară a
corpului sondei se află o tijă cu mâner lung de 70 cm şi o pedala pentru picior. La partea
inferioară se află o parte ascuţită pentru a uşura introducerea sondei în sol.
După ce a fost introdusă se răsuceşte şi canalul sondei se umple cu sol.
Probele se recoltează în cutii de carton de 300 g sol din recoltarea a 18-20 probe.
Cutiile de sol se prind într-un suport metalic pentru a le feri de deteriorare şi are o limbă
pentru a goli solul din corpul sondei în cutii.
Alte unelte pentru ridicarea probelor de sol sunt: casmaua obişnuită,casmaua
specială,cilindrii etc.
9
Casmaua obişnuită este o unealtă simplă cu care se ridică probe de sol în lipsă de alte
sonde.
Probele parţiale se iau din peretele gropii care a fost săpat în aşa fel ca un perete să fie
vertical, din 10 în 10 cm.
Probele parţiale din sol fiind în structura modificată se amestecă şi se formează o proba
medie.
Casmaua specială sau casmaua Mitsohelich se foloseşte pentru a lua probe parţiale din
stratul arat pe adâncimea de 20 cm. Casmaua este în forma unui cilindru incomplet închis dar
mai mic la baza şi larg la vârf, ce permite să se ia probe de sol în structura modificată.
Cilindrii sunt tuburi metalice de diferite înălţimi şi care au partea inferioară ascuţită şi se
folosesc pentru recoltarea probelor în structura naturală.
Cilindrii se introduc în sol cu ajutorul unei scânduri sau a unui tampon din metal prin
batere cu ciocanul de lemn.
Cilindrii cu probe de sol sunt scoşi cu ajutorul cazmalei,după care se face netezirea solului
la ambele capete şi se pun capacele.
Pregătirea probelor de sol pentru analize:

Probele de sol sunt aduse în laborator şi înregistrate cu numere de ordine. În funcţie de
analizele ce trebuie efectuate probele se usucă la aer timp de 2-3 zile,unde se întind pe coli de
hârtie albă, solul fiind bine mărunţit. Camera unde se face uscarea trebuie să fie lipsită de
substanţe chimice şi în special cele cu amoniac.
După uscare se mărunţesc fie în mojare, fie cu mori special,după care solul este pus în
borcane cu dop rodat.
10
Lucrarea nr. 2
Determinări privind relațiile solului cu apa – Determinarea umidității

solului; Determinarea coeficientului de ofilire, Determinarea capacității
pentru apă în câmp
2.1. Determinarea umidităţii solului

Cunoaşterea conţinutului de apă din sol prezintă importanță pentru stabilirea
momentului optim de executare a lucrărilor solului,la stabilirea momentului şi a normei de
irigaţie.
Cantitatea de apă aflată în sol în momentul determinării este cunoscută sub denumirea
de “umiditate actuală” sau “provizie momentană de apă” şi se poate exprimă în procente atât
faţă de greutatea solului uscat cât şi faţă de volumul acestuia.
Pentru determinarea umidităţii actuale a solului se folosesc metode directe şi indirecte.
Metode directe de determinare sunt: uscarea în etuvă la 1050C, cu raze infraroşii şi
metoda arderii cu alcool.
Metode indirecte sunt: metodă picnometrică, metodă extracţiei cu alcool, metodă
compresiunii solului, metodă tensiometrica, metodă electrometica, etc.
Dintre toate metodele amintite cea mai precisă este metodă directă prin uscare la
etuvă.
2.2. Determinarea umidității solului prin uscare la etuva la 105°C

Principiul metodei constă în uscarea probelor de sol în etuvă la temperature de 105°C.
Aparaturășimateriale: etuvă, fiole de aluminiu, sol, balanță.
Modul de lucru, probele de spl din câmp se pun în fiole de aluminiu care au fost
cântărite și numerotate. Solul trebuie să ocupe 2/3 din volumul fiolei fără să fie îndesat și stă
cu capacul.
Se duc în laborator și se cântăresc cu o precizie de 0,01 g. După ce fiolele cu sol au
fost cântărite se introduc în etuvă la temperatura de 105°C unde se țin timp de 8 ore, timp
suficient pentru ca solul să elimine apa în totalitate.
11
Pentru a verifica dacă solul a eliminat apa în totalitate, din timp se cântăresc fiolele
până la o greutate constantă, adică două cântăriri succesiv să prezinte valori foarte apropiate.
După uscare fiolele se scot din etuvă se acoperă cu capacele și se introduc într-un
exicator cu clorură de calciu unde se țin circa 30 minute pentru a se răci. După răcire fiolele
cu sol se cântăresc din nou.
Calculul rezultatelor
Umiditatea actuală se calculează raportând apa evaporată prin uscare, față de
greutatea solului complet uscat de înmulțit cu l00.
G 1−G 2
Ug%¿ x 100
G2−G1❑
în care:G0= tara fiolei (g)

G 1 =greutatea fiolei cu sol umed (g)
G2 =greutatea fiolei cu sol uscat (g)
100 = factor pentru raportarea procentuală.
2.2 Determinarea coeficientului de ofilire

Prin coeficient de ofilire se înțelege conținutul de apă din sol la care plantele se ofilesc
permanent, adică la care plantele odatăofilite nu-și mai revin.
Coeficientul de ofilire se considera limita inferioară a umidității accesibile plantelor. La
această limită plantele nu mai pot absorbi apa din sol, deoarece presiunea la care este reținută
apa din sol este mai mare decât presiunea osmotică a rădăcinilor.
Pentru determinarea coeficientului de ofilire se folosesc metode indirecte si directe.
Dintre cele indirecte sunt determinate cu ajutorul coeficientului de hidroscopicitate si al
echivalentului umidității și metode directe, pe cale biologică.
Determinarea coeficientului de ofilire pe cale biologică

Principiul metodei constă în creșterea plantelor pe probe de sol, până în faza de 2 perechi
de frunze după care se întrerupe aprovizionarea cu apă și când plantele se ofilesc se determină
conținutul de apă din sol.
Aparatură și materiale: Fiole metalice sau de sticlă, sol,pipete, semințe de orz sau alte
plante, carton, amestec de parafină și vaselină sau vată ori nisip, clopot de sticlă, rumeguș.
12
Modul de lucru: pentru determinare se folosesc vase de aluminiu sau pahare cu capacitate de
l00cm 3(6-8 cm înalțime și 4-5 cm diametrul ) în care se introduc 40-80 g sol .Cu ajutorul unei
pipete pe marginea vasului se pune apă până ce solul se umezește la capacitatea totală pentru
apă. În solul umezit se introduc 5-6 boabe de orez sau altă plntă.
Până la răsărire vasul se acoperă cu un carton pentru a împiedica evaporarea apei din
sol. După ce plantele au răsărit, vasul se pune într-o cameră luminoasă pentru a evita etiolarea
plantelor.Când plantele au format două perechi de frunze, plantele sunt gata pentru experiență.
În această fază rădăcinile au străbătut tot solul din vas. În fiecare vas se lasă câte 4 plante.
Pentru a împiedica evaporarea apei din sol, se acoperă suprafața solului cu un amestec format
din 4 părți parafină și o parte vaselină tehnică. În stratul de amestec (parafină și vaselină) se
fac 2-3 orificii cu ajutorul unui ac pentru a permite schimbul de aer. În lipsa amestecului,
solul din vas se poate acoperi cu un strat de vată sau nisip fin.
Vasele astfel pregătite se feresc de lumina directă a soarelui până când plantele se
ofilesc. În perioada de ofilire se disting 3 faze:
1. Începutul ofilirii când vârful frunzelor inferioare ale plantelor s-au ofilit și s-au lăsat în
jos.
2. Ofilirea vădită, când toate funzele s-au ofilit și s-au lăsat în jos până la jumătatea lor.
3. Ofilirea totală, când toate frunzele s-au ofilit și s-au lăsat în jos pe toată lungimea lor.
La ofilirea totală, vasul cu plante se introduce sub un clopot de sticlă în care se găsește vată
sau rumeguș umezit. Dacă până în ziua următoare plantele își revin, se continuă observația
până când se ofilesc din nou. Dacă plantele nu își revin până a doua zi, înseamnă că este
ofilire permanentă, adică solul se află la o umiditate corespunzătoare coeficientului de ofilire.
Se taie plantele și se scoate amestecul de parafină și vaselină împreună cu 1-2 cm de sol
și se îndepărtează. Restul solului se curăță de rădăcini și se trece într-o fiolă de aluminiu
cântărită și se determină umiditatea prin uscare la etuvă la temperatura de 105C 0.
Valorile coeficientului de ofilire variază în funcție de textura solului.
Valorile coeficientului de ofilire pentru diferite categorii de texturale

Categorie texturală Coeficientul de ofilire
Nisip 1-3
Nisip-lutos 3-6
Luto-nisipos 6-9
Lutos 9-13
13
Luto-argilos 13-15
Argilă lutoasă 15-19
Argilă 19-24
2.3 Determinarea capacității pentru apă a solului

Prin capacitatea pentru apă a solului se întâlnește cantitatea de apă ce o poate
înmagazina solul în porii săi.
Solul poate avea plini cu apă numai porii mici capilari sau poate avea si pe cei mari și
după felul cum apa poate fi reținută mai mult sau mai puțin timp, deosebim următoarele forme
de capacitate totală și de câmp pentru apă.
Determinarea capacităţii totale pentru apă a solului în condiţii de laborator

Importanţă. Această metodă se recomandă a fi folosită pentru determinarea capacităţii
de câmp în cazul experienţelor din casa de vegetaţie sau fitotron.
Materiale necesare. Cilindrii Wolff-Wahnschoffe (cu înălţime de 16 cm şi diametrul
de 4 cm şi prezintă la partea inferioară un fund perforat prelungit cu un manşon metalic),
hârtie de filtru, baie de apă, etuvă.
Mod de lucru. Pe fundul cilindrului se introduce o rondelă de hârtie de filtru cu
ajutorul unei baghete. Cilindrul se umectează bine în interior, se scurge excesul de apă şi apoi
se execută cântărirea cilindrului.
Se umple cilindrul cu sol uscat la aer în 3 etape, de fiecare dată putând 1/3 din
înălţimea cilindrului. La fiecare umplere, cilindrul se loveşte de 100 de ori cu baza de un corp
de plastic. La terminarea umplerii în partea superioară a cilindrului trebuie să rămână un
spaţiu liber de aproximativ 1 cm înălţime. Se cântăreşte cilindrul cu sol şi se aşează într-un
vas cu apă în care nivelul apei se menţine constant la nivelul suprafeţei solului din cilindru.
Apa pătrunde în spaţiile lacunare pe principiul vaselor comunicante.
Se consideră că saturarea solului s-a realizat atunci când cilindrul a ajuns la greutate
constantă în urma cântăririlor succesive, în acest moment se determină conţinutul de apă al
solului.
Mod de calcul. Aplicând formula:
Su = greutatea solului din cilindrul uscat la etuvă

S s−Su
Cc= × 100 Ss = greutatea solului saturat din cilindru.
Su
14
Interpretarea rezultatelor. Datele obţinute în urma determinărilor se compară cu cele
din tabelul următor:
Capacitatea de apă în câmp în funcţie de categoriile texturale ale solurilor
Solurile Caracterizare texturală Capacitatea de apă în câmp

La 1m La 1,5 m
Zonale medii Luto-nisipo-lutos 23,8 23,0
Zonale grele Luto-argilos-argilos-greu 23,7 22,6
Aluvionare uşoare Nisipo-nisipo-lutos 22,3 19,7
Aluvionare medii Luto-nisipos-lutos 25,2 24,3
Aluvionare grele Luto-argilos greu 29,8 28,8
Lăcovişte Luto-argilos-argilos greu 28,8 26,8
De dune Nisipo-nisipo-lutos 19,5 17,0
Analizând datele din tabel se observă că cele mai mici valori ale capacităţii de apă în
câmp le au solurile uşoare, nisipoase, iar cele mai mari, solurile lutoase şi argiloase.
Pentru solurile din Bărăgan formate pe loess, valorile capacităţii de câmp (medii pe
adâncimea de 1 m a profilului de sol) sunt cuprinse între 22 şi 26% fără diferenţieri sensibile
în raport cu tipul genetic sau categoria texturală de sol.
15
Lucrarea nr. 3
Principalele specii de buruieni din culturile agricole. Clasificarea biologică

a buruienilor; Identificarea speciilor de buruieni; Determinarea gradului
de îmburuienare
3.1. Principalele specii de buruieni din culturile agricole

B uruienile se clasifică în funcţie de numărul de cotiledoane în două mari grupe:
- monocotiledonate - sunt plante care au un cotiledon. Acestea pot fi anuale: ovăzul
sălbatic - Avena fatua, zizania - Lolium temulentum, păruşca - Cyperus difformis, meişor -
Digitaria sanguinalis, mohorul lat - Echinochloa curs-galli, mohorul - Setaria sp., obsiga
secarei - Bromus secalinus etc. sau perene: pirul târâtor - Agropyron repens, pirul gros -
Cynodon dactylon, costreiul mare - Sorgum halepense, pipirigul - Juncus inflexus, trestia -
Phrogmites communis, ceapa ciorii - Gagea arvensis etc;
- dicotiledonate - sunt plante ce au două cotiledoane. Acestea pot fi anuale şi bienale:
rocoina - Stelaria media, şopârliţa - Veronica hederifolia, urzica moartă - Lamium
amplexicaule etc.; ciulinul - Corduus nutans, morcovul sălbatic - Daucus carota, sulfina
galbenă - Melilotus officinalis sau perene: cicoarea - Chichorium inthybus, pătlagina -
Plantago sp., păpădia - Taraxacum oficinalle etc.
Cotiledoanele sunt o parte componentă a embrionului unei seminţe şi anume, primele
frunzişoare ale viitoarei plante.
3.2. Clasificarea biologică a buruienilor

După modul cum îşi procură hrana, buruienile pot fi neparazite (autotrofe), parazite şi
semiparazite.
Buruienile neparazite au asimilaţie clorofiliană proprie şi prin urmare îşi procură
singure hrana. Cele parazite se numesc astfel deoarece parazitează pe alte plante de la care
absorb hrana gata elaborată, iar cele semiparazite posedă clorofilă şi se pot hrăni autotrof dar
se deosebesc mai bine când parazitează pe alte plante. Fiecare grupă de buruieni are anumite
particularităţi de viaţă. Cunoaşterea acestora ne ajută la elaborarea măsurilor de combatere.
16
Buruienile neparazite (autotrofe) formează cea mai numeroasă grupă. După durata
vieţii lor, acestea pot fi:
 anuale;
 bienale;
 perene;
Buruienile anuale au ciclul de viaţă de cel mult un an de zile, au nevoie de o singură
perioadă de vegetaţie sau un singur ciclu de viaţă pentru a ajunge să producă seminţe. În
funcţie de timpul când răsar şi de durata vieţii, aceste buruieni pot fi:
 efemere
 de primăvară
 de vară
 umblătoare
 de toamnă
Buruienile efemere au o perioadă scurtă de vegetaţie (45 - 70 de zile) şi dacă întâlnesc
condiţii favorabile pot avea două generaţii pe an. Exemple: Rocoina (Stellariamedia),
şopârliţa (Veronica hederifolia), cuişoriţa (Holosteum umbelatum) ş.a.
Buruienile de primăvară germinează primăvara devreme şi fructifică înainte sau odată
cu plantele de cultură, ca de exemplu muştarul sălbatic (Sinapis arvensis), hrişca urcătoare
(Polygonum convolvulus), ovăzul sălbatic sau odosul (Avena fatua), turiţa (Galium aparine),
urzica moartă (Lamium purpureum) ş.a. Acestea impurifică recoltele de boabe.
Buruienile de vară germinează primăvara mai târziu, când în sol este o temperatură de
peste 7°C sau vara şi ajung la maturitate odată cu plantele de cultură sau după recoltarea
acestora, ca de exemplu: mohorul (Setaria sp.), ştirul (Amaranthus retroflexus), loboda
(Atriplex patula) ş.a.
Buruienile umblătoare sau care pot ierna. Acestea răsar toamna, formează o rozetă,
iernează, iar primăvara îşi continuă vegetaţia. Dar ele pot germina şi primăvara. Exemple:
neghina (Agrostemma githago), muşeţelul nemirositor (Matricaria inodora), macul (Papaver
rhoeas), nemţişorii de câmp (Consolida regalis), albăstriţa (Centaurea cyanus), romaniţa
(Athemis sp.), traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), trei fraţi pătaţi (Viola arvensis) etc.
Buruienile de toamnă, pentru a fructifica, trec obligatoriu prin iarnă. Ele sunt mai
puţin numeroase (ex: obsiga secarei).
Buruienile bienale, pentru a fructifica, au nevoie de două perioade de vegetaţie. În
primul an formează o rozetă de frunze şi o tulpină scundă, iar în anul următor tulpini care
17
fructifică. Exemple: sulfina (Melilotus sp.), măselariţa (Hyosciamus niger), ciulinul (Cardus
nutans), morcovul sălbatic (Daucus carota), măzărichea păroasă (Vicia villosa).
Buruienile perene trăiesc mai mulţi ani şi fructifică de mai multe ori. Ele se înmulţesc
prin seminţe, iar unele şi pe cale vegetativă. Se clasifică astfel:
Buruieni perene curădăcină fibroasă - se înmulţesc prin seminţe: floarea broştească
(Ranunculus acer), buruiană toxică se întâlneşte în locurile joase, umede, pătlagina mare
(Plantago major) creşte mai ales pe terenurile virane ş.a.
Buruieni perene cu rădăcină pivotantă - se înmulţesc mai mult prin seminţe şi mai
puţin vegetativ prin muguri de pe rădăcină sau din colet, mai ales când rădăcinile sunt
fragmentate. Exemple: cicoarea sălbatică (Cichorium inthybus), tătăneasa (Simphytum
officinale), răsfugul (Chondrilla juncacea), păpădia (Taraxacumofficinale), măcrişul (Rumex
acetosa) ş.a.
Buruieni perene târâtoare - au tulpini târâtoare şi din locurile de unde nodurile tulpinii
ating pământul, pornesc rădăcini şi lăstari de noi plante. (piciorul cocoşului târâtor -
Ranunculus repens).
Buruieni perene cu bulbi - din bulbi formaţi în pământ, în anul următor pornesc noi
plante, la unele specii se formează şi bulbili (ceapa ciorii - Gagea arvensis, usturoiul sălbatic -
Allium rotundum, brânduşa de toamnă - Colchicum autumnalle etc).
Buruieni perene cu rizomi. Rizomii sunt tulpini subterane cu muguri din care pornesc
lăstari formând noi plante. Exemple: pirul târâtor (Agropyrom repens), pirul gros (Cynodon
dactylon), costreiul mare (Sorghum halepense), bozul (Sambucus ebulus), coada calului
(Equisetum arvense), trestia sau stuful (Phragmites communis).
Buruieni perene cu lăstari din rădăcină. Pe rădăcinile acestora se găsesc muguri care
pot da naştere la noi tulpini. Exemple: pălămida (Cirsium arvense), rochiţa rândunicii sau
volbura (Convolvulus arvensis), urda vacii (Lepidium draba), susaiul (Sonchus arvensis) ş.a.
Aceste buruieni, ca şi cele cu rizomi, sunt extrem de periculoase şi greu de combătut.
Buruienile parazite, aşa cum s-a mai precizat, trăiesc pe seama altor plante de la care
îşi procură apa şi substanţele hrănitoare extrăgând seva elaborată. Cuscuta se mai numeşte
torţel, râia sau borangic, face parte din familia Convolvulaceae.
18
3.3. Identificarea speciilor de buruieni
Se cunosc mai multe specii:
 Cuscuta mare (Cuscuta campestris) care are tulpina în formă de firişoare lungi,
de culoare gălbuie, ce se înfăşoară în jurul plantei gazdă. Florile, câte 10 - 30, sunt cuprinse
într-o glomerulă;
 Cuscuta mică (Cuscuta trifolii), la noi, este răspândită mai mult în regiunile
umede şi răcoroase. Parazitează trifoiul şi lucerna, precum şi alte plante. Tulpina este de
culoare galbenă-portocalie, deseori violacee.
 Torţelul inului (Cuscuta epilinum) parazitează plantele de in, mai rar cânepa şi
sfecla, precum şi unele plante spontane. Tulpina este de culoare gălbuie, subţire.
 Cuscuta europaea parazitează o diversitate de plante erbacee şi lemnoase.
 Lupoaia, verigelul sau busuiocul sălbatic (Orobanche sp.) este o plantă lipsită
de frunze, simplă sau puţin ramificată, face parte din familia Orobanchaceae.
Orobanche ramosa parazitează tutunul, tomatele şi cânepa. Florile au o culoare
gălbuie, cu nuanţele albastre sau violacee.
Orobanche cumana atacă floarea-soarelui, dar se întâlneşte uneori şi pe tutun şi
unele plante spontane. Florile au o culoare albăstruie-violacee.
Orobanche brassicae parazitează mai ales varza (Severin şi colab., 2001).
Din categoria buruienilor semiparazite fac parte silurul (Euphrasia
rostkoviana), ciormoiagul (Melampyrum arvense), dinţura (Odontites rubra), clocoticiul
(Rhinanthus rumelicus) etc.
Budoi şi Penescu (1996) le clasifică în buruieni parazite pe tulpină (cuscuta) şi
buruieni parazite pe rădăcină (lupoaia).
3.4. Determinarea gradului de îmburuienare

Pentru a stabili măsurile cele mai eficace de combatere a buruienilor trebuie să se
cunoască gradul de îmburuienare.Evaluarea gradului de îmburuierare se face prin mai multe
metode: metoda vizuală, metoda numerică şi metoda gravimetrică.
Metoda vizuală
Este o metodă uşoar de executat, dar rezultatele sunt mai puţin precise, de a avea are
un caracter orientativ.
19
Metoda vizuală constă în parcurgerea fiecărei sole în mai multe sensuri şi de mai
multe ori în cursul perioadei de vegetaţie a unei plante pentru a stabili structura buruienilor.
Prima apreciere vizuală se face când au înflorit buruienile din familia Crucifere, a
doua la înflorirea buruienilor din familia Compositae, iar a treia toamna când înfloresc şi
buruienile perene.
Pentru aprecierea vizuală a gradului de îmburuienare se utilizează scara propusă de
Maltev (1962) acordându-se note:
Nota 1- buruieni izolate ce nu acoperă mai mult de 5% din suprafaţă.
Nota 2 – buruieni rare, dar întâlnite pe toată suprafaţa (5-20%)
Nota 3 – buruieni frecvente, care se întâlnesc des, dar care nu domină plantele
cultivate.
Nota 4- buruieni numeroase, care domină plantele cultivate.
Pentru fiecare solă sau tarla din gospodărie se întocmeşte un buletin după următorul
model (Gh. Budoi şi colab. 1965).
20
Buletin pentru evaluarea buruienilor
Judeţ……………………………………………………………………………………
Unitatea agricolă……………………………………………………………………….
Relieful…………………………………………………………………………………
Solul…………………………………………………………………………………….
Nivelul apei freatice…………………………………………………………………….
Condiţii meteorologice………………………………………………………………….
Asolamentul……………………………………………………………………………..
Nr.solei………suprafaţa……….. cultura……………………………………………….
Plante premergătoare în ultimii 2 ani ………………………………………………………
Sistemul lucrării de bază a solului………………………………………………………....
Îngrăşămintele şi dozele aplicate în ultimii doi ani………………………………………..
…………………………………………………………………………………………….
Semănatul (timpul, metoda, adâncimea) …………………………………………………..
Materialul de semănat ( provenienţa, germinaţia, puritatea, infestarea cu seminţe de buruieni
şi speciile acestora)………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………..
Starea semănăturii în momentul evaluării bruienilor (faza de dezvoltare, înălţimea plantei
cultivate)
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….….....
Data evaluării……………………………………………………………………………….......
Rezultatele obținute se trec în tabelul de mai jos:

Specii
de Grupa Înălţimea Răsărit Îmbobocit Înflorit Cu Uscate Nota
buruieni bilogică fructe
Nota
21
generală
Metoda numerică
Este mai precisă decât metoda vizuală şi constă în numărarea buruienilor pe suprafeţe
de câte 1 m sau 0,25 m pătraţi. Se procedează în felul următor: se parcurge tarlaua pe cele
două diagonale pentru a vedea modul de răspândire a speciilor de buruieni în cadrul tarlalei.Se
stabileşte numărul de plante în care se va face numărarea buruienilor şi aceasta va fi de la 10
puncte, când tarlaua are până la 1 ha, 15 puncte când tarlaua are până la 10 ha şi 25 pucnte
când are mai mult de 10 ha.
În fiecare punct se aşează rama pătrată cu latura de 1m (suprafaţa 1 mp) sau cu latura
de 50 cm (0,25 cm patraţi) şi se numără buruienile pe specii în total dar şi palntele cultivate
din interiorul ramei.
Rezultatele obţinute se înregistrează într-un tabel.
Buruienile se trec în tabel în ordinea prezenţei lor,ferofaza în care se află ca şi metoda
vizuală A= răsărire B= îmbobocire, C= înflorirea, D= cu fructe, E= uscate.
Rezultatele determinării numerice a gradului de îmburuienare
Unitatea…………………….sola……………...anul………..data…………
Specii Fenofaza Nr. de buruieni Media Nr. de plante Media

de Talia în repetiţiile la mp în repetiţiile la mp
buruieni 1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
22
3.5. Principalele specii de buruieni din culturile agricole (imagini)
Monocotiledonate, anuale
ovăzul sălbatic - Avena fatua
23
Lolium temulentum - zizania
Lolium temulentum – zizania
24
Cyperus difformis – parușca
25
Digitaria sanguinalis – meișor
26
Digitaria sanguinalis – meișor
27
mohorul lat - Echinochloa curs-galli
28
mohorul - Setaria sp.
29
mohorul - Setaria sp.
obsiga secarei - Bromus secalinus
30
obsiga secarei - Bromus secalinus
Monocotiledonate, perene
pirul târâtor - Agropyron repens
31
32
pirul gros - Cynodon dactylon
33
costreiul mare - Sorghum halepense
34
costreiul mare - Sorghum halepense
pipirigul - Juncus inflexus
35
trestia - Phrogmites communis
trestia - Phrogmites communis
36
ceapa ciorii - Gagea arvensis
ceapa ciorii - Gagea arvensis
37
38
Buruieni dicotiledonate
rocoina - Stelaria media
rocoina - Stelaria media
39
şopârliţa - Veronica hederifolia
şopârliţa - Veronica hederifolia
40
urzica moartă - Lamium amplexicaule
urzica moartă - Lamium amplexicaule
41
ciulinul - Corduus nutans
morcovul sălbatic - Daucus carota
42
morcovul sălbatic - Daucus carota
sulfina galbenă - Melilotus officinalis
43
sulfina galbenă - Melilotus officinalis
cicoarea - Chichorium inthybus
44
cicoarea - Chichorium inthybus
pătlagina - Plantago sp.
45
pătlagina - Plantago sp.
păpădia - Taraxacum oficinalle
46
Buruienile efemere au o perioadă scurtă de vegetaţie (45 - 70 de zile)
cuişoriţa -Holosteum umbelatum-
cuişoriţa -Holosteum umbelatum
47
Buruienile de primăvară germinează primăvara devreme şi fructifică înainte sau odată cu
plantele de cultură
muştarul sălbatic -Sinapis arvensis
muştarul sălbatic (Sinapis arvensis)
48
hrişca urcătoare (Polygonum convolvulus)
hrişca urcătoare (Polygonum convolvulus)
49
turiţa (Galium aparine)
Buruienile de vară germinează primăvara mai târziu, când în sol este o temperatură de peste
7°C sau vara şi ajung la maturitate odată cu plantele de cultură sau după recoltarea acestora
ştirul (Amaranthus retroflexus)
50
loboda- Atriplex patula
loboda- Atriplex patula
51
Buruienile umblătoare sau care pot ierna. Acestea răsar toamna, formează o rozetă,
iernează, iar primăvara îşi continuă vegetaţia. Dar ele pot germina şi primăvara
neghina (Agrostemma githago)
neghina -Agrostemma githago
52
mac -Papaver rhoeas
53
Mușetelul nemirositor - Matricaria inodora
albăstriţa Centaurea cyanus
albăstriţa (Centaurea cyanus)
54
romaniţa (Athemis sp.)
traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris)
55
trei fraţi pătaţi (Viola arvensis)
Buruienile de toamnă, pentru a fructifica, trec obligatoriu prin iarnă.
măselariţa (Hyosciamus niger)
56
măzărichea păroasă (Vicia villosa)
măzărichea păroasă (Vicia villosa)
57
Buruienile perene trăiesc mai mulţi ani şi fructifică de mai multe ori. Ele se înmulţesc
prin seminţe, iar unele şi pe cale vegetativă. Se clasifică astfel:
1. Buruieni perene curădăcină fibroasă - se înmulţesc prin seminţe:
floarea broştească (Ranunculus acer)
58
Buruieni perene curădăcină pivotantă - se înmulţesc mai mult prin seminţe şi mai puţin
vegetativ prin muguri de pe rădăcină sau din colet, mai ales când rădăcinile sunt fragmentate
răsfugul (Chondrilla juncacea)
răsfugul (Chondrilla juncacea
59
răsfugul -Chondrilla juncacea
măcrişul (Rumex acetosa)
60
Buruieni perenetârâtoare - au tulpini târâtoare şi din locurile de unde nodurile tulpinii ating
pământul, pornesc rădăcini şi lăstari de noi plante.
piciorul cocoşului - Ranunculus repens
Buruieni perene cu bulbi
usturoiul sălbatic - Allium rotundum
61
Buruieni perene cu rizomi. Rizomii sunt tulpini subterane cu muguri din care pornesc lăstari
formând noi plante
bozul (Sambucus ebulus)
coada calului (Equisetum arvense)
62
Buruieni perene cu lăstari din rădăcini, pe rădăcinile acestora se găsesc muguri care pot da
naştere la noi tulpini.
pălămida (Cirsium arvense),
urda vacii (Lepidium draba),
63
susaiul (Sonchus arvensis)
susaiul (Sonchus arvensis)
64
Buruienile parazite, aşa cum s-a mai precizat, trăiesc pe seama altor plante de la care
îşi procură apa şi substanţele hrănitoare extrăgând seva elaborată. Cuscuta se mai numeşte
torţel, râia sau borangic, face parte din familia Convolvulaceae
Cuscuta mare (Cuscuta campestris)
Cuscuta mică (Cuscuta trifolii)
65
Torţelul inului (Cuscuta epilinum) parazitează plantele de in, mai rar cânepa şi sfecla,
precum şi unele plante spontane. Tulpina este de culoare gălbuie, subţire.
Cuscuta europaea parazitează o diversitate de plante erbacee şi lemnoase
66
Lupoaia, verigelul sau busuiocul sălbatic (Orobanche sp.) este o plantă lipsită de
frunze,simplă sau puţin ramificată, face parte din familia Orobanchaceae
Lupoaia (Orobanche sp.)
67
Lucrarea nr. 4
Erbicidele, Principalele erbicide folosite in cultura plantelor, Pegatirea

solutiei pentru erbicidat, Pregatirea echipamentelor de erbicidat,
Aprecierea eficacitatii erbicidelor
Erbicidele sunt substantele chimice folosite pentru combaterea buruienilor din

culturile agricole, folosirea erbicidelorprezinta următoarele avantaje:
-se reduce numarul de lucrari folosite in cultura plantelor. Deci se previne degradarea
starii structurale a solului. Pe terenurile in panta din aceleasi motive se micsoreaza intensitatea
procesului de eroziune a solului.
-se reduce numarul de forte de munca manuala;
-se pot realiza culturi curate de buruieni si in regiunile cu precipitatii multe, cand solul
nu permite efectuarea la timp a lucrarilor mecanice si manuale de combatre a buruienilor si in
perioada cand planele au inaintat in vegetatie si nu mai pot fi prasite mecanic;
-se realizeaza combaterea buruienilor si pe randul de plante, ceea ce nu se poate realiza
cu ajutorul prasitului mecanc;
-prin inalturarea prasilelor sau reducerea acestora ca si numar, se reduc pierderile de
plante cultivate care au loc cu ocazia lucrărilor de ingrijire;
-se reduc pagubele produse de boli si daunatori care se raspandesc odata cu prasitul;
-se evita tasarea solului provocatade rotile tractorului de la semanat sau prasit, care
deiminueza recolta.
4.1. Principalele erbicide folosite in cultura plantelor
ADENGO 465 SC
Erbicid
Bayer Cropscience, Germania
Clasificare produs: Cuvant de avertizare - ATENTIE
Substanta activa: 225 g/l isoxaflutol + 90 g/l tiencarbazon-metil + 150 g/l ciprosulfamide
(safener)
Formulare: suspensie concentrata
68
Caracteristici: Adengo este un erbicid preemergent si postemergent timpuriu pentru
combaterea buruienilor dicotiledonate si monocotiledonate anuale din cultura porumbului.
Adengo 465 SC combina doua substante active erbicide puternice, completate de cea mai
noua tehnologie safener pentru cultura porumbului, care mareste selectivitatea produsului atat
la aplicare preemergenta cat si postemergenta timpurie. Isoxaflutol, cel mai puternic erbicid
cu actiune de lunga durata pentru porumb, inglobeaza tehnologia unica “Synchronized Weed
Control” - controlul sincronizat al buruienilor. Aceasta caracteristica exceptionala a
produsului consta in capacitatea de reactivare, care ii permite sa fie din nou activ in timpul
primelor ploi ce urmeaza dupa o perioada fara precipitatii, combatand astfel buruienile ce pot
rasari in aceasta perioada. Isoxaflutol este mobil in stratul superficial al solului unde este fixat
de coloizi. El nu este un erbicid volatil sau cu actiune peliculara. Tiencarbazon-metil, noua
componenta activa erbicida de la Bayer, cu spectru de combatere asupra buruienilor graminee
si dicotile, contribuie la combaterea complementara a unor buruieni (Polygonum spp.) precum
si la intarirea actiunii asupra gramineelor. Adengo este preluat radicular dar si foliar si are
oputernica activitate sistemica in planta. Buruienile sunt distruse chiar dupa rasarire.Primul
semn al eficacitatii consta in albirea plantulei, urmata la scurt timp de distrugerea ei rapida si
completa.
Mod de utilizare: Adengo 465 SC este eficace impotriva majoritatii buruienilor
dicotiledonate si monocotiledonate anuale cel mai frecvent intalnite din cultura porumbului.
Se aplica: preemergent: 0,35-0,4 l/ha. Produsul se utilizeaza in doza de 0,35 l/ha pe soluri cu
continut de humus pana la 2,5% si in doza de 0,4 l/ha pe soluri cu continut in humus de 2,5-
3,5% si infestare puternica cu buruieni; postemergent timpuriu: 0,3-0,35 l/ha. Doza redusa se
utilizeaza pe soluri cu continut redus in humus si infestare slaba iar doza marita se utilizeaza
pe soluri cu continut de humus de 2,5-3,5% si infestare puternica cu buruieni. Tratamentul se
efectueaza pana cel tarziu in faza de 3 frunze ale porumbului si buruieni in faza incipienta de
crestere (2-3 frunze).
AGIL 100 EC
Erbicid
Adama Agricultural Solutions, Israel
Clasificare produs: Cuvant de avertizare - PERICOL
Substanta activa: 100 g/l propaquizafop
Conditionare: emulsie concentrata
69
Caracteristici:este un erbicid cu actiune sistemica de combatere a tuturor buruienilor
graminee si selective pentru culturile dicotiledonate. Substanta activa este foarte rapid
absorbita de frunzele buruienilor (in cca. 1ora) si se transloca in toate punctele de crestere
intensa, inclusiv in radacini si rizomi. Aici, prin inhibarea unor enzime si acizi grasi din
celulele meristematice, Agil 100 EC distruge in final functiile vitale ale celulelor si provoaca
moartea buruienilor.Astfel, dupa numai 1-2 zile de la aplicare, buruienile tratate isi inceteaza
cresterea, in continuare frunzele mai tinere capatand o culoare galbuie. La 10-12 zile dupa
aplicare intreaga planta se usuca, rizomii gramineelor perene capata o nuanta bruna incepand
de la varf si in final putrezesc. Actiunea erbicida a produsului este cu atat mai rapida cu cat
buruienile sunt intr-o faza mai tanara iar conditiile de vegetatie sunt mai optime pentru
crestere (umiditate suficienta, caldura, lumina). Produsul realizeaza o combatere excelenta a
buruienilor problema (graminee perene), mai ales a speciilor de pir si a costreiului.
Mod de utilizare: tratamentul cu Agil 100 EC se va efectua astfel:
* gramineele anuale (exceptie Poa annua), cand sunt in stadiul de 1-2 frunze, se aplica 0,5 l/ha
Agil 100 EC. In faze mai avansate de crestere, doza de Agil 100 EC creste pana la 1 l/ha
(pana la inceputul impaierii) sau chiar 1,2 l/ha daca buruienile graminee sunt spre sfarsitul
impaierii. Firuta (Poa annua) estecombatuta cu doza de 1 - 2 l/ha in stadiul foarte tanar (1-3
frunze).
* gramineele perene, in functie de specie, se combat astfel:
- costrei: cand atinge inaltimea de 30-40 cm, folosind 1 - 1,5 l/ha;
- pir tarator: cand are 15-25 cm, folosind 1 - 2 l/ha;
- pir gros: cand are 15-20 cm, folosind 1 - 2 l/ha.
In toate cazurile, dozele mai mici se aplica la infestari mai reduse si in conditii optime de
aplicare, iar dozele mai mari se folosesc la infestari puternice si in conditii mai dificile de
aplicare. La sfecla de zahar se aplica doza mai mica atunci cand cultura este in stadiul mai
mic de dezvoltare.
AKRIS®
Erbicid
BASF
Clasificare produs: Xn (Nociv), N (Periculos pentru mediu)
Substanta activa: 280 g/l dimetenamid-P + 250 g/l terbutilazin
Formulare: Suspoemulsie
70
Caracteristici: Akris este un erbicid care combina actiunea a doua substante active:
dimetenamid-P si terbutilazin. Substanta activa dimetenamid - P este eficienta mai ales
impotriva gramineelor din samanta, dar combate si buruieni dicotiledonate importante cum ar
fi Amaranthus spp. (Stir) Are o actiune sistemica - buruienile in curs de germinare absorb
substanta activa prin coleoptil. Cantitati foarte mici din substanta activa sunt preluate de
radicula (traseu secundar). Umiditatea din sol favorizeaza solubilizarea, formarea peliculei si
absorbtia. Are efect de combatere de lunga durata. A doua componenta a produsului –
terbutilazin – are in spectrul de actiune cele mai importante buruieni cu frunza lata si este
preluat de buruieni prin radacini si frunze. Astfel, amestecul celor doua substante active
combate buruienile inainte, in timpu sau la scurt timp dupa rasarire.
Mod de utilizare: Akris combate buruienile anuale monocotiledonate si dicotiledonate din
cultura de porumb. Dozele recomandate sunt de 2,5-3 l/ha. (Dozele maxime de 4 l/ha in
preemergenta si 3,5 l/ha in postemergenta timpurie se aplica pe terenuri cu continut mai
ridicat de humus si/sau la infestari puternice cu buruieni). Akris® se poate aplica atat
preemergent la 1-5 zile de la data semanatului, cat si postemergent timpuriu, (a se aplica pana
in stadiul de 3-4 frunze ale porumbului, iar buruienile trebuie sa fie in faza timpurie de
dezvoltare, 2-3 frunze). Cele mai bune rezultate se obtin pe terenuri bine pregatite si cu
umiditate suficienta.Daca pe anumite parcele in care s-a facut erbicidarea de baza cu Akris®
exista si infestare cu costrei din rizomi, se poate aplica produsul Kelvin® Top.
ARCADE
Erbicid
Syngenta Supply, Elvetia
Substanta activa: 800 g/l prosulfocarb + 80 g/l metribuzin
Conditionare: concentrat emulsionabil
Caracteristici: Arcade este un erbicid ce combina actiunea a doua substante active de tip
tiocarbamati – prosulfocarbul si triazinone – metribuzin. Produsul Arcade este preluat din sol
prin sistemul radicular si coleoptil prevenind germinarea si cresterea buruienilor sensibile.
71
Actiunea erbicidului este bine intarita de o buna pregatire a terenului si o buna umiditate in
sol.
Mod de utilizare: este un erbicid selectiv, pelicular, cu mare flexibilitate in aplicare,
recomandat in cultura cartofului pentru controlul preemergent al gramineelor anuale si al
dicotilelor. Spectrul de combatere estelarg, peste 90% din buruienile cunoscute la cartof. Doza
recomandata este 4,0-5,0 l/ha. Doza de 4,0 l/ha este recomandata pentru varietati de cartof
sensibile la metribuzin. Doza de 5,0 l/ha se recomanda in cazul infestarii puternice cu un
spectru larg de buruieni. Momentul de aplicare: preemergent dupa rebilonat, flexibil pana la
rasarirea cartofului (5 cm), buruienile sa nu fie rasarite. Se poate aplica si in postemergenta
timpurie, doza de 4,0 l/ha. In rotatia clasica a culturilor in anul urmator nu se cultiva salata si
ridichi pe terenurile tratate cu Arcade in anul precedent. Orice alta cultura poate fi cultivata
din anul urmator dupa o cultura decartof tratata cu Arcade.
ARIGO®
Erbicid
DuPont International Operations SARL (DIOSA), Elvetia si Syngenta Limited, Anglia
Clasificare produse: Cuvant de avertizare - ATENTIE; GHS09
Substanta activa: 12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36% mesotrione
Conditionare: granule dispersabile
Caracteristici: ARIGO este un amestec de trei substante active cu un spectru larg de
combatere a
buruienilor graminee si cu frunza lata. Nicosulfuron si rimsulfuron sunt erbicide sistemice,
sulfonilureice absorbite prin frunze si translocate in tesuturile de crestere ale plantei unde
inhiba diviziunea celulara. Mezotrione apartine grupei de produse - triketone, se absoarbe prin
frunze si radacini si determina blocarea sintezei carotenoizilor. Primele simptome ale
efectului erbicid se manifesta la scurt timp dupa aplicare (6 ore) prin incetarea cresterii,
urmate de decolorarea nervurilor frunzelor, cloroze, albirea plantei, necroze si uscarea
completa a buruienilor in 2 - 3 saptamani de la aplicare.
Mod de utilizare: Se aplica in postemergenta in faza de 2-6 frunze ale porumbului, cel mai
tarziu pana in stadiul BBCH 16.Cele mai bune rezultate se obtin asupra buruienilor tinere,
aflate in crestere activa; in stadiul de 2-4 frunze si gramineele perene pana la max. 15 cm
inaltime. La aplicarea fractionata se aplica primul tratament cand buruienile graminee au
72
rasarit si au maxim 2-3 frunze iar tratamentul doi se repeta in functie de rasarirea noilor
buruieni (reimburuienare), inainte ca porumbul sa depasasca 6 frunze formate.
Doza recomandata: 1 doza/ha = 330 g + 250 ml Trend.
ASTRAL 40 SC
Erbicid
Nufarm Romania SRL
Clasificare produs: Cuvant de avertizare - ATENTIE; GHS07, GHS09, H317, H410
Substanta activa: 40 g/l nicosulfuron
Conditionare: suspensie concentrata
Caracteristici: Astral 40 SC este un erbicid pe baza de nicosulfuron, din familia
sulfonilureicelor. Astral 40 SC are actiune sistemica si imediat dupa aplicare este distribuit
rapid in plante. Actioneaza prin blocarea biosintezei enzimei acetolactatsintaza (ALS), care
este necesara in sinteza aminoacizilor esentiali. Cresterea buruienilor inceteaza intr-un timp
scurt de la aplicare de numai 6 ore. Activitatea incepe in tinerele varfuri de crestere, care isi
schimba culoarea in galben, devin clorotice in cateva zile. Buruienile tratate se brunifica devin
necrotice, si moartea lor survine dupa una pana la trei saptamani de la aplicare, in functie de
specie si conditiile de mediu. Porumbul este tolerant la nicosulfuron pentru ca este rapid
metabolizat la o forma care nu este activa. Cele mai bune rezultate se obtin cand Astral 40 SC
este aplicat la buruienile cu crestere
activa. O umiditate adecvata este necesara pentru a asigura un nivel optim de activitate.
Formularea sa, pe baza de ulei de floarea soarelui, creste selectivitatea fata de cultura
porumbului si duce la obtinerea unei eficacitati superioare.
Mod de utilizare: Combate buruienile graminee anuale din cultura de porumb: Setaria spp.,
Echinochloa crus-galli, Digitaria, Panicum spp., samulastra de cereale si altele. Dintre
buruienile graminee perene combate Sorghum halepense din rizomi, Agropyron repens. Sunt
combatute partial si unele buruieni dicotiledonate. In cazul in care avem infestari si cu
buruieni dicotiledonate seva face un amestec in rezervor cu erbicidul Ceredin Super. Astral 40
SC se aplica postemergent cand plantele de porumb au 4-6 frunze, buruienile graminee anuale
in faza de 1-3 frunze pana la infratit, gramineele perene: pir 10-15 cm, costrei 15-20 cm,
buruienile dicotiledonate sa fie mici 2 frunze. Buruienile trebuie sa fie tinere si in faza de
crestere activa. Doza de utilizare este de 0.8 l/ha pentru combaterea buruienilor graminee
anuale si de 1,0-1,5 l/ha pentru combaterea costreiului din rizomi.
73
ATTRIBUT 70 SG
Erbicid
Substanta activa: 700 g/kg propoxicarbazon-sodiu
Formulare: SG (granule solubile in apa)
Caracteristici: Erbicid sistemic pentru combaterea buruienilor graminee din cultura de grau.
Attribut 70 SG actioneaza prin inhibarea enzimei acetolactat-sintaza (ALS), avand ca efect
blocarea cresterii si diviziunii celulare. Substanta activa este absorbita prin masa foliara si
radacinile buruienilor, fiind preluata de seva si distribuita sistemic in intreaga planta.
Cresterea buruienilor este stopata imediat dupa aplicare, astfel incat acestea nu mai
concureaza planta de cultura. Simptomele specifice de cloroza si necrozare apar in 5-10 zile
de la aplicare, in timp ce distrugerea completa a buruienilor tinta poate dura cateva saptamani.
Datorita selectivitatii excelente fata de cultura si actiunii putin dependente de temperatura,
Attribut 70 SG se recomanda a fi aplicat primavara devreme, pentru a limita concurenta
buruienilor inca de la inceputul perioadei de vegetatie.
Mod de utilizare: Principalele buruieni combatute sunt Bromus sp. (obsiga), Agropyron
repens (pir tarator),Apera spica-venti (iarba vantului), precum si unele specii din familia
Brassicaceae: Sinapis arvensis (mustarde camp), Thlaspi arvense (pungulita). Aplicarea se
face in perioada februarie-aprilie, in intervalul cuprins intre fenofaza de 3 frunze (BBCH 13)
si sfarsitul infratitului graului (BBCH 29). Fenofaza optimǎ a buruienilor graminee in relatie
cu momentul tratamentului este de 2-4 frunze, inainte de infratire, cu exceptia pirului
(Agropyon repens sin. Elymus repens), care trebuie sa aiba inaltimea de maxim 10 cm si sa
fie in faza de crestere activa. Doza de utilizare recomandata este de 0,1 kg/ha. In conditii de
infestare redusa si pe solurile usoare se poate folosi doza de 0,06 kg/ha. Volumul de solutie
recomandat este 200-400 l/ha. Pentru cresterea eficacitatii produsului, mai ales asupra
speciilor dificil de combatut (Bromus sp.), se recomanda utilizarea impreuna cu unadjuvant
(ex. Biopower 1 l/ha). Atentie: in cadrul unei rotatii normale, dupa tratamentul cu Attribut
puteti infiinta in sezonul agricol urmator culturile: grau de toamna si de primavara, orz de
toamna si de primavara, triticale, mazare, cartof, sfecla de zahar, lucerna, floarea soarelui,
porumb, soia, sorg. Orice alta cultura infiintata in afara de cele mentionate mai sus se face pe
raspunderea utilizatorului.
74
AXIAL 050 EC
Erbicid
Syngenta Crop Protection AG, Elvetia
Substanta activa: 50 g/l pinoxaden + 12,5 g/l cloquintocet-mexil
Caracteristici: este erbicidul pentru combaterea in postemergenta a principalelor buruieni
monocotiledonate anuale din culturile de cereale paioase. Axial 050 EC ofera flexibilitate in
combaterea buruienilor graminee, fiind foarte selectiv pentru cultura.
Mod de utilizare: Din punct de vedere al selectivitatii fata de cultura, produsul poate fi
aplicat pana la stadiul de al doilea internod, interval in care se regaseste stadiul optim de
combatere a buruienilor (Apera spica venti, Avena fatua).
Nota: A nu se amesteca cu erbicide hormonale (2,4 D, dicamba), produse ce contin sulf sau
ingrasaminte foliare Grau (postemergent: la infratire, formarea primului internod, buruieni
maxim 4 frunze), Orzoaica de primavara (postemergent – la formarea primului internod,
buruieni:2-4 frunze) (0,9 l/ha): iarba vantului (Apera spica venti), Odos (Avena fatua).
AXIAL ONE
Erbicid
Substanta activa: 45 g/l pinoxaden + 5 g/l florasulam + 11,25 g/l cloquintocet-mexil
Caracteristici: Noua solutie Syngenta in postemergenta pentru controlul principalelor
buruieni monocotiledonate si dicotiledonate anuale pe care le intalnim in culturile de cereale
paioase. Complementaritatea celor doua substante active, pinoxaden, recunoscut pentru
eficacitatea superioara impotriva buruienilor graminee si florasulam, cu efect impotriva
buruienilor cu frunza lata, face din Axial One o excelenta alegere in programul de combatere
a buruienilor printr-o singura trecere.
Mod de utilizare: Grau si Orzoaica de primavara: (postemergent) buruieni
monocotiledonate anuale (Apera Spica venti, Avena fatua) si dicotiledonate anuale
(Matricaria, Anthemis, Capsella, Galium, Galeopsis, Raphanus, Adonis, Lithospermum) – 1
l/ha. Axial One poate fi aplicat de la stadiul inceput de infratit pana la aparitia frunzei
75
standard a culturii de cereale. Cele mai bune rezultate se obtin cand Axial One este aplicat in
momentul de sensibilitate maxima a buruienilor (monocotiledonate anuale – infratit si
dicotiledonate anuale 4-6 frunze). A nu se amesteca cu erbicide hormonale (2,4 D, dicamba),
produse ce contin sulf sau ingrasaminte foliare.
BASAGRAN FORTE
Erbicid
BASF
Clasificare produs: Xn (nociv), N (periculos pentru mediu)
Substanta activa: 480 g/l bentazon + 150 g/l wettol (muiant)
Formulare: concentrat solubil in apa
Caracteristici: Basagran Forte este un erbicid pe baza de bentazon, din grupa diazinelor.
Basagran Forte are o actiune prin contact, cu impact asupra procesului de fotosinteza.
Absorbit prin frunze si alte organe verzi. Efect vizibil dupa circa 2 zile, manifestat prin
ingalbenirea plantelor si apoi necrozarea lor.
Mod de utilizare: Basagran Forte este un erbicid cu aplicare postemergenta, buruienile
trebuie sa fie rasarite si sa se afle in faza de 2 - 4 frunze. Se utilizeaza pentru combaterea
buruienilor dicotiledonate anuale din culturile de soia, lucerna, in, fasole si cartof in doza de
2,0 l/ha. Este recomandat ca tratamentul sa se realizeze cand temperatura aerului este mai
mare de 15°C si umiditatea aerului mai mare de 40%. Se va evita efectuarea tratamentului in
perioadele de stres ale buruienilor. De la momentul aplicarii trebuie sa treaca 8 ore fara
precipitatii.
BASIS
Erbicid
DuPont International Operations Sarl (DIOSA), ELVETIA
Clasificare produs: Cuvant de avertizare - ATENTIE; GHS09;
Substanta activa: 50% rimsulfuron + 25% tifensulfuron metil
Conditionare: granule fine albe, dispersabile in apa
Caracteristici: Basis este un erbicid sistemic cu spectru larg de combatere a buruienilor
dicotiledonate si a celor monocotiledonate anuale, rasarite in momentul tratamentului. El este
absorbit mai ales prin frunze si translocat in tesuturile de crestere ale plantei, unde inhiba
76
diviziunea celulara actionand asupra enzimei acetolactat sintaza. Cresterea la buruienile
sensibile este oprita in cateva ore dupa aplicare. Totusi, simptomele clare apar dupa mai multe
zile, iar moartea buruienilor intervine dupa 2-3 saptamani. Buruienile mai putin sensibile si
cele intr-un stadiu mai avansat de dezvoltare se opresc din crestere si nu mai concureaza
planta de cultura pentru apa si substantele nutritive. In conditii de caldura si umiditate
activitatea erbicidului este mai rapida in timp ce conditiile de temperatura scazuta si seceta
intarzie efectul. Basis are o persistenta redusa in sol.
Mod de utilizare: Basis combate eficient majoritatea buruienilor dicotiledonate si a celor
monocotiledonate anuale. Se aplica postemergent, la porumb pana la faza de 5 frunze, intr-un
singur tratament. Produsul este mai eficient in fazele timpurii de crestere ale buruienilor. In
cazul buruienilor graminee anuale este recomandat sa se aplice de la rasarire pana la faza de
1-3 frunze, iar pentru cele dicotiledonate de la rasarire la faza de 2-4 frunze. Daca tratamentul
se efectueaza cand buruienile se gasesc intr-o faza mai avansata de crestere decat cele
mentionate mai sus, rezultatul poate fi o combatere incompleta.
Pentru controlul buruienilor rezistente se recomanda amestecul in rezervor cu alte produse
omologate.Basis este eficace daca prima ploaie apare la cel putin 4 ore dupa tratament. In
cazul cand ploua la mai putin de 4 ore dupa tratament, efectul se poate diminua. Doza
recomandata: 20 g/ha Basis + 250 ml/ha Trend 90. Pentru combaterea buruienilor care nu sunt
combatute de Basis, se poate amesteca dupa caz cu 2.4 D, dicamba, mesotrione.
BASTA 14 SL
Erbicid
Substanta activa: 150 g/l glufosinat de amoniu
Formulare: concentrat solubil
Caracteristici: Basta este un erbicid neselectiv cu actiune de contact asupra buruienilor din
plantatiile de vita de viesi pomi fructiferi si ca desicant la orez. Modul de actiune consta in
interferarea multipla in metabolismul plantei. Preluarea de catre plante are loc in principal
prin frunze si organele verzi, preluarea prin partile lemnoase fiind neglijabila. Viteza de
preluare in planta este maxima in cursul primelor 6 ore de la aplicare. Basta nu se transloca
din tesuturile frunzei in vasele conducatoare, esentiala fiind actiunea de contact.Buruienile
tratate se opresc din crestere in cursul primei zile dupa tratament, desi simptomele vizuale
77
lipsesc. Formularea contine o doza marita de adjuvant, fiind optimizata pentru conditii mai
putin favorabile de aplicare (umiditate scazuta) si are o toleranta mai buna la spalarea prin
precipitatii.
Mod de utilizare: Este important ca in cursul primelor 6 ore de la aplicare sa nu ploua. Buna
acoperire a foliajului buruienilor cu solutie de stropit este esentiala, deoarece Basta actioneaza
princontact foliar. Cantitatea de solutie este de 100-500 l solutie/ha, in functie de echipament.
Se va evita contactul solutiei de stropit cu foliajul culturilor, precum si udarea excesiva a
trunchiului pomilor. Un avantaj esential al produsului consta in siguranta culturii. In situatia
in care in mod accidental produsul ajunge pe o parte din frunzele bazale aleplantelor, datorita
lipsei efectului sistemic, planta de cultura nu va fi afectata decat local. Se aplica la
urmatoarele culturi: vii pe rod (4 l/ha postemergent), pomi (5-6 l/ha postemergent), orez (2
l/ha postemergent).
BELVEDERE FORTE
Erbicid
Clasificare produs: Cuvant avertizare - ATENTIE
Substanta activa: 100 g/l desmedifam + 100 g/l fenmedifam + 200 g/l etofumesat
Conditionare: suspoemulsie
Caracteristici: Produsul are aspectul unei suspensii omogene, de culoare alba, cu miros
caracteristic (uleios). Nu este exploziv si nici inflamabil.
Mod de utilizare: Produsul Belvedere Forte este recomandat a fi utilizat ca erbicid cu
aplicare postemergenta, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate la culturile de sfecla de
zahar si sfecla furajera. Spectrul de buruieni combatute este format din: Amaranthus,
Anagallis, Brassica, Chenopodium, Galium, Matricaria, Polygonum, Stellaria, Thlaspi,
Veronica, Viola.Se aplicamaximum 3 tratamente/sezon la doza de aplicare de 1,0 L/ha, la un
interval de minimum 7 - 12 zile intre tratamente.
78
BETANAL EXPERT
Erbicid
Substanta activa: 91 g/l fenmedifam + 71 g/l desmedifam + 112 g/l etofumesat
Formulare: concentrat emulsionabil
Caracteristici: Betanal Expert actioneaza atat prin frunze cat si prin sol (germeni si radacini).
Produsul actioneaza dupa absorbtia in frunze, inhiband fotosinteza. Betanal Expert contine un
aditiv pe baza de ulei de rapita care asigura o foarte buna aderenta, absorbtie si eficacitate.
Produsul se caracterizeaza prin absorbtie, retentie si viteza de penetrare sporite ale
ingredientilor activi, precum si prin selectivitate perfecta fata de culturile de sfecla.
Mod de utilizare: Sfecla: Betanal Expert se recomanda a se aplica in cultura de sfecla in 3
tratamente secventiale pe sezon la doza de 1,2 l/ha in stadiul de cotiledon al buruienilor.
Intervalul intre tratamentele secventiale este de 6-7 zile.
BETANAL maxxPRO OD
Erbicid
Substanta activa: 60 g/l fenmedifam + 47 g/l desmedifam + 75 g/l etofumesat + 27 g/l lenacil
Formulare: dispersie in ulei
Caracteristici: Betanal maxxPro OD este un erbicid complex si selectiv pentru cultura de
sfecla pentru zahar continand o co-formulare de patru substante active complementare care
combina actiunea de contact cu cea sistemica.Efectul erbicidului se manifesta prin stoparea
cresterii, decolorare, cloroza, ofilire urmate de necroze si distrugerea buruienilor.
Desmedifam si fenmedifam sunt preluate de buruienile rasarite prin foliaj, penetrarea si
capacitatea de asimilare fiind influentate de temperatura, intensitatea luminoasa si umiditate,
astfel cu cat sunt mai ridicate cu atat activitatea si efectul erbicidului va fi mai accelerat.
Etofumesatul este absorbit prin lastarii in curs de rasarire si prin radacini, inhiband diviziunea
celulara si reducand procesele de respiratie si fotosinteza. Lenacil are un rol de activator, prin
79
blocarea in pozitia deschis a stomatelor pentru o perioada scurta de timp permitand o absortie
mult mai rapida si completa al celorlalte trei substante active.
Mod de utilizare: Betanal maxxPRO OD este omologat pentru cultura de sfecla pentru zahar
la doza de 4,5 l/ha/sezon cu aplicare secventiala prin 3 tratamente (3x1,5 l/ha/tratament) in
postemergenta, pentru combaterea buruienilor anuale dicotiledonate si unele
monocotiledonate, care germineaza si rasar esalonat dupa cum urmeaza:
Prima aplicare cu Betanal maxxPRO OD, in doza de 1,5 l/ha,se face incepand cu fenofaza
BBCH 10 a plantei de cultura, atunci cand cotiledoanele plantei de cultura sunt vizibile iar
buruienile au rasarit si sunt in faza cotiledonala, maxim doua frunze adevarate.
A doua aplicare in doza de 1,5 l/ha se face de indata ce buruienile nou aparute sunt in faza
cotiledonala sau maxim 2 frunzulite dupa aproximativ 5-10 zile de la primul tratament.
A treia aplicare in doza de 1,5 l/ha se face dupa alte 5-14 zile, daca buruienile continua sa
rasara, dar nu mai tarziu de fenofaza BBCH 16-18, mai exact 6-8 frunze ale sfeclei pentru
zahar.Intervalul minim intre aplicari este de 5 zile.Cantitatea de apa este de 200-400 l/ha.
BIATHLON® 4D
Erbicid
BASF
Substanta activa: 714 g/kg tritosulfuron + 54 g/kg florasulam
Formulare: granule dispersabile in apa
Caracteristici: Biathlon® 4D este un erbicid care are o actiune dubla data de cele doua
substante active: tritosulfuron, cu actiune sistemica si la sol, care completeaza efectul preluarii
la nivel foliar, fiind absorbit prin frunze si/sau radacini, apoi transportat prin floem catre
punctele de crestere; florasulam, ce stopeaza cresterea buruienilor sensibile in numai cateva
ore de la aplicare, cu efecte vizibile in cateva zile. Completa desicare a buruienilor poate
aparea in 7-10 zile in conditii normale sau poate dura 6-8 saptamani in conditii nefavorabile.
Mod de utilizare: Biathlon® 4D este un erbicid cu aplicare in postemergenta la cultura
cerealelor paioase de toamna si de primavara, cand plantele sunt in fenofaza de 3 frunze pana
la aparitia frunzei stindard (BBCH 13-39), iar buruienile dicotiledonate trebuie sa fie in
stadiul timpuriu de dezvoltare, cele anuale 2-4 frunze, iar cele perene max 10 cm. Produsul se
80
recomanda sa fie aplicat impreuna cu adjuvantul Dash pentru o combatere completa a
buruienilor dificile. Doza de aplicare: 0,04-0,07 kg/ha Biathlon 4D + 1 l/ha adjuvant Dash HC
BRASAN
Erbicid
Clasificare produs: Cuvant avertizare - PERICOL
Substanta activa: 40 g/l clomazona + 500 g/l dimetaclor
Conditionare: emulsie concentrata
Caracteristici: Brasan este noua solutie pentru protectia culturii de rapita impotriva
concurentei buruienilor in perioada de instalare a culturii. Cele doua componente combat un
spectru larg de buruieni anuale, inclusiv buruieni dificil de combatut, cum ar fi turita. Brasan
permite dezvoltarea culturii in toamna, nestingherita de buruieni, si intrarea in iarna in conditii
optime, premisa atingerii unui potential ridicat de productie.
Mod de utilizare: Se aplica preemergent, imediat dupa semanat, inainte de rasarirea
buruienilor sau a culturii, pentru combaterea buruienilor anuale monocotiledonate si
dicotiledonate: turita (Gallium aparine), traista ciobanului (Capsella spp.), musetel salbatic
(Matricaria spp.), loboda salbatica (Chenopodium album), trei frati patati (Viola spp.), iarba
barboasa/ mohor lat (Echinochloa crus-galli), mohor (Setaria spp.), stir (Amaranthus spp.),
zamosita (Solanum spp.). Actiunea produsului Brasan este favorizata de pregatirea buna a
terenului si de precipitatiile cazute dupa aplicarea produsului. Doza recomandata: 2-2,5 l/ha,
in functie de tipul de sol, concentratia mai mare fiind recomandata pentru solul cernoziomic.
BROMOTRIL 40 EC
Erbicid desicant
Substanta activa: bromoxinil 400 g/l
Conditionare: concentrat emulsionabil Caracteristici: BROMOTRIL 40 EC contine
bromoxinil, substanta activa din grupa benzonitrili, cu actiune de contact asupra speciilor de
buruieni dicotiledonate. Bromoxinil are actiune penetranta si de inhibare a fotosintezei, fara a
se transloca in interiorul plantei spre varfurile de crestere sau spre radacini. Ca urmare,
81
plantele tratate cu BROMOTRIL 40 EC se usuca in scurt timp de la tratament (5 – 7 zile),
astfel ca recoltarea se poate face mai usor. Mod de utilizare: BROMOTRIL 40 EC se aplica la
culturile de floarea soarelui si rapita, cu 5 – 7 zile inaintea recoltarii, in momentul in care
semintele au ajuns la maturitatea de recoltare. La porumb se aplica postemergent, cand
buruienile sunt in faza de 2 – 4 frunze. BOMOTRIL 40 EC asigura desicarea culturilor pentru
care este avizat si in plus curata terenul de majoritatea buruienilor dicotiledonate din cultura
(atat anuale cat si perene), inlesnind astfel recoltarea si reducand semnificativ rezerva de
buruieni pentru sezonul urmator.
BUCTRIL UNIVERSAL
Erbicid
Substanta activa: 280 g/l bromoxinil + 280 g/l acid 2,4-D sub forma de esteri
Caracteristici: Buctril Universal prezinta actiune sistemica si de contact, cu eficacitate
ridicata inclusiv asupra buruienilor avansate in vegetatie si a celor perene. Buctril este activ de
la 5°C si penetreza in buruieni in mai putin de 1 ora de la tratament (risc scazut de spalare
prin precipitatii). Buctril prezinta o selectivitate foarte buna pentru grau si porumb la dozele si
momentele de aplicare recomandate.
Mod de utilizare: Grau: 1 l/ha postemergent, aplicat intre faza de infratire si faza de doua
noduri. Volumul de solutie: 200-400 l/ha. Buctril nu provoaca avort la spiculete atunci cand
este aplicat in stadii semitardive, de la doua internoduri pana la sfarsitul impaierii, dar
intarzierea aplicarii conduce la intensificarea concurentei intre buruieni si planta de grau, cu
efecte negative asupra dezvoltarii culturii. Porumb: 0,8 l/ha, aplicat intre stadiile de 4-6
frunze. Pentru combaterea simultana a buruienilor dicotiledonate si monocotiledonate se
recomanda tratamentul cu Equip sau Laudis 66 OD.
82
BUTISAN 400 SC
Erbicid
BASF
Substanta activa: 400 g/l metazaclor
Caracteristici: Butisan 400 SC este un erbicid pe baza de metazaclor, din clasa
cloracetanilide. Metazaclorul este preluat prin radacini si frunze. Butisan 400 SC la aplicare
preemergenta este preluat de buruienile in curs de germinare, pe care le distruge imediat dupa
rasarire. In cazul aplicarii postemergente buruienile sunt distruse in fenofazele de cotiledoane
pana la aparitia primei perechi de frunze adevarate. Buna pregatire a patului germinativ si
umiditatea suficienta din sol favorizeaza preluarea substantei active si mareste eficacitatea.
Mod de utilizare: Se aplica preemergent (1,5-2,0 l/ha) imediat dupa semanat sau inainte de
rasarirea rapitei sau postemergent timpuriu (2,0-2,5 l/ha), nu se aplica insa in momentul
rasaririi. Buruienile trebuie sa nu depaseasca stadiul de 2 frunze.
BUTISAN® MAX
Erbicid
BASF
Clasificare produse: Xn (Nociv), N (Periculos pentru mediu)
Substanta activa: 200 g/l dimetenamid–P + 200 g/l metazaclor + 100 g/l quinmerac
Formulare : suspoemulsie
Caracteristici: Butisan MAX este un erbicid cu actiune reziduala, care poate fi folosit la toate
varietatile si hibrizii de rapita pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate si
graminee. Butisan MAX este preluat prin radacini, cotiledoane si frunze. Produsul se poate
aplica preemergent cat si postemergent timpuriu. La aplicare preemergenta, produsul este
preluat de buruienile in curs de germinare, pe care le distruge inainte sau imediat dupa
rasarire. Buna pregatire a patului germinativ si umiditatea suficienta din sol favorizeaza
preluarea substantei active si mareste eficacitatea. Produsul are actiune foarte buna asupra
unor dicotile importante cum ar fi: Amaranthus retroflexus, Anthemis arvensis‚ Urtica
dioica‚ Veronica persica‚ Sonchus arvensis‚ Capsella bursa pastoris‚ Matricaria
chamomilla‚ Chenopodium album‚ Papaver rhoeas‚ Solanum nigrum‚ Senecio
83
vulgaris‚ Thlaspi arvense‚ Lamium spp.‚ Stellaria media. Eficacitate buna pe unele
monocotile: Setaria spp.‚ Digitaria sanguinalis‚ Echinochloa crus-galli‚ Lolium
perenne‚ Poa annua‚ Alopecurus myosuroides.
Mod de utilizare: Produsul se poate aplica fie preemergent, fie postemergent timpuriu, in
doza de 2,5 l/ha. Preemergent, BUTISAN® MAX se aplica imediat dupa semanat, inainte de
rasarirea buruienilor si a rapitei. O umiditate buna a solului asigura o eficacitate ridicata a
erbicidului. La aplicarea postemergenta timpurie, buruienile trebuie sa fie in faza de
cotiledoane pana la maxim 2 frunze, iar cultura de la faza de cotiledoane dezvoltate pana la
maximum 6 - 8 frunze.
BUTOXONE M 40
Erbicid
Nufarm Ltd Wyke, UK
Clasificare produs: Cuvant de avertizare - PERICOL; GHS07, GHS09, GHS05, H302,
H315, H318, H411
Substanta activa: 400 g/l MCPB- acid din sare de Na
Conditionare: lichida
Caracteristici: Butoxone M40 este un lichid limpede, omogen, mobil, de culoare brun.
Butoxone M 40 este un erbicid sistemic, ce se absoarbe prin frunze, partial prin radacini. Se
transloca rapid in planta si se concentreaza in zonele meristematice de crestere.Mecanismul de
combatere al buruienilor se bazeaza pe dereglarea cresterii celulelor si afectarea respiratiei.
Mod de utilizare: Butoxone M 40 trebuie aplicat cind cultura de mazare este in crestere
activa si plantele au 10-12 cm. Doza de aplicare este de 2-2.5 L/ha. Rezultatele cele mai bune
se obtin daca in momentul aplicarii tratamentului buruienile sunt rasarite in numar mare si in
faza de 2-4 frunze. Buruienile problema, sensibile la MCPB - Na sunt Brassica nigra, Rumex
sp., Cirsium sp., Chenopodium album, Thlaspi arvenses, Plantago sp., Capsella bursa
pastoris, Urtica urens. Erbicidarea se va face inainte de aparitia butonilor florali. Aplicarea
mai tarzie poate sa duca la reducerea productiei. Daca cultura este afectata de seceta pot apare
fenomene de distorsionare a plantelor de cultura sau distrugerea unor parti ale acestora. Se
aplica o singura erbicidare cu Butoxone pe cultura/sezon. ATENTIE! Nu prelucrati solul timp
de 10 zile de la aplicarea tratamentului.Nu erbicidati pe vreme rece sau secetoasa. Nu
erbicidati daca este vint pentru a evita driftul. Nu erbicidati pe timp de ploaie sau daca
estimati ca va ploua imediat dupa aplicare. Nu erbicidati mazarea pentru saminta. Nu folositi
84
produsul in alte scopuri sau pentru erbicidarea altor culturi decat cele pentru care este
omologat. Cantitatea de solutie recomandata a se aplica pe suprafata de un Ha este de 200 -
400 Litri. Utilizati minimum 225 l apa/ha in cazul culturilor dense sau daca buruienile sunt
dense. Se recomanda o presiune de 2-3 bari la aplicarea tratamentului.
CALLAM
Erbicid
BASF
Clasificare produs: N (periculos pentru mediu)
Substanta activa: 12,5% tritosulfuron + 60% dicamba
Formulare: granule dispersabile in apa
Caracteristici: Callam® este un erbicid pe baza de tritosulfuron,din grupa sulfonilureice si
dicamba. Callam® are o actiune dubla data de cele doua substante active: tritosulfuron si
dicamba. Tritosulfuronul are actiune sistemica. Aceasta substanta este absorbita prin frunze
si/sau radacini, apoi transportata prin floem catre punctele de crestere. Dicamba are actiune
sistemica si de contact, fiind preluata de asemenea prin frunze si radacini, translocata basi- si
acropetal prin floem, respectiv xilem. Tritosulfuronul este o substanta activa din familia
sulfonilureicelor (HRAC grupa B) ce blocheaza enzima acetolactatsintaza (ALS), ducand la
intreruperea productiei de aminoacizi esentiali (valina, leucina si izoleucina). Prin urmare,
tritosulfuronul duce la oprirea cresterii si diviziunii celulare a buruienilor sensibile, fiind
deosebit de eficient in cazul buruienilor tinere si in stadiul de crestere activa. Primele
simptome de reducere a cresterii buruienilor sensibile se pot observa la 3-5 zile de la aplicare,
plantele se ingalbenesc si apoi mor la aproximativ 5 saptamani, functie de conditiile climatice,
iar competitia cu plantele cultivate, pentru elemente nutritive, inceteaza la cateva zile dupa
tratament. Dicamba este o substanta din familia acizilor benzoici (HRAC grupa O), un
regulator de crestere la nivel auxinic. Simptomele se manifesta deja la cateva ore dupa
tratament si constau in rasucirea frunzelor si pierderea turgescentei plantelor. Modul de
utilizare: Callam® este un erbicid cu aplicare in postemergenta la cultura porumbului intre 4-
6 frunze (BBCH 14 – 16). Buruienile dicotiledonate trebuie sa fie in stadiul timpuriu de
dezvoltare, cele anuale 2-4 frunze, iar cele perene max 10 cm. Aplicarea dupa fenofazele
mentionate, in perioadele de crestere intensa a porumbului, determina aparitia temporara a
simptomelor tipice erbicidelor hormonale. Callam® are un spectru foarte larg de actiune
asupra dicotiledonatelor anuale dificile si asupra dicotiledonatelor perene: tritosulfuronul si
85
dicamba dau dovada de o foarte buna complementaritate. In spectrul de combatere sunt
incluse: Amaranthus retroflexus (stir), Atriplex patula (loboda salbatica), Polygonum
persicaria (ardeiul broastei), Polygonum lapathifolium (iarba rosie), Solanum nigrum (zarna),
Fumaria officinalis (fumarita), Sonchus arvensis (susai), Mercurialis annua (trepadatoare),
Viola arvensis (trei frati patati), Polygonum aviculare (troscot), Veronica persica (ventrilica),
Datura stramonium (ciumafaie), Galium aparine (turita), Polygonum convolvulus (hrisca
urcatoare), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Lamium purpureum (urzica moarta),
Matricaria chamomilla (musetel salbatic), Portulaca oleracea (iarba grasa), Anagallis arvensis
(scanteiuta), Sinapis arvensis (mustar salbatic), Senecio vulgaris (spalacioasa), Stellaria media
(rocoina), Convolvulus arvensis (volbura), Rumex sp., (stevie), Cirsium arvense (palamida).
CALLISTO 480 SC
Erbicid
Syngenta Limited, Anglia
Substanta activa: 480 g/l mesotrione
Conditionare: suspensie concentrata
Caracteristici: Erbicid unic pentru cultura porumbului, dezvoltat din natura. Callisto este
erbicidul de ultima generatie utilizat in postemergenta la cultura de porumb, avand cel mai
ridicat nivel de selectivitate fata de cultura. Combate un spectru foarte larg de buruieni
dicotiledonate din cultura de porumb, dar si unele buruieni graminee anuale. Callisto este
preluat de buruieni preponderent prin frunze, de unde este translocat catre varfurile de crestere
si complementar prin radacini.
Mod de utilizare: Utilizati impreuna cu un adjuvant nonionic pentru cresterea eficacitatii
impotriva buruienilor rasarite in momentul aplicarii. Cantitatea de solutie: 200 - 300 l/ha. Se
va evita ca solutia de stropit sa ajunga pe alte suprafete cultivate sau alte plante (ex. sfecla,
mazare, fasole de camp, in fibra, legume, struguri, pomi fructiferi).
86
CAMBIO
Erbicid
BASF
Clasificare produs: Xi (Iritant)
Substanta activa: 320 g/l bentazon + 90 g/l dicamba
Formulare: concentrat solubil in apa
Caracteristici: Cambio este un erbicid pe baza de bentazon si dicamba, si manifesta actiunea
ambelor tipuri de substante active. Produsul este absorbit de buruieni in 4 - 5 ore dupa
aplicare. Bentazonul are actiune de contact, este absorbit prin organele verzi ale plantei, mai
ales prin frunze, actionand asupra procesului de fotosinteza. Efectul se manifesta mai intai
prin ingalbenirea plantelor si mai apoi necrozarea acestora, efect vizibil dupa cateva zile de la
aplicare. Dicamba cu actiune sistemica, cu efect rapid, se absoarbe prin frunze, tulpini, fiind
posibila si absorbtia prin sistemul radicular. Translocarea este atat acro- cat si basipetala,
acumulandu-se la nivelul punctelor de crestere. Efectul se manifesta prin rasucirea si
incretirea tulpinilor si frunzelor, umflarea nodurilor tulpinilor, curbarea frunzelor.Simptomele
sunt urmate de clorozarea meristemelor de crestere, inhibarea cresterii, necroze.
Mod de utilizare: Cambio este un erbicid cu aplicare in postemergenta, la porumb, in
fenofaza de 2 - 6 frunze. Buruienile dicotiledonate anuale trebuie sa fie in faza de 2 - 4 frunze,
maxim 6 frunze, iar perenele maxim 10 cm. inaltime. In conditii optime (vreme insorita,
calda, cu suficienta umiditate) buruienile sunt distruse total in cca.doua saptamani de la
aplicarea erbicidului. In cazul in care in timpul tratamentului si in intervalul de timp de dupa
aplicare sunt conditii de seceta pronuntata si temperaturi ridicate, este posibil diminuarea
efectului. In aceste conditii aplicarea in amestec cu un aditiv (amestec ce va fi testat in
prealabil) conduce la stabilizarea efectului.
In spectru de actiune sunt incluse buruienile dicotiledonate anuale si perene combatute in mod
curent de bentazon si dicamba, inclusiv buruienile “problema” prezente in lanurile de porumb:
Chenopodium, Sinapis, Datura, Abutilon, Xanthium, Polygonum, Amaranthus, Cirsium,
Convolvulus, Sonchus, in doza de 2 - 2.5 l/ha postemergent (max. 6 frunze porumbul si
buruienile 2 - 4 frunze).
87
CAMIX
Erbicid
Syngenta Supply AG, Elvetia
Substanta activa: 500 g/l S-metolaclor + 60 g/l mesotrione
Conditionare: suspoemulsie
Caracteristici: Camix 560 SE poate fi aplicat in toate culturile de porumb, indiferent de
destinatia recoltei, incepand cu loturile comerciale pentru boabe, siloz sau masa verde, loturile
de producere de samanta, de porumb dulce sau de floricele. Camix 560 SE nu determina
reactii negative in utilizarea insecticidelor in vegetatie sau tratament samanta din grupa
piretroizilor, carbamatilor sau organofosforicelor. Pe terenurile grele pe care a fost aplicat
Camix, recomandam aratura, daca asolamentul se continua cu rapita sau floarea-soarelui.
Mod de utilizare: Datorita continutului sau in S-metolaclor, Camix 560 SE inhiba formarea
de acizi grasi prin blocarea actiunii enzimelor implicate in transformarea lanturilor
moleculare. Buruienile sensibile sunt distruse ca urmare a puternicei inhibari a cresterii
tesuturilor tulpinii si a radicelelor imediat dupa germinare. Mesotrione actioneaza prin
inhibarea enzimei HPPD; este rapid preluat de catre frunze, lastari sau radacini si este
translocat atat prin xilem, cat si in floem, avand ca rezultat cloroza si moartea buruienilor.
Camix 560 SE este un erbicid polivalent ce combina eficacitatea substantelor active
mesotrione si S-metolaclor pentru a combate un numar mare de dicotiledonate si
monocotiledonate anuale.
Buruieni extrem de sensibile: un numar mare de monocotiledonate anuale Echinochloa crus-
galli (iarba barboasa), Digitaria sanguinalis (meisor), Setaria glauca (mohor), Panicum
dichotomiflorum (mei salbatic), Poa annua (hirusor), Sorghum halepense (costrei) din
samanta, majoritatea dicotiledonatelor din cultura de porumb sunt sensibile la actiunea
produsului Camix de la rasarire pana la stadiul de 4-6 frunze: AbutiIon theophrasti (teisor),
Amaranthus retroflexus (stir), Amaranthus hybridus (stir hibrid), Amaranthus lividus (stir
verde), Anagallis arvensis (scsnteiuta), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului),
Chenopodium polyspermum (talpa gastii), Chenopodium album (spanac salbatic), Fumaria
officinalis (fumarita), Galinsoga parviflora (busuioc salbatic), Matricaria chamomilla
(musetel), Polygonum lapathifolium (iarba rosie), Polygonum persicaria (iarba rosie),
Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica), Senecio vulgaris (spalacioasa), Solanum nigrum
(zarna), Stellaria media (rocoina), Veronica persica (ventrilica). Buruieni moderat sensibile:
88
unele buruieni ca Cyperus, Bidens tripartite (dintele lupului), Polygonum aviculare (troscot),
Polygonum convolvulus (hrisca urcatoare), Portulaca oleracea (iarba grasa), Xanthium
strumarium (cornaci) sunt mai putin sensibile in special la aplicarea in preemergenta. Epoca
de aplicare: CAMIX se poate aplica preemergent, dar poate fi aplicat si postemergent
timpuriu, pana la un stadiu de dezvoltare al culturii de 2-3 frunze (infestare cu
monocotiledonate la stadiul de 2 frunze si dicotiledonate la stadiul de 4 frunze).
Selectivitate: Camix 560 SE s-a dovedit a avea o foarte buna selectivitate pentru majoritatea
hibrizilor de porumb de boabe si pentru furaj. Poate fi folosit si pentru porumbul in
producerea de samanta, dar inaintea tratamentului se va contacta producatorul hibridului. O
ploaie (sau irigare) de cel putin 10 mm în 10 zile dupa tratament este necesara pentru a avea o
eficienta maxima la controlul buruienilor sensibile. In cazul unui infestari puternice cu
buruieni, Camix 560 SE poate fi utilizat in combinatie cu un alt erbicid ce nu contine
mesotrione. Persistenta produsului dupa aplicare este cuprinsa intre 4-6 saptamani.
CASPER
Erbicid
Substanta activa: 5% prosulfuron + 50% dicamba
Conditionare: granule dispersabile in apa
Caracteristici: Casper este un erbicid postemergent pentru cultura porumbului care prin
combinatia de doua substante active combate un spectru larg de buruieni dicotiledonate
inclusiv cele perene sau considerate buruieni dificile (palamida – Cirsium arvense sau hrisca
urcatoare – Polygonum convolvulus).
Mod de utilizare: Porumb: buruieni dicotiledonate anuale si perene – 0,3-0,4 kg/ha+ un
adjuvant nonionic. Sorg: buruieni dicotiledonate anuale si perene 0,4 kg/ha. Casper se aplica
postemergent impotriva buruienilor dicotiledonate din cultura de sorg.
89
CENTURION PLUS
Erbicid
Substanta activa: cletodim 120 g/l
Caracteristici: Centurion Plus este a doua denumire comerciala a produsului Select Super.
Centurion Plus este un erbicid postemergent selectiv pentru combaterea buruienilor
monocotiledonate anuale si perene. Este un erbicid cu spectru larg de actiune cu aplicare in
timpul perioadei de vegetatie. Formularea contine un adjuvant care imbunatateste gradul de
absorbtie al substantei active de catre buruieni prin frunze. Erbicidul are actiune sistemica,
este preluat prin frunzele buruienilor graminee si transportat acropetal si bazipetal pana la
radacini si rizomi. Actiunea este imediata, dar primele simptome sunt evidente dupa 8-10 zile
de la aplicare.
Mod de utilizare: Se aplica postemergent pentru combaterea unui spectru larg de buruieni
monocotiledonate anuale si perene din cultura de floarea-soarelui, rapita, soia, cartof, sfecla,
in, lucerna, mazare, naut, pepiniere pomicole, capsun si arbusti fructiferi. Erbicidul se aplica
in perioada de crestere intensa a buruienilor, atunci cand acestea au minim 3 frunze formate
(buruieni anuale cu inaltime medie 5-10 cm si perene 15-20 cm). In zonele secetoase se aplica
imediat dupa irigare sau dupa caderea ploilor, imediat ce se poate intra in camp. Pentru
eficienta maxima trebuie evitata aplicarea atunci cand sunt conditii de aparitie a ploilor si nici
nu se iriga timp de 2 ore dupa aplicare.Nu se recomanda prasila mecanica sau manuala cu 5-7
zile inainte si dupa tratament pentru combaterea mai eficienta a buruienilor perene, evitand
astfel raspandirea rizomilor de buruieni. Temperatura: minim 8°C si maxim 25°C. Umiditate:
minimum 65%. Nu se aplica tratamente in perioade de stres hidric. Centurion Plus este foarte
bine tolerat de cultura. La floarea soarelui se poate utiliza la hibrizii rezistenti la erbicide
sulfonilureice si imidazolinone, dar erbicidul se aplica singur; nu se aplica in amestec cu
produse pe baza de imazamox sau tribenuron pentru a evita scaderea eficacitatii produsului.
90
CEREDIN SUPER 40 SL
Erbicid
Alchimex S.A. Bucuresti, Romania in colaborare cu Nufarm GmbH Co.KG, Austria +
SYNGENTA Crop protection AG, Elvetia
Clasificare produs: Xn (nociv)
Substanta activa: 300 g/l acid 2,4-D + 100 g/l dicamba
Conditionare: solutie apoasa
Actiune: Ceredin Super 40 SL actioneaza ca un erbicid sistemic selectiv, cu spectru larg de
actiune in combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene. Dupa tratament, cele doua
substante active din compozitia produsului sunt absorbite rapid prin frunze si radacini, opresc
cresterea si dezvoltarea buruienilor dicotiledonate, provocandu-le uscarea.
Mod de utilizare: Ceredin Super 40 SL a fost omologat pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate anuale si perene din culturile de grau, orz, orzoaica de primavara si porumb,
prin tratamente postemergente, in doza de 1,0 litru/ha, astfel: cand graul este in faza de
infratire pana la formarea primului internod, iar buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze; cand
orzul este in faza de infratire – pana la formarea primului internod, buruienile dicotiledonate
au 2-4 frunze, iar palamida (Cirsium) este sub 10 – 15 cm inaltime; cand porumbul are 4-6
frunze, buruienile au 2-4 frunze, iar palamida (Cirsium) este sub 10 cm inaltime. Erbicidarea
culturilor prin depasirea perioadei optime aratate poate determina scaderi semnificative de
recolta.
CEREDIN FORTE 464 SL

Erbicid
Nufarm GMBH & Co KG Austria
Clasificare produs: Cuvant de avertizare - PERICOL; GHS05, GHS07, GHS09, H302,
H317, H318, H411
Substanta active: 344 g/l acid 2,4 D din sare DMA + 120 g/l dicamba
Conditionare: concentrat solubil
Caracteristici: este un erbicid selectiv si sistemic, actionand asupra buruienilor prin absorbtie
atat la nivelul frunzelor cat si a sistemului radicular.
Mod de utilizare: este omologat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si
perene, astfel: grau - 0,8 - 1 l/ha, in functie de gradul de infestare si talia buruienilor -
postemergent (grau la faza de infratire - formarea primului internod, buruieni dicotiledonate la
91
2-4 frunze); porumb - 1 l/ha postemergent (porumb in faza de 4-6 frunze, buruieni
dicotiledonate la 2-4 frunze, Cirsium < 10 cm inaltime).
CERLIT
Erbicid
Dow AgroSciences, SUA
Cuvant de avertizare - PERICOL; GHS02, GHS07, GHS08, GHS09
Substanta activa: 250 g/l fluroxipir
Caracteristici: erbicid sistemic, cu flexibilitate remarcabila in aplicare, destinat combaterii in
postemergenta a buruienilor dicotiledonate din culturile de cereale paioase, porumb, ceapa,
livezi si pajisti. Cerlit este cel mai sigur produs, oferind un procent maxim de combatere a
Galium aparine (turitei) in toate stadiile de crestere. Principalele buruieni combatute: Galium
aparine (in orice stadiu de dezvoltare), Galeopsis tetrahit, Convolvulus arvensis, Rubus spp.,
Rumex spp., Stellaria media, Myosotis arvensis, Polygonum spp., Solanum nigrum, Vicia
spp., Calystegia sepium, Bilderdikia convolvulus, Lamium spp., Taraxacum officinale,
Abutilon theophrasti, Urtica spp., Portulaca oleracea, Equisetum arvense.
Mod de utilizare: Cerlit este perfect tolerat de cerealele paioase, intr-o fereastra foarte larga
de aplicare, primavara de la infratire pana la aparitia spicului. Asigura combaterea excelenta a
unor buruieni greu de controlat in cultura porumbului, cum ar fi: Abutilon theophrasti,
Convolvulus arvensis, Rubus caesius, Urtica spp., Taraxacum officinale. Se aplica in stadiul
de 4-6 frunze. Inainte de utilizare este necesara consultarea tabelelor de compatibilitate si
efectuarea unui test practic cu respectarea dozelor de amestec. Volumul de apa utilizat pentru
prepararea solutiei de stropit: 200-400 l/ha. Cerlit nu afecteaza germinatia semintelor, deci
poate fi utilizat cu succes in combaterea buruienilor dicotile din loturile semincere. Doze
omologate: grau, ovaz 0,8 l/ha - singur sau 0,4 l/ha asociat; porumb 1 l/ha; pajisti 1 l/ha; mar
(livezi pe rod) 1,5 l/ha; ceapa semanata direct 0.6 l/ha. Cerlit poate fi combinat cu
ingrasaminte foliare.Pentru completarea spectrului de combatere poate fi combinat cu alte
erbicide, inclusive sulfonilureice, DMA Extra 600 SL, Esteron Extra 600 EC, Lontrel 300
92
CHIKARA
Erbicid
ISK Biosciences Europe SA, Belgia
Clasificare produs: N (Periculos pentru mediu)
Substanta activa: 25% flazasulfuron
Conditionare: granule emulsionabile
Caracteristici: Chikara este un erbicid sistemic cu persistenta de pana la 6 luni si spectru larg
de actiune. Chikara controleaza buruienile anuale precum si buruienile perene, inainte si dupa
rasarirea lor in plantatiile de vita de vie. Chikara are actiune pre-emergenta dar si un efect
remanent pentru controlul buruienilor care rasar mai tarziu. In cazul aplicarii
postemergente,.produsul este absorbit prin frunze dar si prin aparatul radicular al buruienilor.
Daca buruienile predominante din cultura sunt cele perene, se recomanda utilizarea Chikara
impreuna cu un produs pe baza de glifosat. Chikara poate fi folosit si pentru terasamentele de
cale ferata.
Mod de utilizare: 0.2 kg/ha, aplicat postemergent aplicat pe toata suprafata; La aplicarea pe
zona randului, doza efectiva se reduce la 70 g/ha.
CLERANDA
Erbicid
BASF
Clasificare produs: Xi (Iritant); N (Periculos pentru mediu)
Substanta activa: 17,5 g/l imazamox + 375 g/l metazaclor
Caracteristici: Cleranda este un erbicid ce combina actiunea a doua substante active cu
diferite moduri de actiune, imazamox, din grupa imidazolinonelor si metazaclor din grupa
cloracetamide, avand de asemenea si activitate reziduala. Substanta activa metazaclor este
predominant absorbita de plantele monocotiledonate prin coleoptil iar la dicotiledonate
metazaclorul este preluat in special de radacini, cu o preluare aditionala prin hipocotil.
Imazamoxul este absorbit prin frunze dar si prin radacini, apoi este translocata prin planta
pana la nivelul zonelor de crestere unde blocheaza sinteza aminoacizilor esentiali,
responsabili de cresterea si diviziunea celulara. Spectrul de activitate: Cleranda este un erbicid
care combate buruienile monocotiledoante si dicotiledonate din cultura de rapita, cu un plus
93
pe combaterea mustarului salbatic si a altor buruieni din familia Cruciferae (ex. Raphanus
raphanistrum, Sisymbrium officinale, Sinapis arvensis, Brassica napus). Buruieni sensibile
sunt majoritatea buruienilor dicotile anuale de exemplu: Abuthilon theophrasti (Teisor),
Amaranthus spp. (Stir), Ambrosia elatior (Ambrozie), Capsella bursa pastoris (Traista
ciobanului), Chenopodium album (loboda porceasca), Datura stramonium (Ciumafaie),
Fumaria officinalis (Fumarita), Galium aparine (Turita), Xanthium strumarium (Cornaci),
Matricaria indora si Matricaria chamomilla (Musetel), Veronica persica si Veronica
hederifolia (Soparlita), etc. In categoria buruienilor monocotile anuale sunt cuprinse: Digitaria
sanguinalis (Meisor rosu), Echinochloa cruss-galli (Iarba barboasa), Setaria viridis (Mohor),
etc si cu actiune asupra samulastrei de orz si grau in stadii timpurii.
Modul de utilizare: Se aplica postemergent, in momentul in care buruienile dicotile anuale
sunt in faza de 2-4 frunze iar cele monocotile anuale sunt in faza de 1-3 frunze pana la
infratire. Pentru samulastra de orz si grau se recomanda aplicarea inainte de infratit. Cultura
sa fie in faza de de cotiledoane dezvoltate pana la a opta frunza.. Doza de utilizare: 1.5-2 l/ha
in amestec cu 0.75 - 1 l/ha adjuvant Dash HC.
Se va aplica exclusiv la samanta certificata de tip Clearfield.
CLERAVO
Erbicid
BASF
Clasificare produs: N (Periculos pentru mediu)
Substanta activa: 250 g/l quinmerac + 35 g/l imazamox
Formulare: Suspensie concentrata
Caracteristici: Cleravo este un erbicid care actioneaza in principal ca erbicid foliar
(postemergent) utilizat doar pentru hibrizii de rapita Clearfield. Produsul contine imazamox si
quinmerac. Imazamox este absorbit de buruieni prin radacina si frunze, dupa care este
translocat in intreaga planta. Cresterea buruienilor sensibile este inhibata imediat dupa
aplicare. Imzamox inhiba enzima acetolactat-sintetaza (ALS), aceasta duce la inhibarea
sintezei aminoacizilor si apoi la moartea buruienilor sensibile. Cea de-a doua substanta activa,
quinmerac, este preluata de asemenea, prin radacina si frunze si este translocata atat acro cat
si basipetal. Modul de actiune este similar cu cel al sintezei auxinelor.
94
Erbicidul combate un spectru larg de buruieni dicotiledonate si monocotiledonate. Dintre
acestea amintim: Anthemis spp., Brassica napus, Capsela bursa-pastoris, Cirsium arvense,
Descuriana Sophia, Chenopodium spp., Galium aparine, Matricaria spp., Papaver rhoeas,
Polygonum spp., Stellaria media, Veronica spp., Sinapis arvensis, Viola Arvensis etc.
Mod de utilizare: Erbicidul Cleravo este recomandat pentru combaterea in primavara a
buruienilor la rapita de toamna Clearfield, respectiv pentru combaterea buruienilor la rapita de
primavara Clearfield. Pentru rapita de toamna se recomanda aplicare in primavara, dupa
pornirea in vegetatie, cand plantele de rapita se afla la inceputul elongarii stemului (faza de
rozeta) pana inaintea aparitiei primilor boboci florali (BBCH 30-50).Produsul Cleravo se
aplica in amestec cu adjuvantul Dash HC. Doza de utilizare este Cleravo 0,8-1 l/ha + 0,8 – 1
l/ha Dash HC. O atentie deosebita se va acorda stadiului buruienilor: momentul optim fiind
atunci cand buruienile dicotile se afla in stadiul mic de 2-4 frunze, iar cele monocotile inainte
de infratire.
CLINIC 360 SL
Erbicid
Nufarm GmbH & CO KG Austria
Clasificare produs: Cuvant de avertizare - ATENTIE; GHS07, GHS09, H319, H411
Substanta activa: 360 g/l glifosat acid din sare de izopropilamina
Conditionare: lichid solubil
Caracteristici: Este un erbicid total cu actiune sistemica, se absoarbe prin frunze si este
translocat in intreaga planta, inclusiv in radacini. Este un erbicid fara remanenta in sol, acesta
pierzand activitatea erbicida in cca. 48 ore de la aplicare, in functie de capacitatea de adsorbtie
a solului.
Mod de utilizare: Pentru combaterea buruienilor monocotile si dicotile anuale, acestea
trebuie sa aiba cca. 5 cm sau 2 frunze bine dezvoltate. Buruienele dicotile perene trebuie sa fie
complet rasarite, cu frunze verzi, in perioada de crestere activa. Aplicarea pe miristi - dupa
recoltare, se elibereaza terenul de resturi vegetale, iar cand buruienele au ajuns la stadiul de
15-25 cm, se aplica tratamentul cu Clinic 360 SL, in doza de 3-4 l/ha in functie de gradul de
infestare. Erbicidul Clinic 360 SL este omologat in doza de 3-4 l/ha (functie de gradul de
imburuienare) pentru: livezi pe rod, vita de vie, terenuri fara destinatie agricola, terasamente
de cale ferata, pepiniere silvice si plantatii silvice. Cantitatea de solutie recomandata la hectar
este de 100-200 litri. Produsul nu se aplica pe timp de vant deoarece solutia poate sa ajunga
pe culturile invecinate sau pe plante de cultura si poate produce distrugerea acestora.
95
CORUMO
Erbicid
BASF
Clasificare produs: Cuvant de avertizare - ATENTIE; Xn (Nociv), N (Periculos pentru
mediu)
Substanta activa: 480 g/l bentazon + 22,4 g/l imazamox
Caracteristici: Corum este un erbicid pe baza de doua substante active. Bentazonul are
actiune prin contact, cu impact asupra procesului de fotosinteza, fiind absorbit prin frunze si
alte organe verzi. Imazamoxul este preluat de catre plante pana la nivelul zonelor de crestere
unde blocheaza sinteza aminoacizilor esentiali, responsabili de cresterea si diviziunea
celulara, fiind absorbit de plante in special prin frunze, dar si prin radacini. Plantele mor la 1-2
saptamani de la aplicare, in acest timp observandu-se o reducere a cresterii buruienilor,
urmata de ingalbenirea si necrozarea frunzelor.
Corum este un erbicid care combate buruieni anuale dicotiledonate si unele monocotiledonate
in culturile de soia, lucerna, fasole si mazare: Abutilon theophrasti (Teisor), Amaranthus spp.
(Stir), Capsella bursa-pastoris (Traista ciobanului), Chenopodium album (Loboda porceasca),
Datura stramonium (Ciumafaie), Echinochloa crus-galli (Iarba barboasa), Fumaria officinalis
(Fumarita), Galium aparine (Turita) etc.
Mod de utilizare: Corum se aplica in postemergenta timpurie astfel:
Lucerna – pentru lucerna de anul 1 tratamentul se va efectua cand lucerna este in stadiul de 2-
9 frunze adevarate, iar buruienile sunt in primele stadii de dezvoltare (2-4 frunze). Doza de
aplicare: 1,25 l/ha. Nu se va adauga adjuvantul Dash HC.
Soia – de la aparitia primelor frunze trifoliate pana la aparitia primilor lastari laterali, fara a
depasi acest stadiu (BBCH 12-25), iar buruienile in primele stadii de dezvoltare (2-4 frunze).
Doza de aplicare: 1,9 l/ha. Se va utiliza impreuna cu adjuvantul Dash HC in doza de 0,25 –
0,3 litri la 100 litri de solutie. In functie de tehnologia de cultura aplicata la cultura de soia si
de nivelul de imburuienare, erbicidul Corum se poate aplica si ca tratament secvential, dar cu
respectarea per total a dozei omologate, astfel: primul tratament in doza de 0,95 l/ha + 0.5 l/ha
adjuvant Dash se va aplica in stadiul de 1 frunza a culturii de soia, iar al doilea tratament se va
efectua dupa 7-14 zile de la aplicarea primului tratament in doza de 0,95 l/ha + 0.5 l/ha
adjuvant Dash. In acest caz, la momentul aplicarii tratamentelor, majoritatea buruienilor
trebuie sa fie in stadiu tanar, respectiv faza de cotiledoane pana la 2 frunze adevarate.
96
Mazare si fasole – de la aparitia primelor frunze trifoliate pana la aparitia primilor lastari
laterali (BBCH 12-25). Doza de aplicare: 1,25 l/ha. Se va aplica impreuna cu adjuvantul Dash
HC in doza de 0,25 – 0,3 litri la 100 litri de solutie. Buruienile trebuie sa se afle de asemenea
in primele stadii de dezvoltare (2-4 frunze).
COSMIC
Erbicid
Arysta Lifescience SAS, Franta
Clasificare produs: N (periculos pentru mediu)
Substanta activa: 360 g/l glifosat acid
Caracteristici: COSMIC este un erbicid total cu actiune sistemica ce combate un spectru larg
de buruieni monocotiledonate si dicotiledonate anuale si perene. Substanta activa este
absorbita prin frunze, fiind translocata rapid in planta, inclusiv in partile subterane (radacini,
rizomi).
Mod de utilizare: Erbicidarea se face atunci cand buruienile sunt in faza de crestere activa si
au o suprafata foliara corespunzatoare pentru absorbtia erbicidului. COSMIC se aplica in doza
de 4 l/ha la vita de vie si in doza de 3-4 l/ha (in functie de gradul de imburuienare) la livezi pe
rod, miriste, terenuri necultivate fara destinatie agicola si terasamente de cale ferata.
DICOPUR D
Erbicid
Nufarm GmbH & CO KG, Austria
Clasificare produs: Cuvant de avertizare – PERICOL; GHS05, GHS07, H317, H318, H412
Substanta activa: acid 2,4 D din sare dimetil amina 600g/l
Conditionare: lichid solubil
Caracteristici: Este un erbicid sistemic cu spectru larg de combatere, foarte eficace in
combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene, sensibile si partial sensibile la 2,4D
(palamida, stir, albastrita, troscot, traista ciobanului, susai, pungulita, macris, zarna, mustar
salbatic, rocoina, spanac salbatic si altele).
Mod de utilizare: se aplica postemergent, in vegetatie, pe vreme calma, cand temperatura
este de peste 10°C, conform omologarii produsului. La cerealele paioase se aplica in doza de
97
1 litru la hectar, de la stadiul de infratire a plantelor pana la formarea primului internod. La
porumb aplicarea, in doza de 1 litru la hectar, se face cand plantele de porumb au 2-5 frunze
iar buruienele sunt in faza de rozeta. Cantitatea de solutie utilizata la hectar este de 200-400
litri. Este compatibil cu alte erbicide, fungicide si insecticide. Se recomanda efectuarea unui
test de compatibilitate, respectand dozele recomandate.
DICOPUR TOP 464 SL

Erbicid
Nufarm GMBH & Co KG Austria
Clasificare produs: Cuvant de avertizare – PERICOL; GHS05, GHS07, GHS09, H302,
H317, H318, H411
Substanta activa: 344 g/l acid 2,4 D din sare DMA + 120 g/l dicamba
Caracteristici: este un erbicid selectiv si sistemic, actionand asupra buruienilor prin absorbtie
atat la nivelul frunzelor cat si a sistemului radicular.
Mod de utilizare: este omologat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si
perene, astfel: grau - 0,8 - 1 l/ha, in functie de gradul de infestare si talia buruienilor -
postemergent (grau la faza de infratire - formarea primului internod, buruieni dicotiledonate la
2-4 frunze); porumb - 1 l/ha postemergent (porumb in faza de 4-6 frunze, buruieni
dicotiledonate la 2-4 frunze, Cirsium < 10 cm inaltime).
DMA Extra 600 SL

Erbicid
Clasificare produs: Xn (nociv)
Cuvant de avertizare: ATENTIE; GHS05, GHS07, GHS09
Substanta activa: 600 g/l acid 2,4 D din sare de dimetilamina
Caracteristici: Erbicid sistemic postemergent, utilizat in combaterea buruienilor
dicotiledonate din cultura de cereale paioase si porumb. Patrunde in frunze in doua ore de la
aplicare, fiind translocat catre punctele de crestere (noduri si radacini) ale buruienilor
98
sensibile, avand astfel o eficacitate deosebita in combaterea buruienilor perene. Este cel mai
utilizat erbicid din lume.
Mod de utilizare: Se aplica de la infratire pana la formarea primului internod, in cazul
cerealelor paioase, iar in cazul porumbului, in stadiul de 4-6 frunze. Buruieni combatute:
Buruieni sensibile - Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Cirsium arvense, Sinapis
arvensis, Raphanus raphanistrum, Thlaspi arvense, Capsella bursa pastoris, Xanthium spp.
sub 3 frunze.
Are eficacitate maxima la temperaturi de peste 8ºC. Nu se erbicideaza la temperaturi de peste
25ºC.Poate fi amestecat cu alte erbicide (Lontrel 300, Cerlit, sulfonilureice, bromoxynyl, IPU,
etc.) pentru a largi spectrul specific de combatere.DMA Extra 600 SL imbunatateste
performantele produselor sulfonilureice in special asupra lobodei (Chenopodium album),
volburei (Convolvulus arvensis) si palamidei (Cirsium arvense).Produsul poate fi de
asemenea amestecat cu insecticide, fungicide si ingrasaminte foliare. Inainte de utilizare este
necesara consultarea tabelelor de compatibilitate si efectuarea unui test practic cu respectarea
dozelor de amestec. Doza de aplicare: grau - 0,9 l/ha; porumb – 1,1 l/ha; orzoaica de
primavara – 0,9 l/ha.
DUAL GOLD 960 EC

Erbicid
Syngenta Crop Protection Ag., Elvetia
Clasificare produs: Cuvant de avertizare – ATENTIE
Substanta activa: 960 g/l S-metolaclor
Caracteristici: este un erbicid preemergent ce asigura combaterea superioara si de lunga
durata in special a buruienilor graminee, dar si a unor buruieni cu frunza lata. Produsul
ramane activ si nu se deplaseaza din zona de germinare a buruienilor. Are o solubilitate
ridicata, actionand in stratul superior al solului, chiar si la cantitati mici de precipitatii. Dual
Gold este partenerul ideal in preemergenta, pentru diverse programe tehnologice.
Mod de utilizare: ppi - inainte de semanat cu incorporare, in conditii de seceta. Incorporarea
se va efectua superficial (cu combinatorul), nu mai adanc de 3-4 cm; preemergent - imediat
dupa semanat, inainte de rasarirea culturii si a buruienilor, in conditii de umiditate normala. In
cazul utilizarii la legumele infiintate prin rasad, se va aplica inainte de plantarea rasadurilor.
Eficacitatea optima a tratamentului se obtine in conditiile de pregatire buna a patului
germinativ, fara bulgari, bine maruntit in primavera, dupa aratura de toamna. Pentru a obtine
99
cea mai buna eficacitate este foarte important sa fie aplicat cu presiune joasa si cu un volum
de 200-600 l de apa
ELUMIS
Erbicid
Clasificare produs: Cuvant de avertizare – ATENTIE
Substanta activa: 75 g/l mesotrione + 30 g/l nicosulfuron
Conditionare: suspensie in ulei
Caracteristici: Elumis este noul erbicid Syngenta pentru combaterea buruienilor graminee
anuale si perene, precum si a buruienilor cu frunza lata, anuale si perene, din cultura
porumbului. Elumis are actiune multipla, in special foliara, dar si la sol, radiculara si
antigerminativa, ceea ce-l recomanda impotriva buruienilor greu de combatut.
Mod de utilizare: Elumis se poate aplica postemergent, avand un interval larg de aplicare,
incepand cu 2 pana la 8 frunze ale culturii de porumb. Se va urmari aplicarea erbicidului
Elumis in stadii timpurii de dezvoltare a buruienilor, astfel: buruieni dicotiledonate 2-4
frunze, graminee 2 frunze pana inainte de infratit, costrei din rizomi 10-20 cm. Doza
recomandata in general in cazul imburuienarilor cu buruieni anuale este de 1-2 l/ha, o doza
mai redusa putand fi utilizata cand se aplica in stadii timpurii de dezvoltare a buruienilor. In
cazul imburuienarii predominante cu costrei din rizomi se va utiliza doza maxima.
EQUIP
Erbicid
Clasificare produs: Cuvant de avertizare – ATENTIE; Xi (iritant), N (periculos pentru
mediu)
Substanta activa: 22,5 g/l foramsulfuron + 22,5 g/l isoxadifen-etil (safener)
Formulare: dispersie in ulei
Caracteristici: Equip prezinta sistemie completa, fiind preluat rapid de buruieni in 2 ore de la
tratament.
Eventualele precipitatii ulterioare nu afecteaza actiunea erbicidului. Equip conduce la stoparea
cresterii buruienii dupa 1-3 zile, ingalbenirea sau inrosirea frunzelor dupa 4-10 zile si
100
necrozarea progresiva a lastarilor dupa 7-20 zile, urmata de moartea plantei. Formularea OD
mareste aderenta si capacitatea de patrundere in planta.
Mod de utilizare: Porumb: Equip se aplica postemergent. Pentru combaterea buruienilor
monocotile si dicotile anuale, tratamentul se efectueaza cand plantele de porumb au 4-6
frunze iar buruienile sunt in faza de 2-4 frunze, in doza de 1-1,5 l/ha. Pentru combaterea
costreiului (Sorghum halepense) din rizomi, tratamentul se efectueaza cand plantele de
porumb au 6-8 frunze iar costreiul are 15-20 cm inaltime, in doza de 1,75-2,5 l/ha. Pentru
combaterea pirului (Elymus repens), tratamentul (2,5 l/ha) se efectueaza cand pirul are pana la
10 cm inaltime iar infestarile sunt moderate.
ESTERON EXTRA 600 EC

Erbicid
Clasificare produs: Xi (iritant), N (periculos pentru mediu)
Cuvant de avertizare – ATENTIE; GHS07, GHS09
Substanta activa: 600 g/l acid 2,4D din 2 EHE
Caracteristici: Erbicid sistemic, selectiv, care se aplica postemergent. Combate cu succes
buruieni dicotile anuale si perene din culturile de cereale paioase si porumb. Buruieni foarte
sensibile - Cirsium arvense, Sonchus arvensis, Chenopodium spp., Thlaspi arvense,
Amaranthus retroflexus, Sinapis, Raphanus raphanistrum, Capsella bursa pastoris, Xanthium
spp., Sisymbrium sophia, Trifolium spp. Buruieni mediu sensibile - Polygonum convolvulus,
Matricaria spp., Rumex acetosela, Convolvulus arvensis, Abutilon theophrasti.
Mod de utilizare: Se aplica primavara de la infratire pana la formarea primului internod, in
cazul cerealelor paioase, iar in cazul porumbului, in stadiul de 4-6 frunze. Doza omologata
este de 0,8 l/ha. Pentru eficienta maxima, buruienile dicotile trebuie sa fie in faza de rozeta (4-
6 frunze). Poate fi aplicat primavara de la temperaturi incepand cu 5ºC.A nu se aplica
produsul dupa nopti cu conditii de inghet. Volumul de apa utilizat pentru prepararea solutiei
de stropit: 200-400 l/ha. Esteron Extra este compatibil cu majoritatea erbicidelor. Inainte de
utilizare este necesara consultarea tabelelor de compatibilitate si efectuarea unui text practic
cu respectarea dozelor de amestec. Se va evita contactul erbicidului cu culturile sensibile la
erbicidele pe baza de 2.4 D.
101
ESTET
Erbicid
Nufarm GmbH & CO KG, Austria
Clasificare produs:
Cuvant de avertizare – ATENTIE; GHS07, GHS09, H315, H317, H410
Substanta activa: 600 g/l acid 2,4 D al esterului 2EHE
Caracteristici: Estet este un erbicid sistemic ce se absoarbe prin frunze si, partial, prin
radacini. Erbicidul determina o crestere anormala a celulelor, dereglarea echilibrului intre
sinteza si consumul de substante nutritive in favoarea consumului, provocand in acest mod
moartea buruienilor prin epuizarea rezervelor.
Viteza de translocare a erbicidului este in functie de doza aplicata, talia buruienilor si, in mod
special, de conditiile climatice (umiditate, temperatura) inainte si dupa tratament.
Mod de utilizare: Este un erbicid recomandat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate
anuale si perene, sensibile la 2,4 D din culturile de grau si orz. Se aplica in doza de 1l/ha dupa
stadiul de infratire pana la formarea primului internod.
La culturile de porumb se va utiliza o doza de 1 l/ha iar tratamentul se face cand buruienile
sunt in faza de 2 – 4 frunze, iar plantele de porumb au dezvoltate 4 – 6 frunze. La pasuni se va
utiliza o doza de 2 l/ha iar tratamentul se aplica cand gramineele au 3 frunze in perioada de
primavara – vara.
4.2. Pegatirea solutiei pentru erbicidat

Solutia se poate pregati direct in instalatia pentru erbicidat sau in cisterne. Erbicidele
volatile se vor pregati direct in instalatia de erbicidat, pentru a impiedica pierderile prin
evaporare. Celelalte erbicide nevolatile se vor pregati fie direct in instalatie sau in cisterne, iar
pentru cele sub forma de pudra muiabila, mai intai se pregateste maiaua.
Maiaua se pregateste in felul urmator: cantitatea de erbicid ce trebuie pusa in cisterna
sau in instalatie mai intai se pune intr-un vas peste care se adauga apa si se ameseca pentru a
se obtine maiaua. Maiaua este buna pentru erbicidat cand nu contine aer, cocoloase si este
amestecata pana ce nu mai apar bule de aer, aceasta inseamna ca fiecare particula de erbicid s-
a imbracat cu o pelicula de apa si in felul acesta poate fi absorbita de radacinile plantelor.
De exemplu, dacă se considera la o cultura va aplica un erbicidsub forma de pulbere
muiabila, în doza de 6 kg/ha aplicat pe toata suprafata;
102
-capacitatea cistrnei este de 3.600 l;
-volumul de solutie aplicat la hectar este de 300 l;
Mai intai se calculeaza cate hectare se pot erbicida dintr-o cisterna 3.600l : 1/ha= 12
ha. Se calculeaza cat erbicid trebuie sa punem noi intr-o cisterna: 12 ha x 6 kg/ha=72 kg. Se
face maiaua cum s-a descris mai sus apoi se pune apa in cisterna cel putin un sfert sau chiar
jumatate din capacitate si apoi se dilueaza maiaua prin adaos de apa, dupa care se toarna in
cisterna apoi aceasta este umpluta cu apa. Inainte de a lua solutia din cisterna trebuie sa se
agite solutia pentru a avea un amestec omogen.
Pentru a evita ramenanta unor erbicide si pentru a mari spectrul de combatere a
buruienilor se folosesc 2 sau 3 erbicide. In acest scop se calculeaza cantitatea totala din
fiecare eerbicid si de apa se vor amesteca. Introducerea erbicidelor in cisterna se va face intr-o
anumita ordine astfel: la aplicarea a 2 erbicide din careunul sub forma de pulbere umectibila
(PU) si altul sub forma de concentrat emulsionabil (CE) se vor pune in felul urmator: mai
intai se pregaeste maiaua erbicidului sub forma de pulbere umectibila, dupa care se introduce
in cisterna in care se gaseste apa circa jumatate si se agita. Dupa ce s-a facut amestecul
omogen, se adauga si al doilea erbicid sub forma de concentrat emulsionabil, agitandu-se
mereu dupa care se completeaza cistena cu apa. La aplicarea a doua erbicide din care unul sub
forma de pulbere umectibila si altul sub forma de solutie, amestecul se face ca si in primul
caz.
La amestecul dintre 2 erbicide sub forma de pulbere umectabila se procedeaza in felul
urmator: se pregateste separat maiaua pentru fiecare erbicid; se stabileste care erbicid se pune
primul in cisterna unde s-a introdus jumatate apa si se pune primul erbicid si se agita mereu,
se pune al doilea erbicid si se completeaza cu apa.
4.3 Pregatirea echipamentelor de erbicidat

Caliatea lucrarii de erbicidat depinde de: respectarea presiunii de functionare a
instalatiei, respectarea vitezei de deplasare a agregatului, alegerea dozelor, reglarea inalțimii
de stropire, stabilirea debitului maxim.
Alegerea dozelor
Caracteristicile dozelor sunt: forma jetului, unghiul de dispare si debitul.
Forma jetului poate fi lenticulara sau banda dreptunghiulara. Forma lenticulara se
foloseste la erbicidarea pe toata suprafata, iar cea dreptunghiulara la erbicidarea in benzi (pe
rand). Pulverizarea erbicidului trebuie sa se faca sub forma depicaturi fie cu diametrul de 150-
103
500 microni si cu o presiune de 2-4 atm.Pe duze se gasesc 4 sau 5 cifre din care primele 2-3
cifre indica unghiul de dispersare al jetului, iar ultimele 2 debitul duzei, variabil de la 1-5 litri.
Verificarea debiului duzelor. Se verifica stationar, la fiecare duza se gaseste cate o
galeata, presiunea fiind in regim de lucru unu sau mai multe minute dupa care se masoara
lichidul din fiecare galeata si se inregistreaza . Se calculeaza debitul mediu al unei duze, dupa
care citirile individuale se compara cu media, nu se admit diferente ce depasesc ±5%. Duzele
cu abateri mai mari se inlocuiesc .
Stabilirea cantitatii de solutii la hectar. Se face la parcele la care urmeaza sa se facă
erbicidarea. Se procedeaza in felul urmator: instalatia este cu apa pana la semn, se stabileste
viteza de mers, precum si acceleratia la care axul prizei de putere are turatia de 540 rot/min. se
masoara o distanta de 100 m care se marcheaza la capete cu cate un jalon, se parcurge distanta
de 100 m cu agregatul in lucru cu viteza si acceleratia stabilita . Dup aceea se pune apa
masurata in instalatie pana la semn si se noteaza.
Calculul se face in felul urmator:mai intai se stabileste suprafata tratata:100 m lungime
x 12 m latime in totalitate = 1200 m 2.
Cantitatea de apa consumata a fost de 36 l .
Norma de solutie la ha se calculeaza cu ajutorul relatiei:
10.000 x A
Q l/ha=
s
Q=debitul instalatiei in l/ha
A=apa consumata pentru 100 m lungime (36 l)
S=suprafata tratata = 12 m latimea instalatiei x 100 = 1200 m2
10.000 x 36
Q l/ha= =300 l/ha
1200
4.4. Aprecierea eficacitatii erbicidelor

Aprecierea se face pe toată perioada de vegetație a plantelor pentru a stabili măsura în
care erbicidele aplicate contribuie la distrugerea buruienilor, fără să dăuneze plantelor
cultivate.
Aprecierea eficacității erbicidelor se face prin urmatoarele metode: vizuală,
numerică,gravimetrică și cu note.
Metoda vizuală este o metodă orientativă deoarece se compară suprafața erbicidata cu
martorul netratat.
104
Metoda numerică-gradul de îmburuienare se determină numeric după 2-3 săptămâni,
apoi după 5-8 săptămâni și înainte de recoltare.Se folosește rama metrică în mai multe puncte
și se numără buruienile necombătute pe specii sau în total și se exprimă prin număr de
buruieni la unitatea de suprafață ori procentual.
Metoda gravimetrică, de obicei determinarea se face înainte de recoltare, smulgându-
se buruienile, le se îndepărtează rădăcinile de la colet și apoi se cântăresc fie pe specii sau în
total.Gradul de îmburuienare exprimăndu-se în grame/m.p si in kilograme sau tone masa
verde sau masă uscată la hectar.
105
Lucrarea nr. 5
Aprecierea calității lucrărilor agrothehnice
Pentru obținerea de recolte mari la hectar trebuie să se respecte și să se realizeze la

timp și de calitate toate lucrările prevăzute a se efectua in tehnologia de cultivare a plantelor.
Controlul calității lucrărilor solului trebuie să se efectueze la începutul lucrării, pentru
a stabili indicii ce trebuie respectați pe parcursul executării pentru a corecta și a înlătura
unele deficiențe cât și după efectuarea lucrării pentru a o recepționa.
In cele ce urmează se vor prezenta aprecierea principalelor lucrări agrotehnice pe baza
indicilori calitativi ce trebuie respectați.
5.1. Aprecierea calității arăturii

Aratura este cea mai importantă lucrare a solului. Prin arătură se urmărește să se
realizeze o adâncime uniformă, o bună întoarcere și mărunțire a brazdei, îngroparea la fundul
brazdei a țelinei,miriștei, îngrășămintelor aplicate, aducerea la suprafață a solului structurat și
îngroparea solului pulverizat de la suprafață, înmagazinarea și păstrarea unei cantități mai
mari de apă.
Calitatea arăturii este influențată de mai mulți factori: textura solului, umiditatea
solului în momentul executării acestei lucrări, starea culturală a terenului, adâncimea și
lățimea brazdei, viteza de lucru și construcția plugului.
Indicii calitativi care ajută la aprecierea calității arăturii sunt: epoca de executare,
adâncimea și uniformitatea araturii, gradul de afanare și mărunțire, valurirea sau uniformitatea
suprafeței arate, adâncimea de îngropare a resturilor vegetale și îngrășămintelor și aprecierea
gresurilor.
Epoca de executare se apreciază, comparând epoca reală de executare cu cea stabilită
de regulile agrotehnice. Aratura trebuie executata imediat după eliberarea terenului, cand solul
este reavan, adică în stare optimă de umiditate, asigurându-se o arătură de calitate.
Adancimea și uniformitatea araturii. Se determină cu ajutorul brazdometrului sau a
riglei. Brazdometrul este format din două rigle, una fixă în formă de L și alta mobilă care
culiseaza paralel cu rigla fixă. Rigla fixa este numerotată de la partea superioară către cea
106
inferioară pentru a se putea face direct citirea. Determinarea adâncimii araturii se poate face la
început, în timpul executării sau după ce s-a terminat de arat. La începutul și în timpul
executării arăturii, determinarea adâncimii arăturii se face în felul următor: la ultima brazda se
dă tot pământul afanat de pe fundul brazdei până la solul nelucrat. Determinarea cu ajutorul
brazdometrului se va face în felul următor: se așează cu rigla fixă în formă de L pe terenul
nearat și se dă drumul riglei mobile să cadă la fundul brazdei și se citește pe rigla fixă la
capătul superior al riglei mobile. Când nu avem brazdometru determinarea adâncimii arăturii
se va face cu ajutorul riglei în felul următor: se așază o riglă pe suprafața solului nearat și cu
alta gradată pe fundul brazdei și la intersecția celor două rigle se citește adâncimea araturii.
După terminarea arăturii, adâncimea araturii se face tot cu ajutorul brazdometrului sau
riglei. Pe cele două diagonale ale tarlalei se stabilesc punctele unde se va determina
adâncimea araturii, numărul de puncte va fi de 15 puncte când suprafața arată are 1-10
hectare, 20 de puncte la 10-30 hectare și 25 de puncte când suprafață este mai mare de 50 de
hectare. In fiecare punct se vor nivela 2-3 coame apoi cu ajutorul unei lopeți sau cazmale se
va îndepărta solul arat până la cel nearat în așa fel ca un perete să fie vertical. Lungimea
șanțului unde se îndepărtează solul afânat trebuie să fie perpendicular pe direcția de arat și cu
o lungime egală cu lățimea de lucru a plugului folosit la arat. După ce s-a efectua șanțul pe
solul nivelat la peretele vertical se va așeza brazdometrul sau rigla și se va determina
adâncimea araturii. Determinările nu vor reprezenta adâncimea araturii deoarece prin aratură
solul se afânează, deci trebuie să scadă din citirile efectuate gradul de afanare.De aceea atunci
când se determină adâncimea în timpul efectuării arăturii se va determina și gradul de afanare.
De obicei atunci când determinarea adâncimii arătării se face imediat după ce tarlaua s-a
terminat de arat, gradul de afanare este de 20%, deci din media citirilor adâncimii araturii se
scade 20%. Dacă au trecut peste 15-20 de zile de la executare araturii se scade 15%, iar dacă
au trecut peste 30 de zile se scade 10%.
Se admit abateri de la media adancimii stabilite de regulile agrotehnice de ±1 cm.
Gradul de afanare este raportul dintre înălțimea medie a stratului lucrat de
plug(arătura) și adâncimile arăturii. Determinarea gradului de afanare al araturii se face în
timpul executării araturii. In punctele unde se măsoară adâncimea araturii se măsoară și
înălțimea stratului lucrat folosind tot brazdometrul sau rigla. Se face media atât pentru
adâncimea araturii cât și pentru înălțimea stratului arat. Cu aceste medii se face raportul între
media stratului arat și media adâncimii araturii. Rezultatul reprezintă coeficientul de afanare
care are valori mai mari decât 1. De exemplu, daca adâncimea medie a araturii a fost de 24 de
107
cm iar grosimea stratului afanat de 30 cm, coeficientul de afanare este de 1,25 (30:24) deci
gradul de afanare este de 25%.
Gradul de mărunțire se apreciază prin stabilirea numărului de bulgări pe mp. Se
consideră bulgări toate formațiunile de sol care au diametrul mai mare de 5 cm. Determinarea
se face în mai multe puncte ca și la determinarea adâncimii araturii dupa ce tarlaua a fost
terminată de arat. Pentru aceasta se folosește rama pătrată cu latura de 1m care poate fi
prevăzută cu plase de sârmă cu ochiuri de 5 cm, aceasta pentru a înlesni stabilirea numărului
de bulgări. Numărul mediu de bulgari la mp indică gradul de mărunțire a solului. Cu cât
numărul de bolovani este mai mic sau chiar lipsesc arătura este de buna calitate deoarece s-a
efectuat și o bună mărunțire a solului. Araturile bolovanoase nu sunt de calitatite buna
deoarece sunt aerate și au loc pierderi mari de apă prin evaporare.
Vălurirea araturii se efectuează cu ajutorul profilometrului care este format din două
bare fixate la capete lungi de 1 m, între acestea culisează rigle mobile numerotate din cm în
cm, riglele mobile fiind așezate la distanțe de 5 cm. Ca și la gradul de mărunțire în mai multe
puncte se așează profilometru perpendicular pe direcția de arat în așa fel să se sprijine pe două
coloane ale araturii, riglele mobile vor cădea până la suprafața solului arat unele vor fi mai
sus, altele mai jos. La fiecare rigla mobilă se citește cifra de la limita barelor fixe. După ce s-
au făcut toate citirile din toate punctele fixate se face media pentru fiecare rigla mobilă.
Cu ajutorul cifrelor medii se constituie un grafic al profilului suprafeței arate cu
ajutorul a două axe rectangulare. Pe abcisă se trece numărul de rigle mobile, iar pe ordonată
se trec pentru fiecare rigla media citirilor.
Adâncimea de îngropare a resturilor vegetale(miriște, țelină și îngrășăminte organice).
Se determină cu ajutorul profilometrului sau cu ajutorul unei riglei gradate. Pentru
determinare se va face un șanț perpendicular pe direcția araturii până la stratulnearat. La
marginea șanțului se așează o stinghie în poziție orizontală gradată din 5 în 5 cm, apoi cu
ajutorul riglei gradate sau profilometrului se citește la fiecare 5 cm valorile de la stinghia
orizontală până la suprafață araturii, până la limita superioară sau inferioară a țelinei, miriștei
sau îngrășămintelor organice și până la fundul brazdei. După ce s-au efectuat citirile in mai
multe puncte se face media care se folosește la întocmirea profiluri unde se găsesc îngropate
resturile vegetale.
Greșurileconsiderate suprafețele rămase nearate sau arate dar la adâncime mică.
Greșurile mai mari de 100 de mp se măsoară, iar cele mici se apreciază vizual și se însumează
la un loc. Suprafața totală a gresurilor se raportează la suprafața arată și se calculează în
procente.
108
5.2. Aprecierea calității lucrării cu grapa
Prin lucrarea solului cu grapa se realizeaza afânarea superficială a solului, mărunțirea
și nivelarea terenului, distrugerea buruienilor și reducerea evapotranspirației apei din sol.
Grapele pot fi cu discuri, cu colți reglabili sau fixi, stelate și se întrebuințează odată cu
executarea arăturii, după executarea araturii la pregătirea patului germinativ și la acoperirea
semințelor.
Indicii calitativi pentru aprecierea calității lucrării cu grapa sunt: epoca de executare,
adâncimea de afanare, adâncimea de lucru, gradul de mărunțire, nivelarea terenului,
distrugerea buruienilor și aprecierea greșurilor.
Epoca de executare se apreciază comparând epoca reală cu cea stabilită de regulile
agrotehnice.
Adâncimea de afânare se poate determina atât în timpul lucrului cât și dupa terminarea
lui cu ajutorul riglei gradate.
In timpul lucrului se procedează în felul următor: se fac pe semne pe piesele active ale
grapei, apoi se ridică grapa și se măsoară distanța de la semn până la vârful organului activ.
După terminarea tarlalei de grapat adâncimea de afanare se determină în felul
următor: în mai multe puncte pe cele două diagonale ale tarlalei se dă pământul afanat într-o
parte și apoi se măsoară cu rigla gradată distanța de la suprafață până la solul neafanat de
grapă. Apoi se face media punctelor din care se scade 10 -15% reprezentând gradul de
afanare.
Gradul de mărunțire se determină cu ajutorul ramei metrice prin numărarea bulgarilor
mai mari de 5 cm. O lucrare cu grapa de bună calitate este atunci când nu se găsesc bulgări.
Nivelarea terenului se poate face vizual sau cu ajutorul profileometrului. Vizual se
parcurge parcela lucrată pe cele două diagonale și se observă coamele sau șanțurile de la
aratura au dispărut deci solul a fost nivelat. Cu profilometrul se procedează în felul următor:
în mai multe puncte se așează perpendicular pe distanța arăturii și riglele mobile vor cădea
până la suprafața grăpata.
Distrugerea buruienilor se face a doua sau a treia zi la executarea cu grapa pentru a
observa buruienile care au fost distruse, care sunt ofilite sau uscate. Determinarea constă în
folosirea ramei metrice în mai multe puncte de pe tarla și urmărindu-se buruienile care au fost
distruse.Apoi se face mediadeterminărilor. Pentru pregatirea patului germinativ nu se admite
nicio buruiană la mp.
109
Gresurilese apreciază vizual, in cazul când acestea sunt pe suprafețe mici se refac, iar
când ocupă suprafețe mari se reface toată tarlaua.
5.3. Aprecierea calității lucrării cu tăvălugul
Lucrarea solului cu tavalugul are rolul de a-l mărunți, a-l tasa și a-l nivela. Mărunțirea
se realizează în cadrul arăturilor bolovanoase în vederea semănăturilor de toamnă. Tasarea
solului la suprafață se face când arăturile s-au efectuat numai cu câteva zile înainte de semănat
pentru a realiza o adâncime uniformă de încorporare a semințelor la semănat, sau atunci când
se seamănă semințe mici înainte de semănat se face o tavalugire.
Indicii care se folosesc la aprecierea calității lucrării cu tăvălugul sunt: gradul de
mărunțire, detasare și nivelarea solului.
Gradul de mărunțire se face vizual sau cu ajutorul ramei. Vizual se parcurge tarlaua
tăvălugita in mai multe sensuri și se va aprecia cum au fost distrusi bolovanii. Dacă se
folosește rama metrică, aceasta se așează în mai multe puncte unde se număra bolovanii din
interiorul ramei considerându-se bolovani cei care au pste 5 cm in diametru.
Gradul de tasarese determina cu ajutorul riglei in timpul lucrului masurand distanta de
la suprafata araturii netavalugite pana la suprafata netavălugita. Se fac mai multe determinari,
apoi media.
Gradul de nivelare se face vizual, va avea loc parcurgerea tarlalei in mai multe sensuri
șiastfel se face aprecierea felului cum a fost nivelat.
5.4. Aprecierea calității lucrării de afânare adâncă a solului

Afanarea adâncă a solului sau sacrificarea se efectuează numai pe terenurile tasate și
cu exces de umiditate pentru a mări permeabilitatea solului pentru apă și aer.
Afanarea adâncă partiala a solului se realizează cu scacrificatoare de diferite tipuri
care dispun de organe active care lucrează la adâncimea de 50- 80 cm și la distanță de 1 -2 m.
De asemenea trebuie să se cunoască și la ce adâncime se află orizontul compact de argilă care
împiedică circulația apei și a aerului, de asemenea pătrunderea în adâncime a rădăcinii
plantelor, pentru ca acesta prin afanare adâncă să fie spart și afanat. De obicei afanarea adanca
se efectuează o dată la 4-5 ani.
Indicii calitativi sunt: epoca de executare, adâncimea de afanare și gradul de afanare a
solului.
Epoca de executare după recoltarea culturilor de vara sau toamna cand solul are o
umiditate mai redusă. Dacă solul este prea uscat, pe lângă faptul că se mareste forța de
110
tracțiune, solul se desprinde în blocuri mari, iar daca este prea umed pereții santului se
slefuiestc deci nu se produc fisuri în masă solului care să preia surplusul de apa.
Adâncimea de lucru sau afanarea se poate face în timpul lucrului sau după terminarea
lui. In timpul lucrului se face un semn pe organul activ cu cretă la suprafața solului apoi se
scoate și se măsoară distanța de la semn până la vârful activ sau se mai poate determina cu
ajutorul unei tije gradate care se introduce pe urma organului activ. După terminarea lucrării
de scarificare, determinarea adâncimii de afanarese face în felul următor: în mai multe puncte
se sapă șanțuri perpendiculare pe direcția de afanat, până la fundul acestora apoi cu o rigla se
măsoară distanța până la suprafața solului, apoi se face media determinărilor. Media trebuie să
fie ca valoare sub adâncimea la care se află stratul impermeabil pentru apă și aer.
Gradul de afanare se determină odată cu determinarea adâncimii de lucru sau afanare
și anume se măsoară înălțimea solului afanat cu o riglă de la partea inferioară până la
suprafața solului afanat apoi se așează orizontal o riglă pe suprafața afanata și la unul din
capete se măsoară distanța de la riglă până la suprafața solului, aceasta se scade din
adâncimea de afanare și aflăm adâncimea de lucru a scarificatorului. Valoarea adâncimii de
afanare se împarte la adâncimea de lucru și aflăm în gradul de afanare. De exemplu:
adâncimea de afanare a fost de 75 cm, iar înălțimea solului afanat față de cel neafanat a fost
de 10 cm. Deci adâncimea de lucru a fost de: 75 - 10 = 65 cm. Gradul de afanarepoate fi de
1,15 (75:65 cm) sau în procente de 15% cm.
5.5. Aprecierea calității lucrării de semănat

Prin semănat se înțelege operațiunea de introducere a semințelor in sol la anumite
adâncimi și distante in funcție de condițiile în care se execută lucrarea de arătură si mărimea
semințelor. Realizarea unui semănat de calitate presupune realizarea unui pat germinativ bine
pregătit, semănat la epoca optimă, introducerea semințelor la adâncimea stabilită și repartizată
uniform, asigurarea unei densități corespunzătoare.Indicii de lucru calitativi pentru semănat
sunt: epoca de semănat, norma de sămânță folosita la semănat, adâncimea de semănat,
distanta dintre rânduri și pe rând, orientarea lor și greșurile.
Epoca de executare se compara epoca reală cu cea stabilită de legile agrotehnice.
Semănatul trebuie executat în limitele stabilite de regulile agrotehnice, deoarece în felul
acesta se pot realiza recolte mari și sigure. Pentru culturile de toamnă (grau, orz, secara)
trebuie respectată epoca de semănat ca până la venirea gerurilor plantele să înrădăcineaze,
înfrățească și se călească și deci să devină rezistente la gerurile din timpul iernii. Pentru
plantele de primăvară epoca trebuie respectată deoarece plantele găsesc apa și caldua necesară
111
pentru germinare. Dacă se seamănă mai devreme decât epoca stabilită de regulile agrotehnice,
semințele nu găsesc căldura necesară și nu germinează, daca se seamănă după epoca optimă
nu mai găsesc apa necesara, de asemenea nu poate avea loc germinația.
Norma de semințe folosita la semănat se verifica în felul următor: se nivelează
sămanta in cutia semănătorii și la nivelul seminței se fac semne cu creta, apoi se pune in
semănătoare o cantitate de sămânță cunoscută după care se continua semănatul până ce
sămânța din coșul semănătorii a ajuns la nivelul semnelor făcute pe cutia semănătorii, se
măsoară lungimea și lățimea suprafeței semănate pentru a se afla cat s-a semănat, cunoscând
și ce cantități de sămânță s-au folosit, se stabilește dacă sematoarea a introdus in sol sămânță
pentru cat a fost reglată. Aceasta metoda prezintă avantajul că se pot evita greșelile, după ce s-
au însămânțat suprafețe mai mici.
O alta metoda consta in a măsura suprafața semănată in cursul unei zile și ce cantitate
s-a scos din magazie, se poate verifica daca s-a respectat norma de semănat la hectar. Aceasta
metoda prezintă dezavantajul că se însămânțează o suprafață mare careia nu-i mai poate fi
corectată cantitatea de sămânță folosita la semănat.
Adâncimea de semănat este un alt indice calitativ de verificare a calității
semănatului.Adâncimea de semănat se verifica cu sonda Kalentiev la culturile semănate în
rânduri apropiate sau cu rigla la cele semănate în rânduri distanțate. Sonda Kalentiev prezintă
un cilindru secționat din 2 in 2 cm.
Se introduce in sol pe rândul semănat la adâncimea care depășește adâncimea
semințelor semănate. După ce a fost scoasă din sol se separa cu ajutorul unui cuțit special
solul de semințe in fragmente de 2 cm după care se stabilește numărul de semințe din fiecare
fragment.
Pentru a afla adâncimea medie de incorporare a semințelor se înmulțește numărul de
semințe găsit în fiecare strat cu adâncimea stratului respectiv de sol, apoi se aduna rezultatele
obținute și se împarte la numărul total de semințe găsite. Un exemplu de calcul: in stratul de
sol de la 0-2 cm s-a găsit 0 seminte, 2-4 cm=4 semințe; 4-6 cm =3 semințe; 6-8 cm =0
semințe. Numărul de semințe din fiecare strat de sol se înmulțește cu grosimea stratului
respectiv.
0-2 cm =0 sem x0=0
2-4 cm =4 sem x4=16,
4-6 cm =6 sem x6=18
6-8 cm =0 sem x0=0
112
Se aduna rezultatele de la înmulțire 16+18=36 și se adună și numărul total de semințe
găsit: 4+3=7 apoi se împarte rezultatul de la înmulțire la numărul total de semințe și aflam
adâncimea medie de încorporare a seminței 34:7=4,8 cm.
Cu ajutorul riglei se determină adâncimea de incorporare a semințelor, depărtarea
solului pe lungimea de 100cm in mai multe puncte până la semințe, apoi se măsoară distanța
de la semințe la suprafața solului.
Adâncimea de incorporare a semințelor se mai poate face și după răsărirea plantelor.
Pentru aceasta se descoperă plantele până la sămânță și se măsoară partea etiolata a plantei.
Distanta dintre rânduri și pe rand și orientarea lor. Se verifică în timpul lucrului și în
special intre doua parcursuri. Distanta intre rânduri și pe rand se face in special la plantele
prășitoare. Determinările se fac in mai multe puncte. De asemenea rândurile sa fie drepte
pentru a putea executa prășitul in bune condiții și fără a tăia plantele cultivate. Orientarea
rândurilor în special la plantele cu talie înaltă sa fie pe direcția NS pentru că plantele sa
primească aceeași cantitate de lumina in cursul unei zile.
Greșurile sunt considerate suprafețele nesemănate, suprapunerile de rânduri și
suprafețele neinsamantate, la care boabele au ramas la suprafeța solului.
5.6. Aprecierea calității prășitului

Prin prasit se înțelege lucrarea superficială a solului în timpul perioadei de vegetație la
plantele prășitoare. Indicii calitativi sunt: epoca de executare, adâncimea, distrugerea
buruienilor, prezenta plantelor cultivate care sunt tăiate, vătămate sau acoperite cu pământ.
Epoca de executare a lucrării de prășit se apreciază în funcție de starea de
imburuienare crescuta sau îndesare a solului si înălțimea plantelor cultivate și conținutul cu
apă al solului.
Prașilele trebuie sa se facă atunci când buruienile sunt mici pentru o mai buna
distrugere a lor sau chiar daca solul nu este imburuienat și are crusta sau s-a tasat pentru a
ușura încălzirea solului, prașile se pot face la unele plante când au ajuns la înălțimea de 60-70
cm peste această înălțime baza cultivatorului rupe plantele cultivate, sau solul sa fie la un
conținut de apa optim ca prin prășit să rămână mărunțit, afânat și nivelat.
Adâncimea la prășit trebuie stabilită în funcție de natura plantei, la cele cu rădăcini
laterale adâncimea va fi mai mică pentru a nu tăia rădăcinile laterale și invers la cele cu
rădăcini laterale scrute adâncimea va fi mai mare. Determinarea adâncimii la prășitoare se
face cu ajutorul riglei dând solul lucrat intr-o parte până la solul nelucrat.
113
Distrugerea buruienilor se face de obicei in a doua zi de la prășit pentru a observa mai
bine buruienile tăiate de cultivator deoarece aceasta se usucă. Pentru aceasta se folosește rama
metrica și se numără buruienile distruse și cele nedistruse care se exprimă de obicei la mp.
Prezenta plantelor cultivate, tăiate, vătămate sau acoperite cu pământ. Aceasta lucrare
se face de obicei la prima prasilă când plantele sunt mici și pot fi ușor tăiate sau acoperite cu
pământ, ducând la pierderea acestora.
La prașila a III-a la unele plante ca porumbul, floarea soarelui chiar se urmărește cu
cultivatorul sa arunce pământ pe rand pentru a acoperi buruienile și deci de a înlocui ultima
prăsilă manuala pe rand.
Lucrarea nr. 6
114
Elaborarea asolamentelor. Întocmirea de rotaţii de culturi pentru
asolamentele de câmp
Prin asolament se înțelege împărțirea terenurilor în sole sau tarlale pe care plantele se
succed într-o ordine bine stabilita. Pentru introducerea asolamentelor intr-o unitate trebuie sa
se tina seama de conditiile naturale, economico-organizatorice si de cerintele plantelor.
6.1. Organizarea teritoriului agricol

Organizarea teritoriuluicuprinde 2 etape: etapa de pregătire și etapa de proiectare
propriu-zisa. In prima etapă se studiază toate documentele cu privire la fisele terenului,
memoriu agropedologic al solului, apoi se cerceteaza condițiile naturale de climă și relief,
vegetația, adâncimea apei freatice, precipitațiile, temperaturile, vânturile dominante, brumele
și înghețurile. Tot în această etapă se studiază și condițiile economico-organizatorice cum ar
fi: modul de folosință al terenului, planul de cultura care sa satisfacă cerințele populației din
zona, pentru industrie, cât și asigurarea bazei furajere.
Cea de a doua etapă de proiectare propriu-zisa consta în organizarea teritoriului și
asolamentelor. In această etapă se va stabili cât din suprafața unității reprezintă arabilul,
suprafața cu vie, pomi și pajiști. După care se stabilește numărul și felul asolamentelor,
numărul și mărimea solelor, drumurile de acces și structura culturilor in fiecare asolament.
Înainte de a stabili numărul și felul asolamentelor trebuie sa se cunoască o serie de
termeni cum ar fi: sola sau tarlaua este o suprafață de teren din cadrul asolamentului, care se
cultiva cu o planta sau cu doua plante care au tehnologia de cultivare asemănătoare. Suprafața
unei sole este cuprinsa intre 50-100 ha.Cultura principala este cultura care se însămânțează pe
suprafata unei sole.
Cultura dublă sau succesivă este cultura care se însămânțează în același an după
recoltarea culturilor principale.
Cultura intercalată este cultura care se însămânțează printre sau pe rândurile altei
plante, de exemplu - fasole sau dovleci prin porumb.
Cultura în amestec este cultura cu doua sau mai multe plante în amestec, la aeeași dată,
recoltarea se face împreună, de exemplu - borceagul, care este un amestec dintre o cereală
păioasă și o leguminoasă.
Planta premergătoare este planta care a ocupat terenul cu un an înainte pe acea solă.
115
Planta amelioratoare sunt acelea care sporesc fertilitatea solului, cum sunt plantele
leguminoase pentru boabe și perene.
Pe terenuri se stabilește structura culturilor care urmează să se cultive prin a indica
suprafața sau procentul pe care îl ocupă. De exemplu:
- grâul ocupă suprafața de 200 ha, respectiv 28,5 %;
- porumbul ocupă suprafața de 250 ha, respectiv 35,6 %;
- orzul ocupă suprafața de 50 ha, respectiv 7,2 %;
- soia ocupă suprafața de 100 ha, respectiv 14,3 %;
- floarea-soarelui ocupă suprafața de 50 ha, respectiv 7,2 %;
- sfecla de zahăr ocupă suprafața de 50 ha, respectiv 7,2 %.
TOTAL = 700 ha =100%
Structura culturilor poate fi reprezentată și sub formă de grupe de plante cu cerințe
agrobiologice asemănătoare. De aceea plantelede mai sus pot fi grupate astfel:
- cereale paioase de toamnă (grâul și orzul) - 250 ha;
- cereale prășitoare (porumbul)- 250 ha;
- leguminoase anuale pentru boabe (soia) - 100 ha;
- plante tehnice (floarea-soarelui și sfecla) - 100 ha;
TOTAL 700 ha
6.2. Organizarea asolamentelor

Asolamentele se pot alcătui fie sub formă de scheme de asolament, când plantele sunt
prezentate pe grupe de plante sau sub formă de tip de asolament, când sunt indicate direct
plantele ce urmează a se cultiva în asolament.
Shema de asolament de 2 ani sau cu 2 sole:
1. păioase de toamnă
2. prășitoare
1. leguminoase pentru boabe
3. prășitoare
3. prășitoare
116
4. păioase de primăvară
3. prășitoare
4. păioase de primăvară
5. plante tehnice
De la schema de asolament se poate trece la tipuri de asolament, care în exemplele de mai sus
pot fi:
Tip de asolament de 2 ani sau cu 2 sole
1. grâu
2. porumb
1. mazăre
2. grâu
3. porumb
1. mazăre
2. grâu
3. porumb
4. ovăz
1. mazăre
2. grâu
3. porumb
4. ovăz
5. floarea-soarelui
După ce s-au stabilit schemele sau tipurile de asolament se stabilește succesiunea culturilor,
respectiv grupelor de culturi adică se stabilește rotația culturilor.
La stabilirea rotației se va ține seama de cerințele agrobiologice ale plantelor respectiv
de a asigura bune premergătoare pentru fiecare cultură. Pentru aceasta se va ține seama de
următoarele: după leguminoase care lasă solul bogat în azot, urmează plante mari
consumatoare de azot cum este grâul; după plante cu un mare consum de apă, vor urma plante
cu un consum redus, după plante cu înrădăcinare adâncă să urmeze plante cu înrădăcinare
117
superficială pentru valorificarea mai bună a substanțelor nutritive pe straturi de sol; după
culturile neprășitoare care îmburuienează terenul să urmeze culturi prășitoare care combat
buruienile; după plante atacate de anumite boli și dăunători să urmeze plante care nu sunt
atacate de acestea.
Planul rotației culturilor într-un asolament

Anul 2016 2017 2018 2019 2020
sola
I mazăre grâu porumb ovăz floarea-
soarelui
II grâu porumb ovăz floarea- mazăre
soarelui
III porumb ovăz floarea- mazăre grâu
soarelui
IV ovăz floarea- mazăre grâu porumb
soarelui
V floarea- mazăre grâu porumb ovăz
soarelui
6.3. Întocmirea asolamentelor

Întocmirea asolamentelor se poate face în funcție de: suprafețele pe grupe sau plantele
de cultură și ponderea procentuală pe grupe sau plante cultivate.
1. – Întocmirea de asolamente când se cunosc suprafețele pe grupe de culturi
– leguminoase 100 ha;
– cereale de toamnă 200 ha;
– prășitoare 200 ha;
– cereale de primăvară 100 ha.
Se stabilește suprafața asolamentului prin însumarea suprafețelor pe grupe de culturi:
100 + 200 + 200 + 100 = 600 ha.
Se stabilește numărul de sole ale asolamentului prin împărțirea suprafeței
asolamentului la grupa de culturi cu suprafața cea mai mică: 600 ha : 100 ha = 6 sole.
Se stabilește pe câte sole se va cultiva fiecare grupă de culturi.
Leguminoase = 100 ha : 100 ha = 1 solă;
Cereale de toamnă = 200 ha : 100 ha = 2 sole;
Prășitoare = 200 ha : 100 ha = 2 sole;
Cereale de primăvară = 100 ha : 100 ha = 1 solă;
Se stabilește schema de asolament:
118
1. – Leguminoase
2. – Cereale de toamnă
3. – Prășitoare
4. – Cereale de toamnă
5. – Prășitoare
6. – Cereale de primăvară.
2.– Întocmirea unui tip de asolament când se cunoaște planul de cultură al unei ferme
Grâul de toamnă – 150 ha;
Orz de toamnă – 50 ha;
Porumb – 200 ha;
Sfeclă de zahăr – 50 ha;
Cartofi – 50 ha;
Mazăre – 40 ha;
Fasole – 60 ha.
Se stabilește suprafața asolamentului:
150 ha + 50 ha + 200 ha + 50 ha + 50 ha + 40 ha + 60 ha = 600 ha.
Se grupează culturile pe grupe:
Cereale de toamnă (grâu 150 ha + orz 50 ha) = 200 ha
Prășitoare (porumb 200 ha + sfeclă 50 ha + cartofi 50 ha) = 300 ha
Leguminoase (mazăre 40 ha + fasole 60 ha) = 100 ha
Se stabilește numărul de sole al asolamentului prin împărțire suprafeței asolamentului la grupa
de cultură cu suprafața cea mai mică: 600 ha : 100 ha = 6 sole.
Se stabilește numărul de sole pentru fiecare cultură:
- Grâu 150 ha : 100 ha = 1,5 sole;
- Orz 50 ha : 100 ha = 0,5 sole;
- Porumb 200 ha : 100 ha = 2 sole;
- Sfeclă 50 ha : 100 ha = 0,5 sole;
- Cartofi 50 ha : 100 ha = 0,5 sole;
- Mazăre 40 ha : 100 ha = 0,4 sole;
- Fasole 60 ha : 100 ha = 0,6 sole.
Se stabilește rotația culturilor în asolament: la culturile care ocupă suprafețe mai mici
se vor grupa în funcție de tehnologiile asemănătoare:
1. – Mazăre + fasole;
2. – Grâu;
119
3. – Porumb;
4. – Grâu + orz;
5. – Porumb;
6. – Sfeclă + cartofi.
3.– Întocmirea asolamentelor când planul de cultură este dat sub forma valorii
procentuale:
Grâu – 30%;
Orz – 10%;
Porumb – 20%;
Floarea-soarelui – 20%;
Mazăre – 5%;
Soia – 15%.
Se stabilește suprafața asolamentului: 30% + 10% + 20% + 20% + 5% + 15% = 100%.
Se grupează plantele pe grupe de culturi:
Cereale de toamnă (grâu 30% + orz 10%) = 40%;
Prășitoare (porumb 20% + floarea-soarelui 20%) = 40%;
Leguminoase (mazăre 5% + soia 15%) = 20%.
Se stabilește numărul de sole, împărțind suprafețele asolamentului la grupa de culturi
cu suprafața cea mai mică.
100% : 20% = 5 sole
Se stabilește numărul de sole pentru fiecare plantă, împărțind suprafața fiecărei culturi
la suprafața unei sole:
Grâu de toamnă – 30% : 20% = 1,5 sole;
Orz – 10% : 20% = 0,5 sole;
Porumb – 20% : 20% = 1 solă;
Floarea-soarelui – 20% : 20% = 1 solă;
Mazăre – 5% : 20% = 0,25 sole;
Soia – 15% : 20% = 0,75 sole.
Se stabilește rotația culturilor pe solele asolamentului, cele cultivate cu suprafețe mai
mici de o solă se vor grupa după tehnologiile de cultură asemănătoare:
1. – Mazăre + soia;
2. – Grâu;
3. – Porumb;
4. – Grâu + ovăz;
120
5. – Floarea-soarelui;
4. – Întocmirea asolamentelor când planul de cultură al unei ferme sau asociații
prevede și plante perene (lucernă). Acest asolament se mai numește ca solă săritoare sau
stingheră.
1. – Mazăre + fasole;
2. – Grâu;
3. – Porumb;
4. – Grâu + ovăz;
5. – Porumb;
6. – Floarea-soarelui;
7. – Lucernă (sole săritoare).
În primii 4 ani de asolament se va face rotația culturilor pe 6 sole, sola 7 este cu
lucernă. După desființarea lucernei se va scoate din asolament o altă solă și se va introduce în
asolament sola 7 care a fost cu lucernă și în felul acesta se procedează mai departe.
121
Sistemul de lucrare a solului în asolamentul : mazăre-grâu-porumb-orz-floarea soarelui-sfeclă de
zahăr
Nr.
Ctr Cultura şi suprafaţa lucrările ce se aplică solului Timpul de execuţie
1 Mazăre /100 ha Arătură de toamnă la 28-30 cm + grăpat Toamna după recoltarea sfeclei
Lucrat cu grapa cu discuri în agregat
1. cu grapa cu cuţit reglabil Toamna după efectuarea arăturii
2. lucrat cu combinatorul Înainte de semănat primavara
2 Grâu / 100 ha Aratură de vară la 28-30 cm + grăpat Vara după recoltarea mazărei
Lucrat cu grapa cu discuri + grapa cu
1. colți ficși Vara când au apărut buruienile
2. lucrat cu grapa cu colți reglabili Cand solul a format crustă
1. colți de 2-3 ori pe direcţii perpendiculare În ziua semănatului
3 Porumb / 100 ha Aratură de vară 28-30 cm + grăpat Imediat după recoltarea grâului
1. colți ficși Cand au început buruienile
Primăvara cum se poate intra pe
1. colți ficși teren
Când pâna la semănat au apărut
1. colți ficși buruieni
2. lucrat cu combinatorul Pregătirea patului germinativ
Imediat după mărunţirea

4 Floarea Soarelui/100 ha Arătură de toamnă 28-30 cm + grăpat resturilor vegetale
Lucrat cu grapa cu discuri pentru măruntirea Imediat după recoltarea

resturilor vegetale de la porumb porumbului
Primăvara cum se poate intra pe
1. colți ficși teren
Pentru pregătirea patului
2. lucrat cu combinatorul germinativ
După mărunţirea resturilor
5 Sfecla de zahăr /500 ha Arătură de toamnă 28-30 cm + grăpat vegetale de floarea soarelui
Lucrat cu grapa cu discuri pentru măruntirea Imediat după recoltarea floarea
resturilor vegetale de la floarea soarelui soarelui
Nivelarea arăturii în toamnă cu nivelatorul

NT 2,8 După efectuarea arăturii
122
Lucrarea cu combinatorul format din
vibrocultor , grapă helicoidala rotativă şi
tăvălug inelar Înainte de semănat sau chiar în
ziua semănatului
Sistemul de fertilizare a solului în asolamentul : mazăre-grâu-porumb-orz-floarea soarelui-sfeclă de
zahăr
Nr.
Ctr Cultura şi suprafaţa Dozele de îngrăşaminte Etapa de aplicare
1 Mazăre /100 ha Super fosfat -40 -60 kg/ha s.a Înainte de efectuarea arăturii
Azotat -30-40 kg /ha s.a Numai în primăverile umede si
răcoroase înainte de semănat
Se tratează sămânţa la semănat şi
Nitrazin -4 flacoane / ha se pulverizează în sol odata cu
semanatul
Bor – 1 -2 g / sau soluţie 0,1 % Tratarea sămânţei sau în cursul
perioadei de vegetaţie
2 Grâu / 100 ha Super fosfat -40 -100 kg /ha s.a Înainte de efectuarea arăturii
Azotat -70-80 kg/ha s.a La pregătirea patului germinativ
Azotat -70-80 kg /ha s.a La desprimăvărare
sau
Îngrăşamânt complex 60-80 kg/ ha s.a La pregătirea patului germinativ
3 Porumb / 100 ha Super fosfat -80 -120 kg /ha s.a Înainte de efectuarea arăturii
Sare potasică 80-100 kg/ha s.a Înainte de efectuarea arăturii
Azotat -60-80 kg /ha s.a La pregătirea patului germinativ
Azotat -60-80 kg /ha s.a La praşila a II-a mecanică
sau
Îngrăşământ complex ( N,P,K)
La pregătirea patului germinativ
80 -100 kg / ha s.a
Gunoi de grajd 30-40 t / ha Înainte de efectuarea arăturii
50 -70 kg / ha s.a
4 Orz /100 ha Super fosfat -80 -100 kg /ha s.a Înainte de efectuarea arăturii
Azotat -70-80 kg/ha s.a La pregătirea patului germinativ
sau
60 -80 kg / ha s.a
123
Floarea Soarelui/100
5 ha Super fosfat -100 -140 kg /ha s.a Înainte de efectuarea arăturii
Sare potasică 140-160 kg/ha s.a Înainte de semănat la pregătirea
patului germinativ
sau
100 -140 kg / ha s.a
Sfecla de zahăr /500

6 ha Super fosfat -80 -100 kg /ha s.a Înainte de efectuarea arăturii
Sare potasică 60-80 kg/ha s.a Înainte de efectuarea arăturii
Azotat -60-80 kg /ha s.a La pregătirea patului germinativ
La praşila a II-a sau a III-a
Azotat -60-80 kg /ha s.a
mecanică
sau
Gunoi de grajd 40 t / ha
Super fosfat -20 -30 kg /ha s.a
Sare potasică 20-30 kg/ha s.a
sau
Gunoi de grajd 40 t / ha Înainte de efectuarea arăturii
30 -40 kg / ha s.a
124
Bibliografie
1. Anghel şi colab. (1972) „Buruienile din culturile agricole şi combaterea lor”, Editura
Ceres, Bucureşti.
2. Dinca D. (1982 ) „Asolamentele agricole moderne”, Editura Ceres , Bucureşti.
3. Hera Cr., Barbu Z. (1980) „Ghid pentru alcătuirea planurilor de fertilizare”, Editura
Ceres , Bucureşti.
4. Matei I., Giroveanu I. (1976) „Lucrări practice la tehnologia culturilor de câmp”,
Reprografia Universităţii din Craiova.
5. Matei I. (1989) „Lucrări practice de Agrotehnică”, Reprografia Universităţii din
Craiova.
6. Pintilie C., Siu Gh. (1974) „Rotaţia culturilor de câmp”, Editura Ceres ,Bucureşti.
7. Pop L. Şi colab. (1981) „Îndrumător pentru lucrări practice la agrotehnică şi tehnica
experimentală”, Reprografia Universităţii din Craiova.
8. Şarpe N. Şi colab. (1976) „Erbicidele”, Editura Ceres , Bucureşti.
9. Şarpe N. Strujan Gh. (1981) „Combaterea chimică a buruienilor din culturile de
câmp”, Editura Ceres , Bucureşti.
10. Şarpe N., (1987) „Combaterea integrală a buruienilor din culturile agricole”, Editura
Ceres, Bucureşti.
11. Sorop Gr. şi colab. (1976) „Lucrări practice de pedologie”, Reprografia Universitaţii
din Craiova.
12. Toma Al. şi colab. (1975) „Îndrumător pentru lucrări practice de agrofitotehnie”,
Reprografia Universitaţii din Craiova.
13. Toma Al. şi colab. (1979) „Lucrări practice de agrofitotehnie”, Reprografia
Universităţii din Craiova.
14. Vasiliu A. (1959) „Asolamente raţionale”, Editura Academică R.P.R. Bucureşti.
15. Baicu T. (1988) „Mica enciclopedie agricolă”, Editura Științifică și Enciclopedică,
16. Budoi Gh., Penescu A. (1996) „Agrotehnica”, Editura Ceres, Bucureşti.
17. Frățilă Rodica (2010) „Tehnologii agricole comparate”
18. Manea D., (2006) „Agrotehnică şi herbologie”, Editura Eurobit, Timişoara
19. Mănescu B., Ștefan Marcela (2005) „Ingineria ecosistemelor agricole”, Editura ASE,
București,.
125
20. Neagu Frăsin Loredana Beatrice, Teodorescu A. (2010) ,,Ecosisteme agricole”,
Editura Bibliotheca, Târgovişte.
21. Onisie T., Zaharia M. (2002) ,,Agrotehnică”, Universitatea de Știinţe Agricole şi de
Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Bradˮ, Facultatea de Agricultură, Iaşi.
126

Agrotehnica Laborator

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Agrotehnica Laborator

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1.1. Cercetarea solului pe teren din punct de vedere agrotehnic.

1.2. Executarea şi descrierea profilului cultural al solului.

1.3. Recoltarea probelor de sol pentru analize agrotehnice.

Unitatea………...........……… sol ……............…….. profilul …..................

-Grosimea(cm) şi orizontul genetic căruia îi aparţine

Pregătirea probelor de sol pentru analize:

Determinări privind relațiile solului cu apa – Determinarea umidității

2.1. Determinarea umidităţii solului

2.2. Determinarea umidității solului prin uscare la etuva la 105°C

în care:G0= tara fiolei (g)

2.2 Determinarea coeficientului de ofilire

Determinarea coeficientului de ofilire pe cale biologică

Valorile coeficientului de ofilire pentru diferite categorii de texturale

2.3 Determinarea capacității pentru apă a solului

Determinarea capacităţii totale pentru apă a solului în condiţii de laborator

Mod de calcul. Aplicând formula:

Su = greutatea solului din cilindrul uscat la etuvă

Capacitatea de apă în câmp în funcţie de categoriile texturale ale solurilor

Solurile Caracterizare texturală Capacitatea de apă în câmp

Zonale grele Luto-argilos-argilos-greu 23,7 22,6

Aluvionare uşoare Nisipo-nisipo-lutos 22,3 19,7

Aluvionare medii Luto-nisipos-lutos 25,2 24,3

Aluvionare grele Luto-argilos greu 29,8 28,8

Lăcovişte Luto-argilos-argilos greu 28,8 26,8

De dune Nisipo-nisipo-lutos 19,5 17,0

Principalele specii de buruieni din culturile agricole. Clasificarea biologică

3.1. Principalele specii de buruieni din culturile agricole

3.2. Clasificarea biologică a buruienilor

3.4. Determinarea gradului de îmburuienare

Rezultatele obținute se trec în tabelul de mai jos:

Rezultatele determinării numerice a gradului de îmburuienare

Specii Fenofaza Nr. de buruieni Media Nr. de plante Media

ovăzul sălbatic - Avena fatua

Lolium temulentum – zizania

Cyperus difformis – parușca

Digitaria sanguinalis – meișor

mohorul lat - Echinochloa curs-galli

mohorul - Setaria sp.

obsiga secarei - Bromus secalinus

pirul târâtor - Agropyron repens

pirul târâtor - Agropyron repens

pirul gros - Cynodon dactylon

costreiul mare - Sorghum halepense

pipirigul - Juncus inflexus

trestia - Phrogmites communis

ceapa ciorii - Gagea arvensis

pipirigul - Juncus inflexus

rocoina - Stelaria media

rocoina - Stelaria media

şopârliţa - Veronica hederifolia

urzica moartă - Lamium amplexicaule

morcovul sălbatic - Daucus carota

sulfina galbenă - Melilotus officinalis

cicoarea - Chichorium inthybus

pătlagina - Plantago sp.

păpădia - Taraxacum oficinalle

cuişoriţa -Holosteum umbelatum-

cuişoriţa -Holosteum umbelatum

muştarul sălbatic -Sinapis arvensis

muştarul sălbatic (Sinapis arvensis)

hrişca urcătoare (Polygonum convolvulus)

ştirul (Amaranthus retroflexus)