1.

Evoluia istoric a bonitrii terenurilor agricole

1.1. Caracteristica apariiei primelor ncercri de clasificare a terenurilor dup clase de bonitate. Sistemul de clasificare si bonitare a solurilor pentru mbunatatirea calitatii cercetarilor pedologice a fost elaborat la solicitarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si este o varianta mai perfectionata a sistemului analogic, aprobat ca document normativ pentru Cadastrul Funciar General prin Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr. 24 din 11.01.1995. Acest sistem reprezinta o clasificare regionala a solurilor, bazata pe clasificarea naturalista rusa si nu pretinde la noutate stiintifica, in sistemul de clasificare propus s-au introdus unele elemente si standarde din sistemul FAO/ UNESCO si cel din Romania, pastrand totodata elementele traditionale ale pedologiei nationale. Unitatile taxonomice de sol sunt separate la doua niveluri: - nivelul superior (lista sistematica a tipurilor si subtipurilor de soluri); - nivelul inferior (genuri, specii, varietati si variante de sol). Pentru identificarea unitatilor de sol sunt date: definirea orizonturilor pedogenetice, caracteristicile care se asociaza acestora, elementele care stau la baza diagnozei solurilor. Dupa aceasta sunt prezentate elementele formative pentru denumirea tipurilor si subtipurilor de sol, conform carora sunt definite caracterele diagnostice folosite la incadrarea lor in taxonomia la nivel superior. Lista sistematica cu notele de bonitare a tipurilor si subtipurilor de sol este totodata si o scara de bonitare a acestor unitati taxonomice. La intocmirea acestei scari au fost utilizate scarile de bonitare a solurilor Moldovei elaborate de Raisa Luniova si Ludmila Reabinina (1981).

In partea a doua a lucrarii sunt expusi indicatorii pedologiei utilizati la clasificarea solurilor la nivel inferior, fiecare cu treptele scarii valorice si coeficientii de bonitare pentru calcularea capacitatii de productie a solurilor. Foarte important este faptul ca sistemul propus de clasificare a solurilor este deschis si poate fi modificat, adica pot fi introduse unitati taxonomice noi sau abandonate cele vechi fara a distruge integritatea sistemului. Consideram ca sistemul de clasificare si bonitare propus va contribui la crearea sistemului informational al calitatii solurilor din Moldova.

2. Descrierea procesului de bonitare cadastral

2.1. Noiuni de baz Expresia "bonitare" deriva de la expresia din limba latina "bonitas", care inseamna preturi sau evaluare, iar prin bonitarea terenurilor sau a construciilor se intelege aprecierea calitativa a acestora, din punct de vedere economic. O cerinta esentiala care conditioneaza realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole este aceea a existentei si deci a utilizarii cartarilor pedolodice. Fara studiile de cartare pedologica executate de specialisti in pedologie nu se pot realiza lucrarile de bonitare cadastrala. Bonitarea terenurilor agricole reprezinta o actiune complexa de cercetare si de apreciere cantitativa a principalelor conditii care determina rodirea plantelor, de stabilire a gradului de favorabilitate a acestor conditii pentru fiecare folosinta si cultura. Deoarece capacitatea de productie a terenurilor se modifica sub influenta factorilor naturali, dar mai ales datorita interventiei omului, bonitarea trebuie actualizata in permanenta. Solul este partea superioar, afnat, a litosferei, care se afl ntr-o continu evoluie sub influena factorilor pedogenetici, reprezentnd stratul superficial al Pmntului n care se dezvolt viaa vegetal. Stratul fertil al solului conine nutrieni i este alctuit din humus i din loess. El poate proveni i din mulci. Un sol lipsit de o cantitate suficient de nutrieni de numete oligotrofic.

tiina care studiaz geneza, evoluia, structura i distribuia solurilor se numete pedologie. 2.2. Bonitarea terenurilor n funcie de sol, clim, hidrologie, relief. Influentarea conditiilor naturale prin lucrarile de imbunatatiri funciare duce, in toate cazurile, la modificarea insusirilor factorilor de mediu, care devin mai favorabile pentru cresterea plantelor. Activitatea de cercetare si de precizare a efectului diverselor masuri de ameliorare si cuantificare a acestui efect reprezinta obiectul lucrarilor de potentare a notelor de bonitare pentru terenurile ameliorate si clasificarea acestora in raport cu modul in care, una sau alta dintre masurile de ameliorare, modifica starea lor actuala de productivitate. Principiul, care sta la baza calculului notelor de bonitare potentate, este acela ca: fiecare insusire se apreciaza sub aspectul favorabilitatii pentru o anumita planta sau folosinta in mod diferentiat, dupa gradul in care aceasta insusire a fost modificata in bine prin lucrarile ameliorative. Cel mai tipic exemplu dupa care se poate judeca efectul masurilor de ameliorare este cel al desecarii si drenajului terenurilor. Modificari ale insusirilor factorilor naturali se pot realiza prin irigatii (clima), drenaj (sol, hidrologie), combaterea eroziunii (sol), desalinizarea (sol), indiguire (teren in ansamblu). Prin aplicarea unor tehnologii corecte de lucrare a solului, de lupta impotriva buruienilor si a daunatorilor, de folosire de soiuri si hibrizi cu calitati biologice superioare, prin folosirea unor doze echilibrate de ingrasaminte si amendamente, se poate ajunge la obtinerea unor recolte din ce in ce mai mari la hectar si implicit la punctul de bonitare. In ansamblu, problema determinarii corecte a influentelor antropice asupra insusirii factorilor de mediu este suficient de dificila si ea necesita investigatii suplimentare.

2.3. Principiul bonitrii cadastrale a terenurilor agricole, materialele cartografice utilizate n acest scop. Categoriile de soluri a Republicii Moldova. Aprecierea calitii i evaluarea potenialului de producere se efectueaz pe baza unor principii concrete. Principiul de baz n lucrrile de bonitate cadastral const n aprecierea calitii terenurilor, n funcie de capacitatea de a fi utilizate ca mijloc de producie. La bonitare se apreciaz nsuirile att spaiale ale terenurilor (relieful, hidrologia etc.), ct i morfologice, fizice, chimice, biochimice ale solurilor, care, n totalitatea lor, exprim potenialul de producie al terenurilor respective pentru agricultur. Al doilea principiu const n faptul c un sol este cu att mai bun cu ct el ofer condiii mai bune pentru cultivarea unui numr ct mai mare de plante. Pe de alt parte, solurile degradate prin procese de eroziune, srturare, alunecri sunt mai puin favorabile cultivrii plantelor pentru producia agricol. Al treilea principiu are n vedere c, pe ternurile favorabile tuturor culturilor, zonele climaterice limiteaz arealul de cultivare a unor plante, iar cadrul unei zone climaterice interesele economice sunt hotrtoare n stabilirea categoriilor de folosin i a plantelor ce urmeaz a fi cultivate. Toate aceste elemente se iau n consideraie la determinarea gradului de fertilitate. Bonitarea cadastral nu se limiteaz numai la aprecierea fertilitii solurilor i altor condiii pedoclimaterice, dar caut s pun n eviden i n ce msur producia agricol cptat corespunde gradului stabilit de fertilitate a solurilor. Aceasta se realizeaz n cunotina faptului c sunt numeroase cazuri n care pe soluri foarte fertile se obin producii sczute i invers.

3. Determinarea bonitii terenului agricol

3.1. Descrierea calitativ a terenului. Starea actuala a nvelisului de sol poate fi caracterizata prin suprafetele terenurilor cu diferite clase de bonitate. Bonitatea solurilor din Republica Moldova Clasa de bonitate Nota de bonitate, puncte 81-100 71-80 61-70 51-60 41-50 21-40 <20 63 Suprafata, mii ha Cota din suprafata terenurilor agricole, % 27 21 15 15 9 6 7 100 Recolta grului de toamna, q/ha

I II III IV V VI VII Media pe tara

689 536 382 382 303 153 178 2556

32-40 28-32 24-28 20-24 16-20 8-16 26

Starea actuala a fertilitatii efective a solurilor este nesatisfacatoare, iar pe cca 10% din terenurile agricole critica. Deformarea asolamentelor (majorarea cotei culturilor prasitoare si micsorarea suprafetei ocupate cu culturi leguminoase), micsorarea volumului de ngrasaminte organice de 20-30 ori, celor minerale de 1520 ori, au condus la formarea unui bilant profund negativ al humusului si elementelor biofile n soluri si la degradarea biologica a lor. n anul 2002 n mediu s-au ncorporat n sol circa 200 kg/ha gunoi de grajd, cantitatea optima fiind de 10 t/ha. Suprafata ierburilor perene n ultimii 12-15 ani s-a micsorat de la 180-200 mii ha pna la 45-50 mii ha. Ca rezultat bilantul humusului este negativ minus 0,6 0,8 t/ha. Pierderile anuale de humus prin eroziune constituie circa 600 mii tone, sau 0,3 t/ha.

Actualmente din elementele nutritive n prim minim este azotul, care limiteaza obtinerea recoltelor nalte de calitate superioara. n anul 2003 nivelului optim de rezerve a azotului mineral (N-NO 3 ) n sol (110-140 kg/ha) corespundeau numai 2-5% din teritoriile cercetate. A doilea element dupa importanta nutritiva este fosforul. Continutul de fosfor mobil n solurile noastre constituie 1,8-2,1 mg/100 g de sol si se afla la granita ntre gradatiile scazut si moderat. Regimul potasiului a treilea element nutritiv este favorabil obtinerii recoltelor nalte pe 90% din terenurile agricole. Fertilitatea solului scade treptat, se intensifica fenomenele de seceta si de desertificare. n baza analizei datelor Cadastrului Funciar din 1989 si 2003 au fost facute urmatoarele concluzii: cota terenurilor utilizate la arabil si pentru plantatii pomiviticole este inadmisibil de mare 63,6 % din suprafata totala a fondului funciar, ceea ce nu permite mentinerea unui echilibru ecologic ; n rezultatul reformei funciare a devenit imposibila efectuarea lucrarilor de protectie, ameliorare si utilizare durabila a solurilor, cauza principala fiind privatizarea si segmentarea puternica a terenurilor, folosirea nerationala si altele. defrisarea pe parcursul reformei funciare a circa 110 mii ha de plantatii multianuale ce a condus la micsorarea diversitatii biologice si a potentialului de depozitare a carbonului din atmosfera n forma de masa lemnoasa. Care sunt posibilitatile de mentinere si sporire a fertilitatii solului? Credem ca principalele din acestea sunt: utilizarea si ncorporarea n sol a 6-7 mln. t ngrasaminte organice;

 majorarea cotei culturilor leguminoase n asolamentele de cmp pna la 20-25% cu acumularea n sol n mediu a 30-35 kg/ha azot; aplicarea sistemului optim de ngrasaminte minerale de 236 mii t. substanta activa, inclusiv circa 100 mii t. azot, 91 mii t. fosfor si 45 mii t. potasiu. Implementarea complexului de masuri n practica agricola va asigura conservarea si sporirea fertilitatii solurilor, obtinerea recoltelor scontate si protectia mediului. 3.2. Necesitatea i scopul bonitrii Bonitarea terenurilor este necesar pentru: Evaluarea terenurilor i stabilirea difereniat a impozitului funciar; Justificarea excluderii terenurilor din circuitul agricol; Argumentarea proiectelor de nbuntiri funciare Bonitarea se realizeaz n baza lucrarilor tehnice cadastrale, a studiilor pedologice efectuate la scara 1:10000 sau mai mari,n funcie de suprafaa terenului i condiiile de bonitate. Solurile din planurile pedologice sunt trecute pe planurile cadastrale actualizate pe care sunt categoriile de folosin a terenurilor agricole. Dup aceasta, utiliznd indicii de bonitare pentru fiecare sol, se calculeaz bonitatea fiecrui sector de teren sau parcel, ndependen de categoria de folosin. Indicii de bonitate a terenurilor agricole au fost stabilii pentru prima dat n Regulamentul cu privire la documentaia cadastrului funciar general, aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr.24 din 11.01.1995. Scopul i necesitatea bonitrii o deducem chiar din noiunea bonitrii terenurilor, astfel devenind clar faptul c folosit in agricultura, solul i schimb multe din proprieti i de aceea trebuie urmrit n timp evoluia acestuia n regim amenajat, astfel nct exploatarea agricol s fie raional, fr s afecteze potenialul natural de fertilitate al solului. i anume bonitarea const n efectuarea acestei urmriri, a unui studiu complex.

3.3. Documentele ntocmite n procesul bonetrii i nregistrarea modificrilor cu coninut calitativ. n urma procesului de bonitare se ntocmesc urmtoarele documente: 1. Harta pedologic este o hart pe care sunt indicate toate tipurile de soluri de pe teritoriul dat, hotarele solurilor i numarul solurilor care este reprezentat n legend. 2. Lista solurilor este prezentat lista cu toate solurile de pe sectorul dat i bonitatea lor. 3. n cazul cnd bonitarea se face n mod individual se elibereaz Certificat al strii de calite i capacitii de producie a nveliului de sol a sectorului de teren unde la fel sunt artate toate tipurile de soluri, bonitatea i suprafaa lor. nregistrarea modificrilor cu coninut calitativ se face la Oficiul cadastral teritorial n baza documentelor ntocmite n urma bonitrii cadastrale.

4. Particularitile bonitrii terenurilor agricole peste hotare

4.1. Romania n Romania, bonitarea se face pe seama sistemului elaborat i imbunat it de catre D. Teaci. n interpretarea practic a cercetarii condiiilor naturale pentru nevoile produciei agricole se deosebesc dou laturi i anume : bonitarea si caracterizarea tehnologic a terenurilor. Exprimarea favorabilitatii pentru diferitele se face prin note de bonitare in conditiile naturale si potentarea notelor de bonitare, prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a unor tehnologii curente ameliorative. Pentru calculul notelor de bonitare se folosesc anumiti indicatori, denumiti indicatori de bonitare , iar pentru potentarea notelor de bonitare, prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri financiare si a unor tehnologii curente ameliorative, se utilizeaza indicatorii de potentare.

Bonitarea pentru conditii naturale se face pentru portiuni de teritoriu, pe care

fiecare din factorii naturali se manifesta uniform, numite unitati de teritoriu ecologic omogene (TEO). Intocmirea hartii de unitati TEO (constituirea, delimitarea, caracterizarea unitatilor TEO) se face prin suprapunerea hartilor de soluri (cu unitati cartografice delimitate pe baza indicatorilor de sol), peste harta cu unitati cartografice delimitate, pe baza indicatorilor de relief, clima, hidrologie si antropici.

5. Concluzii.
n urma studierii temei date am constatat c, bonitarea const n efectuarea unui studiu complex de cercetare i de apreciere cantitativ a principalelor condiii care determin rodirea plantelor, de stabilire a gradului de favorabilitate a acestor condiii pentru fiecare folosin i cultur. Pentru a fi n permanen la curent cu calitatea i capacitatea unui sector de teren i a duce o eviden a evoluiei lui n timp se ndeplinesc lucrrile de bonitare cadastral. Deasemenea cunoscnd tipurile de solori de pe terenul dat tim ce culturi s cultivm pe el pentru a obine maximum profit i cum s pstrm calitile solului. n urma bonitrii cadastrale proprietarul are posibilitatea i de a calcula impozitul funciar care trebuie sl achite n corespundere cu calitile reale ale terenului.