Sunteți pe pagina 1din 135

Cartografia

reprezint disciplina care se ocupa cu studiul


mijloacelor i tehnicilor de intocmire a hartilor si
planurilor topografice.
Produsul final al cartografiei este harta:
aceasta are un anume continut care constituie
o sinteza a studiului efectuat in teren;
o anume forma;
un anumit mod de redare a continutului
Cartografia se ocupa cu delimitarea unitatilor
teritoriale, cu studiul relatiilor dintre fenomene si
cu integrarea acestora intr-un anumit teritoriu.

In cartografie exista o serie de principii care


trebuie avute in vedere la redarea diferitelor
aspecte pe harti:
principiul alegerii elementelor indicatoare pt teritoriul respectiv: se
aleg elemente edafice, specifice pt peisajul studiat; acesta
constituie punctul de plecare in sistematizarea fenomenului
studiat
principiul detalierii si al generalizarii; detaliile sunt necesare la
aprofundarea continutului, la cunoasterea anumitor aspecte, pe
cand generalizarea ne ajuta sa cunoastem elementele esentiale pt
aria respectiva; imbinarea acestor 2 componente se va face in
functie de scara hartii, asa ca la scari mici se va renunta la detaliu
principiul corelarii dintre fenomene; uneori aceste corelari se fac
la o simpla analiza a hartii, alteori acestea sunt posibile datorita
insotirii hartii de catre o analiza a elementelor studiate
principiul evolutiei fenomenelor; harta surprinde si ne arata un
anume moment din evolutia fenomenelor

CARTAREA SOLULUI
disciplina stiintei solului care se ocupa cu studierea
mijloacelor de intocmire a hartilor, de modul de redare a
continutului acestora, de modul de utilizare si valorificare a
informatiei continute de o harta pedologica.
Cartografia include operatiunea de studiere sistematica a
solului (diagnoza, descrierea profilului de sol in teren),
delimitarea unitatilor cartografice, denumirea acestora,
obiectivul principal constituind delimitarea arealelor ocupate
de aceleasi soluri i interpretarea informatiei astfel
obtinute.
Managementul unui teren nu se poate face fara o
cunoastere judicioasa a solului, cunoastere realizata atat pe
studiul de teren, cat si cu ajutorul analizelor facute in
laborator.
In cadrul studiilor pedologice, pe langa soluri sunt studiate
si conditiile de mediu, precum si influenta antropica asupra
invelisului de sol.

Obiectivele cartarii solului


Obiectivul de activitate il constituie solul, studiat in raport
cu factorii de mediu care au dus la alcatuirea acestuia.
Scopurile principale ale cartarii
inventarierea cantitatii si calitatii resurselor de sol sub
aspectul naturii acestora, a suprafetelor ocupate; este
necesar sa se realizeze o clasificare a solurilor si sa se faca
o caracterizare a acestora prin precizarea proprietatilor
morfoproductive si ameliorative
delimitarea unitatilor cartografice ocupate de aceleasi soluri
i integritatea acestor unitati in unitatea de sol (teren)
pedotop
gruparea acestor pedotopuri in functie de modul de utilizare
pt diferite scopuri, rezultand astfel unitatea de pretabilitate
pt scopul respectiv

Obiectivele cartrii pedologice


1. Obiectivele generale
realizarea hartilor de sol si de teren cu toti parametrii necesari pt o
cunoastere completa
caracterizarea morfologica separata pe harti

2. Obiective in domeniul utilizarii agricole a solului


evidentierea naturii si intensitatii factorilor limitativi pt productia
agricola
stabilirea masurilor de ameliorare pt factorii limitativi
stabilirea notei de bonitare pt diferite folosinte sau plante de
cultura, de ude reiese favorabilitatea solului respectiv pt o anumita
folosinta astfel ca se poate stabili modul cel mai adecvat de
utilizare a solului in conditia protejarii mediului inconjurator
grupare teren in clase de pretabilitate pt lucrari de IF
prognoza evolutiei invelisului de soluri sub diferite folosinte si
stabilirea masurilor de prevenirea a degradarii solului
zonarea/regionarea pedoclimatica a unor teritorii intinse

3. Obiective economice
stabilirea clasei de calitate a terenului
evaluarea pretului pamantului
estimarea necesarului de investitii pt o dezvoltare rurala
durabila
4.Obiective in domeniul urbanistic
evaluarea solului ca teren de fundatie
evaluarea solului pt construirea de autostrazi si cai ferate
evaluarea solului pt utilizare la epurarea apelor uzate
evaluarea actiunii corozive asupra infrastructurii
Studiul solului si al terenului pe langa aspectele de ordin
practic are in vedere si cunoasterea legilor distributiei
solurilor in teren, influenta factorilor de mediu local asupra
invelisului de sol, prevenirea degradarii solului prin diverse
activitati si prognoza evolutiei invelisului de sol.

Notiuni de baza folosite in


cartografia solurilor
Studiul pedologic = material tiinific prin
care se concretizeaz o cartare pedologic sau
prelucrarea unor informaii pedologice deja
existente studii de teren. Acest studiu
cuprinde:

Un text cu caracterizarea solurilor si a conditiilor in


care se desfasoara activitatea de productie agricola
sau silvica
Explicarea materialelor cartografice
O prognoza privind evolutia solurilor
Recomandari referitoare la gospodarirea rationala,
protejarea si ameliorarea resurselor de sol si harti
de sol, harti corelative (legatura solurilor cu factorii
de mediu), interpretative (diagrame) s.a.m.d.

cartarea pedologic =
activitatea desfasurata in primul rand
pe teren, care reprezinta cercetarea,
identificarea si delimitarea spatiala pe
harta, plan a unor unitati de teritoriu
cu soluri similare, in conditii de mediu
similare
totalitatea observatiilor si studiilor in
teren, laborator si birou pt o
caracterizare completa a solului, atat
ca formatiune naturala, cat si ca mijloc
de productie agricola si silvica

profilul de sol (pedonul) =

unitate elementara, de baza, in cercetarea si cartarea


solurilor, care ne permite studierea orizonturilor, a
proprietatilor morfologice, fizice, chimice si biologice, si
aspectelor agrosilvoproductive si ameliorative
prezentarea 3D a solului, iar de la nivelul sau se
recolteaza probe folosite la determinarile ulterioare

polipedonul

solul ca formatiune naturala; e omogen la nivelul unei


clasificari; aria ocupata de acesta e variabila ca forma, iar
in cadrul acestei arii, in sectiune transversala, prezinta
niste proprietati specifice, conforme cu clasificarea

invelisul de sol

o juxtapunere de diferite polipedonuri sau un continuum


de soluri in care se pot separa entitati distincte, intre care
exista limite laterale si tranzitii greu de stabilit

unitatea taxonomica

se refera atat la rangul de clasificare a solului,


adoptat conform scarii de studiu, cat si la
denumirea solului, conform nomenclaturii in
vigoare

unitatea teritoriala

modul de distributie a solurilor in natura, intr-o


anumita regiune la perimetrul studiat; e
singura in domeniul realului si are o anumita
forma, orientare si dimensiune

unitatea cartografica

reprezentarea grafica pe o harta a unei unitati


teritoriale; uneori, din cauza unor erori aceste
2 unitati nu se suprapun

conceptul de teren.
Productia agricola nu e rezultatul actiunii solului sau
plantelor sau climei, ci a unui complex de factori existenti in
ecosistem. Termenul de teren e mai cuprinzator decat cel de
sol, pt ca include si conditiile de mediu.

Cunoasterea solului
baza utilizarii agricole sau silvice, dar nu e suficienta si
trebuie corelata cu cunoasterea celorlalti factori de mediu.
Termenul de teren a aparut ca urmare a trecerii de la
caracterizarea solului ca formatiune naturala la caracterizarea
lui ca mijloc de productie.
Acest termen are 4 laturi distincte:
ecologica (se refera la conditiile de dezvoltare a plantelor)
tehnologica (se refera la modul si posibilitatile de lucrare a
terenului)
economica (se refera la capacitatea de productie si eficienta
valorificarii acesteia)
geografica (terenul = parte componenta a peisajului agricol)

Formula cartografic de sol


Unitatea
taxonomica

Tip i subtip
de sol

Varietate de sol

Familia de
sol

Specia
de sol

Varianta
de sol

Caracteristici
ale solului

CZvs-gz

X12G1W2S3A2K3d3
e2-

SGa-I

lq2|aq1-

AtPm3

Caracteristici
ale terenului

C-DFcv P2-1 SLm Z2-X6-r33 f41 Q5 I1

EXEMPLU DE FORMUL
C 3 A1 K 4 Slm u / m Ar
CZgz
C DfcvP1 SlmQ2

La numarator sunt date


caracteristici ale solului.
X12 = caractere particulare ale solului, de ordin
calitativ (acoperire cu diverse materiale,
caracter lamelar)
G1 = grad de gleizare
W2 = grad de stagnogleizare
S3 = grad de salinizare
A2 = grad de alcalizare
K3 = adancimea de aparitie a carbonatilor
d3 = grosimea solului pana la roca dura,
compacta; implicatii in volumul edafic
e2 = gradul de eroziune de suprafata
Familia de sol
SG = grupa de materiale parentale
a = clasa granulometrica a materialului parental
Specia de sol
lq2 = clasa texturala & continutul de schelet in
orizontul de suprafata (Ap)
aq1 = clasa texturala & continutul de schelet in
orizontul subiacent (A/C, B s.a.m.d)
Varianta de sol
A = modul de folosinta al terenului respectiv
(arabil)
t = modificari ale solului, survenite in procesul
de productie agricola
Pm3 = tipul & gradul de poluare

CZgz

C3 A1 K 4 Slm u / m Ar

La numitor sunt caracteristici ale terenului, f.importante


pt recomandarile facute referitor la utilizarea terenului
respectiv
Relief:
C forma principala de relief
DF elemente ale formelor
principale de relief
cv forme de mezo si microrelief
Panta si expozitia P2-1
Roca subiacenta & clasa
granulometrica simplificata a rocii
subiacente SLm
Grad de acoperire a terenului cu
bolovani sau stanci Z
Grad de acoperire a terenului cu
stufaris, arborete, musuroaie sau
popandaci X
r33 = eroziune in adancime
f41 alunecari de teren
Q5 adancimea apei freatice
I1 inundabilitatea terenului

CZgz

C DfcvP1SlmQ2

Formula unitatii teritoriale


(agroecotop)
IIIczQ3S2-ms1a2-H2

Aceasta formula se stabileste prin gruparea terenurilor in


functie de un anumit scop si arata calitatea
terenului/arealului respectiv pt scopul avut in vedere.
III clasa de teren, de pretabilitate a terenului; sunt 6
clase de calitate
cz tip de sol
Q3S2 subclasa i grupa de teren; arata natura factorilor
restrictivi si intensitatea restrictiilor
ms1a2 subgrupa de teren: textura, structura, alcalizare,
mineralizare
H2 raionul hidrofizic al solului (relatia solului cu apa)
Q3 apa freatica la adancime foarte mica
Din formula aceasta rezulta pretabilitate la irigatie, diferite
folosinte.

Stadiile principale de elaborare a


studiilor pedologice

Pedolog

Cercetarea
solurilor i
condiiilor
de mediu

Hri pedologice i
date de caracterizare a
solurilor i mediului
informaia de baz

Completarea cu
elemente
suplimentare
specifice i
interpretarea
datelor n diferite
scopuri

STUDII
PEDOLOGICE
COMPLEXE SAU
SPECIALE

BENEFICIAR

Categorii de studii pedologice in functie de scop


complexe:

identificarea solurilor terenului studiat, caracterizarea lor


morfologica, fizica, chimica, silvoproductiva, ameliorativa
clasificarea solurilor terenului cartat, dupa proprietatile lor
utilizandu-se o nomenclatura si principii unitare
caracterizarea conditiilor naturale ale terenului studiat, a
corelarii acestora cu invelisul de sol si influenta omului in
procesele de solificare
intocmirea hartii solurilor si terenurilor in conformitatea cu
scopul si scara cercetarii, precum si a unor harti
interpretative

speciale

intocmite in scopuri bine definite, ele pot avea la baza un


studiu complex, ale carui informatii pedologice sunt
preluate si completate cu date noi
au caracter interpretativ

Domeniul de aplicare a lucrarii de cartare


sistematizarea i caracterizarea terenului
bonitarea terenurilor agricole in conditii naturale sau potentiale
prevenirea & eliminarea excesului de umiditate
amenajari de irigatii, inclusiv cu ape uzate
amenajari de orezarii
stabilirea necesarului de lucrari agropedoameliorative
combaterea eroziuniii
amenajarea ravenelor & torentilor
amenajarea terenurilor alunecate
infiintarea & modernizarea diferitelor plantatii (pomi, v ita de vie)
exploatarea & ameliorarea pajistilor
amenajari silvice & impaduriri
recultivarea terenurilor degradate
Hartile pedologice redau distributia spatiala a solurilor si alte
aspecte legate de sol:
tipurile, subtipurile de sol;
asociatii de soluri,
diferite caracteristici ale mediului ambiant,
pretabilitatea pt diferite utilizari.

HRILE PEDOLOGICE

HARTI PEDOLOGICE
DE BAZ

TIPOLOGICE
-de recunoatere se realizeaz
prin studii fcute n traverse n
sectoarele cheie
-curente sau obinuite prin
realizarea profilelor de sol
- de sintez prin generalizarea
datelor
TEMATICE SIMPLE
-corelative de evideniere a
condiiilor de sol cu mediu
-pedocartograme-reflect cel mult
dou nsuiri ale solului
DE REGIONARE
-hri de zonare sau regionare la
nivel republican sau judeean
-hri de regionare internaional
(geosistematic)

HRI PEDOLOGICE INTERPRETATIVE

HARI DE EVALUARE (agricol, silvic


sau cadastral)
-de bonitare sau de favorabilitatea
terenului pentru diferite folosine i culturi
agricole
-de favorabilitatea terenurilor forestiere
-hri cadastrale cu evaluarea fondului
funciar
HRI DE PRETABILITATE
- pretabilitatea terenurilor la diferite
folosine ca baz pentru amenajarea
teritoriului
-hri agropedologice sau agroculturale
necesare dezvoltrii produciei agricole i
amenajrilor de prevenire i combatere a
eroziunii
-hri de pretabilitatea terenurilor la
diferite lucrri de IF
-hri cu cerine de nfiinare i exploatare
a plantaiilor de pomi i vi-de-vie
-silvopedologice necesare amenajrilor
silvice
HRI PEDOTEHNICE
-utilizarea solului n alte legturi dect
cele agricole sau silvice

HRI PEDOLOGICE DE
PROGNOZ

HRI DE EVOLUIE A
SOLURILOR
-hri pedologice de prognoz a
evoluiei solurilor prin cultivare
-hri de susceptibilitate a
solurilor la diferite modificri
HRI DE RISC DE
DEGRADARE
-hri cu risc de deteriorare
-hri de susceptibilitate
HRI DE
VULNERABILITATE la diveri
ageni poluani

SCARA HRILOR
HRILE LA SCAR MIC scara 1: 250.000,
1:500.000, 1:1.000.000

se execut prin asamblarea datelor care exist, dac nu sunt


date se execut prin traverse n teritoriu i pe baza acestora se
fac extrapolri. Aceste hri dau o imagine general a tipurilor
de sol i au importan didactic.

HRI LA SCAR MIJLOCIE - scara 1:20.000 i 1:50.000


redau o imagine corespunztoare. Ele reprezint o eviden
global a fondului funciar, sunt utile agriculturii i silviculturii

HRI LA SCAR MARE - scara 1:25.000 i 1:5.000

aceste hri permit s se redea n mod corespunztor resursele


de sol

HRI LA SCAR FOARTE MARE - scara 1:5000

se realizeaz pentru cmpuri de experiene, staiuni de


cercetare etc.

Harta solurilor din Romania (la nivel de tip de sol).


Scara 1:200.000

In funcie de scara de cercetare, cartrile


pedologice se mpart n:
cartri la scar mic (mai mici de 1:200.000)
- reprezint o generalizare a nveliului de sol, n
care sunt transpuse pe hart caracteristici majore
ale solurilor. Ele ofer o imagine a repartiiei
principalelor
tipuri
i
subtipuri
de
sol,
reprezentate n complexe sau asociaii;
- cartri la scar mijlocie (1:200.000 1:50.000) - ofer o caracterizare general a
nveliului de sol pe teritorii ntinse, la nivel de
regiuni sau ecoregiuni. Hrile la scar mijlocie
pot constitui o eviden global a fondului funciar,
reprezentnd
baza
tiinific
a
planificrii
agriculturii, silviculturii, a sistemului agrotehnic,
sistemul silvotehnic i ameliorativ;
-

cartri la scar mare (1:25.000 - 1:15.000) - redau


particularitile nveliului de sol pentru teritorii relativ
restrnse ca ntindere. Aceasta nu urmrete
transpunerea pe hart a celor mai mici detalii ale
nveliului de sol, ci delimitarea unitilor pedologice
necesare i suficiente pentru a pune n eviden
diferenele calitative dintre terenuri sub aspectul
condiiilor naturale, ale caracteristicilor agroproductive
i ale modului de ameliorare;
- cartri detaliate sau la scara foarte mare (1:2.000 1:5.000) - permit redarea pe hart a tuturor detaliilor
nveliului de sol, fiind utilizate n scopuri de cercetare
tiinific (n cadrul teritoriului staiunilor agricole
experimentale), scopuri practice (nfinarea de plantaii
de pomi i vi de vie, construirea de sere, proiectarea
lucrrilor hidroameliorative, etc.).

Distribuia principalelor tipuri de sol din Romnia


Nr.

CLASA I TIPUL DE SOL

PROTISOLURI

mii ha

2605

11,0

Litosoluri

95

0,4

Regosoluri

100

0,4

Psamosoluri

230

1,0

Aluviosoluri

2180

9,2

Entiantrosoluri

6030

25,4

II

CERNISOLURI
6

Kastanoziomuri

205

0,9

Cernoziomuri

4200

17,7

Faeoziomuri

1285

5,4

Rendzine

340

1,4

20

0,1

III

UMBRISOLURI

10

Nigrosoluri

11

Humosiosoluri

15

0,1

IV

CAMBISOLURI

3835

16,1

12

Eutricambosoluri

1425

6,0

13

Districambosoluri

2410

10,1

6060

25,5

LUVISOLURI
14

Preluvosoluri

1180

5,0

15

Luvosoluri

4225

17,8

16

Planosoluri

17

Alosoluri

650

2,7

PELISOLURI

740

3,1

18

Pelosoluri

310

1,3

19

Vertosoluri

430

1,8

890

3,7

890

3,7

VI

VII
20

ANDISOLURI
Andosoluri

VIII
SPODISOLURI
21

Prepodzoluri

960

4,1

22

Podzoluri

270

1,1

23

Criptopodzoluri

95

0,4

IX

HIDRISOLURI

780

3,3

24

Gleiosoluri

585

2,5

25

Limnosoluri

95

0,4

26

Stagnosoluri

100

0,4

210

0,9

SALSODISOLURI
27

Solonceacuri

65

0,3

28

Soloneuri

145

0,6

XI

HISTISOLURI

29

Histosoluri

30

Foliosoluri

830

3,5
3,5

XII

ANTRISOLURI

31

Erodosoluri

830

32

Antrosoluri

Lacuri

260

1,1

Mlatini

160

0,7

23750

100

TOTAL SUPRAFA (mii ha)

Fazele cartrii
Efectuarea
cartrii
necesit trei faze:
1. Faza pregtitoare
2. Faza de teren
3.Faza de birou

pedologice

A Faza pregatitoare:
Toate operatiunile desfasurate in cadrul acestei faze au ca scop pregatirea de ordin
stiintific, organizatoric si material a activitatii de cartare. De modul ei de desfasurare
depinde eficienta activitatii de teren.
Studiul pedologic necesita timp, mijloace materiale, de transport intervine latura
economica orice studiu incepe cu incheierea unui contract sau a unei conventii.
Pt a evita aparitia unor neclaritati intre parti, trebuie discutate o serie de aspecte:

situarea & extinderea perimetrului ce urmeaza a fi studiat, scara la care se va intocmi studiul
problemele prioritare la care trebuie sa raspunda studiul respectiv, informatiile suplimentare
despre factorii de mediu
complexitatea studiului in functie de gradul de fragmentare al reliefului

Pe baza acestor date se stabilesc:

timpul necesar pt efectuarea studiului


nr de specialisti
volumul & felul analizelor ce urmeaza a fi efectuate functie de scara de studiu
nr/volumul de harti topografice, aerofotograme absolut necesare activitatii de cartare
nr de muncitori care sapa profilele
ajutoarele necesare pt prelucrarea datelor

cheltuielile cu salariile

costurile cu mijloacele de transport


costul analizelor de efectuat

Uneori se ia in discutie si posibilitatea publicarii datelor rezultate in urma studiului.


La elaborarea studiului se stabilesc

terminologia,
metodologia de lucru,
nr de probe,
termenul de executie
valoarea contractului & modalitatile de plata

Hartile topografice trebuie sa fie la o scara corespunzatoare celei la care urmeaza sa se


intocmeasca studiul ( de regula harta topografica trebuie sa fie mai detaliata decat cea la
care se intocmeste studiul; trebuie sa fie recenta sau/si actualizata; sunt folosite harti
MAPN).
Se face o documentare asupra informatiilor de alta natura, specifice zonei respective. Sunt
analizate:
toate materialele pedologice deja existente
datele privind comportarea solului in procesul de productie
Daca aceste informatii nu exista, pe baza literaturii de specialitate sunt studiate:

geografia
litologia rocilor de suprafata
relieful
clima
vegetatia naturala

Pe baza acestor informatii se stabileste un plan initial de lucru ce poate suporta modificari
odata ajuns la faza de teren.

Pregatirea echipamentului & instrumentelor de lucru


busola cu clinometru (arata inclinarea terenului, panta)
altimetru; se regleaza in teren
pedometru (nr de pasi)
sondele pedologice
cazmaua
lopata
spaclu
cutit
metru
ruleta
lupa
trusa de teren cu reactivi pt determinarea sarurilor usor solubile (cloruri, sulfati), pH (Aleamovski), HCl
1/3 pt determinarea CaCO3, eprubete
recipienti pt apa din fantana
pungi, etichete, cutii ! micromonoliti
cilindri pt recoltarea probelor in asezarea naturala

Organizarea activitatii in teren


stabilirea unui contact cu autoritatile locale
completarea echipei de lucru
recunoasterea pedologica a suprafatei ce urmeaza a fi studiata (teritoriu)
cartarea propriu-zisa
Legatura cu autoritatile locale e f.importanta pt ca se pot obtine
informatii de la specialistii din zona despre soluri, principalele culturi,
factorii limitativi existenti, diversele interventii antropice.
Echipa de lucru se completeaza cu muncitori & tehnicieni.
Obiectivul acesteia il constituie studiul in linii mari a principalelor unitati
fizico-geografice, urmarindu-se corelarea acestora cu invelisul de sol.
D.a. se face o confruntare a informatiilor din faza de documentare cu
realitatea din teren; rezultatul recunoasterii pedologice =
fixarea/verificarea tipurilor & subtipurilor de sol specifice zonei in stransa
legatura cu factorii naturali.
Cartarea propriu-zisa = delimitarea pe teren si fixarea pe harta a
suprafetelor ocupate de diferitele unitati de soluri se stabilesc
itinerariile de lucru, se delimiteaza unitatile de sol, se amplaseaza
profilele & se realizeaza descrierea acestora. Stabilirea itinerariului se
face a.i. sa traverseze toate formele principale de relief, de litologie &
diferite formatiuni vegetale, urmarindu-se corelarea solurilor cu factorii
de mediu.

Pt descrierea profilelor exista fise tip pe care se


noteaza date generale privind:

Amplasarea profilelor
Coordonatele acestora
Nr profilelor
Conditiile meteo in momentul
descrierii
Data descrierii

Cartarea pedologica se realizeaza prin 2 metode:


Metoda traverselor paralele
Metoda circuitului inchis
Metoda traverselor paralele profilele se amplaseaza pe
trasee paralele, stabilite a.i. sa acopere toata suprafata cu
o retea de puncte relativ uniform distribuite si care sa
surprinda toate caracteristicile peisajului geografic studiat.
Distanta dintre traverse depinde de uniformitatea terenului.
Aceasta metoda se aplica in zonele de campie, cu relief mai
putin accidentat, iar invelisul de soluri nu este f.variat.

metoda circuitului inchis = separarea in sectoare a regiunii


ce va fi cartata si cartarea fiecarui sector prin amplasare
profilelor dupa niste traverse radiare centrate dupa sediul
echipei de lucru. Aceasta metoda se aplica in zonele de deal
si de munte unde din cauza vegetatiei lemnoase si a
reliefului accidentat nu se poate utiliza metoda traverselor
paralele.

Uneori, pt terenuri neaccidentate se


utilizeaza metoda traverselor paralele, iar
pt terenuri accidentate metoda circuitului
inchis.
In anumite situatii, cand conditiile de teren
nu permit aplicarea acestor metode, pe
hartile topografice sunt separate unitatile
naturale cu ajutorul hartilor corelative
(geomorfologica,
geobotanica,
harta
materialelor parental) & se carteaza
fiecare unitate naturala astfel delimitata
din aproape in aproape.

Studiul cadrului natural


Un studiu pedologic complet trebuie sa contina
caracterizarea conditiilor fizico-geografice de
formare a solului:
clima
relieful
vegetatia
roca
omul
timpul
hidrografia & hidrologia

In formarea solurilor conteaza actiunea integrata


a acestor factori
Sol = f(C,R,V,R,T)
Clima
Vegetatia
Om
SOL
Timp
Roca
Relief
Clima & Vegetatia = factori externi activi
Roca & Relieful = factori interni pasivi
Timpul = conditie a pedogenezei
Jenny afirma ca atunci cand studiem solul
inregistram factorii de stare ce determina
dinamica solului.

STUDIUL CONDITIILOR NATURALE


CLIMA
Pt caracterizarea climatica a teritoriului ce urmeaza a fi studiat se
vor folosi datele climatologice de la statiile meteo din zona. Se vor
folosi hartile climatice si o serie de observatii facute de cei de pe
plan local.
Pe parcursul fazei de teren se vor aduna o serie de informatii
referitoare la frecventa ingheturilor timpurii & tarzii, repartizarea in
timp a pp, intensitatea si frecventa vanturilor, pericolul de
grindina, pericolul brumelor tarzii si timpurii, acumularea &
persistenta zapezii.
La identificarea si diferentierea topoclimatelor se va tin seama de
formele de relief (panta, expozitie) si de caracterul si distributia
vegetatiei naturale si cultivate.
Clima este un factor pedogenetic activ (in aceeasi zona climatica,
dupa o perioada f.lunga de timp se formeaza acelasi tip de sol *in
stadiul de maturitate/climax.

Clima influenteaza formarea si distributia solurior prin temperatura


si pp.
Temperatura influenteaza intensitatea tuturor proceselor ce se
petrec in sol: dezagregare-alterare, humificare-mineralizare, ET.
Pp in zonele umede percolare ce determina saracirea solului in
anumiti constituenti (saruri, baze, argila, materie organica).
Stagnarea apei determina aparitia proceselor de oxidoreducere
marmorarea solului.
Acumularea de materie organica in conditii de exces de umiditate
turbificare
Excesul de apa o perioada mai lunga de timp determina
acumularea sulfurilor fenomenul de inmlastinire (orizont tionic).
In zonele cu relief accidentat, prin procesele de denudatie are loc o
primenire continua a solului pe baza materialului parental.
Pe panta, prin scurgere, are loc o translocare a diversilor
constituenti (superior inferior).
Procesele de formare a argilei sunt influentate atat de temperature
(mai puternic), cat si de pp.

Argila %

Argila %

10

14 t0C

200

500

Pp

In zonele aride si in zonele umede, dar cu temperaturi scazute, argilizarea este redu

Distributia CaCO3

Distributia sarurilor (CaCO3).


200 400 600 1000

h
(adancimea
orizontului
C)
CaCO3 maxim

Regimurile termice ale solurilor


soil taxonomy

pergelic (temperatura medie anuala < 0)


criic (temperata medie anuala 0-8); temperatura
lunara din sezonul estival <13-15
frigid (temperata medie anuala 0-8); temperatura
lunara din sezonul estival >13-15
mesic (8-15)
termic hipotermic 15-22
termic hipertermic >22
De la regimul mesic la hipertermic, diferenta de
temperatura (T) dintre vara si iarna trebuie sa
fie >5. Cand e >5, regimurile primesc prefixul
izo.

Regimurile de umiditate
perudic (solurile sunt permanent saturate cu apa) mlastini
udic (solurile sunt saturate cu apa o anumita perioada din
timpul de vegetatie procese de reducere (lunci)
peracvic (au tot timpul anului umiditate apropiata de CC):
zonele frecvent umede, turbarii
acvic (nu ajung sa se usuce niciodata mai mult de 90 de zile in
nici o parte a sectiunii de control 25-75cm in cei mai multi ani)
xeric zonele mediteraneene, in care solurile trebuie sa fie
uscate >45zile in lunile ce urmeaza dupa solstitiul de vara si
trebuie sa fie umede in cele 4 luni urmatoare dupa solstitiul de
iarna in 6 din 10 ani
ustic (se usuca > 90 de zile/an in cel putin a sectiunii de
control in cei mai multi ani)
aridic/toric (sunt uscate in cei mai multi ani pe o perioada de
timp > din perioada in car solul are o temperatura > 50C

RELIEFUL
Studiul reliefului incepe inca din faza pregatitoare, prin consultarea
literaturii de specialitate. Documentarea trebuie sa aiba in vedere
cunoasterea corelata a relatiilor cu litologia, petrografia.
La inregistrarea datelor despre relief se au in vedere:
unitatile de relief
categoriile principale de forme de relief
elemente ale formelor de relief
forme de mezo & microrelief
panta & expozitia (la studiul versantilor)
In cadrul cartarii pedologice, o atentie deosebita trebuie acordata cercetarii
si descrierii formelor elementare de relief si delimitarii de unitati
asemanatoare dpdv morfogenetic & morfologic.
Aceste cercetari sunt importante pt stabilirea principalelor legi de
distributie a solurilor in functie de relief si pt o raionarea corecta a
reliefului.
In formarea si distributia solurilor, relieful joaca un rol direct si indirect.
influenta directa poate fi considerata cantitativa (granulometrie, grosime)
influenta indirecta poate fi considerata calitativa (distributia in spatiu)
Participarea reliefului prin procese geomorfologice la formarea scoartelor
de alterare sub aspectul tipului si stabilirea acestora scoarte de alterare
de diferite origini, varste, granulometrii. Fenomene de alunecare a
terenului scoarte autohtone, alohtone.

Influenta directa
- n regiunile accidentate, cu relief fragmentat:
Pe versanti, sub influenta denudatiei se formeaza scoarte
de alterare autohtone (reziduale), cu grosimi diferite in
functie de inclinarea versantului si cu granulometrie
grosiera
La poalele versantilor, in arealele depresionare rezulta
scoarte de alterare alohtone (acumulative), cu
granulometrie fina si grosimi f.m.
Solul evolueaza diferit pe cele 2 tipuri de scoarta:
Pe cea autohtona, solurile sunt intarziate in evolutie, au
caracter scheletic pronuntat, profil scurt, orizonturi slab
diferentiate
Pe cea alohtona invelisul de sol e f.variat; solurile sunt
bine dezvoltate, au granulometrie diversa, orizonturi bine
diferentiate

Influenta indirecta se manifesta diferit, in functie


de formele de macro, mezo sau microrelief
Montan superior
ALPIN

Pajisti
tufarisuri pitice
Pajisti, tufarisuri

SUBALPIN
podzoluri
2000

Montan mijlociu

raristi

stancarie
criptopodzoluri,
humosiosoluri

Molidisuri
podzoluri
1500 paduri de amestec
prepodzoluri
1300

Montan inferior

humosiosoluri,

litosoluri

fag (fag + gorun)

Gorun (gorun + fag)


1000

districambosoluri

eutricambosoluri
luvosoluri districambosoluri

Macrorelief:
se constata o schimbare a conditiilor de clima si vegetatie odata
cu cresterea altitudinii zonare pe verticala a solurilor datorita
etajarii pe aceeasi directie a conditiilor de clima si vegetatie.
Formele de macrorelief determina schimbarea conditiilor
climatice a arealelor invecinate, constituind obstacole in
circulatia maselor de aer. Prezenta Mtilor Carpati pe teritoriul
Romaniei determina schimbari climatice de la N la S si de la V la
E, ce se reflecta si in invelisul de soluri.
In partea de S-SE, ca urmare a climatului mai secetos sunt
prezente CZ pseudomicelare.
In N, ca urmare a climatului mai rece, solurile sunt mai inchise
la culoare si mai bogate in humus fata de solurile aflate in
acelasi stadiu de evolutie in S.
In NE, sub influenta climatului temperat-continental
Faeoziomuri greice.
In S-SV: preluvosol roscat (influente mediteraneene).
n ramura montana, sub influenta climatului central european
mai umed: luvisoluri

c) influenteaza solului prin schimbarea conditiilor locale de clima & vegetatie,


acestea exercitand frecvent o influenta asupra drenajului solurilor
respective
In zonele mai joase, pe langa apa din pp, exista un plus de apa
provenita din scurgeri.
In zonele cu relief valurit, tot datorita unor astfel de fenomene,
solul prezinta grosimi diferite, particulele de sol fiind antrenate
de apa pluviala din zonele inalte si depuse in zonele mai
joase/depresionare. Grosimea solului e mai mare in aceste zone
in aceeasi directie variind si continutul de humus. CaCO3 se
gaseste la un nivel mult mai profund.

CaCO3

In regiunile colinare, la trecerea de la o zona la alta apar diferente referitoare la


expozitie. SV climat mai secetos ET mai activa.
Tipurile de sol sunt diferite: cel de pe versantul cu expozitie E are climat mai
umed.

SV

CERNOZIOMURI

NE

LUVOSOLURI

Principalele procese care au loc pe


versanti
In partea superioara a versantului apa provenita
din precipitatii se infiltreaza. O parte din aceasta
apa este retinuta de sol si formeaza rezerva
acestuia de apa, iar alta parte spala intreg
profilul de sol, ajungand in profunzime.
Pe versant cantitatea de apa infiltrata este mai
redusa cantitativ deoarece in aceasta zona
intervine si o scurgere superficiala de suprafata
care este influentata in primul rand de panta,
de permeabilitatea solului si caracteristicile
covorului vegetal. In acest caz procesul de
evaporatie este influentat si de expozitia
versantului.
In partea inferioara a versantului cantitatea de
apa infiltrata poate fi mai mare deoarece uneori
intervine un spor de apa din partea superioara a
versantului.
Cand apa freatica se gaseste la mica adancime,
prin ascensiune capilara solul beneficiaza de un
surplus de apa, ceea ce determina cresterea
cantitativa a apei evaporate.

Stabilirea unei legaturi intre segmentele unui versant si solurile specifice acestora, ca urmare s-a
impartit versantul intr-o serie de segmente.

a |

| c
|d

g
|

|
h

a = culmea interfluviului sau coamele largi de dealuri; suprafata orizontala unde principalul proces e infiltratia;
solurile sunt profunde, cu un drenaj natural f.b.
b = umarul versantului; suprafata usor convexa; aici incepe procesul de scurgere laterala, la care se asociaza
procesele de transport mecanic sau chimic; pe langa aceste procese are loc si o modelare a reliefului, ceea ce
determina ca solurile sa fie cele mai subtiri si mai slab dezvoltate de pe versant; drenaj bun
c = partea superioara a versantului; aici denudatia e f.intensa; se pot produce deplasari ale masei de sol
(solifluxiune); solul e cel mai slab dezvoltat
d = partea mijlocie a versantului; suprafata dreapta; procesul de denudatie scade in intensitate pt ca se modifica
panta si se pot depune particule de sol, ceea ce face ca solul sa fie mai profund
e = partea inferioara a versantului; suprafata usor concava; datorita schimbarii pantei si depunerii materialului
antrenat din partea superioara, solurile sunt profunde, bine dezvoltate si cu fertilitate ridicata
f = piciorul versantului; suprafata dreapta; solurile sunt f.profunde, cu fertilitate ridicata si uneori pot beneficia de
un plus de umiditate provenita din apa freatica aflata la mica adancime
g = sector de lunca aflat in legatura cu o vale inundabila, supusa periodic aportului de materiale; ca urmare a
inundatiilor, conditiile de lunca sunt f.variate, cu soluri cu granulometrie f.diferita, cu soluri neevoluate din cauza
acestor materiale
h = albia minora, in care procesul principal e cel de transport de materiale in aval; deseori au loc surpari de
maluri a.i. aceste materiale sunt permanent remaniate

CATENA
In 35 Milne a studiat solurile de pe un versant si a introdus notiunea de
catena de soluri (=secventa de soluri situate pe un versant). S-a stabilit si
o legatura intre solurile de pe versant & procesele geomorfologice
specifice fiecarei forme de relief. Aceste procese sunt determinate de
panta, care conditioneaza atat procesele de infiltratie, cat si pe cele de
eroziune care determina antrenarea materialului de sol din partea
superioara a versantului. In toate aceste procese apa este un agent activ.
Fenomenele care determina diferentierea solurilor dintr-o catena sunt:

modelarea mecanica lenta a solurilor


solubilizarea anumitor constituenti ai solului si transportarea acestora
miscarea materialului de sol din partea superioara (amonte) in partea inferioara (aval)
Aceste procese si raportul dintre ele sunt conditionate de clima si de panta. Uneori solurile
unei catene pot fi influentate si de apa freatica aflata la mica adancime. Ca urmare a
acestor aspecte, solurile sufera modificari paralele cu panta din partea superioara catre
partea inferioara:
culoare: mai deschisa in partea superioara (cenusie, galbui) si inchisa in partea inferioara
continutul in humus, elemente nutritive variaza in aceeasi directie
granulometria: grosiera fina
V%: <>(100%)
Grad de dezvoltare: mai scurt mai dezvoltat

Ex. CATENA
Luvosoluri

Valea Anghelu
Preluvosoluri
Faeoziomuri argice
Faeoziomuri tipice,
cambice

Gleiosoluri
Aluviosoluri
Raul Negru

In campiile netede pot aparea mici


crovuri si/sau movile
CZ carbonatice
CZ
CC
depresiuni

CZ, CZk
CC
CI

BR
PG,PL

Dpdv al solurilor, luncile se impart


in 3 sectoare
Rau

I:AA | II: SAgz, BMgz


SA

|III: SN,ML
SC,GL
LC

Terasa
AA, SA = Aluviosoluri
BM = Eutricambosol
ML = mlastini
SN = Solonet
SC = Solonceac
LC = Gleiosoluri

Primul sector = partea cea mai inalta a luncii; cand au loc viituri cea mai mare parte a
materialului va fi depus in aceasta zona
Materialul transportat de apa in restul luncii va fi din ce in ce mai fin. Adancimea apei freatice
variaza, fiind la un nivel coborat in sectorul I si ajungand aproape de suprafata in sectorul III al luncii.
Exista si o diferentiere a materialului transportat:
sectorul I: material grosier
sectorul III: material fin
Solurile specifice fiecarui sector:
I: aluviuni -aluviosoluri
II: Aluviosoluri gleice, eutricambosoluri gleizate
III: mlastini, soluri gleice, Gleiosoluri, solonceacuri & soloneturi
In zonele deluroase sectorul III poate fi acoperit de ape de siroire sau de torenti ce creeaza zone
mai joase, cu exces de umiditate.
Exista si cazuri cand solul influenteaza relieful, d.e. dezvoltarea unor procese de sapare a unor
ravene pe fundul unor depresiuni din cauza prezentei unui strat greu permeabil.

Hidrografie i hidrogeologie
Sunt studiate retelele hidrografice;
se noteaza caracterul temporar sau
permanent al acestora; caracterul de
torentialitatea al retelelor temporare;
gradul de mineralizare a apelor;
Importante sunt cercetarile privind
nivelul apei freatice mai ales in
zonele in care acestea influenteaza
solul

Influenta apei freatice asupra


formarii solului
a

|
b

Af

Ascensiunea capilara
Apa freatica e considerata un factor de formare a solului doar in zonele in care se gaseste la adancimi mici (45m). Solurile din aceste zone sunt mai bogate in materie organica (pe de o parte datorita aportului de apa
vegetatia este mai dezvoltata, iar cantitatea de resturi e >, pe de alta parte in conditiile unui exces de umiditate,
procesul de mineralizare este mai putin intens).
h = grosimea stratului de sol in care patrund radacinile
a = zona unde nu se resimte influenta apei freatice
b = zona e influentata de apa freatica, vegetatia beneficiind de + de umiditate fara a produce acumulare de
saruri
c = zona cu influenta puternica; apa freatica ajunge la suprafata; iar in zonele unde ET > PP apar saraturile

Notiuni folosite la studiul apei


freatice
adancimea critica = adancimea maxima de la
care apa freatica determina salinizarea solului
adancimea subcritica = adancimea maxima de la
care apa freatica aprovizioneaza solul fara a
produce saraturarea
adancimea acritica = adancimea de la care apa
freatica nu influenteaza solul
Canalele de drenaj trebuie sa coboare franja
capilara/freatica pana la adancimea acritica (1,82m in silvostepa, 1-2,5m in stepa). In zonele
deluroase se mentin cele 3 zone (a,b,c) in c
putand aparea soluri turboase, lacovisti.

Orizonturile purtatoare de ape


(hidrogeologice) cedabile
acvifer = grosier de regula, in care se acumuleaza apa ce poate fi
cedata cu un debit suficient de mare (>200mm/ora) pt a putea fi
folosita ca sursa de alimentare (industrie, localitati); in baza acestui
orizont se gaseste un orizont acvifug sau acvilud
semiacvifer = incarcat cu apa pe care o poate ceda cu Q de 2200mm/h; nu poate fi folosit ca sursa de alimentare si determina
acumularea apei in profil
pseudoacvifer = incarcat cu apa; Q=0,2-2m/h; nu determina
acumularea apei in profil
stagno-semiacvifer = cu capacitate de cedare de 2-200mm/h, dar in
baza nu prezinta strat impermeabil, ci partial permeabil pe verticala,
iar pe orizontala circulatia e nula; s.n. acvitard, dupa acesta urmand
un acviperm
stagno-pseudoacvifer: 0,2-2mm/h; in baza are orionzt semipermeabil
ce incetineste circulatia apei

Orizonturi nepurtatoare de apa


cedabil
acviperm: capacitate de cedare >200mm/h, dar nu are apa
semiacviperm: 2-200; nu are apa
acvitard: circulatia apei pe verticala e incetinit; iar pe orizontala e
nula; 0,2-2mm/h
acviclud: contine apa, dar nu o poate ceda; <0,2mm/h
acvifug: nu poate patrunde apa (roci dure)
Pe baza cercetarilor se intocmesc harti cu adancimea apei freatice,
cu hidroizobate ce ne arata directia de curgere a panzei freatice;
se determina calitatea apei, gradul de mineralizare a acesteia,
recoltandu-se probe in acest scop; se fac observatii privind
adancimea critica a apei freatice; un indicator important pt acest
lucru fiind gleizarea.

Drenajul global al solului


= procesul de indepartare a apei din sol
atat prin infiltrare in interiorul profilului,
cat si prin scurgere la suprafata solului
Drenajul global este o rezultanta si este
determinat de aportul de apa de la
suprafata solului si de intensitatea
procesului de indepartare a apei.
Acesta determina o anumita durata si
frecventa de supraumezire in sol.

Clase de drenaj global


clasa solurilor f.slab drenate
- unde oglinda apei freatice poate ajunge la
suprafata, dar nu mai jos de 50 de cm; corespunde
arealelor cu soluri gleice mlastinoase sau turbarii;
pot fi cultivate doar cu orez in conditiile unui drenaj
artificial sau pot fi pasunate in perioadele uscate ale
anului
clasa solurilor slab drenate , cu apa freatica la 50100cm; prezinta orizont gleic in primii 50 de cm si
corespund arealelor ocupate de soluri gleice si
saraturi; nu pot fi cultivate cu plante sensibile la
umiditate decat dupa efectuarea drenajului si se pot
cosi sau pasuna in perioadele uscate
soluri imperfect drenate, cu apa freatica la 1,51,6m; orizont gleic in primii 50-100cm; aceasta
clasa corespunde arealelor ocupate de soluri
gleizate, saraturate sau cu stagnogleizare; se pot
cultiva cu plante putin sensibile la excesul de
umiditate

soluri moderat drenate, cu apa freatica la


1,5-2,5m; clasa corespunde arealelor
ocupate
de
soluri
cu
gleizare
si
stagnogleizare slaba
soluri bine drenate = soluri cu apa freatica
la 4-5m; de regula sunt soluri freatic
umede, cu rezerva de apa mare
soluri intens drenate = soluri nisipoase cu
profil scurt, cu rezerva redusa de apa
soluri excesiv drenate = situate pe pante
puternic inclinate, unde cea mai mare
parte a apei este indepartata prin scurgere
la suprafata
soluri cu drenaj schimbat, ca urmare a
aplicarii lucrarilor de drenaj sau aplicarii
irigatiilor

Geologia si litologia
Studiile pedologice se fac de regula pana la 2m, insa in cadrul unor
studii speciale (pericolul de inmlastinire sau salinizare ca urmare a
aplicarii irigatiilor), studiile se fac pana la 5m.
Desi conform principiilor enuntate de Dokuceaev roca nu este un
factor esential in formarea solurilor, ci numai clima si vegetatia, roca
joaca un rol important atat in formarea anumitor tipuri de soluri, cat
si in imprimarea caracterului materialului mineral al solului.
Rocile magmatice si metamorfice formate in adancime ajunse la
suprafata sunt supuse proceselor de alterare si dezagregare datorita
faptului ca nu se afla in echilibru cu conditiile de mediu.
Cel mai usor se altereaza rocile bazice si ultrabazice bogate in piroxeni
si amfiboli, iar cel mai greu cele acide bogate in cuart.
Pe granite si gnaisuri se formeaza soluri bogate in K, cu textura
mijlocie spre usoara, permeabile, ce se debazifica usor si evolueaza
rapid. Pe cenusile vulcanice bogate in minerale necristalizate se
formeaza andosolurile, bogate in allophane. In cazul rocilor
sedimentare detritice, componentele acestora au fost supuse deja
alterarii, insa acest proces poate continua daca nu s-a stabilit un
echilibru cu mediul.

Pt acestea f.importanta este textura si


granulometria
acestora,
pe
materialele
grosiere rezultand soluri usoare nisipoase
care se debazifica mult mai usor in aceleasi
conditii de mediu comparativ cu solurile
argiloase formate pe materialele fine.
Solurile nisipoase de regula nu formeaza un
Bt, iar daca acesta apare, se prezinta sub
forma
lamelara.
Materia
organica
se
acumuleaza in cantitati mult mai mici.
Calcarele si dolomitele sunt roci care se opun
procesului de solificare. Pe calcare se
formeaza rendzinele, iar pe calcarele bogate
in oxizi de Fe se formeaza solurile rosii. Pe
marne se formeaza fostele pseudorendzine,
iar in asociatie cu acestea pe rocile bogate in
elemente
bazice
se
formeaza
eutricambosolurile.

Pe loess se formeaza soluri variate functie de conditiile climatice:


soluri balane (kastanoziomuri) in Dobrogea pana la luv osoluri albice
in zonele umede.
Aceste soluri se gasesc raspandite pe culmi, terase si campii.
In cadrul cartarii pedologice, pe langa harta de soluri se intocmeste
o harta cu materialele parentale specificandu-se granulometria
acestora precum si adancimea solului pana la roca compacta.
Materialul parental este materialul mineral sau organic in care s-a
dezvoltat profilul de sol. Deoarece limita acestuia este mai greu de
stabilit, se considera conventional stratul de sol cuprins intre 100200cm.
Roca parentala = roca compacta consolidata sau afanata din care
provine materialul parental al solului.
Pe parcursul fazei de teren este f.important de depistat si semnalat
pe harta existenta unor aflorimente de marne, gipsuri care pot fi
utilizate ca amendamente pentru corectarea reactiei solurilor. Se
recomanda sa se recolteze si probe de roci.

FACTORUL BIOLOGIC
Nu exista vegetatie fara sol si nici sol fara vegetatie. Alterarea
rocilor la suprafata uscatului chiar si in lipsa vegetatiei este un
proces pedologic. Solul este un material litologic rezultat la
suprafata planetelor ca urmare a transformarilor fizice, chimice
si biologice sau combinatii ale acestora.
Pe Terra transformarile sunt biofizicochimice. Vegetatia este
influentata de clima si conditiile locale, acestea determinand
structura covorului vegetal.
Actiunea vegetatiei ca variabila dependenta capata un aspect
cantitativ fiind reprezentata de actiunea unor biosecvente sau
succesiuni de zone de vegetatie.
Asociatiile de plante care se instaleaza pe un sol au tendinta sa
evolueze a.i. dupa o perioada se vor regasi numai acele specii
care s-au adaptat cel mai bine la conditiile de mediu.
Aceste asociatii vegetale se numesc asociatii climax.

Influenta vegetatiei ierboase


Sursa de formare a humusului in acest caz este reprezentata de
radacinile care patrund profund in sol (pana la 40 de cm).
Cantitatea de materie organica formata depinde de cantitatea de
biomasa ramasa in sol si de activitatea microbiana de
transformare a resturilor vegetale.
Activitatea microbiana este influentata de conditiile de mediu
(temperatura, precipitatii, lungimea perioadei bioactive).
Aceste transformari suferite de resturile vegetale se reflecta si in
raportul C/N al humusului.
In conditiile tarii noastre se disting 3 situatii:

solul cu continut de humus moderat spre mic; corespunde zonelor


uscate (kastanoziomuri si cernoziomuri); raportul C/N = 10
soluri cu continut de humus moderat spre mare (C/N = 13-15); in
zonele cu vegetatie ierboasa, dar mai umede (cernoziomoidele)
soluri cu continut de humus mare, C/N = 24; soluri formate in zonele
montane sub pajisti alpine si subalpine (humosiosol)

Vegetatia lemnoasa
In acest caz sursa de formare a humusului
nu mai este reprezentata de radacini, ci de
frunzele care cad anual, formand litiera
solului.
In cadrul acestei vegetatii exista diferente
intre padurile de foioase si cele de
conifere. In cadrul celor de foioase
bioacumularea este mai intensa, V% este
mai ridicat, iar humusul nu este puternic
acid.

Actiunea vegetatiei ca variabila independenta


Se pune greu in evidenta, insa pe suprafete mici au fost
semnalate cateva aspecte:

orizontul organic O apare numai sub o vegetatie de padure; sub


vegetatia de pajisti apare cel mult un orizont de telina
orizontul humifer e mult mai profund in cazul solurilor formate
sub vegetatie ierboasa
cantitatea de humus e mai mare in cazul solurilor de padure,
insa numai pe cativa cm, dupa care scade brusc, ajungand la
valori nesemnificative
intre cele 2 tipuri de vegetatie exista diferente si referitor la
circulatia apei pe profil, solurile de padure fiind mai intens
debazificate, levigate (e posibila aparitia orizontului de tip E);
migrarea argilei este mult mai intensa
fauna care traieste in sol intr-o prima faza contribuie la
maruntirea resturilor vegetale, dupa care asigura
descompunerea acestora;
animalele din sol determina deplasarea materialului in interiorul
profilului (zoopedoturbatii) crotovinele

Studiul morfogenetic al solului


Se realizeaza cu ajutorul profilului de sol. Observatiile efectuate in teren se inscriu intr-un caiet de teren sau intr-un
formular facut special pt descrierea profilului de sol. Astfel de formulare (fisa) sunt facute atat pt profilele principale, cat
si pt cele secundare.
Date generale privind localizarea profilului
Unitatea fizico-geografica denumire studiu coordonate geografice
Aspecte legate de conditiile de mediu
Fisa 1
forma principala de relief (ind.2)
elemente ale formei de relief (ind.31, 32)
panta si expozitia (33,34)
neuniformitatile terenului (ind.8)
material parental (21)
roca subiacenta (21)
aspectul suprafetei terenului (21)
acoperirea terenului (35,36)
vegetatia spontana (7)
apa freatica

adancime (39)
caracter (106)

densitate (202)
dezvoltare (203)
imburuienare (204)

drenaj global (185)


drenaj lateral (107)
clase de inundabilitate (40)
folosinte actuale (26)
starea vegetatiei cultivate:

procese de panta

eroziune de suprafata (20a)


eroziune eoliana (20a)
eroziune in adancime

alunecare (38)
acumulare de material (206)
lucrari de IF

natura (217)
eficienta (205)

poluare (28, 29)


modificari (27)

influenta antropica

Caracteristicile solului (FISA)


orizonturi si adancimea acestora
trecerea dintre orizonturi (206, 207)
culoarea cu Munsell (umed si uscat)
referire la matrice (pete)

frecventa (208)
marimea (209, 210)
contrast (211, 212)
alte caracteristici (213)

textura, clase texturale (23)


schelet 215
umiditatea solului 216
structura 217-219
consistenta sol uscat 220-221
plasticitate-adezivitate 222, 223
compactare-cimentare 224, 225
marimea & frecventa porilor 226, 227
fisuri
efervescenta 230
neoformatii, carbonati 231, 23
saruri usor solubile 231, 232
neoformatii biogene 236, 237
incluziuni 238
radacini, grosime, frecventa 239, 240

Incadrarea solurilor in sistemele


taxonomice utilizate SRTS 2003
Pt aceasta se folosesc chei de determinare
pt fiecare clasa, iar in cadrul claselor sunt
utilizate chei pt determinarea tipului si
subtipului de sol.
Pt diagnosticarea solurilor se folosesc
anumite proprietati concrete ale solului
(orizonturi, proprietati diagnostice). Pt
delimitarea arealelor ocupate de diferite
soluri se vor executa mai multe profile pe
suprafata pt a putea caracteriza solul in
diferite conditii de peisaj.

CHEIE PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR I SUBTIPURILOR DE SOL


DIN CLASA CERNISOLURILOR
CERNISOLURI
TIPURI
SUBTIPURI
Cernisoluri dezvoltate din calcare sau
materiale parentale calcalifere care
apar ntre 20 i 50 cm

Alte cernisoluri avnd orizont


Am cu crome mai mari de 2 i
orizont Cca sau concentrri de
carbonai secundari n primii
125 cm; de regul CaCO3 prezent
din primii centimetri

Alte cernisoluri avnd orizont


Am cu crome egale sau mai mici
de 2 i orizont Cca sau
concentrri
de
carbonai
secundari n primii 125 cm (n
cazul cernisolurilor cu textur
grosier, croma orizontului A
poate fi sub 3, iar carbonaii de
regul reziduali, pot apare la
adncimi de 200 cm

Alte cernisoluri far orizont Cca sau


concentrri de carbonai secundari n
primii 125 cm sau 200 cm n cazul
texturii grosiere

RENDZINA
RZ

KASTANOZIOM
KZ

CERNOZIOM
CZ

FAEOZIOM
FZ

RZ calcaric ka
RZ eutric eu
RZ cambic cb
RZ scheletic qq

KZ tipic ti
KZ psamic ps
KZ salinic sc

KZ maronic mr
KZ gleic gc
KZ sodic ac

CZ tipic ti
CZ psamic ps
CZ pelic pe
CZ vertic vs
CZ gleic gc
Cz aluvic al
CZ calcaric ka CZ kastanic kz
CZ maronic mr CZ cambic cb
CZ argic ar
CZ greic gr
CZ salinic sc CZ sodic ac
CZ litic li

FZ tipic ti
FZ psamic ps
FZ vertic vs
FZ stagnic st
FZ aluvic al
FZ cambic cb

FZ greic gr
FZ pelic pe
FZ gleic gc
FZ clinogleic cg
FZ calcaric ka
FZ argic ar

Profilele se impart in:


principal (care merge pana la 2m, cu exceptia
cazurilor in care apare roca dura sau apa freatica)
secundare (0,8-1m)
de control (0,6-0,8) concentrate spre zona
limita dintre diferite soluri. Indivizii de sol nu se
pot separa este necesar sa se execute un nr
mare de astfel de profile
Distribuirea profilelor in teritoriu pt a delimita
eficient arealele diverselor soluri: teritoriul studiat
va fi traversat perpendicular pe formele de relief
existente (fir de vale, culme).
Nr de profile ce se va executa depinde de scara
hartii si de complexitatea terenului.

Dpdv al complexitatii terenului s-au stabilit 5


categorii:

terenuri uniforme (sesuri, campii)


terenuri slab fragmentate sau
accidentate (dealuri joase, culmi)
terenuri mediu accidentate: podisuri
zone de dealuri inalte si zona
submontana
regiuni montane si zonele cu mlastini

Studiile pedologice in functie de specificul


teritoriului se impart in 3 categorii:
studii efectuate in regiuni de ses bine
drenate, cu apa freatica la mare adancime,
ce nu intervine in procesele de solificare
studii efectuate in regiuni de lunca sau
campii joase cu apa freatica la mica
adancime, ce intervine in procesele de
solificare in aceasta situatie se vor
intocmi si harti pedohidrologice
studiul
regiunilor
fragmentate,
unde
denudatia este intensa, iar profilul este
supus eroziunii

in acest caz se vor face harti de eroziune, harti cu pericol de


alunecare. In functie de cele 5 categorii de complexitate a terenului si
de scara hartii, nr de profile pe km2 variaza f.mult; astfel, la o scara de
1:10000 pt prima categorie se vor executa 3,7 profile/km2 (100ha),
mergand pana la 11,2 profile /km2 pt categoria 5. Pt scara 1:50000 se
vor executa 0,6 profile/km2 (pt categoria 1) si pana la 1,8profile/km2
(pt categoria 5).
Criteriile avute in vedere la delimitarea arealelor unitatilor de sol sunt:
relieful, roca parentala si adancimea apei freatice, precum si folosinta
actuala.
Unitatea de sol separata pe harta se caracterizeaza prin termenii
existenti in formula de teren, unde la numarator avem caracteristicile
solului si la numitor sunt redate caracteristicile terenului (relief, panta,
expozitia, inundabilitate, etc).
Pe harta se separa areale ce cuprind acelasi fel de sol, conform SRTS
aceste areale numindu-se areale monotipice.
Exista situatii cand invelisul de sol este mozaicat si ca urmare se separa
areale in care apar mai multe soluri. La o scara mica de cercetare,
aceste areale sunt politipice, iar in literatura mai sunt denumite asociatii
sau complexe de soluri. La scari mai mari, aceste asociatii sunt
desfacute in solurile componente care sunt redate separat.
Cartarea nu se incheie pana nu se recolteaza si probele de sol care sunt
supuse la o serie de analize in vederea completarii analizelor
morfologice. Probele nu se recolteaza din toate profilele, ci se aleg niste
profile reprezentative pt teritoriul respectiv.

Categoriile de complexitate a terenurilor


Categoria a I-a. Regiuni naturale cu relief de es, foarte slab
fragmentat, cu soluri puin variate, fr vegetaie forestier sau
cu pduri acoperind mai puin de 20% din suprafa.
Suprafeele unitilor de sol depesc n general 300 ha.
Complexele pedologice constituie cel mult 5% din suprafaa
regiunii.
Categoria a II-a. Regiuni de es fragmentate, strbtute de
ruri, viroage i vi puin adnci, elemente de relief slab
difereniate, cu soluri puin variate, neacoperite cu pduri.
Complexele de soluri ocup de la 5% la 15% din suprafaa
sectorului.
Regiuni care dup relief pot face parte din categoria I-a, dar n
care complexele pedologice constituie 15 - 25% din suprafaa
regiunii.
Regiuni de categoria I-a, acoperite cu pduri.
Categoria a III-a. Regiuni de dealuri joase i orice alte regiuni
fr pduri, cu relief fragmentat i ondulat sau cu materiale
parentale de sol variate.
Regiuni de categoria a I-a, cu complexe de soluri n proporie de
25% la 40% din suprafa.
Regiuni de categoria a II-a, cu complexe de soluri ocupnd de la
15% la 30% din suprafa. Regiuni de categoria a II-a, dar
acoperite cu pduri.

Categoria a IV-a. Regiuni accidentate de dealuri


nalte i submontane, delte i lunci relativ puin
variate, cu pduri i stufriuri pe mai puin de
20% din suprafa.
Orice regiuni cu complexe de soluri constituind de
la 40% pn la 60% din suprafa.
Regiuni de categoria a III-a, acoperite cu pduri.
Categoria a V-a. Regiuni montane, regiuni cu
mlatini n proporii de peste 40%, delte i lunci cu
soluri variate sau acoperite cu pduri i stufriuri
pe mai mult de 20% din suprafa. Regiuni cu
complexe de soluri acoperind peste 60% din
suprafa.
Regiuni de categoria a IV-a acoperite cu pduri pe
mai mult de 20% din suprafa

Numr minim de profile


principale i secundare la 100 ha
Scara hrii de lucru
Categoria de
complexitate

1/
100000

1/
50000

1/
25000

1/
20000

1/
10000

1/
5000

1/
2000

0,2

0,6

1,2

1,5

3,7

3,0

11,9

II

0,3

0,7

1,4

1,8

4,5

6,1

14,3

II

0,4

0,8

1,6

2,1

5,6

7,5

19,2

IV

0,5

1,0

2,1

2,7

7,5

10,0

23,6

0,6

1,8

3,5

4,2

11,2

14,8

36,0

Importana cartrii solurilor

Principalele msuri tehnico-organizatorice se refer


la urmtoarele lucrri:
- organizarea teritoriului unitilor agricole pe
baza condiiilor de sol i relief, care s asigure
repartizarea teritorial judicioas a diferitelor culturi,
loturi experimentale etc.;
- stabilirea celor mai judicioase folosine ale
terenurilor agricole pentru a se obine eficiena
economic maxim, fr ca nivelul fertilitii solului
s scad;
- stabilirea celor mai productive culturi i a celor
mai economice structuri ale culturilor, innd seama
de cerinele plantelor fa de sol i de clim i de
condiiile pedoclimatice existente pe teritoriul
respectiv;

- stabilirea agrotehnicii difereniate n funcie de


tipul de sol, de textura acestuia, de natura plantei
cultivate precum i de relief;
- stabilirea celor mai raionale msuri de
chimizare (ngrminte i amendamente), care
trebuie s aib la baz o cunoatere profund a
nsuirilor solului, a coninutului de substane
nutritive din sol i a cerinelor plantei cultivate. La
stabilirea dozelor i formelor sub care se aplic
ngrmintele trebuie s se in seama de tipul
de sol i de nsuirile sale (textur, reacie,
capacitate de tamponare etc.);
- aplicarea lucrrilor pentru ameliorarea
solurilor (lucrri de hidroamelioraii - irigaii,
desecri, drenaj, ndiguiri etc. i lucrri pentru
ameliorarea solurilor saline i alcalice), care
urmresc modificarea unor nsuiri ale solului i
mrirea capacitii lui de producie.

Aprecierea valorilor greutii


specifice (D)
:

Valoare
< 2,50

Caracterizare
solul este bogat n materie organic

2,50 2,65

valoare tipic pentru stratul arat al solurilor mediu


aprovizionate cu humus

> 2,70

solul este bogat n compui cu fier sau n minerale grele


(biotitul, mica, hornblenda)

Densitatea aparent (DA)


Valoare

Caracterizare
solul este excesiv afnat sau este bogat n materie organic

< 1,0
1,0 1,2
1,2 1,4

valori tipice pentru stratul arat


stratul arat este puternic tasat
valori tipice pentru straturile subarabile ale diferitelor soluri

1,4 1,6
> 1,6

valori tipice pentru orizonturile iluviale, tasate

Porozitatea Totala
PT(%)
Alte orizonturi cu textur
Apreciere

Oriz.cu
material amorf
Inclusiv
spodice

Foarte mic
Mic

Oriz.
organice i
Organo
minerale

Nisip (N)

Nisip
lutos (U)

Lut
nisipos
(S)

Lut (L)

Lut
argilos
(T)

Argil
(A)

60

33

35

36

38

41

45

61 - 70

34-38

36-40

37-41

39-43

42-46

46-50

Mijlocie

71-75

71-80

39-43

41-45

42-46

44-48

47-51

51-55

Mare

76-80

81-90

44-48

46-50

47-51

49-53

52-56

56-60

Foarte mare

81-85

86-90

49-53

51-55

52-56

54-58

57-61

61-65

>85

>90

>53

>55

>56

>58

>61

>65

Extrem de mare

Clase de porozitate de aeraie (ind. 45)


(dup Metodologia elaborrii studiilor pedologice, 1987)

Limite (%)

Apreciere

<6

extrem de mic

6-10

foarte mic

11-15

mic

16-22

mijlocie

23-30

mare

>31

foarte mare

Interpretarea texturi solurilor

Simbol
G
N
NG
NM
NF
U
UG
UM
UF
M
S
SG
SM
SF
SS
SP
L
LN
LL
LP
F
T
TN
TT
TP
A
AL
AP
AA
AF
C
P
Z
H

Denumire

Argil <0,002 mm

texturi grosiere
nisip
nisip grosier
nisip mijlociu
nisip fin
nisip lutos
nisip lutos grosier
nisip lutos mijlociu
nisip lutos fin
texturi mijlocii

12
5
5
5
5
6-12
6-12
6-12
6-12
13-22
32
13-20
20
13-20
13-20
13-20
20
20
21-32
21-32
21-32
21-32
33
33-45
33-45
33-45
33-45
46
46-60
46-60
61-70
71

lut nisipos
lut nisipos grosier
lut nisipos mijlociu
lut nisipos fin
lut nisipos prfos
praf
lut
lut nisipo-argilos
lut mediu
lut prfos
texturi fine
lut argilos
argil nisipoas
lut argilos mediu
lut argilos-prfos
argil
argil lutoas
argil prfoas
argil medie
argil fin
sedimente cu peste 40% CaCO3
roci compacte fisurate i pietriuri (permeabile)
roci compacte dure (nepermeabile)
depozite organice

Praf
0,002-0,02 mm
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
33
32
33
32
32
32
33-50
51
79
14
15-32
33-79
67
79
14
15-32
33-67
54
32
33-54
39
29

Nisip
0,02-2 mm
56
63
63
63
63
56-94
56-94
56-94
56-94
35-87
67
48-87
67
48-67
48-67
48-67
30-67
49
79
54-79
23-52
46
67
67
41-67
23-52
34
54
8-32
21
39
29

Raportul Nf/Ng
oricare
oricare
<1
1-20
>20
oricare
<1
1-20
>20
oricare
oricare
oricare
oricare
<1
1-20
>20
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare
oricare

Valorile coeficientului de higroscopicitate pentru diferite


categorii texturale de sol

Categoria textural
Nisip
Nisip lutos
Lut nisipos
Lut
Lut argilos
Argil lutoas
Argil i argil grea

Coeficientul de higroscopicitate
sub 2,0
2,1-3,0
3,1-5,0
5,1-8,0
8,1-11,0
11,1-14,0
peste 14

Valorile coeficientului de ofilire


(conform metodologiei ICPA)

Denumire
foarte mic
mic
mijlociu
mare
foarte mare
extrem de mare

Procente de greutate
sub 4
48
9 12
13 16
17 25
peste 25

Capacitatea de ap n cmp sau capacitatea minim pentru ap (CC)


Limite
Denumire
foarte mic
mic
mijlocie
mare
foarte mare
extrem de mare

procente de greutate

mm ap pe 100 cm sol

<10

<150

10 20

150 275

21 25

276 350

26 30

351 400

31 40

401 500

>41

>501

Interpretarea valorilor capacitii de ap util (CAU)

CAU% = CC% - CO%


Denumire
foarte mic
mic
mijlociu
mare
foarte mare
extrem de mare

Limite % g/g
<8
8 10
11 12
13 15
16 20
>20

Clase de reacie a solului


(pH-ul n suspensie apoas la raport sol/soluie de 1:2,5)

Denumire

Limite

extrem de acid
foarte puternic acid
puternic acid

3,5
3,6-4,3
4,4-5,0

moderat acid

5,1-5,4
5,5-5,8

slab acid

5,9-6,4
6,5-6,8

neutr
slab alcalin

6,9-7,2
7,3-7,8
7,9-8,4

moderat alcalin
puternic alcalin
foarte puternic alcalin
extrem de alcalin

8,5-9,0
9,1-9,4
9,5-10,0
10,1

Domeniul de pH pentru plantele horticole

DETERMINAREA
CARBONAILOR DIN SOL
Intensitatea
efervescenei

Cantitatea aproximativ
de carbonai %

Mrimea probei
pentru analiz

Foarte slab

sub 1

Mijlocie

1-10

Puternic

10-20

peste20

0,5

Foarte puternic

Clase de coninut de CaCO total


3

Denumire
mic

Limite (%)
1

mijlociu

2-4
5-8
9-12

mare

13-15
16-20
21-25

foarte mare (marnos)

26-40

extrem de mare (marno-calcaros)

>40

Clase de adncime a apariiei


carbonailor
Denumire
Sol carbonatic

Criterii de ncadrare
efervescen cu HCl:
n primii 20 cm

Sol semicarbonatic

21-50 cm

Sol slab levigat (decarbonatat)

51-100 cm

Sol moderat levigat

101-150 cm

Sol puternic levigat

151-200 cm

Sol necarbonatic

mai jos de 200 cm

Clase de coninut de materie


organic (humus)
Limite (%) pentru diferite clase texturale
Denumire

Nisip

Nisip lutos

Lut nisipos

Lut

Lut argilos

Argil

0,2

0,4

0,5

0,6

0,8

1,0

Foarte mic

0,3-0,5

0,5-0,8

0,6-1,1

0,7-1,3

0,9-1,5

1,1-2,0

Mic

0,6-1,0

0,9-1,7

1,1-2,2

1,4-3,0

1,6-3,5

2,1-5,0

Mijlociu

1,1-2,0

1,8-4,0

2,3-5,5

3,1-6,5

3,6-8,0

5,1-10,0

4,1-7,0

5,6-8,5

6,6-10,5

8,1-12,5

10,1-16,0

7,1-10,2

8,6-11,9

10,6-13,9

12,6-16,7

16,1-21,0

10,3-22

12,0-24

14,0-26,5

16,8-30,0

21,1-35,0

22,1

24,1

26,6

30,1

35,1

22,1-39

24,1-43

26,6-48,0

30,1-55,0

35,1-65,0

39,1

43,1

48,1

55,1

65,1

Extrem de mic

Mare
Foarte mare
Extrem de mare
Excesiv de mare
Material suborganic
Material organic

2,1-5,0
5,1-8,7
8,8-20,0
20,1
20,1-35
35,1

Clase de rezerv de humus


(n stratul 0-50 cm)
Limite

Soluri cultivate cu textur:

30

mijlocie i fin
extrem de mic

grosier
foarte mic

31-60

foarte mic

moderat

61-120

mic

121-160

moderat (mijlocie)

161-200

mare

201-300

foarte mare

301-600

extrem de mare

MORFOLOGIA SOLULUI I NCADRAREA N SISTEMUL


DE TAXONOMIE A SOLURILOR
Orizont pedogenetic - este un strat paralel cu suprafaa
terenului, care prezint proprieti morfologice diferite de cele
ale straturilor supra sau subiacente, rezultate n urma
proceselor d epedogenez.
Orizonturile pedogenetice de sol pot fi: minerale sau organice.
Material (orizont) mineral - este considerat orizontul care
are sub 35% materie organic, n cazul n care nu este saturat
cu ap mai mult dect cteva zile.
n cazul materialelor (orizonturilor) saturate cu ap perioade
lungi sau care au fost drenate superficial, sunt considerate
minerale cnd conin sub 35% materie organic dac
coninutul de argil este peste 60% sau mai puin de 20%
materie organic dac nu conin argil. La coninuturi
intermediare de argil cantitile de materie organic maxim
vor fi cuprinse proporional ntre 20% i 35% materie organic.

Materialul mineral care conine ntre 25 i 35%


materie organic dac coninutul de argil este peste
60% sau ntre 5 i 20% materie organic dac nu
conine argil. La coninuturi intermediare de argil
limitele menionate se modific proporional cu
acestea.
Material (orizont) organic este considerat
materialul de sol care are un coninut de materie
organic mai mare dect cantitile menionate mai
sus pentru materialul mineral.
ncadrarea solurilor n clase (categorii sau taxoni)
se realizeaz pe baza unor elemente diagnostice:
orizonturi diagnostice i caractere diagnostice.

Orizont diagnostic - este considerat orice


orizont care constituie un criteriu pentru definirea
unitilor taxonomice superioare din sistemul de
taxonomie a solurilor. Un orizont diagnostic este
definit att prin caracterele generate de procesul
de pedogenez care l-a creat ct i prin alte
nsuiri exprimate cantitativ cum sunt: grosimea,
culoarea, coninutul de materie organic, etc.
Orizonturile diagnostice pot fi:

principale,
de asociere
speciale.

Caracter diagnostic - este considerat orice nsuire sau grup


de nsuiri folosite drept criterii pentru definirea unitilor din
sistemul de taxonomie a solurilor. Deci, caracterele care nu sunt
incluse n definiia orizonturilor diagnostice ci se refer la alte
caracteristici importante ale solului sau care, asociate cu
anumite orizonturi diagnostice, fac ca aceste orizonturi s fie
folosite difereniat n clasificare, sunt considerate caractere
diagnostice.
Material parental diagnostic se refer la materialele
parentale care imprim solului unele caractere specifice
nelegate de procesele de pedogenez, ci ndeosebi de substratul
mineral al solului, fie cu caracter permanent, fie numai n
primele faze de evoluie a acestuia.
n general orizonturile se noteaz cu literele mari ale alfabetului
(ex.: A, B, C, R, etc.) la care se adaug ca sufixe litere mici
pentru subordonare (Am, Bv etc). (descriere conform Sistemul
Romn de Taxonomie a Solurilor SRTS, 2003).

Notaii pentru caracteristici morfologice secundare


(sau subdiviziuni ale orizonturilor principale):
d

caracter aric (strat desfundat) rezultat prin amestecul mai multor orizonturi deranjate prin desfundare sau alt
aciune mecanic. Orizonturile diagnostice nu pot fi identificate sau apar numai ca fragmente. Este situat deasupra
unor orizonturi diagnostice sau materialului parental al profilului de sol . Se noteaz prin litera d adugat dup
simbolurile orizonturilor amestecate puse n parantez (A+B)d

(caracter luvic)acumulare rezidual de gruni de nisip sau praf fr pelicule coloidale

gleizare slab, 6-15% cu culori de reducere

iz

coninut apreciabil de rizomi

recent maturat.

prezena carbonailor (pentru un orizont cu peste 1% carbonai, care nu este Cca)

caracter lamelar (orizont Bt din benzi constituite din material mai fin dect restul masei)

caracter melanic (orizont Bt cu un suborizont mai nchis la culoare, care contrasteaz cu orizonturile adiacente

material coprogenic (turb sedimentar suborganic). Se refer la straturile de material organic, formate pe fundul
lacurilor eutrofe, alctuite din dejeciile faunei i resturile vegetaiei subacvatice. n condiii de submersie se prezint
ca un nmol organic slab vscos

stratul arat, notate cu Ap

tp

talpa plugului strat ndesat format la partea inferioar a stratului arat din cauza circulaiei excesive i a executrii
repetate a arturii la aceeai adncime

orizont nelenit, (orizont cu peste 50% mas vegetal vie sau n curs de descompunere, situat la suprafaa solului),
partea superioar a orizontului A al solului din pajiti, n care predomin masa de rdcini a plantelor ierboase

caracter de fragipan, densitate aparent mare, consisten dur, friabil, casant

Proprieti diagnostice
Caracter vermic (vm): este specific
solurilor cu intens activitate a
faunei. Sunt considerate vermice
solurile care prezint n proporie de
peste 50% din volumul orizontului A
i peste 25% din volumul orizontului
urmtor canale de rme, coprolite
sau galerii de animale.

Schimbare textural brusc

Reprezint schimbarea intens de textureste


nregistrat ntre un orizont eluvial i orizontul
subiacent B i este caracterizat prin dublarea
cantitii de argil, trecerea fcndu-se pe o
distan de cel mult 7,5 cm; dac orizontul E
conine peste 20% argil, trebuie s se
nregistreze pe cel mult 7,5 cm o cretere
absolut de cel puin 20% argil n orizontul B
(de ex: dac E are 25% argil B trebuie s aib
cel puin 45% argil) iar ntr-unul dintre
suborizonturile orizontului B coninutul de argil
trebuie trebuie s aib dublul coninutului de
argil din E.

Material amorf
este considerat material amorf materialul coloidal n care sunt
prezente allofane, hidroxizi de aluminiu i eventual fier, complexai
sau nu cu materie organic i care are toate sau cele mai multe din
proprietile allofanelor. Prezint urmtoarele caractere:
- este amorf la raze X, dar poate conine materiale cristaline
caracterizate prin maxime mici i dezordonate, n diagrama
roentgenografic;
- capacitate de schimb cationic dependent de pH: mare la pH
7, foarte mare la pH 8,2, capacitatea corespunztoare sarcinii
permanente fiind mic sau foarte mic;
- capacitate de schimb anionic mare;
- capacitate de reinere a apei foarte mare;
Materialul amorf dominant n complexul adsorbtiv, provenit din
alterarea piroclastitelor i a altor roci magmatice efusive, este
diagnostic pentru andosoluri. Cnd este prezent dar nu dominant,
este diagnostic pentru subtipurile andice ale altor soluri. El se poate
forma i ca urmare a procesului de podzolire, manifestat pe solurile
formate pe alte roci dect cele menionate mai sus, adic n
orizontul spodic, fr ca acestea s fie considerate spodice.

Saturaia n baze: gradul de saturaie n baze este folosit


ca element de diagnoz pentru unele soluri, pentru
definirea subtipurilor (sau varietilor) eutrice i districe pe
baza valorilor V mai mari sau mai mici de 53%. La multe
tipuri de sol mrimea valorii V intr implicit n definiie.
Proprieti eutrice: orizont de sol fr carbonai caracterizat
de un grad de saturaie n baze peste 53%, cu excepia
celor care au grad de saturaie ntre 53 i 60% dac este
asociat cu Al extractabil peste 2 ml la 100 g sol. De regul,
raportul dintre cationii H + Al i Ca este subunitar.
Proprieti districe: orizont de sol fr carbonai
caracterizat de un grad de saturaie n baze sub 53%, sau
ntre 53 i 60% dac este asociat cu Al extractabil peste 2
ml la 100 g sol. De regul, raportul dintre cationii H + Al i
Ca este supraunitar.

Proprieti salsodice: red prezena oricrui orizont


salinizat (salic-sa i hiposalic-sc) i sodizat (natric-na
i hiponatric -ac) n alte soluri dect solonceacuri.
Materia organic segregabil: forma humificat a
materiei organice care se desface uor prin frecare i
este astfel segregabil de partea mineral.
Pudr friabil de carbonat de calciu sau carbonai
secundari (km): se refer la praf sau neoformaii de
carbonat de calciu depuse din soluia care circul n
sol suficient de moi, nct pot fi uor tiate cu unghia,
n proporie de cel puin 5% din volum. Pseudomicelii
care apar i dispar cu schimbarea condiiilor de
umiditate nu sunt incluse n definiia de carbonai
secundari.

Contact litic: limita dintre sol i roca subiacent (R, Rrz) este
considerat contact litic; fisuri n roc sunt foarte puine i la
distan orizontal de peste 10 cm. Roca compact
subiacent trebuie s fie suficient de coerent, n stare
umed, nct s nu se poat spa cu cazmaua, poate fi
spart cu trncopul sau alt instrument dur. Dac roca este
monomineral, duritatea trebuie s fie de 3 sau mai mare
(scara Mohs). Dac se pot rupe buci de mrimea
pietriului, acestea nu trebuie s se disperseze la agitare
timp de 15 ore, n ap sau n soluie de hexametafosfat de
sodiu.
Adncimea de situare a unui orizont sau caracter diagnostic :
pentru precizarea adncimii de apariie a unei proprieti
sau caracter diagnostic se pot folosi urmtoarele prefixe:
proxi pentru intervalul 0 20 cm; epi pentru 20 50
cm; mezo pentru 50 100 cm i bati pentru intervalul
100 200cm (ex: mezoscheletic, epinatric, batilitic, etc.)

Culori diagnostice: culoarea materialului de sol este folosit ca un caracter


definitor al unor orizonturi diagnostice, ca i pentru separarea unor uniti
taxonomice la nivel de tip i subtip. Astfel:
- culori n nunae de 5YR i mai roii subtipuri rodice
- culori cu crome >3,5 cu nuane de 7,5YR subtipul rocat
- cromele 2 (la materialul n stare umed) n cadrul orizontului Am
separ cernoziomurile de kastanoziomuri sau subtipurile tipice de cele
brunice ale tipurilor pelosol i vertosol
- cromele 3,5 (la materialul n stare umed) ale prii superioare a
orizonturilor AC, AG, AB sau B caracterizeaz tipurile din clasa
cernisolurilor, umbrisolurilor i unele hidrisoluri.
Caracter scheletic (qq): soluri ce conin peste 75% din orizonturi
fragmente grosiere de roc (coluroase sau rotunjite) avnd o grosime de
cel puin 25 cm n primii 50 cm ai solului, de cel puin 50 cm n primii 100
cm ai solului sau de peste 75 cm dac solul este mai profund (150 cm).
Caracter subscheletic (sq): soluri ce conin ntre 26 i 75% din orizonturi
fragmente grosiere (coluroase sau rotunjite), avnd o grosime de cel
puin 25 cm n primii 50 cm ai solului, de cel puin 50 cm n primii 100 cm
ai solului sau de peste 75 cm dac solul este mai profund.

Materiale parentale diagnostice


Reprezint materialele parentale care imprim solului unele caractere specifice
nelegate de procesele pedogenetice, ci de substratul mineral al solului, fie cu
caracter permanent fie numai n primele faze de evoluie a acestuia.
Material fluvic sedimente aluviale, marine i lacustre, care primesc straturi noi
la diferite intervale
Material antropogen (MA) material mineral sau organic neconsolidat, rezultat
din activiti umane: deponii, halde de steril, depozite de gunoaie sau deeuri,
care nu au suferit o solificare de lung durat. Pot fi (dup FAO):
garbice: deeuri organice, umpluturi sau deuneri coninnd dominant deeuri
organice;
spolice: materiale pmntoase rezultate din activiti industriale (halde de steril,
material de dragaj, materiale dela construcia oselelor etc);
urbice: materiale pmntoase coninnd resturi de materiale de construcii i
resturi ale altor activiti umane (cioburi, crmizi etc) n proporie de peste 35%
din volum, precum i umpluturi sau depuneri coninnd predominant deeuri
minerale;
mixice: material mineral de sol amestecatcu roca subiacent i eventual cu moloz
i deeuri n care se observ fragmentede orizonturi diagnostice diseminate la
ntmplare;
reductice: deeuri care produc emisii de gaze (metan, CO2 etc) care determin
condiii anaerobe n material.

Material scheletic calcarifer roci calcaroase sau


materiale parentale provenite din dezagregarea unor roci
calcaroase.
Material marnic (MM) provenite din transformarea
marnelor, marnelor argiloase sau argilelor marnoase, conin
peste 33% argil i peste 14% carbonai
Material erubazic (ME) rezultate din dezagregarea i
alterarea rocilor ultrabazice necarbonatice: piroxenite,
gabrouri, serpentine.
Material bauxitic (MB) reprezint produsul rezultat din
transformarea la suprafaa scoarei a bauxitelor; se
deosebete net de alte materiale parentale printr-o
puternic alterare i prin predominarea n compoiie a
sescvioizilor i mineralelor argiloase srace n baze (caolinit,
clorit). Fracia argiloas are raportul SiO2/AlO3 n jur de 2,
iar capacitatea de schimb cationic a argilei este n jur de 20
me la 100 g.

Studiul factorilor de formare al profilului de sol n teren


Date generale
Aceste date generale sunt necesare n vederea localizrii profilului de sol,
enunarea datei calendaristice a efecturii studiului pedologic, precum i a
condiiilor atmosferice n care s-a desfurat studiul pedologic.
- Numerotarea profilului: este strict necesar pentru localizarea lui pe
hart i se face folosind cifre arabe, n ordinea cronologic a descrierii
profilurilor.
- Localizarea profilului: trebuie s fie precis, recomandat este folosirea
unitilor administrative (ex.: sat Gilu, jud. Cluj), uniti naturale (ex.: lunca
Someului Mic), uniti agricole (ferme) sau unele denumiri locale (ex.: Dealul
Craiului). Utilizarea GPS
- Data calendaristic: situeaz studiul pedologic n timp, necesar pentru
aranjarea cronologic a probelor recoltate i evitarea confuziilor n cazul unor
numerotri greite.
De asemenea, se impune i precizarea caracterului general al
anotimpului (ex.: var canicular), condiiile atmosferice din timpul studiului
care ar putea s influeneze unele nsuiri ale solului (culoarea, prezena
crpturilor etc.).
Pentru a se putea trage concluzii cu caracter practic, este necesar s se
cunoasc ntregul ansamblu de condiii naturale specifice zonei cercetate. Din
acest motiv n teren nu se va studia morfologic profilul de sol pn nu se fac
observaii asupra cadrului natural.

Cadrul natural:
Relieful: odat stabilit locul profilului de sol, se descrie relieful nconjurtor, indicndu-se
unitatea geomorfologic, formele de mezorelief i microrelief
Tipuri de relief
Macrorelief

Denumire

Caracterizare

M munte
- determin aspectul global al unui
D deal, podi i piemont fragmentat
teritoriu,
determin
condiii
C cmpie (inclusiv teras), podi i
climatice variate i tipuri specifice
piemont
de vegetaie: step, silvostep,
T teras n afara cmpiei
pdure, pajiti alpine.
L lunc, cmpie de divagare, delt,
cmpie litoral

Mezorelief

culmi, coline, suprafee


abrupturi, etc.

plane,

versani,

- forme de relief care sunt pri


constitutive ale macroreliefului
formate prin procese geologice
exogene.
-determin structura nveliului de
sol prin manifestarea regimului
hidric i termic

Microrelief

movile, dune i interdune, doline, meandre, - forme mici de relief de civa metrii
microrelief de gilgai, crovuri, arii
ptrai sau sute de m2, oscilaii ale
depresionare, formaiuni toreniale i
nlimii relative de pn la 1m
fluviatile (conuri de dejecie, ogae, ravene,
etc.),
microrelief
antropic
(halde),
microrelief de alunecri, relief glaciar,
relief carstic, etc.

Aspectul suprafeei solului: dup descrierea


formelor de relief, se studiaz suprafaa solului,
stabilindu-se urmtoarele :
procesele de pant: formele de eroziune, deplasrile de
teren, depuneri de materiale (natura i grosimea
depunerilor) figura x;
urmele de stagnare a apei, urme de alge, cruste de
sruri, eflorescene (saline, calcaroase);
crpturi aprute n sol, notndu-se mrimea i
frecvena acestora;
la solurile din zona de pdure sau la fnee se vor
observa dac exist la suprafaa solului o ptur de
resturi vegetale i se va stabili: proveniena, grosimea,
gradul de mrunire i de descompunere a acestora.
acoperirea terenului cu pietre i bolovani (care nu sunt
fixai n sol),
roca masiv la suprafaa solului (fixat adnc n sol).

Clase de pant a terenului


Limite
Denumirea pantei
%

Grade sexagesimale

2,0

1000'

foarte slab nclinat

2,1-5,0

1001-2000'

slab nclinat

5,1-10,0

2001-5000'

moderat nclinat

10,1-25,0

5001-14000'

puternic nclinat

25,1-50,0

14001-26000'

foarte puternic nclinat

50,1-100,0

26001-45000'

>100,0

>45000'

orizontal

abrupt

Clase de expoziie a terenului


Denumire

umbrit
semiumbrit
nsorit
seminsorit

Expoziie
N i NE
E i NV
S i SV
V i SE

La studierea terenurilor agricole se vor nota urmtoarele: starea


culturilor, gradul de mburuienare (ind. 204), stabilindu-se speciile
de buruieni i densitatea acestora, precum i o list cu speciile de
plante ruderale.
Materialul parental: materialul parental ca i roca parental i
subiacent (ind. 21), n general sunt cunoscute din studiul geologic al
terenului.

Material parental - materialul detritic sau organic pe care s-a


format solul, considerat stratul cuprins ntre 100 200 cm dac
roca compact nu apare pn al aceast adncime.
Roca parental roca consolidat, compact sau roca afnat
pe baza creia s-a dezvoltat profilul de sol din care a provenit
materialul parental al solului.
Roca subiacent roca consolidat sau afnat situat sub
seciunea de control a profilului de sol. Poate fi sau nu sursa
materialului parental.
Influene antropice: activitatea uman are aciune nentrerupt i
continuu diversificat. Schimbarea covorului vegetal (din spontan n
cultivat) modific ciclul biologic al elementelor nutritive, regimul hidric i
termic al solurilor cu efecte asupra bioacumulrii i a celorlalte procese.

Se noteaz:
- modul n care morfologia actual a profilului
sufer modificri sub influena omului, prin
observaii comparative pe aceeai unitate de sol, n
condiii naturale nemodificate i n condiii
modificate.
- se fac observaii agrotehnice: lucrrile solului,
lucrri de desecare, irigaii, etc.
- se fac observaii asupra tipului i gradului de
poluare. Se noteaz natura i sursa de poluare (tipul
de poluare: deponii sau halde, deeuri, dejecii
animale, acidifiere, exces de ap, pesticide, etc.),
gradul de poluare (nepoluat, slab poluat, moderat
poluat, puternic poluat, foarte puternic i excesiv de
poluat).

Mod de folosin a terenului


A arabil;

Gr grdin de zarzavat

Oz orezrie

Sr ser;

Vn vie nobil;

Vh- vie hibrizi;

Lp livad pur;

Laf livad arbuti fructiferi

P pune;

Pp pepinier pomicol;

Pv pepinier viticol;

Fn fnea;

H hamei;

Numrul minim de profile principale sau secundare pentru


caracterizarea unei suprafee de 1 km2 n raport
cu scara de cercetare i categoria de complexitate
Categoria de
complexitate
a regiunii

Scara hr
ii
hrii

1 : 500 000

1 : 200 000

1 : 100 00

1 : 50 000

1 : 25 000

1 : 20 000

1 : 10 000

1 : 5 000

0,07

0,13

0,29

0,59

1,33

1,75

4,66

7,25

II

0,08

0,16

0,35

0,71

1,60

2,12

5,61

8,70

III

0,10

0,20

0,44

0,89

2,00

2,62

6,99

10,75

IV

0,14

0,28

0,59

1,19

2,64

3,42

9,35

14,25

0,20

0,40

0,89

1,78

4,35

5,26

14,05

21,10

Suprafaa maxim (n ha) caracterizat printr-un profil principal sau


secundar, n raport cu scara de cercetare
i categoria de complexitate
Scara hrii
Categoria de
complexitate
a regiunii

1:
500 000

1:
200 000

1:
100 000

1:
50 000

1:
25 000

1:
20 000

1:
10 000

1:
5 000

1500

750

345

170

77

57

24

13,8

II

1250

625

290

145

63

47

18

11,5

III

1000

500

230

113

50

38

14,3

9,3

IV

750

375

170

85

38

29

10,6

7,0

500

250

112

66

23

19

7,1

4,8