Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor

Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

8.

Cartarea solurilor .................................................................................................................2

8.1 Faza premergatoare .......................................................................................................2
8.2 Faza de teren .................................................................................................................2
8.3 Faza de laborator si de birou ..........................................................................................3

9.

Notiuni de bonitare a terenurilor agricole ..............................................................................5

9.1Indicatorii de bonitare ......................................................................................................5
9.2 Potentarea notelor de bonitare .......................................................................................7
9.3 Constituirea unitatilor de teritoriu ecologic omogene(TEO) .............................................7
9.4 Caracterizarea tehnologica a terenurilor agricole ...........................................................7
9.5 Importanta bonitarii si caracterizarii tehnologice a terenurilor .........................................8
Anexa I .Destinatia si folosinta terenului .............................................................................10

Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor
Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

8. Cartarea solurilor
Prin cartarea solurilor se intelege un complex de operatiuni care constau in cercetarea,
identificarea si delimitarea solurilor existente pe o anumita suprafata si transpunerea lor pe harti si
planuri[3]. Principalele faze ale cartarii sunt:
Faza premergatoare
Faza de teren
Faza de laborator si de birou

8.1 Faza premergatoare

In aceasta faza se urmareste realizarea unei informatii stiintifice asupra zonei respective si
pregatirea organizatorica a activitatii ce se va desfasura in teren.
Se vor aduna date cu privire la conditiile de:
clima,
relief,
vegetatie,
litologie,
hidrogeologie,
hidrologie;
Se va procura si pregati baza topografica care ar trebui sa contina cat mai multe detalii si sa
contina si informatia altimetrica exprimata prin curbe de nivel.
Hartile topografice utilizate in cartarea pedologica se tiparesc la urmatoarele scari:
1:1.000.000, 1:500.000, 1:300.000, 1:200.000, 1:100.000 , 1:50.000, 1:25.000, 1:10.000.
Tot in aceasta faza se pregatesc instrumentele, utilajele si rechizitele necesare fazei de teren[3].

8.2 Faza de teren

Cuprinde totalitatea operatiunilor ce se executa pe teren. Se procedeaza mai intai la
recunoasterea terenului, care da o imagine de ansamblu asupra conditiilor natural si de sol din
zona de interes. Urmeaza cartarea propriu-zisa care consta in:
Cercetarea detaliata a solurilor si a conditiilor naturale;
Separarea, delimitarea si caracterizarea unitatilor de sol;
Ridicarea probelor de sol pentru analizele de laborator;
In vederea cercetarii solului in teren se executa profile de sol care pot fi:

Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor
Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

Principale(2m)
Secundare(1-1.20m)
Profile de control sau sondaje(50-60cm);
Se va urmari ca profilele de sol sa fie amplasate tinand cont de situatia de la teren,
schimbarile tipului de sol, reliefului, rocii parentale, adancimea apei freatice, vegetatia naturala,
etc. Densitatea profilelor de sol este conditionata de complexitatea invelisului de sol si de scara
hartii:cu cat scara hartii este mai mare si relieful mai accidentat, numarul de profile la unitatea de
suprafata va fi mai mare si invers.
Profilele executate se descriu in fise tip sau in carnete de teren. Din profilele caracteristice
ale unitatilor de sol se ridica probe pentru analizele de laborator[3].

8.3 Faza de laborator si de birou

In aceasta faza se executa o serie de analize de laborator la probele se sol ridicate din
teren, unele fiind comune pentru toate solurile(humusul, pH, textura, etc), iar altele pentru anumite
soluri. In aceasta faza se intocmesc hartile de sol si alte harti tematice si se intocmeste raportul
sau memoriul agropedologic.
Se mai intocmesc si alte harti:
Harta reliefului(evidentiaza unitatile geomorfologice);
Harta litologica(evidentiaza rocile si materialele parentale);
Harta eroziunii solului(regiuni cu eroziune);
Memoriul agropedologic prezinta rezultatele studiilor si cercetarilor efectuate privind solul.
Cuprinde trei parti dinstincte:

descrierea conditiilor naturale;

descrierea amanuntita a insusirilor fizice, chimice, mineralogice si biologice a fiecarei

categorii de sol;

interpretarea practica a studiilor si cercetarii la teren si de laborator;

Datele obtinute prin cartarea pedologica se folosesc la:

stabilirea fondului funciar agricol, silvic, al apelor, al constructiilor, al drumurilor;
repartizarea fondului funciar agricol pentru arabil, pomi, vie, pasuni si fanate;
stabilirea modurilor de folosinta ale terenurilor;
utilizarea rationala a ingrasamintelor si a amendamentelor;
bonitarea si caracterizarea tehnologica a terenurilor;
executarea lucrarilor de irigatii[3];
3

Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor
Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

desecare;
prevenirea si combaterea eroziunii solului;

Exemplu de prestari servicii : consultanta, elaborarea de studii

pedologice si agrochimice, evaluari si scoateri din circuitul agricol,
etc. http://www.cartareagrochimica.ro/exemple_de_studii.html
Alte surse web:
http://eusoils.jrc.ec.europa.eu/projects/soil_atlas/download/35.pdf
http://www.ams-samplers.com/category.cfm?CNum=6
http://www.johnsonsoilauger.co.za/Types.aspx
http://soils.usda.gov/technical/classification/orders/

Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor
Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

9. Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

Reprezinta un instrument pentru aprecierea calitativa a terenurilor de folosinta agricola
inclusiv cele neproductive din cadrul fondului funciar indiferent de posesor. Calitatea unui teren se
apreciaza in raport cu insusirile sale dominante, dobandite prin conditii de relief, sol, hidrologie si
amenajari. Un teren este cu atat mai bun cu cat se preteaza la un numar mai mare de categorii de
folosinta, cu cat necesita investitii mai mici si da randamente mai mari si cu cat ofera conditii
pentru cultivarea unui numar mai mare de specii si soiuri de plante. Terenurile cele mai bune
pentru agricultura sunt cele care nu prezinta nici un fel de limitare sau procese de degradare.
Pe masura ce terenurile incep sa fie afectate de limitari sau procese de degradare ca
inmlastinire, podzolire, salinizare, eroziune, alunecari, apar restrictii in utilizarea lor in agricultura,
limitari care sunt direct proportionale cu intensitatea de manifestare a proceselor de degradare.
In aprecierea calitatii unui teren, un criteriu important il reprezinta panta.
Cu cat panta creste, cresc si restrictiile privind mecanizarea lucrarilor, ducand la scaderea
calitatii terenului.
In cadrul aceleasi grupe de panta se au in vedere si gradele de framantare si fragmentare,
caracteristici care influenteaza la randul lor mecanizarea lucrarilor.
Prin bonitarea terenurilor agricole se intelege operatiunea complexa de cunoastere a
conditiilor de crestere si rodire a plantelor si de determinare a gradului de favorabilitate a acestor
conditii pentru fiecare cultura si folosinta in parte. Exprimarea favorabilitatii pentru diferite plante se
face prin note de bonitare in conditii naturale si potentarea notelor de bonitare, in urma aplicariii
unor masuri pedo-ameliorative.
Pentru calculul notelor de bonitare in conditiile naturale, se folosesc indicatorii de
bonitare, iar pentru potenarea notelor de bonitare prin aplicarea unor lucrari de ameliorare, se
utilizeaza indicatorii de potentare.

9.1 Indicatorii de bonitare

Productivitatea plantelor depinde de intregul ansamblu al factorilor de mediu. Dintre acestia
au fost alesi cei mai important pentru aprecierea capacitatii de productie a terenurilor:
Conditiile de relief;
Conditiile de clima;
Hidrologie;
Insusirile fizico-chimice ale solurilor;

Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor
Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

In cadrul acestor factori au fost stabiliti numai anumiti indicatori mai importanti, indicatori
masurabili, ce se regasesc in lucrarile de cartare existente:
Alunecarile si unele forme de microrelief;

Contraste de textura;

Panta terenului;

Textura solului;

Media anuala a temperaturii;

Reactia solului;

Media anuala a precipitatiilor;

Rezerva de humus;

Adancimea apei freatice

Inundabilitate;
Poluare;etc

Pentru fiecare indicator au fost alcatuite scari valorice ale caror trepte au fost stabilite astfel
incat sa permita diferentierea influentei acestora si valorile variaza de la 0 la 1. Valoarea maxima
a indicatorilor este 1 si valoarea minima este 0[3].
Folosintele si culturile luate in considerare sunt urmatoarele:
Pomi
Fanete
Mar
Par
Prun

Ordin nr. 534/2001 din 01/10/2001 privind aprobarea

Cires-vinis

Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general;

Cais
Piersic

Legea 133/2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta

Vie-vin

a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea si completarea

Vie-struguri masa
Orz, etc.

Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996;

Sursa: www.ancpi.ro

Grau
Pentru fiecare indicator in functie de scara si de folosinta sau cultura, au fost alcatuite tabelele
cu valorile coeficientilor respectivi. Notele de bonitare, pe folosinte si culturi, se obtin inmultind cu
100 produsul coeficientilor respectivi:
(

y=nota de bonitare; x1x2x3..xn=valoarea coeficientilor;

Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor
Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

9.2 Potentarea notelor de bonitare

In urma aplicarii diferitelor masuri de ameliorare, unele insusiri negative ale terenurilor sunt
corectate sau inlaturate si are loc o crestere a capacitatii de productie a terenurilor respective.
Pentru a exprima noua situatie, se efectueaza operatiunea de potenare care consta in marirea
valorii coeficientilor de bonitare ai insusirilor asupra carora s-a actionat, prin inmultirea acestora
coeficienti denumiti coeficienti de potentare.
Potentarea notelor de bonitare se face numai pentru acele lucrari, care au un efect de lunga durata
si modifica in mare masura starea generala de productivitate a terenului ca de exemplu:
Irigatie
Drenaj
Desecare
Indiguire
Prevenirea si combaterea eroziunii(fara terasare)
Combaterea salinitatii si alcalinitatii
Afanarea adanca a solului
Amendarea calcica
Combaterea poluarii[3]

9.3 Constituirea unitatilor de teritoriu ecologic omogene(TEO)

Acordarea notelor de bonitare se executa pentru fiecare unitate TEO, care se defineste ca
o portiune de teritoriu pe care toti factorii naturali, sau in cazul suprafetelor ameliorate si cei
antropici, se manifesta uniform.
Elaborarea hartilor cu unitatile TEO se intocmeste folosind aceeasi indicatori ca si la
bonitarea propriu-zisa si la potentarea notelor de bonitare. Scara la care se intocmesc hartile cu
unitati TEO este 1:10.000[3].

9.4 Caracterizarea tehnologica a terenurilor agricole

Caracterizarea tehnologica a terenurilor agricole se realizeaza odata cu bonitarea,
folosindu-se indicatorii de potentare, avand drept scop determinarea necesitatilor si posibilitatilor
de sporire a capacitatii de productie tinand cont de:
Pretabilitatea terenurilor pentru irigatii
Necesitatea lucrarilor de prevenire si combatere a eroziunii
Specificul lucrarilor solului si posibilitatea mecanizarii lucrarilor agricole
Necesitatea lucrarilor de recultivare si combatere a poluarii[3]

Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor
Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

9.5 Importanta bonitarii si caracterizarii tehnologice a terenurilor

Prin lucrarile de bonitare se stabileste o valoare relativa a terenurilor respective, notele de
bonitare si clasele de bonitare avand o semnificatie ecologica pentru fiecare cultura, in sensul unei
favorabilitati diferentiate si a posibilitatii obtinerii de recolte cu nivele diferite[3].
Bonitarea serveste si la stabilirea mai corecta a folosintelor si culturilor, atat in ceea ce
priveste nivelul productiilor cat si al eficientei economice; de asemenea ajuta la fundamentarea
investitiilor, tehnologiilor de cultura, retributiei pentru agricultura. Notele de bonitare nu sunt
definitive.
Datorita modului de stabilire a categoriilor si grupelor de caracterizare tehnologica, acestea
permit aplicarea singulara sau combinata a masurilor de imbunatatire, ceea ce concura la
cresterea productiei si la modificarea corespunzatoare a notelor de bonitare.
Se por realiza produse cartografice ce reflecta urmatoarele situatii cum ar fi:
Note medii de bonitare, pe culturi si folosinte;
Note medii de bonitare potentate, pe culturi si folosinte;
Suprafetele pe categorii de folosinta
Suprafetele pe categorii de folosinta si conditii climatice
Suprafetele pe categorii de folosinta si tipuri/subtipuri de sol
Productii medii la hectar estimate pe diferite culture si necesarul de ingrasaminte in
functie de tipul de sol si productii medii
Teritoriile ecologice omogene(TEO)[3]

Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor
Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

[1]. D. Mihailescu; Note de curs, Facultatea de Geodezie(2012);

[2]. S.Udrescu; Curs de Pedologie, Univ.de Stiinte Agronomice Bucuresti,
1995;
[3].Puiu Stefan si colaboratoriii; Pedologie, Editura Didactica si

.
Bibliografie

Pedagogica, 1983;

1. Enumerati principalele faze ale cartarii:

___________________
___________________
Teste de
autoevaluare

2. Prin bonitarea terenurilor agricole se intelege operatiunea complexa de

cunoastere a conditiilor de si rodire a plantelor si de determinare
a gradului de .. a acestor conditii pentru fiecare cultura si folosinta
in parte.
R: completati cuvintele lipsa

3. Notele de bonitare sunt definitive.

R: Adevrat
Fals
4. Definiti termenii din formula:
(

y =_______________
xi =_______________

5.

Enumerati cel putin 3 produse cartografice ce se pot realize in urma

bonitatii si caracterizarii tehnologice a terenurilor:
___________________
___________________

Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor
Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

Anexa I .Destinatia si folosinta terenului

Despre teren :Un teren poate avea una din urmtoarele destinaii:
Nr. crt.

Destinaia terenului

Simbol (cod)

Terenuri cu destinaie agricol

TDA

Terenuri cu destinaie forestier

TDF

Terenuri aflate permanent sub ape

TDH

Terenuri din intravilan

TDI

Terenuri cu destinaie special

TDS

Un teren poate avea una din urmtoarele categorii de folosina:

Nr. crt. Categoria de folosin
1

Terenuri cu construcii

Arabil

Subcategoria de folosin

Simbol (cod)

construcii

curi i construcii

CC

diguri

CD

cariere

CA

parcuri

CP

cimitire

CI

terenuri de sport

CS

piee i trguri

CT

pajiti i tranduri

CPJ

taluzuri pietruite

CTZ

fie de frontier

CFF

exploatri miniere i petroliere

CMP

alte terenuri cu construcii

CAT

arabil propriu-zis

pajiti cultivate

AP

grdini de legume

AG

10

Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor
Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

Puni

Fnee

Vii

Livezi

Pduri

forestier

alte

terenuri

de

vegetaie

orezrii

AO

sere

AS

solarii i rsadnie

ASO

cpunrii

AC

alte culturi perene

AD

puni curate

puni mpdurite

PP

puni cu pomi fructiferi

PL

puni cu tufriuri i mrcini

PT

fnee curate

fnee cu pomi fructiferi

FL

fnee mpdurite

FPF

fnee cu tufriuri i mrcini

vii

vii nobile

VN

vii hibride

VH

plantaii hamei

VHA

pepiniere viticole

livezi clasice

livezi intensive i superintensive

LI

livezi plantaii arbuti

LF

plantaii dud

LD

pepiniere pomicole

LP

pduri

PD

perdele de protecie

PDP

tufriuri i mrciniuri

PDT

11

Geografie fizic i Pedologie(draft)

Capitol 8 Cartarea solurilor
Capitolul 9 Notiuni de bonitare a terenurilor agricole

Terenuri cu ape

Drumuri i ci ferate

rchitrii

PDR

pepiniere silvice

PDPS

ape curgtoare

HR

lacuri i bli naturale

HB

lacuri de acumulare

HA

amenajri piscicole

HP

ape cu stuf

HS

canaluri

HC

marea teritorial

HM

autostrzi

DA

drumuri naionale

DN

drumuri judeene

DJ

drumuri comunale

DC

strzi i ulie

DS

drumuri de exploatare (agricole, silvice, petroliere, industriale

etc.)

10

Terenuri neproductive

DE

drumuri i poteci turistice

DT

ci ferate

DF

nisipuri zburtoare

NN

bolovniuri, stncrii, pietriuri

NB

rpe, ravene, toreni

NR

srturi cu crust

NS

mocirle i smrcuri

NM

gropi mprumut, deponii

NG

halde

NH

12