Sunteți pe pagina 1din 16

Solul -

Componentele
solului:
-Organice( materie organica vie, materie
organica moarta);
- Minerale ( apa , aer, saruri);
- Micro si macroflora;
- Micro si macrofauna.
OBIECTIVE
La sfarsitul lectiei veti sti:

 Sa enumerati componentele solului


Solul este zona de la suprafaţa scoarţei pământeşti, reprezentat printr-o
succesiune de mai multe straturi şi care este într-o continuă transformare.
O) Materie organică: strat de litieră
format din resturi de plante parţial
descompuse.
A) Suprafaţa solului: strat de sol format din
minerale, materie organică acumulată şi
organisme. Din acest strat sunt eluviaţi
fierul, argilele, aluminiul, compuşii organici şi
alţi compuşi solubili.
B) Subsolul: acest strat acumulează fierul,
argilele, aluminiul şi compuşii organici printr-
un proces numit iluviere.
C) Substrat: strat neconsolidat de sol. Acest
strat poate să acumuleze compuşii mai
solubili deplasaţi din orizontul "B".
Solul este alcătuit din :
-partea solidă (minerală şi organică),
- -partea lichidă (apa)
- partea gazoasă (aerul)
Partea solidă ocupă circa 50% din volumul solului, restul
fiind partea lichidă şi gazoasă.
Partea solidă a solului este formată dintr-o componentă
minerală şi o componentă organică. Componenta
organică a început să se formeze după apariţia
organismelor, după moartea acestora.
solul
volumul Volumul
substantelor Porilor
50% 50%

Substante minerale Substante organice Aer Apa


90-95% 2-10% 0-60% 40-100%
Substante organice moarte
Heteropolicondensate
(humus)
85%

Substante organice vii


(biomasa)
15%
.
Solul se prezintă ca un corp poros, în care se găsesc apă, aer şi
substanţe minerale. În sol se găseşte şi materie organică, care este în
continuă transformare în substanţe minerale, ceea ce duce la creşterea
puterii de hrănire a solului.
Solul conţine materie vie, sub forma microorganismelor, unele
organisme superioare (insecte, viermi de pământ, mamifere adaptate să
trăiască în sol etc) precum şi rădăcinile plantelor. Toate acestea, după
moartea lor, rămân în sol ca materie organică, care se transformă în
substanţe minerale.
Fertilitatea solului reprezintă capacitatea
acestuia de a asigura plantelor apa şi elementele
hrănitoare, în cantităţi necesare şi atunci când
plantele au nevoie de ele. Fertilitatea pe care o are
solul fără intervenţia omului reprezintă fertilitatea
naturală. Ea depinde de proprietăţile solului şi de
ceilalţi factorii naturali de vegetaţie.
Odată cu luarea în cultură a solurilor, omul a
început să intervină cu îngrăşăminte, lucrări ale
solului, irigaţii şi alte măsuri, urmărind să obţină
producţii mai mari. În acest fel, solul capătă noi
însuşiri, o nouă fertilitate, care este denumită
fertilitate culturală (fertilitate artificială).
În sol trăiesc multe specii de vieţuitoare, care au
rol important în realizarea fertilităţii acestuia.
Principalele grupe de
vieţuitoare din sol sunt:

Bacteriile din sol au rolul de a


descompune materia organică în
substanţe minerale. Unele bacterii se
hrănesc cu azotul molecular din aerul din
sol. Alte bacterii trăiesc în simbioză cu
plantele din familia leguminoase şi se
hrănesc cu azotul liber din aer.
Ciupercile din sol fac parte din următoarele categorii:
Ciuperci care descompun materia organică din sol, pot fi
folosite de plante în procesul de hrănire
Ciuperci parazite care produc boli plantelor, instalându-se
pe rădăcinile şi alte organe ale acestora
Ciuperci simbiotice trăiesc pe rădăcinile plantelor în
simbioză
Algele din sol se găsesc în stratul
superficial al solului, pe solurile mai
umede; ele îmbogăţesc solul în materie
organică, rămasă după moartea lor.
 Nematodele din sol sunt viermii
filamentoşi. Unele nematode nu sunt
dăunătoare, ele hrănindu-se cu resturile
organice din sol. Alte nematode pătrund
în plante prin rădăcini şi se hrănesc cu
ţesuturile plantelor, diminuând producţia
acestora.
Râmele trăiesc mai ales în solurile mai umede,
aerisite, bogate în materie organică. În fiecare
an, prin traiectul digestiv al râmelor de pe un
hectar trece o cantitate de 10-90 t de pământ.
Prin acest proces, râmele au un rol important
în formarea structurii solului, pentru că solul
trecut prin corpul râmelor este eliminat sub
forma unor granule foarte stabile.
Alte vieţuitoare din sol. În sol se mai
găsesc şi alte vieţuitoare - specii de
insecte, furnici, greieri, păianjeni, şoareci,
cârtiţe care contribuie la aerisirea solului,
la permeabilizarea lui şi la îmbogăţirea
sa cu materie organică, rămasă după
moartea lor.
Algele din sol se găsesc în stratul superficial al solului, pe solurile mai
umede; ele îmbogăţesc solul în materie organică, rămasă după moartea lor.
Nematodele din sol sunt viermii filamentoşi. Unele nematode nu sunt
dăunătoare, ele hrănindu-se cu resturile organice din sol. Alte nematode
pătrund în plante prin rădăcini şi se hrănesc cu ţesuturile plantelor, diminuând
producţia acestora.
Râmele trăiesc mai ales în solurile mai umede, aerisite, bogate în materie
organică. În fiecare an, prin traiectul digestiv al râmelor de pe un hectar trece o
cantitate de 10-90 t de pământ. Prin acest proces, râmele au un rol important în
formarea structurii solului, pentru că solul trecut prin corpul râmelor este
eliminat sub forma unor granule foarte stabile.
Alte vieţuitoare din sol. În sol se mai găsesc şi alte vieţuitoare - specii de
insecte, furnici, greieri, păianjeni, şoareci, cârtiţe care contribuie la aerisirea
solului, la permeabilizarea lui şi la îmbogăţirea sa cu materie organică, rămasă
după moartea lor.