Sunteți pe pagina 1din 103

A-PDF PageMaster Demo. Purchase from www.A-PDF.

com to remove the watermark


Coordonatori: Nicolae FLOREA, Ioan MUNTEANU MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

Autori: N. Florea, I. Munteanu, C. Rusu, M. Dumitru, INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRE -


Gh. Ianoş, Daniela Răducu, Gh. Rogobete, D. Ţărău DEZVOLTARE PENTRU
PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ŞI PROTECŢIA
Colaboratori: N. Băcăinţan, Valentina Coteţ, Gh. Craioveanu, MEDIULUI – ICPA BUCUREŞTI
C. Grigoraş, Victoria Mocanu, M. Parichi, M. Toti

Tehnoredactare computerizată:
Daniela Răducu, Valentina Coteţ,
I. Vasiliniuc, I.C. Stângă

Colaboratori la ediţia anterioară, 2003:


N. Băcăinţan, V. Bălăceanu, St. Cârstea, Gh. Curelariu,
M. Dumitru, Gh. Ianoş, Gh. Lupaşcu, M. Mară, M. Parichi, SISTEMUL ROMÂN DE
V. Perepeliţă, I. Piciu, Daniela Răducu, Anişoara Rîşnoveanu,
Gh. Rogobete, M. Toti, D. Ţărău, S. Udrescu
TAXONOMIE A SOLURILOR
Tehnoredactare computerizată la ediţia din 2003:
(SRTS)
Daniela Răducu, Sorina Dumitru, George Cipăianu, Alina Ene

Aprobat prin Ordinul nr. 519 din 8 august 2003 al


Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului N. FLOREA, I. MUNTEANU
(coordonatori)
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
FLOREA, N.
Sistemul român de taxonomie a solurilor (SRTS) /
N. Florea, I. Munteanu - ................... : ......................, 2012
Bibliogr.
ISBN ...............................

COMPLETEAZA EDITURA

Editura ....................., 2012


ISBN .............................. Bucureşti
2012
6.3. Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi gleice 89
6.4. Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi stagnice 89
CUPRINS
6.5. Unităţi taxonomice de soluri care conţin săruri uşor solubile 90
6.6. Unităţi taxonomice de soluri care conţin Na schimbabil 90
Prefaţă la ediţia din 2012 7 7 Indicatori pentru taxonomia solurilor la nivel inferior (nr. 13 - 29) 91
Succintă prezentare a Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor 11 Caracteristici particulare ale solului (ind. 13) 91
1 Introducere 15 Grade de gleizare a solului (ind. 14) 95
1.1 Aspecte principiale 15 Grade de stagnogleizare sau pseudogleizare a solului (ind. 15) 96
1.2. Utilizarea Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor 17 Grade de salinizare a solului (ind. 16) 97
2 Caracterele morfologice ale solurilor 19 Grade de sodizare (alcalizare) a solului (ind. 17) 100
2.1. Orizonturile de sol şi stratele principale 19 Clase de adâncimea apariţiei carbonaţilor (ind. 18) 102
2.2. Orizonturi de asociere 22 Clase de grosime a solului până la roca compactă (ind. 19) 102
2.3. Orizonturi de tranziţie 23 Grupe de clase, clase şi subclase texturale (ind. 23) 103
2.4. Caracteristicile morfologice secundare de subdivizare a orizonturilor Clase granulometrice simplificate (ind. 22) 105
principale 23 Grupe de clase şi conţinut de schelet (ind. 24) 107
3 Elementele de bază ale taxonomiei solurilor 25 Gradul de descompunere a materiei organice în orizonturile organice 107
3.1. Elemente diagnostice: definiţii 25 (ind. 25)
3.2. Orizonturi diagnostice 26 Materiale de cuvertură sau materiale parentale de sol (ind. 21 a) 108
3.2.1. Orizonturi diagnostice principale 26 Roci subiacente (formaţiuni geologice) (ind. 21b) 109
3.2.2. Orizonturi diagnostice de asociere 31 Categorii şi subcategorii de folosinţă a terenurilor (ind. 26) 112
3.2.3. Orizonturi (strate) diagnostice speciale 34 Modificări ale solului prin folosirea în producţie (ind. 27) 114
3.3. Proprietăţi diagnostice, caractere diagnostice şi alte elemente Grade de eroziune sau decopertare a solului (ind. 20) 115
diagnostice 35 Tipuri de degradare prin excavare - acoperire şi de poluare a solului 118
3.3.1. Proprietăţi diagnostice 35 (ind. 28)
3.3.2. Caractere diagnostice 39 Gradul de poluare a solului (ind. 29) 118
3.3.3. Alte elemente diagnostice 40 8 Modificări ale SRTS – 2003 şi 2012 faţă de SRCS - 1980 119
3.4. Materiale parentale diagnostice 41 8.1. Modificări introduse în legătură cu termenii generali, orizonturi şi 119
3.5. Caracteristici morfologice secundare (notaţii) 42 elemente diagnostice
4 Structura Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS) şi 47 8.2. Modificări introduse la nivelul claselor şi tipurilor de sol 119
nomenclatura 8.3. Modificări intervenite la nivel de subtip de sol, faţă de SRCS - 1980 120
4.1. Structura sistemului 47 8.4. Modificări intervenite la nivelul inferior al taxonomiei solurilor 121
4.2. Denumirea solurilor 50 8.5. Echivalarea denumirilor solurilor în SRCS-1980 cu cele din SRTS - 123
5 Taxonomia solurilor la nivel superior 53 2003 şi SRTS - 2012 la nivelul clasei de sol
5.1. Principalele caracteristici ale clasele de soluri (SRTS) (Tab. 5.1) 54 8.6. Echivalarea denumirilor solurilor în SRCS-1980 cu cele din SRTS - 124
5.2. Principalele caracteristici ale tipurilor de soluri (SRTS) (Tab. 5.2) 59 2003 şi SRTS - 2012 la nivelul tipului de sol
5.3. Definiţiile diferitelor subtipuri şi altor subdiviziuni specifice 69 9 Corelarea SRTS cu Baza de Referinţă Mondială pentru Resursele de 127
(calificative) ale tipurilor genetice de sol (Tab. 5.3) Sol (WRB - SR) şi Sistemul american USDA - Soil Taxonomy
5.4. Suprafeţe fără soluri sau cu soluri cu destinaţie specială (neagricolă 76 9.1. Aspecte generale. Regimurile de umiditate şi de temperatură 127
sau nesilvică) 9.1.1. Scurtă prezentare a Bazei Mondiale de Referinţă privind 127
6 Chei de determinare a solului 77 Resursele de Sol (WRB-SR) şi a Sistemului USDA Soil Taxonomy
6.1. Cheie pentru determinarea claselor de sol 78 (USDA-ST)
6.2. Chei pentru determinarea tipurilor, subtipurilor şi subdiviziunilor 80 9.1.2. Procedura de corelare 128
principale de sol 9.1.3. Dificultăţi specifice generate de corelarea cu Baza Mondială 129
de Referinţă pentru Resursele de sol (WRB-SR, 1998) şi cu Sistemul Schema corelaţiei tipurilor de sol din SRTS cu subordininele 196
USDA Soil Taxonomz (USDA-ST, 1975, 1999) din Soil Taxonomy
9.1.4. Regimurile de umiditate după USDA-ST şi aplicarea lor la 129 Tabel sinoptic de corelare 197
solurile României 10 Consideraţii finale 199
9.1.5. Regimurile de temperatură a solului după USDA-ST şi 134 10.1. Încadrarea solurilor în SRTS 199
aplicarea lor la Solurile României 10.2. Calificativele de sol 199
9.2. Corelarea orizonturilor morfologice şi a elementelor (orizonturi, 136 10.3. Necesitatea unor criterii suplimentare pentru diferenţierea 200
proprietăţi şi materiale diagnostice) Cernoziomurilor de Faeoziomuri
9.2.1. Corelarea caracteristicilor morfologice 136 10.4. Există subdiviziuni criice şi gelice de sol în România? 200
9.2.2. Corelarea elementelor diagnostice 139 10.5. Semnificaţia noţiunii de „depozit” sau „material coluvial” 201
9.3. Corelarea solurilor 149 10.6. Faciesul de sol 201
9.3.1. Corelarea categoriilor taxonomice 149 BIBLIOGRAFIE 205
9.3.2. Corelarea unităţilor taxonomice de sol (Pedotaxonilor) 150
9.3.2.1. PROTISOLURI (PRO): LITOSOLURI (LS); 150
REGOSOLURI (RS); PSAMOSOLURI (PS);
ALUVIOSOLURI (AS)
9.3.2.2. CERNISOLURI (CER): KASTANOZIOMURI (KZ); 156
CERNOZIOMURI (CZ); FAEOZIOMURI (FZ);
RENDZINE (RZ)
9.3.2.3. UMBRISOLURI (UMB): NIGROSOLURI (NS); 163
HUMOSIOSOLURI (HS)
9.3.2.4. CAMBISOLURI (CAM): EUTRICAMBOSOLURI (EC); 165
DISTRICAMBOSO-LURI (DC)
9.3.2.5. LUVISOLURI (LUV): PRELUVOSOLURI (EL); 169
LUVOSOLURI (LV); PLANOSOLURI (PL);
ALOSOLURI (AL)
9.3.2.6. SPODISOLURI (SPO): PREPODZOLURI (EP); 177
PODZOLURI (PD)
9.3.2.7. VERTISOLURI (VER): VERTOSOLURI (VS); 179
PELOSOLURI (PE)
9.3.2.8. ANDISOLURI (AND): ANDOSOLURI (AN) 182
9.3.2.9. HIDRISOLURI (HID): STAGNOSOLURI (SG); 183
GLEIOSOLURI (GS); LIMNOSOLURI (LM)
9.3.2.10. SALSODISOLURI (SAL): SOLONCEACURI (SC); 186
SOLONEŢURI (SN)
9.3.2.11. HISTISOLURI (HIS): HISTOSOLURI (TB) 190
9.3.2.12. ANTRISOLURI (ANT): ANTROSOLURI (AT); 190
TEHNOSOLURI (TT)
9.4. Corelarea tipurilor de sol din SRTS cu soluri din alte clasificări. 194
Sinteză
Schema corelaţiei tipurilor de sol din SRTS cu Baza Mondială 195
de Referinţă pentru Resursele de Sol (WRB-SR - 2006)
orizonturilor genetice, la care se adaugă şi peisajul influenţat de activitatea unor cursuri de
apă. Esenţa Aluviosolului este cuprinsă în definiţia sa şi ar putea fi denumită aluviozitate.
Termenul de cernoziom, pe lângă faptul că arată un sol cu culoare închisă şi în general
bogat în humus, trimite şi la climatul relativ uscat, dar favorabil creşterii ierburilor de stepă.
Esenţa cernoziomului ar putea fi denumită cernoziomitate. Termenul de luvosol se referă la
un profil cu acumulare de argilă în orizontul intermediar (rezultat sau nu prin sărăcirea
orizonturilor superioare). Esenţa luvosolului ar putea fi denumită luvozitate. În mod similar
Prefaţă cu exemplele de mai sus se pot formula „esenţele”, dacă nu pentru tip, cel puţin pentru
fiecare clasă de sol.
la ediţia din 2012 Identitatea taxonomică redată prin denumirea solului nu este o simplă etichetare,
aplicată la întâmplare. Se atrage atenţia, în special pedologilor tineri, că încadrarea în
SRTS este o operaţie de mare responsabilitate care implică o analiză complexă a datelor
profilelor de sol, deoarece definiţiile sunt abstractizări ce nu corespund întotdeauna exact
Este bine cunoscut faptul că în ştiinţele naturii, taxonomiile/clasificările constituie
cu ceea ce se observă în teren. Rezolvarea ambiguităţilor impune eliminarea
partea cea mai dinamică şi mai sensibilă la schimbările din domeniul respectiv. Din acest
caracteristicilor sau datelor nerelevante. Un mod corect de analiză este aşa zisa inducţie
punct de vedere, taxonomia solurilor ocupă un loc aparte în sensul că ea trebuie să 1
elementară , plecând, mai degrabă, de la ceea ce nu ar putea fi un anumit tip de sol, decât
reflecte nu numai schimbările de ordin teoretic, dar în acelaşi timp să răspundă cerinţelor
de la ce ar putea fi, când vrând-nevrând suntem direcţionaţi către o anumită încadrare fără
de ordin pragmatic impuse de intensificarea utilizării resurselor de sol, conservării solurilor
o analiză a datelor de laborator.
şi protecţiei mediului. Evoluţia taxonomiei consemnează şi ţine pasul cu evoluţia
Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor este oglinda pedodiversităţii taxonomice a
conceptelor şi a progreselor realizate în domeniul ştiinţei solului, atât din punct de vedere
învelişului pedologic al ţării noastre. În acest sens, el este un unicat cu identitate proprie,
teoretic, cât şi aplicativ.
rezultată din specificul condiţiilor naturale şi al evoluţiei fizico-geografice a teritoriului
Consideraţiile care au condus la elaborarea unei a doua ediţii a Sistemului Român
României. Legată de acest aspect este problema corelării cu sistemele de clasificare
de Taxonomie a Solurilor (SRTS - 2003) sunt atât de ordin naţional, cât şi internaţional.
internaţionale. Deşi, în principiu, SRTS este aliniat acestora (în special cu WRB-SR),
Astfel, în plan intern, cei 8 ani de aplicare a SRTS - 2003 au relevat atât funcţionalitatea
taxonii din SRTS nu sunt, totuşi, identici cu cei din WRB-SR. Corelarea cu WRB-SR şi
sistemului, cât şi existenţa unor anumite inconsistenţe şi neclarităţi privind definiţiile unor
USDA-ST este doar o echivalare prin care s-a încercat găsirea corespondenţelor în
taxoni sau ale unor elemente de caracterizare a orizonturilor diagnostice. Pe de altă parte,
sistemele respective pentru a uşura comunicarea şi transferul informaţiei din SRTS în plan
este important de subliniat că arhitectura de bază a sistemului la nivel de clasă şi tip de sol
internaţional şi invers.
s-a dovedit pe deplin compatibilă cu realitatea pedologică a teritoriului României.
Marea diversitate a sistemelor taxonomice ale solurilor şi particularităţile regionale
Un rol deosebit în acumularea de date noi şi în validarea SRTS, l-au avut cele trei
ale învelişului de sol par să fie una din explicaţiile pentru care pedologia mondială nu
conferinţe naţionale ale SNRSS (Timişoara - 2003, Cluj - 2006 şi Iaşi - 2009), la care se
dispune de un sistem de clasificare (taxonomie) unanim recunoscut.
adaugă aplicaţiile de teren organizate în Dobrogea, Moldova, Oltenia şi Banat. Acest fapt
În ceea ce ne priveşte, concluzia care se impune este aceea că, în paralel cu efortul
evidenţiază necesitatea că, pentru a se menţine vie şi a progresa, orice taxonomie a
de a ne apropia de sistemele internaţionale, este necesară în plus dezvoltarea şi
solurilor trebuie să fie permanent confruntată cu lumea reală, solurile fiind sisteme
aprofundarea SRTS conform specificului teritoriului României. Pedodiversitatea este o
deschise şi dinamice.
realitate obiectivă care nu poate fi evitată de sistemul de taxonomie a solurilor.
Această nouă ediţie a SRTS apare pe fondul unor remarcabile progrese teoretice
În finalul acestei prefeţe dorim să evidenţiem necesitatea continuităţii unor concepte
făcute de pedologia românească şi anume dezvoltarea conceptelor de pedodiversitate,
şi denumiri tradiţionale care de-a lungul timpului au făcut parte din patrimoniul pedologiei.
pedociclicitate, pedofluctuaţii şi definirea conceptelor de identitate a solului (identitate
Creaţii ale pedologiei româneşti, termenii de Sol brun roşcat, Lăcovişte, Sol negru de
taxonomică, lingvistică ş.a.). Deşi nu sunt utilizate direct, aceste concepte au influenţat
fâneaţă, Cernoziom castaniu, Cernoziom ciocolatiu, Sol bălan ş.a. au fost abandonaţi din
gândirea care a stat la baza prezentei ediţii a SRTS.
dorinţa de a ne integra sistemelor internaţionale şi de a uşura comunicarea ştiinţifică. Acest
În plan internaţional, apariţia acestei noi ediţii a SRTS se înscrie pe linia unor vii
fapt, deşi în esenţă este pozitiv, are ca efect o serioasă pierdere de identitate. Pentru a
preocupări de actualizare a clasificărilor (sistemelor) existente la nivel mondial. Astfel, în
corecta cât de cât această situaţie, în ediţia de faţă s-au inclus şi echivalările cu unii
ultimii ani au apărut nu mai puţin de trei versiuni (ediţii): 2006, 2009 şi 2010 ale Bazei
termeni tradiţionali româneşti. Motivul este de ordin general, conform dictonului „Nu poţi
Mondiale de Referinţă pentru Resursele de Sol (World Reference Base for Soil
avea prezent şi viitor fără recunoaşterea trecutului”. În plus, se propune ca în viitor să se
Resources WRB-SR), iar staful USDA-ST a scos două noi ediţii: a X-a (2006) şi a XI-a
concretizeze mai adecvat „identitatea” solului, prin introducerea „faciesului de sol” ca
(2010) a Key-lor pentru Soil Taxonomy. Cu acest prilej, ţinem să evidenţiem că ultima
subdiviziune de detaliu.
ediţie a Key-lor include la nivel de subordine (Wassents şi Wassists) soluri submerse,
Printre noutăţile incluse în SRTS - 2012, sunt de menţionat introducerea ca element
entităţi pe care pedologii români le-au identificat încă din 1996 şi care apar la nivel de
diagnostic a „proprietăţilor contractilo-gonflante” şi deci definirea mult mai adecvată a
tip/subtip de sol (Limnosoluri) în SRTS - 2003.
Vertisolurilor, introducerea unui nou tip, „Tehnosoluri”, care înlocuieşte pe cel anterior
Ideea de bază care a stat la elaborarea acestei noi ediţii a SRTS a fost ca definiţiile
„Entiantrosoluri”, precum şi a unor calificative noi, precum scheletic, ekranic, aric, lamelar,
taxonilor să cuprindă cât mai multe caracteristici cu valoare genetică şi pragmatică
decopertic ş.a.
aplicativă, astfel încât denumirea solului să reflecte pe lângă identitatea acestuia, conform
principiului ontologic „nici o entitate fără identitate” (no entity without identity) şi esenţa
tipului de sol definit. Spre exemplu, termenul de Aluviosol se referă la procesul genetic 1
) Tip de analiză introdus în logică de J. Stuart Hill (sec. XIX) prin care cauza unui termen este
specific, respectiv aportul continuu sau cvasicontinuu de aluviuni şi exprimarea redusă a
identificată prin eliminarea unor alte cauze posibile (Skorupski, 2005).
7 8
În această ediţie a fost inclus un capitol final în care sunt expuse sumar unele
probleme care ar trebui avute în vedere pentru a fi soluţionate.
Autorii mulţumesc colegilor care prin observaţiile, comentariile şi sugestiile lor au
contribuit la materializarea acestei ediţii a taxonomiei solurilor, îmbunătăţită, destul de
apropiată de Baza Mondială de Referinţă pentru Resursele de Sol (WRB-SR), care va
servi mai eficient la elaborarea hărţilor de soluri şi a bazei informatice naţionale a
resurselor de sol, facilitând, de asemenea, comunicarea şi schimbul de experienţă pe plan
internaţional.

9 10
5. Taxonomia solurilor la nivel superior
6. Chei de determinare a solurilor
7. Indicatori pentru taxonomia solurilor la nivel inferior
8. Modificări ale SRTS - 2003 şi SRTS - 2012 faţă de SRCS - 1980
9. Corelarea cu Baza Mondială de Referinţă pentru Resursele de Sol (WRB-SR) şi
Sistemul American USDA - Soil Taxonomy
10. Unele sublinieri ale problemelor actuale.
Succintă prezentare a Organizarea materialului s-a făcut în ordine logică, corespunzător fluxului normal de
lucru din activitatea privind identificarea şi clasificarea solurilor. În capitolul 6 (chei de
Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor determinare a solului), pedologul este îndrumat pas cu pas cum să identifice corect solul şi
să evite erorile care pot să apară dintr-o încadrare nesistematică.
De o deosebită importanţă este corelarea solurilor României (capitolul 9) cu
sistemele internaţionale de clasificare a solurilor recunoscute în plan mondial: "Baza
Clasificările reprezintă cerinţe obiective ale oricărei ştiinţe, care arată ordinea
Mondială de Referinţă privind Resursele de Sol" şi sistemul "USDA-Soil Taxonomy".
existentă în domeniul respectiv şi care necesită să fie revăzute şi actualizate periodic, pe
Corelarea cu aceste sisteme asigură circulaţia internaţională a informaţiei privind solurile
măsură ce cunoştinţele cresc sau vechile concepţii se dovedesc depăşite.
ţării noastre, iar în condiţiile aderării României la Uniunea Europeană va fi înlesnită
SRTS - 2003 şi noua ediţie (SRTS - 2012) constituie o aducere la zi, perfecţionare şi
compararea calităţii fondului funciar al României cu cel al celorlalte ţări ale Uniunii. În plus,
modernizare a "Sistemului Român de Clasificare a Solurilor", în acord cu datele şi
va fi facilitată participarea la proiecte internaţionale, comunicarea şi interpretarea corectă a
experienţa acumulate în plan intern şi cu progresele înregistrate în acest domeniu pe plan
rezultatelor experimentale privind utilizarea şi conservarea resurselor de sol şi transferul de
internaţional. Astfel, de la apariţia sistemului mai sus amintit (1980), în lume s-a desfăşurat
tehnologie.
o intensă activitate în probleme de clasificare a solurilor, concretizată prin definitivarea
Faţă de vechiul sistem de clasificare (SRCS - 1980), coerenţa şi logica internă a
"Bazei Mondiale de Referinţă pentru Resursele de Sol - World Reference Base for
materialului au fost considerabil îmbunătăţite, în sensul că se realizează o mai bună
Soil Resources" - prescurtat WRB-SR (oficializată ca sistem unic de referinţă la cel de-al
încadrare a solurilor în sistem, o aplicare consecventă a criteriilor diagnostice (caracterul
XVI-lea Congres Mondial al Ştiinţelor Solului, 1998, Montpellier-Franţa şi care înlocuieşte
unitar devenind astfel mai clar), o creştere a gradului de aplicabilitate practică şi o
Legenda FAO/UNESCO-1988), apariţia celei de a II-a ediţii (1999) a sistemului american
uniformizare a terminologiei solurilor.
USDA Soil Taxonomy şi a Referenţialului Pedologic Francez. Între timp, a apărut o
Au fost introduse clasele Protisoluri (soluri neevoluate) şi Antrisoluri (soluri
nouă ediţie a WRB-SR (2006) şi o nouă ediţie a Key to Soil Taxonomy (2006).
antropice). Denumirea de Molisoluri a fost înlocuită cu Cernisoluri, spre a se evita
Folosirea termenului de „Sistem Taxonomic” în locul celui de „Sistem de Clasificare”
confuziile posibile, deoarece în clasificarea americană, de unde a fost preluat, acest
este justificată deoarece acest termen oglindeşte mai bine conţinutul materialului respectiv,
termen are altă semnificaţie decât în clasificarea noastră (ar include şi subtipurile molice
are un profund sens genetic şi evidenţiază relaţiile de înrudire dintre şi/în cadrul claselor
ale altor subtipuri).
(categoriilor) separate. În principiu, clasificările grupează obiecte, în cazul nostru soluri,
Au fost introduse noi tipuri de sol, ca Limnosolul (pentru soluri subacvatice cu
după scopuri specifice (de exemplu irigaţie, drenaj, favorabilitate) şi după caracteristici sau
ape puţin adânci), Alosolul (soluri argiloiluviale profund acide), Pelosolul (soluri foarte
însuşiri specifice (de exemplu textura). Grupele (clasele) separate nu au relaţii genetice
argiloase, care nu întrunesc integral caracterele Vertosolului) şi Tehnosolul (soluri
între ele şi nici nu se ordonează în cadrul unui sistem ierarhic.
antropice nedezvoltate). Au fost reunite tipurile cernoziom, cernoziom cambic şi cernoziom
Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (2003) a fost definitivat pe baza a
argiloiluvial (sub denumirea de Cernoziom), solul cernoziomoid şi pseudorendzina (sub
numeroase observaţii şi propuneri primite pe parcursul unei perioade de peste 10 ani
denumirea de Faeoziom), iar solul brun roşcat a fost inclus la solul brun argiloiluvial, care a
(1988 - 2000) de la pedologii din ţară, OJSPA, învăţământ etc. O prezentare internaţională
căpătat denumirea de Preluvosol; solul brun luvic a fost reunit cu luvisolul albic, sub
s-a făcut la Simpozionul "Soil Classification - 2001" desfăşurat la Velence - Ungaria, ale
denumirea de Luvosol (vechile tipuri se regăsesc evident la nivel de subtip).
cărui lucrări au fost publicate in anul 2002. O ultimă verificare s-a efectuat în octombrie -
De asemenea, au fost introduse noi subtipuri de sol (de exemplu: scheletic,
noiembrie 2002, când sistemul a fost aplicat în cartarea pedologică a jumătăţii de nord a
calcaric, eutric, distric, entic, forestic, clinogleic, aluvic, sodic, gelistagnic,
incintei îndiguite Borcea şi a unei părţi din Câmpia Hagienilor.
prespodic etc.), care redau mai clar însuşirile solului, îndeosebi cele fizice şi chimice. În
Noua ediţie, Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (2012), este o
sfârşit, a fost introdus conceptul de material parental diagnostic, eliminându-se aşa-zisele
îmbunătăţire semnificativă a primei ediţii (2003), după opt ani de aplicare şi pe baza unor
orizonturi diagnostice, Rrz şi Cpr.
largi discuţii cu comunitatea pedologilor din România.
S-a uniformizat nomenclatura prin utilizarea unui singur cuvânt pentru denumirea
În forma definitivată, taxonomia cuprinde o definire a orizonturilor pedogenetice, a
solului la nivel de clasă şi tip de sol şi atribuirea unui adjectiv sau a unor adjective pentru
elementelor diagnostice (orizonturi, proprietăţi şi materiale parentale diagnostice), tabelul
subtipul de sol (de exemplu: clasa cernisol; tip de sol: rendzină, cernoziom etc.; subtip de
general cu clasele şi tipurile de sol, tabelul cu tipurile şi subtipurile de sol cu definiţiile
sol: rendzină cambică, cernoziom calcaric-gleic etc.). În denumirile nou introduse încă din
corespunzătoare, cheile de determinare a acestora, lista cu subdiviziunile la nivel de
2003 s-au menţinut, pe cât posibil, părţi din denumirea anterioară. În plus, s-a convenit ca
varietate de sol şi ceilalţi parametri pentru subdiviziunile la nivelul inferior al taxonomiei.
vocala de legătură în cuvântul compus să fie "i" pentru denumirea clasei şi "o" pentru
Lucrarea este organizată în 10 capitole:
denumirea tipului de sol (cu excepţia rendzinei).
1. Introducere
De exemplu:
2. Caracterele morfologice ale solurilor
- în cazul claselor: Protisoluri, Cernisoluri, Spodisoluri, Vertisoluri.
3. Elementele de bază ale taxonomiei solurilor
- în cazul tipurilor: Aluviosol, Cernoziom, Podzol, Vertosol etc.
4. Structura Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor
11 12
Sistemul taxonomic elaborat păstrează, cu excepţia materialelor parentale, indicatorii
conţinuţi în Metodologia de elaborare a studiilor pedologice (1987) şi aduce unele
îmbunătăţiri, în sensul că în denumirea solului textura este adusă mai în faţă, imediat după
varietatea de sol (în sistemul vechi, textura apare după familia de sol), cu posibilitatea ca la
nivel superior, să fie menţionată după tipul sau subtipul de sol.
Introducerea tipului Tehnosol (Entiantrosol în SRTS - 2003), cu subtipurile
respective (urbic, rudic, garbic ş.a.) facilitează cartarea şi inventarierea pedologică a
zonelor urbane şi industriale, operaţiune practic imposibil de realizat după sistemul
precedent.
SRTS - 2012 a preluat şi aspectele noi privind morfologia solurilor (orizonturi,
*)
suborizonturi etc.) introduse în „Ghidul pentru descrierea solurilor” .
În încheiere, se consideră necesar a se evidenţia următoarele:
• Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor sintetizează practic întreaga
experienţă românească în domeniul clasificării solurilor şi este adaptat
conform concepţiilor şi principiilor utilizate în plan mondial;
• Sistemul poate răspunde unei game largi de cerinţe privind aspectele
practice ale utilizării, conservării şi protecţiei solurilor (agricultură,
silvicultură, mediu ş.a.);
• Structura sistemului este flexibilă şi permite îmbunătăţiri şi completări, pe
măsură ce vor apare cunoştinţe noi privind solurile ţării sau se vor înregistra
progrese în plan internaţional în domeniul clasificării.

*)
Munteanu I., Florea N., 2009. Ghid pentru descrierea în teren a profilului de sol şi a condiţiilor de
mediu specifice. Editura SITECH, Craiova: 230 pp.
13 14
caracteristici specifice. Acestea corespund unor areale distincte şi unor tipuri specifice de
peisaj, care există independent de observator. În acelaşi timp, categoriile taxonomice sunt
concepte abstracte pe baza unui mare număr de observaţii punctuale şi judecăţi. Spre
exemplu, conceptul mental de cernoziom constă dintr-o imagine constituită dintr-un orizont
Motto (strat) superior negru, bine structurat, urmat de un strat (orizont) deschis la culoare, bogat
Dacă vrei să conversăm, atunci în carbonaţi şi format din material mineral neconsolidat sau slab consolidat. Aceste
trebuie să ne definim termenii. reprezentări mentale îşi găsesc expresie în categoriile descrise în sistemul taxonomic,
Voltaire corespund unor corpuri reale existente în natură şi de aceea constituie baza identificării şi
clasificării solurilor.
De altfel, în această eră a informaticii, abstractizarea şi formalizarea lumii reale
constituie o condiţie esenţială a progresului ştiinţific. "Vederile moderne despre realitate
1. INTRODUCERE sunt acelea ale unor câmpuri de activitate (de interacţiune) în care se schimbă informaţia.
Obiectele continuă să existe dar ele îşi pierd statutul primar şi devin derivate ale modului
de procesare informatică. Esenţa unui obiect devine potenţialul său complex, multilateral
de interacţiune. Informaţia derivată din moduri selective de interacţiune poate fi utilizată
pentru a dezvolta modele reprezentative de relaţii care pot permite deducerea unor noi
1.1. Aspecte principiale interacţiuni. În această gândire, aspectul spaţial al modelelor se reduce la informaţie, astfel
Cunoaşterea umană este o înlănţuire nesfârşită de erori şi succese în efortul de a ne că acest model informaţional are mai degrabă o esenţă relaţională decât una individuală
apropia dacă nu de adevărul absolut, care pare a fi inaccesibil muritorilor, cel puţin de (de sine stătătoare)" - (Jonathan D. Haskett, 1995, citând pe G.G.S. Holmgren, 1988).
acele adevăruri tangibile şi verosimile care să descrie în mod satisfăcător, la nivelul epocii Caracteristicile fundamentale ale Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor sunt
respective, universul fizic căruia îi aparţinem. În acest context, clasificările constituie rezumate în cele ce urmează:
cerinţe ale oricărei ştiinţe care arată ordinea existentă în domeniul respectiv şi care a) Prin definiţie, Sistemul Român de Taxonomia Solurilor are atât un caracter
necesită să fie revăzute, actualizate periodic, pe măsură ce cunoştinţele se acumulează regional, în sensul că se referă la solurile unei anumite porţiuni din suprafaţa
sau vechile concepţii se dovedesc desuete. uscatului, cât şi unul naţional, prin aceea că păstrează şi continuă tradiţia şcolii
Lucrarea de faţă constituie o "aducere la zi" a taxonomiei solurilor României. Ea pedologice româneşti. SRTS - 2012 abordează conceptul de sol drept un corp natural
perfecţionează Sistemul Român de Clasificare a Solurilor, 1980, şi actualizează rezultat prin acţiunea combinată a ansamblului de factori pedogenetici asupra părţii
Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor, ediţia din 2003 în acord cu datele şi superficiale a scoarţei terestre, având organizare şi însuşiri proprii reflectate în
experienţa acumulate în plan intern şi cu progresele înregistrate în acest domeniu în ultimii succesiunea de orizonturi denumită profilul de sol. Pe lângă acestea, majoritatea
30 de ani pe plan internaţional. Este util de amintit că de la apariţia Sistemului Român de criteriilor şi parametrilor de diferenţiere şi caracterizare a categoriilor sistemului sunt
Clasificare a Solurilor (1980), în lume s-a desfăşurat o intensă activitate în problemele de autentic "româneşti", chiar dacă pentru aceasta ne-am referi numai la cele preluate
clasificare a solurilor, concretizată prin numeroase contribuţii relevante, între care: apariţia din Metodologia de Elaborare a Studiilor Pedologice (1987).
a nu mai puţin de 6 ediţii ale cheilor taxonomiei americane şi a ediţiei a II-a a acestui b) În paralel cu păstrarea specificului regional şi naţional, Sistemul Român de
sistem, Legenda FAO/UNESCO Revizuită a Hărţii Solurilor Lumii, Baza Mondială de Taxonomie a Solurilor este aliniat şi standardelor internaţionale. Acest fapt este
Referinţă pentru Resursele de Sol (oficializată la cel de-al XVI-lea Congres Internaţional al deosebit de important dacă avem în vedere necesitatea corelării acestei taxonomii cu
Ştiinţelor Solului, 1998, Montpellier - Franţa), Referenţial Pedologic Francez etc. clasificările internaţionale şi procesul de integrare a României în Comunitatea
Folosirea termenului de "sistem taxonomic" în locul celui de "sistem de clasificare" Europeană. Astfel, pe lângă elementele din clasificările internaţionale (FAO/UNESCO
este justificată pentru că primul exprimă mai exact conţinutul materialului, cu alte cuvinte şi Soil Taxonomy) deja incluse în Sistemul Român de Clasificare a Solurilor, 1980
este mai aproape de adevăr. (orizonturi şi proprietăţi diagnostice şi unele denumiri de soluri ca: Andosol, Vertisol,
"Taxonomia este un concept mai restrâns decât clasificarea. Clasificarea include Cambisol, Luvisol, Planosol), în Sistemul Taxonomic al Solurilor României apar atât
taxonomia dar include şi gruparea solurilor după limitările lor în raport cu diferite scopuri elemente diagnostice noi (de exemplu: proprietăţi acvice, gleice, stagnogleice,
practice specifice (spre exemplu, limitările privind amplasarea construcţiilor). Taxonomia antracvice şi criostagnice), sau materiale diagnostice (spre exemplu: marnice,
este partea clasificării care priveşte în primul rând relaţiile. Clasificările sunt făcute de erubazice), cât şi unele denumiri noi de soluri preluate din Referenţialul Pedologic
oameni pentru a servi scopurile lor. Ele nu sunt prin ele însele adevăruri care pot fi Francez (spre exemplu: Salsodisol, Pelosol) şi din Baza Mondială de Referinţă pentru
cunoscute". (Soil Taxonomy, ed. I, 1975). Resursele de Sol (spre exemplu: Kastanoziom, Antrosol ş.a.).
Faţă de ştiinţele biologice, în cadrul cărora taxonomiile operează cu indivizi sau c) Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor este un sistem multicategorial cu
mulţimi de indivizi distincţi fizic (plante, animale), taxonomia solurilor operează cu entităţi două niveluri principale: un nivel superior cu trei categorii (taxoni): clasa, tipul şi
integrate într-un asamblaj relativ continuu care este învelişul de sol, cu tranziţii de cele mai subtipul de sol şi un nivel inferior cu patru categorii (taxoni): varietatea, specia, familia
multe ori treptate, difuze. Din acest motiv, departajarea sau delimitarea acestor entităţi şi varianta de sol. Păstrând tradiţia genetică a şcolii româneşti de pedologie, unitatea
necesită criterii cantitative şi calitative stabilite uneori convenţional, spre exemplu anumite de bază a sistemului este tipul genetic de sol, definit printr-un orizont sau succesiune
valori ale unor însuşiri chimice sau fizice, caracteristici morfologice ş. a. Deşi unitatea de orizonturi sau proprietăţi diagnostice unice, eventual de o combinaţie unică de
(eşantionul) de bază care se studiază este profilul de sol (sau pedonul dacă este privit caracteristici morfologice, fizice şi chimice care reflectă influenţa cumulată a unui set
tridimensional), ceea ce se clasifică în taxonomie sunt corpurile de sol sau polipedonurile unic de procese şi factori de formare a solului, ce acţionează în prezent şi care
(denumite la noi unităţi elementare de sol), care constituie entităţi fizice tridimensionale, cu continuă sau nu acţiunea unor procese sau factori din trecut.

15 16
d) Definiţia fiecărei categorii (taxon) este operaţională şi are acelaşi înţeles pentru bazate pe taxonomia solurilor, interpretări care nu sunt tratate în această lucrare (pentru
orice tip de utilizare. Taxonii (categoriile) se referă la corpuri reale din natură care astfel de interpretări a se vedea „Metodologia elaborării studiilor pedologice”, 1987).
ocupă porţiuni de teren (peisaj) specifice, în acord cu combinaţiile de factori şi Definirea şi clasificarea solurilor pe baza însuşirilor intrinseci, în primul rând
procese pedogenetice a căror rezultantă sunt. morfologice, moştenite sau rezultate în pedogeneză, este suficientă pentru precizarea
e) Elementele de diferenţiere între categorii sunt acele proprietăţi ale solului care solurilor ca entităţi naturale de sine stătătoare. Dar solurile, ca mediu de dezvoltare a
sunt observabile în teren sau pot fi deduse din alte proprietăţi sau din datele plantelor, sunt sisteme polifuncţionale, precum şi habitat ("casă") sau substrat de nutriţie a
combinate ale ştiinţei solului cu cele ale altor discipline (mineralogia, geologia, plantelor, strâns legate de condiţiile naturale în care funcţionează. Legătura solurilor cu
geomorfologia etc.). Sistemul utilizează, de asemenea şi criterii bazate pe determinări factorii din mediul stă la baza dinamicii sezoniere şi anuale a proceselor pedogenetice şi a
în teren şi laborator (de exemplu: pH, grad de saturaţie în baze, conţinut de săruri însuşirilor solului; ele definesc ceea ce este cunoscut în prezent sub denumirea de condiţii
etc.). Dacă datele accesibile nu sunt suficiente pentru clasificarea solului este bine ca ecologice. De mare importanţă în acest sens sunt condiţiile hidrotermice, care îşi pun
această operaţie să fie amânată până se obţine informaţia necesară. amprenta lor clară în regimul tuturor proceselor care se desfăşoară în sol.
f) Proprietăţile specifice utilizate în sistem pot varia independent unele de altele, Cunoaşterea parametrilor de regim şi a celor ecologici ai solului (care devine "teren"
iar importanţa lor depinde de combinarea lor cu alte proprietăţi. sau "staţiune" prin această completare) este necesară nu numai pentru orice evaluare a
g) Elementele de diferenţiere au fost astfel selecţionate încât să nu fie schimbată solului în scopuri practice, îndeosebi agricole sau silvice, dar şi pentru studii de geneză,
încadrarea solului în urma cultivării sau a altor intervenţii antropice de redusă evoluţie şi fertilitate, de pedodiversitate, de utilizare economică etc.; cu alte cuvinte se
intensitate (arat, decopertare superficială, desfundare de mică adâncime, afânare precizează poziţia fiecărui tip în complexa şi variata lume a solurilor şi a vieţuitoarelor.
adâncă ş.a.). Solul se menţine în cadrul categoriei taxonomice respective atât timp În acest sens, în "Metodologia elaborării studiilor pedologice" (1987) sunt precizate
cât elementele diagnostice (orizonturi, proprietăţi) nu au dispărut (prin eroziune, două moduri de acţiune pentru completarea clasificării solurilor cu aspectele de ecologie:
decopertare, colmatare sau alte procese). înregistrarea pentru fiecare areal de sol, delimitat conform criteriilor de clasificare şi a
h) Baza informaţională care a servit la elaborarea taxonomiei asigură încadrarea în parametrilor edafici ai fiecărui sit şi riscurilor de degradare; gruparea unităţilor de sol - teren
sistem a tuturor solurilor care pot să apară într-un areal dat şi în principiu a tuturor delimitate în teritoriu pe microzone pedoclimatice (pedopeisaje) şi redarea ca atare în
solurilor cunoscute în prezent pe teritoriul României. legenda hărţii (la scări mari); în felul acesta se suplineşte cel puţin parţial lipsa includerii
i) Pe măsură ce vor apărea cunoştinţe noi privind solurile ţării, Sistemul Român de criteriului termo-hidric în clasificarea solurilor.
Taxonomie a Solurilor va putea fi completat cu noi taxoni (categorii), indiferent de
nivelul acestora, fără ca structura generală a sistemului să fie modificată.

1.2. Utilizarea Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor


Obiectivul principal al acestui sistem de clasificare este identificarea, pe cât posibil
neechivocă, denumirea şi gruparea solurilor României în taxoni sau categorii ierarhice,
definite pe baza însuşirilor intrinseci ale solului, exprimate prin caracteristici care să
excludă suprapunerea şi să evidenţieze particularităţile specifice categoriei (taxonului)
respectiv.
Cel de-al doilea obiectiv este asigurarea, pe baza unor concepte precis definite, a
comunicării şi diseminării cunoştinţelor privind solurile, extrapolarea rezultatelor cercetărilor
experimentale şi, nu în ultimul rând, transferul de informaţie şi tehnologie la nivel regional
sau naţional.
Un alt obiectiv extrem de important al sistemului este utilizarea lui pentru
cartarea/inventarierea solurilor, efectuarea studiilor pedologice şi realizarea de interpretări
în diferite scopuri. În acest sens, selectarea proprietăţilor pentru definirea categoriilor
taxonomice s-a făcut având în vedere şi importanţa lor pentru creşterea plantelor. Acestea
sunt evidente mai ales la nivelurile inferioare unde apar detalieri cantitative importante
privind anumiţi factori, cum sunt textura, salinitatea, sodicitatea, grosimea solului, volumul
edafic ş.a. care influenţează utilizarea agricolă a solului.
Categoriile superioare ale sistemului (clasa, tipul şi mai puţin subtipul de sol) au
predominant semnificaţie genetică. La acest nivel, aplicaţiile practice, deşi sunt mai puţine,
au o putere mare de generalizare. Caracterul aplicativ creşte spre categoriile inferioare, dar
gradul de generalizare a interpretărilor scade.
Sistemul Român de Taxonomia Solurilor a fost conceput şi pentru a facilita
interpretări în diferite scopuri. Totuşi, sistemul nu conţine toată informaţia necesară pentru
astfel de interpretări (spre de exemplu: panta, riscul secetei sau al inundaţiilor ş.a.). De
aceea, este necesar să se facă o distincţie clară între taxonomia solurilor şi interpretările

17 18
materiei organice în profilul de sol nu este un orizont O deşi, uneori, un astfel de orizont
2. CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOLURILOR poate avea conţinuturi considerabile de materie organică.
În solurile aflate sub vegetaţie lemnoasă, orizontul organic nehidromorf este constituit
din:
Orizontul de sol sau orizontul pedogenetic este un strat, aproximativ paralel cu Ol - litiera, constând din material organic proaspăt, nedescompus sau foarte puţin
suprafaţa solului (terenului), care are o serie de proprietăţi rezultate prin procesul de descompus;
formare a solului, proprietăţi care diferă de cele ale stratelor supra sau subiacente. În mod Of - orizont de fermentaţie, format din materie organică incomplet descompusă, în care se
obişnuit, un orizont de sol este separat de cele adiacente prin caracteristici care pot fi recunosc cu ochiul liber sau cu lupa (mărire × 10) resturi vegetale cu structură
observate şi eventual măsurate în teren, cum ar fi: culoarea, textura, structura, consistenţa, caracteristică;
prezenţa sau absenţa carbonaţilor, a unor neoformaţii etc. Oh - orizont de humificare, în care materialul organic este într-un stadiu foarte avansat de
Pentru identificarea orizonturilor de sol sunt necesare totuşi, uneori, determinări de descompunere, încât nu se mai recunosc cu ochiul liber, ci numai cu lupa, resturi
laborator în vederea validării sau completării observaţiilor de teren. vegetale cu structură caracteristică.
În afară de orizonturile pedogenetice, unele soluri prezintă stratificaţii, denumite În situaţia în care depăşeşte grosimea de 20 cm, orizontul O poartă denumirea de
discontinuităţi litologice şi care sunt datorate neuniformităţii iniţiale a materialului parental. orizont folic (vezi 3.2.).
Strict vorbind, o succesiune de diferite materiale nu trebuie considerată neapărat orizonturi
pedogenetice, ci „strate". Deosebirea dintre ele nu este întotdeauna foarte clară, deoarece Orizont A (bioacumulativ)
procesele de formare a solului acţionează pe întregul material stratificat. Este orizontul mineral format la suprafaţă sau sub un orizont O, în care structura
În mod curent, solurile sunt caracterizate prin succesiunea specifică de orizonturi, 1
iniţială a rocii a dispărut practic în întregime şi care este caracterizat prin una sau mai
prin descrierea şi definirea proprietăţilor fiecărui orizont. multe din următoarele proprietăţi:
Sistemul iniţial de notare a orizonturilor: A, B, C, D, R, a evoluat în timp, astfel că - acumulare de materie organică intim amestecată cu fracţiunea minerală;
s-a diferenţiat de la o ţară la alta. În prezent, în România a fost introdus sistemul adoptat - nu manifestă proprietăţi caracteristice orizontului E sau B;
de un grup FAO (1967, revizuit în 1990), în care se folosesc următoarele litere pentru - proprietăţi rezultate în urma cultivării, păşunatului sau a altor perturbări similare;
orizonturile principale: T, O, A, E, B, C, şi R (cu deosebirea faţă de FAO că în loc de Sunt considerate, de asemenea, orizonturi A şi stratele arate, notate cu Ap, chiar
simbolul H se utilizează simbolul T pentru orizontul turbos). dacă sunt grefate direct pe orizonturi E, B sau C.
În cele mai multe cazuri, orizonturile O şi C şi întotdeauna orizontul R nu sunt Dacă orizontul de suprafaţă are proprietăţile orizontului E, dar domină acumularea de
orizonturi pedogenetice propriu-zise, ci strate sau orizonturi litologice (nepedogenetice), materie organică humificată, este considerat orizont A.
deoarece caracteristicile lor nu sunt produse ale proceselor pedogenetice. Ele sunt totuşi
păstrate ca orizonturi sau strate principale pentru că sunt elemente importante, de referinţă Orizont E (eluvial)
în profilul de sol.
Notaţiile de orizonturi, fiind bazate pe morfologia acestora şi reflectând efectele Este un orizont mineral al cărui caracter principal îl constituie sărăcirea în argilă
pedogenezei, sunt utilizate în caracterizarea şi identificarea solurilor. silicatică, oxizi de fier şi/sau aluminiu sau o combinaţie a acestora, prin deplasare în sol,
Pe lângă aceste orizonturi pedogenetice principale, în caracterizarea solurilor se vertical sau lateral, fie în soluţie, fie în suspensie. Acest orizont se caracterizează deci
utilizează şi o serie de alte orizonturi pedogenetice, denumite de asociere, care nu se printr-o creştere reziduală a conţinutului de nisip şi de praf. Evident, structura iniţială a rocii
folosesc independent, ci numai asociate unuia dintre orizonturile principale menţionate a dispărut.
anterior, caracterele lor grefându-se pe orizontul cu care se asociază. Aceste orizonturi Un orizont E este situat în mod obişnuit aproape de suprafaţă, sub un orizont O sau
sunt: G, W, sa, na, sc, ac, an etc., care se scriu după orizontul cu care se asociază - de A (cu excepţia profilelor erodate sau decopertate) şi deasupra unui orizont B. Simbolul E
exemplu: AG, CG, BW, Asa etc. poate fi utilizat fără a ţine cont de poziţia în profil pentru toate orizonturile care întrunesc
De asemenea, la descrierea solurilor se utilizează şi o serie de sufixe literale pentru cerinţele menţionate şi care sunt rezultatul pedogenezei.
sublinierea unor caracteristici ale orizontului sau cifre arabe pentru subdivizarea Faţă de orizontul O sau A situat deasupra, orizontul E este mai sărac în materie
orizonturilor, redate în cele ce urmează. organică şi mai deschis la culoare.
Un orizont E este, în general, dar nu şi în mod necesar, de culoare mai deschisă
decât un orizont B subiacent. În anumite soluri, culoarea este cea a particulelor de nisip şi
2.1. Orizonturile de sol şi stratele principale de praf, dar în multe altele, pelicule de oxizi de fier sau de alţi compuşi maschează
culoarea particulelor primare. În acelaşi profil, un orizont E se diferenţiază de un orizont B
Orizont O (organic nehidromorf) subiacent printr-o culoare de valoare mai ridicată sau de cromă mai mică (în sistem
Munsell), eventual ambele, ori printr-o textură mai grosieră sau prin combinarea acestor
Este un orizont format prin acumulare de material organic depozitat la suprafaţa
caracteristici.
solului, care nu este saturat cu apă mai mult de câteva zile pe an; este deci un orizont
organic nehidromorf. Fracţia minerală se găseşte în proporţie mică, în general mai puţin de
jumătate din greutate.
Orizontul O se dezvoltă la partea superioară a solurilor minerale formate sub pădure
(orizontul O nu include orizontul format prin descompunerea intensă de rădăcini de sub 1
suprafaţa solului mineral, caracter specific orizontului A). Orizontul O poate fi întâlnit şi la o Structura iniţială a rocii include, în cazul rocilor neconsolidate, stratificarea materialului mineral, iar în
cazul rocilor compacte, în curs de descompunere, se recunosc pseudomorfozele mineralelor alterate
anumită adâncime de suprafaţă dacă este îngropat. Un orizont format prin iluvierea
care păstrează poziţia iniţială unul faţă de altul şi faţă de mineralele nealterate.
19 20
Granitul, bazaltul, gnaisul, calcarul sau gresia sunt exemple de roci în loc,
Orizontul B (de subsuprafaţă) considerate ca R. Fragmentele uscate la aer dintr-un strat R, dacă sunt puse în apă, nu se
fărâmiţează în 24 de ore. Stratul R este suficient de coerent pentru ca în stare umedă să
Este un orizont mineral, format sub un orizont A, E sau O în care, pe lângă pierderea
nu se dezmembreze, chiar dacă este fisurat sau zgâriat. Roca în loc poate prezenta fisuri,
în întregime sau aproape în întregime a structurii iniţiale a rocii, se asociază unul sau mai
dar acestea sunt puţin numeroase şi atât de mici, încât numai câteva rădăcini le pot
multe dintre caracterele dominante următoare:
penetra. Fisurile pot fi îmbrăcate sau umplute cu argilă sau alte materiale.
- alterare care generează sau eliberează minerale argiloase şi/sau oxizi (conferindu-i o
Stratul R nefisurat şi impermeabil se notează cu Rn.
culoare mai brună sau mai roşcată) şi care formează o structură pedogenetică
Dacă stratul R este fisurat şi, în consecinţă, permeabil sau este format din fragmente
poliedrică sau prismatică, dacă au loc schimbări de volum odată cu modificarea
de rocă ori pietriş fluvial (cu mai puţin de 10% material fin), se notează cu Rp.
conţinutului de umiditate;
- trăsături morfologice de deplasare (levigare) a carbonaţilor; Orizontul sau stratul T (turbos sau organic hidromorf)
- pelicule de argilă şi sescvioxizi care fac ca orizontul să aibă în mod vădit o culoare cu o
valoare mai mică şi o cromă mai mare sau o nuanţă mai roşie decât orizonturile Este un strat organic de suprafaţă sau de subsuprafaţă (care apare la mică
supra şi subiacent, fără iluviere aparentă de oxizi de fier; adâncime) constituit dominant din material organic în diferite stadii de descompunere, care
- concentrare iluvială, singură sau în combinaţie, de argilă silicatică, substanţe amorfe saturat cu apă perioade lungi (de peste o lună), în cei mai mulţi ani, cu excepţia solurilor
active compuse din materie organică şi compuşi (oxizi) cu aluminiu, cu sau fără fier; drenate artificial.
- fragilitate (la presare între degete se sfărâmă brusc fiind casant).
Toate tipurile de orizonturi B sunt orizonturi de subsuprafaţă, cu excepţia cazurilor 2.2. Orizonturi de asociere
când o parte din profil a fost erodat sau decopertat.
Orizonturile B diferă foarte mult între ele. Pentru estimarea naturii lor este necesară Orizont G (gleic)
stabilirea relaţiilor cu orizonturile supra şi subiacente. Ca atare, orizonturile B trebuie să Este un orizont mineral format în condiţiile unui mediu saturat în apă, cel puţin o
poarte şi un sufix pentru a dobândi o suficientă semnificaţie în descrierea profilului şi parte din an, determinat de apa freatică situată la adâncime mică.
caracterizarea solului. Se găseşte în general, sub un orizont T sau se asociază cu orizonturile A, B, sau C.
Orizontul B de alterare şi/sau de schimbare de culoare in situ se notează cu Bv; un Se disting:
orizont B cu acumulare de argilă se notează cu Bt; cel cu acumulare de oxizi de fier (şi de Gr, orizont gleic de reducere: orizont G format în condiţii predominant de anaerobioză,
aluminiu) se notează cu Bs, iar cel cu iluviere de humus cu Bh. Dacă orizontul B conţine şi prezentând culori de reducere, eventual aspect marmorat, în care culorile de
carbonaţi (de diferite origini: remanenţă, regradare, migrare laterală etc.) se adaugă şi reducere apar în proporţie de peste 50% din suprafaţa rezultată prin secţionarea
litera k (de exemplu: Bvk). Aceste notaţii suplimentare sunt doar calitative, nefiind definite elementelor structurale (dacă acestea există) sau prin secţionarea materialului fără
cantitativ ca în cazul orizonturilor diagnostice. structură.
Se consideră culori de reducere:
Orizont C (materialul subiacent) a. culorile neutrale N (cu crome < 1);
Este un orizont sau strat mineral situat în partea inferioară a profilului, constituit din b. culorile mai albastre decât 10 Y (vezi planşa suplimentară pentru culori de
materiale neconsolidate sau slab consolidate şi care nu prezintă caracterele orizonturilor A, reducere-oxidare în determinatorul Munsell);
E sau B. El poate reprezenta sau nu materialul parental al orizonturilor supraiacente. Poate c. culori în nuanţe cuprinse între 2,5 Y şi 10 Y (cu crome ≤ 1,5).
fi penetrat de rădăcinile plantelor. Unele şisturi, argile şi alte sedimente pot avea crome mici, dar nu se consideră
Sunt considerate orizonturi (strate) C şi materialele geologice relativ compacte care orizont Gr decât dacă acestea au rezultat în urma unui îndelungat proces de umezire
se desfac (mărunţesc) în 24 de ore, dacă fragmentele uscate sunt supraumectate sau în exces.
dacă în stare umedă pot fi fărâmiţate. Excesul de umiditate freatică poate lipsi dacă solul este drenat artificial.
În multe cazuri, solurile sunt formate din material puternic alterat anterior; un astfel Gox, orizont gleic de oxidare-reducere: orizont G format în condiţii de aerobioză
de material care nu întruneşte cerinţele pentru orizonturile A, E, sau B poate fi considerat alternând cu perioade de anaerobioză. Prezintă următoarele caractere:
orizont C. - aspect marmorat, în care culorile de reducere apar în proporţie de 16 - 50%;
Acumulările de carbonaţi, gips sau de alte săruri mai solubile pot fi prezente în culorile în nuanţe de 10 YR şi mai roşii cu crome > 2 (pete de oxidare) apar în
orizontul C; uneori orizonturile respective sunt chiar cimentate cu carbonat de calciu sau proporţie mai mare decât a celor de reducere pe suprafaţa rezultată prin
gips. secţionarea elementelor structurale, dacă acestea există, sau prin secţionarea
Pentru orizontul C, se folosesc următoarele notaţii de detaliu: materialului lipsit de structură; o parte din suprafaţă poate prezenta culoarea
Cn - orizont (strat) C fără carbonaţi (necarbonatic); matricei (culoarea materialului neafectat de gleizare);
Ck - orizont (strat) C cu carbonaţi (de regulă reziduali); - excesul de umiditate o parte din an, dar poate lipsi, în prezent, dacă solul a fost
Cca - orizont C carbonatoacumulativ, calcic sau calxic (vezi orizonturile diagnostice). drenat artificial.
Orizont W (stagnogleic - denumit anterior pseudogleic)
Stratul R (roca subiacentă consolidată - compactă)
Este un orizont mineral, format la suprafaţă sau în profilul solului, în condiţiile unui
Este un strat mineral situat la baza profilului constituit din roci consolidate – mediu în care solul este o mare parte din an saturat în apă acumulată din precipitaţii (sau
compacte, in situ. În mod convenţional, la roci consolidate-compacte se includ şi pietrişurile altă sursă) şi stagnantă deasupra unui strat impermeabil sau slab permeabil. Prezintă un
cimentate (impermeabile), rocile fisurate (permeabile) şi pietrişurile fluviale necimentate. aspect marmorat (pestriţ), în care culorile de reducere, prezente atât pe feţele cât şi
21 22
adesea în interiorul elementelor structurale, ocupă peste 50% din suprafaţa rezultată prin Cifre sufixe
secţionarea elementelor structurale, dacă există, sau prin secţionarea materialului lipsit de Orizonturile notate printr-un simbol format dintr-o combinaţie de litere pot să fie
structură. Culorile de reducere se asociază cu cele în nuanţe de 10 YR şi mai roşii, având subdivizate pe verticală, numerotând fiecare subdiviziune succesiv cu cifre arabe începând
crome mai mari de 2 (pete de oxidare); parte din suprafaţă poate prezenta culoarea de la partea superioară a orizontului (de exemplu: Bt1, Bt2, Bt3). Întotdeauna sufixul cifric
matricei (culoarea materialului neafectată de stagnogleizare). urmează după notaţia orizontului principal (de exemplu: Bt1w, Bt2w, Bt3w). Secvenţa de
În mod frecvent, se constată o precipitare a sescvioxizilor sub formă de pelicule şi subdiviziuni nu este întreruptă nici de discontinuitatea litologică (de exemplu: Bt1, Bt2, 2Bt3).
concreţiuni. În cazul orizonturilor A sau B care nu au sufixe literale, subdivizarea prin cifre arabe
Se grefează pe orizonturi A, E sau B (Bt ori Bv). se va face după adăugarea literelor "nd" (orizont major nediferenţiat), pentru a evita
confuzia cu notaţiile vechi ale acestor orizonturi (A1 sau A2).
2.3. Orizonturi de tranziţie
Cifre prefixe
Sunt orizonturi care prezintă o parte din caracterele orizontului supraiacent şi o altă
Pentru marcarea discontinuităţilor litologice în profil se folosesc cifre arabe ca prefix
parte din ale celui subiacent, către care se face tranziţia.
(înlocuind vechile numere romane). Cifra "1" ca prefix nu se utilizează, ea fiind
Există două tipuri de orizonturi de tranziţie:
subînţeleasă, notarea va începe cu cifra 2, ca de exemplu: A, B, 2C, 3C.
- orizonturi de tranziţie obişnuite (propriu-zise) la care trecerea se face treptat, de la
proprietăţile unui orizont la proprietăţile celuilalt orizont. În acest caz, se notează cu
cele două litere majuscule corespunzătoare orizonturilor respective (de exemplu: AC, Apostroful
AB, BC, EB, CR etc.); Deşi în SRTS-2003 şi MESP–1987 nu este prevăzută folosirea apostrofului (‘),
- orizonturi de tranziţie mixte (de întrepătrundere); sunt acele orizonturi în care se acesta poate fi totuşi utilizat în cazul apariţiei (repetării) unui orizont cu simbol identic în
întrepătrund proprietăţi ale celor două tipuri de orizonturi principale, trecerea între cuprinsul profilului (pedonului). Apostroful este aplicat literei majuscule: exemplu A, E, Bt,
orizonturi fiind neregulată sau în limbi (glosică). Se notează cu două litere mari, E´, Btx. Apostroful nu indică nici orizonturile îngropate care sunt notate cu prefixul b (de
corespunzătoare celor două orizonturi, între care apare semnul „+”, de exemplu: exemplu bBt) şi nici discontinuităţile litologice marcate prin prefixe numerice (de exemplu:
E + B; B + R; C + R. 2C). Apostroful dublu sau triplu poate fi folosit pentru a nota apariţiile repetate a unor
orizonturi cu simboluri identice în cadrul profilului.

2.4. Caracteristici morfologice secundare de subdivizare a


orizonturilor principale
Pentru a preciza unele caracteristici secundare ale orizonturilor principale, se
utilizează litere mici adăugate ca sufix la litera mare corespunzătoare acestuia.
Cifrele arabe sunt utilizate ca sufix pentru a indica subdiviziuni pe verticală ale unui
orizont pedogenetic. Întotdeauna cifra arabă este precedată în cazul orizontului A şi B de o
literă mică folosită ca sufix. Cifre arabe sunt utilizate ca prefix pentru a marca o
discontinuitate litologică.

Prefixe literale
Singura literă utilizată ca prefix este litera b care se aplică numai la orizonturile
îngropate, de exemplu: bBt1, bBt2. Ca şi în cazul discontinuităţilor litologice, notarea cu
literă prefixă nu întrerupe subdiviziunea pe verticală a orizonturilor (de exemplu: bBt1, bBt2,
2bBt3; ultima notaţie - 2bBt3 - marcând şi o discontinuitate litologică).

Sufixe literale
În mod normal, două sau cel mult trei litere pot fi utilizate pentru a marca prezenţa
unor trăsături morfologice concomitente în orizontul pedogenetic principal. În orizonturile
de tranziţie nu se utilizează sufixe literale care să se refere la vreuna din literele mari; se
poate folosi sufixul doar pentru a caracteriza orizontul de tranziţie ca un întreg (de
exemplu: ACk; EBw; ABk; ABg; BCk).
Sufixele literale prezentate în ordine alfabetică în tabelul 3.1 se folosesc pentru
separarea suborizonturilor sau pentru precizarea unor trăsături ale orizonturilor: d, e, g, iz,
j, k, l, m, n, p, tp, ţ, x, z. Semnificaţia lor este redată în tabelul 3.1.

23 24
conţinutul de argilă este peste 60%, respectiv mai puţin de 20% materie organică dacă nu
3. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE TAXONOMIEI conţin argilă; la conţinuturi intermediare de argilă, cantităţile maxime de materie organică
vor fi cuprinse proporţional între 20 şi 35% (20 + % argilă ° 0,25).
SOLURILOR Materialul de sol care are un conţinut de materie organică mai mare decât cantităţile
menţionate mai sus pentru materialul mineral este considerat material (orizont) organic.
Materialul mineral care conţine materie organică între 20 şi 35%, dacă conţinutul de
Asigurarea caracterului obiectiv al diagnozei solurilor nu este posibilă fără existenţa argilă este peste 60% sau între 5 şi 20% dacă nu conţine argilă, se poate considera
unor criterii şi indici cantitativi care să reflecte efectele naturii şi duratei proceselor material organo-mineral. La conţinuturi intermediare de argilă limitele menţionate se
pedogenetice, ca şi proprietăţile principale ale solurilor. În acest sens au fost introduse ca modifică proporţional cu acestea.
parametri, pe cât posibil cantitativi, orizonturi diagnostice, proprietăţi diagnostice şi
materiale parentale diagnostice. Ele sunt folosite pentru identificarea şi încadrarea
diferitelor soluri (pedonuri) în unităţile taxonomice de sol conform sistemului de clasificare 3.2. Orizonturi diagnostice
adoptat.

3.2.1. Orizonturi diagnostice principale


3.1. Elemente diagnostice: definiţii
Orizonturile diagnostice nu sunt echivalente orizonturilor pedogenetice utilizate la Orizontul A molic (Am)
descrierea solurilor care sunt definite calitativ (deşi uneori se suprapun în profil). Spre Este un orizont mineral de acumulare a materiei organice humificate, având
deosebire de acestea, orizonturile diagnostice sunt definite cantitativ prin constituenţi următoarele caractere:
specifici proceselor pedogenetice şi/sau printr-un ansamblu de proprietăţi, pe cât posibil - culoarea închisă a materialului atât în aşezare naturală, cât şi în stare sfărâmată, având
măsurabile, utilizate pentru identificarea şi diferenţierea unităţilor de sol (taxoni). Deoarece valori şi crome < 3,5 în stare umedă şi valori < 5,5 în stare uscată; de asemenea,
caracteristicile orizonturilor sunt formate, în primul rând, prin procese pedogenetice, valoarea culorii trebuie să fie cu cel puţin o unitate mai închisă decât a orizontului C
utilizarea orizonturilor diagnostice în separarea unităţilor de sol face ca însăşi clasificarea sau a celui subiacent. Dacă orizontul Am conţine 40% calcar fin, limita de culoare la
solurilor să fie bazată pe principii de geneza solului; obiectivitatea diagnozei este, totuşi, uscat se elimină, iar valoarea culorii la umed trebuie să fie < 5;
asigurată prin faptul că nu procesele pedogenetice însele sunt utilizate drept criterii de - conţinut de materie organică de cel puţin 1% pe întreaga lui grosime (sau de cel puţin
diagnoză ci efectele lor, exprimate în termeni de proprietăţi morfogenetice definite 0,8% în cazul solurilor nisipoase);
cantitativ, care au valoare de diagnoză. - structură glomerulară, grăunţoasă sau poliedrică (mică şi foarte mică) - (adică orizontul
Aşadar, un orizont diagnostic de sol este definit atât prin caracterele morfologice nu are structură de orizont B) - şi/sau consistenţă suficient de friabilă pentru ca
generate de procesul de pedogeneză care l-a creat, cât şi prin alte însuşiri exprimate materialul să nu devină masiv şi dur sau foarte dur când se usucă;
cantitativ (de exemplu: conţinut de materie organică sau de alţi constituenţi, culoare, - grad de saturaţie în baze peste 53%;
grosime, grad de saturaţie în baze etc.), ca rezultat al procesului de pedogeneză. - grosime de cel puţin 25 cm sau de cel puţin 20 cm la solurile în care stratul R este situat
Orizonturile diagnostice se împart în orizonturi diagnostice principale, orizonturi în primii 75 cm şi la cele cu orizont Ame, AC sau B (având în partea superioară
diagnostice de asociere (la cele principale) şi orizonturi sau strate diagnostice speciale. culori de orizont A molic). Grosimea minimă devine 10 cm dacă orizontul A este
Orizonturile diagnostice se pot folosi singure sau în combinaţie cu alte orizonturi sau situat direct pe rocă consolidată - compactă, pe un orizont cimentat (petric) sau pe
proprietăţi diagnostice la identificarea solurilor (taxonilor). un orizont criic.
Proprietate diagnostică este o însuşire sau un set de însuşiri ale solului folosite
drept criterii pentru definirea unităţilor (taxonilor) din sistemul de clasificare a solurilor Orizont A umbric (Au)
(taxonomia solurilor).
Aşadar, caracterele neincluse în definiţia orizonturilor diagnostice, dar care se referă Orizontul Au prezintă caracteristicile menţionate la orizontul Am (în ceea ce priveşte
la caracteristici importante ale solurilor sau care asociate cu anumite orizonturi diagnostice culoarea, conţinutul în materie organică, structura, consistenţa şi grosimea), dar se
sunt folosite drept criterii în clasificare reprezintă proprietăţi diagnostice. diferenţiază prin gradul de saturaţie în baze care este ≤ 53%.
Material parental diagnostic se referă la materialele parentale care imprimă solului
unele caractere specifice nelegate de procesele pedogenetice, ci îndeosebi de substratul
Orizont A ocric (Ao)
mineral al solului, fie cu caracter permanent, fie numai în primele faze de evoluţie a
acestuia; acestea sunt considerate materiale parentale diagnostice. Orizontul Ao este prea deschis la culoare sau prea sărac în materie organică sau
De regulă, elementele diagnostice sunt descrise şi definite prin observare în teren. În prea subţire pentru a fi molic sau umbric sau devine masiv şi dur sau foarte dur în perioada
unele cazuri sunt necesare şi criterii analitice pentru precizarea acestor elemente uscată a anului.
diagnostice. Structura prismatică foarte mare (peste 30 cm în diametru) este inclusă în structura
Alte noţiuni care trebuie precizate înainte de a trece la definirea elementelor masivă dacă nu există o structură secundară în interiorul prismelor.
diagnostice sunt cele de material mineral şi material organic.
Este considerat material (sau orizont) mineral de sol cel care conţine sub 35%
Orizont E luvic (Elv)
materie organică, în cazul în care nu este saturat cu apă mai mult decât câteva zile.
În cazul materialelor saturate cu apă perioade lungi sau care au fost drenate artificial, Orizontul Elv este situat deasupra unui orizont B argic (descris mai jos) şi are următoarele
acestea sunt considerate materiale minerale când conţin sub 35% materie organică, dacă caractere:
25 26
- culori deschise în stare uscată, cu valori < 6,5; poate avea şi valori mai mari, dar - grosime de cel puţin 15 cm, iar baza orizontului să fie la cel puţin 25 cm adâncime.
asociate numai cu crome > 3; Orizontul B cambic este situat sub un orizont A (Am, Au, Ao), mai rar sub un orizont
- structură poliedrică sau lamelară, frecvent fără structură; organic nehidromorf (de regulă Oh). Pentru solurile erodate sau decopertate orizontul Bv
- textură mai grosieră decât a orizontului subiacent; poate să apară la zi.
- segregare a sescvioxizilor sub formă de concreţiuni şi pete, în cazul solurilor afectate de Nu îndeplineşte condiţiile de orizont Bt, Bs sau Btna prezentate în cele ce urmează.
stagnogleizare; În genere, orizontul Bv are un grad de alterare a mineralelor primare de la slab la
- grosime minimă cel puţin 5 cm. moderat, fiind încă prezente minerale primare alterabile în proporţie de peste 10%, în
De regulă, conţine de peste 1,5 ori mai mult Al schimbabil decât orizontul A. De fracţia de particule de 50 - 200 μm.
asemenea, se include la Elv şi orizontul Ea care are grosime sub 10 cm. Un orizont B nisipos cu benzi mai fine este considerat Bv lamelar dacă benzile au
grosimi sub 1 cm, sau dacă benzile de peste 1 cm grosime însumează sub 15 cm pe
grosimea solului până la 200 cm adâncime. Acest orizont Bv este numit Bv lamelar (Bvl).
Orizont E albic (Ea)
Orizontul Ea este situat deasupra unui orizont B argic şi are următoarele caractere:
- culori deschise în stare uscată, cel puţin în pete (în proporţie de peste 50%), cu valori Orizont B argic (Bt)
> 6,5 şi crome < 3; de regulă, se înregistrează în stare uscată o diferenţă de cel puţin Este un orizont de subsuprafaţă, care are de regulă un conţinut mai mare de argilă
1 - 2 unităţi de valoare mai mari decât cele apreciate la materialul în stare umedă; decât orizontul supraiacent şi prezintă agregate structurale mari, compactare evidentă şi
- structura poate fi lamelară, poliedrică slab dezvoltată sau orizontul poate fi nestructurat; diminuare semnificativă a permeabilităţii.
- textura mai grosieră decât a orizontului subiacent; Diferenţierea texturală poate fi rezultatul unei acumulări iluviale de argilă, unei
- îmbogăţire reziduală în cuarţ şi alte minerale rezistente la alterare; formări pedogenetice intense de argilă, unei destrucţii de argilă în orizonturile de suprafaţă,
- segregare a sescvioxizilor sub formă de concreţiuni şi pete, în cazul solurilor afectate de unei deplasări selective de argilă din orizonturile de suprafaţă, unei activităţi biologice sau
stagnogleizare; unei combinaţii de două sau mai multe din procesele menţionate. Sedimentarea de
- grosimea minimă pentru a fi diagnostic este de 10 cm în cazul luvosolurilor (fac excepţie material mai grosier în orizontul supraiacent decât în orizontul B argic poate să mărească
solurile arate în care orizontul Ea a fost subţiat prin includere în Ap). Dacă grosimea diferenţierea texturală pedogenetică şi invers, sedimentarea de material mai fin în orizontul
este sub 10 cm, orizontul Ea se include la orizontul Elv. superior poate să diminueze diferenţierea texturală pedogenetică.
Schimbările de textură în sol, cum sunt cele care apar în solurile aluviale ca urmare a
stratificării depozitului fluvial, nu sunt considerate orizont argic.
Orizont E spodic (Es) Compactarea şi scăderea permeabilităţii se pot datora acumulării de argilă
Orizontul Es este situat deasupra unui orizont B spodic (Bs, Bsh) şi are următoarele translocată din orizontul supraiacent, sau unei aşezări mai dense a materialului (frecvent
caractere: moştenită). Prezenţa argilei gonflante contribuie şi la micşorarea permeabilităţii.
- culori deschise în stare uscată, cel puţin în pete (în proporţie de peste 50%), cu valori Orizonturile argice sunt în mod normal asociate sau situate sub orizonturi eluviale (El
> 6,5 şi crome < 3; de regulă, se înregistrează în stare uscată o diferenţă de cel puţin sau Ea), dar pot apare şi sub orizonturile Am sau Ao.
1 - 2 unităţi de valoare mai mari decât cele apreciate la materialul în stare umedă; Orizontul Bt prezintă unul sau mai multe din următoarele caractere:
- structura poate fi lamelară ori poliedrică slab dezvoltată, sau orizontul poate fi frecvent - argilă orientată (iluvială) care în materialele de sol structurate formează pelicule pe
nestructurat; feţele verticale şi orizontale ale elementelor structurale şi umple porii fini; în
- textura mai grosieră decât a orizontului subiacent; materialele de sol nestructurate şi cu textură grosieră sau mijlociu - grosieră, argila
- îmbogăţire reziduală în cuarţ şi alte minerale rezistente la alterare; îmbracă grăunţii minerali şi/sau formează punţi; în materiale cu textură fină, în care
- grosime minimă pentru a fi diagnostic este de 1 cm (continuu). Dacă grosimea este sub domină argila gonflantă peliculele de argilă nu sunt vizibile sau pot lipsi;
1 cm orizontul este, de regulă, denumit Es discontinuu. - culori diferite (brun, negru, roşu etc.) dar mai închise decât ale materialului parental;
- structură prismatică, columnoidă, poliedrică sau masivă,
- conţinutul de argilă este mai mare decât cel din orizontul eluvial, când există un
Orizont B cambic (Bv) asemenea orizont în profil, după cum urmează (neţinând seama de diferenţele ce ar
Este un orizont de subsuprafaţă, format prin alterarea materialului parental in situ, rezulta dintr-o discontinuitate litologică): într-un sol cu sub 15% argilă (cu diametrul
care prezintă următoarele caractere: sub 0,002 mm) în orizontul eluvial, orizontul argic are cu cel puţin 3% argilă mai mult
- culori în nuanţe mai roşii şi crome mai mari decât materialul parental; (de exemplu în E 10%, în Bt cel puţin 13%); într-un sol cu 15 - 40% argilă în orizontul
- structură obişnuit moderat dezvoltată, poliedrică medie şi mare, uneori columnoid - eluvial, indicele de diferenţiere texturală (argilă în Bt / argilă în E) trebuie să fie cel
prismatică sau fără structură, dar fără recunoaşterea structurii iniţiale a rocii în cel puţin 1,2; într-un sol cu peste 40% argilă în orizontul eluvial, orizontul argiloiluvial are
puţin 50% din volum; cel puţin 8% argilă mai mult (de exemplu: în E 42%, în Bt cel puţin 42 + 8 = 50%). În
- textura diferită, dar în general mai fină decât a materialului parental, plusul de argilă cazul în care orizontul B argic conţine predominant argilă smectitică (gonflantă) şi
rezultând, de regulă, din alterarea unor minerale primare, respectiv din argilizare in este situat direct sub un orizont Am sau Ao (lipseşte orizontul E) este suficient ca
situ; indicele de diferenţiere texturală (argilă în Bt / argilă în A) să fie supraunitar (în
- spălarea totală sau parţială a sărurilor uşor solubile şi a carbonaţilor; există situaţii în general, în jur de 1,1). Dimpotrivă, în cazul orizontului argic cu oxizi de fier (cazul
care orizonturile B sunt salinizate sau invadate de carbonaţi prin procese secundare subtipurilor rodice, foste soluri roşii) indicele de diferenţiere texturală trebuie să fie de
de ascensiune capilară sau regradare; cel puţin 1,3;

27 28
- o creştere a conţinutului de argilă pe o adâncime de 30 cm, dacă orizontul s-a format De regulă orizontul Bcp este situat sub un orizont A foarte humifer cu peste 20%
prin migrarea argilei sau, pe o adâncime de 15 cm, în alte situaţii; materie organică slab mineralizată cu C:N peste 20 - 25 şi cu reflexe cenuşii în partea
- spălarea totală a sărurilor solubile şi a carbonaţilor; eflorescenţe sau pete de carbonaţi inferioară (orizont E "înecat în humus").
şi/sau săruri precipitate secundar pot fi prezente doar pe feţele agregatelor
structurale (provenite prin regradare, ascensiune capilară etc.);
- conţinutul de Na+ schimbabil trebuie să fie sub 15% din T; Orizont B prespodic (Bpp)
- grosimea orizontului Bt trebuie să fie de cel puţin 25 cm când grosimea solului (A + E + Orizont B al unor soluri puternic acide (districambosoluri) cu oarecare acumulare
B) este mai mică de 75 cm; de minimum 35 cm când grosimea solului este de 75 - iluvială de material amorf activ predominant aluminic şi mai puţin material amorf activ feric,
100 cm şi de peste 45 cm când grosimea solului depăşeşte 100 cm. astfel că nu are colorit roşcat specific orizontului B spodic.
Orizontul supraiacent orizontului B argic, mai grosier textural, are, de regulă, cel puţin
20 cm grosime, cu excepţia cazurilor în care solul prezintă schimbare texturală bruscă şi al
soloneţurilor. Orizont C calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ (Cca)
Dacă orizontul Bt nu întruneşte condiţii minime de grosime va fi apreciat ca orizont B Este un orizont de acumulare a carbonatului de calciu secundar fie sub formă difuză
cambic şi notat în consecinţă (Bv). (dispersat în matrice), fie sub formă de concreţiuni discontinue (eflorescenţe,
Tot un orizont B argic este considerat şi orizontul B nisipos cu benzi mai fine, dacă pseudomicelii, pelicule, vine, concreţiuni moi şi tari). Prezintă următoarele caractere:
lamelele (benzile) sunt groase de cel puţin 1 cm şi însumează cel puţin 15 cm grosime, - conţinut de carbonaţi de peste 12%;
până la cel mult 200 cm adâncime de la suprafaţa solului. Acest orizont Bt este denumit Bt - cel puţin 5% carbonaţi mai mult decât orizontul C sau cel puţin 3 - 5% (în volum) calcar
lamelar (Btl). sub formă de pulbere friabilă - „soft powdery lime”;
- grosime minimă de 20 cm.
Este situat sub un orizont A molic sau B, cu excepţia cazurilor în care orizonturile
Orizont B spodic (Bs, Bhs)
respective au fost erodate.
Este un orizont iluvial de subsuprafaţă de culoare închisă, care conţine materiale
spodice, iluviale, alcătuite din substanţe amorfe active, compuse din materie organică, oxizi
de Al, cu sau fără oxizi de Fe. Materialele amorfe sunt caracterizate printr-o sarcină Orizont criic (F)
dependentă de pH ridicată, o mare suprafaţă specifică, precum şi o capacitate de reţinere Orizontul criic prezintă cel puţin doi ani consecutiv:
a apei ridicată. - cimentare prin gheaţă, gheaţă masivă sau cristale de gheaţă uşor vizibile (orizont criic
Orizontul B spodic are următoarele caractere: umed), sau
- grosime minimă 2,5 cm (iar limita superioară situată sub 10 cm de la suprafaţa solului -
o
temperatură a solului mai mică de 0 C şi insuficientă apă pentru a forma cristale de
mineral); gheaţă vizibile (orizont criic uscat).
- culoare (la materialul în stare umedă) în nuanţe de 7,5 YR sau mai roşii cu valori mai Grosimea minimă de 5 cm.
mici sau egale cu 5 şi crome de 4 sau mai mici;
- textura nisipoasă până la luto-nisipoasă, cu nisip grosier, iar grăunţii de nisip sunt
acoperiţi cu pelicule coloidale fisurate şi/sau sunt prezente aglomerate (pellets) de Orizont folic (O)
culoare închisă, de mărimea prafului sau mai mari între granulele de nisip; Este un orizont de suprafaţă (orizont organic nehidromorf) care constă din material
- prezintă următoarele condiţii: de sol organic cu peste 35% materie organică (peste 20% C organic) şi care este saturat
(Al +1/2Fe) ox. > 0,5%; cu apă timp de mai puţin de o lună pe an în cei mai mulţi ani.
Grosimea minimă de 20 cm (vezi şi definiţia orizontului O - organic nehidromorf).
(Al + 1/2Fe) ox. în Bhs
>2
(Al + 1/2Fe) ox. în A (sau E) Orizont turbos (T)
Este un orizont organic hidromorf de suprafaţă sau de subsuprafaţă (care apare la
Un orizont spodic se află în mod normal sub un orizont A, E, sau AE. Se notează cu
mică adâncime), alcătuit din material organic care este saturat cu apă mai mult de o lună
Bhs în cazul în care materialul amorf iluvial conţine mai mult humus decât orizontul
pe an, în cei mai mulţi ani (cu excepţia cazurilor când solul a fost drenat).
supraiacent sau cu Bs în cazul în care conţine mai puţin humus decât în orizontul
Grosimea minimă este de 20 cm.
supraiacent.
După gradul de descompunere a materiei organice, orizontul turbos (hidromorf)
poate fi slab descompus sau fibric, mediu descompus sau hemic şi intens descompus sau
Orizont B criptospodic (Bcp) sapric. În materialul turbos fibric peste 2/3 din volumul materialului organic este alcătuit din
resturi vegetale puţin transformate, încât se recunosc ţesuturile de plante. În materialul
Orizont B din soluri puternic acide care prezintă acumulare iluvială de material amorf
turbos sapric nu se mai recunosc ţesuturi de plante sau acestea ocupă cel mult 1/6 din
activ sescvioxidic (aluminic şi feric) şi humic dar nu are şi coloritul roşcat specific
volumul materialului. Materialul turbos hemic reprezintă situaţia intermediară între cel fibric
orizontului spodic, acesta fiind mascat de conţinutul ridicat de materie organică (în genere
şi cel sapric.
peste 10%).
Prezintă caracterele mai sus menţionate la orizontul spodic. Culoarea poate fi în
nuanţa 10 YR cu valori de 3 şi mai mici şi crome de 2 şi mai mici.
29 30
Orizontul turbos limnic (sau materialul organic limnic) reprezintă un orizont organic
(hidromorf) alcătuit din turbă sedimentară acumulată pe fundul lacurilor şi bălţilor. În Orizont hiposalic (sc)
general, este slab plastic, dar neadeziv. Este un orizont mineral care conţine săruri uşor solubile între 0,1 şi 1% dacă
predomină clorurile, între 0,15 şi 1,5% dacă predomină sulfaţii sau între 0,07 şi 0,7% dacă
3.2.2. Orizonturi diagnostice de asociere conţine şi sodă, în cazul solurilor cu textură mijlocie. Pentru altă textură sau soluri
organice, cifrele se modifică în proporţiile menţionate mai sus pentru orizontul salic.
o
Orizont A molic-greic (Ame) Exprimată în electroconductibilitate, orizontul hiposalic are valori între 4 dS/m la 25 C
Orizontul Ame prezintă acumulări reziduale de cuarţ sau alte minerale rezistente la şi valoarea minimă pentru orizontul salic.
alterare, dezbrăcate de pelicule coloidale, sub formă de pete suficient de frecvente ca să Grosimea minimă: 10 cm.
dea feţelor de elemente structurale în stare uscată culori cu valori de 3 şi mai mari şi crome Se notează cu „sc” scris după simbolul orizontului cu care se asociază.
sub 2. Acest orizont se găseşte între un orizont Am şi Bt. El se denumeşte şi orizont A
molic slab luvic (hipoluvic) şi lasă impresia unei "pudrări" cu cuarţ; reprezintă stadiul iniţial Orizont natric (na)
de formare a unui orizont E. 3
Este un orizont mineral de asociere care are o saturaţie în Na+ schimbabil de peste
Orizont B argic-natric (Btna) 15% din T (sau SAR peste 13), pe o grosime de minimum 10 cm. Se notează cu simbolul
Este un orizont B asemănător orizontului argic, dar care spre deosebire de acesta „na”.
prezintă următoarele caractere: Orizontul natric care reprezintă şi caractere de orizont B argic constituie orizontul
- saturaţie în Na+ mai mare de 15%, cel puţin pe 15 cm, într-unul din suborizonturile Btna, descris anterior, a cărui grosime minimă este de 15 cm.
situate în primii 20 cm ai orizontului; dacă orizontul C subiacent are o saturaţie în
Na+ de peste 15% (într-un suborizont până la 200 cm adâncime), atunci pentru ca Orizont hiponatric sau hiposodic (ac)
orizontul Bt să fie natric este suficient să aibă mai mult Mg++ + Na+ schimbabil, decât
Orizontul hiponatric (hiposodic), denumit şi alcalizat sau sodizat, este un orizont
Ca++ + H+ în primii 20 cm ai orizontului; 3
mineral de asociere cu o saturaţie în Na schimbabil de 5 - 15% (din T) şi o grosime
- grosimea minimă de 15 cm;
minimă de 10 cm. Se notează cu „ac” scris după simbolul orizontului cu care se asociază.
- structură columnară sau prismatică în unele părţi ale orizontului sau structură poliedrică
Valoarea SAR a acestui orizont este 4 - 13.
mare cu limbi din orizontul eluvial care pătrund mai mult de 2,5 cm, în care se
găsesc grăunţi de praf sau nisip dezgoliţi de coloizi.
Se notează cu simbolul Btna. Orizont andic (an)
Este un orizont de asociere (la orizontul A sau B) având proprietăţi andice pe cel
Orizont salic (sa) puţin 30 cm grosime (vezi proprietăţi andice).
Este un orizont îmbogăţit secundar în săruri mai uşor solubile decât gipsul, în apă
rece, având următoarele caractere: Orizont cu proprietăţi contractilo-gonflante (z)
2
- conţinut de săruri în extract apos 1:5, de cel puţin 1%, dacă tipul de salinizare este
Se referă la un orizont de sol care prezintă o comportare specifică, determinată de
cloruric şi de cel puţin 1,5% dacă este sulfatic sau de cel puţin 0,7% dacă solul
mari variaţii de volum la trecerea de la starea umedă la starea uscată şi invers. Se
conţine sodă. Cifrele de mai sus, valabile pentru solurile cu textură mijlocie se
caracterizează prin:
micşorează cu 20% pentru soluri cu textura grosieră şi se măresc cu 15% pentru
- conţinut de peste 45% argilă <0,002 mm (frecvent peste 50%), predominant contractilo-
solurile cu textură fină. Pentru solurile turboase valorile conţinutului în săruri variază
gonflantă;
de la 2%, respectiv 3% pentru solurile turboase saprice; 10%, respectiv 15% la
- în stare umedă materialul de sol este plastic, adeziv;
solurile turboase fibrice, în funcţie de capacitatea de apă la saturaţie. Dacă
- în stare uscată materialul de sol devine dur şi apar:
salinitatea este exprimată în electroconductibilitate (EC), parametrii sunt următorii:
0 0 - crăpături largi de peste 1 cm în perioadele uscate (dacă solurile nu sunt irigate), care se
peste 24 (30) dS/m la 25 C dacă solul are pH < 8,8 sau peste 12 (15) dS/m la 25 C
închid în perioada umedă;
dacă solul are pH > 8,9 (solul conţinând carbonaţi alcalini); - elemente structurale mari.
- grosime minimă 10 cm (pentru care conţinutul de săruri este cel indicat mai sus) sau de Aceste proprietăţi se notează cu litera „z” şi se pot asocia cu orizonturile principale A,
5 cm în cazul solurilor nisipoase. De regulă, produsul dintre grosime (cm) şi conţinut
B sau C (Az, Bz, Cz). Orizontul Az poate să conţină şi < 45% argilă, dar nu mai puţin de
de săruri (%) este mai mare de 50 (25 în cazul solurilor nisipoase).
33%.
Se notează cu „sa” adăugat la simbolul orizontului cu care se asociază.
Se propune (ca tentativă) să fie definit cantitativ prin indicele umflare (Rogobete,
2005) sau prin coeficientul de extensibilitate lineară, COLE (Soil Taxonomy, 1975, 1999),
ori prin coeficientul de expansibilitate volumică, COVE, recent propus (Mocanu şi Florea
2011, sub tipar)

2
Determinările trebuie făcute pe probe de sol recoltate toamna; este suficient ca în 6 ani din 10 să se
3
atingă valorile minime pentru a fi încadrate în orizontul respectiv Idem, 2
31 32
Orizont vertic (Bzy) Orizont scheletifer (q)
Reprezintă un orizont de subsuprafaţă cu proprietăţi contractilo-gonflante (Bz) având Reprezintă un orizont pedogenetic (A, E, B sau C) dezvoltat într-un material cu
> 45% argilă, predominant contractilo-gonflantă, la care se asociază: fragmente grosiere de rocă sau cu pietre, având peste 26% particule de peste 2 mm.
o o
- feţe de alunecare oblice (10 – 60 faţă de orizontală, lucioase şi uneori striate, care Grosimea minimă pentru a fi diagnostic este de 20 cm. Se notează adăugând q la simbolul
apar pe o grosime minimă de 25 cm şi se intersectează formând: orizontului pedogenetic. Un orizont scheletifer cu peste 51% schelet determină caracterul
- elemente structurale mari cu unghiuri şi muchii ascuţite într-unul din suborizonturi scheletic solului (subtip scheletic), iar cel cu 26 - 50% schelet imprimă caracterul
(structură sfenoidală). subscheletic.

Orizont petrocalxic (pc)


3.2.3. Orizonturi (strate) diagnostice speciale
Este un orizont calxic întărit sau cimentat continuu prin carbonat de calciu, uneori şi Orizont A limnic (Alm)
carbonat de magneziu; silicea poate fi prezentă în unele cazuri. Gradul de cimentare este Este un orizont mineral submers situat la suprafaţa depozitelor de pe fundul
puternic, astfel că fragmentele uscate lăsate în apă nu se desfac. rezervoarelor naturale de apă (bălţi, lacuri, lagune) puţin adânci, format prin acumularea
De asemenea, nu este străbătut de sondă sau cazma când este uscat. subacvatică de suspensii sau precipitate minerale şi organice, resturi de alge, plante şi
Apare masiv şi lamelar, foarte tare şi extrem de tare când este uscat, foarte ferm şi animale subacvatice, variat humificate sau turbificate.
extrem de ferm când este umed. Porii necapilari sunt astupaţi, astfel că orizontul Prezintă următoarele caractere:
petrocalxic este o barieră pentru rădăcini. Conductivitatea hidraulică este de la slabă la - conţinut de materie organică peste 1%;
foarte slabă. - stratificare evidentă şi lipsa structurii;
Grosimea orizontului este de peste 10 cm. - consistenţă foarte moale, frecvent cu aspect de nămol sau gel;
Dacă un orizont laminar (cimentat cu CaCO3) este situat pe rocă compactă sau pat - culori cenuşii, cenuşii-oliv, cenuşiu verzui sau negre, care se schimbă în brun sau oliv
de pietriş, el este considerat orizont petrocalxic dacă are o grosime de peste 2,5 cm iar prin expunere la aer.
conţinutul de carbonaţi este peste jumătate din greutatea materialului. Se aplică în cazul unor studii speciale în regiuni mlăştinoase.

Fragipan (Orizont fragic) (x) Orizont A hortic (Aho)


Este un orizont de subsuprafaţă, lutos (uneori chiar nisipolutos sau nisipos fin) care Este o varietate de orizont antropedogenetic de suprafaţă, format prin fertilizare
are conţinut foarte scăzut de materie organică, cu densitate aparentă mare comparativ cu intensă, lucrare profundă şi/sau adaos timp îndelungat de deşeuri animale şi de materiale
orizonturile supraiacente şi este aparent cimentat dacă este uscat, având o consistenţă organice în amestec cu material pământos. Poate conţine incluziuni de cărămizi, fragmente
tare sau foarte tare. Când este umed devine slab sau moderat casant datorită tendinţei de de ceramică etc.
rupere bruscă la presiune, în loc să apară o slabă deformaţie. Un fragment uscat se Prezintă culoare închisă cu crome şi valori sub 3,5 (la umed), grad de saturaţie în
dezmembrează când este lăsat în apă. În mod obişnuit, coloritul este pătat baze peste 53%, şi conţinut apreciabil de humus, activitate biologică intensă. Faţă de
(stagnogleizare). Este slab sau foarte slab permeabil la apă şi are planuri verticale albite, orizontul Am se deosebeşte prin conţinutul de P extractabil (în 0,5 M NaHCO3, metoda
care reprezintă feţe de poliedri sau de prisme mari sau foarte mari. Olsen), care este mai mare de 2500 ppm (modificat în 1500 ppm în 2006) exprimat ca
Este situat, dar nu în mod necesar, direct sub un orizont eluvial, cambic, argic sau P2O5, în primii 25 cm.
spodic, cu excepţia cazurilor când solul este trunchiat.
Poate să se suprapună parţial sau complet cu un orizont argic sau cambic.
Prezintă structură poliedrică angulară sau prismatică; partea interioară a pedurilor Orizont Am forestalic (Amf)
poate să aibă porozitate totală mare, dar datorită unei împachetări dense; nu există
Este o varietate de orizont bioacumulativ care îndeplineşte condiţiile de orizont molic
continuitate între porii intrapedali şi fisuri.
şi prezintă în plus următoarele caractere determinate de formarea lui sub păduri xerofile:
Este lipsit de o activitate faunistică intensă, cu excepţia unor spaţii interpedale. Ca
- structură poliedrică mijlocie şi mare în partea mijlocie şi/sau inferioară a orizontului,
rezultat, mai mult de 90% din volumul solului nu poate să fie explorat de sistemul radicular
asociată adesea cu “pudrare cu cuarţ”, precum şi cu:
şi este izolat de apa de percolare.
- un minim în variaţia valorilor pentru pH, baze (SB) şi saturaţie în baze (V%).
Grosimea minimă este de 25 cm.
De regulă, orizontul Am forestalic are deasupra un orizont organic (O), slab
Identificarea fragipanului se face numai în teren.
dezvoltat.
Orizont gleic (G) şi orizont gleizat (g) (vezi proprietăţile gleice)
Orizont sulfuratic (în engleză: "sulfidic material" în Soil Taxonomy; "sulphidic
Orizont stagnogleic (W) şi orizont stagnogleizat (w) (vezi proprietăţile stagnice) material" în WRB-SR) (sf)
Strat de sol (mineral sau organic) situat în mediu permanent saturat cu apă al cărui
material conţine 0,75% sau mai mult sulf (raportat la materialul în stare uscată),
predominant sub formă de sulfuri (mai ales pirită) şi care are un conţinut de CaCO3
echivalent, mai mic decât triplul celui de sulf (CaCO3 / S < 3);
33 34
- pH-ul solului este mai mare decât 4,0; Valoarea 19 a rH aproximează limita de rH a mediului sub care începe reducerea
- grosimea minimă este 15 cm; compuşilor fierului. Oxigenul şi nitraţii sunt virtual absenţi, iar manganul se află numai
La tratare cu acid clorhidric sau cu perhidrol degajă un miros de ouă stricate. în forme reduse la valori rH ≤ 19.
2+
Materialele cu caracter sulfuratic ("sulfidic" în engleză) se acumulează în solurile b - prezenţa Fe liber, evidenţiată de apariţia pe suprafaţa de ruptură, proaspătă, a unei
care sunt permanent saturate, în general, cu ape salmastre, dar pot apare şi în mlaştinile probe umede de sol, în câmp, a unui colorit albastru intens, după stropirea ei cu o
cu ape dulci, dacă conţin compuşi cu sulf. Dacă solul este drenat, sulfurile se oxidează şi soluţie de fericianură de potasiu [(K3Fe(CN)6], sau a unei culori roşu intens după
se formează acid sulfuric. stropirea cu o soluţie neutră 0,2% αα dipyridyl, în soluţie 1N acetat de amoniu sau în
soluţie 10% acid acetic (cea în soluţie de acid acetic este nerecomandată de Keys to
Soil Taxonomy, 2006).
Orizont sulfuric (în engleză: "sulfuric horizon" în Soil Taxonomy; "thionic horizon" în
WRB-SR) (su)
6
Este un orizont de subsuprafaţă extrem de acid, datorită acidului sulfuric cu pH în Proprietăţi gleice şi orizont gleic (G)
7
apă sub 4,0. În solurile minerale apar, în general, pete gălbui cu nuanţe de 2,5 Y şi crome Culorile de gleizare (sau orizontul de glei) apar ca urmare a gradientului redox dintre
de 6 sau mai mari, datorită jarositului sau schwertmannitului. În solurile organice nu apar apa freatică şi franja capilară, care determină o distribuţie neuniformă a (hidr)oxizilor de Fe
pete gălbui; pentru identificare sunt suficiente valori pH < 4,0. Este situat deasupra unui şi Mn. În partea inferioară a profilului sau în interiorul agregatelor, aceşti oxizi sunt fie
2+ 2+
orizont sulfuratic. transformaţi în compuşi de Fe şi Mn mai mult sau mai puţin solubili (Fe , Mn ), fie sunt
Grosimea minimă este de cel puţin 15 cm. translocaţi, ambele procese conducând la absenţa culorilor mai roşii de 2,5Y. Compuşii de
3+ 4+
Acest orizont rezultă în urma drenajului artificial şi oxidării sulfurilor (predominant fier şi mangan translocaţi pot fi concentraţi în forme oxidate (Fe , Mn ) pe suprafeţele
pirită), acumulate în solurile mlăştinoase lipsite sau sărace în CaCO3, (motiv pentru care nu agregatelor, în biopori, sau chiar în matricea solului.
are loc neutralizarea completă a H2SO4 format în procesul de oxidare). Pe lângă condiţiile de la punctele a şi b, prezenţa proprietăţilor gleice necesită ca
nivelul apei freatice dintr-un orificiu de sondă adânc necăptuşit să se stabilizeze la o astfel
de adâncime încât franja capilară să atingă suprafaţa solului; apa din orificiul de sondă
Orizonturi antropedogenetice este stagnantă şi rămâne colorată dacă i se adaugă substanţă colorantă.
Reprezintă orizonturi minerale pedogenetice de suprafaţă foarte puternic Proprietăţile gleice se subîmpart în două categorii principale: proprietăţi reductomorfe
transformate prin fertilizare îndelungată şi lucrare adâncă sau orizonturi minerale de şi proprietăţi redoximorfe.
suprafaţă rezultate prin înălţarea (acreţia) suprafeţei prin adaos de material, ca urmare a
unei lungi perioade de cultivare a solului şi/sau irigare, fapt care a condus la formarea unui Proprietăţi reductomorfe (Gr) - (glei de reducere).
orizont de suprafaţă cu caractere mult modificate faţă de cele iniţiale. Se aplică la materialele de sol care sunt permanent umede şi care au culori de
Au fost deosebite 2 orizonturi antropedogenetice: orizontul hortic (Aho) (vezi orizont reducere (alb până la negru: N1 - N8; albăstrui la verzui: 2,5 Y, 5 Y, GY, BG, G sau B) în
A hortic) şi orizontul antracvic (aq) sau cu proprietăţi antracvice (Apaq, Bvaq) (vezi mai mult de 95% din matricea solului; dacă apar pete de oxidare, acestea se găsesc pe
proprietăţi antracvice). suprafeţele agregatelor sau pe canalele săpate de animale şi rădăcini. În materialele
2+ 3+
lutoase şi argiloase domină culorile albăstrui - verzui datorită compuşilor de Fe , Fe
3.3. Proprietăţi diagnostice, caractere diagnostice şi alte elemente ("rugina verde"). În materialele bogate în sulfuri, datorită sulfurilor de fier, predomină
diagnostice culorile negre, iar în cazul celor calcaroase sunt dominante culorile albicioase datorate
calcitului şi/sau sideritului.
Nisipurile prezintă în mod obişnuit culori cenuşii până la alb sau cenuşii verzui şi sunt
3.3.1. Proprietăţi diagnostice adesea sărăcite în fier şi mangan.
Partea superioară a orizontului reductomorf prezintă până la 5% culori ruginii, în
special în jurul canalelor animalelor săpătoare sau rădăcinilor de plante.
Proprietăţi acvice (gleice, stagnice şi antracvice) Proprietăţile reductomorfe se notează cu simbolul Gr care se adaugă simbolului
Aceşti termeni se referă la materialele de sol care, în cei mai mulţi ani sunt saturate orizontului în care culorile de reducere menţionate depăşesc 50% din masa solului. (de
4
cu apă într-o anumită perioadă din an sau tot timpul anului şi care prezintă manifestări ale exemplu: BGr, CGr).
proceselor de reducere şi de segregare a fierului şi un colorit specific (pestriţ, marmorat).
Prezenţa reducerii este pusă în evidenţă de următoarele caracteristici: 6
Proprietăţile gleice se corelează cu condiţia acvică de endosaturaţie (Keys to Soil Taxonomy, 1994,
5
Eh (mV ) 2006) definită ca "saturaţia solului cu apă în toate stratele (orizonturile) începând de la limita superioară
a - o valoare rH = + 2pH ≤ 19 de saturaţie până la o adâncime de 200 cm sau mai mult de la suprafaţa solului mineral" (corespunde
29 de fapt excesului de apă provenit din stratul freatic).
7
Este necesar de făcut distincţie între gleizarea (reducerea) pedogenetică şi cea geologică. Gleizarea
pedogenetică este un proces biochimic care pe lângă saturaţia cu apă este condiţionată de prezenţa
materiei organice, temperaturi mai mari de 00 biologic (50C) şi condiţii de reacţie favorabile dezvoltării
microorganismelor reducătoare. De aceea, gleizarea pedogenetică propriu-zisă este în general cea din
4
Saturaţia de apă este caracterizată printr-o presiune zero sau pozitivă a apei din sol şi poate fi în sau de la baza orizontului bioacumulativ. Gleizarea din stratele profunde ale solului şi din subsol este
general determinată prin observarea apei libere într-un orificiu de sondă, necăptuşit. probabil relictă şi determinată de procese mai curând geologice decât pedologice şi care, pe lângă
5
rH logaritmul cu semn schimbat al presiunii hidrogenului gazos dintr-un mediu (rH= - log H2). reducerea compuşilor fierului şi manganului, este asociată frecvent şi cu reducerea sulfaţilor.
35 36
Proprietăţi antracvice (aq) şi orizont antracvic (antropedogenetic)
Proprietăţi redoximorfe (Gox) - (glei de oxido - reducere). Aceste proprietăţi apar în solurile folosite ca orezării sau intens irigate, spre exemplu
Se aplică materialelor de sol în care condiţiile de reducere alternează cu cele de cele din sere. Pe lângă saturaţia cu apă, permanent sau în cea mai mare parte a anului,
oxidare, aşa cum este cazul zonei franjei capilare şi orizonturilor de suprafaţă ale solurilor solurile cu proprietăţi antracvice prezintă, în plus, următoarele condiţii:
cu niveluri fluctuante ale apei freatice. Proprietăţile redoximorfe sunt puse în evidenţă prin a. un strat arat de suprafaţă, urmat, imediat, de un strat slab permeabil care este
prezenţa petelor brun roşcate (ferihidrit), brun gălbui intens (goethit). În solurile sulfato - saturat cu apă peste 3 luni în cei mai mulţi ani, având o matrice cu crome de 2 sau
acide pot apare, de asemenea, şi pete galben intens (jarosit). În materialele lutoase şi mai mici;
argiloase (hidr)oxizii de fier sunt concentraţi pe suprafaţa agregatelor şi pe pereţii porilor b. un suborizont de subsuprafaţă cu una sau mai multe din următoarele însuşiri:
mai mari, cum ar fi vechi canale de rădăcini care pot fi complet umplute cu astfel de oxizi, - pete de sărăcire în fier având culori cu valori 4 şi croma 2 în macropori, sau
în timp ce interiorul agregatelor poate prezenta încă culori de reducere. - concentrări (pete, concreţiuni) de oxizi de fier, sau
Proprietăţile redoximorfe se notează cu simbolul Gox reflectând alternanţa condiţiilor - un conţinut de fier (extras în citrat - ditionit) de două ori mai mare decât în
de oxidare şi reducere, care se adaugă simbolului orizontului în care culorile de reducere stratul arat.
apar în proporţie de 16 - 50% din masa solului (de exemplu: BGox, CGox). În cazul în care Proprietăţile antracvice se notează cu simbolul aq adăugat orizontului în care apar:
culorile de reducere apar în proporţie de 6 - 15 % din masa solului se notează cu g (Bvg, Btg etc.). Apaq, Andaq, Bvaq, desemnând orizonturi antracvice de asociere.
8
Proprietăţi stagnice şi orizont stagnogleic (W).
Proprietăţile stagnice (sau orizontul de stagnoglei sau pseudoglei) sunt legate de Proprietăţi andice şi orizont andic (an)
saturaţia determinată de apa stagnantă temporar la suprafaţă sau în partea superioară a Proprietăţile andice ale unui sol sunt determinate în principal de prezenţa în sol a
profilului de sol dacă nu este drenat, deasupra unui strat impermeabil sau slab permeabil. unor cantităţi apreciabile de allofane, imogolit, ferihidrit sau complecşi alumino - humici.
Orizontul cu proprietăţi stagnice prezintă periodic condiţii de reducere şi un colorit specific Aceşti compuşi rezultă, de regulă, din alterarea moderată a depozitelor piroclastice amorfe,
9
stagnogleizării . Ele sunt reflectate de următoarele caracteristici: dar pot să fie întâlnite şi în asociaţie cu materiale nevulcanice (loess, argilite, produse de
- rH conform definiţiei de la punctul a şi b pentru o parte din an; alterare ferallitică). În compoziţia mineralogică domină mineralele "short range - order" care
- dacă sunt prezente pete, croma dominantă la umed este ≤ 2 în interiorul agregatelor sau iau naştere prin alterarea produselor piroclastice primare ale erupţiilor vulcanice sau ale
crome dominante ≤ 2 în matricea solului şi pete cu crome mai mari sau concreţiuni produselor secundare în care apar materiale vulcanogene (cu sticlă vulcanică).
ferimanganice, ori ambele, prezente în materialul de sol; Materialele cu proprietăţi andice pot apare de la suprafaţă sau subsuprafaţă şi de
- dacă nu este prezentă marmorarea, croma dominantă la umed este ≤ 1 pe suprafaţa regulă, conţin cantităţi mari de materie organică, ce nu trebuie să depăşească 25% carbon
agregatelor sau în matricea solului; organic. De asemenea, aceste materiale trebuie să îndeplinească şi una din următoarele
- croma dominantă (la umed) creşte cu adâncimea (sub orizontul de stagnoglei). condiţii (după Keys to Soil Taxonomy, 2006):
În mod frecvent se constată o precipitare a sescvioxizilor sub formă de pelicule şi 1. a. Procentul de aluminiu + 1/2 din procentul de fier extractabil în soluţie de oxalat acid să
concreţiuni (bobovine sau „alice de pământ”). însumeze peste 2% în pământul fin (sub 2 mm).
3
Proprietăţile stagnice se notează cu simbolul w (proprietăţi stagnice moderate sau b. Densitatea aparentă a pământului fin să fie sub 0,9 g/cm , măsurată la umiditatea
hipostagnice) dacă culorile de reducere, prezente atât pe feţele, cât şi în interiorul corespunzătoare capacităţii de câmp (0,33 atmosfere).
elementelor structurale, ocupă între 16 şi 50% din suprafaţa rezultată prin secţionarea c. Retenţia de fosfat să depăşească 85 %.
elementelor structurale (sau a materialului de sol dacă nu există structură) şi cu W 2. În pământul fin (< 2mm) retenţia de fosfat de cel puţin 25%, cel puţin 30% fracţie
(stagnice propriu - zise sau intense) când culorile de reducere ocupă peste 50% din nisipoasă (0,02 - 2mm) şi următoarele cerinţe:
suprafaţa obţinută prin secţionarea elementelor structurale sau a materialului de sol a. Conţinutul de aluminiu + 1/2 fier extractabil în oxalat acid să însumeze peste 2% şi de
nestructurat. Culorile de reducere sunt asociate nuanţelor de 10 YR şi mai roşii, cu crome asemenea, conţinut de peste 5% sticlă vulcanică în fracţia 0,02 - 2,0 mm;
mai mari de 2; o parte din suprafaţa secţionată poate prezenta culoarea matricei b. Conţinutul de aluminiu + 1/2 fier extractabil în oxalat acid să însumeze peste 0,4% şi
(materialului parental neafectat de reducere sau de oxidare). Simbolurile privind conţinut de peste 30% sticlă vulcanică în fracţia 0,02 - 2,0 mm;
proprietăţile stagnice se adaugă ca sufixe simbolului orizonturilor majore pe care acestea c. Dacă conţinutul de Al + 1/2 Fe extractabil în oxalat acid este între 0,4 şi 2% în
se grefează (de exemplu: Aw, Ew, Btw, BtW etc.), desemnând orizonturi stagnogleizate (w) pământul fin, conţinutul de sticlă vulcanică în fracţia 0,02 - 2,0 mm trebuie să fie
sau stagnogleice (W) de asociere. peste o valoare cuprinsă între 30 şi 5%, invers proporţională cu creşterea Al + 1/2 Fe
extractabil în oxalat acid, între 0,4 şi 2%:
[(% Al + ½ Fe) ° 15,625 + % sticlă vulcanică ≥ 36,25].
8 Grosimea minimă pentru a fi orizont andic diagnostic este de 30 cm (după FAO).
Proprietăţile stagnice se corelează cu condiţia acvică de "episaturaţie" definită (Keys to Soil
În teren ca şi în laborator este foarte util testul reacţiei solului în soluţie de NaF: pH-ul
Taxonomy, 1994, 2006) ca "saturaţia solului în apă" în unul sau mai multe strate în primii 200 cm de
la suprafaţa solului mineral şi care are, de asemenea, unul sau mai multe strate nesaturate, cu o unei suspensii de 1 g sol în 50 ml NaF, soluţie N, prezintă valori pH de peste 9,5 - 10 (după
limită superioară deasupra adâncimii de 200 cm, sub stratul saturat. Zona de saturaţie este de 2 minute). Testul, care indică prezenţa materialelor allofanice şi/sau a compuşilor alumino -
exemplu: o apă freatică (temporară) suspendată pe un strat relativ impermeabil. O varietate a organici, este orientativ deoarece reacţionează la fel şi în orizonturile spodice, iar pe de
episaturaţiei este episaturaţia antropică întâlnită spre exemplu în orezării. altă parte nu reacţionează corespunzător orizonturile andice bogate în materie organică
9
Coloritul specific stagnogleizării prezintă o marmorare (pătare) astfel încât suprafaţa agregatelor acidă.
structurale (sau părţi ale matricei solului) sunt mai deschise şi mai pale, iar interiorul agregatelor
structurale (sau părţi ale matricei solului) sunt mai roşii şi mai "aprinse" decât părţile nehidromorfe ale
orizontului sau decât masa de sol amestecată.
37 38
Proprietăţi districe Caracter scheletic (qq)
Se referă la un orizont sau material mineral de sol fără carbonaţi caracterizat Se referă la soluri care prezintă orizonturi care conţin peste 51% fragmente grosiere
printr-un grad de saturaţie în baze sub 53% sau între 53 şi 60% dacă este asociat cu Al de rocă (colţuroase sau rotunjite) având o grosime de 15 cm în cazul Litosolurilor, de cel
extractabil în cantităţi de peste 2 me la 100 g sol. De regulă, raportul dintre cationii (de puţin 25 cm în solurile cu grosime de până la 50 cm, de cel puţin 50 cm în cele cu grosimi
schimb) H + Al şi Ca este supraunitar. de până la 100 cm sau de 75 cm dacă solul este mai profund (150 cm).

Proprietăţi eutrice Caracter subscheletic (sq)


Se referă la un orizont sau material mineral de sol fără carbonaţi caracterizat Se referă la soluri care prezintă orizonturi care conţin între 26 - 50% fragmente
printr-un grad de saturaţie în baze peste 53%, cu excepţia celor care au grad de saturaţie grosiere de rocă (colţuroase sau rotunjite), având o grosime de cel puţin 25 cm în primii 50
între 53 şi 60 % dacă este asociat cu Al extractabil în cantităţi de peste 2 me la 100 g sol. cm ai solului (15 cm în cazul litosolului), de cel puţin 50 cm în primii 100 cm ai solului sau
De regulă, raportul dintre cationii (de schimb) H + Al şi Ca este subunitar. de 75 cm dacă solul este mai profund.

Proprietăţi gelistagnice (gs) Schimbare texturală bruscă (pl)


Se referă la materiale ale căror proprietăţi stagnice sunt determinate de saturaţia cu Acest caracter reprezintă schimbarea intensă de textură înregistrată între un orizont
apă stagnantă temporar în partea superioară a solului, deasupra unui strat îngheţat (şi deci eluvial şi orizontul subiacent B, caracterizată prin dublarea cantităţii de argilă în orizontul B
impermeabil) în primăvară. Fenomenul se întâlneşte în solurile din regiunea montană înaltă dacă orizontul E are sub 20% argilă, trecerea făcându-se pe o distanţă de cel mult 7,5 cm;
(proprietăţi altogelistagnice). dacă orizontul E conţine peste 20% argilă, trebuie să se înregistreze pe cel mult 7,5 cm o
creştere absolută de cel puţin 20% argilă în orizontul B (de exemplu: dacă E are 25%
argilă, B trebuie să aibă cel puţin 45%), iar într-unul din suborizonturile orizontului B
Proprietăţi salsodice conţinutul de argilă trebuie să aibă dublul conţinutului de argilă din E.
Prezenţa oricărui orizont salinizat (salic, sa şi hiposalic, sc) şi sodicizat (natric, na şi Se exclud cazurile în care textura orizontului B este nisipo - lutoasă.
hiponatric, ac) în solonceacuri, soloneţuri sau în alte soluri poate fi redată prin termenul de Dacă schimbările de textură de mai sus se fac pe o distanţă de 7,5 - 15 cm solul
proprietăţi salsodice (în sens larg). prezintă schimbare texturală semibruscă (subtipuri planice).
În denumirea subtipurilor de sol, termenii de salinic, sodic şi salsodic se referă la
rezultatul proceselor de acumulare de săruri sau de natriu schimbabil, în soluri variate, Caracter vermic (vm)
altele decât Solonceacul şi Soloneţul (neincluzând salsodisolurile). Termenul tradiţional de Acest caracter este specific solurilor cu intensă activitate a faunei. Sunt considerate
sărătură şi sărăturare include toate solurile afectate de săruri şi respectiv procesele de vermice solurile care prezintă în proporţie de peste 50% din volumul orizontului A şi de
acumulare de săruri solubile sau de Na schimbabil în soluri (deci atât salsodisolurile cât şi peste 25% din volumul orizontului următor, canale de râme, coprolite sau galerii de
diferite subtipuri salsodice); corespunde termenului internaţional de „salt affected soils” animale umplute cu materiale aduse din orizonturile supra sau subiacente.
(soluri afectate de săruri).
Notă: Aceste proprietăţi diagnostice se întregesc atunci când este cazul cu 3.3.3. Alte elemente diagnostice
caracteristici morfologice secundare (vezi 2.4 şi 3.5).
Adâncimea de situare a unui orizont sau a unui caracter diagnostic
3.3.2. Caractere diagnostice Pentru precizarea adâncimii de apariţie a unei proprietăţi sau caracter diagnostic se
pot folosi următoarele prefixe: proxi - pentru intervalul 0 - 25 cm, epi - pentru 25 - 50 cm,
endo - pentru 50 - 100 cm şi bati - pentru intervalul 100 - 200 cm. De exemplu: proxisalic,
Trecere glosică (albeglosică) sau orizont E + B (gl) endoscheletic, epinatric, batilitic etc.
Acest caracter este specific unui suborizont mineral de tranziţie situat între
orizonturile E şi Bt, fiind denumit şi trecere albeglosică sau albeluvică (WRB-SR; 2006),
având următoarele caractere: Contact litic sau rocă compactă continuă (li)
- pătrunderi de orizont Ea în orizontul Bt sub formă de limbi care trebuie să aibă lungimea Limita dintre sol şi roca subiacentă compactă (R) este considerată contact litic; fisuri
mai mare ca lăţimea; în rocă sunt puţine şi la distanţă orizontală de peste 10 cm. Roca compactă subiacentă
- limbile trebuie să aibă cel puţin 5 mm lăţime în cazul în care textura orizontului Bt este trebuie să fie suficient de compactă (dură) la umed, încât să nu se poată săpa cu
fină, cel puţin 10 mm când textura aceluiaşi orizont este mijlociu-fină şi cel puţin cazmaua; poate fi spartă cu târnăcopul sau cu alt instrument dur. Dacă se pot rupe bucăţi
15 mm când textura este mijlocie sau grosieră; de mărimea pietrelor, acestea nu trebuie să se disperseze la agitare timp de 15 ore în apă
- limbile de orizont Ea trebuie să reprezinte cel puţin 10% din volum, în primii 10 cm ai sau în soluţie de hexametafosfat de sodiu. Nu este considerat contact litic trecerea la un
orizontului argic. orizont petrocalcic (petrocalxic).

39 40
• urbice - materiale pământoase conţinând resturi de materiale de construcţii şi ale
Culori diagnostice altor activităţi umane (cioburi, cărămizi, moloz etc.) în proporţie de peste 35% din volum,
Culoarea materialului de sol este folosită ca un caracter definitor al unor orizonturi precum şi umpluturi sau depuneri conţinând predominant deşeuri minerale;
diagnostice, ca şi pentru separarea unor unităţi taxonomice la nivel de tip şi subtip. • mixice - material mineral de sol amestecat cu roca subiacentă şi eventual cu moloz şi
Nuanţele, valorile şi cromele (exprimate în sistemul Munsell) ale orizontului A şi B sunt deşeuri în care se observă fragmente de orizonturi diagnostice diseminate la întâmplare
folosite în diagnoza solurilor, astfel: (nearanjate într-o anumită ordine);
- culori în nuanţe de 5 YR şi mai roşii se folosesc ca elemente de diagnoză pentru • reductice - deşeuri care produc emisii de gaze (metan, CO2 etc.), ceea ce presupune
separarea subtipurilor rodice; existenţa condiţiilor anaerobe în material.
- culorile în nuanţe de 7,5 YR şi crome ≥ 3,5 (la materialul în stare umedă) pentru
orizontul B individualizează subtipul roşcat al unor luvisoluri; Material bauxitic (MB)
- cromele ≤ 2 (la materialul în stare umedă) orizontului A molic separă Cernoziomurile de
Kastanoziomuri, sau Vertosolurile de Pelosoluri; Acest material reprezintă produsul rezultat din transformarea la suprafaţa scoarţei a
- cromele ≤ 3,5 (la materialul în stare umedă) ale părţii superioare a orizonturilor AC, AG, bauxitelor; se deosebeşte net de alte materiale parentale printr-o puternică alterare şi prin
AB, sau B caracterizează tipurile din clasa cernisolurilor, umbrisolurilor şi unele predominarea în compoziţie a sescvioxizilor şi mineralelor argiloase sărace în baze
hidrisoluri. (caolinit, clorit). Fracţia argiloasă are raportul SiO2/Al2O3 în jur de 2, iar capacitatea de
schimb cationic a argilei este în jur de 20 me la 100g.

Materie organică segregabilă (os) Material erubazic (ME)


Este forma humificată a materiei organice care se desface uşor prin frecare şi este Reprezintă materiale parentale rezultate prin dezagregarea şi alterarea unor roci
astfel segregabilă de partea minerală. ultrabazice necarbonatice, care sunt, de regulă, relativ argiloase şi bogate în baze. Astfel
de roci ultrabazice sunt serpentinitele, piroxenitele, unele gabrouri etc. Produsul rezultat
este în unele cazuri mult mai bogat în magneziu în comparaţie cu calciul.
Pudră friabilă de carbonat de calciu sau carbonaţi secundari (km)
Se referă la praf sau neoformaţii de carbonat de calciu depuse din soluţia care Material fluvic (aluvic) recent (MF)
circulă în sol, suficient de moi (calcar sub formă de pulbere friabilă - „soft powdery lime”), Reprezintă sedimente aluviale (inclusiv proluviale, coluviale etc.), marine şi lacustre,
încât pot fi uşor tăiate cu unghia, în proporţie de cel puţin 3 - 5% din volum. care primesc materiale noi, la intervale mai mult sau mai puţin regulate, sau care au primit
Pseudomicelii care apar şi dispar cu schimbarea condiţiilor de umiditate nu sunt în trecutul recent asemenea materiale. Acest caracter poate fi reflectat de existenţa până la
incluse în definiţia de carbonaţi secundari. 50 - 100 cm a unei stratificări a materialului (ori a unei slabe sortări), a unui conţinut în
materie organică ce variază neregulat cu adâncimea, sau care are valori de peste 0,35%
(cu excepţia stratelor nisipoase).
Saturaţia în baze (V%)
Gradul de saturaţie în baze este folosit ca un element de diagnoză pentru Material marnic (MM)
cambisoluri, cernisoluri, umbrisoluri precum şi pentru definirea subtipurilor (sau varietăţilor) Reprezintă materiale parentale provenite din produsele de transformare a marnelor
eutrice şi districe, pe baza valorilor V mai mari sau mai mici de 53%. La multe tipuri de sol compacte, marnelor argiloase sau argilelor marnoase. Conţin, de regulă, peste 45% argilă
mărimea valorii V intră implicit în definiţie. (Determinarea cationilor schimbabili cu acetat de şi peste 14% carbonaţi.
amoniu la pH 8,3).
Material scheletic calcarifer (MK)
Reprezintă roci calcaroase sau materiale parentale (grosiere) provenite din
3.4. Materiale parentale diagnostice dezagregarea unor roci calcaroase (calcare, gresii calcaroase, conglomerate calcaroase,
dolomite. Convenţional se includ în această categorie magnezitele, marnocalcarele şi
Material antropogen (MA) gipsul, inclusiv pietrişurile predominant calcaroase.
Materialul antropogen este constituit dintr-un material mineral sau organic Conţin frecvent peste 40% carbonat de calciu echivalent.
neconsolidat, rezultat prin diferite activităţi umane ca: deponii, halde de steril, depozite de
gunoaie sau deşeuri, materiale de dragaj etc. şi nu au suferit o solificare destul de lungă 3.5. Caracteristici morfologice secundare (notaţii)
încât să apară o trăsătură semnificativă de pedogeneză.
Materialele antropogene pot fi (în cea mai mare parte după FAO, respectiv WRB- Pentru consemnarea prescurtată a orizonturilor şi suborizonturilor principale de sol şi
SR): a caracteristicilor morfologice secundare se folosesc notaţii literale sub formă de sufixe ale
• garbice - materiale (deşeuri) predominant organice, umpluturi sau depuneri (grămezi) căror semnificaţii sunt redate în tabelul 3.1.
conţinând dominant deşeuri organice;
• spolice - materiale predominant minerale (pământoase) rezultate din activităţi
industriale (halde de steril, material de dragaj, material de la construcţia şoselelor etc.);

41 42
Tabel 3.1 k – conţinut de peste 1% carbonaţi fără a îndeplini condiţia de Cca. Se utilizează cu
Notaţii pentru caracteristici morfologice secundare simbolul C (Ck).
(sau pentru subdiviziuni ale orizonturilor principale) km – acumulări de pudră friabilă sau neoformaţiuni moi de CaCO3 (carbonaţi secundari),
a – prezenţa unor culori deschise în stare uscată cu valori > 6,5 şi crome < 3,0 (în proporţie fără a îndeplini condiţia de Cca. Se utilizează cu simbolul C (Ckm).
de > 50%), care de regulă în stare uscată sunt cu cel puţin 1 - 2 unităţi de valoare mai l – litieră, constând din material organic proaspăt, nedescompus sau foarte puţin
mari decât cele ale materialului în stare umedă. Se asociază numai cu simbolul E descompus. Se utilizează cu simbolul O (Ol).
1)
pentru desemnarea orizontului diagnostic principal E albic (Ea). la – orizont existent în solurile cu textură grosieră şi fără carbonaţi, sub forma unor benzi
ac – saturaţie în Na schimbabil între 5 - 15% din T pe o grosime minimă de 10 cm. Se (lamele) constituite din material mai fin decât materialul învecinat. Se utilizează cu
utilizează cu orice simbol al unui orizont principal, pentru notarea orizontului simbolurile Bt sau Bv (Btla, Bvla).
diagnostic asociat, hiponatric (hiposodic). li – limita dintre sol şi roca compactă continuă (contact litic); fisurile în rocă sunt puţine şi la
ai – strat de sol foarte acid şi cu conţinut de Al schimbabil mare (proprietăţi alice). Se poate o distanţă orizontală de peste 10 cm. Se utilizează cu simbolul R; dacă roca compactă
utiliza cu simbolurile A, E, B. este slab cimentată (gresii, şisturi etc.) contactul dintre sol şi rocă este paralitic (pa).
1)
an – proprietăţi andice pe cel puţin 30 cm grosime; se utilizează cu simbolurile A sau B lm - material mineral submers format în ape puţin adânci prin acumulare subacvatică de
pentru notarea orizontului diagnostic de asociere andic. suspensii sau precipitate minerale şi organice, resturi de alge, plante şi animale
aq – proprietăţi antracvice sau orizont antracvic. Se poate utiliza cu simbolurile A şi B – subacvatice. Se utilizează cu simbolul A şi particularizează orizontul diagnostic
desemnând orizonturi diagnostice speciale, de exemplu: Apaq, Andaq, Bvaq etc. special A limnic (Alm).
1)
ca – acumulare iluvială de carbonaţi; se utilizează cu simbolul C pentru desemnarea lv – prezenţa unor culori deschise cu valori < 6,5 în stare uscată, asociate cu crome > 3,
orizontului diagnostic principal C carbonato-acumulativ (calcic sau calxic) (Cca). la care se adaugă: structură poliedrică sau lamelară sau absenţa structurii şi textură
d – caracter aric (sau strat desfundat) – orizont sau strat mineral rezultat prin amestecul mai grosieră decât orizontul subiacent. Se utilizează cu simbolul E pentru definirea
mai multor orizonturi deranjate in situ, în urma activităţii de desfundare sau altă orizontului diagnostic principal E luvic (Elv).
acţiune mecanică. În cuprinsul orizontului desfundat orizonturile diagnostice m – orizont mineral de acumulare a materiei organice humificate, care îndeplineşte
pedogenetice nu pot fi identificate sau apar numai ca fragmente. Se află situate condiţiile de orizont diagnostic molic. Se utilizează cu simbolul A pentru precizarea
deasupra unor orizonturi (sau părţi de orizonturi) diagnostice (nederanjate) sau orizontului principal A molic (Am).
deasupra materialului parental. Se notează prin litera d adăugată după simbolurile me - orizont mineral care îndeplineşte condiţiile de orizont molic dar prezintă şi acumulări
orizonturilor amestecate puse în paranteză, de exemplu: (A + B)d, (A+C)d; dacă solul reziduale de cuarţ sau alte minerale rezistente la alterare dezbrăcate de pelicule
este arat se separă la suprafaţă “orizontul Ap”. coloidale; se utilizează cu simbolul A sau AB pentru designarea orizontului A molic-
e – acumulare reziduală de grăunţi de praf şi nisip fără peliculă coloidală (pudrare cu cuarţ greic (Ame, ABme).
sau caracter hipoluvic); se utilizează cu simbolul A, AB sau B. mf – orizont mineral care îndeplineşte condiţiile de orizont molic dar prezintă în plus
f – materie organică incomplet descompusă în care se mai recunosc cu ochiul liber sau cu structură poliedrică mijlocie - mare asociată adesea cu acumulare reziduală de
lupa (x10) resturi vegetale cu structură caracteristică. Se utilizează numai cu simbolul granule de praf şi nisip. Se utilizează cu simbolul A pentru desemnarea orizontului
O pentru designarea orizontului organic de fermentaţie (Of). diagnostic special Ame forestalic (Amf), care prezintă un minim în variaţia valorilor de
g – gleizare slabă: 6 –15% culori de reducere. Se asociază cu orice orizont (A,B,E,C) care pH, V şi SB.
2)
prezintă aceste culori. ml – indică prezenţa unui suborizont Bt mai închis la culoare, care contrastează cu
gl – trecere glosică (în limbi), denumită şi albeglosică sau albeluvică (echivalentă orizonturile adiacente. Se utilizează simbolul Btml şi arată existenţa caracterului
orizontului E+B). melanic (n.a. În WRB-SR termenul melanic are altă semnificaţie!).
gs – proprietăţi gelistagnice determinate de saturaţia temporară cu apă stagnantă în partea n – absenţa carbonaţilor în materialul parental. Se utilizează cu simbolul C pentru
superioară a solului, deasupra unui strat îngheţat, practic impermeabil în anotimpul de desemnarea orizontului principal C necarbonatic (Cn).
primăvară: Se utilizează cu simbolurile A, B sau C. na – orizont care deţine o saturaţie în Na schimbabil de peste 15% din T sau SAR > 13, pe
h – material organic într-un stadiu foarte avansat de descompunere, astfel încât resturile o grosime de minim 10 cm; se utilizează cu simbolurile A,B sau C. Când se foloseşte
vegetale cu structură caracteristică nu se mai deosebesc cu ochiul liber ci numai cu cu simbolul Bt formează orizontul de asociere B argic-natric (Btna).
3)
lupa. Se utilizează cu simbolul O pentru desemnarea orizontului O de humificare (Oh). nd – orizont major nediferenţiat (se adaugă orizonturilor majore care nu au alte
ho – orizont de suprafaţă antropedogenetic format prin fertilizare intensă, lucrare profundă caracteristici, dar care pentru scopuri practice necesită a fi subdivizate).
şi/sau adaos timp îndelungat de deşeuri animale şi de materiale organice în amestec nt – material organic sau turbă sedimentară; se utilizează cu simbolul T pentru
cu material pământos. Se utilizează asociat cu simbolul A pentru definirea orizontului desemnarea turbei ca sediment.
diagnostic special A hortic (Aho). o – orizont având culori prea deschise sau conţinut prea sărac în materie organică sau
hs – material spodic îmbogăţit în substanţe amorfe active iluviale, compuse din materie fiind prea subţire pentru a fi orizont molic sau umbric; devine masiv şi dur sau foarte
organică, oxizi de Al şi Fe. Se utilizează cu simbolul B pentru diagnosticarea dur în perioada uscată a anului. Se utilizează cu simbolul A pentru definirea
orizontului diagnostic spodic Bhs. orizontului diagnostic principal A ocric (Ao).
iz – orizont cu peste 15% din volum ocupat cu rizomi de plante acvatice (slab descompuşi
sau vii). Se utilizează de regulă cu simbolurile Gox sau Gr.
j – material sau orizont recent maturat cu portanţă normală, cu densitate aparentă extrem
de mică. Se utilizează cu simbolurile A sau C. 1)
Modificat faţă de SRTS (2003) spre a nu se confunda cu sufixul de la litiera (Ol)
2)
modificat faţă de SRTS (2003) spre a nu se confunda cu molic
3)
modificat faţă de SRTS (2003) spre a nu se confunda cu „n” de la orizont C
43 44
4)
os – forma humificată a materiei organice nelegată (uşor segregabilă) de partea minerală. u – prezenţa unor caracteristici de orizont umbric, care se diferenţiază de cel molic prin
Se poate utiliza cu simbolurile A şi B, de exemplu: Auos, Bvos. gradul de saturaţie în baze ≤ 53%. Se utilizează cu simbolul A pentru designarea
4)
ox – orizont cu procese de oxido-reducere sau proprietăţi redoximorfe; se utilizează cu orizontului principal A umbric (Au).
4)
simbolul G şi designează orizontul diagnostic de asociere Gox . v – alterare in situ (colorit uşor bruniu uneori castaniu roşcat) şi/sau structură poliedrică
p – strat arat; indiferent de orizontul genetic pe care este grefat este considerat orizont A sau columnoidă, evidenţă a migrării carbonaţilor; se utilizează numai cu simbolul B
(Ap). pentru orizontul B cambic (Bv).
pa – contact paralitic, vezi li. vm – orizont cu intensă activitate biologică; peste 50% din volumul orizontului A şi peste
pc – orizont calcic întărit sau cimentat puternic, continuu (petrocalxic). Se utilizează cu 25% din al celui următor este reprezentat de canale de râme, coprolite sau galerii de
simbolul C, pentru designarea orizontului diagnostic asociat Cpc. animale umplute cu material adus din orizonturile adiacente. Se poate utiliza cu
pl – schimbare texturală bruscă; se utilizează pentru designarea orizonturilor B care simbolul A, B sau chiar C pentru designarea caracterului vermic.
prezintă în partea superioară o astfel de schimbare (vezi schimbare texturală bruscă). w – orizont care prezintă culori de reducere între 16 şi 50% din suprafaţa rezultată prin
5)
pp – orizont de acumulare iluvială a materialului amorf activ, predominant aluminic, mai secţionare, determinate de apa stagnată. Se utilizează cu simbolurile A, E şi B pentru
puţin material amorf activ feric; nu are colorit roşcat specific acumulării de sescvioxizi marcarea proprietăţilor stagnice moderate (hipostagnice).
ferici. Se utilizează numai cu simbolul B pentru precizarea orizontului diagnostic x – orizont lutos sau nisipolutos cu densitate aparentă relativ mare, consistenţă dură,
principal B prespodic (Bpp), specific districambosolurilor prespodice. friabil, casant. Se utilizează cu orizontul B pentru evidenţierea caracterului de
q – material (orizont) cu fragmente grosiere de rocă sau pietre, având > 26% particule fragipan.
> 2 mm. Se utilizează cu orice orizont pentru menţionarea prezenţei scheletului; după y – orizont în care se remarcă prezenţa crăpăturilor în reţea de peste 1 cm lărgime, a
o
conţinutul de schelet, se pot separa subdiviziunile: sq cu 26 - 50% schelet şi qq, cu feţelor de alunecare oblice (10 – 60 faţă de orizontală), structură sfenoidală pe cel
51 - 90% schelet. puţin 25cm grosime şi peste 45% argilă (predominant contractilo-gonflantă). Se
r – proprietăţi reductomorfe (reducere puternică) determinate de apa freatică; se utilizează utilizează cu simbolul Bz pentru designarea orizontului asociat vertic (Bzy).
cu simbolul G pentru marcarea orizontului diagnostic de asociere Gr. z – orizont ce indică prezenţa proprietăţilor contractilo-gonflante, specific pentru vertisoluri
s – material (orizont) de acumulare iluvială, respectiv sărăcire în sescvioxizi. Se utilizează şi soluri vertice. Se utilizează cu simbolul A, B sau C pentru desemnarea acestor
cu simbolul B pentru desemnarea orizontului iluvial diagnostic principal Bs (B spodic), proprietăţi (Az, Bz, Cz).
respectiv cu simbolul E pentru cel eluvial diagnostic principal Es (E spodic).
sa – orizont de acumulare a sărurilor mai solubile în apă decât gipsul, în cantitate mai
mare de 1% (predominant cloruri) sau 1,5% (predominant sulfaţi), sau de cel puţin
0,7% dacă solul conţine sodă, pe grosimi > 5 cm în cazul orizonturilor nisipoase şi
> 10 cm în cel al solurilor cu alte texturi. Se utilizează cu orice orizont pentru notarea
orizontului diagnostic de asociere salic.
sc – orizont de acumulare de săruri mai solubile în apă decât gipsul, în cantitate de
0,1 -1% (predominant cloruri), 0,15 - 1,5% (predominant sulfaţi), sau între 0,07 - 0,7%
dacă conţine sodă pe grosimi ≥ 10 cm. Se utilizează cu simbolurile A, B, C pentru
designarea orizontului diagnostic de asociere hiposalic.
sf – material situat în mediu permanent saturat cu apă care conţine ≥ 0,75% sulf (raportat
la materialul în stare uscată) şi care are un conţinut de CaCO3 echivalent mai mic
decât triplul celui de sulf (CaCO3/S < 3); grosimea minimă 15 cm. Se utilizează cu
simbolul G sau T pentru precizarea orizontului diagnostic special sulfuratic.
su – material cu aciditate extremă (pHH2O < 3,5) datorită apariţiei acidului sulfuric; se
utilizează cu simbolul G sau T pentru marcarea orizontului diagnostic special
„sulfuric”.
t – orizont de acumulare a argilei silicatice; se utilizează cu simbolul B pentru definirea
orizontului diagnostic principal B argic (Bt), mai bogat în argilă decât orizontul
supraiacent.
tna – orizont de acumulare de argilă silicatică şi cu o saturaţie în Na > 15%; se utilizează
cu simbolul B pentru notarea orizontului diagnostic de asociere B argic-natric (Btna).
tp – strat îndesat (talpa plugului), format la partea inferioară a stratului arat. Se utilizează
cu simbolul A (Atp).
ţ – suborizont care se remarcă prin prezenţa unei mase mari de rădăcini ierboase
(înţelenit); se utilizează cu simbolul A (Aţ).

4)
modificat faţă de SRTS (2003) spre a nu se confunda cu „o” de la A ocric.
5)
nou introdus, pentru a nu se confunda cu orizontul criptospodic
45 46
SRTS include deci o serie de categorii de diferite ranguri în sistematizarea solurilor
4. STRUCTURA SISTEMULUI ROMÂN DE TAXONOMIE A (taxoni), ierarhizate, alcătuind un sistem taxonomic unitar. Structura lui este redată alăturat:
se disting seria de cei 3 taxoni corespunzători sistematizării la nivel superior şi seria de 4
SOLURILOR (SRTS) ŞI NOMENCLATURA taxoni corespunzători sistematizării la nivel inferior.

Structura sistemului de taxonomie a solurilor este redată şi în figura alăturată (Fig. 1),
în care se observă şi modul de notare a solului (formula de notare).
4.1. Structura sistemului
Clasa de sol reprezintă totalitatea (mulţimea) solurilor caracterizate printr-un anumit
Entitatea de bază în SRTS este tipul genetic de sol considerat ca unitate stadiu sau mod de diferenţiere a profilului de sol, dat de prezenţa unui anumit orizont
principală în taxonomia solurilor României. Tipurile genetice de sol sunt reunite într-un rang pedogenetic sau de o proprietate esenţială, considerate elemente diagnostice specifice
celor 12 clase de soluri (prezentate în tabel 5.1).
superior cu categorii (taxoni) majore de sol, mai cuprinzătoare, denumite clase de soluri
sau pot să fie divizate în subunităţi denumite subtipuri de sol. Ansamblul acestor 3 taxoni Tipul (genetic) de sol reprezintă o grupă (submulţime) de soluri asemănătoare,
(sau categorii de sistematizare) clasă, tip (genetic) şi subtip de sol reprezintă categoriile separate în cadrul unei clase de soluri, fiind caracterizat printr-un anumit mod specific de
manifestare a uneia sau mai multora dintre următoarele elemente diagnostice: orizontul
care constituie rangurile diferite ale clasificării solurilor României la nivelul superior, diagnostic specific clasei şi asocierea lui cu alte orizonturi, trecerea de la sau la orizontul
utilizată îndeosebi în studiile de sinteză sau în studii la scări mici şi mijlocii. diagnostic specific unei clase, proprietăţile acvice, salsodice, histice etc.
Subtipul de sol (la care s-au adăugat şi alte subdiviziuni principale din raţiuni de Toate aceste trăsături principale specifice tipului genetic de sol reflectă de fapt
acţiunea proceselor pedogenetice determinate de complexul condiţiilor generale climatice,
cartografia solurilor) se împarte în continuare în subunităţi din ce în ce mai detaliate, cu
biologice, litologice, hidrologice şi antropice în care s-a format, a evoluat şi se dezvoltă
sfere din ce în ce mai reduse şi însuşiri mai bine precizate, în funcţie de anumite încă solul.
caracteristici morfogenetice ale profilului de sol, de anumite proprietăţi ale solului sau ale Fiecare clasă de soluri prezintă între 1 şi 5 tipuri genetice de sol, în total 29, redate în
materialului parental, importante din punct de vedere practic, de proprietăţi ale solului cele ce urmează (tabelul 5.2, indicator 11).
determinate de cele ale substratului sau generate de pedogeneza anterioară ori de Subtipul de sol constituie subdiviziunea principală a tipului de sol şi reprezintă o
folosirea solului în procesul activităţii umane. Următorii taxoni sau categorii taxonomice subîmpărţire care grupează solurile caracterizate printr-un anumit grad de manifestare
folosite în acest scop sunt: varietatea de sol, specia texturală de sol, familia de sol şi (exprimare) a caracteristicilor specifice tipului, fie printr-o anumită succesiune de orizonturi,
unele marcând tranziţii spre alte tipuri de sol, iar altele având caracteristici de importanţă
varianta de sol. Ansamblul acestor taxoni, subdiviziuni ale subtipului de sol, este utilizat în practică deosebită.
clasificarea solurilor României la nivelul inferior, aplicată în studiile de sol şi hărţile de sol la Criteriile (definiţiile calificativelor) cu ajutorul cărora se separă subtipurile propriu-zise
scară mare şi mijlocie. şi alte subdiviziuni de sol sunt redate în tabelul 5.3; lista este deschisă, putând fi
completată cu noi situaţii. Printre subdiviziunile de sol separate se disting subtipuri de
Nivelul taxonomic Exemple de încadrare a dezvoltare genetică, subtipuri de tranziţie spre alte entităţi genetice sau subdiviziuni cu
Nivelul Seria ierarhică de categorii unui sol în sistem caractere particulare, precum şi subtipuri (subdiviziuni) mixte.
de Varietatea de sol este o subdiviziune în cadrul subtipului de sol determinată de
detaliere unele caractere genetice neluate în considerare la nivel superior sau de unele caractere
Clasă de soluri Luvisoluri (LUV) particulare ale solului (Xi), conform indicatorului nr. 13, de regulă definite calitativ, precum
şi de graduările cantitative ale unor atribute specifice subtipului (sau tipului) de sol. Aceste
Nivel Tip genetic de sol Preluvosol (EL) graduări cantitative sunt după cum urmează:
superior Subtip de sol (şi alte subdiviziuni Preluvosol roşcat-gleic (EL rs-gc) - gradul de gleizare (G): tabel nr. 6.3 pentru scări mijlocii sau indicatorul nr. 14 pentru
principale) scări mari;
- gradul de stagnogleizare (W) tabel nr. 6.4 pentru scări mijlocii sau indicatorul nr. 15
Varietate de sol Preluvosol roşcat-batigleic pentru scări mari;
) nisipolutos/lutos - gradul de salinizare (S): tabel nr. 6.5 pentru scări mijlocii sau indicatorul nr. 16
Nivel Specia (granulometrică) de sol *
pentru scări mari;
inferior Familia de sol pe loess grosier - gradul de sodicizare (alcalizare) (A): tabel nr. 6.6 pentru scări mijlocii sau indicatorul
Varianta de sol arabil, tasat, erodat slab, eolian nr. 17 pentru scări mari;
- clasa de adâncime a apariţiei carbonaţilor (k): indicator nr. 18;
*) Specia de sol va fi redată în denumirea solului indiferent de gradul de detaliere - clasa de grosime (profunzime) a solului până la roca consolidată - compactă (d):
taxonomică la care se redă solul (tip, subtip sau varietate), deci chiar dacă nu se indicator nr. 19 (a se vedea şi subdiviziunile litice).
precizează varietatea, subtipul sau ambele (în exemplul din tabel: Preluvosol roşcat gleic,
nisipolutos).
47 48
Specia de sol precizează caracteristicile granulometrice în cazul solurilor minerale
sau gradul de transformare a materiei organice în cazul celor organice (Histisolurilor) şi
variaţia acestora pe profil: aceste caracteristici ale solului sunt în mare parte moştenite de
la materialul parental, dar pot să fie în bună măsură modificate prin pedogeneză.
În cazul solurilor minerale, specia de sol este definită prin indicarea texturii solului şi
al conţinutului de schelet pentru două niveluri ale solului: orizontul A în primii 20 cm sau în
stratul arat şi orizontul AC sau prima parte a orizontului B, de regulă în primii 50 cm ai
acestuia; fac excepţie solurile cu contact litic în primii 50 cm pentru care parametrii
menţionaţi se definesc la primul nivel. Textura solului se redă conform indicatorului nr. 23
iar conţinutul de schelet după indicatorul nr. 24, în care sunt menţionate şi simbolurile de
notare, ca de altfel la toţi indicatorii (adaptate în funcţie de scară).
În cazul Histisolurilor sau al orizonturilor organice, indicatorii menţionaţi se înlocuiesc
cu gradul de descompunere (transformare) a materiei organice: fibric (fi), hemic (he) sau
sapric (sp) pentru orizontul turbos (T), conform indicatorului nr. 25, sau cu gradul de
transformare a materiei organice nehidromorfe (orizont O), notate pe profil cu Ol, Of şi Oh.

Familia de sol este o grupare litologică care reuneşte solurile de acelaşi fel
dezvoltate dintr-un anumit material parental, fie mineral, fie organic. Se iau în considerare
doi parametri: categoria de material parental (sau depozit de cuvertură) şi clasa
granulometrică simplificată (sau gradul de transformare a materiei organice în cadrul
materialelor parentale organice), la care se adaugă, când este cazul, şi roca subiacentă.
Stabilirea materialului parental al solului necesită evaluarea pedologului, deoarece acesta
este mult modificat prin pedogeneză; de cele mai multe ori el poate fi observat în partea
inferioară a profilului de sol.
Pentru categoria de material parental se foloseşte indicatorul 21a, în care depozitele
de suprafaţă sunt grupate după origine şi conţinut de carbonaţi; clasa granulometrică a
acestora se redă cu ajutorul indicatorului de clase granulometrice simplificate, nr. 22, fără
ultimele categorii. Pentru gradul de transformare a materiei organice se aplică acelaşi
indicator 25 menţionat anterior.
Gruparea (divizarea) solurilor în funcţie de roca subiacentă se face pe baza
indicatorului 21b, care clasifică rocile după starea de compactare - afânare, origine şi
chimism.
Specia (texturală) de sol şi familia de sol reprezintă unităţi litologice în clasificare,
deosebindu-se de cele anterioare care sunt unităţi genetice.

Varianta de sol este o subdiviziune de detaliu care reflectă influenţa antropică


asupra solului (dar nu suficient de intensă pentru a fi încadrat la Antrosoluri sau
subdiviziuni antropice). Ea este determinată de modul de folosinţă a terenului, de alte
modificări ale solului legate de utilizarea lui în producţie, de intensitatea eroziunii în
suprafaţă şi de eventuala poluare a solului.
Următorii indicatori sunt folosiţi la stabilirea variantei de sol:
- indicatorul nr. 26, categorii şi subcategorii de folosinţă, dar numai cele care se referă la
utilizarea agricolă şi silvică;
- indicatorul nr. 27, modificări ale solului prin folosirea în agricultură;
- indicatorul nr. 20, grade de eroziune în suprafaţă sau decopertare (e) şi grade de
colmatare sau acoperire a solului (c);
- indicatorul nr. 28 şi 29, care se referă la tipurile de degradare prin excavare - acoperire
Figura 1. Structura sistemului de taxonomie a solurilor si formula de notare
şi de poluare a solului (P), respectiv la gradul de poluare.

4.2. Denumirea solurilor


Sistemul român de taxonomie a solurilor a realizat o uniformizare a denumirilor prin
aplicarea unor reguli.
49 50
La nivelul clasei de soluri denumirea este un substantiv folosit la plural, terminat în
soluri, a cărei primă parte arată caracterul esenţial al mulţimii de soluri care alcătuieşte
clasa; de exemplu cernisoluri, luvisoluri, salsodisoluri, vertisoluri, protisoluri etc. Se
remarcă la toate denumirile prezenţa vocalei "i" ca element de legătură cu sufixul "soluri".
La nivel de tip genetic de sol s-a adoptat, de asemenea, denumiri reprezentate printr-
un singur cuvânt (care nu are nimic comun în majoritatea cazurilor cu denumirea clasei de
sol), iar ca vocală de legătură, cu unele excepţii este vocala "o" (Cernoziom, Luvosol,
Kastanoziom, Aluviosol, Gleiosol, Regosol, Vertosol, Pelosol etc.). Ca denumiri de tip de
sol s-au păstrat pe cât posibil cele tradiţionale, cu unele modificări pentru corelare cu cele
internaţionale.
Denumirea de tip de sol - spre deosebire de cea de clasă - se păstrează în toate
denumirile subdiviziunilor solului respectiv. Astfel, subtipul de sol păstrează denumirea
tipului de sol, la care se adaugă de la 1 la 3 adjective, după caz, ansamblu lor constituind
subtipul de sol (subdiviziunea de sol).
La nivel inferior se completează denumirea subtipului de sol prin adăugare de
denumiri conform indicatorilor corespunzători subdiviziunii menţionaţi mai sus la structura
sistemului taxonomic; evident, nu sunt luaţi în considerare indicatorii care nu au aplicaţie la
solul respectiv (nu intervin în subdivizarea lui).
Ca simboluri în desemnarea tipului de sol se folosesc 2 litere mari (în cazul claselor
de soluri simbolul este format din 3 litere mari). Pentru subtipul de sol se utilizează grupuri
de 2 litere mici, de regulă cel mult 3 grupuri de acest fel. Pentru subdiviziunile la nivel
inferior se folosesc litere mari sau mici la care se asociază uneori a doua literă (mică) sau
cifre, aşa cum se specifică în indicatorii corespunzători.
Un exemplu de formulă şi denumire a unui sol de nivel inferior este:
CZ ka-vs-gc/G3-S1-k1-TT/AL-Tf-a/Ai
Cernoziom calcaric-vertic-batigleic, batihiposalic, proxicalcaric, lut argilos
mediu/argilă lutoasă, dezvoltat pe depozite fluvio-lacustre argiloase, arabil, irigat.

Formula aceluiaşi sol la nivel superior este CZ ka-vs-gc, iar denumirea cernoziom
calcaric-vertic-gleic; este necesar însă să se adauge şi clasa granulometrică simplificată
pentru orizontul superior (indicator 22), în cazul de faţă "lut argilos", denumirea completă
devenind "Cernoziom calcaric-vertic-gleic, lut argilos", iar formula fiind CZ ka-vs-gc/t.

51 52
sau nesilvică).
de soluri sunt redate în:
Tabelul 5.1 - Clase de soluri.

53
Tabelul 5.2 - Tipurile (genetice) de soluri (indicator 11).

cărora rezultă subunităţi (subdiviziuni) principale de sol (indicator 12).

Suprafeţele lipsite de sol sau neproductive sunt sistematizate în:


5. TAXONOMIA SOLURILOR LA NIVEL SUPERIOR

Tabelul 5.3 - Subdiviziuni (calificative) ale tipurilor (genetice) de sol prin asocierea

Tabelul 5.4 - Suprafeţe fără soluri sau cu soluri cu destinaţie specială (neagricolă
Caracteristicile principale ale claselor, tipurilor şi subdiviziunilor (subtipuri) principale

Tabel 5.1. Principalele caracteristici ale claselor de soluri


Orizontul sau Tipuri genetice de
Clasa de sol Succintă caracterizare morfogenetică
proprietăţile diagnostice sol
Simbol Denumire specifice Simbol Denumire
PRO PROTISOLURI Orizont A sau orizont O Soluri cu orizont O sau orizont A, ori ambele, fără alte LS Litosol
fără alte orizonturi orizonturi sau proprietăţi diagnostice (pot să apară RS Regosol
diagnostice. Se trece la trăsături morfogenetice dar acestea sunt foarte slab PS Psamosol
rocă (Rn sau Rp) sau dezvoltate, neîndeplinind criteriile de diagnoză pentru alte AS Aluviosol
orizontul C provenit din soluri). Pot să apară:
materiale parentale orizont hiposalic şi/sau hiposodic; proprietăţi gleice (Gr)
naturale. Nu prezintă sub 50 cm adâncime; orizont salic şi/sau natric sub 50 cm
orizont Cca. adâncime; şi orizont contractilo-gonflant asociat orizontului
C.
CER CERNISOLURI - Orizont A molic (Am) Soluri cu acumulare evidentă de materie organică (relativ KZ Kastanoziom
continuat cu orizont saturată în baze) având: CZ Cernoziom
intermediar (AC, AR, Bv - orizont molic şi orizont intermediar (AC, AR, Bv sau Bt) FZ Faeoziom
sau Bt) având în partea prezentând culori de orizont molic cel puţin în partea RZ Rendzină
superioară culori cu valori superioară (pe minimum 10-15 cm) şi cel puţin pe feţele
şi crome sub 3,5 (la agregatelor structurale, de regulă urmat de orizont Cca din
umed); primii 125 cm (200 cm în cazul solurilor nisipoase) ori de
- sau orizont A molic orizont C sau R; sau
forestalic (Amf) urmat de - orizont Amf, orizont AC sau Bv (indiferent de culori) şi
orizont AC sau Bv Cca, ultimul începând din primii 60 – 90 cm.
(indiferent de culori) şi de Nu prezintă proprietăţi andice menţionate la andisoluri şi
orizont Cca în primii 60-90 nici proprietăţi gleice (Gr) sau stagnice intense (W) în
cm. primii 50 cm, specifice Hidrisolurilor, ori proprietăţi
salsodice intense (sa, na) în primii 50 cm diagnostice
pentru salsodisoluri.

54
Orizontul sau Tipuri genetice de
Clasa de sol Succintă caracterizare morfogenetică
proprietăţile diagnostice sol
Simbol Denumire specifice Simbol Denumire
UMB UMBRISOLURI Orizont A umbric (Au) Soluri cu acumulare evidentă de materie organică NS Nigrosol
continuat cu orizont (nesaturată în baze) având orizont intermediar (AC, AR HS Humosiosol
intermediar (AC, AR sau sau Bv) prezentând culori de orizont umbric cel puţin în
Bv) având în partea partea superioară (pe minim 10 -15 cm).
superioară culori cu valori Nu prezintă proprietăţi andice menţionate la andisoluri şi
şi crome sub 3,5 (la nici proprietăţi gleice (Gr) în primii 50 cm sau alte
umed). elemente diagnostice. Pot avea orizont O.
CAM CAMBISOLURI Orizont B cambic (Bv) Soluri cu orizont A (Am, Au sau Ao) urmat de orizont EC Eutricambosol
având culori cu valori şi intermediar cambic (Bv) prezentând culori cu valori şi DC Districambosol
crome peste 3,5 (la umed) crome peste 3,5 (la umed) cel puţin pe feţele agregatelor
începând din partea structurale începând din partea lui superioară; fără orizont
superioară. Nu prezintă Cca în primii 75 cm. Pot prezenta orizont O sau orizont
orizont Cca în primii 75 cm vertic asociat orizontului B. Nu pot prezenta în primii 50
(exceptând cazul celor cm proprietăţi stagnice intense (W), proprietăţi gleice (Gr)
afectate de eroziune). sau proprietăţi salsodice intense (sa, na), diagnostice
pentru hidrisoluri sau salsodisoluri şi nici proprietăţi andice
diagnostice pentru andisoluri.
LUV LUVISOLURI Orizont B argic (Bt) având Soluri cu orizont A (sau A şi E) şi orizont argic (Bt) având EL Preluvosol
culori cu valori şi crome culori cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) începând din LV Luvosol
peste 3,5 (la umed) partea superioară a orizontului; fără Btna. Pot prezenta PL Planosol
începând din partea orizont O, orizont vertic asociat orizontului B argic (Btzy). AL Alosol
superioară; nu se includ Nu pot prezenta în primii 50 cm proprietăţi stagnice
solurile cu orizont B argic- intense (W) cu excepţia unor planosoluri (stagnice),
natric (Btna) specific proprietăţi gleice (Gr) sau proprietăţi salsodice intense
soloneţurilor. (sa, na) (neîndeplinind deci condiţia de încadrare la
hidrisoluri sau salsodisoluri).

55

Orizontul sau Tipuri genetice de


Clasa de sol
proprietăţile diagnostice Succintă caracterizare morfogenetică sol
Simbol Denumire specifice Simbol Denumire
SPO SPODISOLURI Orizont spodic (Bhs, Bs) Soluri cu orizont O sau O şi Ao sau Au, sub care EP Prepodzol
sau orizont criptospodic urmează, direct sau după un orizont E spodic (Es), un PD Podzol
(Bcp). orizont B spodic (Bs, Bhs) sau criptospodic (Bcp).
Pot prezenta proprietăţi gelistagnice.
VER VERTISOLURI Proprietăţi contractilo- Proprietăţi contractilo-gonflante (z) care se manifestă de VS Vertosol
gonflante (z) şi/sau orizont la suprafaţă sau din primii 25 cm (ori sub stratul arat), cu PE Pelosol
cu structură poliedrică sau fără orizont vertic (Bzy), care se continuă până la
mare şi crăpături profunde peste 100 cm (sau până la un orizont R sau C dacă
în perioada uscată a acesta apare mai sus). Conţin peste 45% argilă. Aceste
anului, începând din primii soluri prezintă crăpături largi (peste 1 cm) şi profunde
25 cm sau imediat sub (peste 50 cm) în anotimpul uscat, care se închid în
orizontul Ap. perioadele umede. Culoarea orizontului humifer este
relativ închisă şi se deschide foarte lent în adâncime
formând, de regulă, un orizont humifer, continuu, de
culoare uniformă profund, depăşind frecvent 75 – 80 cm;
excepţie fac subtipurile aluvice.
La suprafaţă terenului apare în perioada uscată o reţea
poligonală de crăpături largi de peste 1 cm. Pot prezenta
în primii 50 cm proprietăţi stagnice intense (W), proprietăţi
gleice (Gr), sau proprietăţi salsodice intense (na, sa, sc).
AND ANDISOLURI Orizont andic (an) de Soluri cu orizont A urmat de orizont intermediar AC, AR AN Andosol
asociere fără orizonturi sau Bv la care se asociază proprietăţi andice (an)
spodice (Es, Bs, Bhs). începând din primii 25 cm, pe cel puţin 30 cm grosime. La
subtipul litic proprietăţile andice trebuie să apară pe cel
puţin jumătate din grosimea solului.
Pot prezenta orizont O.

56
Orizontul sau Tipuri genetice de
Clasa de sol
proprietăţile diagnostice Succintă caracterizare morfogenetică sol
Simbol Denumire specifice Simbol Denumire
HID HIDRISOLURI Proprietăţi gleice (Gr) sau Soluri cu orizont T (sub 50 cm grosime) şi/sau orizont A SG Stagnosol
stagnice intense (W) care urmat: GS Gleiosol
încep în primii 50 cm, sau - fie de un orizont intermediar la care se asociază LM Limnosol
orizont A limnic (Alm) proprietăţi gleice (Gr) din primii 50 cm (AGr, ACGr, BvGr);
şi/sau orizont histic (T) - fie de un orizont Bv sau de un orizont E şi Bt la care se
submers. Nu pot avea asociază proprietăţi stagnice intense (W) din primii 50 cm
orizont Btna sau orizont şi continuă pe cel puţin 50 cm (AW, EW sau BW); nu
salic (sa) şi/sau natric (na) prezintă schimbare texturală bruscă (diagnostică pentru
în primii 50 cm şi nici Planosoluri);
proprietăţi contractilo- - sunt incluse, de asemenea, solurile cu orizont A limnic
gonflante de la suprafaţă şi/sau T (turbos) submerse.
(specific vertisolurilor).
SAL SALSODI- Orizont salic (sa) sau Soluri cu: SC Solonceac
SOLURI orizont natric (na) în - orizont superior A (ocric, molic) sau A şi Bv la care se SN Soloneţ
partea superioară a solului asociază un orizont salic (sa) ori natric (na) în primii 50
(în primii 50 cm) ori orizont cm; sau
Btna. Nu pot avea - soluri cu orizont A sau orizont A şi E sub care urmează
proprietăţi contractilo- un orizont argic-natric (Btna) indiferent de adâncime;
gonflante sau orizont vertic uneori orizontul natric începe de la suprafaţă sau sub 1-2
de la suprafaţă, cm.
diagnostice pentru Nu sunt incluse solurile care îndeplinesc criteriile pentru
vertisoluri. vertisoluri.
HIS HISTISOLURI Orizont organic hidromorf Soluri constând din material organic (orizont organic TB Histosol
(T) în partea superioară a hidromorf, T) cu grosime de peste 50 cm în primii 100 cm
solului de peste 50 cm ai solului şi care începe din primii 50 cm.
grosime.

57

Orizontul sau Tipuri genetice de


Clasa de sol
proprietăţile diagnostice Succintă caracterizare morfogenetică sol
Simbol Denumire specifice Simbol Denumire
ANT ANTRISOLURI - Orizont antropedogenetic - Sol puternic transformat prin acţiune antropică încât AT Antrosol
sau prezintă la suprafaţă un orizont antropedogenetic sau TT Tehnosol
- orizonturi superioare de - sol cu orizonturi amestecate prin desfundare adâncă (de
sol puternic amestecate peste 50 cm grosime);
prin desfundare profundă - sol puternic erodat încât la suprafaţă se află resturi din
(de peste 50 cm); sol (orizont B sau C); sau
- lipsa orizontului A, E şi - material antropogen în curs de solificare de cel puţin 50
parţial B îndepărtate prin cm grosime.
eroziune accelerată ori
decopertare antropică sau
- soluri în curs de formare
pe materiale antropogene
cu grosime de cel puţin 50
cm.

58
Tabel 5.2.
Indicator 11 - Principalele caracteristici ale tipurilor de sol Tipul de sol, Subtipuri şi alte
denumire şi Caracteristici morfogenetice principale subdiviziuni
Tipul de sol, Subtipuri şi alte simbol Denumire Simbol
denumire şi Caracteristici morfogenetice principale subdiviziuni CERNISOLURI (CER)
simbol Denumire Simbol
KASTANOZIOM Soluri având orizont A molic (Am) cu crome mai tipic KZti
PROTISOLURI (PRO) KZ mari de 2 (la umed), orizont AC cu valori şi crome gleic KZgc
LITOSOL Soluri având orizont Ao şi/sau O urmat din primii 25 distric LSdi sub 3,5 (la umed) cel puţin în partea superioară şi salinic KZsc
LS cm de: eutric LSeu cel puţin pe feţele agregatelor structurale şi orizont sodic KZac
- rocă compactă continuă (Rn); rendzinic LSrz Cca în primii 125 cm sau pudră friabilă de carbonat
- material scheletic (cu fragmente nerotunjite) cu scheletic LSqq de calciu (concentrări de carbonaţi secundari) în
sub 25% material fin (Rp) sau orizont scheletic folic LSfo primii 100 cm. Carbonatul de calciu este, de regulă,
(cu fragmente nerotunjite) cu sub 50% material prezent de la suprafaţă.
fin (care pot continua până la peste 50 cm Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăţi
adâncime); diagnostice, în afară de cel mult proprietăţi gleice
- material (scheletic) calcarifer cu peste 40% (Gr) sub 50 cm şi proprietăţi salsodice (sc, ac sau
carbonat de calciu echivalent. sub 50 cm chiar sa, na).
REGOSOL Soluri având un orizont A (Am, Au, Ao) dezvoltat în distric RSdi CERNOZIOM Soluri având: tipic CZti
RS material parental neconsolidat sau slab consolidat eutric RSeu CZ - orizont A molic (Am), eventual A molic greic calcaric CZka
cu excepţia materialelor parentale nisipoase, calcaric RSka (Ame), cu crome ≤ 2 la umed (sau sub 3 la umed forestic CZfr
aluvice sau antropogene. Nu prezintă alte orizonturi molic RSmo în cazul CZ nisipoase), orizont intermediar (AC, rendzinic CZrz
sau proprietăţi diagnostice (sau sunt prea slab umbric RSum Bv, Bt) prezentând culori cu crome şi valori sub pararendzinic CZpa
exprimate). Pot fi însă prezente proprietăţi stagnic RSst 3,5 (la umed) cel puţin în partea superioară (pe cambic CZcb
hipostagnice (w), orizont hiposalic sau chiar salic salinic RSsc cca. 10 - 15 cm) şi cel puţin pe feţele agregatelor argic CZar
sub 50 cm, sau pot avea un orizont O. scheletic RSqq structurale şi orizont Cca sau concentrări de greic CZgr
litic RSli pudră friabilă de CaCO3 (carbonaţi secundari) în vertic CZvs
PSAMOSOL Soluri având orizont A (Am, Au, Ao) dezvoltat în entic PSen primii 125 cm (200 cm în cazul texturii grosiere) gleic CZgc
PS material parental grosier, remaniat eolian, având pe distric PSdi sau salinic CZsc
cel puţin primii 50 cm textura grosieră sau grosieră eutric PSeu - soluri având orizont A molic forestalic (Amf) sodic CZac
mijlocie (sub 12% argilă). Nu prezintă alte orizonturi calcaric PSka orizont intermediar (AC sau Bv) indiferent de aluvic CZal
diagnostice (sau sunt prea slab exprimate). Se pot molic PSmo culoare şi orizont Cca care începe din primii 60 - scheletic CZqq
asocia proprietăţi salsodice (orizont hiposalic, umbric PSum 90 cm de la suprafaţă. litic CZli
hiponatric în primii 100 cm sau chiar salic sau natric gleic PSgc Se pot forma şi pe materiale parentale calcarifere
sub 50 cm adâncime) şi proprietăţi gleice (orizont salinic PSsc sau roci calcaroase care apar între 25 şi 75 cm (caz
Gr) sub 50 cm adâncime. sodic PSac în care apar acumulări secundare de CaCO3; soluri
în climat subumed, subtip rendzinic).
ALUVIOSOL Soluri dezvoltate din material parental aluvic entic ASen Pot avea orizont cu proprietăţi contractilo-gonflante,
AS (inclusiv prundiş) pe cel puţin 50 cm grosime şi distric ASdi proprietăţi gleice sub 50 cm adâncime şi proprietăţi
având cel mult un orizont A (Am, Au, Ao). Nu eutric ASeu salsodice (sc, ac sau sub 50 cm chiar sa, na).
prezintă alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice, calcaric ASka
în afară de cel mult orizont cu proprietăţi contractilo- molic ASmo
gonflante asociat orizontului C, proprietăţi salsodice umbric ASum
(orizont hiposalic, hiponatric în primii 100 cm sau vertic ASvs
chiar salic sau natric sub 50 cm adâncime) şi gleic ASgc
proprietăţi gleice (orizont Gr) sub 50 cm adâncime. salinic ASsc
sodic ASac
coluvic ASco
prundic ASpr
litic ASli

59 60
Tipul de sol, Subtipuri şi alte Tipul de sol, Subtipuri şi alte
denumire şi Caracteristici morfogenetice principale subdiviziuni denumire şi Caracteristici morfogenetice principale subdiviziuni
simbol Denumire Simbol simbol Denumire Simbol
CERNISOLURI (CER) - continuare CAMBISOLURI (CAM)
FAEOZIOM Soluri având orizont A molic (Am), eventual tipic FZti EUTRICAMBOSOL Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao, tipic ECti
FZ orizont A molic-greic (Ame), orizont intermediar calcaric FZka EC Am), urmat de orizont intermediar cambic (Bv) molic ECmo
(Bt, Bv, AC) prezentând culori cu crome şi valori cambic FZcb cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) cel puţin calcic ECca
sub 3,5 (la umed) cel puţin în partea superioară argic FZar pe feţele agregatelor structurale începând din rezicalcaric ECrk
(pe cca. 10 - 15 cm) şi cel puţin pe feţele greic FZgr partea superioară; proprietăţi eutrice cel puţin rodic ECro
agregatelor structurale dar fără orizont Cca sau pararendzinic FZpa în orizontul Bv. lamelar ECla
concentrări de carbonaţi secundari în primii 125 magnezic FZmg Dacă orizontul A are proprietăţi districe solul vertic ECvs
cm (sau primii 200 cm în cazul texturii grosiere). vertic FZvs poate fi încadrat la ECdi (Eutricambosol andic ECan
Pot prezenta pelicule argilo-humice în orizontul B stagnic FZst distric), fiind o tranziţie spre Districambosol. stagnic ECst
şi adesea caractere de hidromorfie când există gleic FZgc Nu prezintă orizont Cca în primii 75 cm. gleic ECgc
orizont Bt. clinogleic FZcl Pot prezenta orizont O la suprafaţă, orizont cu clinogleic ECcl
Sunt excluse solurile formate pe materiale aluvic FZal proprietăţi contractilo-gonflante sub orizontul A salinic ECsc
parentale calcarifere sau roci calcaroase (inclusiv scheletic FZqq sau proprietăţi stagnice, gleice şi andice, dar sodic ECac
pietrişuri) care apar între 25 - 75 cm. litic FZli la adâncimi mai mari sau cu intensităţi care nu aluvic ECal
Pot avea orizont cu proprietăţi contractilo- permit încadrarea la hidrisoluri sau andisoluri. scheletic ECqq
gonflante, proprietăţi gleice (Gr) sub 50 cm şi litic ECli
proprietăţi stagnice (w sau, sub 50 cm, W). DISTRICAMBOSOL Soluri având orizont A ocric sau umbric (Ao, tipic DCti
RENDZINĂ Soluri având orizont A molic (Am) şi orizont tipică RZti DC Au) urmat de orizont intermediar cambic (Bv) umbric DCum
RZ intermediar (AR, Bv) prezentând culori cu crome calcarică RZka cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) cel puţin prespodic DCep
şi valori sub 3,5 (la umed) cel puţin în partea cambică RZcb pe feţele agregatelor structurale începând din andic DCan
superioară şi cel puţin pe feţele agregatelor scheletică RZqq partea superioară; proprietăţi districe de la stagnic DCst
structurale, dezvoltate pe materiale parentale folică RZfo suprafaţă şi cel puţin până în prima parte gleic DCgc
calcarifere sau roci calcaroase (cu cel puţin 40% (jumătate) a orizontului B. Pot prezenta orizont clinogleic DCcl
CaCO3 echivalent) care apar între 25 şi 75 cm, O, orizont Bv cu acumulare de Al2O3 şi aluvic DCal
fără acumulări secundare de CaCO3 (soluri proprietăţi andice de intensităţi sau la scheletic DCqq
formate în climat umed). adâncimi care nu permit încadrarea la litic DCli
andosoluri. folic DCfo
UMBRISOLURI (UMB)
NIGROSOL Soluri având orizont A umbric (Au) cu crome ≤ 2 tipic NSti
NS (la umed) urmat de orizont intermediar (AC, AR, cambic NScb
Bv) cu grad de saturaţie în baze sub 53% şi culori humic NShu
cu crome şi valori sub 3,5 (la umed) cel puţin în prespodic NSep
partea superioară şi cel puţin pe feţele scheletic NSqq
agregatelor structurale. Pot avea orizont O. litic NSli
folic NSfo
HUMOSIOSOL Soluri având orizont A umbric (Au) cu crome ≤ 2 tipic HSti
HS (la umed), dar conţinând materie organică cambic HScb
humificată segregabilă de partea minerală prespodic HSep
silicatică, urmat de orizont intermediar (AC, AR, gelistagnic HS gs
B) cu grad de saturaţie în baze sub 53% şi culori scheletic HSqq
cu crome şi valori sub 3,5 (la umed) în partea litic HSli
superioară. Prezintă de regulă orizont O. folic HSfo

61 62
Tipul de sol, Subtipuri şi alte Tipul de sol, Subtipuri şi alte
Caracteristici morfogenetice principale denumire şi Caracteristici morfogenetice principale subdiviziuni
denumire şi subdiviziuni
simbol Denumire Simbol simbol Denumire Simbol
LUVISOLURI (LUV) SPODISOLURI (SPO)
PREPODZOL Soluri având orizont A ocric sau umbric (Ao, Au) tipic EPti
PRELUVOSOL Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao, Am) tipic ELti EP urmat: umbric EPum
EL urmat de orizont intermediar argic (Bt) având culori calcic ELca - fie de un orizont B spodic feriiluvial (Bs), criptospodic EPcp
cu valori peste 3,5 (la umed) cel puţin pe feţele rezicalcaric ELrk - fie de orizont B criptospodic (Bcp) intens humic EPhu
agregatelor structurale începând din partea molic ELmo humifer (de regulă orizontul de suprafaţă scheletic EPqq
superioară şi grad de saturaţie în baze (V) peste roşcat ELrs este, de asemenea, intens humifer). litic EPli
53%. Pot prezenta orizont cu proprietăţi rodic ELro Pot avea un orizont eluvial spodic (Es) folic EPfo
contractilo-gonflante sub orizontul A, orizont Cca lamelar ELla discontinuu şi pot prezenta orizont organic
sau concentrări de carbonaţi secundari în primii vertic ELvs nehidromorf O (folic).
125 cm, orizont O şi proprietăţi stagnice intense stagnic ELst
PODZOL Soluri având orizont O şi/sau A ocric sau tipic PDti
(W) sub 50 cm sau proprietăţi gleice (Gr) sub 50 gleic ELgc
PD umbric (Ao, Au) urmat de orizont eluvial umbric PDum
cm. sodic ELac
spodic (Es) şi orizont B spodic, humico- feriluvic PDfe
scheletic ELqq
feriiluvial (Bhs) sau feriiluvial (Bs). gelistagnic PDgs
litic ELli
Pot prezenta orizont organic nehidromorf O scheletic PDqq
LUVOSOL Soluri având orizont A ocric (Ao) urmat de orizont tipic LVti (folic) şi proprietăţi criostagnice. litic PDli
LV eluvial E (El sau Ea) şi orizont B argic (Bt) cu grad calcic LVca folic PDfo
de saturaţie în baze (V) peste 53% în cea mai rezicalcaric LVrk
mare parte a orizontului; nu prezintă schimbare roşcat LVrs
texturală bruscă (între E şi Bt pe < 7,5 cm). Pot să rodic LVro
prezinte, pe lângă orizonturile menţionate, orizont alic LVai
O, orizont cu proprietăţi contractilo-gonflante sub albic LVab
orizontul E, proprietăţi stagnice intense (W) sub 50 albeglosic LVgs
cm, proprietăţi gleice (Gr) sub 50 cm, schimbare planic LVpl
texturală semibruscă (pe 7,5 - 15 cm) sau trecere lamelar LVla
glosică (albeglosică). vertic LVvs
stagnic LVst
gleic LVgc
sodic LVac
scheletic LVqq
litic LVli
PLANOSOL Soluri având orizont A ocric urmat de orizont tipic PLti
PL eluvial E (Elv sau Ea) şi orizont B argic (Bt) cu albic PLab
)
textură fină sau mijlocie* prezentând schimbare rezicalcaric PLrk
texturală bruscă (între E şi Bt pe < 7,5 cm) în primii vertic PLvs
50 cm. Pot să prezinte orizont O, orizont vertic sub stagnic PLst
orizontul E şi proprietăţi stagnice intense (W). sodic PLac
ALOSOL Soluri având orizont A ocric sau umbric (Ao, Au) tipic ALti
AL urmat direct sau după un orizont eluvial (E), de preluvic ALel
orizont B argic (Bt) având capacitate de schimb albic ALab
cationic a argilei de peste 24 me/100 g şi saturaţie cambiargic ALcr
în baze sub 53% cel puţin în prima parte a umbric ALum
orizontului Bt până la 100 cm sau până la stagnic ALst
adâncimea la care apare orizontul R sau C dacă scheletic ALqq
acestea apar mai sus de 100 cm. Poate prezenta litic ALli
orizont organic sau proprietăţi stagnice moderate
(w) sau intense (W) sub 50 cm adâncime.
*) Sunt excluse cele cu textura grosieră în orizontul Bt.
63 64
Tipul de sol, Subtipuri şi alte Tipul de sol, Subtipuri şi alte
denumire şi Caracteristici morfogenetice principale subdiviziuni denumire şi Caracteristici morfogenetice principale subdiviziuni
simbol Denumire Simbol simbol Denumire Simbol
VERTISOLURI (VER) ANDISOLURI (AND)
VERTOSOL Soluri care prezintă proprietăţi contractilo- tipic VSti ANDOSOL Soluri având orizont A (Am, Au, Ao) urmat de distric ANdi
VS gonflante (z) de la suprafaţă sau de la cel mult 25 stagnic VSst AN orizont intermediar (AC, AR, Bv) la care se eutric ANeu
de cm (sau sub stratul arat) şi orizont vertic (Bzy) gleic VSgc asociază proprietăţi andice pe cel puţin 30 cm molic ANmo
care se continuă până la cel puţin 100 cm (sau salic VSsa grosime începând din primii 25 cm ai solului umbric ANum
până la un orizont R sau C dacă acesta apare salinic VSsc mineral. În cazul subtipului litic proprietăţile humic ANhu
mai sus). natric VSna andice trebuie să apară pe cel puţin jumătate cambic ANcb
Culoarea orizontului humifer, relativ uniform şi sodic VSac din grosimea solului. Nu prezintă alte scheletic ANqq
profund, prezintă nuanţe cu valori ≤ 3,5 şi crome orizonturi sau proprietăţi diagnostice sau litic ANli
acestea sunt prea slab exprimate. Pot avea folic ANfo
≤ 2 (de la brun cenuşiu închis până la negru).
Profil specific Az-Bzy-Cz sau C. orizont O (inclusiv folic).
Vertisolul prezintă deci: HIDRISOLURI (HID)
o o
- feţe de alunecare oblice (10 – 60 faţă de STAGNOSOL Soluri având: tipic SGti
orizontală, lucioase şi uneori striate, care apar SG - orizont A ocric (Ao) şi orizont Bv; sau preluvic SGel
pe o grosime minimă de 25 cm în orizontul de - orizont A ocric şi orizont eluvial E (El sau albic SGab
subsuprafaţă, care se intersectează; Ea) urmate de orizont B argic (Bt). planic SGpl
- elemente structurale mari cu unghiuri şi muchii În ambele situaţii se asociază proprietăţi vertic SGvs
ascuţite, într-unul din suborizonturi (structură stagnice intense (orizont W) începând de la gleic SGgc
sfenoidală); suprafaţă sau din primii 50 cm ai solului clinogleic SGcl
- culoare închisă în orizontul humifer care este mineral şi care continuă pe cel puţin 50 cm histic SGtb
profund. grosime.
La suprafaţa terenului apare, în perioada uscată În mod frecvent apar concreţiuni
o reţea poligonală de crăpături largi de peste 1 ferimanganice.
cm. În cazul terenurilor folosite ca pajişti poate să Nu prezintă schimbare texturală bruscă (între
apară un relief de gilgai (coşcove). E şi Bt) pe cel mult 7,5 cm. Pot prezenta
PELOSOL Soluri care prezintă proprietăţi contractilo- tipic PEti orizont cu proprietăţi contractilo-gonflante
PE gonflante (z) de la suprafaţă sau de la cel mult 25 entic PEen asociat orizontului B, orizont histic (sub 50 cm
de cm (sau sub stratul arat) şi uneori orizont argic PEar grosime) şi proprietăţi gleice sub 50 cm
vertic (Bzy), care se continuă până la cel puţin vertic PEvs adâncime.
100 cm (sau până la un orizont R sau C dacă stagnic PEst Soluri având orizont organic hidromorf T (sub tipic GSti
acesta apare mai sus). GLEIOSOL
gleic PEgc 50 cm grosime) şi/sau orizont A (Am, Ao, Au) calcaric GSka
Culoarea orizontului (relativ uniform şi profund) salic PEsa GS şi proprietăţi gleice (orizont Gr) care apar în cambic GScb
prezintă nuanţe cu valori > 3,5 şi crome > 2 (fac salinic PEsc profil din primii 50 cm ai solului mineral. molic GSmo
excepţie unele pelosoluri aluvice care pot avea şi natric PEna Nu îndeplinesc condiţiile diagnostice de a fi cernic GSce
culoare închisă şi grosime mai mică). sodic PEac solonceac sau soloneţ (fără orizont sa sau na umbric GSum
Profil specific Az-Bz-Cz sau C. în primii 50 cm) sau histosol (cu orizont T salinic GSsc
La suprafaţa terenului apare, în perioada uscată peste 50 cm grosime). sodic GSac
o reţea poligonală de crăpături largi de peste 1 aluvic GSal
cm. tionic GSto
histic GStb
LIMNOSOL Soluri subacvatice (din lacuri de mică tipic LMti
LM adâncime) având orizont A limnic sau orizont entic LMen
histic sau turbos (T) submers, cu grosime sub calcaric LMka
50 cm. salsodic LMss
tionic LMto
histic LMtb

65 66
Tipul de sol, Subtipuri şi alte Tipul de sol, Subtipuri şi alte
denumire şi Caracteristici morfogenetice principale subdiviziuni denumire şi Caracteristici morfogenetice principale subdiviziuni
simbol Denumire Simbol simbol Denumire Simbol
SALSODISOLURI (SAL) ANTRISOLURI (ANT)
SOLONCEAC Soluri având orizont A ocric sau A molic (Ao, tipic SCti ANTROSOL Soluri având: hortic ATho
SC Am) şi orizont intermediar (AC, AG, BG) la calcaric SCka AT - orizont superior antropedogenetic (hortic, antracvic ATaq
care se asociază orizont salic (sa) în primii 50 molic SCmo antracvic) de cel puţin 50 cm grosime aric* ATad
cm. vertic SCvs (format prin transformarea unui orizont sau erodic** ATer
Pot avea orizont calcic, cambic, natric, sodic SCac strat al solului prin fertilizare îndelungată sau decopertic*** ATdc
hiponatric şi proprietăţi gleice în primii 100 cm carbonatosodic SCso prin acreţie), ca urmare a unei lungi
sau orizont cu proprietăţi contractilo-gonflante gleic SCgc perioade de cultivare şi/sau irigare; sau
sub orizontul A. clinogleic SCcl - soluri foarte puternic modificate (amestecate)
aluvic Scal antropic pe o grosime de peste 50 cm prin
Soluri având: desfundare profundă (strat „aric”); sau
SOLONEŢ tipic SNti - soluri foarte puternic - excesiv erodate sau
SN - orizont A ocric sau molic (Ao, Am) urmat entic SNen
direct sau după un orizont eluvial E (El, Ea) decopertate ca rezultat al acţiunii antropice
calcaric SNka astfel încât orizonturile rămase nu permit
de un orizont argic-natric (Btna) indiferent molic SNmo
de adâncime; sau încadrarea într-un anumit tip de sol. De
luvic SNlv regulă, prezintă la suprafaţă un orizont Ap
- soluri având orizont A ocric sau molic (Ao, albic SNab
Am) urmat de orizont intermediar natric provenit din orizont B sau C (sau din AC sau
vertic SNvs AB având sub 20 cm grosime).
(Bvna, Btna) în primii 50 cm ai solului. stagnic SNst
Pot avea orizont calcic sub 50 cm adâncime şi Sedimentele (materialele parentale) scoase
gleic SNgc la zi prin eroziune sunt considerate roci şi
proprietăţi gleice din primii 100 cm sau orizont clinogleic SNcl
cu proprietăţi contractilo-gonflante care începe încadrate ca atare.
salic SNsa
sub orizonturile A+E. salinic SNsc TEHNOSOL Soluri în curs de formare pe materiale rudic TTru
solodic SNsd TT antropogene având o grosime de cel puţin 50 spolic TTsl
aluvic SNal cm, fără orizonturi diagnostice în afară de un garbic TTga
orizont A slab conturat (cu excepţia celor urbic TTur
HISTISOLURI (HIS) copertate care pot avea orizont A molic, umbric mixic TTmi
HISTOSOL Soluri constând din material organic hidromorf distric TBdi etc.). copertic TTct
TB sau orizont turbos (T), cu o grosime de cel eutric TBeu reductic TTre
puţin 50 cm în primii 100 cm ai solului, teric TBte antroplacic TTap
orizontul T începând din primii 50 cm de la salinic TBsc litic TTli
suprafaţa solului. tionic TBto ekranic TTek
* Subtipul aric se poate diferenţia după natura solului care a fost desfundat astfel: aric-
cernic, aric-cernocambic, aric-cernoargic, aric-preluvic, aric-luvic etc.
** Subtipul erodic se poate diferenţia după natura orizontului rămas la suprafaţă astfel:
erodic-molic, erodic-cambic, erodic-argic, erodic-andic, erodic-spodic etc.
*** Subtipul decopertic se poate diferenţia după natura orizontului rămas la suprafaţă
astfel: decopertic-cambic, decopertic-argic, decopertic-aluvic etc.

Notă: 1. În cazul studiilor de sol în scopuri forestiere, formele de humus pot fi utilizate
pentru separarea de varietăţi de sol.
2. Pe lângă subdiviziunile principale ale tipurilor de sol prevăzute în tabelul 5.2.
(indicator 11) pot să fie utilizate, dacă este cazul, şi alte calificative existente în
tabelul 5.3. Subdiviziunile specificate în ultima coloană nu sunt limitative şi pot fi
adăugate noi subdiviziuni dacă este cazul.
3. Pot să fie asociate, dacă este cazul, de regulă 2 - 3 calificative (subdiviziuni)
principale, dar în ordinea din ultima coloană.

67 68
Tabel 5.3. Definiţiile diferitelor subtipuri şi altor subdiviziuni specifice (calificative) calcic ca Sol având orizont carbonato-acumulativ sau calcic (Cca) sau
ale tipurilor genetice de sol pudră friabilă de CaCO3 (acumulări de carbonaţi secundari sub
formă de pudră friabilă – „soft powdery lime”) în primii 125 cm
albic ab Sol având orizont eluvial albic (Ea) de minimum 10 cm (cu excepţia (sau în primii 200 cm în cazul texturilor grosiere). Poate fi
cazurilor în care a fost subţiat prin includere în stratul arat). Se întâlnit, de regulă, la Eutricambosol. Orizont calcic prezintă,
aplică la Luvosol, Planosol, Alosol, Stagnosol, Soloneţ. conform definiţiei şi Kastanoziomurile şi Cernoziomurile (astfel
albeglosic gl Albic şi glosic în acelaşi timp (vezi şi glosic). Se aplică la Luvosol. că la acestea nu s-a separat un subtip calcic, acesta fiind
În WRB-SR (2006) este denumit „albeluvic”. considerat prezent în subtipul tipic).
alcalic ac Vezi sodic. cambic cb Sol având orizont B cambic (Bv); nu se aplică la Cambisoluri.
Poate fi întâlnit, de regulă, la Cernoziom, Faeoziom, Rendzină,
alic ai Sol având orizont Bt cu capacitate de schimb cationic peste 24 Nigrosol, Andosol şi Gleiosol.
me/100 g argilă şi saturaţie în baze sub 53% pe mai puţin de
jumătatea superioară a orizontului B (fără a se îndeplini condiţia de cambiargic cr Sol având orizont B cu caractere de orizont cambic în prima
Alosol). Se aplică la Luvosol. parte şi de orizont argic în a doua parte; se aplică la Alosol.
aluvic al Sol format pe seama unor materiale parentale aluvice (în lunci, carbonatosodic so Solonceac caracterizat prin prezenţa sodei (carbonat şi
terase şi conuri de dejecţie recente, zone de divagare etc.); nu se bicarbonat de sodiu) cu conţinut mai mare de 10 mg (0,33 me)
aplică la Aluviosol. Poate fi întâlnit, de regulă, la Cernoziom, la 100 g sol în primii 50 cm, pe cel puţin 10 cm grosime.
Faeoziom, Eutricambosol, Districambosol, Preluvosol, Luvosol, Corespunde termenului anterior „cu sodă”.
Gleiosol, Solonceac, Soloneţ. cernic ce Sol având orizont molic cu crome sub 2 care se continuă
amfigleic ag Sol stagnic şi gleic în acelaşi timp. prezentând culori de orizont molic cel puţin în prima parte a
orizontului intermediar AC sau orizontului B. Se aplică la
andic an Sol având material amorf activ (provenit din rocă sau materialul Gleiosol (pentru fostele Lăcovişti).
parental) cel puţin în unul dintre orizonturi, fără a îndeplini
parametrii necesari pentru proprietăţi andice ca să poată fi încadrat clinogleic cl Sol cu stagnogleizare (w) din primii 50 cm şi gleizare (Gox) în
la Andosol. Se aplică la Eutricambosol şi Districambosol. primii 150 cm, excesul de apă temporar fiind provenit atât din
precipitaţii sau izvoare de coastă, cât mai ales prin curgere
antracvic aq Sol având proprietăţi antracvice. Se aplică la Antrosol. (prelingere) laterală prin orizonturile profilului de sol situat pe
antroplacic ap Sol cu strat compact artificial (întărit, betonat, pietruit, asfaltat etc.) versant. Poate fi întâlnit, de regulă, la Faeoziom (pentru fostele
continuu începând de la diferite adâncimi. De regulă impermeabil. Soluri negre clinohidromorfe sau Soluri negre de fâneaţă),
Poate fi proxiantroplacic, epiantroplacic, endoantroplacic sau Eutricambosol, Districambosol, Soloneţ şi Solonceac (pentru
batiantroplacic după adâncimea la care începe orizontul stratul fostele „Sărături de coastă”).
artificial şi anume în intervalele 0 - 25, 25 - 50, 50 - 100 şi respectiv coluvic co Sol dezvoltat pe material parental aluvio-coluvial sau coluvial,
100 - 150 cm. Se aplică la Tehnosol. nehumifer, de peste 50 cm grosime, respectiv cu sub 0,5%
argic ar Sol având orizont B argic (Bt); nu se aplică la Luvisoluri. Poate fi humus şi culoare deschisă, depus într-un strat la baza
întâlnit, de regulă, la Cernoziom şi Faeoziom. versanţilor sau a unor terase ori a unor inflexiuni de pantă.
(Materialul coluvial nu trebuie confundat cu materialul cumulic
aric ad Sol având orizonturi amestecate prin lucrare (afânare) adâncă de
care reprezintă material de sol, din orizontul superior, depus la
peste 50 cm (sol desfundat pe grosime mare). Se întâlneşte la
baza versantului sau în uşoare depresiuni ori văiugi, îngroşând
Antrosol. După natura solului desfundat pot fi: aric-cernice (ad-cz),
orizontul A). Se aplică la Aluviosol.
aric-cernocambice (ad-cc), aric-cernoargice (ad-ca), aric-cambice
(ad-ec), aric-preluvice (ad-el), aric-luvice (ad-lv) etc. copertic ct Sol (din tipul Tehnosol) acoperit cu material de sol (de regulă
humifer) de peste 5 - 15 cm grosime.
calcaric ka Sol având carbonaţi de la suprafaţă sau până la baza orizontului A
dar cel mult până la 50 cm (dacă A este profund) (face criptospodic cp Sol (prepodzol) cu orizont B criptospodic (Bcp).
efervescenţă la adăugare de acid clorhidric 1:3); proxicalcaric cu cu sodă so Vezi carbonatosodic.
carbonaţi în primii 25 cm, epicalcaric cu carbonaţi în intervalul 25 - decopertic dc Sol decapitat foarte puternic la excesiv prin decopertare. Se
50 cm. aplică la Antrosol. Notarea acestui subtip se realizează folosind
Poate fi întâlnit, de regulă, la Psamosol, Aluviosol, Cernoziom, simbolurile de la decopertic (dc) şi ale subtipului de sol rămas la
Faeoziom, Gleiosol, Limnosol, Soloneţ şi Solonceac. zi după decopertare. Astfel, pot fi decoperto-cernice (dc-cz),
decoperto-cernicambice (dc-cc), decoperto-cerniargice (dc-ca),
decoperto-eutricambice (dc-ec), decoperto-districambice (dc-
dc), decoperto-preluvice (dc-el), decoperto-luvice (dc-lv) etc.
69 70
distric di Sol având proprietăţi districe în orizontul superior (în cazul gleic gc Sol având proprietăţi gleice (orizont Gr) între 50 şi 125 cm
Litosolului este necesară şi rocă parentală necalcaroasă). Nu se (endogleic, Gr apărând în intervalul 50 - 100 cm; batigleic, cu
aplică la Districambosoluri şi la soluri care prin definiţie sunt Gr între 100 - 125 cm; cele cu Gr mai adânc intră la varietate de
acide (Umbrisol, Spodisol, Alosol). Histosolurile districe sol). Solonceacul şi Soloneţul pot fi şi epigleice. Poate fi întâlnit,
corespund turbelor distrofe (oligotrofe). Poate fi întâlnit, de de regulă, la Psamosol, Aluviosol, Kastanoziom, Cernoziom,
regulă, la Litosol, Regosol, Psamosol, Aluviosol, Andosol, Faeoziom, Eutricambosol, Districambosol, Preluvosol, Luvosol,
Histosol. Vertosol, Pelosol, Stagnosol.
ekranic ek Sol având strat compact artificial (prin procese antropice) greic gr Sol având suborizont Ame (partea inferioară a orizontului Am
începând din primii 4 cm şi acoperind peste 90% din suprafaţa "pudrată" cu granule de cuarţ fără pelicule de coloizi, vizibile pe
terenului. Se aplică la Tehnosol. suprafaţa agregatelor structurale la uscare şi structură poliedrică
entic en Sol având dezvoltare extrem de slabă (incipientă) sau mare subangulară sau nuciformă). Se aplică la Faeoziom si
neîndeplinind integral atributele tipului (la Aluviosol entic Cernoziom; în solurile cultivate Ame (greu de sesizat) poate
orizontul A este sub 20 cm grosime sau lipseşte; la Soloneţ entic avea crome > 2. Reprezintă un caracter slab luvic. Poate fi
orizontul natric apare de la suprafaţă sau de la 1 - 2 cm şi nu se întâlnit, de regulă, la Cernoziom argic şi Faeoziom argic (cu
constată un orizont argic-natric - Btna; la Limnosol entic orizont Bt).
orizontul A limnic prezintă sub 3% materie organică fin divizată); histic (turbos) tb Sol având orizont T (turbos) de 20 - 50 cm grosime la suprafaţă
la Pelosoluri entice solul este în curs de formare pe material sau în primii 50 cm. Poate fi întâlnit, de regulă, la Stagnosol,
contractilo-gonflant, posibil şi de natură aluvială. Gleiosol, Limnosol.
erodic er Sol foarte puternic şi excesiv erodat cu orizonturi B sau Cca la hortic ho Sol având orizont A hortic (de peste 50 cm grosime). Se aplică
suprafaţă sau resturi de orizont AC sau AB (sub 20 cm la Antrosol.
grosime). Se aplică la Antrosol. După natura orizontului de
suprafaţă pot fi erodic-cernice (er-cz), erodic-cernocambice (er- humic hu Sol foarte bogat în humus acid de culoare închisă (peste 15 -
cc), erodic-cernoargice (er-ca), erodic-cambice (er-cb), erodic- 20% humus în orizontul superior şi peste 8 - 10% humus în
preluvice (er-el), erodic-luvice (er-lv) etc. orizontul B). Poate fi întâlnit, de regulă, la Nigrosol, Andosol,
Prepodzol (caz în care se asociază, de regulă, cu subtipul
eutric eu Sol având proprietăţi eutrice cel puţin în orizontul de suprafaţă; criptospodic).
fără carbonaţi, în cazul Litosolului şi fără rocă parentală
calcaroasă. Nu se aplică la Cernisol, Luvisol, Salsodisol, lamelar la Soluri având orizont Bv (B cambic) lamelar sau Bt (B argic)
Vertisol. Histosolul eutric corespunde turbelor eutrofe. Poate fi lamelar. Poate fi întâlnit, de regulă, la Preluvosol, Luvosol,
întâlnit, de regulă, la Litosol, Regosol, Psamosol, Aluviosol, eventual Eutricambosol, formate pe materiale nisipoase.
Andosol, Histosol. litic li Sol cu rocă dură (compactă) continuă în profilul de sol (orizont
feriluvic fe Sol (Spodisol) având orizont spodic feriiluvial (Bs) în care R) între 25 - 50 cm. Poate fi întâlnit, de regulă, la Regosol,
raportul Fe/C organic este peste 6. Se aplică la Podzol. Aluviosol, Cernoziom, Faeoziom, Nigrosol, Humosiosol,
Eutricambosol, Districambosol, Preluvosol, Luvosol, Alosol,
folic fo Sol având orizont O (folic) de peste 20 cm grosime la suprafaţă Prepodzol, Podzol, Andosol, Tehnosol.
(în cazul Litosolului, orizont O de peste 10 cm grosime situat
direct pe rocă compactă R). Poate fi întâlnit, de regulă, la luvic lv Sol cu orizont eluvial luvic (Elv) sau eluvial albic (Ea - sub 10 cm
Districambosol, Nigrosol, Humosiosol, Prepodzol, Podzol. grosime) şi orizont B argic (Bt) sau argic-natric (Btna). Se aplică
la Soloneţ. (Prin definiţie corespunde subtipului tipic de la
forestic fr Sol având orizont A molic forestalic (Amf). Poate fi întâlnit, de Luvosol, Planosol, Alosol, Stagnosol).
regulă, la Cernoziom.
magnezic mg Sol având un raport între Ca schimbabil şi Mg schimbabil sub 1
garbic ga Tehnosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene în cea mai mare parte, între 0-100 cm sau între 0 şi roca
garbice (deşeuri predominant organice). compactă dacă solul este mai subţire de 100 cm. Înlocuieşte
gelistagnic gs Sol cu proprietăţi gelistagnice în profil. Se aplică la solurile din fostul erubazic. Poate fi întâlnit, de regulă, la Faeoziom
zona montană rece (înaltă). Poate fi întâlnit, de regulă, la Podzol (înlocuieşte fostele Rendzine erubazice sau Erubaziomuri)
şi Humosiosol. mixic mi Tehnosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene
mixice.
molic mo Sol având orizont A molic (Am); nu se aplică la solurile care fac
parte din clasa Cernisolurilor. Poate fi întâlnit, de regulă, la
Regosol, Psamosol, Aluviosol, Eutricambosol, Preluvosol,
Andosol, Gleiosol, Solonceac, Soloneţ.
71 72
natric na Sol având orizont natric începând din primii 50 cm. Se aplică la salic sa Sol având orizont salic în primii 50 cm. Poate fi întâlnit doar la
Vertosol şi Pelosol. Vertosol, Pelosol, Soloneţ şi Tehnosol.
pararendzinic pa Sol cu orizont molic având saturaţie în baze peste 53%, format salinic sc Sol având orizont sc (salinizat sau hiposalic) în primii 100 cm
pe material parental, de regulă argilos, provenit din marne, sau orizont sa (salic) între 50 - 100 cm. În funcţie de adâncimea
marne compacte, argile calcaroase, gipsuri, tufuri calcaroase apariţiei orizontului cu săruri poate fi proxihiposalic,
etc., cu mai puţin de 40% carbonaţi, material care apare din epihiposalic, endohiposalic (0 – 25 cm, 25 - 50 cm, 50 - 100
primii 75 cm. Poate fi întâlnit la Cernoziom, Faeoziom. cm) sau endosalic (50 - 100 cm). Poate fi întâlnit, de regulă, la
planic pl Sol cu schimbare texturală bruscă între orizontul eluvial E (El Regosol, Psamosol, Aluviosol, Kastanoziom, Cernoziom,
Eutricambosol, Vertosol, Pelosol, Gleiosol, Soloneţ, Histosol.
sau Ea) şi orizontul B argic (Bt) pe 7,5 - 15 cm. Nu se aplică la
Planosol. Poate fi întâlnit, de regulă, la Luvosol, Stagnosol. salsodic ss Sol salinic şi sodic în acelaşi timp.
preluvic el Sol cu orizont B argic (Bt) slab conturat şi fără orizont eluvial scheletic qq Sol cu caracter scheletic (cu peste 50% schelet) având
(E). Se aplică la Alosol şi Stagnosol. orizonturi A, E sau B excesiv scheletice. Poate fi
prespodic ep Sol acid (Districambosol, Nigrosol) cu orizont B cambic (Bv) proxischeletic, epischeletic, endoscheletic sau batischeletic
după adâncimea la care începe orizontul scheletic (de peste 25
prezentând acumulare de sescvioxizi (îndeosebi Al2O3), fără a
îndeplini integral parametrii de orizont spodic (cu orizont B cm grosime) şi anume în intervalele 0 - 25, 25 - 50, 50 - 100 şi
respectiv 100 - 200 cm. Ca excepţie, grosimea orizontului
prespodic - Bpp). Poate fi întâlnit, de regulă, la Nigrosol,
scheletic poate fi sub 25 cm la Litosoluri.
Humosiosol, Districambosol.
prundic pr Vezi scheletic. Se aplică la Aluviosol. În cazul în care este format pe pietriş fluvial poate fi denumit
prundic şi respectiv proxiprundic, epiprundic, endoprundic,
reductic re Tehnosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene batiprundic. Se aplică la Aluviosol. Cernisolurile prundice au
reductice. fost denumite în trecut şi Brancioguri, iar Litosolurile prundice
rendzinic rz Sol având saturaţie în baze peste 53% şi orizont R calcaros sau Prundosoluri
material parental reprezentat prin depozit scheletic calcarifer sodic ac Sol având orizont ac (alcalizat sau hiponatric) în primii 100 cm
sau provenit dintr-o rocă parentală calcaroasă, cu peste 40% sau orizont na (natric) între 50 - 100 cm. Corespunde şi
carbonaţi, material care apare din primii 75 cm; prezintă termenului anterior „alcalizat”. În funcţie de adâncimea apariţiei
acumulări secundare de CaCO3. Pământul fin al solului din orizontului cu Na schimbabil poate să fie proxihiponatric,
materialul calcaros nu depăşeşte 50%. Se aplică la Litosol epihiponatric, endohiponatric (0 - 25, 25 - 50 şi respectiv 50 -
(Litosol rendzinic), şi la Cernisol (Cernoziom rendzinic), ambele 100 cm) sau endonatric (50 - 100 cm). Poate fi întâlnit, de
din Dobrogea. regulă, la Psamosol, Aluviosol, Kastanoziom, Cernoziom,
rezicalcaric rk Sol care prezintă orizont C cu carbonaţi reziduali (din roci Eutricambosol, Preluvosol, Luvosol, Planosol, Vertosol, Pelosol,
calcaroase) sau fragmente scheletice calcaroase ori concreţiuni Gleiosol, Solonceac.
începând din primii 125 cm. Se aplică, de regulă, la Preluvosol, solodic sd Soloneţ cu orizont eluvial (E luvic sau E albic), având o grosime
Luvosol, Eutricambosol, unele Faeoziomuri şi Stagnosoluri. de peste 10 cm.
rodic ro Sol cu orizont B având în partea inferioară şi cel puţin în pete (în spolic sl Tehnosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene
proporţie de peste 50%) în parte superioară culori în nuanţe de spolice.
5YR şi mai roşii. Culoarea roşie derivă din materialul parental
stagnic st Sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în primii 100 cm
(argile roşii, bauxite, terra rossa). Se aplică la Eutricambosol,
sau proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic W) între 50 şi
Preluvosol, Luvosol.
100 cm. Poate să fie endostagnic dacă W este situat între 50 şi
roşcat rs Sol cu orizont B argic (Bt) având în partea inferioară şi cel puţin 100 cm sau proxihipostagnic, epihipostagnic,
în pete (în proporţie de peste 50%) în parte superioară culori în endohipostagnic dacă orizontul w începe între 0 - 25 cm, 25 -
nuanţe de 7,5YR. Culoarea roşcată se consideră a fi de origine 50 cm sau 50 - 100 cm. Poate fi întâlnit, de regulă, la Regosol,
pedogenetică (paleopedogenetică). Se aplică la Preluvosol şi Faeoziom, Eutricambosol, Districambosol, Preluvosol, Luvosol,
Luvosol. Planosol, Alosol, Vertosol, Pelosol, Soloneţ. Planosolul stagnic
rudic ru Tehnosol având material parental (antropogen) scheletic de cel prezentă proprietăţi stagnice intense din primii 50 cm (prin
puţin 30 cm grosime începând de la suprafaţă sau din primii 25 definiţie).
cm. Poate fi proxirudic, epirudic sau endorudic (în funcţie de teric te Histosol având orizont mineral de peste 30 cm grosime, situat în
adâncimea la care apare: 0 - 25 cm, 25 - 50 cm sau 50 - 100 primii 100 cm.
cm).
73 74
tionic to Sol având orizont sulfuratic (sf) în primii 125 cm. Prin 5.4. Suprafeţe fără soluri sau cu soluri având destinaţie specială
schimbarea condiţiilor de reducere în condiţii oxidante, orizontul (neagricolă sau nesilvică)
sulfuratic poate trece în orizont sulfuric (su). Poate fi întâlnit, de
regulă, la Gleiosol, Histosol. TERENURI CU SOLURI AVÂND ALTĂ FOLOSINŢĂ DECÂT CEA AGRICOLĂ SAU
SILVICĂ
tipic ti Sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol; nu
prezintă atributele specifice celorlalte subdiviziuni ale tipului TERENURI CU DRUMURI ŞI CĂI FERATE
respectiv. În cazul Luvosolului, Alosolului, Planosolului şi Drum naţional, judeţean, comunal
Stagnosolului este prezent orizontul Elv, iar în cazul Drum de exploatare
Planosolului chiar cu proprietăţi stagnice moderate (Elvw) şi al Cale ferată
Stagnosolului chiar cu proprietăţi stagnice intense (Elvw sau
ElvW). Vezi şi „luvic”. La Soloneţ este prezent orizontul Btna TERENURI CU CONSTRUCŢII ŞI ALTE AMENAJĂRI
fără Elv sau Ea. Podzolul tipic are orizont Bhs (B Intravilan (teren construibil)
humicoferiiluvial). În cazul Kastanoziomului tipic şi Teren de sport
Cernoziomului tipic este prezent orizontul calcic (Cca), iar în Aeroport
cazul Kastanoziomului, apar şi carbonaţi de la suprafaţă. La Cimitir
Limnosol orizontul limnic prezintă peste 3% materie organică fin Parc şi zonă de agrement
divizată. Clădiri şi curţi izolate
umbric um Sol având orizont A umbric (Au); nu se aplică la Umbrisoluri. Canale, şanţuri
Poate fi întâlnit, de regulă, la Regosol, Psamosol, Aluviosol, Diguri şi taluze
Districambosol, Alosol, Prepodzol, Podzol, Andosol, Gleiosol. Sit arheologic
urbic ur Tehnosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene
TERENURI CU APE ŞI APE CU STUF
urbice.
Râuri şi pâraie
vertic vs Sol având proprietăţi contractilo-gonflante între baza orizontului Lacuri şi bălţi
A (sau E dacă există) şi 100 cm. Poate fi întâlnit, de regulă, la Canale cu apă
Aluviosol, Cernoziom, Faeoziom, Eutricambosol, Preluvosol, Iazuri şi eleşteie
Luvosol, Planosol, Stagnosol, Soloneţ. (Reprezintă subtip de Ape cu vegetaţie de mlaştină (teren mlăştinos)
tranziţie spre Vertosol sau Pelosol) Terenuri amenajate (agro)piscicol

TERENURI NEPRODUCTIVE (NATIVE SAU CVASINATIVE)


Stâncării (rocă compactă la zi)
Pietriş, prundiş, grohotiş, bolovăniş (inclusiv în circuri glaciare)
Sedimente (recent aduse) la zi, deponii
Albie de râu
Renie, zona dig-mal (inundabilă frecvent)
Plajă (cu nisip, pietriş, stânci)
Nisip de dună mobil, nisip semifixat
Ravenă, râpă, torent
Badlands (teren intens degradat prin eroziune torenţială)
Crustă de săruri

TERENURI DEGRADATE INTENS ANTROPIC (NEPRODUCTIVE)


Halde de steril, zgură, cenuşă
Depozite (grămezi) de gunoi, deşeuri, rebuturi
Gropi, cariere
Bataluri (cu reziduuri diverse, ţiţei etc.)
Terenuri poluate intens cu substanţe chimice, ţiţei etc.)
Terenuri degradate intens prin exploatări miniere, petroliere etc.)

75 76
6. CHEI DE DETERMINARE A SOLURILOR Tabel 6.1 CHEIE PENTRU DETERMINAREA CLASELOR DE SOL
SOLURI

Pentru identificarea solurilor se folosesc cheile prezentate în capitolul 6 pentru
Cu orizont T (histic sau turbos) de peste 50 cm grosime HISTISOLURI
încadrarea la nivel superior şi indicatorii redaţi în tabelele din capitolul 7 pentru în primii 100 cm şi care începe în primii 50 cm. (HIS)
încadrarea taxonomică la nivel inferior

(vezi tabel 6.2.6)

Primul pas în procedura de încadrare taxonomică a unui sol constă în compararea Alte soluri având:
caracteristicilor solului respectiv cu criteriile menţionate în cheia pentru determinarea - orizont antropedogenetic (intens modificat antropic) de
claselor de soluri (tabel 6.1). Compararea criteriilor se face în ordinea din tabelul 6.1, cel puţin 50 cm grosime sau
- soluri cu orizonturi puternic amestecate pe o grosime ANTRISOLURI
eliminându-se pe rând situaţiile care nu se potrivesc solului respectiv; el va aparţine primei de peste 50 cm, prin desfundare adâncă, sau ► (ANT)
clase de soluri pentru care sunt îndeplinite criteriile specificate în cheie (tabel 6.1) înscrise - soluri ale căror orizonturi A şi E (după caz) au fost (vezi tabel 6.2.2)
în ordinea tăriei lor discriminatoare din punct de vedere taxonomic. îndepărtate prin eroziune accelerată sau
decopertare, la suprafaţă aflându-se resturi de
Pasul următor este stabilirea tipului (genetic) de sol care se realizează folosind cele orizont B sau C, sau
- soluri neevoluate (fără orizonturi diagnostice specifice)
12 chei corespunzătoare celor 12 clase de soluri (tabelele 6.2.1 - 6.2.12). După stabilirea pe materiale antropogene.
clasei de soluri (conform primului pas), se trece la pasul al doilea folosind cheia de

determinare corespunzătoare clasei respective şi se procedează în acelaşi fel ca la primul Alte soluri având orizont cu proprietăţi contractilo- VERTISOLURI
pas până ce se identifică primul tip de sol din cheia menţionată, ale cărui criterii se gonflante (z), cu sau fără orizont vertic (Bzy), (VER)

potrivesc cu caracteristicile solului respectiv (în chestiune). Acesta reprezintă tipul de sol începând din primii 25 cm şi care se continuă până la (vezi tabel 6.2.12)
căruia îi aparţine solul în chestiune. peste 100 cm.

Pasul al 3-lea îl reprezintă stabilirea subtipului (subdiviziunea principală) de sol care Alte soluri fără orizonturi diagnostice specifice având:
se realizează cu ajutorul tabelului 5.3, în care sunt înscrise şi definite calificativele - rocă compactă (Rn, Rp) începând din primii 5 - 20 cm
(subdiviziunile) care pot să fie luate în considerare la subîmpărţirea tipului de sol. În acest (dacă apare în primii 4 cm se consideră rocă la zi);
sau:
scop se aleg una, două sau trei (rar mai multe) calificative - cele mai importante sau - material scheletic calcarifer cu peste 40% CaCO3
reprezentative - pe care le îndeplineşte solul în chestiune; aceste calificative se adaugă echivalent începând din primii 5 - 25 cm; sau:
denumirii tipului de sol şi (ansamblul lor) constituie subunitatea principală de sol. - strat cu caracter scheletic (qq) începând din primii PROTISOLURI

Se subliniază că în cazul cheilor pentru clasă şi tipul de sol (pasul 1 şi 2), solul în 5 - 25 cm care se poate continua până la 75 cm; (PRO)
chestiune nu se poate încadra decât la o singură poziţie, celelalte fiind excluse. În cazul - orizont A urmat de material neconsolidat (orizont C). (vezi tabel 6.2.8)
Pot să apară: orizont contractilo-gonflant asociat
subunităţii de sol (pasul 3), dimpotrivă, se pot alege mai multe calificative, pentru a orizontului C; proprietăţi hipostagnice (w) sau
caracteriza cât mai bine solul; totuşi trebuie avut în vedere că subunitatea tipică exclude salsodice (orizonturi sc, ac); iar sub 50 cm chiar
alte calificative şi că unele dintre calificativele menţionate la fiecare tip de sol se exclud orizonturi gleice (Gr), stagnice (W), salice (sa) sau
reciproc. În ceea ce priveşte ordinea de înscriere a calificativelor se recomandă să se natrice (na).
respecte ordinea înscrisă în tabele. De regulă, se începe cu cel tipic şi cele de evoluţie şi ▼
se continuă cu cele de tranziţie şi, dacă este cazul, cu cele speciale. Alte soluri având proprietăţi salsodice intense, adică SALSODISOLURI
orizont salic (sa) sau natric (na) în primii 50 cm (SAL)

(asociate unui orizont A, C sau Bv) sau soluri având (vezi tabel 6.2.9)
În continuare, încadrarea la nivelul inferior al taxonomiei se realizează folosind orizont argic-natric (Btna).
indicatorii (parametrii) şi definiţiile redate în capitolul 7 (indicatorii 13 - 19 pentru varietatea ▼
de sol, indicatorii 23 - 25 pentru specia de sol, indicatorii 21a, 21b şi 22 pentru familia de Alte soluri având orizont spodic (Bhs, Bs) sau SPODISOLURI
sol şi indicatorii 26, 27, 20, 28 şi 29 pentru varianta de sol). criptospodic (Bcp). (SPO)

(vezi tabel 6.2.10)

77 78
6.2. CHEI PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR, SUBTIPURILOR ŞI
Alte soluri având orizont andic pe cel puţin 30 cm ANDISOLURI SUBDIVIZIUNILOR PRINCIPALE DE SOL
grosime începând din primii 25 cm, asociat orizontului (AND)
► Tabel 6.2.1. Cheie pentru determinarea tipurilor, subtipurilor şi subdiviziunilor
A sau celui intermediar AC, AR sau Bv. (vezi tabel 6.2.1)
Pot avea orizont organic, dar nu pot avea orizont spodic. principale de sol din clasa Andisolurilor (AND)

Alte soluri având: ANDISOLURI Tipuri Subdiviziuni specifice
- orizont gleic (Gr) sau orizont stagnic intens (W) (calificative)
începând din primii 50 cm, asociate altor orizonturi (vezi tabelul 5.3)
(se exclude Planosolul cu „trecere abruptă”, încadrat HIDRISOLURI
la Luvisoluri), fără să aibă proprietăţi salsodice ► (HID) AN distric ANdi
intense (sa, na) în primii 50 cm; sau: (vezi tabel 6.2.5) AN eutric ANeu
- soluri cu orizont A limnic ori orizont histic (T), AN molic ANmo
ANDOSOL (AN)
submerse. AN humic ANhu
(în viitor se vor separa:
Toate AND. AN umbric ANum
▼ SILANDOSOL
AN cambic ANcb
Alte soluri având: ALUANDOSOL)
AN scheletic ANqq
- orizont A molic (Am) şi orizont subiacent (AC, AR, Bv AN litic ANli
sau Bt) prezentând culori de orizont molic cel puţin în AN folic ANfo
partea superioară (pe 10-15 cm) şi cel puţin pe feţele
agregatelor structurale, sau: Tabel 6.2.2. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subdiviziunilor principale de sol
- orizont molic forestalic (Amf), AC sau Bv (indiferent de CERNISOLURI din clasa Antrisolurilor (ANT)
culoare) şi orizont Cca care începe în primii 60–90 cm (CER)
► Tipuri Subdiviziuni specifice
de la suprafaţă. (vezi tabel 6.2.4)
Nu prezintă orizont andic specific Andisolurilor şi nici ANTRISOLURI (calificative)
orizont (proprietăţi) gleic (Gr) sau orizont stagnic (vezi tabelul 5.3)
intens (W) în primii 50 cm, caracteristice Hidrisolurilor
sau proprietăţi salsodice intense (sa, na) în primii 50 ANT având orizont
cm, diagnostice pentru salsodisoluri. antropogenetic (hortic, antracvic)
AT hortic ATho
▼ de cel puţin 50 cm grosime, sau:
ANT cu orizonturi puternic AT antracvic Ataq
Alte soluri cu orizont A umbric (Au) şi orizont subiacent
amestecate pe o grosime de ANTROSOL AT aric ATad
(AC, AR, Bv) prezentând culori de orizont umbric cel
peste 50 cm, prin desfundare AT erodic ATer
puţin în partea superioară (pe 10 - 15 cm). UMBRISOLURI (AT)
Nu prezintă orizont andic specific Andisolurilor şi nici ► (UMB)
profundă, sau:
ANT rezultate prin decapitarea AT decopertic ATdc
orizont gleic în primii 50 cm sau alte elemente (vezi tabel 6.2.11)
solurilor prin eroziune puternică
diagnostice. Pot avea orizont O.
sau decopertare (la suprafaţă
▼ apare orizont B sau C sau AC ori
Alte soluri cu orizont B argic (Bt) având culori cu valori şi AB sub 20 cm grosime).
crome de 3,5 şi peste 3,5 (la umed) începând din LUVISOLURI
partea superioară. (LUV) TT rudic TTru
Nu prezintă orizont (proprietăţi) gleic (Gr), orizont ► (vezi tabel 6.2.7) Alte ANT în curs de formare (fără TEHNOSOLURI TT spolic TTsl
stagnic intens (W) (cu excepţia Planosolurilor) sau orizonturi diagnostice formate in
proprietăţi salsodice intense (sa, na) în primii 50 cm. (TT) TT garbic TTga
situ) pe materiale parentale
▼ antropogene de cel puţin 50 cm TT urbic TTur
Alte soluri cu orizont B cambic (Bv) având culori cu grosime (30 cm grosime în cazul TT mixic TTmi
valori şi crome de 3,5 şi peste 3,5 (la umed) începând CAMBISOLURI celor scheletice). TT reductic TTre
din partea superioară. (CAM)
► TT copertic TTct
Nu prezintă, în primii 50 cm, orizont (proprietăţi) gleic (vezi tabel 6.2.3)
(Gr), orizont stagnic intens (W) sau proprietăţi TT antroplacic TTap
salsodice intense (sa, na). TT litic TTli
TT ekranic TTek

79 80
Tabel 6.2.3. Cheie pentru determinarea tipurilor, subtipurilor şi subdiviziunilor Tabel 6.2.4. Cheie pentru determinarea tipurilor, subtipurilor şi subdiviziunilor
principale de sol din clasa Cambisolurilor (CAM) principale de sol din clasa Cernisolurilor (CER)
CAMBISOLURI Tipuri Subdiviziuni specifice
(calificative) CERNISOLURI Tipuri Subdiviziuni specifice
(vezi tabelul 5.3) (calificative)
(vezi tabelul 5.3)
EC tipic ECti
CER dezvoltate din calcare RZ tipică RZti
EC molic ECmo sau materiale parentale
RENDZINĂ RZ calcarică RZka
EC calcic EC ca calcarifere care apar între 25 RZ cambică RZcb
şi 75 cm adâncime; fără (RZ)
RZ scheletică RZqq
EC rezicalcaric ECrk acumulări secundare de RZ folică RZfo
CaCO3.
EC rodic ECro
EC lamelar EC la Alte CER având orizont Am KZ tipic KZti
EUTRICAMBOSOL cu crome mai mari de 2 şi KZ gleic KZgc
EC vertic ECvs orizont Cca sau concentrări KZ salinic KZsc
(EC) KASTANOZIOM
de carbonaţi secundari în KZ sodic KZac
CAM cu proprietăţi eutrice EC andic ECan (KZ)
primii 125 cm; de regulă
EC stagnic ECst CaCO3 prezent din primii
centimetri.
EC gleic ECgc CZ tipic CZti
CZ calcaric CZka
EC clinogleic ECcl
Alte CER având: CZ forestic CZfr
EC salinic ECsc - orizont Am cu crome egale CZ rendzinic CZrz
sau mai mici de 2 şi orizont CZ pararendzinic CZpa
EC sodic ECac Cca sau concentrări de CZ cambic CZcb
carbonaţi secundari în primii CZ argic CZar
EC aluvic ECal
125 cm (în cazul CER cu CERNOZIOM CZ greic CZgr
EC scheletic ECqq textură grosieră, croma (CZ) CZ vertic CZvs
orizontului A poate fi sub 3, iar CZ gleic CZgc
EC litic ECli carbonaţii pot să apară până CZ salinic CZsc
la adâncimi de 200 cm), sau CZ sodic CZac
- orizont Amf (forestalic) şi CZ aluvic CZal
DC tipic DCti orizont Cca care începe din CZ scheletic CZqq
primii 60 - 90 cm. CZ litic CZli
DC umbric DCum
DC prespodic DCep FZ tipic FZti
FZ calcaric FZka
DC andic DCan Alte CER (fără orizont Cca FZ cambic FZcb
sau concentrări de carbonaţi FAEOZIOM FZ argic FZar
DC stagnic DCst secundari în primii 125 cm (FZ) FZ greic FZgr
DISTRICAMBOSOL DC gleic DCgc sau 200 cm în cazul texturii FZ pararendzinic FZpa
grosiere). FZ magnezic FZmg
Alte CAM (cu proprietăţi (DC) DC clinogleic DCcl FZ vertic FZvs
districe) FZ stagnic FZst
DC aluvic DCal FZ gleic FZgc
DC scheletic DCqq FZ clinogleic FZcl
FZ aluvic FZal
DC litic DCli FZ scheletic FZqq
FZ litic FZli
DC folic DCfo

81 82
Tabel 6.2.5. Cheie pentru determinarea tipurilor, subtipurilor şi subdiviziunilor Tabel 6.2.7. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subdiviziunilor principale de sol
principale de sol din clasa Hidrisolurilor (HID) din clasa Luvisolurilor (LUV)
Tipuri Subdiviziuni specifice
Tipuri Subdiviziuni specifice LUVISOLURI (calificative)
HIDRISOLURI (calificative) (vezi tabelul 5.3)
(vezi tabelul 5.3) AL tipic ALti
LUV cu orizont Bt având argilă (al AL preluvic ALel
LM tipic LMti cărei T este peste 24 me/100 g) şi AL albic ALab
LM entic LMen V% sub 53%, cel puţin în prima ALOSOL AL cambiargic ALcr
HID subacvatice (cu A limnic LIMNOSOL LM calcaric LMka parte a orizontului Bt, până la 100 (AL) AL umbric ALum
sau T submerse). (LM) LM salsodic LMss cm sau cel puţin pe jumătate din AL stagnic ALst
LM tionic LMto orizontul Bt, dacă orizontul C sau AL scheletic ALqq
LM histic LMtb R apar la adâncime mai mică. AL litic ALli

PL tipic PLti
GS tipic GSti PL albic PLab
GS calcaric GSka Alte LUV având schimbare PLANOSOL PL rezicalcaric PLrk
GS cambic GScb texturală bruscă între E şi Bt. (PL) PL vertic PLvs
GS molic GSmo PL stagnic PLst
GS cernic GSce PL sodic PLac
Alte HID cu proprietăţi gleice GLEIOSOL GS umbric GSum
(orizont Gr din primii 50 cm). (GS) GS salinic GSsc EL tipic ELti
GS sodic GSac EL calcic ELca
GS aluvic GSal EL rezicalcaric ELrk
GS tionic GSto EL molic ELmo
GS histic GStb PRELUVOSOL EL roşcat ELrs
Alte LUV fără orizont E. (EL) EL rodic ELro
EL lamelar ELla
SG tipic SGti EL vertic ELvs
Alte HID cu proprietăţi stagnice SG preluvic SGel EL stagnic ELst
(orizont W din primii 50 cm, cu SG albic SGab EL gleic ELgc
STAGNOSOL
excepţia celor cu schimbare SG planic SGpl EL sodic ELac
(SG)
texturală bruscă, specifică SG vertic SGvs EL scheletic ELqq
Planosolurilor) SG gleic SGgc EL litic ELli
SG clinogleic SGcl
SG histic SGtb
LV tipic LVti
Tabel 6.2.6. Cheie pentru determinarea tipurilor, subtipurilor şi subdiviziunilor LV calcic LVca
principale de sol din clasa Histisolurilor (HIS) LV rezicalcaric LVrk
LV roşcat LVrs
Tipuri Subdiviziuni specifice LV rodic LVro
HISTISOLURI (calificative) LV albic LVab
(vezi tabelul 5.3) LUVOSOL LV albeglosic LVgs
Alte LUV (având orizont E). (LV) LV alic LVai
TB distric TBdi LV planic LVpl
HIS cu orizont turbos sau histic (T). HISTOSOL TB eutric TBeu LV lamelar LVla
(TB) TB teric TBte LV vertic LVvs
TB salinic TBsc LV stagnic LVst
TB tionic TBto LV gleic LVgc
LV sodic LVac
LV scheletic LVqq
LV litic LVli
83 84
Tabel 6.2.8. Cheie pentru determinarea tipurilor, subtipurilor şi subdiviziunilor Tabel 6.2.9. Cheie pentru determinarea tipurilor, subtipurilor şi subdiviziunilor
principale de sol din clasa Protisolurilor (PRO) principale de sol din clasa Salsodisolurilor (SAL)

SALSODISOLURI Tipuri Subdiviziuni specifice


PROTISOLURI Tipuri Subdiviziuni specifice (calificative)
(calificative) (vezi tabelul 5.3)

PRO cu orizont R (Rn sau Rp) LS distric LSdi SN tipic SNti


sau cu material scheletic cu peste LS eutric LSeu SN entic SNen
75% fragmente grosiere sau cu LITOSOL LS rendzinic LSrz SN calcaric SNka
material scheletic calcarifer cu (LS) LS scheletic LSqq SN molic SNmo
peste 40% CaCO3 echivalent, LS folic LSfo SAL cu orizont Btna sau SOLONEŢ SN luvic SNlv
care încep din primii 5 - 20 cm. cu orizont na în primii 50 (SN) SN albic SNab
cm). SN vertic SNvs
AS entic ASen SN stagnic SNst
AS distric ASdi SN gleic SNgc
AS eutric ASeu SN clinogleic SNcl
AS calcaric ASka SN salic SNsa
AS molic ASmo SN salinic SNsc
AS umbric ASum SN solodic SNsd
Alte PRO dezvoltate pe material AS vertic ASvs SN aluvic SNal
ALUVIOSOL
parental aluvic (fluvic) recent. AS gleic ASgc
(AS)
AS salinic ASsc
AS sodic AS ac SC tipic (cloruro-sulfatic) SCti
(alcalic) SC calcaric SCka
AS coluvic ASco SC molic SCmo
AS prundic ASqq Alte SAL având orizont SOLONCEAC SC vertic SCvs
AS litic ASli salic (sa) în primii 50 cm. (SC) SC sodic SCac
SC carbonatosodic (cu sodă)SCso
SC gleic SCgc
PS entic PSen
SC clinogleic SCcl
PS distric PSdi
Alte PRO dezvoltate pe materiale SC aluvic SCal
PS eutric PSeu
parentale grosiere remaniate PSAMOSOL PS calcaric PSka
eolian. (PS) PS molic PSmo
PS umbric PSum
PS gleic PSgc
PS salinic PSsc
PS sodic PSac

RS distric RSdi
RS eutric RSeu
RS calcaric RSka
Alte PRO dezvoltate pe materiale REGOSOL RS molic RSmo
parentale neconsolidate. (RS) RS umbric RSum
RS stagnic RSst
RS salinic RSsc
RS scheletic RSqq
RS litic RSli

85 86
Tabel 6.2.10. Cheie pentru determinarea tipurilor, subtipurilor şi subdiviziunilor Tabel 6.2.12. Cheie pentru determinarea tipurilor, subtipurilor şi subdiviziunilor
principale de sol din clasa Spodisolurilor (SPO) principale de sol din clasa Vertisolurilor (VER)
Tipuri Subdiviziuni specifice Tipuri Subdiviziuni specifice
SPODISOLURI (calificative) VERTISOLURI (calificative)
(vezi tabelul 5.3) (vezi tabelul 5.3)
EP tipic EPti VS tipic VSti
EP umbric EPum VS stagnic VSst
SPO cu orizont spodic EP criptospodic EPcp VER cu orizont vertic (Bzy) şi
culoare închisă a orizontului VERTOSOL VS gleic VSgc
sescvioxidic (Bs) sau orizont EP humic EPho VS salic VSsa
humifer profund (crome ≤ 2). (VS)
criptospodic (Bcp) intens humifer, PREPODZOL EP scheletic EPqq VS salinic VSsc
fără orizont eluvial albic spodic (EP) EP litic EPli VS natric VSna
(Es) sau cu orizont eluvial (Es) EP folic EPfo VS sodic (alcalic) VSac
discontinuu.

PE tipic PEti
PE entic PEen
PD tipic PDti
PE argic PEar
Alte SPO cu orizont spodic PD umbric PDum
PE vertic PEvs
sescvioxidic (Bs) sau PD feriluvic PDfe
Alte VER (cu proprietăţi PELOSOL PE stagnic PEst
humicosescvioxidic (Bhs) şi PODZOL PD gelistagnic PDgs
contractilo-gonflante) (PE) PE gleic PEgc
orizont eluvial albic spodic (Es) (PD) EP scheletic PDqq
PE salic PEsa
continuu de minimum 1 cm. EP litic PDli
PE salinic PEsc
EP folic PDfo
PE natric PEna
PE sodic (alcalic) PEac

Tabel 6.2.11. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subdiviziunilor principale de sol


din clasa Umbrisolurilor (UMB)
Tipuri Subdiviziuni specifice
(calificative)
UMBRISOLURI (vezi tabelul 5.3)

HS tipic HSti
UMB cu materie organică HS cambic HScb
humificată segregabilă de partea HS prespodic HSep
HUMOSIOSOL
minerală silicatică în orizontul HS gelistagnic HS gs
(HS)
Au. HS scheletic HSqq
HS litic HSli
HS folic HSfo

NS tipic NSti
NS cambic NScb
Alte UMB (cu materie organică NIGROSOL NS humic NShu
humificată intim amestecată cu (NS) NS prespodic NSep
partea minerală în orizontul Au). NS scheletic NSqq
NS litic NSli
NS folic NSfo

87 88
Tabel 6.3. Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi gleice în funcţie de adâncimea
orizontului Gr (proprietăţi gleice reductice) Tabel 6.5. Unităţi taxonomice de sol care conţin săruri uşor solubile, în funcţie de
Adâncimea Orizontul Unitatea Subdiviziuni la Corelare adâncimea şi intensitatea salinităţii
limitei diagnostic taxonomică nivel cu Intervalul în Orizontul Unitatea Subdiviziuni la
superioare a Inferior∗ (pentru indicatorul care este situat diagnostic∗
)
taxonomică nivel
orizontului hărţi la scări 14 orizontul )
inferior∗∗
(cm) mijlocii) Cod: - cm -
0 - 50 Gr (tip) Gleiosol proxigleic (0-25cm) 7 0 - 50 sa (tip) Solonceac∗∗∗
)
(proxisalic)
(semisubmers) sau subdiviziunea salic episalic
epigleic (25-50cm) 6 sc (subdiviziune) salinic proxihiposalic
50 - 100 Gr (subdiviziune) gleic endogleic 5 epihiposalic
(la subtip) 50 - 100 sa (subdiviziune) salinic endosalic
100 - 200 Gr (subdiviziune) gleic batigleic 4, 3 sc (subdiviziune) salinic endohiposalic
(la varietate) 100 - 200 sa Se ia în considerare la nivel batisalic
sub 200 Gr se ia în considerare (gleizat în adâncime) 2 inferior:
la nivelul inferior al (freatic-umed) 1 sc - salinic în adâncime - batihiposalic
clasificării
) ∗) sa - orizont salic; sc - orizont hiposalic
∗ Prefixe pentru adâncimea de apariţie a orizontului gleic, Gr:
proxi: 0 - 25 cm; endo: 51 - 100 cm; ∗∗) Prefixe pentru intervalul de situare a orizontului:
epi: 26 - 50 cm; bati: 101 - 200 cm. proxi: 0 - 25 cm; endo: 51 - 100 cm;
epi: 26 - 50 cm; bati: 101 - 200 cm
Tabel 6.4. Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi stagnice (W, w) în funcţie de ∗∗∗) După natura sărurilor acumulate, solurile pot fi cloruro-sulfatice, sulfato-clorurice sau
adâncimea şi intensitatea acestora carbonato-sodice
Adâncimea Orizontul Unitatea Subdiviziuni la Corelare
limitei diagnostic∗ taxonomică nivel cu Tabel 6.6. Unităţi taxonomice de soluri care conţin Na schimbabil şi eventual sodă, în
superioare a Inferior∗∗ (pentru indicatorul funcţie de adâncimea şi intensitatea sodicităţii
orizontului hărţi la scări 15
(cm) mijlocii) Cod: Intervalul în Orizont Unitatea Subdiviziuni la Corelare cu
∗∗∗
care diagnostic taxonomică nivel inferior indicatorul 17
0 - 50 W (tip) Stagnosol proxistagnic (0-25 6 pp este situat
x) xx)
Cod:
cm) orizontul (cm) (scări mijlocii)
epistagnic (25-50 cm) 5 pp 0 - 50 Btna (tip) Soloneţ
xxx)
proxinatric, 5,4 (pp)
0 - 50 w (subdiviziune) proxihipostagnic 5 pp, 4 pp sau subdiviziunea natric epinatric
stagnic 4 pp, 3 pp 0 - 25 na Soloneţ entic (sau sodosol) proxinatric 41 (pp)
epihipostagnic
50 - 100 W (subdiviziune) endostagnic 4 pp 25 - 50 na idem epinatric 32
stagnic 50 - 100 Btna (tip) Soloneţ endonatric 33 (pp)
xxx)
50 - 100 w (subdiviziune) endohipostagnic 3 pp, 2 pp 0 - 50 ac (subdiv.) sodic (alcalic) proxihiponatric 22 (pp), 31
stagnic epihiponatric 22 (pp)
xxx)
100 - 200 W (subdiviziune) batistagnic 3 pp, 2 pp 50 - 100 na (subdiv.) sodic (alcalic) endonatric 33 (pp), 23 (pp)
xxx)
stagnic 50 - 100 ac (subdiv.) sodic (alcalic) endohiponatric 21, 22 (pp)
100 - 200 w se ia în stagnogleizare în 1 pp, 2 pp 100 - 200 na se ia în considerare la nivel batinatric (11, 12, 13) (pp)
considerare la adâncime inferior
nivelul inferior 100 - 200 ac sodic (alcalic) în adâncime batihiponatric (11, 12, 13) (pp)
∗) W - proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic); w - proprietăţi stagnice moderate x) Btna - orizont argic-natric; na - orizont natric; ac - orizont hiponatric.
(orizont hipostagnic). W corespunde cu w5, iar w cu w4, w3 şi w2 din indicatorul 15. xx) Prefixe pentru adâncimea de situare a orizontului:
∗∗) Prefixe pentru adâncimea apariţiei orizonturilor: proxi: 0 – 25; endo: 51 – 100;
proxi: 0 - 25 cm; endo: 51 - 100 cm; epi: 26 – 50; bati: 101 – 200.
epi: 26 - 50 cm; bati: 101 - 200 cm xxx) Soloneţurile sau diferitele soluri sodice (alcalice) care conţin peste 10 mg (0,33 me) de
--
∗∗∗) pp- corelare parţială (pro parte) CO3 la 100 g sol se separă ca unităţi distincte denumite „carbonato-sodice” (soloneţ
carbonato-sodic, sol carbonato-sodic etc.).

89 90
7. INDICATORI PENTRU TAXONOMIA SOLURILOR
Simbol Cod Denumire Caractere Solurile la care
LA NIVEL INFERIOR diagnostice se aplică
Indicatori pentru definirea varietăţii de sol (ind. 13 - 19) Xcu 030 cumulic sol cu orizont A îngroşat (având peste
75 cm grosime) având material de sol
Indicator 13 - Caracteristici particulare ale solului. provenit din orizontul superior al
Indicator 14 - Grade de gleizare a solului. solurilor situate pe pantă (apare de
Indicator 15 - Grade de stagnogleizare (fost pseudogleizare) a solului. regulă la baza versanţilor sau pe văile
Indicator 16 - Grade de salinizare a solului. înguste).
Indicator 17 - Grade de sodizare (alcalizare) a solului. Solurile cu orizont A îngroşat (cumulic)
Indicator 18 - Clase de adâncimea apariţiei carbonaţilor în sol. de peste 100 cm pot fi denumite
Indicator 19 - Clase de grosime a solului până la roca compactă. cumulisoluri.
Xea 080 entoalbic sol cu orizont E spodic discontinuu sau Podzol
foarte subţire ( sub 1 cm).
Indicatori pentru definirea speciei şi familiei de sol (ind. 21 - 25) Xfi 280 fibric histosol având predominant material Histosol
Indicator 21a - Materiale de cuvertură sau materiale parentale de sol (M). organic fibric (slab descompus)
Indicator 21b - Roci subiacente (formaţiuni geologice) (R). Xfr 061 fragic sol având orizont fragic (fragipan) în
Indicator 22 - Clase granulometrice simplificate. primii 100 cm ai solului.
Indicator 23 - Grupe de clase, clase şi subclase texturale. Xgi 042 gipsic sol dezvoltat pe material provenit din Litosol
Indicator 24 - Grupe de clase şi clase de conţinut de schelet. roci gipsifere, care conţine cel puţin 5% rendzinic,
Indicator 25 - Gradul de descompunere a materiei organice în solurile organice. gips. subdiviziuni
subrendzinice
Indicatori pentru definirea variantei de sol (ind. 20 şi 26 - 29) Xhe 290 hemic histosol având predominant material Histosol
organic hemic (moderat descompus).
Indicator 26 - Categorii şi subcategorii de folosinţă a terenurilor. Xhd 050 hipoaric sol având caracter aric (orizonturi Orice sol
Indicator 27 - Modificări ale solului prin folosirea în producţie. disturbate prin desfundare, lucrare
Indicator 20 - Grade de eroziune sau decopertare. adâncă etc.), pe mai puţin de 50 cm
Indicator 28 - Tipuri de degradare prin excavare - acoperire şi de poluare a solului. grosime.
Indicator 29 - Gradul de poluare a solului. Xhh 310 hipohistic sol având la suprafaţă turbos (T) sub Gleiosol
20 cm grosime. Stagnosol
Xho 320 hipohortic sol având orizont antropedogenetic Orice sol
Indicator 13 - Caracteristici particulare ale solului sau subdiviziuni ale subtipurilor hortic cu grosime sub 50 cm
(subdiviziunilor principale) de sol la nivelul inferior al varietăţii de sol (ce pot fi Xhl 063 hipolamelar sol cu orizont B având trăsături Cambisoluri
aplicate după caz) lamelare care nu îndeplinesc condiţiile Luvisoluri
Simbol Cod Denumire Caractere diagnostice Solurile la care de Bv lamelar sau Bt lamelar. Psamosoluri
se aplică Xlm 350 limnic histosol având orizont T limnic Histosol
Xab 000 simplic sol fără caracterele menţionate mai (submers).
(nu este cazul) jos Xme 065 melanic sol cu orizont Bt având într-unul din
suborizonturile situate până la 100 cm
1. Subdiviziuni genetice şi litologice de sol (subdiviziuni calitative)
adâncime culori închise, cu valori şi
Xba 220 bauxitic sol având orizont B dezvoltat din Eutricambosol crome sub 3,5 (la umed), care
material parental bauxitic Preluvosol contrastează cu suborizonturile
Xcd 041 calcaro- sol dezvoltat pe materiale calcaroase Litosol adiacente.
dolomitic dolomitice rendzinic, Xnt 380 natant histosol având orizont T constituit din Histosol
subdiviziuni plaur (plutitor).
subrendzinice Xrg 390 regradat sol cu orizont B invadat de CaCO3
Xca 230 calcic sol având orizont carbonato- Preluvosol Xrp 410 ruptic sol cu discontinuitate litologică în primii
acumulativ (sau calxic) ori concentrări 100 cm de la suprafaţă.
de CaCO3 (pudră friabilă) în primii Xsp 420 sapric histosol având predominant material Histosol
125 cm organic sapric (intens descompus).

91 92
X21 071 cu gleizare relictă caracter gleic relict Aluviosoluri
Gleiosoluri etc.
Simbol Cod Denumire Caractere Solurile la care X23 073 emers maturat indice de maturare < 0,7 Gleiosoluri
diagnostice se aplică Aluviosoluri
Xsf 430 subscheletic sol cu caracter scheletic (cu 26 - 50% Orice sol X24 074 emers nematurat indice de maturare > 0,7 Gleiosoluri
schelet). După adâncimea de apariţie a Aluviosoluri
orizontului cu schelet, solul poate fi X32 111 cu mull calcic C/N sub 15 ;
1)
Soluri aflate sub
proxisubscheletic, episubscheletic, cu sau fără Ol vegetaţie forestieră
endosubscheletic sau batisubscheletic. X33 112 cu mull tipic C/N = 16…19; Idem
Xse 095 semihistic sol cu orizont superior bogat în humus Gleiosol cu sau fără Ol
hidromorf (anmoor). Aluviosol X34 113 cu hidromull C/N sub 19; Idem
Xsm 094 stratimineral sol organic în care apar strate de Histosol cu sau fără Ol
material mineral. X35 114 cu mull-moder C/N = 20…22; Idem
Xsr 450 subrendzinic sol dezvoltat pe material parental Ol mai gros ca Of+Oh
provenit din roci calcaroase situate în X36 115 cu moder C/N = 23…26; Idem
primii 125 cm (nu se aplică la Litosol şi Ol mai gros ca Of+Oh
Rendzină) sau material scheletic X37 116 cu humus brut tipic C/N peste 27; Idem
calcarifer între 75 - 125 cm. Ol = Of = Oh
Xsu 072 sulfuric sol cu orizont sulfuric. Gleiosol X38 117 cu humus brut C/N peste 27; Idem
Histosol bogat în humus fin Oh mai gros ca Ol+Of
Limnosol X39 118 cu humus brut C/N peste 27; Idem
Xth 093 thapto-histic sol mineral în care apar strate de Gleiosol sărac în humus fin Of mai gros ca Ol+Oh
(stratihistic) material organic în primii 100 cm Limnosol X40 119 cu humus brut C/N peste 27; Idem
Aluviosol xeric Ol mai gros ca Of+Oh
Xvm 480 vermic sol cu caracter vermic (având peste Cernoziom X41 120 cu humus segre- C/N peste 27; Idem
50% din volumul orizontului A şi de Kastanoziom gabil
2)
peste 25% din volumul orizontului 3)
X42 121 cu orizont înţelenit C/N sub 15 în orizontul Aţ Soluri aflate sub
subiacent canale de râme, coprolite,
având mull calcic vegetaţie de pajişte
galerii de animale ş.a. umplute cu
X43 122 cu orizont înţelenit C/N=16…19 Idem
material de sol adus din orizonturile
având mull tipic în orizontul Aţ
supra- sau subiacente).
X44 123 cu orizont înţelenit C/N = 20…22 Idem
având mull-moder în orizontul Aţ
2. Subdiviziuni determinate de alte caracteristici particulare ale solului X45 124 cu orizont înţelenit C/N = 23…26 Idem
având moder în orizontul Aţ
Simbol Cod Denumire Caractere diagnostice Solurile la care X46 125 cu orizont înţelenit C/N peste 27 Idem
se aplică având humus brut în orizontul Aţ
X01 011 cu sol îngropat la adâncimea solului îngropat X47 126 cu orizont înţelenit C/N peste 27 Idem
adâncime mică între 50 - 75 cm având humus în orizontul Aţ
2)
X02 012 idem, la adâncime idem, între 76 - 100 cm segregabil
moderată 1)
X03 013 idem, la adâncime idem, între 101 - 150 cm Se calculează cu rapoartele atomice. Încadrarea se face după valorile C/N din orizontul
mare Oh, dacă există sau din partea superioară a orizontului A.
2)
X04 021 cu B la suprafaţă adâncimea orizont Btna Soloneţuri Materia organică humificată este segregabilă de partea minerală silicatică.
3)
< 1 (2) cm Orizont înţelenit este partea superioară a orizontului A al solului din pajişti în care
X05 022 cu B la adâncime idem, Btna între 2-6 cm Soloneţuri predomină masa de rădăcini a plantelor ierboase. Se notează cu Aţ.
mică
X06 023 cu B la adâncime idem, Btna între 7-14 cm Soloneţuri
moderată
X07 024 cu B la adâncime idem, Btna între 15-25 cm Soloneţuri
mare
X08 025 cu B la adâncime idem, Btna >25 cm Soloneţuri
foarte mare
93 94
Indicator 14. Grade de gleizare a solului (G) Indicator 15. Grade de stagnogleizare (fostă pseudogleizare) a solului (W)

Simbol Cod Denumire Criterii de încadrare Corelarea cu Simbol Cod Denumire Criterii de Corelarea cu
clasifi-carea la încadrare clasificarea la
nivel superior nivel superior
G0 ABS 0 negleizat g1d1 - d5
Alte subtipuri W0 ABS 0 nestagnogleizat w1d1 - d5 / w2d1 - d5 Alte subtipuri
G1 FRU 1 freatic umed g2d5 decât cele decât cele
W1 SZA 1 stagnogleizat în w3d4 - d5, w4d5,
G2 GZS 2 gleizat slab (gleic în g2d42, g3d42, g4d42, g5d42, gleice adâncime w4d4, w5d4, w5d5, stagnice
adâncime) g6d42
W2 SZS 2 stagnogleizat slab w3d3
G3 GZM 3 gleizat moderat g3d3, g3d41, g4d41, g5d41 Soluri stagnice
Soluri gleice W3 SZM 3 stagnogleizat moderat w3d2, w4d3
(subtipuri
G4 GZP 4 gleizat puternic g3d1,g3d2, g4d3, g5d41 W4 SZP 4 stagnogleizat puternic w3d1, w4d1, w4d2, stagnice)
(subtipuri gleice)
G5 GZF 5 gleizat foarte puternic g4d1, g4d2, g5d3 w5d3
G6 GZE 6 gleizat excesiv g5d2, g6d2, g5d1, g6d1, W5 SZF 5 stagnogleizat foarte w5d2
G7 SBM 7 submers, semisubmers g7d1 - d2 puternic Stagnosol
Gleiosol
+ apă la suprafaţă mare W6 SZE 6 stagnogleizat excesiv w5d1
parte din an
Intensitatea stagnogleizării (fostă pseudogleizării) unui orizont al solului (w)
Intensitatea gleizării unui orizont al solului (g)
Cod Limite (% culori Denumire Corelare cu
Simbol Limite (%) de Denumire Corelare cu orizonturile de reducere)
1)
orizonturile
1)
culori de reducere pedogenetice pedogenetice
g1 ≤5 negleizat sau foarte slab ≤5 nestagnogleizat sau foarte
gleizat nu se apreciază ca orizont G w1 nu se apreciază ca
(g2 poate fi notat cu g) slab stagnogleizat
orizont W sau w
g2 6 - 15 slab glezat w2 6 - 15 slab stagnogleizat
g3 16 - 30 moderat gleizat w3 16 - 30 moderat stagnogleizat
orizont Gox orizont w (hipostagnic)
g4 31 - 50 puternic gleizat w4 31 - 50 puternic stagnogleizat
g5 51 - 70 foarte puternic gleizat w5 ≥ 51 foarte puternic stagnogleizat orizont W (stagnic)
1
g6 71 - 90 excesiv gleizat orizont Gr ) Vezi aceste culori la definiţia orizontului stagnogleic şi a proprietăţilor acvice
g7 ≥ 91 complet gleizat
1
) Vezi aceste culori la definiţia orizontului gleic şi a proprietăţilor acvice
Adâncimea la care apare stagnogleizarea (d)
Adâncimea la care apare gleizarea (d)
Simbol Limite (cm)
Simbol Limite în cm, în soluri cu textură pe profil:
d1 ≤ 25
mijlocie şi mai fină grosieră
d2 26 - 50
d1 0 - 25 0 - 25 d3 51 - 100
d2 26 - 50 26 - 50 d4 101 - 150
d3 51 - 100 51 - 75 d5 151 - 200
d4 d41 101 - 125 76 - 85 d6 201 - 300
d42 126 - 150 86 - 100
d5 151 - 200 101 - 135
d6 201 - 300 136 - 200

95 96
Indicator 16. Grade de salinizare a solului (S) ANEXĂ la Indicator 16

Criterii de Corelarea cu
Simbol Cod Apreciere încadrare clasificarea
la nivel Intensitatea salinizării unei probe (orizont) de sol -s- (apreciată după conţinutul total
superior de săruri solubile în extract apos 1:5 corectat sau după electroconductivitate)
S0 ABS 00 nesalinizat (s1d1-d5) Textura mijlocie Orice textură
S1 SCA 10 salinizat în adâncime (s2-s5 cu d4-d5) Alte Salinizarea*
)
salinizarea*
)

SCA1 11 cu salinizare slabă sub 100 cm s2d4-d5 subtipuri Corelarea cu


SCA2 12 cu salinizare moderată sub 100 cm s3d4-d5 clorurică sulfatică clorurică sulfatică
cele decât Simbol Denumire orizonturile
SCA3 13 cu salinizare puternică sub 100 cm s4d4-d5 salinizate Conţinut total de ECe***
)
pedogenetice
SCA4 14 cu salinizare foarte puternică sub s5d4-d5
100 cm săruri solubile (mmho/cm sau
)
(mg/100g sol)** dS/m)
S2 SCS 20 salinizat slab (s2d1-d3;
s3d2-d3; s4d3) s1 ≤ 100 ≤ 150 ≤ 1,7 ≤ 2,7 nesalinizat nu se notează ca
SCS1 21 cu salinizare slabă între 0 - 25 cm s2d1 orizont sc sau sa
SCS2 22 cu salinizare slabă între 25 - 50 cm s2d2 s2 101-250 151-350 1,8-5 2,8-7 slab salinizat
SCS3 23 cu salinizare slabă între 50 - 100 cm s2d3
SCS4 24 cu salinizare moderată între s3d2 s3 251-600 351-900 6-13 8-19 moderat
25 - 50 cm Orizont sc
salinizat
(hiposalic)
SCS5 25 cu salinizare moderată între s3d3 s4 601- 901- 14-23 20-32 puternic
50 - 100 cm 1000 1500 salinizat
SCS6 26 cu salinizare puternică între s4d3 Soluri
50 - 100 cm salinizate s5 ≥ 1001 ≥ 1501 ≥ 24 ≥ 33 foarte
S3 SCM 30 salinizat moderat (s3-d1; s4-d2 ; Orizont sa
(subtipuri puternic
s5d3) (salic)
salinice) salinizat
SCM1 31 cu salinizare moderată între s3d1
0 - 25 cm *) Tipul de salinizare se stabileşte după raportul dintre ioni exprimaţi în miliechivalenţi
SCM2 32 cu salinizare puternică între s4d2 gram, astfel:
25 - 50 cm
SCM3 33 cu salinizare foarte puternică între s5d3 Cl − Cl −
50 - 100 cm
- salinizare clorurică: ≥ 1,1 - salinizare sulfatică: ≤ 1,0
SO4 −− SO 4 −−
S4 SCP 40 salinizat puternic (s4-d1; s5-d2) **) Conţinutul total de săruri solubile corectat se stabileşte pe baza analizei extractului
SCP1 41 cu salinizare puternică între s4d1 apos (1:5), din suma totală a anionilor şi cationilor scăzându-se dacă este cazul
25 - 50 cm conţinuturile de sulfat de calciu solubilizat şi de bicarbonat de calciu solubilizat în
SCP2 42 cu salinizare foarte puternică între s5d2 plus în extract (1:5) faţă de extract la saturaţie (vezi cap. 3 partea 1 din Metodologia
25 - 50 cm elaborării studiilor pedologice, 1987);
S5 SCF 50 salinizat foarte puternic (s5d1) Solonceac ***) ECe reprezintă electroconductivitatea solului măsurată în extractul de sol la saturaţie,
0
cu salinizare foarte puternică între la 25 C.
SCF1 51 s5d1
0 - 25 cm
Notă: Pentru alte texturi decât cea mijlocie, valorile din coloanele 2 şi 3 se multiplică cu un
factor ce corespunde raportului dintre capacitatea de apă în câmp a solului
respectiv faţă de cea a unui sol cu textură mijlocie.
Notă: În cazul în care s-au efectuat numai determinări parţiale de anioni, aprecierea
intensităţii de salinizare se poate face pe baza datelor din tabelul alăturat.

97 98
Indicator 17. Grade de sodicizare (alcalizare) a solului (A)
Intensitatea salinizării (s) Corelarea cu
(apreciată după Conţinutul de diferiţi anioni, în mg sau me la 100 g sol) Criterii de clasificarea
Simbol Cod Apreciere
încadrare la nivel
Textura mijlocie superior
Corelarea cu
definirea A0 ABS 00 nesodicizat (a1d1-d5)
Simbol conţinut de: Denumire
orizonturilor A1 SNA 10 sodicizat în adâncime (a2 - a5; d4-d5)
Cl
-
SO
-- Alte subtipuri
4 SNA1 11 sodicizat slab sub 100 cm a2d4 - d5
decât
SNA2 12 sodicizat moderat sub 100 cm a3d4 - d5 cele sodice
în miligrame la 100 g sol
SNA3 13 sodicizat puternic sub 100 cm a4d4 - d5 (alcalice)
s1 < 18 < 50 nesalinizat nu se notează ca oriz. sc sau SNA4 14 sodicizat foarte puternic sub a5d4 - d5
sa 100 cm
s2 19-60 51-120 slab salinizat A2 SNS 20 sodicizat slab (a2d1 - d3;
orizont sc a3d2-d3; a4d3)
s3 61-175 121-350 moderat salinizat SNS1 21 sodicizat slab între 0-25 cm a2d1
(hiposalic)
s4 176-350 351-700 puternic salinizat SNS2 22 sodicizat slab între 25-50 cm a2d2
SNS3 23 sodicizat slab între 50-100 cm a2d3
s5 ≥ 351 ≥ 701 foarte puternic orizont sa Soluri
SNS4 24 sodicizat moderat între 25-50 cm a3d2
salinizat (salic) sodicizate
SNS5 25 sodicizat moderat între 50-100 cm a3d3
(subtipuri
în miliechivalenţi - gram la 100 g sol SNS6 26 sodicizat puternic între 50-100 cm a4d3 sodice sau
A3 SNM 30 sodicizat moderat (a3d1 - d2; alcalice)
s1 < 0,5 < 1,0 nesalinizat nu se notează cu oriz. sc sau
sa a5d3)
SNM1 31 sodicizat moderat între 0-25 cm a3d1
s2 0,6 - 1,7 1,1 - 2,5 slab salinizat SNM2 32 sodicizat puternic între 25-50 cm a4d2
orizont sc NM3 33 sodicizat foarte puternic între a5d3
s3 1,8 - 5,0 2,6 - 7,2 moderat salinizat
(hiposalic) 50-100 cm
s4 5,1 - 10 7,3 - 14 puternic salinizat A4 SNP 40 sodicizat puternic sau Soloneţ (a4d1; a4d2)
s5 ≥ 10 ≥ 15 foarte puternic orizont sa (având orizont na în primii 50 cm
salinizat (salic) sau orizont Btna)
SNP1 41 sodicizat puternic între 0-25 cm a4d1 Soloneţuri
SNP2 42 sodicizat puternic între 25-50 cm a4d2 (cele cu Btna
A5 SNF 50 sodizat foarte puternic (cu (a5d1 - d2) sau sodicizate
sodă) sau soloneţ foarte puternic
Adâncimea la care apare salinizarea (d)
carbonatosodic în primii 50
SNF1 51 sodicizat foarte puternic între a5d1 cm)
Simbol Limite (cm) Simbol Limite (cm)
0-25 cm
SNF2 52 sodicizat foarte puternic între a5d2
d1 ≤ 25 d4 101 - 150
25-50 cm
d2 26 - 50 d5 151 - 200
d3 51 - 100 d6 201 - 300

99 100
Indicator 18. Clase de adâncime a apariţiei carbonaţilor în sol (k)
Intensitatea sodicizării (alcalizării) - (a) Simbol Cod Denumire Criterii de încadrare
(apreciată după VNa sau alcalinitatea probei de sol)
k1 1 (Sol) proxicalcaric efervescenţă cu HCl în primii 25 cm
Limite
k2 2 (Sol) epicalcaric efervescenţă cu HCl între 26 şi 50 cm
Corelare cu
Simbol

VNa alcalinitate Denumire (Sol) slab levigat (decar-


- - - *) orizonturile k3 3 efervescenţă cu HCl între 51 - 100 cm
(% din CO3 CO3H bonatat) sau endocalcaric
pedogenetice
T) mg/me la 100 g sol 4 efervescenţă cu HCl între 101 - 150 cm
(Sol) moderat levigat
k4 4.1 efervescenţă cu HCl între 101 - 125 cm
a1 ≤5 abs. ≤ 60 / Nesodicizat nu se notează ca (decarbonatat) sau baticalcaric
≤ 1,0 (nealcalizat) orizont ac sau na 4.2 efervescenţă cu HCl între 126 - 150 cm
k5 5 (Sol) puternic levigat efervescenţă cu HCl între 151 - 200 cm
a2 6 -10 abs. > 60 / slab sodicizat
(decarbonatat) sau baticalcaric
> 1,0 (alcalizat) orizont ac
(hiponatric) k6 0 (Sol) necalcaric efervescenţă cu HCl mai jos de 200 cm
a3 11-15 <4 / - moderat sodicizat
<0,15 (alcalizat)
a4 ≥16 5-10 / 0,16- - puternic sodicizat 1)
0,33 (alcalizat) Indicator 19. Clase de grosime a solului până la roca compactă (grosimea fiziologic
orizont na (Btna dacă
utilă) (d)
a5 > 10 / > 0,33 - foarte puternic este şi argiloiluvial)
Pentru scări mici şi
sodicizat (alcalizat) Simbol pentru Cod Pentru scări mari
mijlocii
limite, limite,
*) Sub formă de bicarbonat de sodiu sau de magneziu. hărţi tabele denumirea denumirea
(cm) (cm)
-- -
Notă: La ultimele 3 clase, CO3 include şi CO3H existent sub forma bicarbonatului de d1 FS 010 (sol) foarte superficial
2)
0 -25
sodiu. (sol)
d2 MS 035 (sol) moderat 26-50 < 50
superificial
3)
superficial
Adâncimea la care apare sodicizarea (alcalizarea) - (d) d3 d31 SP 063 (sol) puţin profund
3)
51 - 75 (sol)
3) semiprofund 50 - 100
Simbol Limite d32 MP 088 (sol) moderat profund 76 - 100
3)
d1 ≤ 25 d4 d41 FP 113 (sol) puternic profund 101 - 125
d2 26 - 50 d42 PP 138 (sol) foarte puternic 126 - 150 (sol)
3) > 101
d3 51 - 100 profund profund

d4 101 - 150 d5 EP 200 (sol) extrem de profund > 150


d5 151 - 200
1
d6 201 - 300 ) Se consideră rocă compactă rocile compacte şi masive, cât şi stratele de materiale cu
peste 90% fragmente scheletice, având grosime > 25 cm;
2
) Corespunde tipului litosol (proxilitic);
3
) Corespunde subdiviziunilor principale litice (epilitice, endolitice, batilitice, după caz);
subtipul litic corespunde subdiviziunii epilitic.
* Nu apare simbol în formula unităţii cartografice de teren sau a celei
agropedoameliorative.

101 102
*)
Indicator 23 . Grupe de clase, clase şi subclase texturale Praf
Simbol pentru Argilă Nisip Raport
1) 0,002 - Nf **
Simbol pentru Praf Raport Cod Denumire < 0,002 2 - 0,02
Argilă Nisip 0,02
0,002 - hărţi tabele mm mm Ng
Cod Denumire
1)
< 0,002 2 - 0,02 Nf ** mm
0,02
hărţi tabele mm mm Ng
mm A 60 argilă ≥46 ≤54 ≤54 oricare

g G 01 texturi grosiere ≤12 ≤32 ≥56 oricare AL 61 argilă lutoasă 46 - 60 ≤32 8 - 54 oricare
a
N 10 nisip ≤5 ≤32 ≥63 oricare sau AP 62 argilă prăfoasă 46 - 60 33 - 54 ≤22 oricare
n
NG 11 nisip grosier ≤5 ≤32 ≥63 <1 6 AM 63 argilă medie 61 - 70 ≤39 ≤39 oricare
sau
NM 12 nisip mijlociu ≤5 ≤32 ≥63 1 - 20
1 AF 64 argilă fină ≥71 ≤29 ≤29 oricare
NF 13 nisip fin ≤5 ≤32 ≥63 >20
)
U 20 nisip lutos 6 - 12 ≤32 56 - 94 oricare o O 90 nu e cazul***
u
UG 21 nisip lutos grosier 6 - 12 ≤32 56 - 94 <1 c C 91 sedimente cu peste 40% CaCO3
sau
UM 22 nisip lutos mijlociu 6 - 12 ≤32 56 - 94 1 - 20 p P 92 roci - compacte fisurate şi pietrişuri (permeabile)
2
UF 23 nisip lutos fin 6 - 12 ≤32 56 - 94 >20 z Z 93 roci compacte dure (nepermeabile)
M 03 texturi mijlocii 13 - 32 ≤32 33 - 87 oricare - H 94 depozite organice
m
≤32 ≥33 ≤67 oricare
S 30 lut nisipos 13 - 20 ≤32 48 - 87 oricare *) Se referă la materialul fin (sub 2 mm) din soluri şi sedimente.
**) Reprezintă raportul dintre procentul de nisip fin (Nf-0,2-0,02 mm) şi nisip grosier (Ng - 2
≤20 ≥33 ≤67 oricare
- 0,2).
s SG 31 lut nisipos grosier 13 - 20 ≤32 48 - 87 <1 ***) Se aplică la materialele organice, depozitele calcaroase şi la rocile compacte (inclusiv
sau SM 32 lut nisipos mijlociu 13 - 20 ≤32 48 - 87 1 - 20 pietrişuri).
3 SF 33 lut nisipos fin 13 - 20 ≤32 48 - 87 >20 Note:
SS 34 lut nisipos prăfos ≤20 33 - 50 30 -67 oricare - În cazul materialelor organice în formula unităţii de teren şi în tabelul legendă se va
SP 35 praf ≤20 ≥51 ≤49 oricare trece în locul texturii gradul de descompunere a materiei organice, conform
indicatorului 25.
L 40 lut 21 - 32 ≤79 ≤79 oricare - Determinarea texturii se poate face pe baza tabelului (ind. 23) sau folosind una din
L
LN 41 lut nisipo-argilos 21 - 32 ≤14 54 - 79 oricare diagramele triunghiulare (dreptunghice şi echilaterale) din figurile alăturate.
sau - Utilizarea diagramelor triunghiulare pentru determinarea texturii se poate face prin
LL 42 lut mediu 21 - 32 15 - 32 35 - 65 oricare
4 folosirea numai a două fracţiuni.
LP 43 lut prăfos 21 - 32 33 - 79 ≤47 oricare - Grupele de clase texturale (redate cu aldine) servesc, de regulă, numai la
f F 05 texturi fine ≥33 ≤67 ≤67 oricare caracterizarea compoziţiei granulometrice a materialelor parentale.
- Clasele texturale (redate cursiv) funcţionează, de regulă, ca divizori de US.
T 50 lut argilos 33 - 45 ≤67 ≤67 oricare - Subclasele texturale (subdiviziunile redate cu litere obişnuite) ale claselor texturale
T
TN 51 argilă nisipoasă 33 - 45 ≤14 41 - 67 oricare funcţionează de regulă, ca indicatori de caracterizare numai în cazul în care există
sau datele respective (opţional).
TT 52 lut argilos mediu 33 - 45 15 - 32 23 - 52 oricare
5 - De regulă, grupa de texturi fine se subdivide în texturi mijlociu - fine şi fine şi atunci
TP 53 lut argilo - prăfos 33 - 45 33 - 67 ≤34 oricare se notează cu literele T şi A.
- La denumirea claselor texturale (subdiviziunile redate cursiv), atunci când este cazul,
se pot folosi şi adjective (ex. soluri nisipoase).
- Indicatorul poate apare în tabelul legendă în mai multe coloane, în funcţie de
numărul nivelurilor la care se redă textura (pe profilul solului).

1) 1)
Se pot utiliza şi denumiri adjectivate (ca de exemplu: nisipos, nisipolutos, lutonisipos, Se pot utiliza şi denumiri adjectivate (ca de exemplu: nisipos, nisipolutos, lutonisipos,
lutos, lutoargilos, argilolutos, argilos). lutos, lutoargilos, argilolutos, argilos).
103 104
*)
Indicator 22. Clase granulometrice simplificate
1)
Simbol pentru Denumire Corelaţie cu:
(în italic denumirea Ind. Ind. Ind. Ind. 21a Ind.
pentru depozitele 23 24 61 (corelare 70
hărţi tabele Cod
de cuvertură sau parţială)
sol la nivel superior) (simbol) (cod) (cod) (cod) (cod)
g G 01 (material) grosier G 05 100, 200 -
(nisip)
m M 03 (material) mijlociu M 05 100, 200 -
(lut)
t T 50 (material) mijlociu - T 05 100, 200 -
fin
(lut argilos)
a A 60 (material) foarte fin A 05 100, 200 -
(argilă)
gq GQ 86 (material) grosier G 60 100, 200 -
cu schelet 00-
(nisip cu schelet) 33
mq MQ 87 (material) mijlociu M 60 100, 200 -
cu schelet
(lut cu schelet)
tq TQ 88 (material) mijlociu - T 60 100, 200 -
fin cu schelet
(lut argilos cu
schelet)
aq AQ 89 (material) foarte fin A 60 100, 200 - Diagrama triunghiulară a texturii (triunghi echilateral)
cu schelet
(argilă cu schelet) Notă: clasele de textură U+N formează grupa de textură G;
c C 91 sedimente cu peste C - 215, 225 - clasele de textură L+S formează grupa de textură M;
40% CaCO3
**)
50 clasele de textură A+T formează grupa de textură F.
(material calcaros)
p P 92 roci compacte P 95 - -
fisurate şi pietrişuri
(permeabile)
(pietriş, grohotiş)
00 -
z Z 93 roci compacte Z - - -
33
nefisurate (masive,
nepermeabile) şi
pietrişuri
nepermeabile
h H 94 Depozite organice H 00 140 9
*
) Reprezintă o sinteză şi simplificare a indicatorilor 23, 24, 61, 21, 70 şi se utilizează la
descrierea sumară, în special la descrierea materialelor şi rocilor parentale şi a rocilor
subiacente.
**
) În cazul depozitelor cu peste 40% CaCO3, în locul clasei granulometrice (în formula
unităţii de teren şi în tabelul legendă) se trece simbolul C pentru sediment cu CaCO3.
Notă: Textura grosieră şi cea fină ca factori limitativi ai producţiei agricole sunt notate cu
Diagrama triunghiulară a texturii (triunghi dreptunghic)
literele N şi respectiv C.
Notă: clasele de textură U+N formează grupa de textură G;
1) clasele de textură L+S formează grupa de textură M;
Se pot utiliza şi denumiri adjectivate (ca de exemplu: nisipos, lutos, lutoargilos,
clasele de textură A+T formează grupa de textură F.
argilos).
105 106
) )
Indicator 24* . Grupe de clase şi clase de conţinut de schelet (q)** - material hemic este materialul organic aflat într-un stadiu intermediar de
Simbol pentru: Denumire Limite Sim- Cod Denumire descompunere, între materialul fibric şi cel sapric. Prezintă caractere morfologice
hărţi tabele Cod (% din bol care determină valori intermediare în ceea ce priveşte conţinutul de fibre, densitatea
volum) aparentă între 0,1 şi 0,2 fibrele ocupând 1/3 până la 2/3 din volum în aşezare
naturală. Conţinutul maxim de apă la saturaţie este de cca. 450 până la 850% din
- la scări mari - - la scări mici şi mijlocii -
) greutate. Nu prezintă culorile extractului în pirofosfat de sodiu caracteristice pentru
00 Nu este cazul***
) materialul fibric şi sapric. Culoarea în materialul în stare naturală este brun - cenuşie
q0**** AB 00 (sol) nescheletic ≤5 - 05 sol
închisă până la brun - roşcată închisă;
fără schelet
- material sapric este considerat materialul organic intens descompus în care: a) după
q1 SL 15 (sol) hiposcheletic - 6 - 25
qs sfărâmare fibrele ocupă < 1/6 din volum excluzând fragmentele grosiere şi materialul
mineral; b) culoarea extractului în pirofosfat de sodiu, măsurată pe o hârtie albă, se
q2 SS 38 (sol) subscheletic - 26 - 50 q 40 sol situează sub sau în dreapta unei linii care exclude valorile şi cromele 5/1, 6/2
qh subscheletic
q3 ME 63 (sol) mezoscheletic - 51 - 75 f 80 sol )
Indicatorul 21a. Materiale (depozite) de cuvertură (de suprafaţă)* sau materiale
qm parentale pentru sol (M) (rezultate prin alterare, rămase in situ şi/sau
q4 EX 83 (sol) hiperscheletic - 76 - 90 scheletic transportate şi redepozitate, în genere în holocen, cu excepţia loessului,
qe depozitelor loessoide şi a unor nisipuri de dune)
q5 RC 95 roci compacte fisurate ≥ 91 p 95 roci compacte
şi pietrişuri (permeabile) – fisurate şi pie- Simbol Cod Denumire
orizont: - Rp trişuri (per- S 100 Materiale de dezagregare-alterare in situ sau puţin transportate
meabile) Sr 110 Materiale reziduale (de regulă preholocene) (bauxite, terra rossa)
)
* Se referă la solurile minerale (inclusiv cele calcaroase) şi la rocile compacte fisurate şi Ss 120 Materiale de dezagregare-alterare in situ (materiale eluviale)
pietrişuri (permeabile). 121 carbonatice
)
** Particule > 2 mm diametru (inclusiv bolovani sau stânci). 122 necarbonatice
)
*** Include depozitele organice şi rocile compacte nefisurate (masive, nepermeabile), Sp 130 Materiale de dezagregare-alterare de pantă (materiale deluviale-
inclusiv pietrişuri nepermeabile. coluviale)
)
**** Nu apare simbol în formula unităţii cartografice de teren. 131 deluviale carbonatice
132 deluviale necarbonatice
Indicator 25. Gradul de descompunere a materiei organice în orizonturile organice 133 coluviale carbonatice
Simbol pentru: Cod Denumire Limite (% din volum de 134 coluviale necarbonatice
hărţi tabele material organic şi slab So 140 Materiale organice (turbe) formate in situ
1)
descompus) T 200 Materiale transportate şi redepozitate
2
- AB 0 nu este cazul - Tf 210 Depozite fluviale, proluviale şi fluviolacustre
fi FI 1 fibric ≥ 75 211 Materiale fluviale carbonatice (include pietrişuri, nisipuri,
he HE 2 hemic 16 - 74 luturi, argile)
sp SP 3 sapric ≤ 15 212 Materiale fluviale necarbonatice (include pietrişuri, nisipuri,
1) luturi, argile)
Se consideră ″material slab descompus″ fragmentele în care poate fi recunoscută
213 Materiale lacustre carbonatice
structura celulară a plantei din care provine. Volumul la care se apreciază cantitatea de
214 Materiale lacustre necarbonatice
material descompus slab este cel rămas după frământare şi înlăturarea rădăcinilor vii şi a
215 Materiale lacustre calcaroase (cu peste 40% CO3Ca)
rădăcinilor şi frunzelor cât şi ramurilor etc., care sunt într-un stadiu atât de incipient de
descompunere încât nu se sfarmă la frământare; Tm 220 Depozite marine şi lagunare
2)
Se aplică la toate orizonturile minerale. 221 Materiale marine carbonatice (include nisipuri, luturi, argile)
222 Materiale marine necarbonatice (include nisipuri, luturi,
Notă: termenii folosiţi la acest indicator se definesc după cum urmează: argile)
- material fibric este considerat materialul foarte slab descompus în care: a) după 223 Materiale lagunare carbonatice
224 Materiale lagunare necarbonatice
sfărâmare fibrele ocupă ≥ 3/4 din volum, excluzând fragmentele grosiere şi materialul
225 Materiale lagunare calcaroase (cu peste 40% CO3Ca)
mineral; b) după sfărâmare fibrele ocupă ≥ 2/5 din volum excluzând fragmentele
Te 230 Depozite eoliene
grosiere şi materialul mineral, iar culoarea extractului în pirofosfat de sodiu, măsurată
231 Loessuri şi depozite loessoide carbonatice
pe o hârtie de filtru albă are valori şi crome de 7/1, 7/2, 8/1, 8/2 sau 8/3. Are de
232 Loessuri şi depozite loessoide necarbonatice
regulă o densitate aparentă < 0,1, iar fibrele ocupă 2/3 din volum în aşezare naturală.
233 Depozite nisipoase de dune (remaniate eolian) carbonatice
Conţinutul de apă la saturare este de cca. 850 până la peste 3000% din greutate.
234 Depozite nisipoase de dune (remaniate eolian)
Culoarea este obişnuit brun - gălbuie deschisă, brună sau brună - roşcată;
necarbonatice
107 108
Simbol Cod Denumire Corelare cu fostul
Denumirea categoriei;
Tg 240 Depozite glaciare Simbol Cod indicator 21
roci incluse
Cod
Ta 250 Depozite antropice
251 Materiale (roci) sedimentare remaniate carbonatice CI 120 - mezobazice (conţinut de SiO2 intermediar 10 pp, 40 pp
252 Materiale (roci) sedimentare remaniate necarbonatice între hipo şi eubazic)
253 Materiale pământoase remaniate (mixice) carbonatice CIe 121 - magmatice, inclusiv piroclastice 11 pp, 12 pp, 13 pp, 14 pp
254 Materiale pământoase remaniate (mixice) necarbonatice sienite, diorite
255 Halde de steril, gangă, zgură, cenuşi etc. (Materiale spolice) dacite, andezite, trahite, fonolite
256 Deşeuri urbane (moloz, resturi domestice etc.) (Materiale piroclastite intermediare
urbice) CIm 122 - metamorfice 11 pp, 12 pp
257 Deşeuri organice, umpluturi cu materiale predominant micaşisturi, şisturi clorito-
organice (> 35%) - Materiale garbice sericitoase, cloritoase, verzi, filite,
ardezii
*) Categoria de material (depozit) de cuvertură se completează obligatoriu cu clasa CIs 123 - sedimentare 15, 16 pp, 23 pp, 31 pp
granulometrică simplificată (şi deci se subdivid după textură) conform indicatorului nr. brecii şi conglomerate (inclusiv
22 şi se specifică relaţia cu roca subiacentă, menţionându-se după caz în descriere calcaroase), fliş grezos
″provenit din ...″ sau ″situat discordant pe ...″ (indicând categoria de rocă după gresii calcaroase, gresii argiloase,
indicatorul nr. 21 b). greywacke, arcoze
şisturi argiloase necarbonatice,
Notă. Caracterizarea litologică a solului se face prin 3 elemente: materialul (depozitul) de şisturi disodilice, menilite
cuvertură (de regulă materialul parental al solului), indicator nr. 21 a, care arată CB 130 - eubazice (bazice şi ultrabazice) 20 pp, 31 pp, 40 pp
originea materialului, granulometria acestuia, indicator nr. 22 şi roca parentală sau (cu 45 - 53% SiO2, fără cuarţ liber)
subiacentă, indicator nr. 21 b. CBe 131 - magmatice, inclusiv piroclastice 21 pp
gabrouri, bazalte, melafire, diabaze
...
peridotite, piroxenite
Indicator 21 b. Roci subiacente (formaţiuni geologice) (R)
piroclastite bazice
Corelare cu fostul CBm 132 - metamorfice 21 pp
Denumirea categoriei; serpentinite, amfibolite
Simbol Cod indicator 21
roci incluse CBs 133 - sedimentare 31 pp
Cod
şisturi argiloase carbonatice, fliş
C 100 Roci silicatice consolidate compacte:
1) argilos
CA 110 - hipobazice (cu > 60% SiO2 şi >10% cuarţ liber) 10 pp, 40 pp, 13 pp
CAe 111 - magmatice, inclusiv piroclastice 11 pp, 13 K 200 Roci carbonatice consolidate compacte 20 pp, 30 pp
KM 210 - argilo-calcaroase 31 pp, 32 pp
granite, granodiorite
211 - metamorfice 31 pp
diorite şisturi calcaroase
riolite 212 - sedimentare 32 pp
piroclastite acide marne (calcaroase, argiloase,
CAm 112 - metamorfice 11 pp gipsifere...)
gnaise, paragnaise, migmatite KC 220 - calcaro-dolomitice 23
cuarţite 221 metamorfice 23 pp
CAs 113 - sedimentare 16 pp marmură (calcare cristaline)
gresii cuarţitice (silicioase) 222 - sedimentare 23 pp
gresii feruginoase calcare (dure, moi, argiloase,
gresii micacee grezoase...),
conglomerate şi brecii calcaroase
tufuri calcaroase, travertin
(fliş calcaros sau marnos şistos)

1)
Acide în sens mineralogic (cantitate mare de silice – SiO2).
109 110
Corelare cu fostul Indicator 26. Categorii şi subcategorii de folosinţă a terenurilor
Denumirea categoriei;
Simbol Cod indicator 21
roci incluse Simbol Cod Denumiri pentru
Cod Denumire
categorii* subcategorii* categorii categorii de folosinţă
H 300 Roci sulfato-halogenurice (evaporite) 24
0 1 1' 2 2' 3 4 5 6 7
compacte
HS 310 - sulfatice 24, 24 pp A A arabil
gipsuri Aiz - arabil cu izlaz
anhidrite Gr Ag grădini de zarzavat
A A Oz Ao 01 arabil orezării
HH 320 - halogenurice 24 pp
halite (sare gemă etc.) Sr Ac căpşunării
- As sere
N 400 Roci silicatice neconsolidate sau slab 50, 32 pp, 33
Rs Aso solarii (fost răsadniţe)
consolidate, preholocene
Vn Vn vii nobile
NA 410 - hipobazice

cultivat
411 53, Vh Vh vii hibrizi
nisipuri cuarţoase Vn V 02 vii
C H Vha 1 plantaţii de hamei
412 pietrişuri predominant cuarţitice 52 pp
Pv Vp pepiniere viticole
NI 420 - mezobazice
52 pp Lp - livezi pure
421 pietrişuri predominant silicatice
53 pp livezi având culturi
422 nisipuri necarbonatice La -
54 pp intercalate
423 luturi (necarbonatice) - Li livezi intensive
424 55 pp, 56 pp Lp L 03 livezi
argile (necarbonatice) Lî - livezi înierbate
57
425 argile contractile Laf Lf plantaţii de arbuşti fructiferi
NB 430 - eubazice (carbonatice) Pp Lp pepiniere pomicole
431 pietrişuri predominant carbonatice 51 - Ld plantaţii de dud
432 nisipuri necarbonatice 53 pp P păşuni curate
433 luturi calcaroase (inclusiv loessuri) 54 pp, 58 Pl păşuni cu pomi (fructiferi)
434 55 pp Pş P Pş 04 păşuni
argile calcaroase Pp păşuni împădurite
32 pp
435 marne (moi) Pt păşuni cu tufărişuri şi

pajişti
NS 440 - salifere 33 mărăcinişuri
P 2
441 marne salifere 33 pp F fâneţe curate
442 argile salifere 33 pp Fl fâneţe cu pomi (fructiferi)
443 luturi salifere 33 pp Fn F Fn Fp 05 fâneţe fâneţe împădurite
O 500 Roci organice 70 Ft fâneţe cu tufărişuri şi
OT 510 - turbe 71 mărăcinişuri
OC 520 - cărbuni - Pd - păduri şi păduri
Ppr - alte zone perdelele de protecţie
A 600 Roci stratificate contrastante 90
- PDf forestiere păduri de foioase
AB 610 - bistratificate 91
- PDc păduri de conifere
AT 620 - tristratificate 92
- PDm păduri mixte

păduri
AP 630 - polistratificate 93
S Pd PD 3 06 plantaţii cu perdele de
- PDp
protecţie
Roca parentalã: roca din care prin alterare s-a format materialul parental al solului; în - PDj jnepeni
cazul rocilor detritice neconsolidate (de ex. loess) aceasta coincide Tf PDt tufărişuri (şi mărăcinişuri)
cu materialul parental (roca mamã) pe seama cãruia s-a format solul. Rh PDr răchitării
Ps PDps pepiniere silvice
Materialul parental: materialul mineral detritic sau materialul organic pe seama cãruia s-a
dezvoltat solul (poate proveni sau nu din materialul subiacent sau din
roca consolidatã compactã situatã la micã adâncime).

111 112
Simbol Cod Denumire Denumiri pentru Simbol Cod Denumire Denumiri pentru
categorii* subcategorii* categorii categorii de folosinţă categorii* subcategorii* categorii categorii de folosinţă
0 1 1' 2 2' 3 4 5 6 7 0 1 1' 2 2' 3 4 5 6 7
- H hidrografie ape P Cp terenuri de parcuri (decorative)
R râuri Pj Cpj construcţii, plaje de nisip (şi ştranduri)
Hr
curţi şi alte cimitire

construcţii + drumuri
Pr pârâuri (ape curgătoare) Ci Ci
- Hc canale Tg Ct folosinţe pieţe (târguri şi pieţe)
terenuri cu (alte
ape şi ape bălţi (lacuri şi bălţi Sn - şanţuri
L, B Hb terenuri)
naturale) Zî - 10 zone de întoarcere

ape
W Ap H 4 07 cu stuf
(zone iazuri (lacuri de Pt - poteci
Iz Ha
umede) acumulare) Vs - vatră de sat
heleştee (amenajări Po - perimetrul construibil al
El Hp
piscicole) oraşului
stuf (stufăriş) - Cat altele
St Hs
(teren mlăştinos) SA - SA 11 sit arheologic
- N terenuri teren degradat fără * Simbolurile din coloana 1 şi 2 corespund notatiei anterioare, iar cele din coloana 1' şi 2'
neproduc- vegetaţie notaţiilor recente folosite în prezent.
- Na tive teren argilos cu crăpături
Nns Nn nisipuri mobile Notă: Se utilizează denumirile din coloana 5 sau 6 care se referă la folosinţe agricole sau
Nst stâncării silvice, celelalte nefiind practic soluri (cu excepţia parcurilor şi a unor suprafeţe în
intravilan).
Nb
Nb neproductiv bolovănişuri
Ngh grohotişuri
N Np N Npt 5 08 pietrişuri
Nrp râpe
Indicator 27. Modificări ale solului prin folosirea în producţie (agricultură)
Nrv Nr ravene
Ntr torenţi Simbol pentru Cod Denumire
Nsc Ns sărături cu crustă hărţi tabele
Nm Nm mocirle şi smârcuri n* NC 0 fără modificări
Ngâ Ng gropi de împrumut t TA 1 tasat (sau talpa plugului la soluri arabile)
Nds Nh depuneri sterile, deponii r DF 2 desfundat (până la cel mult 50 cm)
DN Dn drumuri şi drum naţional d DR 3 drenat
Dj Dj căi ferate drum judeţean q AQ 4 cu apa freatică la adâncime mai mică de 1 - 2 m, ridicată
Dc Dc (transport, drum comunal în urma introducerii irigaţiei (secundar acvic)
Str Ds drumuri) străzi şi uliţe în intravilan m AM 5 cu reacţia şi saturaţia în baze crescute prin amendare -
Dr D 09
De De drum de exploatare fertilizare (resaturat)
construcţii + drumuri

(agricolă, silvică şi a AC 6 cu reacţia intens micşorată (acidifiat)


industrială) k KA 7 carbonatat (antropic)
CFR Df căi ferate n NI 8 nivelat (decapare - umplere)
Cc Cc terenuri de clădiri şi curţi s TE 9 terasat
D - Cind 6 construcţii, curţi, construcţii industriale
Cp curţi şi alte cariere de piatră *
Nu apare simbol în formula unităţii cartografice de teren.
Cns Ca folosinţe cariere de nisip Notă: Asocierea influenţelor antropice se redă prin asocierea codurilor sau simbolurilor.
Cpt (alte cariere de pietriş Salinizarea şi sodizarea antropică se includ la indicatorii speciali pentru aceste
Ct C Em - 10 terenuri) exploatări miniere fenomene.
Ep - exploatări petroliere Poluarea solului se redă separat (indicatorii 28 şi 29).
Ts Cs terenuri de sport
Dg Cd diguri
Tz Ctz taluzuri pietruite
Cn - canale

113 114
Indicator 20. Grade de eroziune în suprafaţă sau de decopertare (e) şi grade de colmatare sau acoperire a solului cu deponii (c)

Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin Corelarea cu


Simbol Cod Denumire eroziune sau decopertare la soluri cu profil: clasificarea
hărţi tabele A - AC - C A-B-C A-E-B-C la nivel superior
e00 ABS 000 Neerodat ori nedecopertat Nu se constată eroziune, decopertare sau colmatare Orice sol (cu excepţia,
Am > 30 cm Am + E > 30 cm psamosolurilor,
Au > 30 cm Au + E > 30 cm aluviosolurilor şi
A0 > 20 cm A0 + E > 20 cm antrosolurilor)
neafectate de eroziune
sau decopertare
e10 EA 10 Erodat prin apă (în cazul solurilor arabile situate pe versanţi)
e11 EAS 11 Erodat slab prin apă Am de 20 - 30 cm Aom + E de 10-30 cm Idem, afectat slab de
Au de 20 - 30 cm Aou + E de 10-30 cm eroziune prin apă
Ao de 10 - 20 cm Ao + E de 10-20 cm
e12 EAM 12 Erodat moderat prin apă Aom de 10 - 20 cm Aom + E < 20 cm Idem, afectat moderat
Aou de 10 - 20 cm Aou + E < 20 cm de eroziune prin apă
Ao < 10 cm Ao + E < 10 cm
e13 EAP 13 Erodat puternic prin apă AC > 20 cm AC > 20 cm EB sau E + B Idem, afectat puternic
ori ori (inclusiv El sau Ea) de eroziune prin apă
Aom < 10 cm Aom < 10 cm < 20 cm
Aou < 10 cm Aou < 10 cm
e14 EAF 14 Erodat foarte puternic prin AC < 20 cm B B Antrosol erodic
apă
e15 EAE 15 Erodat excesiv prin apă C,Cca C,R C Antrosol erodic
e20 EV 20 Erodat eolian
e21 EVS 21 Erodat slab eolian Am de 20 - 30 cm Aom + E de 10-30 cm Psamosoluri slab
Au de 20 - 30 cm Aou + E de 10-30 cm erodate, soluri cu
Ao de 10 - 20 cm Ao + E de 10-20 cm textură grosieră
afectate slab de
eroziune eoliană

115

Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin Corelarea cu


Simbol Cod Denumire eroziune sau decopertare la soluri cu profil: clasificarea
hărţi tabele A - AC - C A-B-C A-E-B-C la nivel superior
e22 EVM 22 Erodat moderat eolian Aom de 10 - 20 cm Aom + E < 20 cm Idem, afectate moderat
Aou de 10 - 20 cm Aou + E < 20 cm de eroziune eoliană
Ao < 10 cm Ao + E < 10 cm
e23 EVP 23 Erodat puternic eolian AC > 20 cm AB < 20 cm EB sau E + B (incl. El Idem, afectate puternic
Aom < 10 cm Aom < 10 cm sau Ea) de eroziune eoliană
Aou < 10 cm Aou < 10 cm < 20 cm
e24 EVF 24 Erodat foarte puternic eolian AC < 20 cm B B Antrosol erodic
e25 EVE 25 Erodat excesiv sau nisipuri Antrosol erodic
mobile în continuă mişcare, C, Cca C
nesolificate
e30 ED 30 Decopertat
e31 EDS 31 Decopertat slab Am de 20 - 30 cm Aom + E de 20-30 cm Orice sol afectat slab
Au de 20 - 30 cm Aou + E de 20-30 cm prin decopertare
Ao de 10 - 20 cm Ao + E de 10-20 cm
e32 EDM 32 Decopertat moderat Aom de 10 - 20 cm Aom + E < 20 cm Idem, afectat moderat
Aou de 10 - 20 cm Aou + E < 20 cm prin decopertare
Ao < 10 cm Ao + E < 10 cm
e33 EDP 33 Decopertat puternic AC > 20 cm AB < 20 cm EB sau E + B (incl. El Idem, afectat puternic
ori ori sau Ea) prin decopertare
Aom < 10 cm Aom < 10 cm < 20 cm
Aou < 10 cm Aou < 10 cm
e34 EDF 34 Decopertat foarte puternic AC < 20 cm B B Antrosol decopertic
e35 EDE 35 Decopertat excesiv C, Cca C Antrosol decopertic
c40 CA 40 Colmatat prin apă Orice sol cu excepţia
protisolurilor şi
antrisolurilor
c41 CAS 41 Colmatat slab prin apă Materialul adus de apă se află diseminat în orizontul de Idem, colmatat slab
suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat prin apă
mai mic de 5 cm
116
) Prin material transportat de om se înţeleg atât materialele deplasate în urma nivelării, cât şi orice alte materiale depuse peste sol (steril,
Indicator 28. Tipurile de degradare prin excavare-acoperire şi tipurile de poluare a

Orice sol din arealele în


Idem, colmatat moderat

Idem, colmatat moderat


Colmatat cu material adus de apă în grosime de 21 - 50 cm Idem, colmatat puternic

Colmatat cu material adus de vânt în grosime de 21 - 50 cm Idem, colmatat puternic

Materialul transportat de om se află diseminat în orizontul de Orice sol, acoperit slab


solului (P) (după natura şi sursa degradării)

la nivel superior

Idem, colmatat slab


Simbol
Corelarea cu

Acoperit cu material transportat de om în grosime de 5 - 20 Orice sol, acoperit

Acoperit cu material transportat de om în grosime de 20 - 50 Orice sol, acoperit


clasificarea

moderat antropic

puternic antropic
pentru Cod Denumire

care apar soluri


hărţi
- 00 Neafectat

nisipoase

Orice sol
suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat prin vânt

prin vânt

prin vânt
Pa 01 Degradare prin lucrări de excavare la zi (exploatări miniere la zi,
prin apă

prin apă

suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat antropic


balastiere cariere etc.)
Pb 02 Acoperire cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la
flotare, depozite de gunoaie etc.
Pc 03 Poluare cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale, materii anorganice,
Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin

Colmatat cu material adus de vânt în grosime de 5 - 20 cm


inclusiv metale, săruri, acizi, baze) de la industrie (inclusiv industria
Colmatat cu material adus de apă în grosime de 5 - 20 cm
A-E-B-C

extractivă)

Materialul adus de vânt se află diseminat în orizontul de

Notă: Criteriile de eroziune prin apă se aplică numai la solurile cu folosinţă agricolă ca arabil situate pe pante.
eroziune sau decopertare la soluri cu profil:

Pd 04 Poluare cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi, etilenă, amoniac,


bioxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.)
Pe 05 Poluare cu substanţe radioactive
Pf 06 Poluare cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi
uşoară
Pg 07 Poluare cu deşeuri şi reziduuri vegetale agricole şi forestiere
Ph 08 Poluare cu dejecţii animale
Pi 09 Poluare cu dejecţii umane
A-B-C

Pq 17 Poluare prin pesticide


1 Pr 18 Poluare cu agenţi patogeni contaminanţi (agenţi infecţioşi, toxine,
alergeni etc.)
Ps 19 Poluare cu ape sărate (de la extracţia de petrol)
Pt 20 Poluare cu produse petroliere
Indicator 29. Gradul de poluare a solului

117
mai mic de 5 cm
A - AC - C

Criterii opţionale
mai mic 5 cm

Reducerea cantita-tivă Grad de conformare a stării


şi/sau calitativă a de încărcare a solului cu
Sim- producţiei vegetale agenţi poluanţi faţă de
bol Cod Denumire obţinute, raportată la reglementările în vigoare
hărţi producţia vegetală care (Conţinutul în agent poluant
cm

cm

se poate obţine în faţă de valorile de referinţă):*


condiţiile solului
Colmatat moderat prin vânt

Colmatat puternic prin vânt


Colmatat moderat prin apă

Colmatat puternic prin apă

Acoperit moderat antropic

nepoluat
Acoperit puternic antropic
Colmatat (acoperit) prin

Colmatat slab prin vânt

0 02 practic nepoluat ≤ 5% sub valoarea normală sau


Acoperit slab antropic

egală cu aceasta
Denumire

Acoperit antropic

1 08 slab poluat 6 - 10% între valoarea normală şi


pragul de alertă
2 18 moderat poluat 11 - 25% între pragul de alertă şi pragul
de intervenţie
3 38 puternic 26 - 50% peste pragul de intervenţie, dar
poluat nu mai mare de 5 ori
vânt

4 63 foarte puternic 51 - 75% peste pragul de intervenţie,


poluat depăşindu-l de 5 - 10 ori
Cod

5 88 excesiv poluat ≥ 76% peste pragul de intervenţie,


61

62

63
42

43

50

51

52

53

60

depăşindu-l de peste10 ori


*
deponii etc.).

Conform ord. 756 al Ministerului apelor şi pădurilor şi protecţiei mediului, publicat în Mon. Of. 303 bis din 6.11.1997
tabele

CUM
CAM

CVM

CUS

CUP
CAP

CVS

CVP

CU
CV

(vezi anexa 1) sau alte reglementări ce vor fi stabilite. Notă: Indicatorul ″Poluare″ arată natura şi sursa poluantului
Simbol

(tipul de poluare) şi gradul de poluare. Acest indicator se notează cu litera P urmată de o literă mică (indic. 28)
exprimând tipul de poluare şi o cifră care indică gradul de poluare (indic. 29). De exemplu Pq5 înseamnă poluare cu
pesticide, excesivă.
hărţi
c42

c43

c50

c51

c52

c53

c60
c61

c62

c63

118
1
În SRTS – 2012 au fost făcute următoarele modificări:
8. MODIFICĂRI ALE SRTS - 2003 ŞI 2012 - s-a reintrodus denumirea de clasă „Vertisoluri” (în loc de Pelisoluri) şi s-a definit mai
concret clasa prin introducerea proprietăţilor contractilo-gonflante (ca indicator de diagnoză);
FAŢĂ DE SRCS - 1980 - s-a înlocuit denumirea tipului de sol Entiantrosol cu cea de Tehnosol şi s-a renunţat la
tipurile Criptopodzol, Foliosol şi Erodosol care au devenit subtipuri de sol (Prepodzol
criptospodic; diferite subtipuri folice cum ar fi Podzol folic, Districambosol folic etc., Antrosol
erodic);
8.1. Modificări introduse în legătură cu termenii generali, orizonturi şi Numărul de clase a rămas acelaşi, 12, dar numărul de tipuri de sol a scăzut la 29.
elemente diagnostice
In SRTS se face o distincţie clară între orizonturile morfologice (folosite la descrierea
8.3. Modificări intervenite la nivel de subtip de sol, faţă de
solurilor) şi orizonturile şi proprietăţile diagnostice (utilizate la identificarea solurilor). SRCS - 1980
Termenul de caracter diagnostic (din SRCS - 1980) a fost înlocuit cu cel de proprietate La nivelul subtipului de sol au intervenit următoarele schimbări importante:
diagnostică. S-a introdus termenul de material parental diagnostic (după FAO, respectiv
WRB-SR) şi s-au eliminat orizonturile Cpr (orizont C pseudorendzinic) şi Rrz (orizont R a) Modificări de denumire:
rendzinic). alcalizat în sodic (hiponatric); glosic în albeglosic în 2012;
În legătură cu orizonturile diagnostice, termenul de orizont B argiloiluvial a fost
schimbat cu cel de orizont B argic, cel de salinizat a devenit hiposalic sau salinic, iar cel de clinostagnogleic în clionogleic în 2012 litoplacic în antroplacic în 2012;
alcalizat a fost denumit hiponatric sau sodic. criptospodic în prespodic; maronic în forestic în 2012;
Au fost introduse ca orizonturi diagnostice noi: orizontul A limnic, orizontul A hortic, cromic în brunic, eliminat în SRTS-2012; mlăştinos în proxigleic;
varietatea de orizont molic forestalic, orizontul prespodic, precum şi orizonturile cu proprietăţi
contractilo-gonflante, dar şi altele (petrocalxice, criptospodice, scheletice, feriiluvial în feriluvic în 2012; salinizat în salinic (hiposalic);
antropedogenetice, folice). S-a precizat suplimentar conţinutul orizonturilor B cambic, B b) Apariţii de subtipuri
argic, sulfuratic şi sulfuric.
Caracterul andic şi cel de sărăturare au fost înlocuite cu proprietăţi andice şi respectiv aric (cu subdiviziuni); humic;
salsodice şi a fost introdus termenul de albeglosic, echivalent celui glosic. Au fost definite noi criptospodic; magnezic;
proprietăţi diagnostice: proprietăţile eutrice, districe, alice, gelistagnice; acestora li se adaugă ekranic natric;
caracterul scheletic, caracterul subscheletic şi prezenţa pudrei friabile de CaCO3.
Ca materiale parentale diagnostice au fost definite materiale parentale fluvice, erodic (cu subdiviziuni); pararendzinic;
antropogene, calcarifere, marnice, erubazice şi bauxitice. În ordinea subdiviziunilor decopertic (cu subdiviziuni) salic;
taxonomice ale tipului de sol s-a inversat poziţia speciei (granulometrice) cu cea a familiei de folic;
sol, iar gradul de eroziune - colmatare a fost trecut de la varietatea de sol la varianta de sol.
c) Contopiri de subtipuri
gleizat şi gleic sub denumirea de gleic;
8.2. Modificări introduse la nivelul claselor şi tipurilor de sol
pseudogleizat şi pseudogleic sub denumirea de stagnic;
În SRTS – 2003 au fost făcute următoarele modificări:
- au fost introduse 4 clase de sol noi: Andisoluri (prin desprindere din Umbrisoluri); d) Subtipuri coborâte la nivel de varietate:
Pelisoluri; Protisoluri şi Antrisoluri, ultimele două prin scindarea clasei solurilor neevoluate, Pseudorendzinic, sub denumirea de marnic, devenit subtip pararendzinic în 2012;
trunchiate sau desfundate; rendzinic (parţial) sub denumirea de subrendzinic;
- au fost introduse tipuri de sol noi: Entiantrosol, Pelosol, Limnosol şi Antrosol şi au fost vermic, cu aceeaşi denumire;
ridicate la rang de tip de sol unele subtipuri, apărând noile tipuri de sol Alosol, Criptopodzol, e) Au fost introduse noi calificative (subdiviziuni ale tipului) pentru o mai bună
Foliosol; precizare a caracteristicilor solului, în SRTS-2003:
- denumirea de sol bălan a fost înlocuită cu cea de Kastanoziom, iar cea de sol aluvic psamic
cernoziomoid cu cea de Faeoziom (la care au fost incluse şi pseudorendzinele şi unele calcaric preluvic
cernoziomuri din climat umed şi soluri cenuşii); calcic rezicalcaric
- au fost contopite sau trecute la rang inferior de subtip ori varietate următoarele tipuri de cambiargic roşcat
sol din SRCS - 1980: protosol aluvial, sol desfundat, cernoziom cambic, cernoziom carbonatosodic (cu sodă) scheletic (prundic)
argiloiluvial, sol cenuşiu, pseudorendzină, sol negru clinohidromorf, rendzină (parţial), sol cloruro - sulfatic solodic
roşu, sol brun roşcat, sol brun roşcat luvic, luvisol albic, lăcovişte. Aceste soluri se găsesc ca clinogleic teric
subtipuri sau în unele cazuri ca varietate ale tipurilor de sol din SRTS 2003 şi 2012. coluvic spodic
SRTS – 2003 cuprinde în total 12 clase de soluri (faţă de 10 clase de soluri în SRCS - criostagnic antracvic
1980), dar numai 32 de tipuri de sol faţă de 39 în SRCS - 1980. distric copertic

119 120
eutric garbic complet refăcut, fiind restructurat şi divizat în doi indicatori 21 a şi 21 b, primul referindu-se la
entic hortic materialul parental în care s-a dezvoltat solul, iar al doilea la roca parentală care a generat
greic mixic materialul parental sau la roca subiacentă.
kastanic reductic
litoplacic rudic Au mai fost făcute următoarele modificări mai importante:
maronic spolic - schimbarea claselor de schelet (vezi ind. 24) schimbarea esenţială fiind modificarea
nodulocalcaric urbic limitei de la 75 - 90% în 51 - 90% pentru clasa de sol scheletic, care determină
pelic subtipul de sol scheletic;
- s-au definit proprietăţile contractilo-gonflante ca elemente diagnostice de referinţă
Ultimele 10 calificative (din rândul al 2-lea) au fost introduse special pentru pentru clasa Vertisoluri;
Antrosoluri. - grosimea de 0 - 20 cm a fost schimbată în 0 - 25cm în întregul SRTS;
- au fost introduse la caracteristici particulare, unităţile: hipoaric şi hipolamelar;
- în ediţia din 2012 a SRTS s-a reintrodus orizontul E spodic (Es), diagnostic pentru
În SRTS 2012 au fost eliminate însă următoarele calificative (subdiviziuni ale tipul de sol Podzol;
tipului): - pentru evitarea confuziilor s-au operat unele modificări ale notaţiei orizonturilor (El se
castanic pelic va nota Elv etc.) şi s-au introdus noi orizonturi (criic – notat F).
clorosulfatic psamic
nodulocalcaric

În ediţia SRTS 2012 au fost adăugate următoarele calificative (subdiviziuni ale tipului):
aric erodic
calcic lamelar
decopertic scheletic
ekranic

8.4. Modificări intervenite la nivelul inferior al taxonomiei solurilor


Următoarele modificări importante faţă de SRCS-1980 sunt de menţionat pentru
nivelul varietăţii de sol (vezi indicator 13):
a. Varietăţi de sol provenite din tipul sau subtipul de sol:
Aric, pentru tipul sol desfundat, care devine subtip în SRTS-2012 şi se
introduce calificativul de hipoaric, ca varietate
Marnic, pentru pseudorendzină şi subtipul pseudorendzinic anterior (pp), care
devine subtip pararendzinic în SRTS-2012;
Subrendzinic, pentru unele subtipuri rendzinice anterioare;
Vermic, pentru subtipurile de sol vermice, care trece la varietate în SRTS-2012;

b. Varietăţi de sol nou introduse în SRTS:


bauxitic
calcic, devenit subtip în SRTS-2012
calcaro-dolomitic
fibric, hemic, sapric
hipohistic
natant
ruptic
scheletic, devenit subtip în SRTS-2012
subscheletic
hipohortic

La ceilalţi parametri de subdivizare a solurilor la nivel inferior au fost operate schimbări


neesenţiale, cu excepţia indicatorului 21 privitor la materiale şi roci parentale. Acesta a fost
121 122
8.6. Echivalarea denumirilor solurilor în Sistemul Român de Clasificarea Solurilor
8.5. Echivalarea denumirilor solurilor în Sistemul Român de Clasificarea Solurilor (SRCS-1980) cu cele din Sistemul Român de Taxonomia Solurilor (SRTS-2003 şi
(SRCS-1980) cu cele din Sistemul Român de Taxonomia Solurilor (SRTS-2003 şi SRTS-2012) la nivelul tipului de sol
SRTS-2012) la nivelul clasei de soluri
SRCS- SRTS- SRTS-
Observaţii
SRCS-1980 SRTS-2003 SRTS-2012 Observaţii 1980 2003 2012
Litosol Litosol Litosol Definiţie modificată prin includerea şi a unor
Molisoluri Cernisoluri Cernisoluri Definiţie adaptata (include si soluri maronii). soluri excesiv scheletice.
Denumire modificată pentru evitarea Regosol Regosol Regosol Definiţie nemodificată.
confuziilor. Psamosol Psamosol Psamosol Definiţie nemodificată.
Argiluvisoluri Luvisoluri Luvisoluri Definiţie neschimbată. Denumirea Sol aluvial Protosol Aluviosol Aluviosol Definiţie modificată prin includerea
prescurtată. aluvial Protosolului aluvial în Aluviosol (ca Aluviosol
Cambisoluri Cambisoluri Cambisoluri Definiţie şi denumire neschimbate. entic); denumire adaptată.
Spodosoluri Spodisoluri Spodisoluri Definiţie neschimbată. Denumire corectată Protosol antropic Entiantro- Tehnosol Denumire adoptată după WRB-SR pentru
prin introducerea vocalei i ca vocală de sol Protosolul antropic (Entiantrosol în 2003), a
legătură. cărui definiţie a fost puţin modificată. În
Umbrisoluri Umbrisoluri Umbrisoluri Clasă de soluri scindată prin desprinderea SRTS-2012 transferat la clasa Antrisoluri, de
Andisoluri Andisoluri unei clase noi, cea a Andisolurilor şi la clasa Protisoluri.
adaptarea definiţiilor în mod corespunzător. - Pelosol Pelosol Tip de sol şi definiţie nou introduse.
Soluri Hidrisoluri Hidrisoluri Definiţie neschimbată. Denumire adaptată. În SRTS-2012 definiţie precizată.
hidromorfe Vertisol (pp) Vertosol Vertosol Definiţie nemodificată; denumire adaptată.
Soluri Salsodisoluri Salsodisoluri Definiţie neschimbată. Denumire adaptată, În SRTS-2012 definiţie precizată.
halomorfe inspirată după şcoala franceză. Andosol Andosol Andosol Definiţie puţin modificată.
Vertisoluri Pelisoluri Vertisoluri Definiţie lărgită prin includerea, pe lângă Sol bălan Kastano- Kastano- Definiţie nemodificată; denumire adoptată
Vertisoluri, a solurilor foarte argiloase care ziom ziom după FAO, respectiv WRB-SR.
nu au caractere tipice de Vertosol (Pelosol). Cernoziom cambic Cernoziom Cernoziom Definiţie modificată (lărgită) pentru reunirea
Se introduc proprietăţile contractilo-gonflante (pp) Cernoziom într-un singur tip de sol a cernisolurilor cu
drept criteriu de definire a clasei în SRTS- argiloiluvial (pp) Cca până la 125 cm adâncime si a solurilor
2012. Sol cenuşiu (pp) maronii de păduri xerofile. Tipurile de sol din
Soluri Protisoluri Protisoluri Clasă de soluri scindată (în 2003) prin SRCS-1980 se regăsesc la nivel de subtip în
neevoluate, Antrisoluri Antrisoluri separarea a două clase de soluri: Protisoluri SRTS-2003 şi SRTS-2012.
trunchiate sau cuprinzând soluri neevoluate (nemature); şi Cernoziom Faeoziom Faeoziom Definiţie modificată pentru reunirea într-un tip
desfundate Antrisoluri cuprinzând soluri puternic argiloiluvial (pp) de sol a cernisolurilor fără orizont Cca sau cu
influenţate de activitatea umană. Sol cernoziomoid orizont Cca situat la sub 125 cm adâncime
În 2003, clasa Antrisoluri cuprindea Sol negru clino- (din zonă mai umedă). Denumire adoptată
Antrosolul şi Erodosolul, iar în 2012 cuprinde hidromorf (pp) după FAO, respectiv WRB-SR. Tipurile de
Antrosolul şi Tehnosolul (ultimul nou Sol cenuşiu (pp) sol din SRCS - 1980 se regăsesc la nivel de
introdus). Cernoziom cambic subtip sau varietate în SRTS-2003 şi SRTS-
Soluri Histisoluri Histisoluri Definiţie neschimbată. Denumire adaptată. (pp) 2012.
organice Sol cenuşiu (pp)
(Histosoluri) Cernoziom cambic
(pp)
Rendzină (pp) Rendzină Rendzină Definiţie modificată prin restrângerea sferei
(prezenţa rocii calcaroase sau a materialelor
calcarifere până la 50 cm adâncime). Cele
neincluse se regăsesc la nivel de subtip sau
varietate de sol ale altor tipuri (subrendzinic).
În SRTS-2012 s-a extins prezenţa rocii
calcaroase până la 75 cm şi s-a limitat
extinderea numai la zona umedă (fără
carbonaţi secundari), cele din zona
subumedă (Dobrogea) fiind incluse la
Cernoziomuri rendzinice.
123 124
SRCS-1980 SRTS-2003 SRTS-2012 Observaţii SRCS-1980 SRTS-2003 SRTS-2012 Observaţii

Sol negru acid Nigrosol Nigrosol Definiţie nemodificată; denumire adaptată. Sol turbos Histosol Histosol Definiţie nemodificată; denumire adaptată.
Sol humico - Humosiosol Humosiosol Definiţie nemodificată; denumire adaptată. - Foliosol - Tip de sol şi definiţie nou introduse în SRTS-
silicatic 2003 (corespunzătoare în parte Litosolului
Sol brun eu- Eutricambosol Eutricambosol Definiţie modificată pentru a se include şi organic din SRCS - 1980). În SRTS-20012
mezobazic solul roşu (ca subtip: Eutricambosol rodic); a fost eliminat, nefiind semnalat în România,
Sol roşu (terra denumire adaptată. dar a fost păstrat ca subtip folic.
rossa) Erodisol Erodosol - Definiţie nemodificată; denumire adaptată
Sol brun acid Districambosol Districambosol Definiţie nemodificată; denumire adaptată. (vocala „i” schimbată în „o” pentru tip de sol).
Sol brun - Preluvosol Preluvosol Definiţie modificată pentru a se include şi În SRTS-20012 a fost trecut ca subtip
roşcat solul brun - roşcat (ca subtip: preluvosol erodic al Antrosolurilor.
Sol brun roşcat). Denumire adaptată pentru - Antrosol Antrosol Tip de sol şi definiţie nou introduse (pentru
argiloiluvial luvisolurile fără orizont E. soluri având orizont superior
Sol brun luvic Luvosol Luvosol Definiţia modificată pentru a se reuni într- antropedogenetic). În SRTS-20012 s-a
Sol brun-roşcat un tip de sol Luvisolurile cu orizont Elv şi introdus, la acest tip de sol, subtipurile
luvic Ea. Denumire adaptată după FAO, erodic şi aric (pentru fostele Erodosoluri şi
Luvisol albic respectiv WRB-SR. varietăţile arice – adânc desfundate).
Planosol Planosol Planosol Definiţie nemodificată. - Entiantrosol Tehnosol Definiţie nemodificată; denumire schimbată
Sol brun luvic Alosol Alosol Tip de sol şi definiţie nou introduse şi transfer de la clasa Protisoluri la clasa
holoacid (corespunzătoare solului brun luvic Antrisoluri.
Luvisol albic holoacid şi luvisolului albic holoacid din
holoacid SRCS-1980).
Sol brun Prepodzol Prepodzol Definiţie nemodificată; denumire adaptată.
feriiluvial
Podzol Podzol Podzol Definiţie nemodificată.
- Criptopodzol - Tip de sol şi definiţie nou introduse
(corespunzătoare solului brun acid
criptospodic de la altitudini mari). În SRTS-
2012 a fost trecut ca subtip la Prepodzol
(Prepodzol humic criptospodic).
Sol gleic Gleiosol Gleiosol Definiţie modificată prin restrângerea sferei
Lăcovişte (orizont Gr mai sus de 50 cm adâncime de
la suprafaţă) şi includerea în acelaşi tip şi a
lăcoviştei (ca subtip: Gleiosol cernic);
denumire adaptată.
- Limnosol Limnosol Tip de sol şi definiţie nou introduse, pentru
soluri subacvatice din bălţi sau lacuri cu
adâncimi mici.
Sol pseudogleic Stagnosol Stagnosol Definiţie nemodificată; denumire adaptată.
Solonceac Solonceac Solonceac Definiţie modificată (prin extinderea
condiţiei de prezenţă a orizontului salic în
primii 20 cm la primii 50 cm).
Soloneţ Soloneţ Soloneţ Definiţie modificată (prin extinderea
condiţiei de prezenţă a orizontului natric în
primii 20 cm la primii 50 cm).

125 126
FAO/UNESCO, cu unele completări şi adaptări. Conceptele de orizonturi şi proprietăţi
9. CORELAREA SRTS CU BAZA DE REFERINŢĂ diagnostice au fost completate cu materiale de sol diagnostice.
WRB-SR nu înlocuieşte sistemele naţionale de clasificare a solurilor. Ea a fost
MONDIALĂ PENTRU RESURSELE DE SOL (WRB-SR) ŞI concepută mai curând pentru a servi ca numitor comun de comunicare la nivel internaţional.
SISTEMUL AMERICAN USDA – SOIL TAXONOMY Aceasta presupune că ar putea fi introduse unităţile de nivel II şi posibil, de nivel III (tranziţii
sau alte entităţi) pentru a reflecta diversitatea solurilor la nivel de ţară. Dealtfel, nivelurile
inferioare au fost concepute pentru a sublinia acele caracteristici ale solului care sunt
Deoarece sistemele naţionale de clasificare au cu precădere o destinaţie internă importante pentru folosirea terenurilor şi managementul solurilor.
(concepte mai mult sau mai puţin locale, terminologie proprie ş.a.), pentru asigurarea
circulaţiei internaţionale a informaţiei privind clasificarea solurilor este necesară corelarea cu
sistemele mondiale, recunoscute ca atare de către comunitatea ştiinţifică internaţională, Sistemul american USDA Soil Taxonomy (USDA-ST - 1975, 1999)
respectiv Legenda FAO devenită Baza Mondială de Referinţă pentru Resursele de Sol- USDA-ST reprezintă, de departe, cel mai complex şi mai detaliat sistem mondial de
1998, cunoscută sub denumirea de World Reference Base for Soil Resources (prescurtat clasificare a solurilor, existent în prezent. Sistemul a fost finalizat în 1975 (după o serie de 7
WRB-SR) şi sistemul actual american de clasificare a solurilor - USDA Soil Taxonomy- aproximaţii). În anul 1999 a fost publicat într-o nouă ediţie, actualizată în acord cu progresele
1975, 1999 (prescurtat USDA-ST). înregistrate în cunoaşterea solurilor lumii în intervalul de timp scurs de la prima apariţie.
Până în prezent, încadrări ale solurilor României în sistemele internaţionale s-au făcut Baza conceptuală a diferenţierii şi clasificării solurilor în sistemul USDA-ST o constituie
în special după Legenda FAO/UNESCO, prilejuite de participarea la diferite proiecte orizonturile şi proprietăţile diagnostice (concepte introduse pentru prima dată de acest
internaţionale (Harta Solurilor Lumii, scara 1:5.000.000, ed. 1975, Harta de Soluri a Europei, sistem). O importanţă deosebită este acordată regimurilor de umiditate şi de temperatură ale
scara 1:1.000.000, ed. 1995 ş.a.). În unele publicaţii s-au făcut încadrări şi după Sistemul solurilor, larg folosite la nivelurile superioare. Sistemul are o arhitectură piramidală. La nivel
USDA-ST-1975. superior sunt deosebite 4 categorii taxonomice: ordinul (12 unităţi), subordinul (68 unităţi),
I. Munteanu (1994) a realizat prima corelare exhaustivă a Sistemului Român de marea grupă (peste 320 unităţi) şi subgrupă de sol (cca. 2 500 unităţi). La nivel inferior se
Clasificare a Solurilor (1980) (prescurtat SRCS-1980) cu Legenda FAO/UNESCO-1990 şi află familia şi seria de sol (cca. 19 000 serii). USDA-ST utilizează pentru denumirile solurilor
USDA-ST-1975. Întrucât între timp a fost oficializată WRB-SR (Montpellier, 1998) şi a apărut o terminologie nouă, creată special în acest scop.
o nouă ediţie a USDA-ST-1999, iar SRTS conţine numeroase elemente de noutate faţă de
SRCS-1980, realizarea unei noi corelări actualizate este mai mult decât necesară. 9.1.2. Procedura de corelare
Obiectivele corelării SRTS cu WRB-SR-1998 şi USDA-ST-1999 sunt următoarele:
• Integrarea pedologiei româneşti în circuitul internaţional al informaţiei; Realizarea unei corelări "totale" între SRCS - 1980 şi SRTS, pe de o parte şi WRB-SR
• Facilitarea participării la proiecte şi programe internaţionale derulate pe teritoriul şi sistemul USDA-ST, pe de altă parte, este dificil de realizat şi nu constituie scopul acestei
României; lucrări. În consecinţă, corelarea este limitată la elementele de bază ale SRCS-1980 şi SRTS-
• Înlesnirea comunicării rezultatelor experimentale privind utilizarea resurselor de sol şi 2003 şi SRTS-2012.
transferul de tehnologie; Ca bază unică de referinţă, s-a luat SRTS. Stabilirea echivalenţelor conceptelor
• Înlesnirea schimbului de date pedologice cu diverse ţări; utilizate în SRTS şi SRCS-1980 cu cele două sisteme internaţionale de clasificare
• Facilitarea utilizării internaţionale a informaţiei privind solurile României. menţionate, s-a făcut într-un singur sens, respectiv dinspre conceptele româneşti spre cele
Pentru asigurarea continuităţii, în tabelele de corelare s-au păstrat şi internaţionale. Pentru a se evita riscul unei corelări "oarbe" care ar fi rezultat din simpla
termenii/conceptele din SRCS-1980 (majoritatea hărţilor de soluri ale ţării având legenda menţionare a corespondenţelor respective, acolo unde s-a considerat necesar, s-au dat şi
bazată pe acest sistem). descrieri rezumative ale conceptelor străine echivalente. Pentru conceptele româneşti s-au
folosit doar denumirile, ele fiind deja definite în SRCS-1980 şi SRTS.
Deoarece WRB-SR şi USDA-ST au acoperire planetară, în această lucrare apar numai
9.1. Aspecte generale. Regimurile de umiditate şi de temperatură acele elemente (orizonturi, soluri etc.) care sunt prezente în SRCS-1980 şi SRTS (şi se
referă la teritoriul României).
Orice corelare dintre două sau mai multe sisteme de clasificare a solurilor se confruntă
9.1.1. Scurtă prezentare a Bazei Mondiale de Referinţă privind cu o serie de dificultăţi inerente, generate de următorii factori:
Resursele de Sol (WRB-SR) şi a Sistemului USDA Soil Taxonomy • Concepte şi terminologii diferite;
(USDA-ST) • Sens (înţeles) diferit acordat unor termeni comuni;
• Arhitecturi diferite ale sistemelor;
Baza Mondială de Referinţă pentru Resursele de Sol (WRB-SR, 1998) • Concepte similare, dar cu sferă de cuprindere diferită;
WRB-SR reprezintă o variantă îmbunătăţită a Legendei FAO/UNESCO-1988 şi a fost • Criterii diferite pentru definirea unor concepte similare.
proiectată ca mijloc de comunicare pe plan mondial între specialiştii în ştiinţa solului. Ea
constituie, de asemenea, un mijloc de identificare a structurilor pedologice (pedonuri,
orizonturi) şi a semnificaţiei lor. Arhitectura este aceeaşi cu a Legendei FAO/UNESCO-1988,
fiind folosite 2 niveluri: grupa de soluri de referinţă (32 de grupe faţă de 28) şi unitatea de sol
(peste 550 de unităţi faţă de cca. 150). WRB-SR utilizează aceeaşi nomenclatură ca şi

127 128
9.1.3. Dificultăţi specifice generate de corelarea cu Baza Mondială de 1) Între 10 şi 30 cm, dacă textura este lutoasă fină, prăfoasă grosieră, prăfoasă fină sau
argiloasă.
Referinţă pentru Resursele de Sol (WRB-SR, 1998) şi cu Sistemul 2) Între 20 şi 60 cm, dacă textura este lutoasă grosieră.
USDA Soil Taxonomy (USDA-ST, 1975, 1999) 3) De la 30 la 90 cm, dacă textura este nisipoasă.
Dacă solul conţine fragmente de rocă, care nu absorb sau nu cedează apă, limitele
Corelarea cu WRB-SR - 1998 secţiunii de control sunt mai adânci.
Deoarece SRTS este bine "aliniat" faţă de WRB-SR, corelarea cu unităţile taxonomice
ale acestui sistem nu pune probleme deosebite. Unele dificultăţi rezultă din faptul că WRB- Clasele de regim de umiditate a solului
SR nu prezintă grupări în clase de soluri. În unele situaţii, clasa de sol din SRTS corespunde Regimul de umiditate acvic este un regim hidric corespunzător unui mediu de
în WRB-SR unor grupe de referinţă (cazul Luvisolurilor, care sunt clasă în SRTS şi grupă de reducere într-un sol care virtual este lipsit de oxigen dizolvat, deoarece este saturat cu apă.
referinţă în WRB-SR, ş.a.). Alte nepotriviri sunt generate de criteriile diagnostice avute în Unele soluri sunt saturate cu apă în perioade când este prezent oxigenul dizolvat, fie din
vedere. Bunăoară, în WRB-SR orizontul E luvic nu este considerat orizont diagnostic, fapt cauză că apa este circulantă, fie din cauză că mediul este nefavorabil pentru
care face imposibilă separarea Preluvosolurilor de Luvosoluri. o
microorganisme (spre exemplu, dacă temperatura este sub 1 C); un astfel de regim nu este
considerat acvic. Nu se cunoaşte cât timp un sol trebuie să fie în prealabil saturat cu apă
Corelarea cu USDA-ST - 1999 pentru a spune că are un regim acvic, dar durata trebuie să fie cel puţin de câteva zile,
Faţă de acest sistem sunt două surse principale de dificultate: deoarece în concept oxigenul dizolvat este virtual absent. În concept este implicată, de
o
asemenea, existenţa unei temperaturi deasupra lui zero biologic (5 C), în perioada când
• Utilizarea de către USDA-ST a regimurilor de umiditate şi de temperatură drept criterii
solul este saturat cu apă.
de clasificare începând de la nivelul II (subordin) până la nivelul IV (subgrupă), criterii
În situaţiile când nivelul freatic se află permanent la sau foarte aproape de suprafaţă,
care nu sunt folosite nici în WRB-SR şi nici în SRTS.
regimul de umiditate este denumit peracvic (permanent acvic).
• Utilizarea unor elemente diagnostice specifice care nu se regăsesc în SRTS.
În România, prin natura sa, regimul de umiditate acvic este legat de condiţii locale de
drenaj natural deficient şi unde nu s-a intervenit prin lucrări de drenaj artificial: terenuri plane
În sistemul USDA-ST sunt definite:
- cvasi orizontale cu soluri greu permeabile din zona umedă, arii depresionare, văi închise,
− 5 regimuri de umiditate: acvic, aridic sau toric, udic (şi perudic), ustic şi xeric şi terase joase, lunci inundabile, zone de divagare mlăştinoase, câmpii joase ş.a.. Cea mai
− 9 regimuri de temperatură: criic, frigid, mesic, termic, hipertermic, isofrigid, întinsă zonă naturală cu regim de umiditate predominant acvic din România este Delta
isomesic, isotermic şi isohipertermic. Dunării (Fig. 9.2). La regim de umiditate acvic sunt incluse clasa hidrisolurilor, majoritatea
planosolurilor şi o parte din Salsodisoluri (Solonceacurile şi Soloneţurile, gleice).
9.1.4. Regimurile de umiditate după USDA-ST şi aplicarea lor la
solurile României
În concepţia USDA-ST, termenul regim de umiditate se referă la prezenţa sau
1
absenţa fie a apei freatice, fie a apei reţinute la o tensiune mai mică de 1 500 kPa în sol,
sau în orizonturi specifice în anumite perioade din an. Apa reţinută la 1 500 kPa sau mai
mult nu este accesibilă pentru a menţine în viaţă majoritatea plantelor mezofile. În
consecinţă, un orizont este considerat "uscat" când tensiunea umidităţii este de 1 500 kPa
sau mai mare şi este considerat "umed" dacă apa este reţinută la mai puţin de 1 500 kPa,
dar mai mult decât zero.
În definirea regimurilor de umiditate este folosit conceptul de "ani normali". Un an
normal este definit ca un an în care precipitaţiile anuale au valori cuprinse între plus sau
minus deviaţia standard a mediei pe termen lung (≥ 30 de ani) a precipitaţiilor.
Pentru estimarea regimului de umiditate, este folosită "secţiunea de control pentru
umiditate". În definirea secţiunii de control pentru umiditate s-a urmărit facilitarea estimării
regimului de umiditate a solului folosind datele climatice. Limita superioară a acestei secţiuni
este adâncimea până la care un sol uscat (tensiune > 1500 kPa, dar nu uscat la aer) va fi
umezit de 2,5 cm coloană de apă în 24 de ore. Limita inferioară este adâncimea până la
care un sol uscat va fi umezit de 7,5 cm coloană de apă în 48 de ore. Aceste adâncimi nu
includ adâncimea de umezire de-a lungul crăpăturilor sau prin canalele de animale, care
sunt deschise la suprafaţa solului.
În practică, adâncimile între care se situează secţiunea de control pentru umiditate
sunt estimate (Fig. 9.1) în funcţie de textură, astfel:

1
100 kPa = 1 atmosferă (1 500 kPa = 15 atmosfere)
129 130
Regimul de umiditate aridic sau toric: aceşti termeni sunt utilizaţi pentru acelaşi
regim de umiditate, dar în diferite categorii din taxonomie.
În regimul de umiditate aridic (toric), secţiunea de control pentru umiditate este în anii
"normali":
1) Uscată în toate părţile pentru mai mult de jumătate din zilele cumulativ pe an, când
o
temperatura solului la 50 cm de la suprafaţă este peste 5 C.
2) Umedă în unele sau în toate părţile pentru mai puţin de 90 de zile consecutiv, când
o
temperatura solului la 50 cm adâncime este peste 8 C.
Solurile care au un regim de umiditate aridic (toric) apar în mod normal în ariile cu
climate aride. Puţine sunt în areale cu climate semiaride şi au proprietăţi fizice care le menţin
uscate, cum sunt suprafeţele cu crustă care virtual împiedică infiltraţia apei, sau sunt situate
pe versanţi abrupţi, cu scurgere rapidă.
Limitele menţionate mai sus pentru temperatura solului exclud de la aceste regimuri de
umiditate solurile situate în regiunile polare, foarte reci şi uscate, cât şi pe cele de la mari
2
altitudini. Aceste soluri sunt considerate a avea condiţii anhidrice , respectiv fără apă.
Prezenţa pe teritoriul României a regimului de umiditate aridic este controversată. În
mod sigur acest regim apare local pe versanţii înclinaţi cu soluri subţiri formate pe roci
compacte din Dobrogea centrală şi de nord sau în sectoarele cu dune înalte ale grindurilor
maritime din Delta Dunării. Totuşi, solonceacurile prezintă regim de umiditate aridic datorită
„secetei fiziologice” dată de presiunea osmotică ridicată a soluţiei solului.
În perspectiva schimbărilor climatice globale, în sensul aridizării şi a creşterii frecvenţei
perioadelor de secetă severă, este posibil ca acest tip de regim să cuprindă zone largi din
partea de sud-est a ţării: Bărăgan, Dobrogea şi Delta Dunării.

Regimul de umiditate udic: este un regim de umiditate în care în anii "normali"


secţiunea de control pentru umiditate nu este uscată în nici o parte pentru o perioadă de
peste 90 zile cumulativ pe an. Dacă media anuală a temperaturii solului este mai mică de
o o
22 C şi dacă mediile temperaturilor de vară şi de iarnă la adâncimea de 50cm diferă cu 5 C
sau mai mult, secţiunea de control pentru umiditate în anii normali este uscată în întregime
pentru mai puţin de 45 de zile consecutiv în primele 4 luni care urmează solstiţiului de vară.
În plus, regimul de umiditate udic necesită, cu excepţia unor perioade scurte, existenţa unui
sistem trifazic solid-lichid-gaz, în parte sau în toată secţiunea de control, când temperatura
o
solului este peste 5 C.
Regimul de umiditate udic este comun solurilor din climate umede, cu o bună
distribuţie a precipitaţiilor, Aceste soluri au suficientă ploaie în vară încât cantitatea de apă
stocată în sol, plus precipitaţiile, egalează sau depăşeşte evapotranspiraţia; sau cu ploi de
iarnă adecvate, care reîncarcă solul şi veri reci şi ceţoase, ca în regiunile costiere.
În climatele unde precipitaţiile depăşesc evapotranspiraţia în toate lunile în anii
normali, tensiunea umidităţii rareori atinge 100 kPa în secţiunea de control pentru umiditate,
deşi ocazional sunt perioade scurte când o anumită parte din umiditatea înmagazinată este
consumată. Apa se deplasează prin sol în toate lunile, când solul nu este îngheţat. Un astfel
de regim de umiditate extrem de umed este denumit "perudic" (permanent umed).
Domeniul cu regim de umiditate udic cuprinde aproape 2/3 din teritoriul României
(Fig. 9.2), respectiv zona montană plus dealurile, podişurile şi câmpiile piemontane
adiacente, cu excepţia unei enclave din partea vestică a Câmpiei Transilvaniei. În general,
această zonă este delimitată de izohieta de 600 mm.
Regim de umiditate udic prezintă cvasitotalitatea Luvisolurilor şi Cambisolurilor,
Umbrisolurile şi Andisolurile, o parte importantă a Cernisolurilor (Faeozomurile şi

2
Condiţii anhidrice (anhydrous conditions): se referă la stratul activ din solurile deşerturilor reci şi alte
areale cu permafrost, respectiv îngheţ peren (adeseori, permafrost uscat) şi precipitaţii puţine (obişnuit
sub 50 mm echivalent apă). Condiţiile anhidrice sunt similare regimurilor de umiditate aridic (toric), cu
excepţia temperaturii, care este sub 0oC.
131 132
o
Rendzinele) şi Vertisolurilor. La acestea se adaugă protisolurile din zona umedă a ţării. Prin temperatura solului la adâncimea de 50 cm este mai mare de 8 C. Media temperaturii
o
definiţie, Spodisolurile au regim de umiditate udic, iar Histisolurile au regim de umiditate anuale a solului este mai mică de 22 C şi mediile temperaturilor de vară şi a celor de iarnă
o 3
acvic. În cadrul arealului cu regim de umiditate udic au fost identificate şi zone cu regim de diferă între ele cu 6 C sau mai mult, fie la adâncimea de 50 cm, fie la un contact densic ,
4 5
umiditate "perudic", localizate în nordul Carpaţilor Orientali (Munţii Rodnei şi Maramureşului, litic sau paralitic , dacă acesta se află la adâncime mai mică de 50 cm.
ansamblul montan Gutâi-Ţibleş) şi în partea înaltă a Munţilor Apuseni (Bihor-Vlădeasa- Problema existenţei regimului de umiditate xeric pe teritoriul României este
Muntele Mare) şi a Carpaţilor Meridionali. Aceste areale sunt delimitate de izohieta de 1.000 controversată. Unii specialişti contestă prezenţa acestui tip de regim de umiditate în ţara
mm. noastră, pe motiv că solul nu ar fi uscat 45 de zile consecutiv după solstiţiul de vară. Totuşi,
o
dacă avem în vedere datele de temperatură (≥ 10,5 C) şi de precipitaţii (< 450 mm anual) şi
Regimul de umiditate ustic este un regim de umiditate intermediar între cel aridic şi distribuţia anuală a acestora, se poate admite că acest regim interferă cu cel ustic cel puţin
cel udic. Conceptul de regim ustic corespunde unui regim de umiditate limitată, dar prezentă în partea de sud şi sud-est a ţării (sudul Moldovei, sudul Câmpiei Române şi Dobrogea). De
în perioada în care condiţiile termice sunt favorabile pentru creşterea plantelor. Acest altfel, aceste areale sunt cele mai puternic afectate de secetă şi prezintă, după criteriile
concept nu este aplicat la solurile care au permafrost sau regim de temperatură criic. Comisiei ONU pentru combaterea deşertificării, cel mai ridicat risc de deşertificare.
o
Dacă media anuală a temperaturii solului este de 22 C sau mai mare sau dacă mediile În corelarea de faţă, nu au fost totuşi separate soluri cu regim de umiditate xeric,
o
temperaturilor de vară şi a celor de iarnă diferă între ele cu mai puţin de 6 C la adâncimea acestea urmând să fie stabilite după efectuarea de cercetări care să dovedească cu
de 50 cm sub suprafaţa solului, în anii "normali", secţiunea de control pentru umiditate în certitudine că regimul de umiditate xeric este prezent în arealele menţionate.
arealele cu regim de umiditate ustic este uscată în unele sau în toate părţile pentru 90 de
zile sau mai mult cumulativ. Totuşi secţiunea de control este umedă în unele părţi, fie mai 9.1.5. Regimurile de temperatură a solului după USDA-ST şi
mult de 180 zile cumulativ, fie 90 de zile sau mai mult, consecutiv, în cursul anului. Dacă
o
media anuală a temperaturii solului este mai mică de 22 C şi dacă mediile temperaturilor de
aplicarea lor la solurile României
o
vară şi a celor de iarnă diferă între ele cu 6 C sau mai mult, la adâncimea de 50 cm de la
Temperatura medie anuală a solului se stabileşte pentru adâncimea de 50 cm de la
suprafaţa solului în anii "normali", secţiunea de control pentru umiditate în arealele cu regim o
suprafaţă şi se deduce din temperatura medie anuală a aerului, prin adăugarea a 2 C. Spre
de umiditate ustic este uscată în unele părţi sau în întregime pentru sau mai mult de 90 de o o
zile cumulativ, dar nu este uscată în toate părţile pentru mai mult de jumătate din zilele exemplu, în climate cu temperatura medie anuală de 5 C, temperatura solului va fi de 7 C.
o
cumulate când temperatura solului la 50cm adâncime este mai mare de 5 C. Dacă în anii
Clase de regim de temperatură a solului
"normali" secţiunea de control pentru umiditate este umedă în toate părţile pentru 45 de zile
sau mai mult, consecutiv în 4 luni după solstiţiul de iarnă, secţiunea de control pentru Criic: solurile cu acest regim de temperatură au o medie anuală a temperaturii mai
o
mică de 8 C, dar nu au permafrost (îngheţ peren).
umiditate este uscată în toate părţile mai puţin de 45 zile consecutive, în 4 luni după
1. În solurile minerale, media temperaturii de vară a solului (iunie, iulie, august în
solstiţiul de vară.
În regiunile tropicale şi subtropicale cu climat musonic, cu unul sau două sezoane emisfera nordică şi decembrie, ianuarie şi februarie în emisfera sudică) au la adâncimea de
50 cm sau la un contact densic, litic sau paralitic, dacă acesta este la adâncime mai mică
uscate, vara şi iarna au puţină semnificaţie. În aceste regiuni, regimul de umiditate este ustic
temperaturi după cum urmează:
dacă există cel puţin un sezon ploios de 3 luni sau mai mult. În regiunile temperate ale
climatelor subumede sau semiaride, sezoanele ploioase sunt, de obicei, primăvara şi vara a) Dacă solul nu este saturat cu apă în timpul unei părţi din vară, şi
o
(1) dacă nu este prezent un orizont organic: mai mică de 15 C;
sau primăvara şi toamna, dar niciodată iarna. Plantele native sunt mai ales anuale, sau o
(2) dacă este prezent un orizont organic: mai mică de 8 C, sau
plante care au o perioadă dormantă, când solul este uscat.
Regimul de umiditate ustic este caracteristic regiunilor de câmpie şi podiş
b) Dacă solul este saturat cu apă în timpul unei anumite părţi a verii şi
extracarpatice în zonele secetoasă şi subumedă ale ţării. De asemenea, el include şi partea o
(1) dacă nu este un orizont organic: mai mică de 13 C;
vestică a Câmpiei Transilvaniei (Fig. 9.2). o
(2) dacă este un orizont organic sau un epipedon histic: mai mică de 6 C
La regim de umiditate ustic au fost incluse cea mai mare parte a Cernisolurilor
(Kastanoziomurile şi Cernoziomurile), o parte a Luvisolurilor (îndeosebi fostele soluri brune o
argiloiluviale, solurile brun roşcate şi brun roşcate luvice), Protisolurile din zonele secetoase 2. În solurile organice, media anuală a temperaturii solului este mai mică de 6 C.
şi subumede şi majoritatea Soloneţurilor şi o parte a Antrosolurilor erodice (Erodosoluri în Solurile criice care au un regim de umiditate acvic sunt în mod obişnuit afectate de
SRTS-2003). crioturbaţie.
Regimul de temperatură criic a fost aproximat pentru ţara noastră (Fig. 9.3) în zonele
Regimul de umiditate xeric este regimul de umiditate tipic climatelor mediteraneene, cu altitudini mai mari de 800 – 1.000 m în nordul ţării sau la peste 1.200 – 1.500 m în partea
o
unde iernile sunt umede şi reci, iar verile calde şi uscate. Umiditatea care cade iarna, când de sud. Arealele cu regim criic sunt delimitate de izoterma < 4 C. Regimului de temperatură
evapotranspiraţia potenţială este minimă, este în mod special efectivă pentru spălare criic aparţin Spodisolurile, o parte din Umbrisoluri (Humosiolsolurile) şi o mică parte din
(levigare). În arealele cu regim de umiditate xeric, în anii "normali", secţiunea de control Cambisoluri (Districambosoluri).
pentru umiditate este uscată în toate părţile pentru 45 de zile sau mai mult, consecutiv în 4
luni după solstiţiul de vară şi umedă 45 de zile sau mai mult, consecutiv după solstiţiul de
iarnă. 3
Contact densic: contact dintre sol şi materiale subiacente relativ nealterate, cu densitate mare în care
De asemenea, în anii "normali", secţiunea de control pentru umiditate este umedă în rădăcinile nu pot pătrunde.
4
unele părţi pentru mai mult de jumătate din zilele cumulate pe an, când temperatura solului Contact litic: contact dintre sol şi roca dură subiacentă.
5
o
la adâncimea de 50 cm este mai mare de 5 C, sau pentru 90 de zile consecutiv, când Contact paralitic: contact dintre sol şi materiale subiacente relativ nealterate, cimentate sau moderat
cimentate.
133 134
Frigid: solul cu regim de temperatură frigid este mai cald vara decât unul cu regim
o
criic, dar temperatura medie anuală este mai mică de 8 C şi diferenţa dintre mediile
temperaturilor de vară (iunie, iulie şi august) şi a celor de iarnă (decembrie, ianuarie şi
o
februarie) este mai mare de 6 C, fie la adâncimea de 50 cm, fie la un contact densic, litic sau
paralitic, dacă acestea sunt mai puţin profunde de 50 cm.
Regimul de temperatură frigid este caracteristic în România zonelor situate la altitudini
de 800 – 1 000 m în nordul ţării sau 1.200 – 1.500 m în sudul ţării (Fig. 9.3). Arealele cu
o o
regim de temperatură frigid sunt cuprinse între izotermele de 4 C şi 6 C.
o
Mesic: Media anuală a temperaturii solului este de 8 C sau mai mare, dar mai mică de
o
15 C şi diferenţa dintre media temperaturilor de vară şi cea a temperaturilor de iarnă a
o
solului este mai mare de 6 C, fie la adâncime de 50 cm, fie la un contact densic, litic sau
paralitic, dacă acesta este mai puţin profund.
Regimul de temperatură mesic este dominant în ţara noastră (Fig. 9.3). Excepţie face
doar zona montană, cu regim criic şi frigid.
Regimurile de temperatură descrise în continuare: termic, hipertermic şi
subdiviziunile iso nu apar în România.
o o
Termic: Media anuală a temperaturii solului este cuprinsă între 15 C şi 22 C, iar
o
diferenţa dintre media temperaturilor de vară şi a celor de iarnă este mai mare de 6 C, fie la
adâncimea de 50 cm, fie la un contact densic, litic sau paralitic, dacă acesta este mai puţin
profund.
o
Hipertermic: Media anuală a temperaturii solului este 22 C sau mai mare şi diferenţa
o
dintre media temperaturilor de vară şi a celor de iarnă este mai mare de 6 C, pe adâncimea
de 50 cm, fie la un contact densic, litic sau paralitic, dacă acesta este mai puţin profund.
Sunt definite, de asemenea, clase de regim “iso” (isofrigid, isomesic, isotermic şi
isohipertermic) care corespund categoriilor descrise mai sus dar care se caracterizează, la
adâncimea de 50 cm, printr-o diferenţă dintre media temperaturilor de vară şi a celor de
o
iarnă de 6 C sau mai puţin.

9.2. Corelarea orizonturilor morfologice şi a elementelor (orizonturi,


proprietăţi şi materiale) diagnostice

9.2.1. Corelarea caracteristicilor morfologice (pedogenetice)


În cazul orizonturilor morfologice, această corelare este posibilă numai între SRTS,
SRCS-1980, Legenda FAO/UNESCO şi USDA-ST. În WRB-SR este utilizat, deocamdată,
sistemul de orizonturi morfologice din Legenda FAO/UNESCO-1988. Următoarele patru
tabele (Tab. 9.1 - 9.4) redau aceste corelări.
Tabel 9.1
Corelarea orizonturilor pedogenetice principale
FAO/UNESCO - 1988
SRTS-2012 SRTS-2003 SRCS-1980 USDA-ST - 1999
(WRB-SR - 1998)
ORIZONTURI (Simboluri)
O O O O O
Ol Ol Ol - Oi
Of Of Of - Oe
Oh Oh Oh - Oa
A A A A A
E E E E E
B B B B B

135 136
C C C C C BC BC B/C BC BC
Cn Cn - - - B+C B+C B/C B/C
Ck Ck - - - - - B/G - -
Cca Cca Cca k (adăugat ca sufix) k (adăugat ca sufix) - - C/G - -
- - Cpr - - BR BR B/R B/R -
R R R R R B+R B+R B+R
- - Rrz - - CA CA - CA CA
T T T H O C+A C+A C/A C/A
CB CB - CB CB
Tabel 9.2 C+B C+B C/B C/B
Corelarea orizonturilor pedogenetice de asociere∗
) CR CR - CR -
C+R C+R C/R
FAO/UNESCO - 1988
SRTS-2012 SRTS-2003 SRCS-1980 USDA-ST - 1999
(WRB-SR - 1998)
ORIZONTURI (Simboluri) Tabel 9.4
G* G* G - - Corelarea unor caracteristici morfologice secundare de subdivizare a orizonturilor
Gr* Gr* Gr r (adăugat ca sufix) g (adăugat ca sufix) principale
Gor* Go* Go g (adăugat ca sufix) - FAO/UNESCO -
W* W* W r (adăugat ca sufix) g (adăugat ca sufix) USDA-ST
SRTS-2012 SRTS-2003 SRCS-1980 1988
-1999
w w w g (adăugat ca sufix) - (WRB-SR - 1998)
F - - e - caracter luvic slab e - - -
g - gleizare slabă g - - -
Tabel 9.3 h - talpa plugului h - - -
Corelarea orizonturilor pedogenetice de tranziţie j - recent maturat j - - -
FAO/UNESCO - 1988 k - conţinut > 1% CaCO3 k - - -
SRTS-2012 SRTS-2003 SRCS-1980 USDA-ST - 1999 la - caracter lamelar l - - -
(WRB-SR - 1998)
ORIZONTURI (Simboluri) - m - caracter - - -
melanic
AC AC A/C AC AC
nt - pământ coprogenic (turbă n - - -
A+C A+C A/C sedimentară)
AE AE - AE AE p - strat arat p p p p
AB AB A/B AB AB ţ - orizont înţelenit ţ - - -
A+B A+B A/B A/B x - caracter de fragipan x - x x
AR AR A/R - - Iz - conţinut apreciabil de rizomi iz - - -
A+R A+R A+R t - acumulare de argilă (B) t t t t
- - A/G - - s - acumulare reziduală de s s s s
EA EA - EA EA sescvioxizi (asociat cu E) sau
E+A E+A E/A E/A acumulare iluvială (asociat cu B)
h - acumulare iluvială de humus h h h h
EB EB EB EB EB
(asociat cu B)
E+B E+B E+B E/B E/B
v - alterare in situ (asociat cu B) v v w w
- - E + Bt (B lamelar)
zy - prezenţa de feţe de alunecare y y - ss
BA BA - BA BA în orizontul vertic (asociat cu B)
B+A B+A B/A B/A z - orizont cu proprietăţi contractilo- z - - -
BE BE - BE BE gonflante (asociat cu A, B, C)
B+E B+E B/E B/E


) Se adaugă simbolului orizontului cu care se asociază.
137 138
9.2.2. Corelarea elementelor diagnostice

În tabelele 9.5, 9.6 şi 9.7 este prezentată corelarea orizonturilor, proprietăţilor şi materialelor diagnostice între SRTS şi celelalte
sisteme.
Tabel 9.5
Corelarea orizonturilor diagnostice
SRTS- SRCS- WRB-SR - FAO/UNESCO USDA-ST -
Nr 2003, 1980 1998, 1988, 1999,
2012 2006 2006 2006
crt
Denu- Denu- Diferente Denumire Diferente specifice Denumire Diferente Denumire Diferente
mire mire specifice specifice specifice
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Orizont Orizont V > 55% Orizont molic În grosime sunt Orizont A molic Aceleaşi ca Epipedon molic Aceleaşi ca la
A molic A molic faţă de incluse şi tranziţiile la WRB-SR WRB-SR
(Am) (Am) V > 53% (în AB, AC cu
SRTS) caracteristici de
orizont molic;
V > 50%
2. Orizont Orizont V > 55% Neseparat dar apare la Neseparat dar Neseparat dar
A molic A molic faţă de proprietăţi greice (în cazul apare în definiţia apare în
greic greic V > 53% (în Faeoziomurilor) Greizemurilor - definiţia -
(Ame) (Ame) SRTS) - subgrupelor
alfice la
Molisoluri
3. Orizont Orizont V < 55% Orizont umbric În grosime sunt Orizont A umbric Acelaşi ca la Epipedon Aceleaşi ca la
A A faţă de incluse şi tranziţiile WRB-SR umbric WRB-SR
umbric umbric V < 53% (în AB, AC dacă au
(Au) (Au) SRTS) caracteristici de
orizont umbric

139

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
4. Orizont Orizont - Orizont - Orizont A ocric - Epipedon ocric Include şi
A ocric A ocric ocric (include şi El) orizonturile
(Ao) (Ao) (include şi El) eluviale situate la
sau aproape de
suprafaţă dar şi
orizonturi de
material organic
care sunt prea
subţiri pentru
condiţia de
epipedon histic
sau folistic.
5. Orizont - - În 2006 - Limnic material - Materiale Orizont sau strat
A limnic s-a introdus ca material (subaquatic limnice depuse limnic - L
(Al) diagnostic „material deposits) în apă prin
limnic” precipitare sau
rezultate din
descompunerea
vegetaţiei
acvatice; se
notează
ca orizont Lco
6. Orizont - - Orizont hortic > 100 mg kg-1 P2O5 V ≥ Orizont - Epipedon ≥ 50 cm grosime
A hortic 50% A fimic Plaggen
(Aho) ≥ 50 cm grosime
7. Orizont Orizont Grosime - - - - Epipedon ocric -
E luvic E luvic minimă 5
(Elv) (El) cm.
8. Orizont Orizont Grosime Orizont albic ≥ 1 cm grosime Orizont E albic Nu are Orizont albic ≥ 1 cm grosime
E albic E albic minimă 10 condiţii de
(Ea) (Ea) cm. grosime

140
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
9. Orizont Orizont ≥ 10 cm Orizont cambic (Bv) grosime Orizont B cambic grosime ≥ 15 cm, Orizont Include şi
B cambic B cambic grosime ≥ 15 cm, baza la (Bw) baza la cambic orizonturile
(Bv) (Bv) ≥ 25 cm adâncime; ≥ 25 cm adân- (Bw) de glei;
textura lutonisipoasă cime grosime
sau mai fină ≥ 15 cm
10. Orizont B Orizont Grosime Orizont argic (include şi = 1/10 grosime din Orizont B argic (idem - Orizont ≥ 7,5 cm
argic (Bt) B argilo- minimă 1/10 orizont B în benzi) suma oriz. supra- WRB-SR) argilic grosime sau
(include iluvual din grosi- (Bt) iacente sau ≥ 7,5 cm (Bt) (Bt) ≥ 1/10 din
şi orizont (Bt) mea orizon- sau ≥ 15 cm suma suma
B în (include turilor lamele-lor; textura- ≥ lut orizonturilor
benzi) şi ori- supra- nisipos şi ≥ 8% argilă supra-iacente
zont B în iacente sau sau suma
benzi) ≥ 7,5 cm ori lamelelor ≥
≥ 15 cm 15 cm.
(benzi)
11. Orizont B Orizont - Orizont natric Text. ≥ lut nisipos şi ≥ Orizont B natric Idem WRBSR Orizont Idem WRB-
argic- Bt natric (Bt na) 8% argilă; (Bt na) natric SR > 15% Na
natric (Btna) > 15% Na schimbabil în (Btna) schimbabil
(Btna) primii 40 cm sau
SAR ≥ 13
12. Orizont B Orizont Lipsă indici Orizont spodic (Bs, Bhs) Orizont B spodic Orizont spodic - Orizont > 85%
spodic B spodic de acu- (Bs, Bhs) spodic (Bs, materiale
(Bs, Bhs) (Bs, Bhs) mulare a Fe Bhs) spodice într-
şi Al un strat ≥ 2,5
cm grosime
13. Orizont Orizont ≥ 15cm Orizont calcic ≥ 15 cm grosime Orizont C calcic Idem WRB-SR Orizont Idem WRB-
C calcic carbo- grosime (Cc) (Ck) calcic SR
(calxic) natoilu- (Ck)
sau vial
carbo- (Cca)
natoacu
-mulativ
(Cca)

141

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
14. Orizont Orizont - Orizont salic - Proprietăţi salice - Orizont salic ≥ 15 cm
salic salic (sa) ≥ 15 cm grosime (z) (z) grosime
(sa) (sz) EC > 30,
dS/m extract
la saturaţie şi
un produs:
EC ·
grosimea
> 900
15. Orizont Orizont Orizont salic Orizont - - - - -
hipo- salinizat ≥15cm hiposalic
salic (sc) grosime (szw)
(sc)
16. Orizont Orizont - Se asociază cu alte - Se asociază cu alte ori- - Se asociază cu -
natric alcalic orizonturi (n) zonturi (n) alte orizonturi (n)
(na) sau natric
(na)
17. Orizont Orizont - Hiposodic (son) - - - - -
hipona- alcalizat
tric sau (ac)
sodic
(ac)
18. Orizont Caracter Fără condi- Fără condiţii de „sulfidic materials” Fără condi- „sulfidic materials” Fără condiţii
sulfu- sulfuric ţii de grosi- grosime ţii de grosi- de grosime
ratic (sf) me me
19. Orizont - - Orizont sulfuric ≥ 15 cm grosime - - Orizont sulfuric ≥ 15 cm
sulfuric grosime
su)
20. Orizont - - - - - - - -
contracti
lo-
gonflant
(z) –
denumit
pelic în
SRTS-
2003

142
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
21. Orizont Orizont - Orizont vertic ≥ 25 cm grosime Proprie- Fără condi- Nu este definit un -
vertic vertic (y) tăţi ţii de grosi- orizont vertic, ci
(Bzy) – vertice me numai feţe de
notat alunecare
By în (slickensides) (ss)
SRTS-
2003
22. Orizont - - Orizont petrocalcic - Orizont - Orizont petro- -
petro- petro- calcic
calxic calcic
(pc)
23. Fragi- Orizont - Orizont fragic ≥ 25 cm grosime Fragipan Fără Fragipan ≥ 15 cm
pan (ori- fragipan condiţii de grosime
zont (x) grosime
fragic)
(x)
24. Orizont Orizont - Orizont spodic - Orizont - Orizont spodic -
B cripto- B spodic spodic
spodic
(Bcp) *)
25. Orizont - - - - - - - -
B pre-
spodic
(Bpp)
introdus
în
SRTS-
2012
26. Orizont - (clase - - - - - - -
scheletif de
er (q) conţinut
de
schelet)

143

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
27. Orizont - - Orizont folic ≥ 10 cm grosime - - Folistic epipedon ≥ 15 cm
folic (O) grosime
28. Orizont Orizont - Orizont histic ≥ 10 cm grosime Orizont 20-40 (60) Epipedon histic Idem
turbos organic (H) histic cm gro- WRB-SR
(T) hidro- (H) sime
morf (T)
29. Orizont - - Orizont antropedogenetic ≥ 50 cm grosime Orizont A ≥ 50 cm Epipedon plaggen Idem FAO
antro- fimic grosime (pp)
pedo-
genetic
(N)
30. Orizont - - Orizont antracvic - - - - -
antracvi
c (aq)

*) A fost asimilat cu orizontul B spodic, nefiind identificat în alte sisteme de clasificare

144
Tabel 9.6
Corelarea proprietăţilor diagnostice
SRTS
2003, 2012 SRCS-1980 WRB-SR–2006 FAO/UNESCO - 1988, USDA -ST – 1999,
Nr.
crt.
Diferenţe Diferenţe Diferenţe Diferenţe
Denumire Denumire Denumire Denumire Denumire
specifice specifice specifice specifice
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Caracter Caracter - Vermic - - - Vermic -
vermic (vm) vermic (utilizat la sol)
2 Schimbare Schimbare - Schimbare - Schimbare < 5 cm grosime Schimbare -
texturală texturală texturală bruscă texturală texturală bruscă
bruscă bruscă bruscă
3 Proprietăţi Material - Orizont andic - Proprietăţi - Proprietăţi andice -
andice (an) amorf andice
sau orizont
andic
4 Trecere Orizont E+B - Pătrunderi de limbi - Pătrunderi de - Orizont glosic ≥ 5 cm grosime
albeglosică albeluvice limbi (ton-
sau albeluvică guing)
notată cu E+B
5 Contact litic Contact litic - Rocă dură - Rocă dură - Contact litic -
sau rocă continuă continuă
compactă
continuă (li)
6 Proprietăţi Caracter V ≥ 55% V ≥ 50% - V ≥ 50% - - -
eutrice eutric
V > 53%
7 Proprietăţi Caracter V < 55% V < 50% Unitate de sol V < 50% Unitate de sol - -
districe distric
V < 53%
8 Proprietăţi - - Proprietăţi alice - - - - -
alice (al)
9 Materie orga- Materie orga- - - - - - - -
nică segrega- nică segrega-
bilă (os) bilă (ms)

145

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 Pudră friabilă - - Carbonaţi - Pudră friabilă - Carbonaţi -
de carbonat secundari de carbonaţi secundari
de calciu sau (soft powdery identificabili
carbonaţi lime)
secundari
(km)
11 Proprietăţi - - - - Proprietăţi Nu include Condiţii acvice -
acvice, gleice, gleice şi proprietăţi
stagnice şi stagnice antracvice
antracvice
12 Proprietăţi - - Proprietăţi gleice - Proprietăţi - Condiţii acvice de -
gleice şi gleice endosaturaţie
orizont gleic (endo-acvice)
(G)
13 Proprietăţi Orizont Gr - Proprietăţi - - - Matrice redusă -
reductomorfice reductomorfice sau gleizare
(Gr) (glei de puternică
reducere)
14 Proprie-tăţi Orizont Go - Proprietăţi - - - Trăsături
redoximorfe redoximorfice redoximorfice
(Gox) (glei de
oxidoreducere)
15 Proprietăţi Orizonturi - Proprietăţi - Proprietăţi - Condiţii acvice de -
stagnice W şi w stagnice stagnice epi-saturaţie
(epiacvice)
16 Proprietăţi - - Antracvic - Fază - Condiţii acvice de -
antracvice antracvică saturaţie
antropică
17 Proprietăţi - - Proprietăţi - - - - -
gelistagnice gelistagnice (în
2006)
18 Culori Culoarea - - - - - - -
diagnostice solului

146
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
19 Adâncime de Adâncime - Adâncimi standard - Adâncimi - Secţiune de -
situare a unui de situare specifice control
orizont sau a a unui
unui caracter orizont sau
diagnostic a unui
caracter
diagnostic
20 Caracter Clase după - Scheletic - Fază - - Unele clase
scheletic conţinutul scheletică granulometrice (ex.
de schelet lut scheletic)
21 Caracter Clase după - Scheletic - Fază - - Unele clase
subscheletic conţinutul scheletică granulometrice (ex.
de schelet lut scheletic)
22 Proprietăţi Subtipuri - Salic şi/sau sodic - Fază salică şi - Fază salină şi -
salsodice de sol sodică sodică
salinizate/
sodizate

147

Tabel 9.7
MATERIALE PARENTALE DIAGNOSTICE

Nr. SRTS- 2003, 2012 SRCS - 1980 WRB-SR - 2006 FAO/UNESCO - 1988 USDA-ST - 1999
crt
0 1 2 3 4 5
1 Material fluvic sau aluvic - Material fluvic Proprietăţi fluvice -
(MF)

2 Material antropogen - Material antropogeomorfic - -


(MA)

3 Material antropogen garbic - Material antropogeomorfic garbic - -

4 Material antropogen spolic - Material antropogeomorfic spolic - -

5 Material antropogen urbic - Material antropogeomorfic urbic - -

6 Material antropogen mixic - - -

7 Material antropogen reductic - Material antropogeomorfic reductic - -

8 Material scheletic calcarifer - - - -


(MK)

9 Material marnic (MM) Orizont Cpr - - -

10 Material erubazic (ME) Caracter erubazic

11 Material bauxitic (MB) - - - -

148
9.3.2. Corelarea unităţilor taxonomice de sol (Pedotaxonilor)
9.3. Corelarea solurilor
9.3.2.1. PROTISOLURI (PRO)
9.3.1. Corelarea categoriilor taxonomice (SOLURI NEEVOLUATE, TRUNCHIATE SAU DESFUNDATE (pp) în
O condiţie a corelării solurilor o constituie echivalarea rangurilor taxonomice de nivel SRCS-1980)
superior, utilizate în SRTS-2003 şi 2012 şi SRCS-1980, cu cele din WRB, legenda FAO şi
USDA Soil Taxonomy (Tabel 9.8). WRB-SR – 1998: În baza mondială de referinţă, Protisolurile sunt distribuite la grupele de
Tabel 9.8 referinţă de FLUVISOLURI (FLUVISOLS), REGOSOLURI (REGOSOLS), ARENOSOLURI
Echivalarea categoriilor taxonomice de nivel superior din SRTS şi SRCS-1980 cu (ARENOSOLS) şi LEPTOSOLURI (LEPTOSOLS).
WRB SR-1998, Legenda FAO/UNESCO-1988 şi USDA Soil Taxonomy-1999 USDA-ST – 1999: În taxonomia americană, Protisolurile aparţin integral ordinului
SRTS- SRCS- FAO/UNESCO - WRB-SR - USDA-ST - ENTISOLURI (ENTISOLS). Conceptul de ENTISOL cuprinde soluri cu profil slab dezvoltat
2003, 2012 1980 1988 1998, 2006 1999, 2006 sau fără profil pedologic şi care nu au caracteristici diagnostice prezente la alte ordine.
Categorii Nr. Categorii Nr. Categorii Nr. Categorii Nr. Categorii Nr. Protisolurile sunt distribuite în cadrul subordinelor: ARENTURI (ARENTS), ORTENTURI
taxonomice unit. taxonomice unit. taxonomice unit. taxonomice unit. taxonomice unit. (ORTHENTS), PSAMENTURI (PSAMMENTS) şi FLUVENTURI (FLUVENTS).
Clase 12 Clase 10 - - - - Ordin 12
Tipuri 32 Tipuri 39 Grupa 28 Grupa de 30 Sub-ordin 64
29 majoră de sol de 32 68 LITOSOLURI (LS)
sol referinţă (LITOSOL - LS în SRCS-1980)
Subtipuri 245 Sub- 250 Unitate 153 Unitate 541 Marea 317
> 300 tipuri de sol de sol > 550 grupă > 350 WRB-SR – 1998: În acest sistem, Litosolurile corespund, în mare, conceptului de
- - - - - - - - Subgrupa 2 400 LEPTOSOL (LP), dar au totuşi o cuprindere mai restrânsă decât acesta.
> 2500 Leptosolurile sunt soluri care:
1. Prezintă :
Din tabelul 9.8 rezultă existenţa unor diferenţe substanţiale în ceea ce priveşte - rocă dură în primii 25 cm de la suprafaţă; sau
categoriile taxonomice la nivel superior, cuprinse de sistemele de clasificare comparate. - material scheletic cu mai puţin de 20 procente (din greutate) material fin, de la
Cele mai importante deosebiri apar la nivelul claselor (ordinelor) de sol, care în WRB-SR şi suprafaţa solului până la adâncimea de 75 cm; sau
FAO/UNESCO nu sunt separate pentru bunul motiv că acestea nu sunt cu adevărat - orizont molic de 10 - 25 cm grosime care acoperă direct un material cu peste 40%
sisteme de clasificare: FAO/UNESCO este lista solurilor din harta solurilor lumii, care este carbonat de calciu echivalent.
folosită şi ca sistem de clasificare, fără să aibă o arhitectură corespunzătoare; WRB-SR 2. Nu au alte orizonturi diagnostice în afară de un orizont molic, ocric, umbric sau
este un sistem de unităţi de sol de referinţă, respectiv un catalog de soluri posibile, faţă de yermic .
1
care se recomandă raportarea clasificărilor de soluri existente. Corelarea la nivelul clasei USDA-ST - 1999: În sistemul USDA Soil Taxonomy, Litosolurile din România aparţin
de sol este întrucâtva posibilă numai cu USDA Soil Taxonomy, dar şi în acest caz cu o ordinului ENTISOLURI (ENTISOLS), subordinul ORTENTURI (ORTHENS), respectiv la
marjă largă de aproximare (tabel 9.9). subgrupe litice ale marilor grupe CRYORTENTURI (CRYORTHENTS), UDORTENTURI
Tabel 9.9 (UDORTHENTS) şi USTORTENTURI (USTORTHENTS). Aceste subgrupe litice sunt
CORELAREA CLASELOR DE SOLURI DIN SRTS ŞI SRCS-1980 CU USDA SOIL definite ca soluri având un contact litic (lithic contact), respectiv roca dură continuă,
TAXONOMY silicatică, deasupra adâncimii de 50 cm. Corespunzător acestui criteriu, litosolurile noastre
SRTS - 2012 SRTS - 2003 SRCS - 1980 USDA-ST - 1999 reprezintă doar un segment din subgrupele litice ale Soil Taxonomy.
Protisoluri Protisoluri Soluri neevoluate, trunchiate Entisoluri Corelarea subtipurilor de litosoluri cu unităţile taxonomice echivalente din WRB-SR şi
sau desfundate (pp) USDA-ST Soil Taxonomy este redată în tabelul 9.10.
Cernisoluri Cernisoluri Molisoluri Molisoluri (parţial)
Umbrisoluri Umbrisoluri Umbrisoluri Inceptisoluri (pp)
Cambisoluri Cambisoluri Cambisoluri Inceptisoluri (pp)
Luvisoluri Luvisoluri Argiluvisoluri Alfisoluri, Ultisoluri (pp)
Spodisoluri Spodisoluri Spodosoluri Spodosoluri
Vertisoluri Pelisoluri - Vertisoluri şi subgrupe vertice
(pp)
Andisoluri Andisoluri Umbrisoluri (pp) Andisoluri
Hidrisoluri Hidrisoluri Soluri hidromorfe Subordine şi mari grupe acvice
Salsodisoluri Salsodisoluri Soluri halomorfe Aridisoluri (parţial)
Alfisoluri (parţial)
Molisoluri (parţial)
Histisoluri Histisoluri Soluri organice Histosoluri 1
Orizont yermic: orizont de suprafaţă, care constă din acumulare de fragmente de rocă (pavaj
Antrisoluri Antrisoluri Soluri neevoluate, trunchiate Inceptisoluri (pp)
deşertic) de obicei, dar nu întotdeauna, incluse într-o crustă veziculară lutoasă şi acoperite de un strat
sau desfundate (pp) Entisoluri (pp)
subţire de nisip sau loess.
149 150
Tabel 9.10 respectiv CRIORTENTURI (CRYORTHENTS), în zonele montane, la peste 1.200 – 1.500
Corelarea subtipurilor de LITOSOL m altitudine absolută. Unele subtipuri de Regosoluri aparţin ordinelor MOLISOLURI
(MOLLISOLS), ARIDISOLURI (ARIDISOLS) şi INCEPTISOLURI (INCEPTISOLS).
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 Corelarea subtipurilor de regosoluri cu solurile similare din WRB-SR şi USDA-ST este
prezentată în tabelul 9.11.
Dystri-lithic Leptosol Lithic Cryorthents (pp)
Tabel 9.11
Distric (LP dy-li) (pp) Lithic Udorthents (pp)
Corelarea subtipurilor de REGOSOL
(LS di) Dystric Leptosol
Tipic (LP dy) (pp)
(LS ti) Eutri-lithic Leptosols Lithic Udorthents (pp) SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
Eutric (LP eu-li) (pp) Lithic Ustorthents (pp)
(LS eu) Distric Dystric Regosols Typic Cryorthents (pp)
Eutric Leptosol
(LP eu)(pp) (RS di) Neseparate, (RG dy) Typic Udorthents (pp)
Eutric incluse la Eutric Regosols Typic Udorthents (pp)
Rendzinic Rendzinic Eutri-lithic Leptosols Lithic Cryorthents (pp)
(RS eu) regosol tipic (RG eu) Typic Ustorthents (pp)
(LS rz) (LS rz) (LP eu-li) (pp) Rendollic-lithic Udorthents (pp)
Calcaric (RS ti) Calcaric Regosols Typic Udorthents (pp)
Rendollic-lithic Ustorthents (pp)
Scheletic - Hyperskeletic Leptosol Lithic Udorthents (pp) (RS ka) (RG ca) Typic Ustorthents (pp)
(LS qq) (LP skh) (pp) Lithic Ustorthents (pp) Molic Molic Mollic Regosols Entic Hapludolls (pp)
Folic Organic Folic Leptosols Lithic Udifolists (pp) (RS mo) (RS mo) (RG mo) Entic Haplustolls (pp)
(LS fo) (LS tb) (LP fo) (pp) Lithic Ustifolists (pp) Umbric Umbric Umbric Regosols Humic Dystrocryepts (pp)
Lithi-folic Leptosol Lithic Udorthents (pp) (RS um) (RS um) (RG um) Humic Dystrudepts (pp)
(LP li) (pp) Stagnic - Stagnic Regosols Epiaquic Udorthents (pp)
(RS st) (RG st)
Probleme speciale de corelare a Litosolurilor Typic Haplosalids (pp)
Salinic Salinizat Salic Regosols
Datorită diferenţelor conceptuale (lipsa echivalenţei dintre entităţile taxonomice), atât în Typic Udorthents (pp) (saline phase)
(RS sc) (RS sc) (RG sz)
WRB-SR cât şi în USDA-ST, corelarea Litosolurilor trebuie privită mai curând ca o Typic Ustorthents (pp) (saline phase)
paralelizare decât ca o echivalare propriu-zisă. Astfel, în cazul WRB-SR, Litosolurile se Typic Cryorthents (pp)
Scheletic Skeletic Regosols
distribuie parţial la Leptosoluri districe şi eutrice şi parţial la Leptosoluri districe-litice şi - Typic Udorthents (pp) (skeletal)
(RS qq) (RG sk)
respectiv eutrice-litice. Pentru integrarea Litosolurilor histice s-au creat unităţi suplimentare Typic Ustorthents (pp) (skeletal)
de Leptosoluri folice-litice şi folice (cele cu orizont organic mai mare de 10 cm grosime). În Litic Litic Leptic Regosols Lithic Cryorthents (pp)
mod similar, s-a procedat pentru integrarea în sistemul USDA-ST, unde s-au creat (RS li) (RS ls) (RG le) Lithic Udorthents (pp)
subgrupe suplimentare de Ortenturi pentru Litosolurile rendzinice (Ortenturi litice-rendolice) Lithic Ustorthents (pp)
şi pentru cele histice (Ortenturi litice-histice).
Probleme speciale de corelare a Regosolurilor
REGOSOLURI (RS) Regosolurile din SRTS corespund în bună măsură celor definite în WRB-SR. S-au creat
(REGOSOLURI - RS în SRCS-1980) însă unităţi suplimentare pentru Regosolurile molice şi umbrice, neprevăzute în WRB-SR.
Mai multe probleme apar la corelarea cu USDA-ST, unde Regosolurile molice şi umbrice
WRB-SR – 1998: REGOSOLS (RG) - Conceptul de regosol cuprinde solurile minerale slab se distribuie la Hapludoluri şi Haplustoluri entice şi respectiv, la Distrocriepturi şi
dezvoltate, formate pe materiale neconsolidate, care au numai un orizont de suprafaţă Distrudepturi humice. Regosolurile salinice par să se încadreze mai curând la Haplosaliduri
ocric şi care nu sunt foarte subţiri (LEPTOSOLURI), nisipoase (ARENOSOLURI) sau cu (cele cu orizont salic în primii 100 cm) sau/şi respectiv Ustortenturi (faza salină).
proprietăţi fluvice (FLUVISOLURI). Aceste materiale neconsolidate au fost considerate
regolite, pedolite sau non-soluri.
Regosolurile reprezintă materiale neconsolidate, exclusiv cele cu texturi grosiere şi cele cu
proprietăţi fluvice şi care nu au alte orizonturi diagnostice, cu excepţia unui orizont ocric.
Din definiţia de mai sus, rezultă că Regosolul din WRB-SR are o accepţiune mai restrânsă
decât cel din SRTS, care admite orizonturi molice, umbrice, salice ş.a.. Din acest motiv,
pentru a crea echivalentele necesare, în WRB-SR s-a recurs la crearea de subunităţi de
ordinul III, care fac tranziţia spre alte categorii de soluri.
USDA-ST – 1999: Ca şi Litosolurile, Regosolurile aparţin ordinului de soluri neevoluate sau
slab evoluate, respectiv ENTISOLURILOR (ENTISOLS), subordinul ORTENTURI
(ORTHENTS). După regimurile de temperatură şi umiditate, Regosolurile din România se
distribuie în principal în unele mari grupe de UDORTENTURI (UDORTHENTS) şi
USTORTENTURI (USTORTHENTS). Se poate admite şi existenţa unor Regosoluri reci -

151 152
PSAMOSOLURI (PS)
(PSAMOSOL - PS în SRCS-1980)
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
WRB-SR-1998: (ARENOSOLURI - AR) Caracteristica fundamentală a Arenosolurilor este
natura nisipoasă a materialului parental. Textura acestor soluri este nisipo-lutoasă sau Salinic Salinizat Endosalic Arenosols Typic Aquisalids (pp)
nisipoasă până la cel puţin 100 cm adâncime sau până la un orizont plintic, petroplintic sau (PS sc) (PS sc) (ARszn) (pp) Endoaquic Ustipsamments (pp)
salic, situat între 50 - 100 cm de la suprafaţă. Fragmentele de roci sau alte fragmente Hyposalic Arenosols (saline phase)
grosiere, dacă sunt prezente, nu trebuie să depăşească 35% din volum. Arenosolurile nu (ARszw) (pp)
au alte orizonturi diagnostice, decât unul ocric sau albic, un orizont plintic, petroplintic sau Sodic Endosodic Arenosols Endoaquic Ustipsamments (sodic
salic sub 50 cm adâncime, sau un orizont argic sau spodic sub 200 cm adâncime. (PS ac) (ARson) (pp) phase)
Arenosolurile sunt soluri care au: Hyposodic Arenosols
1. Textură nisipo-lutoasă sau mai grosieră, fie până la o adâncime de cel puţin 100 (ARsow) (pp)
2 3
cm, sau până la un orizont plintic , petroplintic sau salic, aflate între 50 - 100 cm de la
suprafaţă. Probleme speciale de corelare a Psamosolurilor
2. Mai puţin de 35% (din volum) fragmente de rocă sau alte fragmente grosiere în În WRB-SR, conceptul de Arenosol este mai larg decât cel de Psamosol utilizat în SRTS.
primii 100 cm de la suprafaţă. Din acest motiv, corelarea Psamosol-Arenosol are la bază îndeosebi textura materialului
3. Pot avea orizonturi plintice, petroplintice sau salice sub 50 cm, orizonturi argice parental şi mai puţin cerinţele de orizonturi diagnostice care diferă sensibil. Trebuie reţinut
sau spodice sub 200 cm adâncime. faptul că nu se cere ca materialul parental să fie remaniat eolian. Multe Arenosoluri sunt
USDA-ST - 1999 Psamosolurile aparţin predominant ordinului ENTISOLURI (ENTISOLS), formate pe depozite nisipoase rezultate din dezagregarea "in situ" a unor roci compacte
subordinul PSAMENTURI (PSAMMENTS). În funcţie de regimul de temperatură şi consolidate. De aici şi probabilitatea de a fi prezente fragmente de rocă în materialul
umiditate, Psamosolurile din SRTS se distribuie, în principal, la două mari grupe: parental.
USTIPSAMENTURI (USTIPSAMMENTS), caracteristice zonei calde-secetoase şi S-au creat unităţi suplimentare de Arenosoluri, pentru Psamosolurile umbrice şi gleice,
UDIPSAMENTURI (UDIPSAMMENTS), răspândite în zona umedă. neprevăzute în WRB-SR.
Corelarea subtipurilor de Psamosoluri cu unităţile taxonomice similare din WRB-SR şi Atât în WRB-SR, cât şi în sistemul USDA-ST, sunt prevăzute şi unităţi (subgrupe) lamelice
USDA-ST este redată în tabelul 9.12. de Arenosoluri, respectiv Psamenturi (cu lamele în primii 100/200 cm), care în SRTS se
Tabel 9. 12 regăsesc la nivel de varietate de sol.
Corelarea subtipurilor de PSAMOSOL
ALUVIOSOLURI (AS)
(SOL ALUVIAL – SA în SRCS-1980)
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR-1998 USDA-ST - 1999
WRB-SR - 1998: (FLUVISOLS - FL) - Conceptul de Fluvisol defineşte soluri care conţin
Entic - Protic Arenosol Typic Ustipsamments (pp) materiale fluvice începând din primii 25 cm de la suprafaţă şi care continuă până la cel
(AR pr) puţin 50 cm adâncime. Nu au alte orizonturi diagnostice decât unul histic, molic, ocric,
Distric Dystric Arenosols Typic Udipsamments (pp) 4 5
takâric , umbric, yermic , salic sau sulfuric.
(PS di) Neseparate, (AR dy) Fluvisolurile sunt soluri care au:
Eutric incluse la Eutric Arenosols Typic Udipsamments (pp) 1. Grosime de 25 cm sau mai mult.
(PS eu) Psamosol tipic (AR eu) Typic Ustipsamments (pp) 2. Material fluvic începând din primii 25 cm de la suprafaţa solului şi până la cel
Calcaric (PS ti) Calcaric Arenosols Typic Ustipsamments (pp) (calca- puţin 50 cm adâncime.
(PS ka) (AR ca) reous) 3. Nu prezintă alte orizonturi diagnostice cu excepţia unui orizont: histic, molic,
Molic Mollic Mollic Arenosols Psammentic Hapludolls (pp) ocric, takâric, umbric, yermic, salic sau sulfuric.
(PS mo) (PS mo) (AR mo) Psammentic Haplustolls (pp) USDA-ST - 1999: În sistemul american actual de clasificare, Aluviosolurile aparţin ordinului
Umbric Umbric Umbric Arenosols Humic-psammentic Dystrudepts ENTISOLURI (ENTISOLS), subordinul FLUVENTURI (FLUVENTS). Aluviosolurile din
(PS um) (PS um) (AR um) România se distribuie la marile grupe de UDIFLUVENTURI (UDIFLUVENTS), şi
Gleic Gleizat Endogleyic Arenosols Endoaquic Udipsamments (pp) USTIFLUVENTURI (USTIFLUVENTS).
(PS gc) (PS gz) (AR gl) Endoaquic Ustipsamments (pp) Corelarea subtipurilor de aluviosoluri cu WRB-SR - 1998 şi USDA-ST - 1999 este redată în
tabelul. 9.13.

2
Orizont de subsuprafaţă caracteristic unor soluri tropicale constând dintr-o mixtură săracă în humus,
4
dar bogată în oxizi de fier şi argilă caolinitică, la care se asociază cuarţ şi alte componente. Orizont takâric: orizont de suprafaţă cu textură fină şi care constă din o crustă densă de suprafaţă şi o
3
Este caracteristic unor soluri tropicale şi constă dintr-un strat continuu întărit de compuşi de fier şi fără parte inferioară foioasă; este format în condiţii aride pe soluri periodic inundate.
5
sau cel mult cu urme de materie organică. A se vedea nota 1.
153 154
Tabel 9.13 9.3.2.2. CERNISOLURI (CER)
Corelarea subtipurilor de ALUVIOSOL (MOLISOLURI în SRCS-1980)

SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 WRB-SR - 1998: Clasa CERNISOLURI din SRTS ar cuprinde următoarele grupe de
referinţă din WRB-SR: Cernoziomuri (CHERNOZEMS), Kastaniozomuri (KASTANOZEMS)
Entic Protosol aluvial Haplic FLuvisols Typic Udifluvents (pp) şi Faeoziomuri (PHAEOZEMS).
(AS en) (PA) (FL ha) Typic Ustifluvents (pp) USDA-ST - 1999: În acest sistem, Cernisolurile corespund unei părţi din ordinul
Distric Dystric FLuvisols Fluventic Dystrudepts Molisolurilor (MOLLISOLS), care au o cuprindere mai largă, deoarece includ toate
(AS di) Incluse la (FL dy) subtipurile molice din SRTS, Lăcovişti ş.a.
Eutric Sol aluvial tipic, Eutric FLuvisols Typic Udifluvents (pp)
(AS eu) neseparate (FL eu) Typic Ustifluvents (pp) KASTANOZIOMURI (KZ)
Calcaric la acest nivel Calcaric FLuvisols Typic Ustifluvents (pp) (SOL BĂLAN – SB în SRCS-1980)
(AS ka) (FL ca) (calcareous)
Molic Sol aluvial molic Mollic Fluvisols Mollic Udifluvents (pp) WRB-SR - 1998: (KASTANOZEMS - KS). Kastanoziomurile sunt soluri ale zonelor mai
(AS mo) (SA mo) (FL mo) Mollic Ustifluvents (pp) uscate şi mai calde ale stepelor. Aici vegetaţia naturală este dominată de ierburi care ajung
Umbric Sol aluvial mbric Umbric FLuvisols Mollic Udifluvents timpuriu la maturitate, cu o producţie de masă uscată de rădăcini de 3 - 4 tone/ha/an, din
(AS um) (SA um) (FL um) care 50% este concentrată în primii 25 cm ai solului, rezultând un orizont de suprafaţă cu
Vertic Sol aluvial vertic Vertic FLuvisols Vertic Udifluvents (pp) un conţinut de materie organică între 2 - 4%, rareori > 5%. În consecinţă, Kastanoziomurile
6
(AS vs) (SA vs) (FL vr) Vertic Ustifluvents (pp) au un orizont molic mai puţin profund decât Cernoziomurile şi Faeziomurile şi care nu este
Gleic Sol aluvial gleizat Gleyic FLuvisols Endoaquic Udifluvents (pp) negru spre cenuşiu foarte închis, ci mai degrabă brun cenuşiu închis către brun închis.
(AS gc) (AS gz) (pp) (FL gl) Endoaquic Ustifluvents (pp) Acest aspect este datorat climatului semiarid spre arid, unde producţia de biomasă este
Salinic Sol aluvial salinizat Salic FLuvisols Endoaquic Udifluvents (saline mai mică. Crotovinele sunt mai puţin frecvente şi mai puţin profunde decât în
(AS sc) (SA sc) (FL sz) (pp) phase) Cernoziomuri, probabil din cauza iernilor mai blânde. În contrast cu Cernoziomurile,
Sodic Sol aluvial alcalizat Sodic FLuvisols (pp) Endoaquic Ustifluvents (sodic Kastanoziomurile pot avea un orizont gipsic sau concentraţii de cristale de gips în partea
(AS ac) (SA ac) (FL so) phase) inferioară a profilului sau în materialul parental. Un orizont gipsic apare însă numai în
zonele mai aride, unde materialul parental este bogat în gips. În climatele temperate mai
Coluvic Coluvisol tipic Haplic Fluvisol (pp) Typic Udifluvents (pp)
uscate pot prezenta un orizont de acumulare a sărurilor la adâncimi mai mari de 200 cm de
(AS co) (CO ti) (FL ha) Typic Ustifluvents (pp)
la suprafaţă.
Calcaric Fluvisol (pp)
Kastanoziomurile sunt soluri care prezintă:
(FL ca)
a) Orizont molic cu crome > 2 în stare umedă până la cel puţin 20 cm adâncime, sau
Prundic Sol aluvial litic Skeletic Fluvisols Typic Udifluvents (pp) (skeletal)
având aceste crome direct sub orice strat arat.
(AS pr) (SA ls) (FL sk) Typic Ustifluvents (pp) (skeletal)
b) Concentraţii de carbonaţi secundari în primii 100 cm de la suprafaţă.
Litic Sol aluvial litic Leptic FLuvisols Lithic Udifluvents (pp)
c) Nu prezintă alte orizonturi diagnostice cu excepţia unui orizont argic, calcic, cambic,
(AS li) (SA ls) (FL le) Lithic Ustifluvents (pp)
gipsic, petrocalcic, petrogipsic sau vertic.
USDA-ST - 1999. Kastanoziomurile corespund Molisolurilor cu regim de umiditate ustic,
Probleme speciale de corelare a aluviosolurilor respectiv USTOLURILOR (USTOLLS) şi pot fi incluse la VERMUSTOLURI
Aluviosolurile din SRTS se corelează destul de bine cu WRB-SR şi satisfăcător cu USDA- (VERMUSTOLLS), HAPLUSTOLURI (HAPLUSTOLLS) şi CALCIUSTOLURI
ST. În cazul WRB-SR s-au creat unităţi suplimentare de Fluvisoluri vertice, unde au fost (CALCIUSTOLLS).
incluse Aluviosolurile vertice (prin asimilare). Corelarea subtipurilor de Kastanoziomuri este dată în tabelul 9.14.
Aluviosolurile salinice şi sodice au o accepţiune mai largă decât termenii salic şi sodic din Tabel 9.14
cele două sisteme, incluzând şi soluri slab şi moderat salinizate. Corelarea subtipurilor de KASTANOZIOM

SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999

Tipic (KZ ti) Sol bălan tipic Calcaro-calcic Kastanozems Entic Haplustolls (pp)
(calcaric) (SBti) (KC cc-ca) Entic Vermustolls (pp)
Sol bălan vermic Typic Calciustolls (pp)
(SBvm)
Gleic - Gleyic Kastanozems Endoaquic Haplustolls
(KZ gc) (KS gc)

6
Termeni nou introduşi, care nu exită în original.
155 156
Tabel 9.15
Corelarea subtipurilor de CERNOZIOM
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
Salinic Sol bălan salinizat Hyposalic Kastanozems Endoaquic Haplustolls
(KZ sc) (SB sc) (KS szw) (saline phase) Tipic Cernoziom tipic Calcic Chernozems Entic Haplustolls (pp)
Sodic Sol bălan alcalizat Hyposodic Kastanozems Endoaquic Haplustolls (CZ ti) (CZ ti) (CH ca) Entic Hapludolls (pp)
(KZ ac) (SB ac) (KS sow) (pp) (sodic phase) Calcaric Cernoziom tipic Calcaro-calcic Chernozems Typic Calciustolls (pp)
Endosodic Kastanozems (CZ ka) carbonatic (CH cc-ca) Entic Haplustolls (pp)
(KS son) (pp) (CZ tik)
Forestic - Calci-greyic Chernozems Alfic Haplustolls
Probleme speciale de corelare a Kastanoziomurilor (CZ fr) (Maronic (CH gr)
Kastanoziomurile din SRTS reprezintă numai unele unităţi ale Kastanozem-urilor din WRB- - în SRTS-2003)
SR. Spre exemplu, lipsesc Kastanoziomurile luvice, vertice, gipsice şi cromice. Au fost Rendzinic Rendzină Leptic Chernozems Lithic Haprendolls (pp)
separate ca unitate suplimentară, Kastanozemurile hiposalice, neincluse în WRB-SR. În (CZ rz) (RZ) (CH le) Typic Haprendolls (pp)
sistemul USDA-ST, majoritatea acestor soluri au caractere entice, datorită diferenţierii Inceptic Haprendolls (pp)
slabe a orizonturilor de sol. Pararendzinic Cernoziom Haplic Phaeozems Typic Haplustolls (pp)
(CZ pa) pseudorendzinic (PH ha)
CERNOZIOMURI (CZ) (CZ pr)
(CERNOZIOM - CZ în SRCS-1980)
Cambic Cernoziom Haplic Chernozems Typic Haplustolls (pp)
(CZ cb) cambic tipic (CH ha)
WRB-SR - 1998: (CHERNOZEMS - CH). Cernoziomurile reprezintă solurile zonei
(CC ti)
temperate cu ierni reci sau foarte reci şi veri scurte, calde până la fierbinţi. Precipitaţiile
sunt relativ scăzute, cca. 350 - 600 mm/an şi limita lor superioară (600 mm) abia egalează Argic Cernoziom Luvic Chernozems Udic Argiustolls (pp)
evapotranspiraţia potenţială anuală. Materialele parentale ale acestor soluri sunt (CZ ar) argiloiluvial tipic (CH lv)
reprezentate predominant prin loess sau depozite loessoide. Vegetaţia naturală este (CI ti)
dominată de ierburi anuale înalte, cu producţie ridicată de biomasă, denumită stepa cu Greic - Greyic Phaeozems Alfic udic Argiustolls (pp)
ierburi înalte în Europa Răsăriteană şi în Asia şi preeria cu ierburi înalte în America de (CZ gr) (PH gz)
Nord. Vegetaţia ierboasă naturală poate produce 4 - 6 t/ha/an de masă uscată de rădăcini, Vertic Cernoziom Vertic Chernozems Vertic Haplustolls
concentrată în primii 60 cm ai solului (cca. 80% din masa de rădăcini se găseşte în primii (CZ vs) vertic (CH vr)
30 - 40 cm). Acest tip de vegetaţie, împreună cu o pedofaună foarte bogată, conduce la (CZ vs)
formarea de soluri caracterizate printr-un orizont de suprafaţă profund, cenuşiu foarte Gleic Cernoziom Gleyic Chernozems Endoaquic Haplustolls (pp)
închis, foarte bogat în humus (până la 10 - 16%) şi elemente nutritive, cu structură (CZ gc) gleizat (CH gc) Endoaquic Hapludolls (pp)
granulară bine dezvoltată. Bioturbaţia intensă este evidenţiată de prezenţa crotovinelor, (CZ gz)
care constituie o trăsătură tipică a cernoziomurilor. Lăcoviste tipică
Cernoziomurile sunt soluri care prezintă: (LCti) (pp)
a) Un orizont molic cu crome ≤ 2 în stare umedă dacă textura este mai fină decât lut Aluvic - Fluvic Chernozems Fluventic Haplustolls (pp)
nisipos sau < 3,5 dacă textura este lut nisipos sau mai grosieră; ambele crome până (CZ al) (CH fv)
la 20 cm adâncime sau direct sub stratul arat; Salinic Cernoziom Hyposalic Chernozems Endoaquic Haplustolls
b) Concentraţii de carbonaţi secundari începând în primii 50 cm de la limita inferioară a (CZ sc) salinizat (CH szw) (saline phase) (pp)
orizontului humifer, dar în primii 200 cm de la suprafaţă; (CZ sc)
c) Nu există un orizont petrocalcic între 25 - 100 cm adâncime; Sodic Cernoziom Hyposodic Chernozems Endoaquic Haplustolls
d) Nu există gips secundar; (CZ ac) alcalizat (CH sow) (sodic phase) (pp)
e) Nu există grăunţi de praf şi nisip dezgoliţi pe suprafaţa agregatelor structurale. (CZ ac)
USDA-ST - 1999. Cernoziomurile din SRTS se încadrează la ordinul MOLISOLURI Scheletic - Skeletic Chernozem -
(MOLLISOLS), subordinul UDOLLURI (UDOLLS) şi USTOLURI (USTOLLS). Marile grupe (CZ qq) (CH sk)
sunt reprezentate prin HAPLUDOLURI (HAPLUDOLLS), HAPLUSTOLURI Litic Cernoziom litic Leptic Chernozems Lithic Haplustolls
(HAPLUSTOLLS) şi ARGIUSTOLURI (ARGIUSTOLLS). (CZ li) (CZ ls) (CH le)
Corelarea subtipurilor de cernoziom este dată în tabelul 9.15. Cambic- Cernoziom Endoleptic Chernozems Typic Haplustolls
rendzinic cambic- (CH len) (pp)
(CZ cb-xsr) rendzinic
(CC rz) (pp)

157 158
FAEOZIOMURI (FZ)
(neseparate în SRCS-1980)
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
WRB-SR - 1998 (PHAEOZEMS-PH): Soluri tipice regiunilor de stepă relativ caldă şi mai
Cambic- Cernoziom cambic Haplic Phaeozems Typic Hapludolls umedă (preerie). Apar în condiţii mult mai umede decât alte soluri de stepă. În consecinţă,
pararendzinic pseudorendzinic (PH ha) producţia de biomasă este mai mare, iar alterarea şi levigarea mai pronunţate. Ca şi
(marnic) (CC pr) Cernoziomurile şi Kastanoziomurile, Faeoziomurile sunt dezvoltate pe materiale parentale
(CZ cb-xma) afânate, bazice, în special pe loess şi depozite loessoide sau alte depozite remaniate. În
Cambic-vertic Cernoziom cambic- Vertic Chernozems Vertic Haplustolls (pp) comparaţie cu Cernoziomurile, carbonatul de calciu este în mod obişnuit absent din profilul
(CZ cb-vs) vertic (CH vr) (pp) Vertic Hapludolls (pp) de sol, dar levigarea nu este atât de intensă încât solul să fie sărăcit în baze şi nutrienţi. În
(CC vs) funcţie de tipul de vegetaţie (ierburi înalte de stepă – preerie – şi silvostepă), producţia de
Cambic-gleic Cernoziom cambic Gleyic Chernozems Endoaquic Haplustolls (pp) biomasă şi activitatea pedofaunei sunt foarte intense. Viermii de pământ (Lumbricide şi
(pp) gleizat (CH gl) (pp) Endoaquic Hapludolls (pp) Enchytraeide) şi mamiferele săpătoare omogenizează solul (crotovine frecvente), ultimele
(CZ cb-gc) (CC gz) Gleyic Phaeozems mai ales în zona temperată rece. Drept urmare, adeseori Faeoziomurile au un orizont de
(PH gl) (pp) suprafaţă profund, cenuşiu închis sau cenuşiu către brun.
Cambic-salinic Cernoziom cambic Hyposalic Chernozems Endoaquic Haplustolls Orizontul de suprafaţă al Faeoziomurilor este, de regulă, mai subţire decât cel al
(pp) salinizat (CC sc) (CH szw) (saline phase) Cernoziomurilor şi mai puţin închis. Faeoziomurile sunt soluri poroase, bine aerate, cu
(CZ cb-sc) structură stabilă, relativ bogate în elemente nutritive, ceea ce le face excelente pentru
Cambic-sodic Cernoziom cambic Hyposodic Cherno- Endoaquic Haplustolls culturi agricole. Multe Faeoziomuri au acumulare de argilă în orizonturile intermediare sau
(pp) alcalizat (CC ac) zems (sodic phase) inferioare, privită frecvent drept caracter relict din faze mai umede, care determină
(CZcb-ac) (CH sow) creşterea capacităţii de stocare a apei. Totuşi, pot avea limitări de apă în sezonul uscat.
Cambic-litic Cernoziom cambic Leptic Chernozems Lithic Haplustolls (pp) Faeoziomurile sunt soluri care prezintă:
(CZ cb-li) litic (CC ls) (CH le) (pp) a) Orizont molic;
Argic-salinic Cernoziom Hyposali-luvic Cherno- Endoaquic Argiustolls b) Grad de saturaţie în baze (în acetat de amoniu) ≥ 50% şi o matrice de sol fără carbonaţi
(CZar-sc) argiloiluvial salinizat zems (saline phase) (pp) până la cel puţin 100 cm adâncime, sau până la un strat contrastant (contact litic sau
(CI sc) (CH lv-szw) (pp) paralitic, orizont petrocalcic) situat între 25-100cm adâncime;
Argic-sodic Cernoziom Hyposodi-luvic Cherno- Endoaquic Argiustolls c) Nu au alte orizonturi diagnostice decât un orizont albic, argic, cambic sau vertic,
(CZ ar-ac) argiloiluvial alcalizat zems (sodic phase) (pp) eventual, un orizont petrocalcic.
(CI ac) (PH lv-sow) (pp) USDA-ST - 1999: Conform acestui sistem, Faeoziomurile din România aparţin ordinului
MOLISOLURI (MOLLISOLS), subordinul UDOLURI (UDOLS). Pe mari grupe, aceste soluri
Gleic-salinic Lăcovişte salinizată Endosali-gleyic Cher- Hyposalidic Haplustolls
se distribuie la HAPLUDOLURI (HAPLUDOLLS) şi ARGIUDOLURI (ARGIUDOLLS).
(CZ gc-sc) (LC sc) nozems
Corelarea subtipurilor de faeoziomuri este dată în tabelul 9.16.
(CH gl-szw)
Tabel 9.16
Gleic-sodic Lăcovişte alcalizată Hyposodic-gleyic Cher- Aquic Haplustolls
Corelarea subtipurilor de FAEOZIOM
(CZ gc-ac) (LC ac) nozems
(CH gl sow)
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
Probleme speciale de corelare a cernoziomurilor Tipic Sol cernoziomoid tipic Haplic Phaeozems Entic Hapludolls
În ansamblu, Cernoziomurile din SRTS se corelează satisfăcător cu cele din WRB-SR. (FZ ti) (CM ti) (PH ha)
Unele probleme apar legate de adâncimea de apariţie a orizontului Cca sau a Pseudorendzină tipică
concentrărilor de carbonaţi secundari care nu sunt clar formulate în WRB-SR: "concentrări (PR ti) (pp)
de carbonaţi secundari începând din primii 50 cm de la limita inferioară a orizontului A, dar Calcaric Sol cernoziomoid tipic Calcaric Phaeozems Entic Hapludolls
în primii 200 cm de la suprafaţă". În consecinţă, în SRTS, pentru Cernoziomuri, s-a luat (FZ ka) (CM ti) (pp) (PH ca)
drept limită de apariţie a orizontului de acumulare a carbonaţilor, adâncimea de 125 cm Pseudorendzină tipică
stabilită în Legenda Revizuită FAO/UNESCO-1988, 200 cm fiind prevăzută numai pentru (PR ti) (pp)
Cernoziomurile cu textură grosieră. Pentru unele subtipuri prevăzute în SRTS, dar fără Cambic Sol cernoziomoid cambic Haplic Phaeozems Typic Hapludolls
corespondenţă în WRB-SR, s-au adăugat unităţi noi: "Hyposalic, Hyposodic Chernozems" (FZ cb) (CM ca) (PH ha)
pentru subtipurile saline şi respectiv sodice, "Fluvic Chernozems" pentru Cernoziomul Cernoziom cambic
aluvial. Cernoziomul cambic cu orizont Cca < 125 cm adâncime a fost asimilat la "Haplic (CC ti) (pp)
Chernozems", iar cel vertic la "Vertic Chernozems" (genul proxim). Au fost transferate la Cernoziom cambic pseudo-
Faeoziomuri, Cernoziomurile cambice cu orizont de carbonaţi la adâncimi mai mari de 125 rendzinic (CC pr) (pp)
cm şi o parte din Cernoziomurile argiloiluviale, inclusiv cele rendzinice şi pseudorendzinice
din SRCS-1980.

159 160
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999

Argic Sol cernoziomoid Luvic Phaeozems Typic Argiudolls Argic-vertic Cernoziom argiloiluvial Verti-luvic Phaeozems Vertic Argiudolls
(FZ ar) argiloiluvial (CM ar) (PH lv) (FZ ar-vs) vertic (CI ar) (pp) (PH lv-vr)
Cernoziom argiloiluvial Argic-stagnic Cernoziom argiloiluvial Stagni-luvic Phaeozems Epiaquic Argiudolls
tipic (Fz ar-st) pseudogleizat (PH lv-st)
(CI ti) (pp) (CI pz)
Cernoziom argiloiluvial Argic-gleic Cernoziom argiloiluvial Gleyi-luvic Phaeozems Endoaquic Argiudolls (pp)
pseudorendzinic (Fz ar-gc) (pp) gleizat (CI gz) (PH lv-gl) (pp)
(CI pr) (pp) Argic- Sol negru Luvi-stagni-gleyic Epi-endoaquic Argiudolls
Pseudorendzină clinogleic (FZ clinohidromorf Phaeozems
argiloiluvială (PR ar) ar-cl) argiloiluvial (PH lv-gl-st)
Greic Sol cenuşiu tipic Greyi-luvic Alfic Argiudolls (pp) (NF ar)
(FZ gr) (CN ti) Phaeozems (PH gz-lv) Alfic Argiustolls (pp) Greic- Sol cenuşiu Greyic Phaeozems Alfic∗) Argiudolls
Typic Hapludolls (pp) pararendzinic pseudorendzinic (PH gz)
Pararendzinic Pseudorendzină cambică Haplic Phaeozems Typic Hapludolls (FZ gr-pa) (CN pr)
(FZ pa) (PR ca) (pp) (PHha) Greic-stagnic Sol cenuşiu Luvi-stagni-greyic Epiaqui-alfic∗) Argiudolls
Magnezic Pseudorendzină Magnesic Phaeozems Typic Hapludolls (pp) (FZ gr-st) pseudogleizat Phaeozems
(FZ mg) erubazică (PH mg) Typic Argiudolls (pp) (CN pz) (PH gz-lv-st)
(PR er) Greic-gleic Sol cenuşiu gleizat Gleyi-greyic luvic Aqualfic Argiudolls
Vertic Sol cernoziomoid vertic Vertic Phaeozems Vertic Hapludolls (FZ gr-gc) (CN gz) Phaeozems
(FZ vs) (CM vs) (pp) (PH vr) (pp) (PH lv-gz-gl)
Stagnic Sol cernoziomoid Stagnic Phaeozems Epiaquic Hapludolls Stagnic-vertic Sol clinohidromorf Stagni-gleyi-vertic Epi-endoaquic∗) vertic
(FZ st) pseudogleizat (PH st) (FZ st-vs) vertic Phaeozems Argiudolls
(CM pz) (NF vs) (PH lv-gl-st)
Pseudorendzină ∗)
Unităţi introduse ad-hoc, conform principiului genus proximus, care nu se regăsesc în
pseudogleizată
sistemele originale
(PR pz)
Gleic Sol cernoziomoid gleizat Gleyic Phaeozems Endoaquic Hapludolls Probleme speciale de corelare a Faeoziomurilor
(FZ gc) (CM gz) (pp) (PH gl) Aceste soluri se corelează relativ bine atât cu WRB-SR, cât şi cu sistemul USDA-ST.
Lăcovişte tipică Totuşi, s-au făcut şi unele compromisuri, care constau în introducerea unor unităţi noi,
(LC ti) (pp) neprevăzute în sistemele respective, cum sunt: Faeoziomurile fluvice (Fluvic Phaeozems)
Lăcovişte cambică în cazul WRB-SR şi Hapludolurile şi Haplustolurile fluventice (Fluventic Hapludolls), în
(LC ca) cazul USDA-ST. În WRB-SR, o bună parte din subtipurile de soluri cenuşii, unele
Clinogleic Sol negru clinohidromorf Stagni-gleyic Epi-endoaquic Hapludolls cernoziomuri cambice şi cernoziomuri argiloiluviale, soluri negre clinogleice şi unele
(FZ cl) tipic (NF ti) Phaeozems pseudorendzine (SRCS, 1980) au fost încadrate ca unităţi de tranziţie.
(PH gl-st)
Aluvic - Fluvic∗) Phaeozems Fluventic Hapludolls RENDZINE (RZ)
(Fzal) (PH fv) (RENDZINA - RZ în SRCS-1980, sferă mai largă decât SRTS-2003 şi
Scheletic - Scheletic Phaeozems - 2012)
(FZ qq) (PH sk)
Litic (FZ li) - Leptic Phaeozems Lithic Hapludolls WRB-SR - 1998: Rendzinele sunt considerate unităţi de ordinul 2 în cadrul Leptosolurilor -
(PH le) Leptosoluri rendzice, care sunt definite drept soluri ce au un orizont molic provenit din
Cambic-greic Sol cenuşiu cambic Greyic Phaeozems Typic Haplustolls (pp) materiale calcaroase sau care acoperă direct materiale calcaroase conţinând peste 40%
(FZ cb-gr) (CN ca) (PH gz) carbonat de calciu echivalent.
Cambic-gleic Lăcovişte cambică Gleyic Phaeozems Endoaquic Hapludolls USDA-ST - 1999: În acest sistem, Rendzinele sunt separate la nivel de subordin -
(FZ ca-gc) (LC ca) (pp) (PH gl) RENDOLURI (RENDOLLS), în cadrul ordinului MOLISOLURI (MOLLISOLS).
Corelarea subtipurilor de rendzine este dată în tabelul 9.17.

161 162
Tabel 9.17 (DYSTROCRYEPTS) şi DISTRUDEPTURI (DYSTRUDEPTS). DISTROCRIEPTURILE
Corelarea subtipurilor de RENDZINĂ sunt Inceptisoluri acide cu regim de temperatură criic. DISTRUDEPTURILE sunt
Inceptisoluri acide cu regim de umiditate udic.
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
NIGROSOLURI - (NS)
Cambică Cambică litică Rendzic Leptosols Inceptic-lithic Cryrendolls (pp) (SOL NEGRU ACID - NO în SRCS-1980)
(RZ ca) (RZ ca-ls) (LP rz) Inceptic-lithic Haprendolls (pp)
Calcarică - Calcaro-rendzic Leptosols Lithic Haprendolls (pp) WRB-SR - 1998: În acest sistem de referinţă, Nigrosolurile corespund Umbrisolurilor
(RZ ka) (LP rz-ca) humice, descrise ca având peste 10% carbon organic în fracţiunea fină până la adâncimea
Eutrică - Eutri-rendzic Leptosols Lithic Cryrendolls (pp) de 50 cm.
(RZ eu) (LP rz-eu) Lithic Haprendolls (pp) USDA-ST - 1999: Conform acestui sistem, Nigrosolurile s-ar încadra la subgrupa de
Scheletică - Skeleti-rendzic Leptosols Lithic Cryrendolls (pp) (skeletic Distrocriepturi humice (Humic Dystrocryepts) şi Distrudepturi humice (Humic Dystrudepts),
(RZ qq) (LP rz-sk) phase) ambele subgrupe fiind caracterizate prin prezenţa unui epipedon umbric sau molic.
Lithic Haprendolls (pp) (skeletic Corelarea subtipurilor de Nigrosoluri este dată în tabelul 9.18.
phase) Tabel 9.18
Varietate: Tipică Endoleptic Chernozems Typic Haprendolls (pp) Corelarea subtipurilor de NIGROSOL
Tipic (RZ ti) (pp) (pp) (CZ le) Typic Cryrendolls (pp)
subrendzinic Endoleptic Phaeozems SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
(FZ ti-xsr) (pp) (PH le)
Varietate: Cambică Endoleptic Phaeozems Inceptic Haprendolls (pp) Tipic Tipic Haplic Umbrisols Humic Dystrocryepts (pp)
Cambic (RZ ca) (PH le) Inceptic Cryrendolls (pp) (NS ti) (NO ti) (UM ha) Humic Dystrudepts (pp)
subrendzinic Cambic - Cambic Umbrisols Humic Dystrocryepts (pp)
(FZ cb-xsr) (NS cb) (UM cm) Humic Dystrudepts (pp)
Prespodic - Entospodic Umbrisols Spodic Dystrudepts (pp)
Probleme speciale privind corelarea rendzinelor (NS ep) (UM sdt)
Rendzinele din SRTS se corelează bine cu solurile similare din WRB-SR şi USDA-ST. Scheletic - Skeletic Umbrisols Humic Dystrocryepts (pp)
Rendzinele tipice şi cambice din SRCS-1980 trec la cernoziomuri sau faeoziomuri, în (NS qq) (UM sk) (skeletic phase)
WRB-SR şi respectiv la ustoluri sau udoluri în USDA-ST. În acest din urmă sistem, toate Humic Dystrudepts (pp)
rendzinele din SRTS aparţin la subgrupe litice de rendoluri. (skeletic phase)
Litic Litic Leptic Umbrisols Humic lithic Dystrocryepts (pp)
(NS li) (NO ls) (UM le) Humic lithic Dystrudepts (pp)
9.3.2.3. UMBRISOLURI (UMB) Folic - Folic Umbrisols Histic Dystrudepts (pp)
(UMBRISOLURI în SRCS-1980) (NS fo) (UM fo)
Humic - Humic Umbrisols Humic Dystrudepts
WRB-SR - 1998: (UMBRISOLS - UM). Soluri bine drenate, cu textură mijlocie, a căror (NS hu) (UM hu)
caracteristică este prezenţa unui orizont de suprafaţă bine dezvoltat, de culoare închisă,
acid şi bogat în materie organică (orizont umbric). Orizontul de suprafaţă, bogat în materie Probleme speciale de corelare ale Nigrosolurilor
organică, care caracterizează umbrisolurile, poate cuprinde o varietate mare de forme de Există o bună concordanţă cu Umbrisoluri din WRB-SR. Totuşi, pentru unele subtipuri, s-
humus, care au fost descrise ca mull oligotrof sau acid, moder, humus brut sau mor. În au adăugat subunităţi suplimentare. În sistemul USDA-ST, Nigrosolurile sunt separate la
condiţii naturale sau seminaturale, astfel de material se crede că s-a format datorită nivel de subgrupă (echivalent subtipului de sol).
activităţii biologice reduse şi acumulării de materie organică, cauzată de condiţii acide,
temperaturi joase şi umiditate de suprafaţă relativ ridicată sau o combinaţie a acestora. HUMOSIOSOLURI (HS)
Totuşi, umbrisolurile nu sunt suficient de alterate, reci sau umede, pentru a avea orizonturi (SOL HUMICO-SILICATIC - HS în SRCS – 1980)
diagnostice histice sau proprietăţi stagnice sau gleice. Pot fi prezente orizonturi spodice,
dar numai la adâncimi mai mari (> 100 cm de la suprafaţă). WRB-SR-1998: Nu sunt separate. Pot fi incluse la Umbrisoluri humice (Humic Umbrisols)
Umbrisolurile posedă următoarele caracteristici: sau humice-leptice (Lepti-Humic Umbrisols) ori la Leptosoluri humice (Humic Leptosols).
a) Au un orizont umbric; USDA-ST-1999: Date fiind caracteristicele diagnostice şi condiţiile climatice reci,
b) Nu au alte orizonturi diagnostice, cu excepţia unui orizont antropedogenic mai subţire Humosiosolurile aparţin subgrupelor humice şi humico-litice de Distrocriepturi (Humic
de 50 cm grosime, un orizont albic sau un orizont cambic. Dystrocryepts şi Humic Lithic Dystrocryepts).
Din definiţia de mai sus rezultă că în WRB-SR, Umbrisolurile au o sferă mai largă decât în Corelarea subtipurilor de Humosiosoluri este dată în tabelul 9.19.
SRTS, unde nu este admisă prezenţa orizontului albic, dar se acceptă un orizont O.
USDA-ST - 1999: În acest sistem, Umbrisolurile din SRTS se încadrează la ordinul
INCEPTISOLURI (INCEPTISOLS), marile grupe DISTROCRIEPTURI
163 164
Tabel 9.19 multe cazuri cambisolurile au o reacţie neutră sau slab acidă, fertilitate chimică
Corelarea subtipurilor de HUMOSIOSOL satisfăcătoare şi o faună de sol activă.
Cambisolurile sunt soluri care prezintă:
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 1. Un orizont cambic;
2. Un orizont molic care trece într-un subsol cu o saturaţie în baze scăzută (sub 50%) în
Tipic Tipic Haplic Umbrisols Humic Dystrocryepts (pp) primii 100 cm de la suprafaţă;
(HS ti) (HS ti) (UM ha) pp 3. Unul din următoarele orizonturi diagnostice situate la adâncimi specifice:
Cambic - Cambic Umbrisols Humic Dystrocryepts a) Un orizont andic, vertic sau vitric de peste 15 cm, începând de la adâncimi
(HS cb) (UM cm) (pp) între 25 şi 100 cm.
Prespodic - Entospodic Umbrisols Spodic Dystrudepts (pp) b) Un orizont plintic, petroplintic ori salic începând de la adâncimi între 50 şi 100
(HS ep) (HS sdt) cm, în absenţa unor texturi nisipo-lutoase sau mai grosiere deasupra acestor
Scheletic - Skeletic Umbrisols Humic Dystrocryepts orizonturi.
(HS qq) (UM hu-sk) (skeletic phase) USDA-ST - 1999: În sistemul USDA Soil Taxonomy, Cambisolurile separate în SRTS
Skeleti-humic Leptosols aparţin ordinului INCEPTISOLURI (INCEPTISOLS), subordinul CRIEPTURI (CRYEPTS) -
(LP hu-qq) cele cu regim de temperatură criic, şi UDEPTURI (UDEPTS) cele cu regim de umiditate
Litic Litic Leptic Umbrisols Humic-lithic Dystrocryepts udic. O parte dintre cambisolurile din Dobrogea, Oltenia, Podişul Bârladului, cele cu regim
(HS li) (HS ls) (UM hu) de umiditate ustic, aparţin USTEPTURILOR (USTEPTS).
Folic - Folic Umbrisols Histic Dystrudepts (pp)
(HS fo) (HS fo) EUTRICAMBOSOLURI (EC)
(SOL BRUN EUMEZOBAZIC - BM) în SRCS - 1980)
(SOL ROŞU (TERRA ROSSA) - TR în SRCS - 1980)
Probleme speciale de corelare a Humosiosolurilor
Criteriul de bază utilizat pentru definirea şi separarea acestor soluri - material organic
WRB-SR - 1998: (EUTRIC CAMBISOLS - CM eu). În acest sistem, Eutricambosolurile
segregabil - nu este utilizat nici în WRB-SR-1998 şi nici în USDA-ST, 1999. Drept urmare
corespund predominant Cambisolurilor eutrice (EUTRIC CAMBISOLS), definite ca având
aceste soluri sunt încadrate similar nigrosolurilor.
un grad de saturaţie în baze ≥ 50% cel puţin într-o parte a orizonturilor cuprinse între 20 şi
100 cm adâncime.
USDA-ST - 1999: Eutricambosolurile se încadrează la marile grupe de
9.3.2.4. CAMBISOLURI (CAM) EUTROCRIEPTURI (EUTROCRYEPTS), EUTRUDEPTURI (EUTRUDEPTS) şi
(CAMBISOLURI în SRCS 1980) HAPLUSTEPTURI (HAPLUSTEPTS). Aceste mari grupe diferă numai prin regimul de
temperatură şi respectiv umiditate.
WRB-SR - 1998: (CAMBISOLS - CM). Cambisolurile constituie solurile care prezintă o Eutricambisolurile sunt definite ca prezentând una sau ambele din următoarele
pedogeneză caracterizată printr-o anumită dezvoltare a structurii sau culorii, indicând o caracteristici diagnostice:
alterare şi dezvoltare moderată a caracteristicilor morfologice. Alterarea se recunoaşte prin a) prezenţa carbonaţilor liberi în sol;
prezenţa structurii solului în locul structurii rocii, crome mai intense, nuanţe mai roşcate sau b) saturaţie în baze de ≥ 60% în unul sau mai multe suborizonturi situate între
un conţinut mai ridicat de argilă, prin comparaţie cu materialul parental. Ele nu au o 25 - 75 cm adâncime.
cantitate semnificativă de compuşi iluviali: argilă, materie organică sau compuşi ai fierului Corelarea subtipurilor de Eutricambisoluri este dată în tabelul 9.20.
sau aluminiului. Cambisolurile sunt considerate soluri cu vârstă limitată, dar aceasta nu Tabel 9.20
este o condiţie obligatorie. Principala caracteristică este prezenţa unui orizont de alterare, Corelarea subtipurilor de EUTRICAMBOSOL
care în Cambisoluri trebuie văzută ca un "orizont B minim". Un orizont cambic poate apare
şi în alte soluri, dar în acele cazuri el nu constituie o caracteristică de diferenţiere deoarece
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
au prioritate alte proprietăţi (spre ex. proprietăţile gleice, în cazul gleisolurilor). Multe
Cambisoluri se găsesc în stadii de dezvoltare de tranziţie, de la soluri tinere spre soluri Tipic Sol brun eumezobazic Eutric Cambisols Typic Eutrocryepts (pp)
mature. Cu toate acestea, un orizont cambic poate fi destul de stabil, în situaţiile unde (EC ti) tipic (BM ti) (CM eu) Typic Eutrudepts (pp)
condiţiile de mediu contracarează schimbările pedologice: temperatura scăzută sau chiar Typic Haplustepts (pp)
permafrost, precipitaţii reduse sau drenaj imperfect, roci foarte calcaroase sau materiale Molic Sol brun eumezobazic Mollic Cambisols Humic Eutrudepts (pp)
parentale rezistente la alterare, aprovizionare continuă cu ioni bazici care înlocuiesc ionii (EC mo) molic (CM mo) Typic Haplustolls (pp)
pierduţi prin spălare, eroziune lentă dar continuă care este în echilibru cu procesul de (BM mo)
pedogeneză şi alterare. În practică, un orizont cambic este orice secţiune din profilul de sol
Calcic - Calcic Cambisols Typic Eutrudepts (pp)
situată între un orizont de suprafaţă îmbogăţit în humus şi substratul relativ nealterat, care
(EC ca) (CM cc)
nu prezintă caractere de Bt, Bs, Bhs.
Multe cambisoluri conţin cel puţin unele minerale alterabile în fracţiile praf şi nisip. Sunt
soluri cu textură mijlocie şi fină, au o bună stabilitate structurală, porozitate ridicată,
capacitate bună de reţinere a apei şi un drenaj intern bun. Ele apar în regim cu surplus de
precipitaţii dar în condiţii de teren care permit îndepărtarea excesului de apă. În cele mai
165 166
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999

Rezicalcaric - Calcaric Cambisols Typic Eutrudepts (pp) Molic-gleic Sol gleic molic Endogleyic-humic Aquic Pachic Hapludolls
(EC rk) (CM ca) (EC mo-gc) (GC mo) (pp) Cambisols (pp)
Rodic Sol roşu tipic (Terra Rhodi-eutric Cambisols Typic Eutrudepts (pp) (CM gl-hu) Aquic Haplustolls (pp)
(EC ro) rossa) (CM eu-ro) Gleic-salinic Sol gleic salinizat Hyposalic endogleyic Aquic Haplustepts (saline
(TR ti) (EC gc-sc) (GC sc) (pp) Cambisols phase)
Lamelar - Lamelli-eutric Cambisols Lamellic Eutrudepts (pp) (CM gl-szw)
(EC la) (CM eu-ll) Gleic-sodic Sol gleic alcalizat Hyposodic endogleyic Aquic Haplustepts (sodic
Vertic Sol brun eu-mezo- Eutri-vertic Cambisols Vertic Eutrudepts (pp) (EC gc-ac) (GC ac) (pp) Cambisols phase)
(EC vs) bazic vertic (CM vr-eu) Vertic Haplustepts (pp) (CM gl-sow)
(BM vs)
Andic Sol brun eu-mezo- Andi-eutric Cambisols Andic Eutrocryepts (pp) Probleme speciale de corelare a Eeutricambosolurilor
(EC an) bazic andic (CM eu-an) Andic Eutrudepts (pp) În WRB-SR, majoritatea subtipurilor de eutricambosoluri vertice, andice, gleice, stagnice,
(BM an) fluvice, leptice, scheletice şi sodice se clasifică ca subtipuri de tranziţie (vertice-eutrice,
Stagnic Sol brun Stagni-eutric Cambisols Epiaquic Eutrudepts andice-eutrice ş.a.m.d.). Se subliniază faptul că noţiunea de Eutricambosol are o sferă mai
(EC st) pseudogleizat (CM eu-st) limitată decât marile grupe "eutrice" din USDA-ST, caracterizate printr-un grad de saturaţie
(BM pz) în baze la ≥ 60% faţă de ≥ 53% în SRTS.
Gleic Sol brun eu-mezo- Gleyi-eutric Cambisols Endoaquic Eutrudepts
(EC gc) bazic gleizat (BM gz) (CM eu-gl) Aquic Eutrudepts (pp) DISTRICAMBOSOLURI (DC)
(pp) Endogleyic Cambisols Aquic Haplustepts (pp) (SOLURI BRUNE ACIDE – BO în SRCS-1980
Sol gleic tipic (CM gl)
(GC ti) (pp) Eutri-gleyic Cambisols WRB-SR - 1998: (DYSTRIC CAMBISOLS – CM dy). Districambosolurile din SRTS
Sol gleic cambic (CM eu-gl) corespund predominant Cambisolurilor districe, definite ca având un grad de saturaţie în
(GC ca) (pp) baze < 50%, cel puţin într-o parte a orizonturilor cuprinse între 20 - 100 cm adâncime.
Clinogleic - - - USDA-ST - 1999: Districambosolurile se încadrează la marile grupe de
(EC cl) DISTROCRIEPTURI (DYSTROCRYEPTS) şi DISTRUDEPTURI (DYSTRUDEPTS). Aceste
Salinic Sol brun eu- Endosalic Cambisols Aquic Haplustepts (saline mari grupe diferă numai în ceea ce priveşte regimurile de temperatură şi de umiditate. Ele
(EC sc) mezobazic salinizat (CM szn) phase) sunt definite ca având un grad de saturaţie în baze < 60%, în unul sau mai multe orizonturi
(BM sc) Fluventic Haplustepts cuprinse între 25 şi 75 cm adâncime.
(saline phase) Corelarea subtipurilor de Districambisoluri este dată în tabelul 9.21.
Sodic Sol brun eu- Sodic Cambisols Aquic Haplustepts (sodic Tabel 9.21
(EC ac) mezobazic alcalizat (CM so) phase) Corelarea subtipurilor de DISTRICAMBOSOL
(BM ac) Fluventic Haplustepts (sodic
phase) SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
Aluvic - Fluvi-eutric Cambisols Fluventic Eutrudepts (pp)
(EC al) (CM eu-fv) Fluventic Haplustepts (pp) Tipic Sol brun acid tipic Distric Cambisols Typic Dystrudepts (pp)
Scheletic - Skeleti-eutric Cambisols Typic Eutrocryepts (pp) (DC ti) (BO ti) (CM dy) (pp)
(EC qq) (CM eu-sk) (skeletic phase) Umbric Sol brun acid Haplic Umbrisols Humic Dystrocryepts (pp)
Typic Eutrudepts (pp) (DC um) umbric (UMha) Humic Dystrudepts (pp)
(skeletic phase) (BOum)
Typic Haplustepts (pp) Prespodic Sol brun acid Dystric Cambisol Typic Dystrudepts (pp)
(skeletic phase) (DC ep) criptospodic (CM dy-sd)
Litic Sol brun Lepti-eutric Cambisols Lithic Eutrocryepts (pp) (BOcp) (pp)
(EC li) eumezobazic litic (CM eu-le) Lithic Eutrudepts (pp) Andic Sol brun acid Andi-dystric Cambisols Andic Dystrudepts (pp)
(BM ls) Lithic Haplustepts (pp) (DC an) andic (CM dy-an)
(BOan)
Stagnic - Stagni-dystric Cambisols Epiaquic Dystrudepts
(DC st) (CM dy-st)

167 168
favorabile deplasării argilei. Orizonturile argice care apar în regiunile aride şi semiaride
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 sunt în general relicte din perioada cu climate mai umede.
Luvisolurile sunt soluri care posedă un orizont argic având o capacitate de schimb cationic
Gleic Sol brun acid Gleyi-dystric Cambisols Endoaquic Dystrudepts (determinată cu acetat de amoniu) egală sau mai mare de 24 me/100 g argilă, începând fie
(DC gc) gleizat (CM dy-gl) din primii 100 cm de la suprafaţă, eventual în primii 200 cm de la suprafaţă dacă orizontul
(BO gz) (pp) argic este acoperit de un material lutonisipos grosier sau mai grosier.
Clinogleic - Gleyi-dystric Cambisols - USDA-ST - 1999. În acest sistem Luvisolurile din SRTS se încadrează la ordinul
(DC cl) (CM dy-gl) (slope phase) ALFISOLURI (ALFISOLS), subordinele UDALFURI (UDALFS) şi USTALFURI (USTALFS).
Aluvic - Fluvi-dystric Cambisols Fluventic Dystrudepts
(DC al) (CM dy-fv) PRELUVOSOLURI (EL)
Scheletic - Skeleti-dystric Cambisols Typic Dystrudepts (SOLURI BRUNE ARGILIOLUVIALE - BD în SRCS-1980)
(DC qq) (CM dy-qq) (skeletic phase) (SOLURI BRUNE ROŞCATE - BR în SRCS-1980)
Litic Sol brun acid litic Lepti-dystric Cambisols Lithic Dystrudepts
(DC li) (BO ls) (CM dy-le) (pp) WRB-SR - 1998: În această bază de referinţă, Preluvosolurile se distribuie la diferitele
Folic - Folic-dystric Cambisols Histic Dystrocryepts (pp) unităţi de Luvisoluri haplice şi leptice, vertice, gleice, andice, calcice, arenice, stagnice,
(DC fo) (CM dy-fo) Histic Dystrudepts (pp) hiposodice, lamelice, sodice, cromice şi haplice.
Umbric- Sol gleic umbric Humic Endogleyic Umbrisols Aquic humic Dystrudepts USDA-ST - 1999: În acest sistem, Preluvosolurile se încadrează la marile grupe de
gleic (GC um) (pp) (UM gl-hu) HAPLUDALFURI (HAPLUDAFS) şi HAPLUSTALFURI (HAPLUSTALFS). Udalfurile sunt
(DC um-gc) Alfisoluri cu regim de umiditate udic iar Ustalfurile reprezintă Alfisoluri cu regim de
umiditate ustic.
Probleme speciale de corelare a districambosolurilor Corelarea subtipurilor de Preluvosoluri este dată în tabelul 9.22.
Ca şi Eutricambosolurile în WRB-SR, majoritatea Districambosolurilor (cu excepţia celor Tabel 9.22
tipice şi umbrice) se încadrează ca subtipuri de tranziţie. Corelarea subtipurilor de PRELUVOSOL
În USDA Soil Taxonomy, marile grupe districe au o sferă mai largă (saturaţie în baze
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
< 60% faţă de Districambosoluri (saturaţie în baze < 53%).
Tipic Sol brun Haplic Luvisols Typic Hapludalfs (pp)
(EL ti) argiloiluvial (LV ha) Typic Haplustalfs (pp)
9.3.2.5. LUVISOLURI (LUV) (BD ti) Inceptic Hapludalfs (pp)
(ARGILUVISOLURI în SRCS-1980) (Bt < 35 cm grosime)
Calcic - Calcic Luvisols Typic Haplustalfs (pp)
WRB-SR - 1998: (LUVISOLS - LV). Soluri ale căror caracteristici esenţiale sunt (El ca) (Lv ca) Calcic Haplustalfs(pp
diferenţierea texturală (prezenţa orizontului diagnostic argic), capacitatea de schimb Rezicalcaric - Bathicalcaric Luvisols Typic Haplustalfs (pp)
cationic ridicată a argilei, saturaţia în baze > 50% şi saturaţia redusă cu aluminiu. Geneza (EL rk) (LV scd)
orizontului argic în Luvisoluri este atribuită, de regulă, dar nu neapărat, eluvierii argilei Molic Sol brun Luvic Phaeozems Typic Argiudolls
dintr-un orizont eluvial saturat aproape de suprafaţă în orizontul argilic de subsuprafaţă. (EL mo) argiloiluvial molic (PH lv)
Prezenţa unui orizont argic este un indiciu al unei suprafeţe de teren stabile. Dacă un (BD mo)
orizont argic este format numai prin iluviere aceasta presupune, de asemenea, existenţa Roşcat Sol brun roşcat Chromic Luvisols Typic Haplustalfs
unui sezon uscat, în cursul căruia argila poate flocula şi depune pe suprafaţa agregatelor (EL rs) tipic (LC vr)
structurale din orizonturile B. Deşi în mod normal orizontul argic apare în zona de (BR ti)
subsuprafaţă a solului, el poate să apară şi/la/sau aproape de suprafaţă când orizonturile
Rodic Sol brun Rhodic Luvisols Typic Rhodudalfs (pp)
superioare au fost îndepărtate prin eroziune. Un orizont argic poate fi ca un strat continuu
(EL ro) argilioluvial rodic (LV ro) Typic Hapludalfs (pp)
de acumulare a argilei sau sub formă de lamele. El trebuie să aibă o grosime minimă şi să
(BD ro)
prezinte o creştere semnificativă a conţinutului de argilă în raport cu orizonturile
supraiacente (dacă acestea nu au fost erodate), pentru a se putea califica drept orizont Lamelar - Lamellic Luvisols (LV ll) Lamellic Hapludalfs (pp)
diagnostic. Depozitele de materiale parentale de suprafaţă care sunt mai grosiere în (EL la) (pp) Lamellic Haplustalfs (pp)
orizontul de subsuprafaţă poate accentua diferenţierea texturală pedogenetică. Vertic Sol brun Vertic Luvisols Vertic Hapludalfs (pp)
Simpla diferenţiere texturală, aşa după cum poate apare în depozitele aluviale, nu se (EL vs) argiloiluvial vertic (LV vr) Vertic Haplustalfs (pp)
califică drept orizont argic. Dacă un orizont argic este format prin iluvierea argilei, atunci (BD vs)
pot apare pelicule de argilă pe suprafeţele agregatelor structurale în fisuri, pori şi canale.
Culoarea orizontului argic variază de la brun la roşu în funcţie de natura compuşilor de fier
prezenţi. Culorile roşcate evidenţiază formarea solului în climate calde actuale sau mai
vechi. Luvisolurile s-au putut forma şi în condiţii de mediu care în prezent nu mai sunt

169 170
concentrază în partea mai bine aerată a solum-ului pentru a forma pete şi concreţiuni de tip
stagnogleic.Când nu sunt cultivate, albeluvisolurile sunt acide sau foarte acide (pHH2O = 4 -
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 5), cu un raport C/N ridicat şi o activitate redusă a mezofaunei şi macrofaunei din sol.
Conţinutul mic de materie organică şi de fier din orizontul eluvial de suprafaţă determină
Stagnic Sol brun argilo- Stagnic Luvisols Epiaquic Hapludalfs (pp) stabilitatea structurală redusă a acestuia; orizontul eluvial prezintă o rezistenţă redusă la
(EL st) iluvial (LV st) stresul mecanic şi în mod obişnuit este slab compactat.
pseudogleizat Albeluvisolurile sunt soluri care în primii 100 cm prezintă un orizont argic cu o limită
(BD pz) superioară neregulată, rezultată din pătrunderea de limbi albice în orizontul argic.
Gleic Sol brun argilo- Gleyic Luvisols Endoaquic Hapludalfs (pp) USDA-ST - 1999: Luvosolurile din SRTS se distribuie în principal la marile grupe de
(EL gc) iluvial gleizat (LV gl) HAPLUDALFURI (HAPLUDALFS), GLOSUDALFURI (GLOSSUDALDS). Puţine dintre
(BD gz) (pp) Luvosoluri aparţin la HAPLUSTALFURI (HAPLUSTALFS).
Sodic Sol brun argilo- Hyposodic Luvisols Endoaquic Haplustalfs Corelarea subtipurilor de Luvosoluri este dată în tabelul 9.23.
(EL ac) iluvial alcalizat (LV sow) (sodic phase) (pp) Tabel 9.23
(BD ac) Corelarea subtipurilor de LUVOSOL
Scheletic - Skeletic Luvisols Typic Hapludalfs (skeletic
(EL qq) (LV sk) phase) SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
Litic Sol brun Leptic Luvisols Lithic Hapludalfs (pp)
(EL li) argiloiluvial litic (LV li) Lithic Haplustalfs (pp) Tipic Sol brun luvic (podzolit) tipic Haplic Luvisols Typic Hapludalfs (pp)
(BD ls) (LV ti) (BP ti) (LV ha)
Roşcat-molic Sol brun roşcat Luvi-chromic Phaeozems Typic Argiustolls (pp) Calcic - Calcic Luvisols Typic Haplustalfs
(EL rs-mo) molic vertic (PH cr-lv) (LV ca) (LV cc)
(BR mo) Rezicalcaric - Haplic Luvisols Typic Hapludalfs
Roşcat-vertic Sol brun roşcat Vertic chromic Luvisols Vertic Haplustalfs (pp) (LV rk) (LV ha)
(EL rs-vs) (BR vs) (LV cr-vr) Roşcat Sol brun roşcat luvic (podzolit) Chromic Luvisols Udic Haplustalfs
Roşcat- Sol brun roşcat Stagni-chromic Luvisols Oxiaquic Haplustalfs (pp) (LV rs) tipic (RP ti) (LV ar)
stagnic pseudogleizat (LV st-cr) Rodic Sol brun luvic (podzolit) rodic Rhodic Luvisols Typic Rhodudalfs (pp)
(EL rs-st) (BR pz) (LV ro) (BP ro) (LV ro) Typic Hapludalfs (pp)
Roşcat-gleic Sol brun roşcat Gleyi-chromic Luvisols Endoaquic Haplustalfs (pp) Alic (LV ai) - Haplic Alisols Typic Hapludalfs (pp)
(EL rs-gc) gleizat (LV cr-gl) (AL ha)
(BR gz) Albic Luvisol albic tipic Albic Luvisols Glossic Hapludalfs
(LV ab) (SP ti) (LV ab) (pp)
Probleme speciale privind corelarea preluvosolurilor Albeglosic Luvisol albic glosic Haplic Albeluvisols Typic Glossudalfs (pp)
Preluvosolurile sunt unităţi taxonomice neseparate ca atare în WRB-SR sau în USDA-ST. (LV gs) (SP gl) (AB ha) Epiaquic Glossudalfs
Ele se găsesc ca subtipuri de Luvisoluri (WRB-SR) sau ca subgrupe de Alfisoluri (USDA- Stagnic Albeluvisols (pp)
ST). (AB st)
Planic Sol brun luvic (podzolit) Haplic Luvisols Typic Hapludalfs
LUVOSOLURI (LV) (LV pl) planic (LV ha)
(SOL BRUN LUVIC – BP în SRCS-1980) (BP pl)
(SOL BRUN ROŞCAT-LUVIC (PODZOLIT) - BR pz în SRCS-1980) Lamelar - Lammelic Luvisols Lamellic Hapludalfs
(LUVISOL ALBIC - SP în SRCS-1980) (LV la) (LV ll) (pp)
Vertic Sol brun luvic (podzolit) vertic Vertic Luvisols Vertic Hapludalfs (pp)
WRB-SR – 1998: În acest sistem, Luvosolurile din SRTS se distribuie la două grupe de (LV vs) (BP vs) (LV vr) Vertic Haplustalfs (pp)
referinţă: Luvisoluri (prezentate anterior) şi la Albeluvisoluri, ale căror caracteristici sunt Stagnic Sol brun luvic (podzolit) Stagnic Luvisols Epiaquic Hapludalfs
redate mai jos. (LV st) pseudogleizat (LV st)
Albeluvisolurile sunt soluri acide cu un orizont de suprafaţă albit şi un orizont argic, a (BP pz)
cărui limită superioară este neregulată, din cauza pătrunderilor adânci de material albic din Gleic Sol brun luvic (podzolit) Gleyic Luvisols Endoaquic Hapludalfs
orizontul eluvial, cu textură mai grosieră. Aceste soluri se dezvoltă pe tilluri glaciare, (LV gc) gleizat (LV gl)
neconsolidate, bogate în cuarţ, pe materiale glacio-lacustre, fluviale sau de origine eoliană. (BP gz) (pp)
Multe dintre Albeluvisoluri au o pânză freatică suspendată în perioada de topire a zăpezilor Sodic Sol brun luvic alcalizat Hyposodic Luvisols Endoaquic Hapludalfs
sau în sezonul cu precipitaţii care depăşesc evapotranspiraţia. Limbile albeluvice au (LV ac) (BP ac) (LV sow) (sodic phase)
culoarea unui orizont albic şi textura mai grosieră a orizontului eluvial supraiacent
orizontului argic. Saturaţia periodică a suprafeţei solului şi reducerea compuşilor fierului
determină o puternică albire a orizontului eluvial. Drept urmare oxizii de fier şi mangan se
171 172
PLANOSOLURI (PL)
(PLANOSOLURI - PL în SRCS-1980)
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
WRB-SR - 1998: (PLANOSOLS - PL). Conceptul central este cel de sol cu un orizont de
Scheletic - Skeleti-haplic Luvisols Typic Hapludalfs (skeletic suprafaţă cenuşiu, prăfos sau lutos şi uneori un orizont de subsuprafaţă subţire,
(LV qq) (LV ha-sk) phase) prezentând semne de exces de umiditate periodic şi care acoperă un orizont de
Litic Sol brun luvic Leptic Luvisols Lithic Hapludalfs subsuprafaţă dens, cu un conţinut ridicat de argilă care creşte brusc şi pe care stagnează
(LV li) (podzolit) litic (LV le) apa în perioada ploioasă.
(BP ls) Schimbarea bruscă a conţinutului de argilă de la orizontul de suprafaţă la cel subiacent
Roşcat planic Sol brun roşcat luvic Chromic Luvisols Udic Haplustalfs este cauzată în mare măsură de procesul de feroliză, respectiv o distrugere a mineralelor
(LV rs-pl) planic (LV cr) argiloase, în condiţii de alternare a unor perioade umede cu perioade uscate. Orizontul
(RP pl) eluvial al planosolurilor prezintă adesea o distribuţie specifică a argilei. El poate conţine fie
Roşcat vertic Sol brun roşcat luvic Verti-chromic Luvisols Vertic-udic Haplustalfs mai puţină argilă decît stratul de la suprafaţă, sau are un conţinut minim de argilă pe ultimii
(LV rs-vs) (podzolit) vertic (LV cr-vr) câţiva centrimetri din partea inferioară, exact deasupra contactului brusc cu orizontul B
(RP pz) subiacent (Fig. 9.4).
Roşcat Sol brun roşcat luvic Stagno-chromic Epiaquic udic Haplustalfs Structura orizontului eluvial este slab dezvoltată şi instabilă. Orizontul de suprafaţă cu
stagnic pseudogleizat Luvisols (LV cr-st) textura uşoară devine tare la uscare, dar nu este cimentat. Subsolul argilos are o structură
(LV rs-st) (RP pz) poliedrică dezvoltată în blocuri şi prismatică, sau este chiar masiv (astructurat).
Roşcat gleic Sol brun roşcat luvic Gleyi-chromic Luvisols Endoaquic udic Permeabilitatea redusă a subsolului este cauza stagnării apei în orizonturile de suprafaţă.
(LV rs-gc) gleizat (LV cr-gl) Haplustalfs Chimic, planosolurile sunt soluri alterate: capacitatea de schimb cationic a fracţiunii
(RP gz) (pp) argiloase din stratele de la suprafaţă şi din orizontul eluvial este semnificativ mai mică decît
Albic rodic Luvisol albic rodic Albi-rhodic Luvisols Glossic Rhodudalfs în orizonturile subiacente.
(LV ab-ro) (SP ro) (LV ro-ab)
Albic planic Luvisol albic planic Albic Luvisols Albaquic Hapludalfs
(LV ab-pl) (SP pl) (LV ab)
Albic vertic Luvisol albic vertic Verti-albic Luvisols Vertic-glossic Hapludalfs
(LV ab-vs) (SP vs) (LV al-vr)
Albic stagnic Luvisol albic pseudo- Stagni-albic Luvisols Glossaquic Hapludalfs
(LV ab-st) gleizat (LV ab-st) Typic Glossaqualfs
(SP pz)
Luvisol albic pseudo-
gleic
(SP pg) (pp)
Albic-gleic Luvisol albic gleizat Gleyi-albic Luvisols Glossaquic Hapludalfs Fig. 9.4. Câteva distribuţii tipice ale conţinuturilor de argilă în planosoluri
(LV ab-gc) (SP gz) (pp) (LVab-gl) (WRB-SR, Introduction, 1998).
Albic-sodic Luvisol albic alcalizat Hyposodic-albic Aeric Glossaqualfs
(LV ab-ac) (SP ac) Luvisols (LV ab-sow) (sodic phase) Planosolurile prezintă următoarele caracteristici diagnostice:
Albic- - Albic Luvisols Glossaquic Hapludalfs 1. Un orizont eluvial, materiale nisipo-lutoase sau mai grosiere, a cărui limită inferioară
scheletic (LV ab) (skeletic phase) este marcată în primii 100 cm de la suprafaţă de o schimbare texturală bruscă,
(LV ab-qq) asociată cu proprietăţi stagnice, deasupra acestei limite;
Albic-litic Luvisol albic litic Lepti-albic Luvisols Lithic glossic Hapludalfs 2. Lipsa limbilor albeluvice.
(LV ab-li) (SP ls) (LV ab-le)
USDA-ST - 1999: În acest sistem, Planosolurile din SRTS se încadrează la ALFISOLURI
Probleme speciale de corelare a luvisolurilor (ALFISOLS) – mari grupe acvice - şi la ALBACVALFURI (ALBAQUALFS),
Atât WRB-SR, cât şi USDA-ST nu recunoaşte drept diagnostic orizontul E luvic. Din acest EPIALCVALFUEI (EPIAQUALFS).
motiv, Luvosolurile (fostele brune luvice şi brune roşcate luvice din SRCS-80) sunt incluse Corelarea subtipurilor de Planosoluri este dată în tabelul 9.24.
la aceleaşi unităţi ca şi Preluvosolurile (fostele soluri brune argiloiluviale şi brune roşcate).
Excepţie fac Luvosolurile albice şi cele albice glosice, care au corespondenţe în ambele
sisteme de clasificare [ca Luvisoluri albice şi Albeluvisoluri în WRB-SR şi respectiv ca
subgrupe glosice de Udalfuri şi subgrupe de Glossudalfuri (sau Glosacvalfuri) în USDA-ST]

173 174
Tabelul 9.24 sărace în baze în zonele temperate, în care culoarea nu mai este roşcată, iar conţinutul de
Corelarea subtipurilor de PLANOSOL argilă mai redus.
Alisolurile prezintă următoarele caracteristici diagnostice:
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 1. Un orizont argic ce are o capacitate de schimb cationic (determinată cu 1M NNH4OAC
la pH = 7) ≥ 24 me/100g argilă, fie începând din primii 100 cm de la suprafaţă, ori în
Tipic Planosol tipic Haplic Planosols Aeric Albaqualfs (pp) primii 200 cm de la suprafaţă, dacă orizontul argic este acoperit de depozite cu
(PL ti) (PL ti) (PL ha) textură nisipo-lutoasă sau mai grosieră.
Albic Planosol albic Albic Planosols Typic Albaqualfs (pp) 2. Proprietăţi "alice" în cea mai mare parte din stratul cuprins între 25 - 100 cm
(PLl ab) (PL al) (PL ab) adâncime.
Rezicalcaric - Bathicalcaric Planosols Typic Albaqualfs (pp) 3. Nu sunt prezente alte orizonturi diagnostice, decât un orizont ocric, umbric, albic,
(PL rk) (PLscc) andic, feric, nitic, plintic sau vertic.
Vertic Planosol vertic Vertic Planosols Albaqvertic Hapludalfs (pp) USDA-ST - 1999: În acest sistem, Alosolurile din SRTS se încadrează în principal la
(PL vs) (PL vs) (PL vr) ALFISOLURI (ALFISOLS). Nu este exclusă însă şi apariţia de Alosoluri care să
Stagnic Planosol Haplic Planosols Typic Epiaqualfs (pp) îndeplinească şi condiţiile de ULTISOL (grad de saturaţie < 35% la 125 cm sub limita
(PL st) pseudogleic (PL ha) superioară a orizontului B argic sau la 180 cm de la suprafaţă).
(PL pg) Corelarea subtipurilor de Alosoluri este dată în tabelul 9.25.
Sodic - Sodic Planosols Typic Albaqualfs (sodic Tabel 9.25
(PL so) (PL so) phase) (pp) Corelarea subtipurilor de ALOSOL
- Molic Mollic Planosols Albaquic-mollic Hapludalfs
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
(PL mo) (PL mo) (pp)
- Gleizat Endogleyic Planosols Typic Endoaqualfs (pp) Tipic Sol brun luvic Haplic Alisols Ultic Hapludalfs (pp)
(PL gz) (PL gl) (AL ti) holoacid (AL ha) Typic Hapludalfs (pp)
Preluvic - Haplic Alisols Inceptic-ultic Hapludalfs (pp)
Probleme speciale de corelare a planosolurilor (AL el) (AL ha)
Corelarea Planosolurilor din SRTS cu unităţi taxonomice echivalente din WRB-SR şi Albic Luvisol albic Albic Alisols Oxiaquic-ultic Hapludalfs (pp)
USDA-ST nu pune probleme deosebite. Excepţie face Planosolul sodic, care nu are (AL ab) holoacid (AL al)
corespondent în USDA-ST. În WRB-SR nu este separat un subtip stagnic, deoarece Cambiargic - Haplic Alisols Ultic Paleudalfs (pp)
această caracteristică (pseudogleizarea) intră în definiţia planosolului. Excesul de apă este (ALcr) (ALha)
în schimb puternic subliniat în USDA-ST, unde Planosolurile sunt distribuite la mari grupe Umbric - Umbric Alisols Ultic Hapludalfs (pp)
albacvalfice (Albaqualfs, Endoaqualfs, Epiaqualfs). (AL um) (AL um)
Stagnic - Stagnic Alisols Epiaquic-ultic Hapludalfs (pp)
ALOSOLURI (AL)
(AL st) (AL st)
SOL BRUN LUVIC HOLOACID (pp)
Scheletic - Skeletic Alisols Typic Hapludalfs (pp) (skeletic
SRCS - 1980
(AL qq) (AL sk) phase)
LUVISOL ALBIC HOLOACID (pp)
Litic - Leptic Alisols Lithic Hapludalfs (pp)
WRB-SR - 1998: (ALISOLS - AL). Soluri acide, cu orizont dens de acumulare a argilei în (AL li) (AL le)
orizontul de subsuprafaţă, care apar în regiunile (sub)tropicale umede şi în regiunile
temperate calde. Procesul intens de alterare care este caracteristic pentru aceste areale Probleme speciale de corelare a Alosolurilor
este la stadiul când mineralele silicatice de tip 2:1 sunt degradate (distruse), eliberând mari Conform concepţiei WRB-SR, Alosolurile din SRTS ar reprezenta varianta de Alisoluri din
cantităţi de aluminiu. Drept rezultat, mineralele cloritizate de tip 2:1:1 pot coexista cu regiunile temperate, cu alterare mai puţin profundă. Deşi condiţiile climatice sunt la limita
argilele de tip 2:1, în complexul de alterare care este caracterizat printr-un conţinut foarte celor cerute de definiţia WRB-SR (care totuşi nu sunt restrictive), însuşirile chimice ale
mic de minerale primare alterabile în fracţia argiloasă. Acest concept separă solurile care alosolurilor (proprietăţile alice) corespund pe deplin cerinţelor conceptului de alisol.
conţin argilă, cu capacitate mare de schimb cationic şi cu cantităţi mari de aluminiu Alosolurile sunt reprezentate prin fostele soluri brune luvice holoacide şi luvisoluri albice
schimbabil din regiunile intertropicale, de cele din regiunile mai temperate, deoarece holoacide. Deoarece nu toate aceste soluri îndeplinesc însă condiţiile de alosol, sunt
ultimele conţin încă o cantitate destul de mare de minerale alterabile în fracţiunile necesare cercetări de teren pentru identificarea lor. Se estimează că alosolurile sunt
neargiloase. lergate de suprafeţe vechi pleistocene din zona umedă perimontană sau montană, cu roci
Alisolurile sunt soluri bine drenate, cu un orizont de suprafaţă de culoare brună şi cu sărace în baze (în zona temperată), unde solurile argiloiluviale au fost supuse unor
structură slab dezvoltată sau masivă. În mod normal, orizonturile de suprafaţă au o îndelungate procese de alterare chimică.
structură poliedrică mijlocie sau prismatică şi crapă după uscare. În mod obişnuit, Corelarea Alosolurilor în sistemul USDA-ST este dificilă, deoarece aceste soluri se
Alisolurile au o culoare roşcată, un conţinut de argilă mediu până la mare şi sunt adesea situează la tranziţia între Alfisoluri şi Ultisoluri. Unele din Alosoluri ar putea fi Hapludalfuri
provenite din/sau asociate cu roci bazice ca material parental în zonele calde sau cu roci ultice. Marea majoritate pare să nu îndeplinească însă condiţiile subgrupelor ultice
(saturaţie în baze < 60% la 125 cm sub limita superioară a orizontului B sau la 180 cm
175 176
adâncime de la suprafaţă) şi ,de aceea, ele sunt mai curând Hapludalfuri. Puţine dintre ele Tabel 9.26
(Alosolurile cambi-argice) par să fie Paleudalfuri. Corelarea subtipurilor de PREPODZOL

SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999


9.3.2.6. SPODISOLURI (SPO)
(SPODOSOLURI în SRCS-1980) Tipic Sol brun feriiluvial Entic Podzols Entic Haplocryods (pp)
(EP ti) tipic (PZ et) Typic Haplocryods (pp)
WRB-SR - 1998: În acest sistem nu este folostă denumirea de Spodisol. Aceste soluri sunt (PB ti) Entic Haplorthods (pp)
reprezentate prin unităţile grupei de referinţă a Podzolurilor (PODZOLS), prezentată mai Typic Haplorthods (pp)
jos. Umbric - Umbri-entic Podzols Typic Haplocryods (pp)
Podzolurile sunt caracterizate prin prezenţa orizontului spodic în care s-au acumulat (EP um) (PZ et-um) Typic Haplorthods
compuşi amorfi constând din materie organică şi aluminiu, cu sau fără fier sau alţi cationi. Criptospodic Sol brun acid Entic Podzols
Procesele de translocare ("cheluviere") şi de acumulare ("chiluviere") sunt în mod obişnuit (EP cp) criptospodic (PZ et-um) Typic Haplocryods (pp)
puse în evidenţă de apariţia unui orizont albic (E spodic în SRTS – 2012) sub care (BO cp) (pp)
urmează un orizont spodic. Iluvierea compuşilor organici poate fi adesea demonstrată de Humic - Umbri-entic Podzols Typic Humicryods (pp)
prezenţa peliculelor organice groase, crăpate pe grăunţii de nisip din orizontul spodic. (EP hu) (PZ et-um)
Condiţiile de formare care favorizează procesele de eluviere sunt asigurate de climate reci Scheletic - Skeleti-entic Podzols Typic Haplocryods (pp
şi umede - zona climatului boreal, regiuni montane înalte - care acţionează asupra (EP qq) (PZ et-sk) skeletic phase)
materialelor parentale silicatice acide, la care se adaugă covorul vegetal alcătuit din Typic Haplorthods (pp
ericacee şi/sau conifere. Astfel, deşi cheluvierea afectează areale largi de soluri din zona skeletic phase)
boreală, ea nu este limitată la această zonă. Este bine cunoscut că procesul este activ în Litic Sol brun feriiluvial litic Lepti-entic Podzols Entic-lithic Haplocryods (pp)
toate regiunile umede ale lumii, în special în zona temperată, dar de asemenea şi în zona (EP li) (PB ls) (PZ et-li) Lithic Haplorthods (pp)
ecuatorială, unde au fost descrise numeroase exemple de "Podzoluri uriaşe" (Giant Folic Sol brun feriiluvial Histi-entic Podzols Typic Haplocryods (pp)
Podzols). Pe materialele parentale nisipoase grosiere şi în condiţii de drenaj bun, (EP fo) turbos (PZ et-um)
morfologia podzolurilor este bine exprimată şi se pot observa contraste puternice între (PB tb)
orizonturile eluvial şi iluvial. Pe materialele lutoase sau argiloase morfologia Podzolului Humic Sol brun acid Humic Podzols Typic Humicryods (pp)
este mai puţin pronunţată (lipseşte orizontul albic). Prezenţa unei ape freatice (sau excesul criptosopodic criptospodic umbric (PZ hu) Typic Haplocryods (pp)
de apă) duce la o mai mare mobilitate a fierului şi induce schimbări în caracteristicile (EP hu-cp) (BO cp-um)
morfologice şi chimice ale Podzolurilor. Orizontul spodic devine difuz şi se estompează în
apropierea apei freatice. Apele de suprafaţă favorizează adesea aparIţia unor culori negre
cu prezenţa acizilor fulvici mobili. Probleme speciale de corelare a Prepodzolurilor
Apariţia unui orizont placic (sau strat subţire de fier întărit), în sau sub orizontul spodic, Datorită absenţei orizontului E albic, în WRB-SR prepodzolurile se încadrează fără
poate fi explicată prin fenomene temporare de reducere în unele părţi ale profilului de sol. excepţie la subunităţi entice de Podzol. În sistemul USDA- ST, orizontul E albic nu are
Acest orizont constă dintr-un strat negru sau negricios roşcat, cimentat de fier şi mangan, semnificaţie diagnostică şi, în consecinţă, aceste soluri nu se diferenţiază de restul
sau de complexe organo-ferice. Spodisolurilor. Subgrupe entice din USDA-ST au fost separate pe baza conţinutului de
Podzolurile sunt soluri caracterizate prin următoarele elementele diagnostice: carbon organic din primii 10 cm ai orizontului B care trebuie să fie sub 1,1%. Deoarece
- Un orizont spodic care începe în primii 200 cm de la suprafaţa şi care este subiacent unui acest criteriu nu este avut în vedere în SRTS, subgrupele respective trebuie privite cu
orizont albic, histic, umbric sau ocric; sau rezervă.
- Un orizont antropopedogenetic cu grosime mai mică de 50 cm.
USDA-ST - 1999: Spodisolurile sunt reprezentate la nivel de ordin (SPODOSOLS) a căror PODZOLURI (PD)
unică trăsătură esenţială este prezenţa orizontului spodic. (PODZOL – PD în SRCS-1980)

PREPODZOLURI (EP) WRB-SR - 1998: prezentat mai sus.


(SOLURI BRUNE FERILUVIALE – PB în SRCS-1980) USDA-ST - 1999: În acest sistem, Podzolurile din SRTS se încadrează la subordinele
CRIODURI (CRYODS), HUMODURI (HUMODS) şi ORTODURI (ORTHODS).
WRB-SR - 1998: Prepodzolurile corespund Podzolurilor entice (Entic Podzols) Corelarea subtipurilor de Podzoluri este dată în tabelul 9.27.
USDA-ST - 1999: În acest sistem, Prepodzolurile din SRTS se încadrează la subordinul
CRIODURI (CRYODS) şi ORTODURI (ORTHODS).
Corelarea subtipurilor de Prepodzoluri este dată în tabelul 9.26.

177 178
Tabel 9.27 2. După amestecarea primilor 20 cm, conţin 30% sau mai multă argilă în toate
Corelarea subtipurilor de PODZOL suborizonturile, până la cel puţin 100 cm adâncime, sau până la un strat contrastant
(contact litic sau paralitic, orizont petrocalcic, petroduric sau petrogipsic, discontinuitate
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 sedimentară), situate între 50 – 100 cm.
3. Crăpături care se deschid şi se închid periodic.
Tipic Podzol tipic Haplic Podzols Typic Humicryods (pp) USDA-ST - 1999: conceptul este acelaşi ca în WRB-SR, care de altfel l-a preluat din
(PD ti) (PD ti) (PZ ha) Typic Haplohumods (pp) sistemul american. Întrucât nu se foloseşte conceptul de orizont vertic, se pun condiţii de
Umbric - Umbric Podzols Typic Humicryods (pp) structură şi feţe de alunecare şi crăpături, inclusiv un conţinut de argilă de peste 30%, cel
(PD um) (PZ um) puţin în primii 50 cm de la suprafaţă.
Feriluvic Podzol feriiluvial Rustic Podzols Entic Haplocryods (pp) Corelarea Vertosolurilor cu WRB-SR şi USDA-ST este redată în tabelul 9.28.
(PD fe) (PD fe) (PZ rs) Entic Haplorthods (pp)
Gelistagnic - Gelistagnic Podzols (Epi)Aquic Humicryods (pp) Tabel 9.28
(PD gs) (PZ gs) (Epi)Aquic Haplocryods (pp) Corelarea subtipurilor de VERTOSOL
Scheletic - Skeletic Podzols Typic Humicryods (pp)
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
(PD qq) (PZ sk) (skeletic phase)
Typic Haplorthods (pp) Tipic Vertisol tipic Pellic Vertisols Typic Hapluderts (pp)
(skeletic phase) (VS ti) (VS ti) (VR pe) (pp) Typic Haplusterts (pp)
Litic Podzol litic Leptic Podzols Lithic Humicryods (pp) Stagnic Vertisol Pellic-stagnic Vertisols Typic Epiaqerts (pp)
(PD li) (PD ls) (PZ le) Lithic Haplorthods (pp) (VS st) pseudogleizat (VR st) (pp) Epiaquic chromic
Folic Podzol turbos Folic Podzols Histic Humicryods (VS pz) Hapluderts
(PD fo) (PD tb) (PZ fo) Gleic Vertisol gleizat Pellic-gleyic Vertisols Typic Endoaqerts (pp)
(VS gc) (VS gz) (VR gc) (pp) Endoaquic chromic Haplu-
Probleme speciale de corelare a Podzolurilor derts (pp)
Nu sunt astfel de probleme, nici în WRB-SR şi nici în USDA-ST. Salic Salinizat Pellic-salic Vertisols Typic Salusterts (pp)
(VSsa) (VS sc) (VR sz) Typic Salaquerts (pp)
Salinic Pellic-hyposalic Vertisols Typic Haplusterts (pp)
(VS sc) (VR wz) Halic Haplusterts (pp)
9.3.2.7. CLASA VERTISOLURI (VER) Natric Alcalizat Sodic Vertisols Sodic Haplusterts (pp)
(PELISOLURI – PEL în SRTS-2003) (VS na) (VS ac) (VR so) Typic Natraquerts (pp)
Alcalic Pellic-hyposodic Vertisols Typic Haplusterts (pp)
În SRCS – 1980: clasa Vertisolurilor a fost scindată în SRTS-2003 în Vertosoluri şi (VS ac) (VR sow)
Pelosoluri.
WRB-SR - 1998: sunt echivalate cu grupa de referinţă Vertisoluri (VERTISOLS).
USDA-ST - 1999: corespund cu ordinul Vertisoluri (VERTISOLS). Probleme speciale de corelare a vertosolurilor
Atât în WRB-SR, cât şi în USDA-ST, conceptul de Vertisol este mai larg (cuprinde şi
VERTOSOLURI (VS) subtipuri vertice) decât cel de Vertosol din SRTS, deoarece se cere ca orizontul vertic
(VERTISOL - VS în SRCS-1980) (caracteristicile vertice) să fie cuprins în primii 100 cm de la suprafaţă.

WRB-SR - 1998: (VERTISOLS - VR) - soluri argiloase, profunde, în care predomină PELOSOLURI (PE)
minerale argiloase expandabile de tip smectit. Formează crăpături largi de la suprafaţă (absente în SRCS-1980)
până la cel puţin 50 cm adâncime. Partea superioară a solului constă în mod obişnuit din
blocuri prismatice. Ca rezultat al proceselor de gonflare-contracţie, în subsol se dezvoltă o Corelarea subtipurilor de Pelosoluri cu WRB-SR şi USDA-ST este redată în tabelul 9.29.
structură specifică, având fie suprafeţe de alunecare oblice (slickensides), fie agregate În SRCS - 1980: Pelisolurile nu au existat.
sfenoidale paralelipipedice cu suprafeţe lustruite, striate (orizont vertic), la o anumită
adâncime. La suprafaţă, în condiţii nederanjate, sunt frecvente microridicături şi
microdepresiuni care sunt cunoscute sub denumirea de microrelief "gilgai" (în româneşte
"coşcove"). Gilgaiul este o consecinţă a mişcării materialului de sol, ca rezultat al gonflării
şi contracţiei. Natura vertisolurilor este condiţionată de materialul parental. Aceste
materiale sunt derivate din roci bazice fin granulate: bazalte, tufuri, roci metamorfice
bazice, calcare, marne, depozite lacustre sau fluviatile, aluviuni marine.
Vertisolurile sunt soluri care prezintă:
1. Un orizont vertic în primii 100 cm de la suprafaţă.

179 180
Tabel 9.29 9.3.2.8. ANDISOLURI (AND)
Corelarea subtipurilor de PELOSOL (Echivalări orientative) (incluse la clasa Umbrisoluri în SRCS-1980)

SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 WRB-SR - 1998. (ANDOSOLS - AN). Soluri formate din cenuşi vulcanice, pumice (piatră
ponce) sau alte extruziuni vulcanice de diferite compoziţii. Alterarea rapidă a materialului
Tipic Vertisol cromic Chromic Vertisols Chromic Haplusterts (pp) vulcanic poros determină acumularea de complexe amorfe şi prezenţa de minerale
(PEeti) (VS cr) (pp) (VR cr) (pp) Chromic Hapluderts (pp) incomplet cristalizate (short-range-order minerals), ca allofanul şi imogolitul.
Pseudorendzină tipică Haplic Vertisols Morfologic, andosolurile sunt caracterizate printr-un orizont vitric sau andic. Orizontul vitric
(PR ti) (pp) (VR ha) (pp) este un orizont dominat de sticlă vulcanică, în timp ce orizontul andic este constituit în
Pseudorendzină principal din allofane, în care predomină complexele humico-aluminice.
cambică Andosolurile sunt soluri care:
(PR ca) (pp) 1. Prezintă un orizont vitric sau andic începând din primii 25 cm de la suprafaţă.
Pseudorendzină vertică 2. Nu au alte orizonturi diagnostice (afară de cele îngropate la mai mult de 50 cm
(PR vs) (pp) adâncime); pot fi prezente un orizont histic, fulvic, melanic, molic, umbric, ocric, duric sau
Entic - Haplic Vertisols Typic Haplusterts (pp) cambic.
(PE en) (VR ha) (pp) Typic Hapluderts (pp) USDA-ST - 1999 (ANDISOLS). Conceptul este acelaşi ca la WRB-SR, care l-a preluat din
Argic Sol brun argiloiluvial Chromic Vertisols Chromic Haplusterts (pp) acest sistem, dar definiţia este întrucâtva diferită, astfel:
(PE ar) vertic (VR cr) (pp) Chromic Hapluderts (pp) • soluri care au proprietăţi andice în 60% sau mai mult din grosime, fie:
(BD vs) (pp) Haplic Vertisols a) În primii 60 cm de la suprafaţa solului mineral, sau de la suprafaţa unui strat
Pseudorendzină vertică (VS ha) (pp) organic cu proprietăţi andice, dacă nu există un contact densic, litic sau
(PR vs) paralitic, sau orizont petrocalcic în cuprinsul a 60 cm adâncime, sau
Cernoziom argiloiluvial b) Între suprafaţa solului mineral sau suprafaţa unui strat organic cu proprietăţi
vertic (CI vs) andice şi un contact densic litic sau paralitic, sau orizont petrocalcic, dacă
Vertic - Chromic Vertisols Chromic Haplusterts (pp) acestea apar mai sus de 60 cm adâncime.
(PE vs) (VR cr) (pp) Chromic Hapluderts (pp)
Stagnic Sol brun eumezobazic Stagnic Vertisols Chromic Epiaquerts (pp) ANDOSOLURI (AN)
(PE st) pseudogleizat vertic (VR st) (pp) (ANDOSOL – AN în SRCS-1980)
(BM pz-vs) (pp)
Vertisol pseudogleizat Definiţiile corespund cu cele ale clasei ANDISOLURI.
(VS pz) (pp) Tabel 9.30
Gleic Sol brun eumezobazic Gleyic Vertisols Chromic Endoaquerts Corelarea subtipurilor de ANDOSOL
(PE gc) gleizat vertic (VR gl) (pp) (pp)
(BM vs-gz) (pp) SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
Vertisol cromic gleizat
(VS cr) Distric Dystric Andosols Alic Hapludands (pp)
Salic Salinizat Salic Vertisols Chromic Salusterts (pp) (AN di) (AN dy) Alic Haplocryands (pp)
Neseparate,
(PE sa) (VS sc) (VR sz) Chromic Salaquerts (pp) Eutric Eutric Andosols Eutric Hapludands (pp)
incluse
Salinic Hyposalic Vertisols Halic Haplusterts (pp) (AN eu) (AN eu)
la
(PE sc) (VR sz) Molic Andosol tipic Mollic Andosols Typic Fulvudands (pp)
Natric Alcalizat Sodic Vertisols Typic Natraquerts (pp) (AN mo) (AN ti) (AN mo)
(PE na) (VS ac) (VR so) Sodic Haplusterts (pp) Umbric Umbric Andosols Typic Hapludands (pp)
Alcalic Hyposodic Vertisols Typic Haplusterts (pp) (AN um) (AN um)
(PE ac) (VR sow) Humic - Fulvic Andosols -
(AN hu) (AN fu)
Probleme speciale privind corelarea Pelosolurilor Cambic Andosol cambic Haplic Andosols Typic Hapludands (pp)
Întrucât nu există corespondenţe clare cu unităţile taxonomice din WRB-SR şi USDA-ST, (AN cb) (AN ca) (AN ha)
corelarea Pelosolurilor faţă de aceste două sisteme, inclusiv faţă de SRCS-80 prezintă un Scheletic Neseparat, inclus la Skeletic Andosols Lithic Hapludands
grad ridicat de aproximare. Ea trebuie privită doar ca o paralelizare şi nu ca o echivalare. O (AN qq) Andosol tipic (AN qq) (skeletic phase) (pp)
corelare mai bună este posibilă numai pe baza caracteristicilor concrete ale profilelor (AN ti)
individuale de sol.

181 182
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
Litic Andosol litic Leptic Andosols Lithic Hapludands (pp)
(AN li) (AN ls) (AN le) Vertic Sol pseudogleic Vertic Stagnosols Vertic Albaqualfs (pp)
Folic Neseparat, inclus la Folic Andosols Histic Hapludands (pp) (SG vs) vertic (ST vr) Vertic Epiaqualfs (pp)
(AN fo) Andosol tipic (AN ti) (AN fo) (PG vs) Vertic Epiaquepts (pp)
Gleic Sol pseudogleic Gleyic Stagnosols (Endoaquic) Epiaquepts
(SG gc) gleizat (ST gl) (Endoaquic) Albaqualfs
Probleme speciale de corelare a Andosolurilor
(PG gz) (pp)
Conceptul SRTS se corelează bine cu cel al WRB-SR. Mai redusă este corelarea cu
conceptul USDA-ST, unde pare să aibă o accepţie mai largă, întrucât cerinţa de proprietăţi Histic - Histic Stagnosols (Histic) Epiaquepts
andice este exprimată în % din volumul primilor 60 cm sau din volumul solului până la un (SG tb) (ST hi)
strat limitativ (contact litic) dacă acesta se află la adâncime mai mică de 60 cm.
Probleme speciale de corelare a Stagnosolurilor
Corelarea SRTS-2012 cu WRB-SR-2006 nu pune probleme.
9.3.2.9. HIDRISOLURI (HID) - SRTS În USDA-ST se constată o redistribuire a acestora la diferite unităţi taxonomice (Alfisoluri şi
(SOLURI HIDROMORFE în SRCS-1980) Inceptisoluri).

WRB-SR - 1998: În acest sistem Hidrisolurile sunt reprezentate prin Gleisoluri şi prin GLEIOSOLURI (GS)
unităţile stagnice ale altor grupe de referinţă, unităţi care au fost grupate în 2006 în (SOLURI GLEICE – GC în SRCS-1980)
umitatea de referinţă STAGNOSOLURI.
USDA-ST - 1999: Nu există o clasă sau un ordin special. Hidrisolurile sunt distribuite WRB-SR - 1998: (GLEYSOLS - GL). Soluri cu proprietăţi gleice, temporar sau permanent
practic ca subordine sau subgrupe "acvice" în toate ordinele de soluri, făcând abstracţie de umede şi cu procese pedogenetice de reducere la mică adâncime. De aceea, partea
Histosoluri. superioară a profilului este pătată (marmorată) în cazul aeraţiei temporare sau are culori
care reflectă procesul de reducere. Proprietăţile gleice apar în orizontul de sol complet
STAGNOSOLURI (SG) saturat cu apă freatică (exceptând situaţiile cu drenaj artificial), pentru o perioadă suficient
(SOL PSEUDOGLEIC – PG în SRCS-1980) de lungă care să permită apariţia condiţiilor de reducere. Această perioadă variază de la
câteva zile la tropice, până la câteva săptămâni în alte regiuni. Fizic, gleisolurile sunt
WRB-SR - 1998: Deşi într-o anumită fază au fost considerate ca o grupă de referinţă, saturate în apă pentru perioadă lungă de timp în cursul anului. Umezirea şi uscarea
ulterior, Stagnosolurile au fost distribuite la unităţi stagnice aparţinând altor grupe. Totuşi, repetată pot cauza o creştere a densităţii solului prin slăbirea legăturilor între particule în
în 2006 au fost reunite în grupa de referinţă STAGNOSOLURI, care sunt definite ca având timpul saturaţiei şi contracţiei particolelor solului la uscare. Aceasta determină aeraţie slabă
proprietăţi stagnice în primii 50 cm, fără trecere glosică spre orizontul B. a zonei radiculare şi condiţii nefavorabile pentru cea mai mare parte a faunei, cu excepţia
USDA-ST - 1999: În acest sistem stagnosolurile din SRTS se regăsesc în marile subgrupe speciilor adaptate.
de EPIACVALFURI (EPIAQUALFS) şi EPIACVEPTURI (EPIAQUEPTS). Gleisolurile prezintă următoarele elemente diagnostice:
Corelarea subtipurilor de stagnosoluri este dată în tabelul 9.31. 1. Proprietăţi gleice din primii 50 cm de la suprafaţă;
Tabel 9.31 2. Nu au alte orizonturi diagnostice decât unul: antracvic, histic, molic, ocric, takâric,
Corelarea subtipurilor de STAGNOSOL umbric, andic, calcic, cambic, gipsic, plintic, sulfuric, ori vitric, în primii 100 cm de la
suprafaţă sau salic între 50 şi 100 cm;
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 3. Nu prezintă schimbare texturală bruscă în primii 100 cm de la suprafaţă.
USDA-ST - 1999: Gleiosolurile sunt reprezentate prin marile grupe endoacvice de
Tipic Sol pseudogleic tipic Haplic Stagnosols (pp) Typic Epiaquepts (pp) MOLISOLURI; ENTISOLURI şi INCEPTISOLURI
(SG ti) (PG ti) (ST ha) Typic Epiaqualfs (pp) Corelarea subtipurilor de Gleiosoluri este dată în tabelul 9.32.
Preluvic Sol pseudogleic luvic Luvic Stagnosols Typic Epiaqualfs (pp) Tabel 9.32
(SG el) (PG lv) (ST lv) Corelarea subtipurilor de GLEIOSOL
Albic Sol pseudogleic Albic Stagnosols Typic Albaqualfs (pp)
(SG ab) albic (ST ab) SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
(PG al)
Tipic Haplic Gleysols Typic Endoaquepts
Planic - Albic Stagnosols Typic Epiaqualfs
(GS ti) Gleic tipic (GL ha) Humic Endoaquepts
(SG pl) (ST ab)
Calcaric (GC ti) Calcaric Gleysols Typic Endoaquepts
(GS ka) (GL ca) (calcareous class/phase)

183 184
SRTS-2012 SRCS-1980 WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 SRTS-2012 SRCS- WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999
1980
Cambic Sol gleic cambic Haplic Gleysols Typic Endoaquepts
(GS cb) mlăştinos (GL ha) Entic - Limnic subaquatic Fluvisols (pp) Typic Fluviwassents (pp)
(GC ca-ml) (LM en) (FL lm-sq) Aeric Fluviwassents (pp)
Molic Sol gleic molic mlăştinos Mollic Gleysols Typic Humaquepts (pp) Arenic subaquatic Fluvisols (pp)
(GS mo) (GC mo-ml) (GL mo) (FL ar-sq)
Cernic Lăcovişte mlăştinoasă Mollic Gleysols Typic Humaquepts (pp) Calcaric - Calcaric subaquatic Fluvisols (pp) Fluventic Frasiwassents (pp)
(GS ce) (LC ml) (GL mo) Cumulic Humaquepts(pp) (LM ka) (FL ca-sq) Psamentic Frasiwassents (pp)
Umbric Sol gleic umbric Umbric Gleysols Typic Humaquepts (pp) Arenic subaquatic Fluvisols (pp) Typic Psammowassents (pp)
(GS um) mlăştinos (GC um-ml) (GL um) (calcareus phase) Fluventic Psammowassents
Aluvic - Fluvic Gleysols Fluvaquentic Endoaquepts (FL ar-sq) (pp)
(GS al) (GL fv) Typic Endoaquepts (pp) Salsodic - Salic subaquatic Fluvisols (pp) Typic Psammowassents
Salinic Salinizat Salic Gleysols Typic Halaquepts (pp) (LM ss) (FL sz-sq) (salin and sodic phase) (pp)
(GC sc) (GC sc) (GL sz) Aeric Halaquepts (pp) Sodic subaquatic Fluvisols (pp) Grossic Hydrowassents
Sodic Alcalizat Sodic Gleysols Typic Halaquepts (pp) (FL so-sq) (salin and sodic phase) (pp)
(GC ac) (GC ac) (GL so) Aeric Halaquepts (pp) Tionic - Thionic subaquatic Histosols (pp) Sulfic Haplowassists (pp)
Tionic - Thionic Gleysols Typic Sulfaquepts (LM to) (HS ti-sq) Sapric Sulfiwassists (pp)
(GS to) (GL ti) Thionic subaquatic Fluvisols (pp) Sulfic Fluviwassents (pp)
Histic Sol gleic turbos mlăştinos Histic Gleysols Histic Humaquepts (FL ti-sq) Sulfic Psammowassents (pp)
(GS tb) (GC tb-ml) (GL hi) Histic - Limnic subaquatic Histosols (pp) Sapric Haplowassists (pp)
(LM tb) (HS lm-sq) Sapric Frasiwassists (pp)
Sapric subaquatic Histosols (pp) Typic Haplowassists (pp)
Probleme speciale de corelare a gleiosolurilor (HS sa-sq)
Gleiosolurile din SRTS se corelează bine cu WRB-SR-1998. Deosebiri apar la corelarea cu
USDA-ST, unde o parte din Gleiosoluri (cele molice) se încadrează la Molisoluri, iar unele
(cele psamice) la Entisoluri. Majoritatea Gleiosolurilor se încadrează însă la Inceptisoluri. Probleme speciale de corelare a Limnosolurilor
Conceptul de Sol gleic din SRTS este mai restrâns decât cel din SRCS. Aceste soluri lipsesc din WRB - 1998. În USDA Soil Taxonomy se corelează aproximativ
cu marea grupă a Hidracventurilor. În aceste sisteme (şi nu numai) nu este încă dezvoltată
LIMNOSOLURI (LM) o clasificare a solurilor subacvatice ca în pedologia germană.
(absente în SRCS-1980)

WRB-SR - 1998: Nu sunt separate, fiind considerate suprafeţe lacustre. 9.3.2.10. SALSODISOLURI (SAL)
USDA-ST - 1999: Se pot corela aproximativ cu HIDRACVENTURILE (HYDRAAQUENTS) (SOLURI HALOMORFE în SRCS-1980)
soluri care au în toate orizonturile între 20 şi 50 cm adâncime valori ale indicelui de
maturare "n" mai mic de 0,7 şi conţin 8% sau mai multă argilă în fracţiunea fină. Excepţie WRB-SR - 1998: În acest sistem, Salsodisolurile sunt reprezentate prin grupele de
face subtipul psamic care se încadrează la Psammaquenturi. referinţă ale Solonceacurilor şi Soloneţurilor.
Corelarea subtipurilor de Limnosoluri este dată în tabelul 9.33. USDA-ST - 1999: Salsodisolurile sunt distribuite la nivel de subordin sau mare grupă de
Tabel 9.33 soluri în cadrul ARIDISOLURILOR (în cazul Solonceacurilor) sau al ALFISOLURILOR (sau
Corelarea subtipurilor de LIMNOSOL chiar al MOLISOLURILOR, în cazul unor Soloneţuri).

SRTS-2012 SRCS- WRB-SR - 1998 USDA-ST - 1999 SOLONCEACURI (SC)


1980 SOLONCEAC (SC) - SRCS-1980

Tipic - Limnic subaquatic Fluvisols (pp) Typic Fluviwassents (pp) WRB-SR -1998: (SOLONCHAKS - SC). Solonceacurile sunt soluri cu concentraţie ridicată
(LM ti) (FL lm-sq) Aeric Fluviwassents (pp) de săruri în orizontul de suprafaţă în anumite perioade ale anului. Aceasta are loc în
Histic subaquatic Fluvisols (pp) Thapto-histic Fluviwassents (pp) regiunile unde evapotranspiraţia depăşeşte cu mult precipitaţiile, cel puţin o parte a anului
(FL hi-sq) şi unde materialele parentale ale solurilor conţin cantităţi moderate sau mari de săruri.