Raport Starea Mediului in Suceava - 2008

C U P R I N S
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL

1.1. Caracteristicile fizico-geografice ale judeţului Suceava 3
1.2. Resurse naturale 7
1.2.1. Resurse naturale regenerabile 7
1.2.2. Resurse naturale neregenerabile 9
1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială 10
CAPITOLUL 2. AER
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici 11
2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant 12
2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici(NMVOC) 16
2.1.3. Emisii de metale grele (mercur, plumb, cadmiu) 18
2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs). 19
2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH). 21
2.2. Calitatea aerului ambiental 21
2.2.1.Concentraţii ale dioxidului de azot (NO2) 22
2.2.2.Concentraţii ale dioxidului de sulf (SO2) 24
2.2.3.Concentraţii de pulberi în suspensie PM10 25
2.2.5.Concentraţii de monoxid de carbon (CO) 28
2.2.6.Concentraţii de benzen (C6H6) 28
2.2.7.Concentraţii de amoniac (NH3) 28
2.2.8.Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică) 28
CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

3.1.Cadru general. 32
3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră 33
3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon 35
3.4. Emisii anuale de metan 36
3.5. Emisii anuale de protoxid de azot 36
3.6. Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 37
3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto 37
3.68.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare
a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră 38
CAPITOLUL 4. APA
4.1. Introducere 40
4.2. Resursele de apă 40
4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile 40
4.2.2. Prelevări de apă 41
4.3. Ape de suprafaţă 41
4.3.1. Starea râurilor interioare 41
4.3.2. Starea lacurilor 42
4.4. Ape subterane 44
4.5. Apă potabilă 45
4.5.1. Reţele de alimentare cu apă potabilă în anul 2008 45
4.5.2. Calitatea apei potabile 46
4.6. Ape uzate 47
4.6.1. Surse majore de poluare şi grad de epurare 47
a
4.6.2. Reţele de canalizare 52
4.7. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane 52
4.8. Obiective şi măsuri în domeniul protecţiei apelor 52
CAPITOLUL 5. SOLUL
5.1. Introducere 54
5.2. Fondul funciar 54
5.2.1. Repartiţia solurilor jud. Suceava pe categorii de folosinţe 54
5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor 55
5.3.1. Îngrăşăminte 56
5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor 56
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice 57
5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole 57
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial 58
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune 59
5.4. Calitatea solurilor 59
5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate. 59
5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor 61
5.5. Monitorizarea calităţii solurilor 63
5.5.1. Monitorizarea solurilor la nivel local 63
5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor 63
5.6.1.Inventarul terenurilor afectate de diferite procese 64
5.6.2.Inventarul siturilor contaminate 64
5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor 65
5.7.1. Modalităţi de investigare 65
5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor 65
CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂTII, BIOSECURITATEA.

6.1. Biodiversitatea 67
6.2. Habitatele naturale.Flora şi fauna sălbatică 67
6.3.Starea ariilor naturale protejate 72
6.5. Starea pădurilor 76
6.5.1. Fondul forestier 76
6.5.2. Funcţia economică a pădurilor 76
6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 76
6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 76
6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor 76
6.5.6. Suprafeţele din fondul forestier parcurse cu tăieri 76
6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire 77
6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări 77
6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008 78
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. 78
6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului 78
6.6.Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii 79
6.7. Biosecuritatea 80
6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii 80
6.7.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii 81
6.7.2.1. Cadrul instituţional 81
6.7.2.2. Procedura de autorizare 81
6.7.2.3. Evaluarea riscurilor 81
6.7.2.4. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente 82
6.7.3. Etichetarea şi trasabilitatea OMG 82
6.7.4. Controlul implementării legislaţiei 83
6.7.5. Localii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic
şi operatorii în domeniu 83
6.7.7. Perspective 83
b
CAPITOLUL 7. DEŞEURI.
7.1. Date generale. 84
7.2. Deşeuri municipale 86
7.2.1. Cantităţi şi compoziţie 86
7.2.2. Deşeuri biodegradabile 91
7.2.3. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje 91
7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale 92
7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale 94
7.2.6. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale 96
7.2.7. Gestionarea deşeurilor de construcţii şi demolări 97
7.3. Deşeuri de producţie 97
7.3.1. Deşeuri periculoase 98
7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie 98
7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari 100
7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori 102
7.5. Deşeuri generate din activităţile medicale 104
7.6. Nămoluri 106
7.6.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 106
7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale 107
7.7. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE) 108
7.8. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru
colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate 111
7.9. Uleiuri uzate 112
7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului 113
7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului 113
7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor 114
7.12.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale 114
7.12.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie 115
7.12.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor 115
CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

8.1. Introducere 116
8.2. Cadru legislativ 116
8.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase 118
8.4 .Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest - inventarul
cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice 118
8.5.Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) 119
8.6. Biocide (utilizare, import, export) 120
8.7.Poluanţi organici persistenţi 120
8.8. Produse fitosanitare - pesticide 121
8.9. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentate de produsele biocide şi pentru protecţia
plantelor 121
8.10. Metale grele (Mercur, Nichel, Cadmiu) 123
8.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor 125
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA
9.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) 126
9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului.Situaţia
radioactivităţii factorilor de mediuîn judeţul Suceava, în anul 2008 126
9.2.1. Radioactivitatea aerului 127
9.2.2. Radioactivitatea apelor 130
9.2.3. Radioactivitatea solului 132
9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei 132
9.3.. Programul de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic
din judeţul Suceava 133
c
CAPITOLUL 10. MEDIUL URBAN
10.1. Aşezările urbane 144
10.1.1. Amenajarea teritorială 144
10.1.1.1.Procesul de urbanizare 145
10.1.1.2.Dezvoltarea zonelor rezidenţiale 146
10.1.1.3. Concentrările urbane 147
10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement 148
10.2. Zgomot
10.2.1. Hărţi strategice de zgomot. 150
10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2008 151
10.3. Mediu şi sănătate 152
10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate 153
10.3.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate 154
10.3.3. Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate 155
10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei 156
10.4. Obiective şi măsuri 156
10.4.1. Poluarea aerului 157
10.4.2. Poluarea apei 158
10.4.3. Deşeuri 159
10.4.4. Poluarea sonoră 160
10.4.5. Spaţiile verzi 160
CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

11.1. Agricultura 161
11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul 161
11.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani din domeniul agriculturii 161
11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate 162
11.1.2.2. Evoluţia şeptelului (bovine, porcine,păsări) 162
11.1.2.3. Agricultura ecologică 163
11.1.3. Impactul activităţlori din sectorul agricol asupra mediului 163
11.1.4. Utilizarea durabilă a solului 164
11.2. Capacitatea de pescuit 165
11.3. Acvacultura 165
11.4. Industria 166
11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului 166
11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind
prevenirea şi controlul poluării industriale 167
11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii
poluării industriale 167
11.5.Turismul 169
11.5.1 Potenţialul turistic al judeţului Suceava 169
11.5.2. Impactul turismului asupra mediului 170
11.5.3. Tendinţe de dezvoltare a judeţului Suceava. Obiective. Măsuri 171
11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu 172
CAPITOLUL 12. ENERGIA

12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului 174
12.2.Consumul brut de energie 176
12.2.1. Consumul final energetic şi consumul de energie pe locuitor 176
12.3. Producţia de energie electrică 178
12.4. Impactul consumului de energie asupra mediului 178
12.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului 179
12.6. Energii neconvenţionale 180
12.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2008 şi tendinţele generale în următorii ani 182
CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului 183
d
13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii
emisiilor din transporturi 184
13.3. Situaţia parcului auto 187
CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU

14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului 188
14.2. Cheltuieli şi învestiţii efectuate de agenţii economici şi înregistrate de Garda Naţională
de Mediu 192
14.3. Fondul pentru mediu 192
14.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare 194
14.4.1.Programul PHARE 194
14.4.2.Programul ISPA 195
14.5. Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM 198
e
Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2008
INTRODUCERE
România, ca stat membru al Uniunii Europene, are, pe lângă obligaţia constituţională a

asigurării unui mediu curat şi sănătos de viaţă pentru cetăţenii săi, şi obligaţiile asumate în
contextul mai larg al integrării europene, faţă de toţi ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene.
Aceste obligaţii sunt reglementate în mod relativ unitar la nivel european prin legislaţia
comunitară în domeniul protecţiei mediului, care trebuie transpusă şi implementată, în
termenele stabilite, de către fiecare stat membru în parte, conform practicilor şi legislaţiei
interne.
Se urmăreşte astfel armonizarea politicilor şi strategiilor de mediu, dar şi stabilirea şi
definirea unor obiective clare şi a unor ţinte precise în domeniul mediului, comune tuturor
statelor membre ale UE.
Scopul final este asigurarea unei dezvoltări economico-sociale durabile pe acest
continent, unde multiplele probleme ale mediului înconjurător, derivate din dezvoltarea
oarecum haotică din ultimul secol, au ajuns în ultimele decenii să fie conştientizate, înţelese
şi, treptat, remediate.
Problematica protecţiei mediului, în contextul dezvoltării durabile, se concentrează pe

prevenirea şi combaterea fenomenelor de poluare provocate de unele activităţi umane,
prevenirea deteriorării mediului datorită atât cauzelor naturale, cât şi acţiunilor antropice
directe şi indirecte şi reconstrucţia zonelor deteriorate, soluţionarea problemelor globale, cum
sunt cele privind încălzirea globală şi efectul de seră, distrugerea stratului de ozon,
diminuarea producerii şi depozitării deşeurilor, precum şi pe creşterea progresivă a gradului
de valorificare a deşeurilor, protejarea biodiversităţii, exploatarea raţională a resurselor
naturale etc.
Cunoaşterea stării mediului reprezintă premiza pentru luarea celor mai bune decizii
privind dezvoltarea economico-socială la fiecare dintre nivelurile de decizie: local, regional,
naţional, european.
În acest scop, pe baza datelor şi informaţiilor privind starea mediului, rezultate din
activitatea autorităţii locale de mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, dar şi a
altor autorităţi şi instituţii din judeţul Suceava cu competenţe în domeniul mediului, în anul
2008, se elaborează anual Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava.
Raportul anual privind starea mediului la nivel judeţean, regional şi respectiv naţional
este elaborat în baza dispoziţiilor art. 75 lit. p) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia
mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
art. 4 alin. (1) lit. k) din H.G. nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia Mediului, având un conţinut–cadru unitar, comunicat de A.N.P.M.
Raportul este o sinteză anuală a rezultatelor activităţii de monitorizare şi control a stării

elementelor de mediu (aer, apă, sol, deşeuri, biodiversitate şi arii protejate, mediul urban,
radioactivitatea mediului), activităţi desfăşurate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului
Suceava sau de către celelalte instituţii şi autorităţi publice locale, care gestionează diferite
aspecte de mediu la nivelul judeţului Suceava.
Scopul raportului este acela de a descrie rezultatul interacţiunii dintre activităţile

economico-sociale cu impact asupra mediului din judeţul Suceava şi mediul înconjurător, la
nivelul anului 2008, precum şi evoluţia în timp a indicatorilor de mediu relevanţi în acest sens,
în măsura în care datele au fost disponibile la nivelul judeţului Suceava.
Datele şi informaţiile prezentate în raportul judeţean vor fi utilizate pentru elaborarea

Raportului privind starea mediului la nivel regional şi respectiv naţional în anul 2008.
Raportul este destinat atât informării autorităţilor publice locale, a factorilor de decizie la
nivel judeţean, cât şi informării publicului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare
privind accesul publicului la informaţia de mediu.
Raportul cuprinde 14 capitole, fiecare abordând un anumit aspect privind problematica

complexă a protecţiei mediului în raport cu presiunile exercitate de activităţile economico-
sociale asupra mediului, la nivelul judeţului Suceava.
Datele rezultate din activităţile de monitorizare a calităţii factorilor de mediu în judeţul

Suceava în anul 2008 sunt analizate atât în raport cu condiţiile de calitate a factorilor de
mediu stabilite de standardele şi normele în vigoare, cât şi comparativ cu datele din anii
anteriori, urmărindu-se evoluţia în timp a calităţii mediului.
Raportul este un instrument util pentru factorii de decizie în vederea integrării strategiilor
şi programelor de dezvoltare socio-economică a judeţului, cu măsurile destinate prevenirii
deteriorării şi degradării mediului, utilizării raţionale a resurselor naturale, refacerii şi
ameliorării calităţii mediului şi vieţii, în vederea atingerii obiectivului general al dezvoltării
durabile.
Totodată, raportul conţine date şi informaţii utile pentru aprecierea rezultatelor efective
obţinute, la nivelul judeţului Suceava, prin punerea în aplicare a măsurilor stabilite prin
angajamentele asumate şi prin planurile de implementare a legislaţiei de mediu comunitare
în domeniul protecţiei mediului.
Pentru unele capitole din raport s-au utilizat, alături de datele proprii ale Agenţiei pentru
Protecţia Mediului Suceava, datele şi informaţiile furnizate de următoarele autorităţi locale,
instituţii:
 Administraţia Fondului pentru Mediu
 Instituţia Prefectului Judeţului Suceava
 Consiliul Judeţean Suceava
 Direcţia Apelor „Siret” Bacău
 Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava
 Direcţia Silvică Suceava
 Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava
 Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţului Suceava
 Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava
 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al Judeţului Suceava
 Centrul Meteorologic Regional Moldova, s.a
precum şi diferite date şi informaţii din legislaţia de mediu în vigoare.
2
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL.
1.1. Caracteristici fizico-geografice ale judeţului Suceava

Poziţia geografică
Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a ţării. Are o suprafaţă de 8553,5 km2
(3,6% din suprafaţa ţării), fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.
Teritoriul judeţului se învecinează la nord cu Republica Ucraina, la est cu judeţul
Botoşani, la sud-est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Harghita şi Neamţ, la sud-vest cu
judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.
Fig. 1.1.1. Poziţia geografică a judeţului Suceava Fig. 1.1.2. Harta judeţului Suceava
Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localităţi

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial
Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.
Relieful judeţului Suceava se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a
formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, văi terasate şi lunci, cu o diferenţă
de nivel între cotele extreme de 1875 m (de la 225 m la Dolhasca, în albia râului Siret, în
partea sudică, la 2100 m în Munţii Călimani – Vf. Pietrosu).
Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel:
- zona de munte 53%;
- zona de podiş 30%;
- zona de luncă 17%.
Regiunea muntoasă cuprinde Munţii Călimani (cei mai impunători munţi vulcanici din
ţară, cu Vârful Pietrosu de 2100 m), Munţii Suhard, Munţii Giumalău-Rarău, Obcina
Mestecăniş, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoarei, Depresiunea Dornelor şi
Depresiunea Câmpulung.
Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în

tabelul de mai jos:
3
Denumirea vârfului Denumirea masivului Altitudinea

muntos muntos vârfului (m)
Vârful Pietrosul Călimani 2100
Vârful Omului Suhard 1932
Vârful Budacu Bistriţei 1859
Vârful Giumalău Rarău-Giumalău 1857
Vârful Pietrosu Bistriţei 1791
Vârful Rarău Rarău 1651
Vârful Lucina Obcina Mestecăniş 1588
Tabel 1.1.1. Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul judeţului Suceava
(Sursa: Anuarul statistic al României 2007)
Regiunea de podiş cuprinde dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi,
Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană
Baia, Valea Siretului.
Altitudinea medie a principalelor localităţi de pe teritoriul judeţului Suceava sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
Denumirea oraşului Altitudinea
Suceava 325 m
Rădăuţi 375 m
Fălticeni 348 m
Câmpulung Moldovenesc 700 m
Vatra Dornei 808 m
Tabel 1.1.2. Altitudinea medie a principalelor localităţi de pe teritoriul judeţului Suceava
(Sursa: Anuarul statistic al României 2004)
Clima
Poziţia nordică a judeţului determină o climă temperat-continentală, cu influenţe baltice,
având un caracter mai răcoros şi umed.
Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor anticiclonilor atlantic şi
continental.
Ca urmare a faptului că relieful judeţului este destul de variat, cuprinzând zone de
podiş, dealuri şi zone montane joase şi înalte, se evidenţiază atât o etajare climatică (un
climat temperat-continental de podiş şi unul de munte) cât şi o diferenţiere topoclimatică de
amănunt.
Altitudinea reliefului influenţează regimul de temperatură, al precipitaţiilor atmosferice şi
al vânturilor. Astfel, în zona de podiş (staţiile meteo Suceava, Rădăuţi) temperaturile medii
anuale s-au situat în jurul valorii de cca. 90C, aşa cum se constată şi din tabelele de mai jos,
în timp ce în zona de munte (staţiile meteo Călimani şi Poiana Stampei) temperaturile medii
anuale sunt mult mai scăzute.
La nivelul judeţului Suceava, conform datelor de la Centrul Meteorologic Regional-
Moldova Iaşi, temperatura maximă în anul 2008 a fost de 33,30C, valoare înregistrată la
Staţia meteo Rădăuţi, iar temperatura minimă, în anul 2008, a fost de -25,30C, înregistrată la
Staţia meteo Călimani.
Date meteorologice privind temperaturile medii, minime şi maxime anuale ale aerului
(0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţiile meteorologice
Suceava, Rădăuţi, Poiana Stampei şi Călimani în ultimii ani sunt prezentate în tabelele ce
urmează:
4
Staţia Meteorologică Suceava

Anul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2
2003 8,0 33,9/02.07 -20,2/13.01 535,0
2004 8,5 34,3/09.07 -20,8/27.01 480,5
2005 8,0 33,5/31.07 -20,8/08.02 808,2
2006 8,2 31,1/28.08 -24,2/23.01 814,1
2007 9,7 36,0/24.07 -15,6/28.12 687,5
2008 9,2 33,0/15.08 -23,0/05.01 883,2
Tabel 1.1.3. Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi
cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Suceava, în
perioada 2003-2008 (sursa - Centrul Meteorologic Regional-Moldova)
Staţia Meteorologică Rădăuţi

2003 7,6 32,7/29.08 -23,5/09.01 550,0
2004 8,0 33,7/09.07 -23,5/27.01 547,2
2005 7,5 34,4/31.07 -26,6/08.02 849,2
2006 7,7 31,7/18.08 -26,4/24.01 859,3
2007 9,2 35,8/24.07 -16,8/27.12 709,0
2008 8,8 33,3/15.08 -21,0/05.01 861,2
cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Rădăuţi, în
Staţia Meteorologică Poiana Stampei

2003 -
2004 4,7 28,5/09.07 -30,3/30.02 710,2
2005 4,3 30,1/31.07 -25,0/02.03 626,1
2006 4,6 28,4/27.06 -26,8/07.02 872,9
2007 5,9 32,3/23.08 -19,1/23.12 882,8
2008 5,4 30,7/15.08 -20,5/05.01 805,9
cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Poiana Stampei,
în perioada 2004-2008 (sursa - Centrul Meteorologic Regional-Moldova)
Staţia Meteorologică Călimani

Anul Medie aer ( C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C)
0
Precipitaţii l/m2
2003 -0,1 19,0/29.08 -22,2/22.03 623,3
2004 -0,4 21,0/09.07 -27,3/13.02 1014,4
2005 -0,6 21,9/31.07 -25,0/01.03 992,7
2006 0,1 19,7/20.08 -23,7/24.01 1194,4
2007 0,9 22,6/21.07 -17,3/14.12 967,4
2008 0,7 20,8/07.09 -25,3/16.02 1100,3
cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Călimani, în
Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în
5
depresiuni şi văi, datorită fenomenului de inversiune termică, aşa cum se constată şi dacă
analizăm comparativ valorile minime anuale din tabelele 1.1.5. şi 1.1.6. pentru staţiile Poiana
Stampei, situată într-o depresiune, şi staţia Călimani, situată la mare altitudine.
Durata iernii este în general cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasă.
Prezentăm mai jos date meteorologice privind temperaturile medii multianuale ale
aerului (0C) la staţiile meteorologice Suceava, Rădăuţi, Poiana Stampei şi Călimani, furnizate
de Centrul Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi.
Staţia Meteorologică
Luna Poiana
Suceava Rădăuţi Călimani
Stampei
I -3,9 -4,3 -6,1 -8,4
II -2,4 -2,8 -3,9 -8,8
III 1,7 1,3 -0,1 -6,6
IV 8,2 7,8 5,2 -2,0
V 14,0 13,7 10,1 3,6
VI 17,1 16,9 12,9 7,1
VII 18,6 18,3 13,5 9,2
VIII 18,0 17,4 12,6 9,1
IX 13,6 13,0 8,4 4,2
x 8,5 7,9 3,8 1,2
XI 2,7 2,4 -0,7 -3,6
XII -2,0 -2,4 -4,6 -7,2
Anual 7,8 7,4 4,3 -0,2
Tabel 1.1.7. Caracteristicile climatice multianuale (perioada 1961-2008) în cele 4 staţii meteo
din judeţul Suceava
Pe teritoriul judeţului cantităţile totale anuale de precipitaţii sunt mai mari în zona de
munte.
Deosebiri importante între regiunea montană şi cea de podiş se manifestă şi în regimul
vânturilor. În partea superioară a culmilor muntoase domină vântul de vest, iar în părţile joase
ale reliefului, direcţia vântului este influenţată de orientarea culoarelor de vale. În regiunea
de podiş, direcţia dominantă a vânturilor este NV-SE, cu unele abateri determinate de
orientarea văilor.
Zilele cu cer acoperit sunt mai frecvente iarna şi primăvara, când sunt şi cele mai multe
cazuri de inversiuni termice. Inversiuni termice se produc frecvent iarna în depresiunile
intramontane (Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung).
Fenomenele meteorologice deosebite din ultimii ani au condus la înregistrarea de
pierderi umane şi pagube materiale ce s-au datorat inundaţiilor. Situaţia pagubelor
înregistrate în judeţul Suceava, în anii 2004 - 2008, în judeţul Suceava, sunt prezentate în
tabelul următor:
Km infrastructura afectată
Număr
Număr Număr de Număr obiective Ha teren
naţionale
comunale
Drumuri
Căi ferate
judeţene
Drumuri
Drumuri
localităţi locuitori gospodării socio- agricol

afectate decedaţi afectate economice afectat**
afectate*
2004 35 1 171 21 3907 2 21 165 12

2005 45 - 320 18 6720 4 16 123 24
6
Km infrastructura afectată
Număr
Număr Număr de Număr obiective Ha teren
naţionale
comunale
Drumuri
Căi ferate
judeţene
Drumuri
Drumuri
localităţi locuitori gospodării socio- agricol
afectate decedaţi afectate economice afectat**
afectate*
2006 67 13 567 57 15200 7 43 159 30

2007 35 0 264 4 804,4 0 69,6 143 0,07
2008 107 2 2612 34 6820 21,4 220 850 20,1
Tabel 1.1.8. Situaţia pagubelor din jud. Suceava în perioada 2003-2008
(Sursa: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al Judeţului Suceava)
Fig.1.1.3 Râul Suceava - inundaţii iulie 2008
1.2. Resurse naturale

Prin resurse naturale se înţelege totalitatea elementelor naturale ale mediului
înconjurător, care pot fi utilizate în activitatea umană:
- resurse neregenerabile: minerale şi combustibili fosili
- resurse regenerabile: aerul, apa, solul, flora, fauna sălbatică
- resurse permanente: energia solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.
Resursele naturale reprezintă o componentă majoră a bogăţiei naţionale, care trebuie
exploatate în mod raţional, conform conceptului de utilizare durabilă.
Dezvoltarea durabilă vizează menţinerea calităţii şi disponibilităţii resurselor regenerabile, şi
utilizarea resurselor neregenerabile într-un ritm care să ţină seama de nevoile generaţiilor
viitoare.
1.2.1. Resurse naturale regenerabile
Resursele planetei, inclusiv resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, pădurile,
biodiversitatea, se află sub o presiune puternică, pe măsură ce creşterea populaţiei şi
modelele actuale ale dezvoltării economice conduc la solicitări crescute de astfel de resurse.
Deoarece necesarul de resurse naturale regenerabile creşte în mod evident, prin exploatarea
lor intensivă şi neraţională se poate ajunge în situaţia de a se depăşi posibilităţile de
regenerare ale mediului. Prin urmare, şi resursele naturale regenerabile sunt, la rândul lor,
limitate.
Resurse de apă
7
Resursele de apă cuprind potenţialul hidrologic format din apele de suprafaţă şi

subterane, în regim natural şi amenajat, din care se asigură necesarul de alimentarea
diverselor folosinţe. Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, dar totuşi vulnerabilă şi
deci limitată, element indispensabil vieţii, materie primă pentru activităţile economice, sursă
de energie şi cale de transport.
Resursa de apă a judeţului Suceava este constituită din apele de suprafaţă,
curgătoare şi stătătoare şi într-o măsură mai mică, din apele subterane.
Cursurile de apă din judeţ reprezintă totodată resurse regenerabile de nisip şi pietriş,
exploatate de către balastierele amplasate în albiile minore ale acestora. Există resurse
importante de nisip şi pietriş de râu, în principal pe râurile Suceava, Moldova şi Bistriţa,
precum şi pe unii dintre afluenţii acestora (Moldoviţa, Suceviţa, Dorna).
Reţeaua hidrografică codificată a judeţului Suceava însumează 3092 km şi aparţine
bazinului hidrografic Siret. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2 teritoriu,
valoare superioară celei medii pe ţară.
Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul şi lungimile acestora pe teritoriul judeţului
Suceava sunt prezentate în tabelul 1.2.1.1.:
Lungime (km), din care % din total
Râul în judeţul lungime în jud.
în România:
Suceava: Suceava
Siret 559 148 26,47
Suceava 173 170 98,26
Şomuzu Mare 51 51 100,00
Moldova 213 149 69,95
Bistriţa 283 131 46,29
Dorna 46 46 100,00
TOTAL 1325 695
Tabel 1.2.1.1.Lungimea principalelor râuri de pe teritoriul judeţului Suceava
(Sursa: Anuarul statistic al judeţului Suceava 2005)
Râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt în totalitate tributare râului Siret, datorită
configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile
ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin
hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste
33% din suprafaţa judeţului, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi Suceava
(26,6%). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5542,63 ha, reprezentând 0,65%
din suprafaţa totală a judeţului, din care 5056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 ha lacuri.
Apele stătătoare constau din lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve
de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură etc. Cele mai
importante acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare.
Apele subterane din judeţ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-
mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare.
Resursa sol
Suprafaţa agricolă reprezintă cca 41% din suprafaţa totală a judeţului, iar suprafaţa
arabilă este de 21% din suprafaţa totală a judeţului (cca 51% din suprafaţa agricolă).
Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită
complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. La altitudinile cele mai mari, solul
este slab evoluat, cuprinzând mult material scheletic. Solurile brune şi brun-acide cu un
orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor flişului. Pe
suprafeţele calcaroase de pe masivul Rarău, precum şi insular în lungul Obcinei
Mestecănişului, se întâlnesc rendzine cu un orizont bogat în humus.
8
În regiunile de podiş, cu altitudini de 550-600 m, predomină solurile podzolice brune.

Solurile cenuşii, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul
Suceava - Siret şi în Podişul Fălticenilor. Suprafeţele structurale slab înclinate de la NV spre
SE de municipiul Suceava, precum şi Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importantă a
solurilor cernoziomice. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura
cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb etc.
Biodiversitatea (resurse de faună, floră şi păduri)
Vegetaţia caracteristică judeţului Suceava este condiţionată de formele de relief
variate ale judeţului şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a
acesteia, dinspre zona de podiş spre cea munte.
Având în vedere preponderenţa reliefului înalt la nivelul judeţului, ponderea vegetaţiei
o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului. Suprafaţa
totală a pădurilor din judeţ reprezintă cca. 49,2% din suprafaţa totală a judeţului, respectiv
95,9% din fondul forestier al judeţului Suceava, care este de 435.091 ha.
În regiunile de deal şi podiş se întâlnesc păduri de foioase. Zonele montane sunt
acoperite cu păduri, îndeosebi de răşinoase (peste 77% din suprafaţa totală ocupată cu
păduri). La limita superioară a pădurii se dezvoltă etajul subalpin format din arbuşti (jneapăn,
ienupăr, afin etc.). Pe culmile mai înalte se află pajişti alpine alcătuite din ierburi mărunte.
Diversitatea florei şi faunei specifice judeţului este corelată cu existenţa unor habitate,
în principal forestiere şi acvatice, parte din ele nealterate, care constituie o bogăţie de mare
preţ, ce trebuie ocrotită şi valorificată în mod raţional.
Judeţul Suceava dispune şi de un important fond cinegetic şi piscicol, precum şi de
cele mai remarcabile pajişti din ţară.
În vederea protejării acestui valoros capital natural şi asigurării unei stări favorabile de
conservare a habitatelor naturale de importanţă deosebită, nu doar la nivel regional şi
naţional, dar şi european, în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în implementarea
directivelor Uniunii Europene privind conservarea habitatelor şi a biodiversităţii.
1.2.2. Resurse naturale neregenerabile

În prezent în judeţul Suceava există şi parţial se mai exploatează resurse precum:
uraniu, minereuri feroase, minereuri neferoase, minereuri nemetalifere, sare, de către
Compania Naţională a Uraniului Bucureşti - Sucursala Suceava, SC MIN BUCOVINA SA
Suceava şi Compania Naţională a Sării – Salina Cacica, din următoarele zone şi zăcăminte:
- sectoarele miniere Crucea şi Botuşana – extracţie minereu de uraniu
- Mănăila – minereu polimetalic (se exploatează în carieră, iar prepararea se face Uzina de
flotaţie Iacobeni)
- bazinul Dornelor – minele Oiţa şi Ulm - extracţia manganului (activitatea se desfăşoară atât
în carieră, cât şi în subteran).
- Salina Cacica – extracţie şi preparare prin recristalizare sare gemă.
Aceste resurse au fost şi sunt încă parţial exploatate şi prelucrate, deşi la un nivel mult
mai redus în prezent faţă de deceniile şi chiar secolele trecute, prin tehnologii care au condus
la poluarea, mai mult sau mai puţin accentuată, a factorilor de mediu de pe teritoriul judeţului
Suceava.
Lucrările de reconstrucţie ecologică a arealurilor afectate de aceste activităţi, destinate
reintegrării în circuitul economic şi/sau natural al acestor zone, presupun costuri mari, în
marea majoritate acestea fiind suportate de la bugetul de stat. În ultimii ani s-au derulat deja
o serie de astfel de lucrări la unele dintre perimetrele miniere închise (atât de exploatare, cât
şi de explorare geologică).
În judeţul Suceava s-au exploatat şi parţial se mai extrag roci utile din cariere
precum:
- Dornişoara I, Dornişoara II– andezite
9
- Poiana Negri- andezite

-Pârâul Cailor- calcare dolomitice
-Breaza- serpentinite.
Teritoriul judeţului Suceava conţine totodată rezerve mari de ape minerale,
carbogazoase şi necarbogazoase, renumite prin efectele lor terapeutice. În zona cristalino-
mezozoică (Depresiunea Dornelor) există rezerve mari de ape minerale carbogazoase.
Raportat la potenţialul de ape minerale din bazinul Vatra Dornei, gradul de valorificare este
de cca. 9%.
În bazinul Dornelor se găsesc în exploatare următoarele zăcăminte de ape minerale:
- Roşu, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Dorna (Poiana Vinului), Poiana Coşnei
- Dealul Floreni, Moara Dracului (apă plată) şi Izvorul Alb (apă plată) - Vatra Dornei
(ape minerale terapeutice) şi mofeta Negreşti
Pe teritoriul judeţului Suceava există şi resurse de gaze naturale. Acestea se
exploatează în zonele Frasin, Todireşti, Valea Moldovei, Comăneşti şi Frătăuţi.
1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială

Caracteristicile demografice (număr total populaţie, densitate, structura pe vârste),
joacă un rol cheie în starea mediului. Consumul determină nevoia de resurse, bunuri şi
servicii influenţând în mod direct presiunile care se exercită asupra mediului.
Judeţul Suceava are 706.407 locuitori, număr care, raportat la suprafaţa judeţului
conduce la o valoare a densităţii medii de 82,6 locuitori/km2. Suprafaţa, populaţia şi
densitatea medie a locuitorilor, pe jud. Suceava, sunt prezentate în tabelul nr. 1.3.1.
Judeţ Suprafata (km2) Populatie Densitate locuitori/km2

Suceava 8553,5 706.407 82,6
Tabel 1.3.1. Suprafaţa, populaţia şi densitatea medie a locuitorilor pe jud. Suceava

(Sursa - Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava)
Caracteristicile administrative ale judeţului Suceava, la data de 31.12.2007 sunt

prezentate în tabelul 1.3.2.:
Suprafaţa Numărul Numărul Numărul Numărul

Judeţ
totală (km2) municipiilor oraşelor comunelor satelor
Suceava 8553,5 5 11 98 379
Tabel 1.3.2 Caracteristicile administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava la 31.12.2007

(Sursa: D.J.S. Suceava)
Comparativ cu datele rezultate în urma recensământului din anul 2002, în perioada
2002 – 2007, în judeţul Suceava a crescut numărul de localităţi urbane (oraşe şi municipii), de
la 8 la 16, şi a scăzut numărul de sate, de la 396 la 379, ca rezultantă a punerii în aplicare a
prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional
- Secţiunea IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare.
În prezent judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ - teritorială:

 5 municipii: Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei;
 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,
Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus;
 98 comune
 379 sate.
10
CAPITOLUL 2. AERUL
Poluarea aerului este o problemă deosebit de importantă a secolului XXI, datorită

evoluţiei rapide din ultimul secol, a unor factori determinanţi precum industrializarea,
urbanizarea, chimizarea, densitatea populaţiei.
Efectele poluării aerului sunt resimţite în mod direct şi indirect de către om şi celelalte
componente ale mediului, poluarea atmosferei fiind potenţial una dintre cele mai grave
probleme de mediu, cu efecte pe termen scurt, mediu şi lung.
Pe termen scurt şi mediu, poluarea atmosferei are efecte negative, de natură să pună
în pericol confortul şi sănătatea oamenilor, să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor,
să provoace pagube economice.
Pe termen lung, poluarea atmosferei produce efecte la scară regională şi globală, cum
sunt efectul de seră şi schimbările climatice, distrugerea stratului de ozon din stratosferă,
ploile acide.
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

În scopul evaluării calităţii aerului, APM realizează anual, inventarierea şi evaluarea
emisiilor de poluanţi atmosferici la nivelul judeţului Suceava.
Începând din anul 2000, inventarul emisiilor poluante s-a realizat conform Ordinului
MAPM 524/2000 cu ajutorul metodologiilor CORINAIR şi AP42, acesta fiind tot mai complet
pe măsură ce au fost obţinute datele necesare evaluării emisiilor de la o serie de
autorităţi/instituţii locale implicate (D.A.D.R., Direcţia Silvică, RAR).
De menţionat că, emisiile din surse mobile (SNAP 07) şi emisiile din sursele de arie,
adică sursele de tip comercial, instituţional şi rezidenţial răspândite în cadrul unui areal larg
(surse de mai mică importanţă, cum sunt combustiile pentru încălzire/gătit individuale, dar ale
căror emisii cumulate dintr-un areal contribuie la nivelul general de poluare din acel areal) au
fost introduse începând cu anul 2007. În anii anteriori nu au existat datele necesare calculului
emisiilor din aceste surse.
În tabelul de mai jos sunt prezentate grupele de activităţi (după codurile SNAP) care
au fost inventariate începând din anul 2000 şi modul în care a evoluat şi s-a dezvoltat
inventarul judeţean al emisiilor atmosferice.
Grupa Denumire activităţi generatoare de emisii de Anul din care se inventariază
SNAP poluanţi atmosferici (clasificare CORINAIR) emisiile/grupa SNAP
01 Arderi în energetică şi industrii de transformare 2000
02 Instalaţii de ardere neindustriale 2000**
03 Arderi în industria de prelucrare 2000
04 Procese de producţie 2000
05 Extracţia şi distribuţia combustibililor fosili 2000
06 Utilizarea solvenţilor şi a altor produse 2000
07 Transportul rutier 2007**
09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor 2002
2002* (parţial în 2002 şi 2003, din
10 Agricultura
lipsa datelor necesare privind
11

administrarea de îngrăşăminte cu
azot)
11 Alte surse (păduri, fâneţe) 2004*
* Datele necesare calculului emisiilor din agricultură au lipsit sau au fost insuficiente în anii 2000-2003.
Începând din anul 2004 au fost inventariate mai complet emisiile din agricultură (pe baza datelor disponibile
privind administrarea de îngrăşăminte cu azot) şi, spre deosebire de ceilalţi ani, s-au calculat şi emisiile foliare
de protoxid de azot ale pădurilor de răşinoase şi foioase ale judeţului.
**începând cu anul 2007 au fost incluse instalaţiile rezidenţiale şi transportul rutier
Tabel 2.1.1. Activităţi generatoare de emisii de poluanţi în atmosferă inventariate
2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant

Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt dioxidul de sulf şi oxizii de azot.
Aceste gaze, care rezultă în principal din arderea combustibililor fosili, dar şi din transporturi,
diferite activităţi industriale, sunt gaze care pot persista de la câteva ore până la câteva zile
în atmosferă, putând fi transportate la sute de kilometri distanţă de locul producerii.
Sursele antropice pentru aceşti poluanţi sunt reprezentate de instalaţiile de ardere a
combustibililor fosili, traficul auto, industria metalurgică şi unele procese din industria chimica.
Aceşti compuşi sunt prezenţi în toată troposfera, deoarece dispersia lor şi a produşilor lor de
transformare se produce cu extindere atât pe verticală cât şi pe orizontală, sub acţiunea
vântului şi a mişcărilor verticale ale aerului.
În atmosferă, în prezenţa luminii, dioxidul de sulf se oxidează fotochimic la trioxid de
sulf, care, în reacţie cu vaporii de apă din atmosferă, determină formarea de aerosoli de acid
sulfuric şi sulfaţi.
Oxizii de azot, ai căror surse principale de emisie o reprezintă arderea combustibililor
fosili şi sursele mobile rutiere, ca urmare a unor transformări fotochimice în prezenţa altor
poluanţi (ozonul, hidrocarburile) şi în reacţie cu vaporii de apă din atmosferă, determină
formarea acidului azotic.
Prin urmare, procesele de transformare pe care le suferă dioxidul de sulf şi oxizii de
azot în atmosferă pot conduce, atunci când concentraţia acestora depăşeşte anumite niveluri
critice, la acidifierea atmosferei, la căderea de precipitaţii acide, cu efecte negative asupra
calităţii celorlalţi factori de mediu abiotici (apă, sol), ca şi asupra ecosistemelor şi sănătăţii
umane.
Eutrofizarea se datorează acumulării, peste un nivel considerat critic, a azotului nutritiv
(compuşi cu azot de origine antropică implicaţi în circuitul azotului în natură, emişi în
atmosferă sub forma oxizilor de azot şi amoniacului) într-un ecosistem, cu consecinţe
negative asupra echilibrului ecologic.
Gazele cu efect eutrofizant sunt amoniacul şi oxizii de azot. Amoniacul provine în
principal din sursele agricole. Unele cantităţi de amoniac, mai reduse, provin din diverse
surse industriale, combustii etc.
Concentraţia critică a acidităţii, respectiv a azotului nutritiv, reprezintă concentraţia
maximă a depunerilor acide, respectiv a depunerilor de azot eutrofizant, pe care le poate
suporta un ecosistem fără a suferi deteriorări.
Pentru gazele acidifiante şi eutrofizante, România, ca ţară semnatară a convenţiei,
s-a angajat ca, până în 2010, să atingă următoarele plafoane naţionale de emisie:
 SO2 - plafon naţional 918.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 30%
 NOx - plafon naţional 437.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 20%
 NH3 - plafon naţional 210.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 30%
Respectarea acestor plafoane naţionale de emisie stabilite prin protocoalele
12
Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi sunt reglementate prin
HG 1856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi
atmosferici. În aplicarea acestui act normativ, prin HG 1879/21.12.2006 a fost aprobat
Programul naţional de reducere progresivă a emisiilor (PNRPE) de dioxid de sulf, oxizi
de azot, compuşi organici volatili şi amoniac. PNRPE reprezintă un instrument pentru
implementarea prevederilor HG nr. 1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru
anumiţi poluanţi atmosferici, care transpune în legislaţia naţionala Directiva 2001/81/CE
privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, publicată in
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 309/2001.
Directiva 2001/81/CE prevede stabilirea unor plafoane naţionale anuale de emisie
pentru anumiţi poluanţi atmosferici, care nu trebuie depăşite în niciun an, începând cu anul
2010. Aceste plafoane de emisie sunt stabilite pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot
(NOx), compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3).
Emisiile acestor poluanţi atmosferici pot produce efecte dăunătoare asupra sănătăţii
umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizării
sau formării ozonului troposferic.
Emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante pe teritoriul judeţului Suceava

provin în principal din următoarele surse staţionare inventariate în 2008:
a) Surse de gaze acidifiante:
 arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice, în
principal instalaţiile mari de ardere (instalaţii de ardere care au o putere termică mai
mare de 50 MW termici), care intră sub incidenţa Directivei 2001/80/EEC, transpusă în
legislaţia română prin H.G. 541/2003, modificată şi completată prin HG 322/2005.
 încălzirea rezidenţială
 arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice
 incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor deşeuri speciale
 staţii de asfalt
 traficul rutier
b) Surse de amoniac (eutrofizant)
 managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor
 administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură.
Comparativ cu anii anteriori, în anul 2008 au fost inventariate şi emisiile provenite din
traficul rutier şi din încălzirea rezidenţială.
Cantităţile de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant emise anual în atmosferă au fost
determinate de către APM Suceava pe baza unor modele şi calcule de estimare, din cadrul
metodologiei CORINAIR.
Menţionăm că valorile emisiilor pe anul 2008 prezentate în continuare în cadrul

acestui capitol nu sunt încă validate de ANPM, acestea având doar caracter informativ.
După validare, APM Suceava va realiza eventualele modificări.
Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

La nivelul judeţului Suceava, arderile din industria energetică (grupa SNAP 01)
constituie principalele surse de emisie a SO2 din judeţul Suceava în anul 2008, acestea
reprezentând aprox. 66% din totalul emisiilor de SO2 inventariate (S.C. TERMICA S.A.
Suceava (CET Suceava), are o contribuţie la totalul emisiilor de SO2, de aprox. 65%.)
La acestea se adaugă arderile din instalaţiile de ardere neindustriale (21,65%), cele
din industria de prelucrare, în proporţie de 10,29%, traficul, procesele de producţie, în
proporţie de câte 1%, restul emisiilor provenind din incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi
13
industriale (figura 2.1.1.1.).
Emisii de dioxid de sulf la nivelul jud. Suce ava -

2008 Arderi in energetica si
1.20% industrii de tranformare
1.05% Instalatii de ardere
neindustriale
10.29%
Arderi in industria de
21.65% prelucrare
Procese de productie
65.68%
Trafic
Tratarea si depozitarea
deseurilor
Fig. 2.1.1.1. Emisii de SO2 la nivelul jud. Suceava în anul 2008
Evoluţia emisiilor de dioxid de sulf în anul 2008 comparativ cu emisiile anuale din
perioada 2000-2007 este prezentată în tabelul 2.1.1.1. iar grafic în fig. 2.1.1.2.
tone/an
An
Judeţ Suceava
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii de SO2 4372,9 2595,1 2102,7 1515,9 1369 1273 968,3 1268,07 644,8
Total emisii de SO2 - inclusiv - nu au fost calculate emisiile din trafic şi instalaţii rezidenţiale 1458,37 835,9
din trafic şi instalaţii
rezidenţiale
Tabel 2.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf
5000
4000
3000
tone/an
2000
1000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
SO2 4373 2595 2103 1516 1369 1273 968.3 1268 644.8
Fig. 2.1.1.2. Emisii anuale de dioxid de sulf din jud. Suceava în perioada 2000-2008
(nu sunt incluse emisiile din traficul rutier şi cele din încălzirea rezidenţială)
Din fig. 2.1.1.2. se constată că emisiile totale de SO2 din principalele surse staţionare
de emisie din judeţ s-au redus semnificativ în intervalul 2000 – 2008. Există o crestere în
anul 2007 faţă de anul 2006, a emisiilor de SO2 datorită faptului că SC AMBRO SA Suceava
a funcţionat 9 luni în 2007, faţă de 4 luni în anul 2006. Oprirea fabricării celulozei din lemn
prin procedeul sulfat la SC AMBRO SA Suceava la sfârşitul anului 2007 a determinat la
finalul anului 2008 o scădere semnificativă a emisiilor de SO2, ajungându-se la o emisie sub
15% din cea a anului 2000 .
La reducerea emisiilor de SO2 în intervalul de timp analizat se datorează şi faptului

că S.C. TERMICA S.A. a retehnologizat cazanele CET, convertindu-le de la arderea lignitului
la arderea huilei (lucrări realizate în perioada 1999-2001), utilizând treptat şi combustibili
14
(huilă şi păcură) cu conţinut tot mai redus de sulf.

La această tendinţă de scădere a emisiilor de SO2 a contribuit şi trecerea treptată a
unor cazane de ardere aparţinând altor agenţi economici, precum şi a unor centrale termice
de zonă, de la arderea de combustibili cu conţinut mai ridicat de sulf (în general păcură,
CLU) la arderea de combustibili cu conţinut mai scăzut de sulf (gaz natural, rumeguş).
Precizam de asemenea faptul că, în anii 2006 şi 2008, emisiile de la SC TERMICA SA
Suceava, au rezultat din măsurătorile continue efectuate la coş, faţă de ceilalţi ani, când
acestea au fost calculate cu ajutorul factorilor de emisie conform metodologiilor CORINAIR,
apărând astfel unele diferenţe şi datorită modului diferit de calcul a emisiilor de către această
sursă.
Emisii anuale de oxizi de azot
Emisiile de NOx inventariate la nivelul judeţului Suceava în anul 2008 provin îndeosebi
din traficul rutier (62%), arderi în industria energetică (16%) şi din arderi din instalaţii
neindustriale (19%), restul emisiilor provenind din procese de producţie şi din incinerarea
deşeurilor.
Em isii de NOx la nivelul jud. Suceava în anul 2008
Arderi in energetica si
industrii de tranformare
Instalatii de ardere
0.10% 15.73% neindustriale
prelucrare
19.11% Procese de productie
62.22%
2.71%
Traficul rutier
0.14%
deseurilor
Fig. 2.1.1.3. Emisii de NOx la nivelul jud. Suceava în anul 2008
Evoluţia emisiilor de oxizi de azot în anul 2008 comparativ cu emisiile anuale din
perioada 2000-2007 este prezentată în tabelul 2.1.1.2. iar grafic în fig. 2.1.1.4.
tone/an
An
Judeţ Suceava
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii de NOx 1835 1538 1480 1376 1066 1179 1173 943 854
TOTAL emisii de NOx - - nu au fost calculate emisiile din trafic şi instalaţii rezidenţiale 4325 4555
inclusiv din trafic şi
instalaţii rezidenţiale
Tabel 2.1.1.2. Emisii anuale de oxizi de azot
Emisiile de NOx din principalele surse staţionare de emisie din judeţ (neincluzând
instalaţiile rezidenţiale) au prezentat o tendinţă de reducere, în 2008 valoarea totală a
acestor emisii fiind de cca. 2 ori mai redusă faţă de anul 2000.
15
2000
1500
tone/an 1000
500
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
NOx 1835 1538 1480 1376 1066 1179 1173 942.9 855
Fig. 2.1.1.4. Emisii anuale de NOx din surse staţionare

din judeţul Suceava în perioada 2000-2008
(nu sunt incluse emisiile din traficul rutier şi cele din încălzirea rezidenţială)
Reducerea emisiilor de NOx în perioada analizată se datorează în principal

retehnologizării cazanelor energetice ale SC TERMICA SA Suceava (realizată începând din
1999 până în 2001), cu montarea de arzătoare cu NOx redus, ca măsură primară de
reducere a emisiilor de oxizi de azot. Montarea arzătoarelor cu NOx redus a determinat
scăderea emisiilor de NOx ale CET Suceava, eficienţa de reducere a acestora fiind estimată
de către SC TERMICA SA, pe anul 2007 la aprox. 71%. Trebuie precizat faptul că SC
Termica SA Suceava şi–a estimat emisiile în 2006 şi 2008 pe baza datelor din monitorizare,
iar în ceilalţi ani, au fost estimate cu ajutorul factorilor de emisie, de unde a rezultat o
diferenţă în calcul. La scăderea emisiilor de NOx din surse staţionare a contribuit şi faptul că
unii agenţi economici şi-au restrâns activitatea.
Introducând în calcul şi emisiile din surse mobile(traficul rutier) şi cele din instalaţiile
rezidenţiale se observă că contribuţia majoritară la emisiile de NOx (62%) o au sursele
mobile (autovehiculele). În perioada 2000 – 2006 acestea din urmă nu au putut fi calculate
din lipsa datelor necesare.
Emisii anuale de amoniac

Contribuţia majoră la emisiile de NH3 o are zootehnia (managementul dejecţiilor, în
principal din creşterea vitelor), reprezentând cca. 98,7 % din emisiile totale de NH3 pe anul
2008, urmată de agricultură (culturile cu fertilizatori chimici cu azot), reprezentând cca.
0,65%.
Din tabelul 2.1.1.3. se constată că emisiile de NH3 din surse staţionare punctuale la
nivelul judeţului Suceava sunt în scădere, faţă de 2004. La această scădere a emisiilor de
amoniac a contribuit şi reducerea pierderilor de NH3 din instalaţiile de refrigerare ale fabricilor
din industria alimentară (bere, produse lactate, carne), cât şi a înlocuirii unora dintre aceste
instalaţii cu instalaţii cu agenţi de răcire ecologici.
tone/an
Judeţul Suceava 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii de NH3 5966* 6377* 5702 5432 5800** 5350**
* Din lipsa datelor cu privire la administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură, în 2003 nu s-au inventariat
emisiile de NH3 din culturile cu fertilizatori, ci doar începând din 2004. Datele privind cantităţile de îngrăşăminte
administrate în agricultură au fost furnizate de D.A.D.R. Suceava.
** din 2007 s-au inclus şi emisiile din instalaţiile rezidenţiale şi traficul rutier
Tabel 2.1.1.3. Emisii anuale de NH3 în judeţul Suceava
2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC)
NMVOC sunt precursori ai poluanţilor oxidanţi din atmosferă, în principal ai ozonului

troposferic.
Prin Legea nr. 271/2003, prin care România a ratificat protocoalele Convenţiei de la
16
Geneva din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la
reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptate la Aarhus la 24 iunie
1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999, se urmăreşte, ca şi în cazul emisiilor acidifiante
şi eutrofizante, controlul şi reducerea emisiilor de COV, care sunt produse de activităţile
antropice şi care pot produce efecte nocive asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale,
materialelor şi culturilor agricole, datorită formării ozonului troposferic, efecte care pot fi
consecutive şi unui transport transfrontier al poluanţilor atmosferici pe distanţe lungi.
În acest sens, prin HG 1879/21.12.2006, a fost aprobat Programul naţional de
reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi
amoniac.
Principalele surse de emisie a NMVOC inventariate în anul 2008 în judeţul Suceava
sunt:
 Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei 1999/13/CE (COV instalaţii), transpusă
prin H.G. nr. 699/2003, completată şi modificată prin HG 1902/2004 şi prin HG 1339/2006:
 degresarea metalelor
 lăcuirea mobilei la fabricile de mobilă
 impregnarea lemnului cu creozot
 aplicarea adezivilor la fabricile de încălţăminte
 curăţarea chimică uscată
În judeţul Suceava la sfârşitul anului 2008 erau înregistrate 14 instalaţii care intră sub
incidenţa acestei directive. Două dintre acestea au fost autorizate în cursul anului 2008.
 Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei 94/63/CE (COV benzină) transpusă prin
H.G. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume:
 terminalele şi depozitele de benzină şi instalaţiile aferente de încărcare-
descărcare;
 containere mobile;
 staţiile de distribuţie a carburanţilor.
 Alte surse:
 fabricarea de băuturi alcoolice distilate
 arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea energiei
electrice şi termice
 fabricarea berii
 fabricarea pâinii
 traficul rutier
 Surse neindustriale:
 emisii foliare din agricultură, păşuni şi păduri
Din totalul emisiilor de NMVOC de pe teritoriul judeţului Suceava inventariate, în anul
2008 un procent de 74% sunt emisii foliare (emisii care sunt legate de suprafeţele de păduri
de foioase/răşinoase şi de tipurile de culturi agricole practicate an de an în judeţ). Datele
utilizate în calculul emisiilor de NMVOC din aceste surse provin de la D.A.D.R. Suceava şi
ITRSV Suceava.
Emisiile de NMVOC din surse antropice sunt prezentate în figura 2.1.2.1. Se constată
că, din totalul surselor antropice, cca.59 % provin din diferite procese de ardere, emisiile din
sursele mobile(traficul rutier) reprezintă 31 %, utilizarea solvenţilor reprezintă 3%, emisiile din
diferite procese de producţie (fabricarea de băuturi alcoolice, pâinii, berii) reprezintă cca 4%,
iar emisiile din procesele de producţie reprezintă 4% .
17
Arderi in energetica si industrii de

tranformare
Instalatii de ardere neindustriale
0%
3% Arderi in industria de prelucrare
31%
Extractia si distributia
combustibililor fosili
3% 56%
Utilizarea solventilor si a altor
1% produse
4% trafic
2%
Tratarea si depozitarea deseurilor
Fig. 2.1.2.1 Emisii de NMVOC antropice în anul 2008 în judeţul Suceava.
Evoluţia emisiilor de NMVOC în anul 2008 comparativ cu emisiile anuale din perioada
2004-2007 este prezentată în tabelul 2.1.2.1.
Există o scădere a emisiilor din surse industriale faţă de anii anteriori deoarece a
scăzut producţia de băuturi alcoolice distilate, fabricarea celulozei prin procedeul sulfat a fost
sistată din 2007. De asemeni majoritatea staţiilor de distristribuţie a benzinei şi respectiv a
terminalului de la Argestru, au realizat integral măsurile din programele pentru conformare
privind montarea instalaţiilor de recuperare COV, respectiv Unitatea de Recuperare a
Vaporilor (URV). Vopsitoriile auto au recurs la utilizarea vopselelor pe bază de apă.
tone/an
An
Judeţ Suceava
2004 2005 2006 2007 2008
Emisii de NMVOC 19391 18938 18841 18655 18121
Total emisii de NMVOC Nu au fost inventariate emisiile din 23813* 23729*
sursele de arie si din trafic
*începând cu anul 2007 au fost incluse şi emisiile din traficul rutier şi instalaţii rezidentiale
Tabel 2.1.2.1 Emisii anuale de NMVOC în judeţul Suceava
2.1.3. Emisii de metale grele (mercur, plumb, cadmiu)

În judeţul Suceava nu există surse staţionare semnificative de emisie a metalelor
grele, cum ar fi cele specifice industriei metalurgice, siderurgiei etc.
Sursele staţionare de emisie inventariate în anul 2008 în judeţul Suceava, ale căror
emisii au fost evaluate cu ajutorul metodologiei CORINAIR, sunt:
arderea huilei şi păcurii în instalaţiile mari de ardere şi în alte centrale termice utilitare sau
industriale;
turnarea fontei cenuşii (cubilouri);
incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor tipuri de deşeuri industriale.
Emisiile totale de metale grele din judeţul Suceava provenite din sursele de emisie
inventariate, estimate prin metodologia CORINAIR în 2008, comparativ cu cele din perioada
2003-2007, sunt prezentate în tabelul 2.1.3.1.:
tone/an
An
Judeţ Poluant
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava Hg 0,037 0,038 0,034 0,056 0,086* 0,101*
Pb 0,168 0,198 0,175 0,207 0,529* 0,515*
Cd 0,021 0,012 0,011 0,013 0,029* 0,039*
*includ şi emisiile din trafic şi instalaţii rezidenţiale, neincluse până în 2007
Tabel 2.1.3.1. Emisii anuale de metale grele în judeţul Suceava
18
Fluctuaţiile anuale ale emisiilor de metale grele sunt corelate cu cantităţile şi calitatea
combustibililor solizi şi lichizi utilizaţi în principal în sectorul energetic, care are cea mai mare
contribuţie la aceste emisii, ca şi cu cantităţile de deşeuri incinerate, şi de fontă cenuşie
produsă etc.
Începând din anul 2007 s-au inventariat şi emisiile provenite din instalaţiile rezidenţiale
(cca 268kg Pb, 12kg Cd şi 4kg Hg) şi din traficul rutier (cca 11kg Pb, 1kg Cd).
2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

POPs sunt substanţe chimice foarte stabile, care nu se descompun uşor în mediu (au
o durată de viaţă de la câteva luni până la zeci de ani), se pot acumula în lanţurile trofice
biologice, prezentând în consecinţă un grad ridicat de risc pentru om şi pentru viaţa sălbatică.
POPs sunt compuşi organici de origine naturală sau antropică cu următoarele caracteristici:
 sunt rezistenţi la degradarea în mediu;
 au solubilitate scăzută în apă, dar ridicată în mediile grase şi în alcool;
 pot fi transportaţi pe distanţe mari (circulă prin aer, apă, sol şi prin intermediul
organismelor vii), inclusiv transfrontieră, depozitându-se departe de locul de origine;
 se acumulează în sistemele terestre şi acvatice;
 prezintă efecte acute şi cronice asupra sănătăţii umane şi speciilor animale.
În scopul reducerii impactului asupra mediului înconjurător, Programul Naţiunilor Unite
pentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenţiei de la Stockholm (22 mai 2001), un program
vizând controlul şi eliminarea a 12 substanţe considerate POPs, şi anume:
 Pesticide (Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Mirex, Toxafen, DDT)
 Industriale: Bifenili policloruraţi (PCB) şi hexaclorbenzen (HCB)
 Subproduse: derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor
(PCDD/PCDF)
Convenţia de la Stockholm, ratificată de România prin Legea nr. 261 din 16 iunie
2004, stabileşte măsurile destinate reducerii sau eliminării emisiilor provenite de la
producerea intenţionată şi utilizarea primelor 3 clase sus-menţionate de compuşi, inclusiv
condiţiile şi situaţiile în care aceşti compuşi pot fi exportaţi. Totodată, ea prevede că ţările
semnatare ale Convenţiei pot fi scutite, în anumite limite (pentru anumite scopuri, clar
precizate în anexele la convenţie şi pe perioade determinate de timp – maxim 5 ani de la
intrarea în vigoare, la 22.05.2001, a convenţiei), dacă se înregistrează în Registrul de
identificare a Părţilor care beneficiază de scutiri specifice.
Convenţia de la Stockholm stabileşte totodată măsurile destinate reducerii sau
eliminării emisiilor de la producerea neintenţionată a PCDD/PCDF, PCB şi HCB. Astfel,
convenţia prevede necesitatea elaborării, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a
acesteia, de planuri de acţiune pentru identificarea, caracterizarea şi stabilirea surselor de
emisie a acestor POPs produşi neintenţionat şi pentru implementarea prevederilor convenţiei
cu privire la:
- promovarea măsurilor disponibile, fezabile care pot duce la atingerea rapidă a unui
nivel realist şi evident de reducere a emisiilor de POPs sau eliminare a unor surse
- promovarea utilizării celor mai bune tehnici disponibile, care să permită prevenirea şi
reducerea emisiilor de POPs.
Conform părţilor II şi III din anexa C la convenţie, sursele de emisie a acestor POPs,
emişi neintenţionat, sunt următoarele:
- incineratoarele de deşeuri municipale, periculoase, spitaliceşti şi nămolurile din
staţiile de epurare
- cuptoarele de ciment care ard deşeuri periculoase
- unele procese termice din industria metalurgică
- arderea deschisă a deşeurilor, inclusiv a depozitelor de deşeuri municipale
19
- surse rezidenţiale de combustie

- cazane utilitare şi industriale cu combustibili fosili
- instalaţii de ardere a lemnului şi altor combustibili tip biomasă
- unele procese chimice de producţie, în special producerea clorfenolilor şi
cloranilului
- crematorii
- motoarele vehiculelor, îndeosebi cele care utilizează benzină cu plumb
- incinerarea carcaselor de animale
- vopsirea (cu cloranil) şi finisarea (cu extracţie alcalină) a textilelor şi pieilor
- rafinarea uleiurilor uzate
Convenţia cuprinde şi prevederi referitoare la măsurile de reducere sau eliminare a
emisiilor din depozitarea POPs şi a deşeurilor POPs.
În judeţul Suceava, dintre emisiile atmosferice de POPs, au fost estimate, în cadrul
inventarului emisiilor atmosferice pe anul 2008, emisii de dioxine şi furani (PCDD/PCDF) şi
de PCB, din următoarele activităţi generatoare de astfel de emisii:
 incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor deşeuri industriale de către SC MONDECO SRL
Suceava şi SC SUPERSTAR COM SRL Rădăuţi;
 arderea huilei de către SC TERMICA SA Suceava în instalaţia CET.
Cu ajutorul metodologiei CORINAIR au fost estimate următoarele cantităţi totale de
POPs emise în mod neintenţionat în atmosferă, din sursele sus-menţionate, în anul 2008,
comparativ cu anii anteriori:
grame/an
Judeţ An Poluant Sursă de poluare (proces) Cantitate
2003 2,256
2004 3,071
2005 incinerarea deşeurilor (spitaliceşti şi 2,256
PCBs
2006 industriale) 9,654
2007 19,812
2008 32,020
incinerarea deşeurilor (spitaliceşti şi
0,1512
2003 industriale)
producerea energiei electrice 0,1456
0,4060
2004 industriale)
0,2320
2005 industriale)
Suceava PCDD/PCDF
0,8675
2006 industriale)
1,7088
2007 industriale)
0,716
2008 industriale)
2003 2,553
2004 3,644
2005 2,653
TOTAL EMISII POPs
2006 10,701
2007 21,703
2008 32,912
Tabel 2.1.5.1. Cantităţi de POPs emise în judeţul Suceava în perioada 2003-2008
20
Evoluţia cantităţilor de POPs emise în atmosferă din activităţile sus-menţionate este

corelată cu cantităţile de deşeuri incinerate, în principal cele spitaliceşti şi cu cantitatea şi
calitatea combustibililor solizi utilizaţi în sectorul energetic.
Ca urmare a închiderii treptate a crematoriilor spitalelor din judeţ şi a impunerii de
condiţii mult mai stricte de eliminare a deşeurilor spitaliceşti periculoase, a crescut cantitatea
de deşeuri spitaliceşti incinerate controlat în incineratoare specializate din judeţ, existând şi o
mai bună evidenţă a cantităţilor de astfel de deşeuri colectate şi incinerate, ceea ce s-a
reflectat şi în creşterea emisiilor totale de POP’s din activitatea de incinerare a deşeurilor.
2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice(PAH)

Cantităţile de emisii de PAH-uri din jud. Suceava scad în anul 2008 faţă de anii anteriori.
Ponderea emisiilor inventariate este reprezentată de sectorul energetic (cca 21%) şi procesele
de producţie - asfaltarea drumurilor (cca 79%).
grame/an
Judeţ 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava 14.801 21.366 14.008 13.293 10.665
Tabel 2.1.6.1 Cantităţi de PAH emise în jud. Suceava în perioada 2004-2008
2.2.Calitatea aerului ambiental

Calitatea aerului în mun. Suceava a fost monitorizată în anul 2008, cu ajutorul staţiilor
automate, în următoarele puncte:
- staţia de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu (SV1) – staţie de fond urban;
- staţia de la Grădiniţa cu program normal nr. 12 din cartierul Cuza Vodă (SV2) –
staţie de tip industrial;
- sediu APM(cartier Obcini) – staţie de fond urban (analizoarele NOx/NH3 şi ozon)
Datele au fost validate pe plan local şi urmează a fi certificate de Centrul de

Evaluare a Calităţii Aerului (CECA), drept urmare pot să apară eventuale modificări.
De asemeni au fost efectuate măsurători indicative cu autolaboratorul din dotare în

următoarele puncte din judeţ:
- în mun. Câmpulung Moldovenesc (incinta Hotelului Mignon), (23.04 – 25.04.2008)
- mun. Vatra Dornei (incinta SC MINBUCOVINA SA) (14.04-21.04.2008)
- mun. Suceava (Patinoar Suceava) (25.04 – 29.04.2008)
Poluanţii monitorizaţi SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie şi ozon sunt
evaluaţi în conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, care
transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene. Amoniacul se raportează la
cerinţele STAS-ului nr. 12574/87 - Aer din zonele protejate.
Rezultatele monitorizării în staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din jud.
Suceava în anul 2008 sunt prezentate sintetic în tabelul 2.2.1.
Concentraţia
Nr. determinări Frecv.
Max. Max. zilnica UM depăş Captura
Statia Tip poluant orare zilnice orară (cu
Medie irii(VL date valori
exceptiile / CMA orare
prevăzute de
anuală
(%)
*)
SV1 3153 - 121 - 14,9 0 35,8%
SV2 NO2 7350 - 188,8 - 18,62 ug/mc 0 83,6%
Sediu APM 6736 - 175,3 - 23,55 0 76,7%
21
Statia Tip poluant Nr. determinări Concentraţia Frecv. Captura

depăş date valori
mobila 154 - 18,44 - - 0 -
SV1 6406 - 17,7 3,99 ug/mc 0 72,9

SV2 SO2 5151 - 23,3 4,08 0 58,6
mobila 280 - 1,76 - 0 -
SV1 - 132 - 63,24 - 0 36,16%
SV2 PM10 - 45 - 49,78 - 0 12,32%
(gravimetric) ug/mc
Sediu APM - 170 - 117,65 - 46,57%
mobila - 7 - 35,61 - 0 -
SV1 6722 - - 1* 0,11 0 76,5%
SV2 CO 6663 - - 2,3* 0,24 mg/mc 0 75,8%
mobila 280 - - 0,48* - 0 -
SV1 Benzen 2283 - - 11,36 - ug/mc 0 25,9%
Sediu APM Amoniac 1749 73 15,87 - mg/mc 0 20%
SV1 7289 - 135 119* 54,58 0 82,9%
SV2 7314 - 130123,1* 44,71 0 83,2%
Ozon ug/mc
Sediu APM 8469 - 120102,3* 45,84 0 97%
mobilă 280 - 76 72,0* - 0 -
*maxima zilnică a mediilor la 8 ore
Tabel 2.2.1. Rezultatele monitorizării calităţii aerului în municipiul Suceava în anul 2008
2.2.1. Concentraţii ale dioxidului de azot (NO2)
Măsurătorile de la staţiile automate de la sediul APM (până în 15 octombrie 2008),
SV1 şi SV2 (prin metoda de referinţă conform Ordinului 592/2002 - chemiluminiscenţă) au
indicat o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în raport cu acest
indicator.
Astfel:
 Concentraţiile medii anuale, raportate la VL+MT pe anul 2008 (46,66 g/m3), conform
Ordinului 592/2002, nu au fost depăşite în nici una din cele 3 staţii de monitorizare.
50
VLA
40
30
mg/mc
20
10
0
SV1 SV2 sediu APM
Medii anuale NO2 - 17.697 23.55
VLA 46.66 46.66 46.66
Fig. 2.2.1.1. Concentraţii medii anuale de NO2 în municipiul Suceava în anul 2008
 Concentraţiile medii orare de NO2, măsurate automat în cele 3 staţii, au avut valori
situate sub VL orară pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2008 (233,33 g/m3),
concentraţia orară maximă înregistrată fiind de :
 175,3 g/m3 - la sediul APM (captura de date valide – 76,68%)
 121 g/m3 - la SV1 (captura de date valide – 35,89%)
 188,8 g/m3 - la SV2 (captura de date valide – 83,67%)
22
Măsurătorile nesistematice efectuate în anul 2008 cu autolaboratorul APM la

indicatorul NO2 au indicat încadrarea concentraţiilor orare mult sub VL + MT orară
pentru protecţia sănătăţii umane la NO2 (233,33 µg/mc) în mun. Câmpulung Moldovenesc
(incinta Hotelului Mignon), în perioada 23.04-25.04.2008. Astfel că valorile orare la indicatorul
NO2 s-au situat între 6,049 – 18,44 µg/mc.
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO2 în perioada 2004-2008 la staţia de la

sediul APM
În tabelul 2.2.1.1. este prezentată evoluţia concentraţiilor de dioxid de azot înregistrate
în perioada 2004-2008 în municipiul Suceava, comparativ cu VL conform Ordinului 592/2002.
Măsurătorile au fost efectuate cu analizorul automat de NO2 (prin metoda de referinţă
conform Ordinului 592/2002 - chemiluminiscenţă).
Staţia/ Sediu APM
Anul
Cmedie anuală Cmaximă orară
(µg/m3) (µg/m3)
2004 19,26 123,6
2005 19,07 147,8
2006 19,73 113,4
2007 23,85 130,5
2008 23,55 175,3
VL anuală
- la 1.01.2004 60 60
- la 1.01.2005 56,66 56,66
- la 1.01.2006 53,33 53,33
- la 1.01.2007 50 50
- la 1.01.2010 40 40
VL orară
- la 1.01.2004 300
- la 1.01.2005 283,33
- la 1.01.2006 - 266,66
- la 1.01.2007 250
- la 1.01.2008 233,33
- la 1.01.2010 200
Tabel 2.2.1.1. Concentraţii de NO2 în municipiul Suceava în perioada 2004-2008
În fig. 2.2.1.2. este prezentată grafic evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul
NO2 în intervalul analizat. Se constată că în tot intervalul de timp analizat, concentraţiile
medii anuale s-au încadrat sub VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane, inclusiv
sub VL pentru anul 2010 în toate staţiile de monitorizare.
Se observă fluctuaţii anuale ale concentraţiilor medii anuale de NO2, cu o uşoară
tendinţă generală de creştere a concentraţiilor de dioxid de azot în anul 2007, ce ar putea fi
corelată cu intensificarea traficului auto în aceste zone, în intervalul analizat.
În 2008, se observă la staţia de la sediu APM, valori relativ apropiate de cele din 2007.
23
70
60
50
40
mg/mc
30
20
10
0
2004 2005 2006 2007 2008
Medii anuale NO2- sediu 19.26 19.07 19.73 23.85 23.55
APM
VLA 60 56.66 53.33 50 46.66
Notă: În tabelul 2.2.1.1. şi în fig. 2.2.1.2. evoluţia VL se datorează trecerii, de la 1 ianuarie 2003, la alte limite
pentru NO2 decât CMA reglementate de STAS 12574/1987, urmare transpunerii directivelor UE în domeniul
calităţii aerului, prin Ordinul 592/2002, care stabileşte marje de toleranţă descrescătoare până la momentul
conformării cu VL anuale şi orare (1 ianuarie 2010).
Fig. 2.2.1.2. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul NO2
în municipiul Suceava în perioada 2004-2008
Concentraţiile medii orare de NO2 măsurate în perioada 2004-2008 în staţia Sediu

APM s-au încadrat sub VL+MT pentru anii 2004 - 2008 cât şi sub VL pentru anul 2010,
stabilite prin Ordinul 592/2002.
2.2.2. Concentraţii ale dioxidului de sulf (SO2)
 Concentraţiile medii zilnice înregistrate la staţiile automate SV1 şi SV2 în anul 2008 s-au
situat mult sub VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane conform Ordinului M.A.P.M. nr.
592/2002.
Astfel, concentraţia medie zilnică maximă înregistrată a fost de 17,7 g/m3, în staţia
SV1, respectiv 23,3 g/m3 în staţia SV2, valori foarte mici comparativ cu VL zilnică pentru
protecţia sănătăţii umane (125 g/m3).
 Concentraţiile medii anuale au fost de 3,99 g/m3 în staţia SV1 şi 4,05 g/m3 în staţia
SV2.
Măsurătorile indicative efectuate la acest indicator în anul 2008 cu autolaboratorul

APM (dotat cu analizor SO2 – metoda de referinţă – fluorescenţă în UV), au indicat
încadrarea concentraţiilor orare mult sub valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii
umane (350 µg/mc), iar a celor medii pe 24 ore, mult sub valoarea limită zilnică pentru
protecţia sănătăţii umane (125 µg/mc), în zonele în care s-au făcut măsurători, şi anume:
- în perioada 23.04-25.04.2008, în mun. Câmpulung Moldovenesc (incinta Hotelului
Mignon) valorile orare la indicatorul SO2 s-au situat între 0 – 2,66 µg/mc;
- în perioada 14.04-21.04.2008, în mun. Vatra Dornei (incinta SC MINBUCOVINA SA)
valorile orare la indicatorul SO2 s-au situat între 0 – 2,66 µg/mc;
- în perioada 25.04-29.04.2008, în mun. Suceava (Patinoar Suceava) valorile orare la
indicatorul SO2 s-au situat între 0 – 3,676 µg/mc;
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul SO2 în perioada 2003-2008

În tabelul 2.2.2.1. este prezentată evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO2
înregistrate în perioada 2003-2008 în municipiul Suceava şi respectiv a concentraţiilor medii
zilnice maxime măsurate în staţiile Cuza Vodă şi Suceava centru, SV1 şi SV2, comparativ
cu valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane, conform Ordinului 592/2002.
24
Staţia/ Cuza Vodă Suceava centru SV1 SV2

Anul Cmedie Cmaximă Cmedie Cmaximă Cmedie Cmaximă Cmedie Cmaximă
anuală zilnică anuală zilnică anuală zilnică anuală zilnică
(µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3)
2003 0,14 3,1 0,13 5,1 - - - -

2004 0,15 1,8 0,14 5,5 - - - -
2005 0,08 1,1 0,09 1,5 - - - -
2006 0,14 1,42 0,15 3,98 - - - -
2007 0,06 0,75 0,04* 0,35* - - - -
2008 - - - - 3,99 17,7 4,08 23,3
VL - 125 - 125 - 125 - 125
zilnică
*valori aferente perioadei de monitorizare ianuarie-martie 2007
Tabel 2.2.2.1. Concentraţii de SO2 în municipiul Suceava în perioada 2003-2008
Menţionăm că până în 2007 măsurătorile de dioxid de sulf au fost efectuate prin
prelevări manuale în staţiile Cuza Vodă şi Suceava Centru. Din 2008 au fost măsurate
concentraţii orare, prin metoda de referinţă, în staţiile de monitorizare automate.
Toate concentraţiile medii zilnice s-au încadrat în acest interval de timp cu mult sub
VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 g/m3).
După cum se constată din tabelul 2.2.2.1., în această perioadă concentraţiile medii
anuale de SO2 au fluctuat uşor de la an la an, atingând cele mai mici valori în anul 2007, atât
în staţia Suceava centru, cât şi în Cuza Vodă.
Deşi valorile medii anuale din 2008 sunt mai mari decât valorile medii înregistrate în
anii anteriori, nu se poate considera că a crescut concentraţia de SO2 în aerul ambiental ci
trebuie avut în vedere faptul că datele anterioare anului 2008 au fost determinate prin
metoda chimică.
Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare prin amplasarea staţiilor automate în puncte
corespunzătoare cerinţelor de amplasare din legislaţia europeană, echipate cu analizoare
performante similare celor din UE, asigură calitatea datelor obţinute.
2.2.3. Concentraţii de pulberi în suspensie PM10

Acest indicator a fost monitorizat în 2008 la staţia sediu APM (în perioada ian – iunie
2008) şi la staţiile SV1 (iunie-decembrie 2008) şi SV2 (iunie - august 2008), gravimetric
(conform metodei de referinţă prevăzute de Ordinul 592/2002, cu ajutorul unui prelevator
LVS.
În tabelul 2.2.3.1. sunt prezentate sintetic rezultatele monitorizării pulberilor în
suspensie PM10 în anul 2008.
Judeţul VL pentru
Pulberi PM10 Frecvenţa
Suceava protecţia sănătăţii umane
depăşirii VL pe
Valoare Valoare UM
Punct 24 ore
medie maximă 24 Medie anuală 24 ore (%)
monitorizare
anuală ore
SV1 - 63,24 ug/m3 40 50 5,3
SV2 - 49,78 ug/m3 40 50 0
3
Sediu APM - 117,65 ug/m 40 50 22,94
Tabelul 2.2.3.1. Concentraţii zilnice de pulberi PM10 în municipiul Suceava în anul 2008
25
La nici una din staţii nu s-a putut calcula media anuală datorită capturii de date
insuficiente (46,44%-sediu APM, 36,16% - SV1 şi 12,3% la SV2) .
La sediul APM
Concentraţiile medii zilnice de pulberi PM10 determinate în perioada ianuarie-iunie
2008 au fost cuprinse între o valoare minimă de 1,81 g/m3 şi o maximă de 117,65 g/m3.
Din cele 170 de concentraţii medii zilnice măsurate, 39 au depăşit VL zilnică pentru
protecţia sănătăţii umane, conform Ordinului 592/2002 (50 g/m3, a nu se depăşi de peste 35
de ori într-un an calendaristic). Prin urmare putem concluziona că, la indicatorul PM10, VL
zilnică pentru protecţia sănătăţii umane a fost depăşită.
La staţia SV1
Concentraţiile medii zilnice de pulberi PM10 determinate gravimetric în 2008 au fost
cuprinse între o valoare minimă de 3,82 g/m3 şi o maximă de 63,24 g/m3.
Din cele 132 de concentraţii medii zilnice măsurate (captură de date de 36,16%), 7 au
depăşit VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane, conform Ordinului 592/2002 (50 g/m3, a
nu se depăşi de peste 35 de ori într-un an calendaristic). Nu se poate aprecia dacă a fost sau
nu depăşită VL zilnică deoarece nu s-a realizat captura de date de minim 90%.
La staţia SV2
Concentraţiile medii zilnice de pulberi PM10 determinate gravimetric au fost cuprinse
între o valoare minimă de 10,98 g/m3 şi o maximă de 49,78 g/m3.
Din cele 45 de concentraţii medii zilnice măsurate, nici una nu a depăşit VL zilnică
pentru protecţia sănătăţii umane, conform Ordinului 592/2002 (50 g/m3, a nu se depăşi de
peste 35 de ori într-un an calendaristic). Nu se poate aprecia dacă a fost sau nu depăşită VL
zilnică deoarece nu s-a realizat captura de date de minim 90%.
Menţionăm că la staţiile automate SV1 şi SV2 au fost efectuate măsurători automate
de concentraţii orare la PM10, dar întrucât nu s-a demonstrat echivalenţa cu metoda de
referinţă (gravimetrică), aceste valori au avut doar caracter orientativ. Metoda nefelometrică
utilizată pentru măsurarea continuă prezintă o serie de interferenţe care nu pot fi eliminate, în
principal umiditatea aerului, care poate contribui la creşterea valorilor măsurate.
La măsurătorile indicative efectuate cu autolaboratorul APM (analizor automat

PM10) pulberile PM0 nu au indicat depăşiri ale valorii limită de 50ug/mc, în nici una din cele
3 locaţii:
- în perioada 23.04-25.04.2008, în mun. Câmpulung Moldovenesc (in curtea Hotelului
Mignon), valoarea medie zilnică înregistrată a fost de 23,42 µg/mc .
- în perioada 14.04-21.04.2008, în mun. Vatra Dornei (incinta SC MINBUCOVINA SA),
concentraţiile medii zilnice înregistrate s-au situat în intervalul 19,02 µg/mc – 35,61 µg/mc (4
medii zilnice).
- în perioada 25.04-29.04.2008, în mun. Suceava (Patinoar Suceava), concentraţiile
medii zilnice înregistrate s-au situat în intervalul 15,81 µg/mc – 28,76 µg/mc (3 medii zilnice).
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul PM10 în perioada 2003- 2008 la staţia de la sediul
APM
Evoluţia concentraţiilor medii anuale, precum şi a valorilor zilnice maxime înregistrate
în perioada de monitorizare mai 2003-iunie 2008 este prezentată în tabelul 2.2.3.2.
26
Sediu APM
Staţia/ Nr. Frecvenţa
Cmedie Cmaximă depăşirilor
Anul VL+MT VL+MT depăşiri Nr.
anuală zilnică VL+MT
anuală zilnică VL+MT măsurători
(g/mc) (g/mc) zilnică (%)
2003 41,03* 60 148,63 75 18*/69 220 8,2
2004 40,75 60 172,19 75 25/82 355 7,0
2005 46,90 53,33 157,72 66,67 62/126 323 19,2
2006 49,32 46,66 173,67 58,33 101/144 363 27,8
2007 41,81 40 126,33 50 82 352 23,3
2008 ** 40 117,65 50 39 170 22,94
max. 35
VL de la valori min.
40 50 -
01.01.2007 90%/an
> VL
* NOTĂ: În 2003 s-au efectuat măsurători începând din luna mai, obţinându-se doar 220 valori medii zilnice.
** NOTĂ: În 2008 s-au efectuat măsurători până în luna iunie, obţinându-se doar 170 valori medii zilnice.
Tabel 2.2.3.2. Concentraţii medii şi maxime anuale de PM10
în municipiul Suceava în perioada 2003-20087
În intervalul analizat, VL+MT anuală a fost depăşită doar pentru anul 2006. De
remarcat însă că VL anuală valabilă începând din anul 2007 (40 µg/mc) a fost depăşită în toţi
anii în care a fost monitorizat acest indicator.
Se constată o evoluţie crescătoare a concentraţiilor medii anuale de pulberi PM10 în
intervalul de timp analizat, ca şi a frecvenţei depăşirilor VL+MT zilnice până în 2006, cu o
tendinţă de scădere în anul 2007.
Dacă în 2003 şi 2004 valorile zilnice la PM10 nu au depăşit VL+MT pe aceşti ani
(doar 18 şi respectiv 25 de valori au depăşit această limită, fiind admise 35 de depăşiri/an),
în 2005 şi în 2006 concentraţiile medii zilnice la PM10 au depăşit VL+MT zilnică pentru
anul 2005, respectiv 2006 (62 şi respectiv 101 valori au depăşit VL pentru aceşti ani).
În anul 2007 nu a mai existat marjă de toleranţă, iar valoarea limită zilnică de 50
µg/mc a fost depăşită, cu o frecvenţă de 23,3%.
În anul 2008, deşi au fost doar 170 măsurători, au existat un nr. de 39 depăşiri astfel
că, nr. maxim de 35 depăşiri admise a fost depăşit.
Raportat la VL zilnică valabilă din 01.01.2007 (50 µg/mc), în toţi anii numărul de valori
zilnice mai mari de 50 µg/mc a fost mai mare decât 35.
Nivelul de poluare de fond cu pulberi fracţia PM10 este datorat atât surselor locale
punctuale de emisie (diferite activităţi industriale, centrale termice industriale, CET Suceava),
cât şi surselor de trafic şi celor de arie (surse difuze, cum ar fi terenurile virane, construcţii şi
demolări, depozite de deşeuri, arderea de deşeuri vegetale în aer liber etc.), adică surselor
difuze, răspândite pe teritoriul municipiului.
Creşterea continuă a numărului de autovehicule în trafic a condus la evoluţia
crescătoare a poluării cu pulberi PM10 a municipiului Suceava, aceasta fiind probabil
componenta principală a emisiilor de pulberi PM10 la nivelul municipiului Suceava şi nu
numai.
Resuspensionarea de către vânt a pulberilor stradale joacă un rol important în
menţinerea unui nivel relativ ridicat de poluare cu pulberi fine în suspensie, alături de
insuficienţa spaţiilor verzi, care au rol important în autopurificarea aerului.
Condiţiile meteo contribuie de asemenea decisiv la existenţa unor concentraţii ridicate
de pulberi micronice în atmosferă, îndeosebi prin lipsa precipitaţiilor pe perioade lungi de
timp.
27
2.2.5. Concentraţii de monoxid de carbon(CO)

Datele semnificative statistic obţinute din monitorizarea monoxidului de carbon în
staţiile SV1 şi SV2 în anul 2008 sunt prezentate sintetic în tabelul 2.2.5.1., comparativ cu
valoarea limită stabilită prin Ordinul MAPM 592/2002.
.
Valoarea maximă zilnică

Conc. medie anuala
3 a mediilor de 8 ore
Staţia Poluant mg/m 3
mg/m
Măsurat Măsurat VL
SV1 CO 0,11 1 10
SV2 CO 3,698 2,3 10
Tabel 2.2.5.1. Concentraţii de CO măsurate la staţiile SV1 şi SV2
Se constată că cele mai mari valori maxime zilnice ale mediilor pe 8 ore înregistrate
s-au situat mult sub valoarea limită (10 mg/m3), conform Ordinului M.A.P.M. 592/2002.
Acestea au fost înregistrate în luna decembrie 2008 în ambele staţii de monitorizare, SV1 şi
SV2. Captura de date valide orare a fost de 76,5% la SV1 şi 75,8% la SV2.
2.2.6. Concentraţii de benzen(C6H6)

Indicatorul benzen a fost monitorizat în 2008 în staţia SV1. Captura de date orare
valide a fost de doar 25,9% . Maximul valorii orare a fost de 11,359 ug/mc, înregistrată în
luna mai 2008.
Nu a fost estimată media anuală datorită capturii mici de date valide. Conform
Ordinului 592/2002, valoarea limită anuală este de 5 ug/mc.
2.2.7. Concentraţii de amoniac (NH3)

Indicatorul amoniac, a fost monitorizat automat în staţia de la sediul APM, începând cu
16 octombrie 2008. Până la sfârşitul anului nu au existat depăşiri ale concentraţiei maxim
admise conform STAS 12574/1987 (0,1 mg/m3). Concentraţia maximă zilnică înregistrată a
fost de 0,0158 mg/m3.
Măsurătorile efectuate la patinoarul Suceava în zilele de 24-25.04.2008 sunt
menţionate la subcapitolul „Poluări accidentale.”
2.2.8. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)
Ozonul se găseşte în mod natural în concentraţii foarte mici în troposferă (atmosfera

joasă). Cele două surse naturale de ozon în atmosfera joasă sunt emisiile de compuşi
organici volatili emişi de plante şi sol, şi mici cantităţi de ozon din stratosferă, care migrează,
ocazional, spre suprafaţa pământului.
Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează viaţa pe Pământ, ozonul
troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este deosebit de toxic şi constituie poluantul
principal al atmosferei zonelor industrializate şi aglomerărilor urbane, deoarece precursorii
acestuia (COV, NOx) provin din activităţi industriale şi trafic rutier.
Ozonul este un poluant secundar, deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, acesta nu
este emis direct de vreo sursă de emisie. El se formează prin interacţiunea luminii solare, în
principal a radiaţiilor ultraviolete, cu poluanţii primari, compuşi organici volatili şi oxizi de azot,
prin reacţii fotochimice în care sunt implicaţi radicali liberi.
Ozonul este generat şi prin descărcări electrice în atmosferă. Are densitatea de 1,66
ori mai mare decât aerul şi se menţine aproape de sol. Este instabil în atmosfera dinamică,
28
se descompune uşor, generând radicali liberi cu putere oxidantă.

Distrugerea ozonului din atmosfera joasă se realizează prin procese de transport şi
distrugere chimică, ca urmare a interacţiunii cu alţi compuşi din atmosferă.
Se consideră prin urmare că prezenţa ozonului în troposferă constituie rezultatul a
două procese de bază:
 schimburile troposferă/stratosferă, care determină transportul către troposferă a
aerului stratosferic bogat în ozon;
 producerea ozonului în atmosfera joasă (troposferă), prin reacţii fotochimice (sub
acţiunea radiaţiilor UV), din precursori precum compuşii organici volatili (COV non-
metanici şi metanul), alături de oxizii de azot, având ca substrat particulele de aerosoli
(particule lichide sau solide din aer).
Ca urmare a faptului că precursorii ozonului pot fi transportaţi de la mare distanţă, ca
şi datorită variabilităţii schimburilor dintre stratosferă şi troposferă, concentraţiile de ozon în
atmosfera joasă sunt foarte variabile în timp şi spaţiu, fiind totodată dificil de controlat.
Staţiile de monitorizare a acestui poluant trebuie să monitorizeze totodată şi
concentraţiile de precursori (NOx şi COV).
Având în vedere impactul compuşilor oxidanţi prezenţi în atmosfera joasă (troposferă),
şi anume: efect iritant pentru ochi şi asupra căilor respiratorii la om, intensificarea proceselor
oxidative din organismele vii, efect toxic pentru plante, la care determină inhibarea
fotosintezei, producerea de leziuni foliare, necroze, concentraţiile în atmosfera joasă ale
acestui indicator de poluare sunt reglementate de Directiva UE 2002/3/EC, transpusă în
România prin Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002.
A.P.M. Suceava monitorizează în timp real concentraţiile de ozon troposferic în
punctul sediu A.P.M. – cartier Obcini, începând din luna aprilie 2002 şi începând cu ianuarie
2008 în staţiile automate SV1 şi SV2.
Metoda utilizată este metoda de referinţă indicată de Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, şi
anume metoda fotometrică în UV.
Concentraţii de ozon troposferic (O3)
Analiza statistică a rezultatelor obţinute din monitorizarea automată a concentraţiilor

de ozon în anul 2008 indică următoarele:
 nicio concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă (180
g/m3 şi respectiv 240 g/m3) stabilite prin Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, concentraţia orară
maximă înregistrată fiind de 120 g/m3 la sediul APM, 135 g/m3 la SV1,(ambele înregistrate în
luna august) respectiv de 130g/m3 la SV2 (înregistrată în luna mai).
 În medie, cele mai ridicate valori la O3 s-au înregistrat în perioada aprilie-iulie,

perioadă cu temperaturi crescute şi durată mai mare de iluminare diurnă, factori care
favorizează reacţiile fotochimice de formare a ozonului, aşa cum se constată şi din graficul de
mai jos.
 o valoare a concentraţiilor maxime zilnice a mediilor de 8 ore a depăşit obiectivul
pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane (120 g/m3) la staţia SV2, în data de 6 mai
2008, valoarea înregistrată fiind de 123,1g/m3.
29
300
250 PA
200
PI
mg/mc 150
100
50
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
SV1 44.185 66.966 67.686 68.736 70.457 66.429 45.985 44.086 32.576 35.393
SV2 72.981 70.804 61.335 56.397 33.405 26.63 21.992 16.977 18.518
sediu APM 45.64 44.82 50.84 53.06 54.03 54.72 54.81 52.69 40.47 33.51 31.9 33.56
PI 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180
PA 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240
Fig. 2.2.8.1. Variaţia lunară a concentraţiilor de O3 în anul 2008 – mun. Suceava
Măsurătorile nesistematice efectuate în 2008 cu autolaboratorul APM (analizor O3

– metoda fotometrică în UV) au indicat că nici o valoare medie orară nu a atins PI (180
g/mc) sau PA (240 g/mc) conform Ordinului MAPM 592/2002, în zonele în care s-au făcut
măsurători, şi anume :
- în perioada 23.04-25.04.2008, în mun. Câmpulung Moldovenesc (in curtea Hotelului
Mignon), concentraţiile orare de ozon au fost cuprinse în intervalul 13,82– 62,92 g/mc.
Valoarea maximă zilnică a mediilor la 8 ore a fost de 62,068 g/mc.
- în perioada 14.04-21.04.2008, în mun. Vatra Dornei (incinta SC MINBUCOVINA SA)
concentraţiile orare de ozon s-au încadrat în intervalul 5,409– 66,86 g/mc. Valoarea
maximă a mediilor la 8 ore a fost de 59,884 g/mc.
- în perioada 25.04-29.04.2008, în mun. Suceava (Patinoar Suceava), concentraţiile orare de
ozon au fost cuprinse în intervalul 14,36– 75,91g/mc, iar valoarea maximă a mediilor la 8
ore a fost de 72,025 g/mc.
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul O3 în perioada 2002-2008 la staţia de la sediul

APM
Analiza rezultatelor obţinute din monitorizarea O3 în perioada aprilie 2002 – decembrie 2008
la staţia de la sediul APM, indică următoarele:
 Nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă,
concentraţiile orare maxime înregistrate anual în această perioadă fiind reprezentate în graficul
de mai jos, comparativ cu PI şi PA:
PA
200
PI
mg/mc
100
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
PA 240 240 240 240 240 240 240
PI 180 180 180 180 180 180 180
Val. Maximă orară O3 88 120 122 122 146 118 120
Fig. 2.2.8.2. Concentraţii orare maxime de O3 măsurate

la staţia sediu APM din mun. Suceava în perioada aprilie 2002-decembrie 2008
 în intervalul 2003-2008, o singură concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore a
30
depăşit obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane (120 g/m3), aceasta
fiind de 139,5 g/m3, înregistrată în data de 4 mai 2006, ora 18. De menţionat că valorile
maxime anuale ale acestui parametru sunt totuşi apropiate de OTL, aşa cum se constată şi din
fig. 2.2.8.3.
200
mg/mc 100
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
OTL 120 120 120 120 120 120
Max. zilnică a mediilor de 8 ore 111 118.75 112.75 139.5 106.25 102.3
Fig. 2.2.8.3. Concentraţii maxime zilnice ale mediilor de 8 ore la O3

măsurate la staţia de la sediul APM din mun. Suceava în perioada 2003 - 2008
31
CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE
3.1. Cadrul general.
Schimbările climatice reprezintă una din provocările majore ale secolului nostru, fiind
domeniul cu cel mai înalt grad de globalizare şi complexitate pentru viitor, ale cărui modificări
ne afectează pe toţi, atât la nivel planetar cât şi la nivel naţional şi local.
Una din definiţiile schimbărilor climatice face referire la modificări ale climatului care
sunt atribuite direct sau indirect unei activităţi omeneşti prin care se alterează compoziţia
atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în
cursul unor perioade de timp comparabile.
În cursul istoriei Pământului clima s-a schimbat de multe ori, uneori chiar în mod
dramatic. Erele mai calde au înlocuit şi au fost înlocuite mereu de ere glaciare. Aşa cum
rezultă din informaţiile prezentate de IPCC ( Intergovernmental Panel on Climate Change) în
ultimii cca.100 ani - de la începutul industrializării – temperatura medie la nivel global a
crescut cu cca. 0,6˚ C, mai repede decât oricând în ultimii 1000 de ani. Motivul principal al
schimbărilor climatice, de care nu se mai îndoieşte nimeni, este încălzirea globală, creşterea
temperaturii la nivelul suprafeţei terestre. Celelalte modificări constatate în sistemul climatic
global descind direct de aici: gheţarii şi banchizele polare se topesc, nivelul mărilor creşte,
circuitul apei în natură se amplifică, precipitaţiile devin extreme, dispariţia unor specii de
plante şi animale, iar aşa numitele catastrofe naturale se înteţesc.
Dacă ne referim la clima Europei, conform observaţiilor specialiştilor, în această zonă
s-a înregistrat o încălzire de aprox. 1˚C în ultimul secol, mai ridicată decât media globală.
Cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în nordul Europei, în timp ce în sudul
continentului perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. Temperaturile
extreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculă din vara anului 2003 şi mai ales cel
din 2007, se includ în observaţiile ştiinţifice privind creşterea frecvenţei fenomenelor extreme
şi reprezintă o consecinţă a efectelor schimbărilor climatice.
Utilizând în mod corect raţionamentele ştiinţifice privind mecanismele care duc la
accentuarea efectului de seră şi în consecinţă a amplitudinii schimbărilor climatice este
necesar să menţionăm că în mod normal în atmosfera terestră au existat în permanenţă
concentraţii naturale de gaze cu efect de seră cum ar fi: vaporii de apă, gazele carbonice,
metanul, oxizii de azot şi chiar ozonul, care este în general asociat fenomenului numit ,,gaura
de ozon” şi razelor ultraviolete. Razele cu lungime scurtă de undă, numite lumina vizibilă a
soarelui, pot traversa aceste gaze, încălzind atmosfera, oceanele, scoarţa terestră şi
organismele vii. Energia calorică absorbită de scoarţa terestră este apoi parţial refractară în
spaţiu sub forma razelor infraroşii, care sunt reţinute în diverse proporţii de către gazele cu
efect de seră (GES) şi reflectate înapoi spre suprafaţa Pământului. Din cauza acestui
fenomen natural numit ,,efect de seră”, temperatura medie anuală la suprafaţa Pământului s-
a menţinut în jurul valorii de 15˚C, permiţând astfel existenţa climatului normal propice
dezvoltării vieţii. Însă de-a lungul timpului, mai ales în perioada industrializării accentuate,
dezvoltarea puternică a activităţilor antropice a dus la dereglarea echilibrelor atmosferice
prin emisii sporite de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon, oxizi de azot, metan,
clorofluorocarburi. Conform concluziilor numeroaselor comitete internaţionale de cercetare
ştiinţifică, acest fapt a condus la o creştere accelerată a efectului de seră, declanşând o
nouă încălzire planetară de o amploare nemaiîntâlnită pe parcursul istoriei.
Dintre gazele cu efect de seră menţionate anterior se distinge în primul rând dioxidul
de carbon, rezultat atât din surse naturale cât şi antropice (cu o pondere de cca.60% din
32
efectul de seră antropogen), a cărui concentraţie în atmosferă a crescut începând cu secolul

al 18-lea cu peste 30%, fiind în acest moment de cca.370 ppm şi cu o rată de creştere de 1,5
ppm în fiecare an. Cel de-al doilea GES ca importanţă în ce priveşte contribuţia la
creşterea efectului de seră este gazul metan, a cărui pondere în acest domeniu este de
cca.20% şi care înregistrează în această perioadă o concentraţie atmosferică globală de 1,72
ppm, mai mult decât dublu faţă de valoarea din perioada preindustrială care era de 0,8 ppm.
Pentru a clasifica aceste gaze cu efect de seră în ce priveşte capacitatea lor de a contribui la
creşterea efectului de seră antropogen a fost ales ca gaz de referinţă CO2 şi a fost definit
indicatorul specific numit Potenţialul de încălzire globală (GPW), acesta reprezentând în
principiu capacitatea de absorbţie sau de captare a căldurii de către moleculele gazului pe
timpul de viaţă atmosferic. Dioxidul de carbon echivalent (CO2 eq.) este deci unitatea de
măsură universală utilizată pentru a indica potenţialul global de încălzire a gazelor cu efect
de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto.
Gaz cu efect de seră Potenţial de încălzire globală

pentru 100 ani
Dioxid de carbon 1
Metan 21
Protoxid de azot 310
CFC-12 6.200
CF4 6.500
SF6 23.900
Tabel 3.1.1.Potenţialul de încălzire globală pentru gazele cu efect de seră
Fig.3.1.2 Contribuţia CO2 asupra creşterii efectului de seră antropogen în ultimii 160000 ani
Concluziile oamenilor de ştiinţă bazate pe scenariile realizate privind schimbarea

globală a climei sunt unanime în ce priveşte faptul că această resursă comună şi-a pierdut
echilibrul prin afectarea de către emisiile sporite de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de
seră. Domeniile incriminate ca fiind sursele majore a acestor emisii sunt activităţile de
producere a energiei electrice şi termice prin arderea combustibililor fosili, transporturile şi
unele procese industriale (industria frigului, cosmetice, etc.). Pe lângă aceste surse,
despăduririle şi schimbarea destinaţiei terenurilor au un rol deosebit asupra creşterii
concentraţiei de gaze cu efect de seră în atmosferă, întrucât este cunoscut faptul că CO2,
principalul gaz cu efect de seră, poate fi reţinut prin procesul de fotosinteză, de către masa
vegetală a pădurilor sau de vegetaţia de pe alte terenuri.
3.2. Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră

Principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Suceava
în anul 2008 au fost :
 activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin arderea combustibililor
33
fosili;
 arderi în industria de prelucrare
 arderile din instalaţiile rezidenţiale
 incinerarea deşeurilor
 depozitarea deşeurilor
 agricultura, în principal culturile cu fertilizatori
 zootehnia – creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor
 pădurile şi păşunile
 transporturile rutiere
Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Suceava s-au calculat conform
metodologiei CORINAIR, în cadrul inventarelor anuale ale emisiilor de poluanţi în atmosferă
realizate de APM Suceava, începând din anul 2000.
Activităţile economice incluse în inventarele anuale în perioada 2000-2008 la nivelul
judeţului Suceava au fost cele aparţinând grupelor SNAP din tabelul 3.2.1.
01 Arderi în energetică şi industrii de transformare 2000
02 Instalaţii de ardere neindustriale 2000*
03 Arderi în industria de prelucrare 2000
04 Procese de producţie 2000
05 Extracţia şi distribuţia combustibililor fosili 2000
06 Utilizarea solvenţilor şi a altor produse 2000
07 Transportul rutier 2007
09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor 2002
2002** (parţial în 2002 şi 2003, din lipsa
10 Agricultura datelor necesare privind administrarea de
îngrăşăminte cu azot)
11 Alte surse (păduri, fâneţe) 2004*
* începând cu anul 2007 au fost incluse şi instalaţiile rezidenţiale
** Datele necesare calculului emisiilor din agricultură au lipsit sau au fost insuficiente în anii 2000-2003.
Începând din anul 2004 au fost inventariate mai complet emisiile din agricultură (pe baza datelor disponibile
privind administrarea de îngrăşăminte cu azot) şi, spre deosebire de ceilalţi ani, s-au calculat şi emisiile foliare
de protoxid de azot ale pădurilor de răşinoase şi foioase ale judeţului.
Tabel 3.2.1. Activităţi generatoare de emisii de gaze cu efect de seră inventariate
în judeţul Suceava, în perioada 2000-2008, după clasificarea SNAP
În anul 2008, ponderea emisiilor totale de gaze cu efect de seră la niv. jud. Suceava,
atât naturale cât şi antropice este reprezentată în figura 3.2.1.
neindustriale
24.49% 14.58% prelucrare
23.56% trafic
19.93% 2.91%
3.06% Tratarea si depozitarea
0.04% deseurilor
11.43% Agricultura
paduri, fanete
Fig. 3.2.1. Ponderea emisiilor totale de gaze cu efect de seră exprimate ca CO2 echivalent
34
Excluzând din emisiile totale de gaze cu efect de seră pe cele naturale, se va obţine
următoarea pondere de emisii de gaze cu efect de seră antropice:
- procese de combustie - cca 62%
- trafic – cca 17%
- agricultură (prin emisiile de metan din creşterea animalelor şi managementul
dejecţiilor) – 15,6%
- incinerarea şi depozitarea deşeurilor – cca 4,7%
neindustriale
15.62% 22.13% Arderi in industria de
prelucrare
4.65%
17.35% trafic
0.06% 35.76%
4.42% deseurilor
Agricultura
Fig. 3.2.2. Ponderea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră exprimate ca CO2 echivalent
Nivelul emisiilor totale de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan şi protoxid
de azot) în perioada 2004-2008, exprimate ca CO2 echivalent, este prezentat în tabelul
3.2.2. şi grafic în fig. 3.2.1.:
mii tone CO2 Eq
Anul 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii totale de gaze cu
2515 2478 2418 3632* 3752*
efect de seră
*începând cu anul 2007 au fost incluse şi sursele mobile şi cele de arie
Tabel 3.2.2. Emisii totale de gaze cu efect de seră în judeţul Suceava
3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon
Potenţialul de gaz cu efect de seră al dioxidului de carbon este 1.
Se constată că procesele de combustie reprezintă cca 70% din emisiile de dioxid de
carbon inventariate la nivelul judeţului în anul 2008.
0.37% neindustriale
22.12% 28.10%
0.08%
prelucrare
5.61% Procese de productie
43.73% trafic
deseurilor
Fig. 3.3.1. Ponderea emisiilor de CO2 la nivelul jud. Suceava în anul 2008
35
O evoluţie a emisiilor de dioxid de carbon, începând cu anul 2002 este prezentată în

tabelul 3.3.1.
mii tone CO2 Eq
Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii CO2 864,13 765,77 792,37 711,86 739,38 1935* 1888*

* începând cu anul 2007 au fost inventariate şi emisiile din surse mobile şi de arie
Tabel 3.3.1. Emisii anuale de CO2 din surse staţionare în judeţul Suceava
Se constată că emisiile de dioxid de carbon contribuie cu aprox. 50% la totalul

emisiilor de gaze cu efect de seră inventariate la nivelul jud. Suceava, în anul 2008.
3.4. Emisii anuale de metan

Potenţialul de gaz cu efect de seră al metanului este 21.
Ponderea majoritară a emisiilor de metan este dată de sectorul agricol, cca 72%. Un
procent seminificativ este dat şi de depozitarea deşeurilor cca 20% din totalul emisiilor
inventariate în 2008.
7.10%
0.04% Instalatii de ardere
0.29%
neindustriale
0.20%
19.96%
prelucrare
trafic
72.41%
deseurilor
Agricultura
Fig. 3.4.1 Ponderea emisiilor de metan la nivelul jud. Suceava în anul 2008
Nu au fost incluse în inventar emisiile din extracţia şi transportul gazului metan, din
lipsa datelor la nivel de judeţ, care sunt şi ele semnificative.
mii tone CO2 Eq
Anul 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii CH4 466,20 464,64 370,18 383* 533*
* au fost incluse începând cu 2007 şi emisiile din trafic şi instalaţii rezidenţiale
Tabel 3.4.1 Emisii anuale de CH4 în judeţul Suceava
Se constată că emisiile de metan contribuie cu aprox. 15% la totalul emisiilor de gaze
cu efect de seră inventariate la nivelul jud. Suceava, în anul 2008.
3.5. Emisii anuale de protoxid de azot

Potenţialul de gaz cu efect de seră al protoxidului de azot este 310.
Emisiile de protoxid de azot, la nivelul anului 2008 provin în proporţie de 96% din
agricultură, zootehnie, păduri şi păşuni.
mii tone CO2 Eq
Anul 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii N2O 1256,6 1300,9 1308,3 1314* 1330*
* au fost incluse începând cu 2007 şi emisiile din trafic şi instalaţii rezidenţiale
Tabel 3.5.1. Emisii anuale de N2O în judeţul Suceava
36
3.6. Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Ca urmare a complexităţii şi gradului de globalizare a schimbărilor climatice,
abordarea şi combaterea acestor fenomene impune o colaborare puternică la nivel
internaţional şi în acest sens, Convenţia – Cadru a Naţiunilor Unite (UNFCC), adoptată la
5 iunie 1992 şi respectiv, Protocolul de la Kyoto, adoptat la 11 decembrie 1997, se
constituie în baza legală pentru concentrarea eforturilor naţiunilor la nivel planetar.
Creat în vederea stopării procesului de încălzire globală, Protocolul de la Kyoto obligă

ţările semnatare ca, în perioada 2008-2012, să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră
(dioxid de carbon, metan, oxizi de azot) cu cel puţin 5% sub nivelul emisiilor din 1990.
România, care s-a numărat printre primele semnatare ale Protocolului de la Kyoto
şi a legiferat acest document prin Legea nr.3/2001, avea de îndeplinit următoarele
angajamente:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră , în perioada de angajare 2008-2012,
cu 8% faţă de 1989
- crearea până la sfârşitul anului 2007 a unui sistem naţional de estimare a emisiilor
de gaze cu efect de seră
- elaborarea şi implementarea politicilor în vederea promovării dezvoltării durabile
- realizarea înainte de anul 2008 a Registrului Naţional de emisii de gaze cu efect de
seră
Aceste angajamente s-au regăsit în Strategia Naţională a României privind

Schimbările Climatice pentru perioada 2005-2007, care a fost aprobată prin HG nr.
645/2005 şi au fost puse în aplicare prin măsurile stabilite în Planul Naţional de Acţiune
pentru Schimbări Climatice, legiferat prin HG nr.1877/2005.
Referitor la ultimele 3 angajamente se poate menţiona ca deja se implementează
legislaţia naţională, prin aplicarea HG nr.1570/2007, privind înfiinţarea Sistemului naţional
pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau
din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la
Kyoto şi respectiv, a Ordinului MMDD nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului
privind gestionarea şi operarea Registrului Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră.
Pentru monitorizarea reducerilor de emisii în perioada 2008-2012, conform autorizaţiilor
emise la instalaţiile supuse Directivei 2003/87/CE, s-au verificat rapoartele de monitorizare a
emisiilor de CO2 pentru anul 2008, făcându-se corelările necesare faţă de cotele de emisii
aprobate prin Planul Naţional de Alocare.
3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto
Conform Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice, în vederea îndeplinirii

angajamentelor asumate de România în baza UNFCC şi a Protocolului de la Kyoto, unul din
obiectivele specifice ale acestei strategii se referă la participarea ţării noastre la aplicarea
mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul menţionat şi anume Implementarea în Comun
(JI) şi Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET), urmărindu-se maximizarea beneficiilor
pentru economie şi mediu.
În prezent România este interesată în aplicarea mecanismului ,,Implementare în
comun (Joint Implementation - JI)” şi cel referitor la ,,Comercializarea Internaţională a
Emisiilor (IET)”, urmând ca în viitor să se aplice şi ,,Mecanismul Dezvoltării Curate
(CDM)”.
37
Baza legală în aplicarea acestor mecanisme în România este constituită din Ordinul
MMGA nr.1122/2006 pentru aprobarea Ghidului privind utilizarea mecanismului
,,Implementare in comun (JI)” pe baza Modului II (art.6 al Protocolului de la Kyoto) şi
respectiv, Ordinul MMDD nr.297/2008 privind aprobarea procedurii naţionale privind
utilizarea mecanismului ,,Implementare in comun (JI)” pe baza Modului I, în conformitate cu
prevederile art.6 al Protocolului de la Kyoto.
Implementarea în Comun este un mecanism de piaţă stabilit de Protocolul de la Kyoto
prin care o ţară inclusă în Anexa I la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor
climatice (UNFCC) obţine drepturi asupra „Unităţilor de Reducere a Emisiilor” sau „ERU” în
schimbul finanţării proiectelor ce reduc emisiile de gaze cu efect de seră într-o altă ţară
industrializată inclusă în Anexa I la UNFCC (în special ţări cu economie în tranziţie), în
conformitate cu prevederile acestui document.
Referitor la aplicarea acestor mecanisme prevăzute de Protocolul de la Kyoto, facem
menţiunea că în judeţul Suceava s-a realizat şi pus în funcţiune o centrală termică pe
rumeguş şi deşeuri lemnoase în cadrul unui proiect Joint Implementation de colaborare între
România şi Danemarca, intitulat Sawdust 2000. Prin funcţionarea acestei centrale se asigură
termoficarea unei treimi din municipiul Vatra Dornei şi se valorifică biomasa (rumeguş şi
deşeuri din lemn de la prelucrarea lemnului) de pe o rază de 40 km în jurul localităţii. Din
anul 2008 acest obiectiv începe să returneze partenerului de proiect, pentru o perioada de
10 ani, cotele de emisii de gaze cu efect de seră echivalente investiţiei făcute de
Danemarca. APM Suceava urmăreşte periodic, conform Metodologiei de monitorizare a
centralei, modul de înregistrare/arhivare a datelor de intrare, precum şi calculul reducerilor
de emisii de gaze cu efect de seră rezultate din proiect.
3.6.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a

certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
Un alt obiectiv specific al Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice pentru

îndeplinirea angajamentelor asumate de România în baza UNFCC şi a Protocolului de la
Kyoto se referă la transpunerea şi implementarea Directivei 2003/87/CE(EU-ETS) privind
stabilirea schemei de comercializare a permiselor pentru emisii de gaze cu efect de seră.
Legislaţia europeană în acest domeniu a fost transpusă prin HG nr.780/2006,

referitoare la stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect
de seră şi respectiv, prin Ordinul MMDD nr. 1897/2007, pentru aprobarea procedurii de
emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012.
Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră a fost

iniţiată ca un instrument de sprijin pentru toate Statele Membre ale Uniunii Europene în
vederea realizării angajamentelor de reducere a acestor emisii prevăzute prin Protocolul de
la Kyoto. Până în prezent peste 15000 de companii din întreaga Europă, din principalele
domenii de activitate industrială (producerea energiei, petrol şi gaze, celuloză şi hârtie,
ciment, sticlă, producerea oţelului) sunt incluse în această schemă de comercializare a
permiselor pentru emisii de gaze cu efect de seră. Instalaţiilor aflate sub incidenţa Directivei
EU-ETS le sunt alocate anual cote de emisii pentru aceste gaze, astfel încât să se poată
monitoriza permanent respectarea angajamentelor de reducere stabilite pentru plafonul
naţional al fiecărui stat, iar în cazul înregistrării unor depăşiri ale limitelor impuse, companiile
vinovate vor fi penalizate cu amenzi de 100 euro pe tona de emisii în exces, pentru perioada
2008-2012.
In conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare în acest domeniu, toate

instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei EU-ETS au depus documentaţiile tehnice în
38
vederea emiterii autorizaţiilor de mediu pentru emisiile de gaze cu efect de seră, pentru
perioada 2008-2012. În judeţul nostru au fost autorizate în acest sens 5 instalaţii, din care 3
sunt de tip IPPC (SC TERMICA SA Suceava - CET pe huilă şi CET pe hidrocarburi, SC
AMBRO SA Suceava) şi 2 de tip non-IPPC (SC SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi şi SC
FACOS SA Suceava), acestor obiective fiindu-le alocate un număr corespunzător de
certificate de emisii prin Planul Naţional de Alocare. Faţă de situaţia înregistrată în anul 2007,
facem menţiunea că datorită unor restrângeri în activitatea desfăşurată, urmate de
modificări în fluxul tehnologic, SC MOBILA SA Rădăuţi a ieşit de sub incidenta HG 780/2006,
nemaifiind inclusă în Planul Naţional de Alocare pentru perioada 2008-2012.
39
CAPITOLUL 4. APA
Datele şi informaţiile prezentate în acest capitol sunt furnizate de Sistemul de

Gospodărire a Apelor Suceava, aparţinând Direcţiei Apelor „Siret” Bacău, care gestionează
resursa „apă” din punct de vedere atât cantitativ, cât şi calitativ, pe întreg judeţul Suceava.
Informaţiile privind calitatea apei potabile sunt furnizate de Autoritatea de Sănătate
Publică Suceava.
4.1. Introducere
Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3092 Km. Densitatea reţelei hidrografice
este de 0,361 Km râu/Km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe tară.
Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii
săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Suprafaţa
totală a luciilor de apă din judeţ este de 5542,63 ha (reprezentând 0,65% din suprafaţa totală
a judeţului), din care 5056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 ha lacuri.
În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită
configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile
ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin
hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste
33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţa) şi
râul Suceava.
Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice
amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva
inundaţiilor, piscicultura etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din
lungul râului Şomuzu Mare.
4.2. Resursele de apă

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
mil m.c.
Resursa de suprafaţă Resursa din subteran
Judeţ
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Suceava 1920 610 180 142
Tabel 4.2.1.1. Resurse de apă din judeţul Suceava
Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre
acestea, ponderea cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul
resurselor utilizabile de apă din judeţ.
Debitele principalelor râuri în anul 2008
40
Debit maxim în Debit mediu

Nr.
Râul Staţie hidrometrică anul 2008 multianual
crt.
( m3/ s ) ( m3/ s )
Bazinul hidrografic Siret
Siret 920 18,2
1. Siret Zvoriştea 846 19,8
Huţani 813 24
Brodina 360 4,81
2. Suceava Ţibeni 1297 11,5
Iţcani 1804 16,5
Cârlibaba 156 7,45
3. Bistriţa Argestru 154 12,1
Dorna Arini 215 25,0
4. Şomuzu Mare Dolheşti 55,4 1,89
Fundu Moldovei 132 3,49
5. Moldova Prisaca Dornei 326 7,00
Gura Humorului 696 16,5
Tabel 4.2.1.2. Debitele principalelor râuri din judeţul Suceava
Debitele maxime în anul 2008 pe toate râurile prezentate mai sus s-au înregistrat în
zilele de 24, 26, 27 iulie 2008.
4.2.2. Prelevări de apă

Prelevările de apă în perioada 2004-2007 la nivelul judeţului Suceava, sunt prezentate în
tabelul de mai jos :
Prelevări de apă ( mil m.c. )

Judetul An Din surse de Total
suprafaţă Din subteran
2005 28,073 21,735 49,808
2006 26,200 20,493 46,693
Suceava
2007 26,285 20,372 46,657
2008 27,503 21,155 48,658
Tabel 4.2.2.1. Volume anuale de apă prelevată în judeţul Suceava în perioada 2005-2008
Se constată scăderea treptată, în perioada 2005-2007, şi o creştere în 2008 a
cantităţilor totale de apă prelevate anual, în principal din surse de apă de suprafaţă.
4.3. Ape de suprafaţă

4.3.1. Starea râurilor interioare
Centralizatorul lungimilor principalelor râuri, cumulate pe clase de calitate, conform
Ordinului 161/2006, în anii 2005÷2008 este cel din tabelul de mai jos:
41
Lungime Repartiţia lungimilor de râuri pe clase de calitate

tronson I II III IV V
Râu An
analizat
Km % Km % Km % Km % Km %
(km)
2005 149 - - 149 100 - - - - - -
2006 149 - - 149 100 - - - - - -
Siret
2007 149 78 52,35 71 47,65 - - - - - -
2008 149 149 100 - - - - - - - -
2005 89 - - 89 100 - - - - - -
2006 120 52 43,33 31 25,83 37 30,83 - - - -
Moldova
2007 120 120 100 - - - - - - - -
120 120 100 - - - - - - - - -
2005 173 75 43,35 64 36,99 34 19,65 - - - -
2006 173 - - 139 80,34 34 19,65 - - - -
Suceava
2007 173 - - 139 80,34 34 19,65 - - - -
2008 173 139 80,34 34 19,65 - - - - - -
2005 72 - - 60 83,33 12 16,66 - - - -
Şomuzu 2006 72 - - 60 83,33 - - 12 16,66 - -
Mare 2007 72 - - 60 83,33 12 16,66 - - - -
2008 72 - - 60 83,33 12 16,66 - - - -
2005 117 64 54,70 53 45,29 - - - - - -
2006 117 - - 117 100 - - - - - -
Bistriţa
2007 117 64 54,7 53 45,29 - - - - - -
2008 117 117 100 - - - - - - - -
Tabel 4.3.1.1. Repartiţia lungimilor de râuri pe clase de calitate în 2008, comparativ cu 2005-2007.
Din analiza comparativă a tronsoanelor de râuri pe clase de calitate, în anii

2005÷2008, se constată o îmbunătăţire a calităţii apei principalelor râuri monitorizate din
judeţul Suceava, în anul 2008.
4.3.2 Starea lacurilor
Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri în anul 2008 este prezentată în
tabelul 4.3.2.1:
LAC Calitatea apei (categoria)
Volum
Curs de Folosinţa Nutrienţi Sursa de
total (mil.
Nume Tip apă 3 principală (Azot total şi Biologic poluare
m)
fosfor total)
Resursă S.C. ACET
Eutrof Oligotrof
Rogojeşti Acumulare Siret 37,30 de apă S.A. Suceava
Eutrof Mezotrof
potabilă Ag. Siret
S.C. ACET
Apă Eutrof Mezotrof
Bucecea Acumulare Siret 6,73 S:A Suceava
potabilă Eutrof Mezotrof
Ag. Siret
Apă
pr. Drago- Eutrof Mezotrof
Dragomirna Acumulare 10,28 potabilă şi -
mirna Oligotrof Eutrof
industrială
42
LAC Calitatea apei (categoria)

Volum
Curs de Folosinţa Nutrienţi Sursa de
total (mil.
Nume Tip apă 3 principală (Azot total şi Biologic poluare
m)
fosfor total)
pr. Alimentare Mezotrof Oligotrof
Solca Acumulare 0.036 -
Solcuţa cu apă Mezotrof Mezotrof
Oligotrof Oligotrof
Lala Natural glaciar - - -
Utraoligotrof Ultra-
oligotrof
Tabel 4.3.2.1 Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri în anul 2008
4.3.2.1 Calitatea principaleler lacuri, în judeţul Suceava, în raport cu gradul de

troficitate
Calitatea principaleler lacuri, în anul 2008, în raport cu gradul de troficitate este
prezentată în tabelul 4.3.2.1.1:
LAC Gradul de troficitate*
Bazinul
Funcţie. de valoarea Funcţie de valoarea
Nume Tip hidrografic
nutrienţilor biomasei
Fosfor total = 0,0523 mgP/l Biomasa fitoplanctonică =
Eutrof 2,68mg/l Oligotrof
Rogojeşti Acumulare Siret
Azot total min =0,685 mg N/l -
Eutrof
Fosfor total =0,0437 mgP/l Eutrof Biomasa fitoplanctonică =
Bucecea Acumulare Siret Azot total min =0,831 mg N/l - 3,26 mg/l Mezotrof
Eutrof
Fosfor total =0,0347 mgP/l Eutrof Biomasa fitoplanctonică =
Dragomirna Acumulare Siret Azot total min =0,379 mg/l - 4,54 mg/l Mezotrof
Oligotrof
Fosfor total =0,0289 mgP/l Biomasa fitoplanctonică =
Mezotrof 2,4 mg/l Oligotrof
Solca Acumulare Siret
Azot total min =0,553mgN/l
Mezotrof
Fosfor total =0,0 mgP/l Biomasa fitoplanctonică =1,66
Ultraoligotrof mg/l Oligotrof
Lala Natural Siret
Azot total min =0,254 mgN/l
Oligotrof
Tabel 4.3.2.1.1. Situaţia calităţii apei lacurilor din judeţul Suceava în anul 2008
în raport cu gradul de troficitate
4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri, în anul 2008, în raport cu chimismul apei

LAC Clasa de calitate*
Bazinul
Funcţie de valoarea
Nume Tip hidrografic Fcţ. de valoarea nutrienţilor
biomasei
N-NH4+ = 0,110 mgN/l -I
N-NO2- = 0,014 mgN/l -II
Biomasa fitoplanctonică =
Rogojeşti Acumulare Siret N-NO3- = 0,561 mgN/l - I
2,68 mg/l - Oligotrof
Fosfor total = 0,0523 mgP/l -I
Ortofosfaţi =0,0291 mgP/l - I
N-NH4+ = 0,138 mgN/l - I
N-NO2- = 0,015 mgN/l - II Biomasa fitoplanctonică =
Bucecea Acumulare Siret
N-NO3- = 0,678 mgN/l - I 3,26 mg/l - Mezotrof
Fosfor total = 0,0437 mgP/l - I
43
LAC Clasa de calitate*

Bazinul
Funcţie de valoarea
Nume Tip hidrografic Fcţ. de valoarea nutrienţilor
biomasei
Ortofosfaţi = 0,0221 mgP/l - I
N-NH4+ = 0,242 mgN/l - I
N-NO2- =0,007mgN/l - I
Dragomirna Acumulare Siret N-NO3- = 0,131 mgN/l - I
4.54 mg/l -Mezotrof
Fosfor total = 0,0347 mgP/l - I
Ortofosfaţi = 0,021 mgP/l - I
N-NH4+ = 0,096 mgN/l -I
N-NO2- =0,011 mgN/l - II
Solca Acumulare Siret N-NO3- = 0,445 mgN/l - I
2.40 mg/l - Mezotrof
Ortofosfaţ i= 0,0185 mgP/l- I
N-NH4+ = 0,054 mgN/l - I
N-NO2- = 0,001 mgN/l - I
Lala Natural Siret N-NO3- = 0,199 mgN/l - I
1.66 mg/l- Ologotrof
Ortofosfaţi = 0,0 mgP/l -I
*clasa de calitate: I, II, III, IV, V, conform OM nr. 161/2006
Tabel 4.3.2.2.1. Calitatea principalelor lacuri, în anul 2007, în raport cu chimismul apei
4.4. Ape subterane
În funcţie de obiectivele urmărite, forajele monitorizate pentru supravegherea calităţii

apelor subterane în 2008 se pot grupa în:
- Foraje de supraveghere;
- Foraje de alimentare cu apă;
- Foraje de studiu hidrogeologic.
Menţionăm că interpretarea rezultatelor analizelor de laborator care să conducă la o
evaluare a calităţii apelor subterane se face conform Legii nr. 311/ 2004.
S-au monitorizat următoarele grupe de indicatori: regim de oxigen şi nutrienţi, substanţe
periculoase (anorganice şi organice), alţi poluanţi chimici toxici.
Foraje de supraveghere:
- CET Suceava- 13 foraje- s-au înregistrat depăşiri la: amoniu (F2, F5 F6 – incinta şi F3
F5 F6 F7- zgura); cloruri ( F2 F3 F4 F5 F6 F7 – zgură, F1- incinta); fier (F2– zgură);
sulfaţi (F2 F3 F4 F5 F6 F7 – zgură).
- S.C. AMBRO S.A. Suceava- 10 foraje- depăşiri: pH (F13); O2 dizolvat (F6 F9 F11 );
sulfaţi (F11 F13 ); fier (F13).
Foraje de alimentare cu apă:

- Siret- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Siret- depăşiri la duritate totală;
- Măneuţi- S.C. SERVICII COMUNALE S.A. Rădăuţii- depăşiri la duritate totală;
- Berchişeşti- S.C. ACET S.A. Suceava- depăşiri la duritate totală;
- Baia1+2- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Fălticeni- depăşiri la duritate totală
- Sadova- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia C-lung Moldovenesc- depăşiri la duritate
totală;
- Aeroport- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia C-lung Moldovenesc- depăşiri la duritate
totală;
- Voroneţ- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Gura Humorului- depăşri la duritate totală.
44
Foraje de studiu hidrogeologic – au fost monitorizate un nr. de 32 foraje.

S-au înregistrat depăşiri la următoarele foraje:
- Radauti - Pozen- F4, – depăşiri la amoniu şi F4, F5, F6 – depăşiri la fier total
- Moldova – Stulpicani F1 – depăşiri la fier total
4.5. Apă potabilă
4.5.1. Reţele de alimentare cu apă potabilă în anul 2008
Serviciul public de alimentare cu apă cuprinde activităţi de captare, de tratare a apei
brute, de transport şi de distribuţie a apei potabile şi industriale la utilizatori.
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, la nivelul
anului 2007, doar 44 de localităţi beneficiau de sistem centralizat de distribuţie a apei
potabile şi doar 33 de localităţi dispuneau de reţele de canalizare.
Judeţul Reţele de alimentare cu apă potabilă
Lungime Volum Număr
(km) distribuit localităţi
(mii mc)
Suceava 907,2 17589 44*
*-date de la 31.12.2007 – sursa D.J.S. Suceava
Tabel 4.5.1.1. Situaţia reţelelor de alimentare cu apă din judeţul Suceava
Dacă cele 8 localităţi urbane vechi ale judeţului dispun de reţele centralizate de
distribuţie a apei potabile şi de canalizare, în schimb asigurarea centralizată a apei potabile
în noile localităţi urbane şi în localităţile rurale este încă mult sub nivelul dorit, aici situaţia
fiind şi mai nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte existenţa reţelelor de canalizare şi a staţiilor
de epurare.
Având în vedere dezvoltarea insuficientă şi starea ridicată de uzură a majorităţii
reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente, sunt în derulare atât în mediul
urban, cât şi în unele localităţi rurale, proiecte ce presupun eforturi financiare substanţiale,
atât pentru reabilitarea, cât şi pentru extinderea acestora, atât în mediul urban, cât şi, mai
ales, în localităţile rurale.
Conform datelor furnizate de SC ACET SA Suceava şi SC SERVICII COMUNALE SA
(pentru Rădăuţi), populaţia cu acces la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă, în
câteva din principalele localităţi urbane judeţului Suceava, este menţionată în tabelul 4.5.1.2:
Judeţ Suceava Populaţie cu acces la serviciile Consum lunar de apă potabilă

publice (mc/cap locuitor)
de alimentare cu apă potabilă (%)
2005* 2006 2007 2008 2005* 2006 2007 2008
Suceava - 84 84 84 - 3,83 3,84 3,94
Fălticeni - 69 69 64 - 3,25 3,19 3,39
Siret - 49 48 47 - 2,37 2,15 2,29
Solca - 22 21 21 - 3,59 3,17 3,09
Câmpulung - 51 51 51 - 4,53 3,96 3,61
Moldovenesc
Vatra Dornei - 69 68 66 - 4,57 4,26 3,83
Gura Humorului - 55 55 55 - 4,08 4,03 3,82
45
Judeţ Suceava Populaţie cu acces la serviciile Consum lunar de apă potabilă

publice (mc/cap locuitor)
de alimentare cu apă potabilă (%)
2005* 2006 2007 2008 2005* 2006 2007 2008
Rădăuţi 62,5 64,5 65,7 69,1 4,6 4,33 4,25 3,91
* pentru 2005 – SC ACET SA nu deţine date
Tabel 4.5.1.2 Populaţie cu acces la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă
În vederea creşterii gradului de acces al populaţiei la serviciile publice de alimentare

cu apă şi canalizare şi a îmbunătăţirii calităţii apei potabile, se pot lua în considerare trei căi
principale de atragere a capitalului:
 atragerea şi utilizarea fondurilor europene post-aderare;
 utilizarea creditelor în finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor de investiţii în
infrastructura locală, cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale;
 stimularea implicării capitalului privat (parteneriat public-privat).
Reţelele publice de alimentare cu apă în mediul rural s-au aflat în extindere continuă
în ultimii ani, prin programele guvernamentale şi locale derulate în acest scop.
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la sate, prin Programul de alimentare cu apă
a satelor, aprobat conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, în cursul anului 2008, s-au
derulat 12 proiecte de alimentare cu apă în localităţile Buneşti, Fundu Moldovei, Pătrăuţi,
Gălăneşti, Comăneşti, Adâncata, Hănţeşti, Botoşana, Todireşti, Bădeuţi – Milişăuţi, Iaslovăţ
şi Putna. S-au cheltuit în cadrul acestor proiecte, în anul 2008, 3025,200 mii RON, proveniţi
de la bugetul de stat.
Execuţia propriu zisă a lucrărilor din cadrul proiectului ,,Reabilitarea sistemelor de

alimentare cu apă potabilă în judeţul Suceava” (localităţile Fălticeni, Câmpulung
Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret şi Solca) finanţat în cadrul Programului
SAMTID, a început în data de 8 august 2006, situaţia realizărilor la sfârşitul anului 2008 fiind
de 80% din lucrări (13120 mii RON decontaţi).
Din bugetul local s-au mai reabilitat, s-au extins, în anul 2008, sisteme de alimentare
cu apă în Suceava (sursa Berchişeşti), Gura Humorului şi comuna Ipotesti.
În municipiul Suceava, în anul 2008, au demarat lucrările din cadrul proiectului

„Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de apă uzată din oraşul
Suceava” prin programul ISPA. Situaţia realizărilor la sfârşitul anului 2008 fiind de 9% din
lucrări.
4.5.2. Calitatea apei potabile

Calitatea apei potabile furnizate prin sisteme publice este reglementată prin Legea
458/2002 privind calitatea apei potabile, care transpune Directiva 98/83/CEE – Calitatea apei
destinate consumului uman, modificată şi completată de Legea 311/2004. Anterior aceasta
era evaluată conform STAS 1342/1991 - Apa potabilă.
Având în vedere costurile ridicate ale investiţiilor necesare în domeniul implementării
directivei UE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, România a solicitat şi
a obţinut perioade de tranziţie pentru conformarea cu cerinţele directivei privind calitatea apei
destinate consumului uman. Acestea sunt diferenţiate în raport de mărimea localităţilor şi
indicatorii de calitate, un prim termen fiind 31.12.2010, iar al doilea 31.12.2015.
Supravegherea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor
46
publice şi individuale de alimentare cu apă potabilă se realizează la nivelul judeţului de către

Autoritatea de Sănătate Publică Suceava.
Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în judeţul Suceava a fost
monitorizată de către ASP Suceava prin analize fizico-chimice şi bacteriologice, după cum
urmează:
Judeţ Nr. total probe Nr. determinări Nr. determinări
fizico-chimice bacteriologice
Suceava 9087 22507 11377
Tabel 4.5.2.1. Număr de determinări privind calitatea apei potabile distribuite

în sistem centralizat în judeţul Suceava efectuate în anul 2008 de ASP Suceava
Monitorizarea de către ASP a calităţii apei pentru potabilizare la sursă nu a evidenţiat
depăşiri ale valorilor limită la indicatorii bacteriologici în 2008:
Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe
Judeţul
efectuate(%)
Coliformi totali % Coliformi fecali %
Suceava 0% 0%
Tabel 4.5.2.2. Depăşiri ale VL la indicatori bacteriologici

analizaţi la sursă în 2008 în judeţul Suceava
Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu apă

potabilă în anul 2008 a fost monitorizată de A.S.P. prin intermediul unor indicatori chimici
generali. Rezultatele sunt prezentate ca procente de probe necorespunzătoare calitativ în
tabelul de mai jos:
Judeţul Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe efectuate(%)
Substanţe toxice CCO Amoniac Azotaţi
% % % %
Suceava 0% - 0,3% 0,7%
Tabel 4.5.2.3. Depăşiri ale VL la indicatori chimici analizaţi

în apa distribuită prin sisteme publice în 2008 în judeţul Suceava
Dintre indicatorii cu impact asupra sănătăţii, pot fi menţionate şi bolile transmisibile,

posibil asociate apei, raportate ca număr de cazuri de îmbolnăvire (tabelul 4.5.2.4.– sursa
Autoritatea de Sănătate Publică Suceava).
Tuberculoză Dizenterii Hepatita A BDA
Judetul
(nr. cazuri) (nr.cazuri) (nr.cazuri) (nr.cazuri)
Suceava 540 10 143 2505
Tabel 4.6.2.4. Indicatori privind impactul calităţii apei potabile asupra sănătăţii
(nr. cazuri de îmbolnăviri hidrice) în anul 2007
4.6. Ape uzate

4.6.1. Structura apelor uzate generate în 2008
Surse majore şi grad de epurare
În cursul anului 2008, laboratorul S.G.A. Suceava a efectuat analize pe probe de ape
uzate provenite de la un număr de 38 de staţii de epurare, şi anume:
47
Nr. Nr.
Unitatea Unitatea
crt. crt.
1. S.C. ACET S.A. Suceava 20. S.C. Cominco Frasin- statie sortare
Plutonita - Doroteia
2. S.C. ACET S.A.- Agenţia Fălticeni 21. U.M. C- lung Moldovenesc
3. S.C. ACET S.A.- Agenţia Gura 22. Primăria Frasin
Humorului
4. S.C. ACET S.A.- Agenţia C-lung 23. Primăria Ostra
Moldovenesc
5. S.C. ACET S.A.- Agenţia Vatra Dornei 24. Primăria Vama
6. S.C. ACET S.A.- Agenţia Siret 25. Primăria Dolhasca
7. S.C. ACET S.A.- Agenţia Solca 26. SC RADIX turism SRL Panaci
8. S.C. APA GRUP S.A. Botoşani 27. Primăria Dumbrăveni
(Bucecea )
9. S.N. a Sării S.A.- Salina Cacica 28. E.M. Leşu Ursului- Sector Isipoaia
10. S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi 29. S.C. Dorna Lactate S.A.- Floreni
11. S.C. S.A.B. S.A. Rădăuţi 30. Primăria Iacobeni
12. S.C. Diesel Motor S.A.- Salcea 31. S.C. Dorna Lactate S.A.- Ortoaia
13. U.M. 01037 Vatra Dornei 32. S.C. KILLER SRL Horodnic de Jos
14. U.M. Argestru 33. S.C. Lidana Com SRL - Vama
15. Remiza CFR Dorneşti 34. Primăria Broşteni
16. S.C. Coca Cola HBC România SRL 35. Spital de psihiatrie Botoşani - secţia Vf.
Locaţia Dorna- Poiana Negri Câmpului
17. C.N.U. Crucea- ape menajere 36. Mina Dorna- sector Tolovanu
18. C.N.U. Crucea- ape tehnologice 37. S.C. CARTEL BAU – Perimetru minier
Mestecăniş
19 Primăria Şaru Dornei 38. S.C. EGER România SRL
Tabel 4.6.1.1. Staţii de epurare monitorizate în cursul anului 2008
Volumul total de ape uzate evacuat în anul 2008 este de 22,430 mil. m.c. – ape uzate
provenite din diferite sectoare de activitate.
Aceste ape uzate sunt încărcate cu diverşi poluanţi a căror concentraţii trebuie să se
încadreze în limitele maxime admise stabilite prin NTPA- 001/ 2005, astfel încât acestea să
nu devină un potenţial pericol după deversarea în receptorii naturali.
Dintre unităţile monitorizate, se menţionează cele cu un potenţial mai ridicat de poluare
datorită atât volumelor efective de ape uzate evacuate, cantităţilor mai însemnate de poluanţi
evacuate precum şi eventuale depăşiri ale acestora.
Menţionăm că în acest caz gama indicatorilor calitativi monitorizaţi ai apelor uzate
evacuate este mai extinsă precum şi frecvenţa de recoltare, conform următorului tabel:
Volum de
Domeniu de Grad de
Nr. Surse de ape uzate Poluanţi specifici
activitate Emisar epurare
crt. poluare evacuate monitorizaţi
-%-
(mil.m3)
Captare, r. Suspensii, CBO5, CCOCr,

S.C.ACET tratare şi Suceava NH4+, NO2-, NO3-, fosfor,
1. S.A. distribuţia 11,699 subst. extractibile. 65
Suceava apei detergenţi,fenoli, H2S, Cl-,
SO42-, Na+
Producţia şi pr. Suspensii, CBO5, CCOCr,
S.C. Servicii distribuţia Pozen NH4+, NO2-, NO3-, fosfor,
2. Comunale energiei 3,053 subst. extractibile, fenoli, 69
S.A. Rădăuţi termice şi a detergenţi, H2S, Cl-, SO42-,
apei calde Na+
48
Volum de
Domeniu de Grad de
Nr. Surse de ape uzate Poluanţi specifici
activitate Emisar epurare
crt. poluare evacuate monitorizaţi
-%-
(mil.m3)
Captare, Suspensii, CBO5, CCOCr,

S.C. ACET
tratare şi NH4+, NO2-, NO3-,fenoli,
S.A. Ag. r.
3. distribuţia 1,401 subst. extractibile, 80
Câmpulung Moldova
apei detergenţi, H2S, Rez.
Moldovenesc
Filtrate
S.C. ACET tratare şi NH4+, NO2-, NO3-, fosfor,
distribuţia pr. subst. extractibile,fenoli,
4. S.A. Ag. 1,677 65
apei Târgului detergenţi, H2S, Cl-, SO42-,
Fălticeni
Ca2+, CN-, Mg2+, Pb2+
S.C. ACET
tratare şi NH4+, NO2-, NO3-, fosfor,
S.A. Ag. r.
5. distribuţia 0,796 subst. extractibile,fenoli, 67
Gura Moldova
apei detergenţi, H2S, Cl-, SO42-,
Humorului
Na+
S.C.
tratare şi NH4+, NO2-, NO3-, subst.
6. ACET.S.A. r. Bistriţa 1,562 62
distribuţia extractibile, fenoli, H2S
Ag.V Dornei
apei detergenţi, Rez. filtrat
S.C. tratare şi NH4+, NO2-, NO3-, fosfor,
7. ACET.S.A. distribuţia r. Siret 0,443 subst. extractibile, fenoli,
60
Ag. Siret apei detergenţi, H2S, Cl-, SO42-,
Ca2+, Mg2+, Na+
Primăria tratare şi NH4+, NO2-, NO3-, subst.
8. r. Bistriţa 0,190 35
Broşteni distribuţia extractibile, detergenţi,
apei Rez. filtrat
Primăria tratare şi NH4+, NO2-, NO3-, subst.
9. pr. Suha 0,095 35
Ostra distribuţia extractibile, detergenţi,
apei Rez. filtrat
Tabel 4.6.2. Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2008
Situaţia volumelor de ape uzate evacuate pe activităţi în anul 2008 şi situaţia cantităţilor
de poluanţi evacuate în anul 2008, pe activităţi economice este prezentată în tabelele 4.6.3.,
respectiv 4.64.
49
Nr. Activitatea din Voume evacuate ( milioane mc/ an )

crt. economia
Nu % Necesită epurare (milioane m.c. /an ) %
naţională
necesit din tot. % din din
a gen. col. 17 Nu se % % Se epurează % din % din Total tot.
epurare epu- din din tot. col. evac. gen.
rează tot. col. Insuf. % din % din Sufic. % din %din gen. 17
gen. 14 tot. col 14 tot. col.
Total
gen. gen. 14
insuf. suf.ep
epurat urat
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1. Ind. Extractivă - - - - - - 0.363 1.64 100.0 - - - 0.363 1.62 100.0 0.363 1.62
2. Ind. alimentară - - - - - - 0.079 0.36 23.4 0.259 95.93 76.6 0.338 1.51 100.0 0.338 1.51
Captare şi
3. prelucrare apă - - - - - - 21.453 96.81 100.0 - - - 21.453 95.64 100.0 21.453 95.64
pt. alimentare
Învăţământ şi
4. - - - - - - 0.005 0.02 100.0 - - - 0.005 0.02 100.0 0.005 0.02
sănătate
5. Alte activităţi - - - - - - 0.260 1.17 95.9 0.011 4.07 4.1 0.271 1.21 100.0 0.271 1.21
Total general - - - - - - 22.160 100.0 98.8 0.270 100.0 1.2 22.430 100.0 100.0 22.430 100.0
Tabel 4.6.3 Situaţia volumelor de ape uzate evacuate pe activităţi în anul 2008
50
Încărcarea apelor uzate (tone / an)
Nr. Activitatea din CBO5 CCOCr Suspensii Reziduu Cl- NH4+ CN- Fenoli Deterg. Subst.
crt. economia filtrate extract.
naţională
- - -
1. Ind. extractivă 7,495 17,647 26,155 330,684 2,391 0,331 1,027
2. Ind. alimentară 4,481 11,742 12,069 190,234 - 0,217 - - 0,087 0,766

Captare şi
3. prelucrare apă pt. 989,622 2517,964 1336,540 1433,310 701,8 222,535 0,0 0,170 41,874 143,805
alimentare
4. Învăţământ şi 0,492 1,059 0,626 5,489 - 0,092 - - 0,018 0,045
sănătate
-
5. Alte activităţi 2,365 15,678 87,930 83,538 - 0,881 - 0,027 0,316
Total general 1004,455 2564,090 1463,320 2043,255 701,8 226,116 0,0 0,170 42,337 145,959
Activitatea din Încărcarea apelor uzate (tone/an )

Nr.
economia
crt. Fe Cu Pb Zn Mn Ca Mg H2S SO42- NO3- No2- Fosfor
naţională
- -
1. Ind. extractivă 0,260 0,006 0,002 0,026 - - - 0,082 0,009 -
2. - - - - - - - 0,001 - 0,902 0,042 -

Ind. alimentară
Captare şi
3. prelucrare apă pt. - - 0,333 - - 183,927 34,806 5,271 1194,895 11,647 3,061 40,787
alimentare
Învăţământ şi -
4. - - - - - - - - - 0,003 0,003
sănătate
Alte activităţi - - -
5. 33,48 - - - 0,006 386,161 0,282 0,293 0,002
Total general 33,74 0,006 0,335 0,026 183,927 34,806 5,278 1581,056 12,916 3,408 40,789
Tabel 4.6.4 Situaţia cantităţilor de poluanţi evacuate în anul 2008,pe activităţi economice
51
4.6.2. Reţele de canalizare

Evoluţia reţelelor de canalizare în judeţul Suceava în perioada 2000-2007, ca rezultat
al acţiunilor de extindere a acestora, este prezentată în tabelul de mai jos.
Lungimea simplă a Nr. localităţi racordate la reţeaua
Judeţul Anul
reţelei (km) de canalizare
2000 544,1 27
2001 547,3 28
2002 547,3 28
2003 554,0 30
Suceava
2004 565,1 30
2005 633,0 30
2006 663,0 33
2007 686,9 33
Tabel 4.6.2.1. Evoluţia reţelelor de canalizare în perioada 2000-2007 în judeţul Suceava
(Surse: D.J. Statistică Suceava )
În unele localităţi din judeţ s-au desfăşurat tot mai intens în ultimii ani atât lucrări de
realizare sau extindere a reţelelor de alimentare cu apă, cât şi lucrări de extindere şi
reabilitare a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare, dar costurile ridicate ale acestor
tipuri de lucrări nu au permis realizarea de astfel de investiţii în ritmul şi volumul dorit de către
autorităţile administraţiei publice locale. Astfel, în anul 2008 s-au realizat lucrări de
reabilitare/extindere a sistemelor existente de canalizare în localităţile Câmpulung
Moldovenesc, Suceava, Iacobeni, Ipoteşti, Berchişeşti şi Gălăneşti.
Costurile ridicate ale investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de
canalizare, ca şi a staţiilor de epurare existente şi construirea altora noi, estimate în 2004
pentru judeţul nostru la cca. 111,48 mil. euro pentru reţelele de canalizare şi respectiv 146,1
mil. euro pentru staţiile de epurare, au făcut ca România să solicite şi să obţină perioade de
tranziţie pentru implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate orăşeneşti. Astfel,
pentru reţelele de colectare a apelor uzate, s-au obţinut perioade eşalonate de tranziţie, cel
târziu până la 31.12.2015 pentru localităţile cu mai mult de 10.000 l.e. şi respectiv
31.12.2018 pentru cele cu sub 10.000 l.e.
4.7. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane
- r. Suceava – aval evacuare ape uzate provenite de la staţia de epurare orăşenească
adeministrată de S.C. ACET S.A. Suceava- tronson Tişăuţi- confluenţă;
- r. Şomuzu Mare- aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare
orăşenească Fălticeni administrată de S.C. ACET S.A. Suceava – Agenţia Fălticeni ;
- pr. Pozen- aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească
Rădăuţi administrată de S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi;
- Zona Vicov- prezenţa nitraţilor în apele subterane;
- Zona Ipoteşti- Lisaura- prezenţa nitraţilor în apele subterane;
- Pârteştii de Jos- depăşirea clorurilor în apele subterane.
- Zona Vereşti – prezenţa nitraţilor în apele subterane
4.8. Obiective şi măsuri în domeniul protecţiei apelor

Obiectivele şi măsurile în domeniul protecţiei apelor, conform S.G.A. Suceava, sunt
următoarele:
52
- realizarea monitoringului resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, analiza,

prelucrarea, validarea şi transmiterea datelor obţinute şi urmărirea infuenţei evacuărilor
de ape uzate asupra receptorilor; dispunerea utilizatorilor de apă a măsurilor pentru
remedierea situaţiilor de poluare a receptorilor;
- se vor programa analize şi la folosinţele de apă fără legătură directă la resurse naturale
de apă şi la receptorii naturali, fiind branşate respectiv racordate la sisteme hidroedilitare
aflate în exploatarea unor agenţi economici, dar care, din punct de vedere calitativ
prezintă un impact deosebit asupra sistemului de alimetare cu apă şi evacuare a apelor
uzate la care este racordat şi implicit asupra receptorului natural;
- verificarea calitativă a folosinţelor de apă se va face pe baza criteriilor pentru evaluarea
impactului surselor de poluare a apelor conform programului de gospodărire integrată
cantitativă şi calitativă a apelor: diluţie, calitate efluent, magnitudine impact, risc la
poluări accidentale, riscuri de mediu;
Realizarea de prognoze în legătură cu calitatea resurselor de suprafaţă şi
subterane
53
Capitolul 5. SOLUL
5.1. Introducere
Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este un produs al interacţiunii dintre mediul biotic şi
abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a
stabilit un anumit echilibru ecologic.
Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal,
ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă
în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului
şi a apei, prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice
folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice. Solurile, prin
proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează poluanţii, îi
absorb şi îi transformă.
Dacă aerul şi apa reprezintă vectorii de propagare a poluanţilor, solul reprezintă mediul
de biotransformare a acestora. Prin depozitarea şi impregnarea cu pulberile şi gazele toxice
din atmosferă antrenate de apa precipitaţiilor spre sol, folosirea excesivă a ierbicidelor şi
insecticidelor în culturile agricole, depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor, solul devine
contaminat, conducând astfel la apariţia unor dezechilibre ecologice. Pentru rădăcinile
plantelor sunt accesibili toţi ionii aflaţi în apa solului, inclusiv cei toxici, iar plantele respective
contaminate pot constitui hrană pentru animale şi om.
5.2. Fondul funciar
Fondul funciar reprezintă totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţele ocupate de ape),
indiferent de destinaţia acestora, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public
sau privat din care fac parte.
Indicatorii care evidenţiază resursele naturale exprimă în unităţi fizice mărimea
fondului funciar şi utilizarea acestuia, fondul forestier, resursele de apă, floră, faună, precum
şi ariile protejate. Indicatorii privind fondul funciar relevă două aspecte: dimensiunea
categoriilor de teren şi schimbările apărute în utilizarea terenurilor.
5.2.1. Repartiţia solurilor jud. Suceava pe categorii de folosinţe

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Suceava , în
perioada 2003-2008 este prezentată în tabelul de mai jos:
Nr. Categoria de Suprafaţa (ha)
crt folosinţã 2003 2004 2005 2006 2007 2008
1. Arabil 179.859 180.494 180.620 180.623 180.621 180.551
2. Păşuni 91.108 90.450 90.430 90.517 90.565 90.436
3. Fâneţe şi 74.826 75.675 75.700 75.755 75.681 75.761
pajişti naturale
4. Vii 0 0 0 0 0 0
5. Livezi 3.338 3.207 3.059 2.886 2.889 2.806
TOTAL AGRICOL 349.131 349.826 349.810 349.787 349.756 349.554
Tabel 5.2.1.1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în perioada 2003-2008
(sursa D.A.D.R. Suceava)
54
Tipuri de culturi
Evoluţia suprafeţelor de teren ocupate cu principalele tipuri de culturi în perioada
2003-2008 este prezentată în tabelul de mai jos:
Supraf. Supraf. Tipuri de culturi (ha)
An arabilă cultivată Grâu şi Orz şi Porumb Floarea
Carfofi Sfeclă Legume
(ha) (ha) secară orzoaică boabe soarelui
Judeţ 2003 179.859 179.859 23.297 6.008 29.550 27.722 4.992 1.410 6.110
Suceava 2004 180.494 180.494 29.653 6.399 36.509 28.258 3.029 1.716 7.529
2005 180.620 180.172 38.894 6.753 32.460 34.140 2.419 2.296 7.588
2006 180.623 179.423 25.235 5.286 35.913 30.860 2.127 1.947 7.695
2007 180.621 180.202 24.518 5.030 36.516 30.250 1.719 1.885 7.795
2008 180.551 177.800 24.669 4.950 37.377 26.663 974 1.052 8.093
Tabel 5.2.1.1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în perioada 2003-2008
Modul de administrare a îngrăşămintelor chimice şi naturale în perioada 2003 - 2008
pe terenurile agricole din judeţul Suceava rezultă din tabelul de mai jos:
An Tipuri de îngrăşaminte Cantitatea utilizată la
hectar
Judeţ naturale chimice
Suceava 2003 878.991 11.079 27 t/ ha- 92 kg/ha
2004 837.702 11.407 26 t/ha- 96 kg/ha
2005 1.351.043 11.384 25 t/ha- 64 kg/ ha
2006 1.181.477 16.601 26 t/ha- 112 kg/ha
2007 1.424.215 12.184 25 t/ ha- 66 kg/ ha
2008 156.725 6.155 25 t/ha- 48 kg/ha
Tabel 5.2.1.3. Tipuri de îngrăşăminte utilizate în perioada 2003 – 2008 (Sursa DADR Suceava)
În perioada analizată s-au scos din circuitul agricol următoarele suprafeţe de teren:
Suprafeţe scoase din circuitul agricol
An Motivaţia
(ha)
Judeţ 2001 2,88 Nu detinem date
Suceava 2002 7,42 Nu detinem date
2003 27,98 Nu detinem date
2006 144,0 Construcţii, investiţii
Tabel 5.2.1.4. Suprafeţe scoase din circuitul agricol (Sursa D.A.D.R. Suceava)
5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

Repartiţia solurilor afectate de factori de degradare în perioada 2003-2008 este
prezentată în tabelul de mai jos:
Judeţ Factori de degradare Anul /Suprafeţe(ha) Suprafata

Suceava 2003 2004 2005 2006 2007 2008 (ha) la
31.12.2008
Eroziune 58.663 58.727 58.799 62.064 60.601 61.636 61.636
Alunecări de teren 19.837 20.063 21.058 23.580 23.423 23.369 23.369
Inundabilitate 26.138 29.600 33.490 53.470 52.223 52.215 52.215
Acidifiere 191.033 211.348 218.439 251.051 254.368 256.775 256.775
Compactare 30.337 30.337 30.337 30.337 30.116 30.254 30.254
Deficit de 115.336 119.210 124.700 147.510 145.879 146.553 146.553
55
Judeţ Factori de degradare Anul /Suprafeţe(ha) Suprafata
Suceava elemente Azot (ha) la
nutritive
Fosfor 174.751 178.360 181.300 290.100 287.716 289.184 289.184
Potasiu 139 173 210 300 345 372 372
Volum edafic redus - - - 16.339 17.216 18.153 18.153
Sărăturare - - - - - - -
Exces de umiditate în sol 157.279 160.741 164.631 184.611 184.245 185.316 185.316
Gleizare 42.002 42.002 42.002 42.002 43.556 43.783 43.783
Pseudogleizare 89.139 89.139 89.139 89.139 90.112 91.367 91.367
Secetă periodică - - - - - - -
Terenuri nisipoase 139 139 139 139 139 139 139
Tabel 5.3.1. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor (Sursa D.A.D.R. Suceava)
5.3.1. Îngrăşăminte
Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care contribuie la creşterea
productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului. În cazul în care sunt utilizate fără a se ţine cont
de natura solurilor, de necesităţile plantelor şi de condiţiile meteorologice, îngrăşămintele pot
provoca dereglarea echilibrului ecologic (în special prin acumularea nitraţilor).
Excesul de azotaţi şi fosfaţi în sol, cauzat de utilizarea neraţională a îngrăşămintelor,
dăunează microflorei edafice, duce la acumularea în vegetaţie a acestor elemente, poluarea
pânzei freatice precum şi la eutrofizarea apelor de suprafaţă.
Privatizarea în agricultură a condus iniţial la un grad mare de fărămiţare a suprafeţelor
agricole, astfel încât micii proprietari nu au putut beneficia de tehnologii performante şi
eficiente în cultivarea pământului, ulterior apărând treptat exploataţii agricole mai mari, care
pot practica o agricultură mai modernă şi mai eficientă.
Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2008, în judeţul Suceava , este prezentată în
tabelul de mai jos:
An Îngrăşăminte chimice folosite N+P2O5+K2O
(tone substanţă activă) (kg/ha)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
2008 3975 3162 1626 8763 48 51
Tabel 5.3.1.1 Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2008, în judeţul Suceava.
(Sursa D.A.D.R. Suceava)
5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
În tabelul 5.3.2.1 se remarcă o fluctuaţie în ceea ce priveşte consumul total de
pesticide pentru perioada 1999 – 2008 datorită utilizării tehnologiilor în agricultură:
Jud. Anul Consum total pesticide ( t substanţă activă) Kg substanţă activă / ha arabil
Suce
ava Total Insecticide Fungicide Erbicide Total Insecticide Fungicide Erbicide
1999 158,15 36,43 97,74 33,98 3,25 0,37 1,74 1,14

2000 60,37 8,28 26,69 25,40 1,48 0,11 0,65 0,73
2001 75,39 15,50 50,76 12,13 1,70 0,15 0,94 0,61
2002 58,56 6,35 38,76 13,45 1,51 0,11 0,70 0,70
2003 63,20 9,71 42,53 10,96 1,73 0,16 0,81 0,76
2004 59,99 8,81 30,08 21,10 1,64 0,17 0,58 0,89
56
Jud. Anul Consum total pesticide ( t substanţă activă) Kg substanţă activă / ha arabil
Suce
2005 80,73 7,54 49,18 24,01 1,80 0,18 0,86 0,76
2006 90,81 10,94 54,57 25,30 2,09 0,33 1,08 0,69
2007 100,16 6,37 63,54 30,25 1,19 0,19 1,22 0,78
2008 87,29 7,40 61,61 18,28 1,65 0,17 0,92 0,56
Tabel 5.3.2.1. Produse pentru protecţia plantelor aplicate în perioada 1999-2008

(Sursa DADR Suceava)
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice în judeţul Suceava
DADR Suceava nu a furnizat date privind soluri afectate de reziduuri zootehnice
5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole
Acest atribut este parte componentă a DADR Suceava, fiind consemnate în toate
tehnologiile cadru promovate pentru menţinerea fertilităţii solului, a conservării structurilor,
profilelor, texturii şi rezervei de humus din complexul organo-mineral existent în judeţul
Suceava.
1. Irigaţii
În judeţul Suceava DADR Suceava a identificat următoarele sisteme de irigaţii
amenajate:
Nr. Denumire sistem amenajat Suprafaţa Situaţia actuală
crt ha
1 BĂIŞEŞTI 777 Dezafectat
2 GRIGOREŞTI-VEREŞTI 702 Dezafectat
3 DRAGOMIRNA 610 Conservat
4 BOSANCI 573 Dezafectat
5 LITENI-HUMOR 431 Conservat
6 GRĂNICEŞTI 361 Dezafectat
Tabel 5.3.4.1. Sisteme de irigaţii amenajate în judeţul Suceava
Din analiza acestei situaţii se desprinde concluzia că suprafaţa totală amenajată este
de 3454 ha, din care suprafaţa de 2413 ha este dezafectată, iar suprafaţa de 1041 ha este în
conservare.
2. Desecări
În judeţul Suceava DADR a identificat un număr de 44.904 ha desecate, din care,
dacă se înlătură suprafeţele ocupate de canale deschise, drumuri, dotări etc., există
desecate 41.986 ha teren agricol întreţinute şi funcţionale în 2006.
3. Combaterea eroziunii solului
În judeţul Suceava DADR Suceava a identificat un număr de 85.189 ha teren agricol
amenajate din acest punct de vedere, din care 81.064 ha în anul 2006 au fost întreţinute şi
funcţionale, după cum urmează:
- arabil 57.446 ha
- păşuni 15.744 ha
- fâneţe 5.152 ha
- livezi 2.722 ha ( suprafaţă diminuată dar netrecută la alte categorii).
4. Perimetre pentru ameliorare ale solului

Prin aceste identificări D.A.D.R.Suceava a urmărit să ia în calcul perimetrele cu gradul
cel mai mare de erodare şi cu periculozitate mare de alunecări.
În aceste condiţii au fost stabilite pentru anul 2006 următoarele perimetre:
- Dragomirna cu 30,16 ha şi valoarea de 244.110 RON
57
- Suceviţa cu 43,75 ha şi valoarea de 25.473 RON
- Putna cu 33,61 ha si valoarea de 78.218 RON
De asemeni, tot în anul 2006 s-au făcut studii de fezabilitate pentru următoarele
perimetre:
- Slatina 30,68 ha in valoare de 668138 Lei
- Râşca 37,43 ha in valoare de 51748 Lei
In anul 2007 s-au facut studii de fezabilitate pentru perimetru de ameliorare:
- Botosana 80 ha in valoare de 23000 Lei
- Frasin 62 ha in valoare de 22848 lei
In anul 2007, s-a derulat in colaborare cu alte unităţi deconcentrate acţiunea de
inventariere a formaţiunilor torenţiale în judeţul Suceava. În acest context , s-au identificat un
număr de 193 torenţi într-un număr de 28 localităţi.
S-au făcut studii şi s-a stabilit un necesar de 312.910 mii RON, valoare necesară
lucrărilor de regularizări, desecări, baraje, epiuri etc, în vederea stabilizării torenţilor în judeţul
Suceava.
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial
Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) din probe de sol
recoltate din zonele de impact ale activităţilor miniere, anterioare şi/sau prezente şi
conţinuturile în cianuri din zona platformei industriale SC METADET SA Fălticeni precum şi
din zona fostului depozit ACH al SC METADET SA Suceava pe adâncimile 0-5 şi 5-30 cm,
sunt prezentate în tabelul de mai jos ( analizele au fost efectuate de către APM Suceava):
Parametrul Pb(mg/ kg s.u.) Cu(mg/ kg s.u.) Zn(mg/ kg s.u.) Cd(mg/ kg

Statistic/ s.u.)
Loc de prelevare 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30
cm cm cm cm cm cm cm cm
aval perim. minier Arşiţa 0,97 66,37 71,55 110,01 119,18 147,93 SLD SLD
limitrof UP Iacobeni 164 91,55 530 224 445 225 SLD SLD
aval haldă Troaca Găvanului 15,26 15,45 23,34 21,30 78,86 80,63 SLD SLD
PA/ PI cf. Ord. 756/ 1997 pt. 250/ 1000 250/ 500 700/ 1500 5/10
folosinţe mai puţin sensibile
Tabel 5.3.5.1. Rezultate ale determinărilor conţinutului principalelor metale grele
(Cu, Pb, Zn şi Cd) în judeţul Suceava în anul 2008
Parametrul statistic/ Cianuri totale(mg/ kg s.u.)

Loc de prelevare 0- 5cm 5-30 cm
Limitrof platf. Industrială SC METADET SA Fălticeni 0 0,123
Limitrof fost depozit ACH- SC METADET SA Fălticeni 79,81 18,61
Fălticeni-mal râu Şomuz 0 0
PA/PI,cf. Ord. 756/1997 pt. folosinţe mai puţin 105/ 260
sensibile
Tabel 5.3.5.1. Rezultate ale determinărilor conţinutului de cianuri totale
în judeţul Suceava în anul 2008
Se constată că în zona limitrofă UP Iacobeni concentraţia de cupru a depăşit pragul
de alertă şi de intervenţie în stratul 0-5 cm, conform Ordinului 756/1997 pentru folosinţe mai
puţin sensibile.
Suprafeţele de teren din judeţul Suceava poluate datorită activităţilor economice, în
principal prin depozitarea deşeurilor, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
58
Ramura Total Industria Ind. Industria Ind. Industria Agricultu Gospodări Alte
Econo- judeţ energiei extrac- metalur- chimică alimentară ră a ramuri
mică electrice tivă gică comunală
şi feroasă
Substanţă termice
poluantă (ha)
Total, din care: 449,16 49 305,02 0 0 0 0 81,81 13,33
Cenuşă 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Deşeuri menajere 77,61 0 0 0 0 0 0 75,09 2,52
Nămoluri 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dejecţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Şlamuri 105,43 0 94,62 0 0 0 0 0 10,81
Nămoluri 6,72 0 0 0 0 0 0 6,72 0
de epurare
Noroaie 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Steril 210,4 0 210,4 0 0 0 0 0 0
Zgură 49 49 0 0 0 0 0 0 0
Tabel 5.3.5.2. Suprafeţe de teren poluate în judeţul Suceava
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune

Emisiile de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) şi pulberi din arderea
combustibililor fosili, în principal cărbuni, reprezintă surse de poluare nu doar a aerului, dar
şi, indirect, a solului din jurul sursei de emisie. Pulberile conţin, alături de particule de carbon,
metale grele, hidrocarburi, dintre care periculoase sunt hidrocarburile policiclice aromatice,
diferiţi alţi compuşi organici volatili adsorbiţi. Precipitaţiile, vântul, gravitaţia, transferă aceşti
poluanţi din atmosferă pe sol, unde, acumulându-se, pot conduce la poluarea şi acidifierea
solului.
CET Suceava reprezintă o astfel de sursă de emisie la nivelul judeţului Suceava.
Analizele efectuate în anul 2006 de către APM Suceava la solul recoltat din zona de impact a
unităţii (perimetrul coşului de fum şi a haldei de zgură şi cenuşă), din zona limitrofă haldei
CET - cca 20 m râu Suceava au indicat încadrarea concentraţiilor de metale grele: Cu, Zn,
Pb, Cu, Cr, Cd, Ni, As, Mn sub pragurile de alertă şi de intervenţie conform Ordinului
756/1997. pH-ul solului este alcalin (7,7 – 7,81), deci nu s-a produs fenomenul de acidifiere.
Întrucât, conform prevederilor Directivei 1999/ 31/CE, SC TERMICA SA Suceava are
obligaţia de a sista depozitarea deşeurilor lichide pe depozitul de zgură şi cenuşă, începând
cu data de 31.12.2009, în anul 2008 s-a emis acord de mediu pentru ecologizarea acestuia.
În tabelul de mai jos sunt menţionate sursele principale de poluare a solului din cadrul
CET Suceava:
Anul Agenţi econom. Nr. de Surse de poluare
deţinători instalaţii directe indirecte
2005 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum
Judeţul 2006 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum
Suceava 2007 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum
2008 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum
Tabel 5.3.6.1. Surse de poluare a solului în jud. Suceava

5.4. Calitatea solurilor
5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
Încadrarea terenurilor pe clase şi tipuri în judeţul Suceava sunt prezentate în tabelul
de mai jos:
59
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
% din % din
% din % din % din
Folosinţă total total
ha total ha total ha total ha ha
folosinţ folosi
folosinţă folosinţă folosinţă
ă nţă
Arabil 2.745 1,54 40.626 22,84 72.422 40,78 43.056 24,21 18.952 10,63
Păşune 3.246 3,47 13.264 14,19 29.854 31,94 28.653 30,66 18.423 19,74
Fâneaţă 1.475 1,97 3.389 4,53 17.012 22,74 33.682 45,03 19.233 25,73
Livadă 1 0,03 20 0,58 2.958 85,24 215 6,19 276 7,96
Agricol 7.467 2,13 57.299 16,39 122.246 34,97 105.606 30,21 56.884 16,30
Tabel 5.4.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri de folosinţe în jud. Suceava (Sursa: D.A.D.R.)
Din datele furnizate de DADR Suceava , resursele de sol din judetul Suceava sunt următoarele:
Protisoluri - 70.104 ha, din care
- Litosoluri 5.622 ha
- Regosoluri 11.004 ha
- Psamosoluri 122 ha
- Aluviosoluri 52.861 ha
- Entiantrosoluri 495 ha
Cernisoluri - 66.394 ha, din care
- Kastanoziomuri - ha
- Cernoziomuri - ha
- Faeoziomuri 65.173 ha
- Rendzine 1.221 ha
Umbrisoluri - 650 ha, din care
- Nigrosoluri 650 ha
- Humosiosoluri - ha
Cambisoluri -71.183 ha, din care
-Eutricambosoluri 30.211 ha
-Districambosoluri 40.972 ha
Luvisoluri -106.306 ha
- Preluvosoluri 63.005 ha
- Luvosoluri 43.301 ha
- Planosoluri - ha
- Alosoluri - ha
Spodosoluri - 6.151 ha, din care
- Prepodzoluri 6.248 ha
- Podzoluri 303 ha
- Criptopodzoluri - ha
Pelisoluri - 280 ha, din care
- Pelosoluri - ha
- Vertisoluri 280 ha
Andisoluri - 1.587 ha
- Andosoluri 1.587 ha
Hidrisoluri - 24.730 ha, din care
-Gleiosoluri 18.576 ha
- Stagnosoluri 6.154 ha
- Limnosoluri - ha
Histisoluri - 105 ha
- Histosoluri 105 ha
- Foliosoluri - ha
Antrisoluri - 2.692 ha, din care
60
- Erodosoluri 2.692 ha
- Antrosoluri - ha.
Dintre resursele de sol se pot remarca faeoziomurile (65.173ha) pentru potentialul lor
productiv ridicat, partial eutricambosolurile (30.211ha) si preluvosolurile (63.005 ha).
Deasemeni, o parte a aluviosolurilor (52.861 ha), nu prea mare insa, este constituită din
soluri fertile, cu puţine restricţii pentru agricultură.
Pe de altă parte, soluri cu potenţial productiv scăzut şi care prezintă multiple restricţii
sunt litosolurile (5.622 ha), regosolurile (11.004 ha), districambosolurile (40.972ha), o buna
parte a luvosolurilor (43.301ha), prepodzolurile si podzolurile (6.551 ha), gleiosolurile si
stagnosolurile nedrenate (24.730 ha), precum si histosolurile (105 ha) si erodosolurile (2.692
ha).
Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Suceava, conform datelor
transmise de DADR Suceava, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Nr. U.M. Clase de bonitare ale solurilor
Specif
crt (ha) I II III IV V Total (ha)
.
.
1. Arabil 177801 - 14112 81088 47556 32589 2456
2. Pajişti 168231 - 65876 56828 36810 8471 246
3. Vii - - - - - -
4. Livezi 3470 - 814 1185 1049 422
5. Total 349502 - 79988 138730 85551 42109 3124
Tabel 5.4.1.1 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Suceava
(Sursa: D.A.D.R. Suceava)
Pentru arabil, media este de 49 de puncte, ceea ce incadreaza aceasta folosinta la
clasa a III-a de calitate. Dintre comunele cu suprafete mai mari cuprinse in clasa a I-a si a II-a
de calitate, se remarca : Adancata, Bosanci, Ciprian Porumbescu, Cornu Luncii, Dolhasca,
Dumbraveni, Granicesti, Liteni, Milisauti, Musenita, Radaseni, Salcea, Scheia,Udesti, Veresti.
Aici predomina faeoziomurile tipice,greice, argice si stagnice, preluvosoluri molice si pe
suprafete mai mici, eutricambosoluri tipice si molice.
Pentru faneata, media este de 34 puncte, cu clasa a IV-a de calitate. Se remarca
comunele Horodniceni, Malini, Marginea, Slatina, Scheia, Zvorastea, precum si o buna parte
a pasunilor din comunele zonei montane. Pe suprafetele ce apartin claselor a I-a si a II-a
apar mai ales eutricambosoluri tipice si molice, districambosoluri tipice si umbrice,
preluvosoluri si luvosoluri tipice si stagnice, stagnosoluri luvice si albice.
Pentru pasune, media este de 43 puncte, cu clasa a III-a de calitate. Dintre comunele
cu suprafete mai mari cuprinse in clasele I si II se remarca : Campulung, Radauti, Siret,
Solca, Bunesti, Calafindesti, Ciprian Porumbescu, Dragoiesti, Fintinele, Granicesti, Izvoarele
Sucevei, Liteni, Malini, Musenita, Radaseni, Slatina, Scheia, Todiresti. Suprafete cu clasele a
I-a si a II-a mai apar in majoritatea comunelor de munte. Acestea se suprapun peste aceleasi
tipuri si subtipuri enumerate la folosinta faneata, cu exceptia subtipurilor stagnice si a
stagnosolurilor.
Pentru livezi, media este de 51 de puncte (clasa a III-a de calitate). Mici suprafete de
teren cu livezi in clasele I si II de calitate intilnim in Adancata, Ciprian Porumbescu, Scheia.
5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor
bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali
(climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, (agricole şi
industriale). În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea
calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.
61
Pierderea stratului de sol fertil este o criză tăcută, un proces lent, care nu este
perceput ca atare pe scară largă, putând trece mult timp neobservat. Deşi eroziunea solului
este un proces fizic, ea are numeroase consecinţe economice, afectând productivitatea,
creşterea economică, bunăstarea. Acolo unde eroziunea începe să depăşească ritmul de
formare a solului, stratul de sol fertil se subţiază şi, treptat, dispare cu desăvârşire.
Din datele furnizate de D.A.D.R. Suceava rezultă următoarele:

a) Exces de umiditate in sol : 320466 ha. În această categorie intră şi excesul de
umiditate permanent ( gleizarea ) şi temporar (pseudogleizarea). Dintre arealele cu exces de
umiditate permanent remarcăm partea coborâtă a depresiunii Rădăuţi (Volovăţ, Rădăuţi,
Horodnic, Frătăuţii Vechi, partial Vicovu de Sus , Granicesti), iar din cele cu exces de
umiditate temporar bordura piemontana a Obcinei Mari, cu luvosoluri tipice si albice :
Horodnic, Solca, Cacica, Baia, Boroaia, Marginea, Botosana, Arbore, Casvana ; apoi in
Podisul Dragomirnei : Siret, Musenita, Calafindesti, Balcauti, Gramesti, etc dar si in Podisul
Falticenilor.
b) Eroziunea prin apa :
b’) eroziunea de suprafata – totalizeaza 59958 ha .Include mai ales zone din podisul
Falticenilor : Dolhasca , Vulturesti, Forasti, Preutesti, Dolhesti, dar si in podisul
Dragomirnei :Adancata, Suceava, Bosanci, Salcea.In aceste suprafete sunt incluse si areale
incadrate la eroziune slaba pana la foarte puternica.
b’’) eroziunea de adancime – se intinde pe 1678 ha, in zona de podis a judetului
Suceava, mai ales la Todiresti, Udesti, Vulturesti, Preutesti, Liteni, Galanesti, Cornu luncii. Se
remarca o predominare a terenurilor afectate de eroziune in adancime ( ca si cazul eroziunii
in suprafata )in podisul Falticenilor.
c) Alunecarile de teren :
Ocupă 23369 ha, in cadrul lor predominand alunecarile stabilizate (18.949 ha),mai
ales la Cacica, Botoşana, Cajvana, Todireşti, si in partea vestica a podişului Dragomirnei
spre Valea Sucevei la Dărmăneşti şi în podişul Fălticeni la Udeşti si Fălticeni. Alunecările
active (4420 ha) sunt predominante în Podişul Fălticenilor ( Preutesti, Radaseni, Falticeni,
Forasti) şi în Podişul Dragomirnei (Adancata), precum şi zona Brodina, unde, în urma
calamităţilor din anul 2008 s-a activat o alunecare de teren.
d) Compactarea solurilor :
Ocupa 30254 ha. Acest fenomen este prezent in toate teritoriile comunale situate in
zona de podis colectivizata. Fenomenul de tasare contribuie la reducerea productiei prin
micsorarea volumului util al porilor prezenti in masa solului, implicit reducindu-se volumul de
apa util plantelor si accesibilitatea ei pentru consum. Fenomenul se intilneste mai ales in
Radauti, Siret, Dornesti, Draguseni, Gramesti, Volovat, Veresti, Granicesti, dar si in alte zone
ale judetului, in proportii variabile.
e) Aciditate puternica si moderata :
Se intilneste raspandita pe aproximativ 256775 ha, in toate zonele judetului. Se
remarca aici zona montana, cu teritorii ce au peste 80-90 % din suprafata afectata de
acidifiere (Campulung, Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Brosteni, Carlibaba,
Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Iacobeni, Moldovita, Ostra, Panaci, Pojorata, etc ),
dar si in zonele piemontane ( Solca, Baia, Horodnic, Vicovu de Jos, Vadu Moldovei ) ca si in
cele de podis (Ciprian Porumbescu, Preutesti, Radaseni, etc. ). Cea mai eficienta metoda de
combatere este aplicarea de amendamente precedate de efectuarea unor studii agrochimice
care sa fundamenteze aplicarea lor.
f) Inundabilitatea
Afecteaza o suprafata de 52215 ha. Se pot deosebi 2 situatii,si anume inundabilitatea
cauzata de raurile mari ale judetului (Suceava, Moldova, Siret) in luncile proprii, inundabilitate
ce afecteaza de obicei soluri cu un grad redus de fertilitate (litosoluri eutrice- prundice ;
62
aluviosoluri eutrice si litice).Aceasta se poate reduce partial prin cresterea numarului de
baraje pe raurile mari cu scopul de a regulariza debitul cursurilor de apa precum si acolo
unde se impune executia de diguri de protectie pentru apararea constructiilor.In cea dea
doua situatie se afla raurile mici din zona piemontana de contact dintre podisul Dragomirnei
si Obcina Mare, rauri tributare mai ales Sucevei, responsabile pentru calamitatile petrecute in
ultimii 2 ani pe raza comunelor Arbore, Gura Humorului (Voronet ) si Solca . Aici conditiile de
relief sunt cele care permit pe de o parte precipitatii abundente intr-un timp foarte scurt, dar si
o scurgere foarte rapida a apei din cauza pantei mari a terenului.Viiturile sunt mai bruste si
mai violente, impunandu-se redimensionarea podetelor precum si evitarea locuirii in zonele
afectate.
g) Volum edafic redus
Sunt solurile cu mult schelet din zona montana si din luncile raurilor, care ocupa
16.058 ha. Nu se poate actiona asupra lor, singura masura fiind folosirea lor ca pasuni si
fanete.
h) Deficit de elemente nutritive
Este una din marile probleme cu care se confrunta agricultura suceveana atat in zona
de munte dar si in cea de deal. Daca problemele legate de aprovizionarea cu potasiu nu sunt
semnificative ( 372 ha ) , legat de faptul ca rocile mama ale solului sunt bogate in potasiu, in
schimb pentru azot ( 146553 ha) si mai ales fosfor ( 289184 ha ) situatia este mult mai gravă,
din cauza lipsei de fertilizanti naturali si artificiali, şi de amendamente. Se impune utilizarea
de ingrăşăminte chimice complexe.
5.5. Monitorizarea calităţii solurilor

5.5.1 Monitorizarea solurilor la nivel local
În decursul anului 2003, D.A.D.R. Suceava a procedat la recoltarea de probe
pedologice, agrochimice şi de plante din 21 de situri de nivel 1, situate pe folosinţă agricol pe
teritoriul judeţului Suceava, situate într-o reţea fixă de 16 x 16 km. Periodicitatea
determinărilor este de 10 ani, prin acest monitoring urmărindu-se supravegherea, evaluarea,
prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă cu privire la starea actuala a calităţii solutilor.
5.5.1.1. Dinamica unor caracteristici fizice ale solurilor din siturile de monitoring de
nivel I
O.S.P.A. Suceava s-a ocupat de recoltarea de probe pedologice, agrochimice şi
plante, etichetarea lor şi trimiterea la I.C.P.A. Bucureşti. De diagnoza, analiza şi prelucrarea
datelor obţinute s-a ocupat forul coordonator ştiintific al ICPA. După anul 2003, nu au mai
avut loc acţiuni de monitoring al calităţii solurilor.
5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

Tipuri Suprafata
Anul Masuri de consolidare si prevenire
de alunecari (ha)
2003 De suprafaţă 19.837 -
2004 De suprafaţă 20.063 Lucrări de stabilizare:foraje drenante, plantaţii
Judet 2005 De suprafaţă 21.058 Lucrări de stabilizare:foraje drenante, , plantaţii
Suceava 2006 De suprafaţă 23.580 Lucrări de stabilizare:foraje drenante, plantaţii
2007 De suprafaţă 23.416 Lucrări de stabilizare:foraje drenante, ziduri de
De adâncime 7 sprijin, plantaţii
2008 De suprafaţă 23.369 Lucrări de stabilizare:foraje drenante, ziduri de
sprijin,
Tabel 5.6.1. Tipuri de alunecări în jud. Suceava (sursa ISU Bucovina şi DADR Suceava)
63
5.6.1 Inventarul terenurilor afectate de diferite procese
Situaţia siturilor contaminate din judeţul Suceava este prezentată în tabelul 5.6.1.1
Anul Numele propriet./detinat. Natura Tipul activ.ce a Supraf Localizarea
sitului contaminat poluantului provocat poluarea (ha) poluantilor
SC MINBUCOVINA SA Metale grele Exploatarea şi 270,0 Com. Breaza,
Vatra Dornei prepararea subst. Iacobeni, Fundu
minerale utile Moldovei, Ostra,
Şaru Dornei
ME Bucureşti (fost Metale grele Activităţi de cercetare- 22,59 Jud. Suceava
operator economic SC explorare geologică
GEOMOLD SA)
CNU SA –Suc. Metale grele Exploatarea 105,59 Com. Crucea,
Crucea minereului uranifer 1 ha Stuplicani
SC TEST PRIMA SRL Încărcare Încărcare organică, 11,5 Suceava
Suceava organică, metale grele
metale grele
SC GOSCOM SA Încărcare Încărcare organică, 1,5 Fălticeni
Fălticeni organică, metale grele
metale grele
Judet
Primăria mun. Încărcare Încărcare organică, 1,62 Câmpulung
Suceava
2008 Câmpulung organică, metale grele Moldovenesc
Moldovenesc metale grele
Primăria mun. Rădăuţi Încărcare Încărcareorganică, 4,43 Rădăuţi
organică, metale grele
metale grele
Primăria or. Gura Metale grele Încărcare organică, 2,2 Gura Humorului
Humorului metale grele
Primăria or. Siret Metale grele Încărcare organică, 0,8 Siret
metale grele
SC AMBRO SA Depozitare halde de şlam organic 10,47 Suceava
Suceava deşeuri şi anorganic
industriale
SC TERMICA SA Depozitare Depozit de cenuşă şi 49,0 Suceava
Suceava deşeuri zgură
industriale
Comunităţi locale Alunecări Calamităţi naturale 1250,9 Jud. Suceava
de teren produse în anul 2008
Tabel 5.6.1.1. Situaţia siturilor contaminate din judeţul Suceava
5.6.2 Inventarul siturilor contaminate
Prin apariţia HG 1408/19.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a
poluării solului şi subsolului, s-a creat cadrul legal de demarare a procesului de investigare şi
evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi
stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic. Ca urmare, APM Suceava a
solicitat la o serie de operatori economici şi administraţii publice locale care desfăşoară
activităţi potenţial poluatoare, completarea unor chestionare- prevăzute în HG 1408/ 2007-
care stau la o identificare preliminară a siturilor contaminate. Este în curs de derulare
stabilirea listei siturilor contaminate, urmând ca aceasta să fie aprobată prin ordin comun al
conducătorilor autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, autorităţii publice centrale
în domeniile economiei şi finanţelor şi autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi
dezvoltării rurale. Pe site-ul ANPM Bucureşti se află, în faza pilot, inventarul naţional al
siturilor contaminate- program aflat în derulare.
Judeţul Suceava s-a înregistrat cu un număr de 26 situri posibil contaminate, pe baza
datelor transmise de către operatorii economici şi a celor existente în documentaţiile depuse
de către aceştia la APM Suceava (bilanţuri de mediu) în vederea obţinerii actelor de
reglementare pe linie de mediu.
64
5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi
pentru ameliorarea stării de calitate a slurilor
5.7.1. Modalităţi de investigare
Pentru terenurile afectate de diferiţi poluanţi organici şi anorganici, proveniţi de la
depozitarea deşeurilor industriale şi menajere, s-au efectuat analize de sol la elaborarea
bilanţurilor de mediu nivel II. Pentru terenurile degradate prin exces de umiditate, eroziuni,
alunecări, s-au făcut studii geotehnice şi observaţii pe teren.
La acest din urmă aspect, datele transmise de DADR- pentru perioada 2004- 2007 şi
ISU BUCOVINA Suceava pentru anul 2008, sunt trecute în tabelul următor:
Modalitati de investigare
Suprafata
Anul Teren degradat prin si evaluare a puarii
(ha)
sol/subsolului
2004 Exces de umiditate, eroziune în 43,75 Observaţii de teren
suprafaţă
Judet 2005 Eroziune, alunecari, eroziune mal 120,0 Observaţii de teren
Suceava Inundabilitate, eroziune, alunecari 80,0 Observaţii de teren
2006 Eroziune de suprafaţă, izvoare de 139,56 Observaţii de teren
coastă
2007 Exces de umiditate 10,45 Observaţii de teren
2008 Alunecări de teren datorate 1250,94 Observaţii de teren
calamitatilor naturale
Tabel 5.7.1. Modalităţi de investigare şi evaluare a poluării solului/subsolului în judeţul Suceava
5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor
Programele intreprinse pentru recostructia/remedierea ecologica a terenurilor
degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor în judeţul Suceava sunt
prezentate în tabelul următor:
Anul Zona contaminata Supraf Program de remediere / reconstructie Surse de finantare
. ha ecologica
2004 Mina Valea Putnei- - HG 493/2000 – închiderea lucrărilor Bugetul statului
Praşca subterane
2004 Mina Crucea Sud - HG 493/ 2000 - închiderea lucrărilor Bugetul statului
subterane
2004 Mina Dealu Negru - HG 493/2000 - închiderea lucrărilor Bugetul statului
subterane
2005 Mina Leşu Ursului- 5,425 HG 816/1998 - lucrări de reabilitare Finanţare rambursabilă
Puzdra ecologică a sitului minier de la Banca Mondială
2005 Mina Leşu Ursului- 15,8 HG 816/1998 lucrări de reabilitare Finanţare rambursabilă
Pârâul Câinelui ecologică a sitului minier de la Banca Mondială
2005 Mina Leşu Ursului- Pr. 26,798 HG 816/1998 lucrări de reabilitare Finanţare rambursabilă
Ursului- Pr. Isipoaia ecologică a sitului minier de la Banca Mondială
2006 Mina Cacica 6,2 HG 493/2000 lucrări de reabilitare Bugetul statului
ecologică a sitului minier
2007 Perimetrul minier HG 1846/ 2004 lucrări de reabilitare Bugetul statului
Holdiţa- Pr. Casei ecologică a sitului minier
2008 Perimetrul minier 9,33 HG 816/1998 lucrări de reabilitare Bugetul statului
Călimani- Iaz de ecologică a sitului minier- lucrările
decantare Dumitrelu continuă pentru întreg perim. Minier
2008 UP Tarniţa- iazul de 40,986 HG 1846/2004 Lucrări în derulare de Bugetul statului
decantare Tărnicioara reabilitare ecologică a sitului minier
Tabel 5.7.2.1. Programe intreprinse pentru recostrucţia/remedierea ecologică a terenurilor degradate
si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor
65
În perioada 2004 - 2008, s-au efectuat o serie de lucrări de reabilitare ecologică a

siturilor miniere la care a fost sistată activitaea prin hotărâre de guvern, lucrări care au
constat în închiderea lucrărilor miniere subterane, refacerea şi redarea în circuitul silvic a
suprafeţelor de teren ocupate fie de utilităţile ce au deservit unităţile miniere(tabel 5.7.2.1.),
fie de depozitele de materii prime şi steril minier. În derulare sunt lucrările de stabilizare -
reabilitare ecologică a iazului de decantare steril uzinal Tărnicioara, care a deservit UP
Tarniţa (constructor SC COMINCO BUCOVINA SA) şi lucrările de reabilitare ecologice a
perimetrului minier Călimani (constructor Wittfeld Germania).
66
CAPITOLUL 6
CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA
6.1. Biodiversitatea României
Condiţiile fizico-geografice reflectă marea varietate a lumii vegetale şi animale aspect

edificat de către numeroase studii ştinţifice care au dus la declararea în judeţul Suceava a
unui număr important de arii naturale protejate. Dintre acestea se remarcă rezervaţiile de
turbă (Tinovul Mare Poiana Stampei, Tinovul Găina-Lucina, Tinovul Şaru Dornei), care
conservă specii rare de plante, precum şi relicte glaciare (mesteacăn pitic, răchiţele,
muşchiul Sphagnum, roua cerului), la acestea se adaugă rezervaţiile de codri seculari
(Codrul secular Slătioara şi Codrul secular Giumalău), care sunt dovada ultimilor trupuri de
păduri virgine şi cvasivirgine. La toate aceste rezervaţii se alătură rezervaţiile de chei (Moara
Dracului, Cheile Zugrenilor, Cheile Lucavei), geologice (Pietrele Doamnei-Rarău,
Doisprezece Apostoli), care sunt de o mare valoare peisagistică şi recreativă. Foarte
importante sunt rezervaţiile botanice în care şi-au făcut studiile cercetători renumiţi şi care
au dus la descoperirea de noi specii importante pentru ştiinţă şi pentru flora României
(Fâneţele seculare Ponoare, Fâneţele seculare Frumoasa, Răchitişul Mare, Fâneţele
montane Todirescu).
6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică

6.2.1. Habitate naturale
În tabelul de mai jos este reliefată componenţa habitatelor de interes comunitar care
se regăsesc pe teritoriul judeţului Suceava. Din analiza datelor se constată că cele mai
frecvente habitate întâlnite sunt cele de pajişti şi tufărişuri, respectiv de pădure, iar starea
acestora de conservare este foarte bună.
Habitatele naturale de interes comunitar şi naţional identificate la niv. jud. Suceava
sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 6.2.1. A. Habitate naturale de interes comunitar şi naţional
Stare de conservare
Nr. crt. Denumire categorie de habitat Număr tipuri habitate
Favorabilă Nefavorabilă
1 Habitate de ape dulci 1 1 -
2 Habitate de pajişti şi tufărişuri 6 6 -
3 Habitate din turbării şi mlaştini 1 1 -
4 Habitate de stâncării şi peşteri 3 3 -
5 Habitate de pădure 5 5 -
TOTAL 16 16
6.2.2. Flora şi fauna sălbatică

Tabel 6.2.2. A. Flora sălbatică de interes comunitar
Nr. Tip Număr Stare de conservare
crt. specii F V R P
1 Plante superioare menţionate în anexele 3b, 4A şi 5A din 11 4 3 2 2
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice
2 Plante inferioare menţionate în anexele: 3b, 4A şi 5A din 4 2 1 1 -
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice
67
TOTAL 15 6 4 3 2
Tabel 6.2.2. B. Flora sălbatică de interes naţional

crt. specii F V R P
1 Plante superioare menţionate în anexa 3b din O.U.G. nr. 8 3 2 1 2
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice
2 Plante superioare endemite 7 1 - 3 3
3 Monumente ale naturii 14 7 2 2 3
Alte categorii de plante ocrotite care nu se găsesc în anexele 36 11 14 5 6
4 menţionate, nu sunt endemite sau monumente ale naturii
TOTAL 50 22 18 11 14
Tabel 6.2.2.C. Fauna sălbatică de interes comunitar

crt. specii F V R P
1 Mamifere menţionate în anexele 3a, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 13 8 2 - 3
2 Păsări menţionate în anexele 3a din O.U.G. nr. 57/2007 141 68 37 30 6
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
3 Reptile menţionate în anexele 3a si 4A din O.U.G. nr. 57/2007 4 2 2 - -
4 Amfibieni menţionaţi în anexele 3a, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 13 2 6 5 -
5 Peşti menţionaţi în anexele 3a, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 10 4 4 - 2
6 Nevertebrate (exceptând insectele) menţionate în anexele 3a, 4 4 - - -
4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
salbatice
7 Insecte menţionate în anexele 3a si 4A din O.U.G. nr. 57/2007 8 4 2 2 -
TOTAL 193 92 53 37 11
Tabel 6.2.2.D. Faună sălbatică de interes naţional

crt. specii F V R P
1 Mamifere menţionate în anexele 4B şi 5B din O.U.G. nr. 12 10 1 1 -
Alte mamifere ocrotite - - - - -
2 Păsări menţionate în anexa 4B din O.U.G. nr. 57/2007 privind 25 19 3 1 2
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei salbatice
Alte păsări ocrotite - - - - -
3 Reptile menţionate în anexa 4B din O.U.G. nr. 57/2007 privind 1 - - 1 -
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei salbatice
Alte reptile ocrotite - - - - -
68

crt.
4 Amfibieni menţionaţi în anexa 4B din O.U.G. nr. 57/2007 4 specii 2 2 - -
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
Alţi amfibieni ocrotiţi - - - - -
5 Peşti menţionaţi în anexele 4B şi 5B din O.U.G. nr. 57/2007 3 - 1 1 1
Alţi peşti ocrotiţi - - - - -
6 Nevertebrate (exceptând insectele) menţionate în anexa 4B - - - - -
din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
salbatice
Alte nevertebrate (exceptând insectele) ocrotite - - - - -
7 Insecte menţionate în anexele 4B din O.U.G. nr. 57/2007 - - - - -
Alte insecte ocrotite - - - - -
TOTAL 35 31 7 4 3
6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse
genetice
Tabel 6.2.3.A. Specii din flora sălbatică valorificate economic
Nr. Specie (denumire populară si ştiinţifică) Cantitate
crt. (kg)
Autorizată Recoltată
1 Hribi (Boletus sp.) 98.000 98.000
Gălbiori (Catharellus cibarius) 33.000 33.000
Ghebe (Armillaria mellea) 63.000 63.000
Râşcovi (Lactarius deliciosus) 7.400 7.400
Fragi (Fragaria vesca) 5.000 5.000
Afine (Vaccinium myrtillus) 8.000 8.000
Zmeură (Rubus idaeus) 5.000 5.000
Tabel 6.2.3.B. Specii din fauna sălbatică valorificate economic

Nr. Cantitate
crt. Specie (denumire populară si ştiinţifică) (număr exemplare)
Autorizată pt. Capturată
sezonul 2007/2008
1 Urs (Ursus artos) 8 4
Lup (Canis lupus) 32 17
Râs (Lynx lynx) 8 4
Cerb comun (Cervus elaphus) 233 295
Cerb lopătar (Dama dama) - -
Căprior (Capreolus capreolus) 270 243
Mistreţ (Sus scrofa) 326 325
Iepure (Lepus europaeus) 2295 2172
Pisică sălbatică (Felis sylvestris) 11 8
Vulpe (Vulpes vulpes) 1362 1220
Viezure (Meles meles) 71 53
Bizam (Ondrata zibethica) 75 68
Cocoş de munte (Tetrao urogallus) 46 25
Fazan (Fazianus colchicus) - -
Potârniche (Perdix perdix) 325 290
Becaţine (Galinago galinago) 220 200
Prepeliţe (Coturnix coturnix) 435 420
Sitari (Scolopax rusticola) 263 243
69
Nr. Cantitate
crt. Specie (denumire populară si ştiinţifică) (număr exemplare)
Grauri (Sturnus vulgaris) 1510 1320
Sturzi (Turdus iliacus) 775 720
Gâşte sălbatice (Branta sp.) 25 18
Raţe (Anas plathyrhyncos) 2140 1785
Lişiţe (Fulica atra) 150 123
Porumbei sălbatici (Coulumba sp.) 1195 945
Turturică (Streptopelia turtur) 275 185
Stăncuţă (Corvus monedula) 52 40
Găinuşă de baltă (Gallinula chlorhopus) 40 40
Cioara de semănătură (Corvus sp.) 187 187
Cioara griva (Corvus sp.) 190 190
Coţofană (Pica pica) 193 193
Gaiţă (Garullus glandarius) 18 18
Jder de copac (Martes martes) 17 17
Jder de piatră (Martes foina) 6 6
Dihor (Putorius putorius) 63 63
Nevăstuică (Mustela nivalis) 19 19
Hermelină (Mustela erminea) 10 10
6.2.4. Specii deţinute în captivitate

Există un număr de 234 de animale aparţinând la 31 de specii aflate în proprietatea
S.C. ŞOIMARU S.R.L. În luna februarie 2008 s-a depus cerere pentru autorizarea pe linie de
mediu a „Colţului Zoologic Ilişeşti”. În urma recomandărilor repetate către administratorul
acestui colţ zoologic de a completa documentaţia necesară emiterii autorizaţie de mediu
A.P.M. Suceava a suspendat la începutul acestui an procedura de autorizare.
6.2.4.1. Grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire
Tabel 6.2.4.1. A. Situaţia privind suprafaţa amplasamentelor în gradinile zoologice,

acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire
Nr. Denumire Denumire Număr Suprafaţa Suprafaţa Ampasament
crt ştiinţifică comună exemplare exterioară interioară autorizat /
existente / amplasament amplasament neautorizat
2 2
amplasament (m ) / vizuină (m )
1 Ursus arctos Urs 1 41 24 Neautorizat
4 Panthera leo Leu 2 61 63 Neautorizat
5 Panthera leo Leu 1 61 63 Neautorizat
6 Vulpes vulpes Vulpe 2 - 8 Autorizat
7 Panthera tigris Tigru 2 61 63 Neautorizat
8 Panthera onca Jaguar 1 41 24 Neautorizat
9 Lama glama Lamă 1 970 - Autorizat
10 Equus caballus Cal 3 - 289 Autorizat
11 Sus sp. Porc vietnamez 5 88 42 Autorizat
12 Cygnus olor Lebedă 2 805 20 Autorizat
13 Cervus elaphus Cerb 1 726 8 Autorizat
14 Cervus elaphus Cerb 2 560 - Autorizat
15 Equus caballus Ponei Autorizat
16 Ovis sp. Capre de 5 805 - Autorizat
Cameron
17 Equus asinus Măgar 1 300 - Autorizat
18 Cercopithecus Cercopitec 2 80 40 Autorizat
sp.
70
Nr. Denumire Denumire Număr Suprafaţa Suprafaţa Ampasament

crt ştiinţifică comună exemplare exterioară interioară autorizat /
existente / amplasament amplasament neautorizat
2 2
amplasament (m ) / vizuină (m )
19 Papio Pavian 3 70 50 Autorizat
hamadryos
20 Numida Bibilică 4 48 - Autorizat
meleagris
21 Pavo cristatus Păun 1 48 - Autorizat
22 Columba livia Porumbei indigeni 6 88 42 Autorizat
23 Phönix sp. Găini ornament 9 50 - Autorizat
24 Gallus sp. Găini (rase diferie) 7 50 - Autorizat
Tabel 6.2.4.1.B. Lista colecţiilor de animale – acvarii, grădini zoologice

Denumirea Denumirea Componenţa Intrări de Naşteri/ Decese în Deces Iesiri de Componenţ
comună ştiinţifică grupui la exemplar eclozări primele 30 e exemplar a grupului la
01.01.2008 e noi de zile de la e 31.12.2008
naştere/
eclozare
Leu Panthera 3.1.0. - - - - - 3.1.0.
leo
Tigru Panthera 1.1.0. - - - - - 1.1.0.
tigris
Lup Canis 0.1.0. - - - 0.1.0. - 0.0.0.
familiaris
Pumă Felis 1.0.0. - - - 1.0.0. - 0.0.0.
concolor
Jaguar Panthera 1.0.0. - - - - - 1.0.0.
onca
Vulpe Vulpes 2.0.0. - - - - - 2.0.0.
vulpes
Urs brun Ursus arctos 1.2.0. - - - - - 1.2.0.
Lamă Lama glama 1.0.0. - - - - - 1.0.0.
Cerb Cervus 2.2.0. - - - - - 2.2.0.
carpatin elaphus
Porci asiatici - 2.1.0. - - - - - . 2.1.0.
vietnamezi
Capre - 4.2.0. - - - - - 4.2.0.
Kameron
Ponei Equus sp. 3.3.0. - - - - - 3.3.0.
Cai Equus 0.3.0. - - - - - 0.3.0.
caballus
Măgar Equus 0.1.0. - - - - - 0.1.0.
asinus
Cercopitec Cercopithec 1.1.0. - - - - - 1.1.0.
us sp.
Pavian cu Papio 2.1.0. - - - - - 2.1.0.
mantie hamadryos
Bibilică Numida 3.1.0. - - - - - 3.1.0.
meleagris
Păun Pavo 1.0.0. - - - - - 1.0.0.
cristatus
Porumbei Columba 6.4.0. - - - - - 6.4.0.
indigeni livia
Găini Phönix sp. 6.3.0. - - - - - 6.3.0.
ornament
Găini (rase - 4.3.0. - - - - - 4.3.0.
diferite)
Lebedă Cygnus olor 2.0.0. - - - - - 2.0.0.
71
6.3. Starea ariilor naturale protejate*

Pe teritoriul judeţului Suceava au fost declarate în decursul timpului un număr de 26
de arii naturale protejate în care se identifică următoarele categorii: 6 rezervaţii botanice, 11
rezervaţii forestiere, 5 rezervaţii geologice, 2 rezervaţii mixte, 1 paleontologică, precum şi
Parcul Naţional Călimani cu o suprafaţă de 24.041ha din care 10.775 ha pe teritoriul judeţului
Suceava.
Ponderea Statut legal
Nr. Denumire Categ. ANP Suprafaţă ANP din Interes naţ. Interes
crt. (ha) suprafaţa (Lg.5/2000 judeţean
României H.G. (HCJ/HCL)
(%)
2151/2004)
1 Parcul Naţional Parc Naţional 24.041 0,000456 Leg. 5/2000
Călimani
2 Fâneţele seculare Rezervaţie 24,50 0,000001 Leg. 5/2000 1149/1932
Ponoare Botanică
Frumoasa Botanică
4 Pietrele Doamnei Rezervaţie 973,00 0,000039 Leg. 5/2000 1625/1955
Rarău mixtă
5 Cheile Zugrenilor Rezervaţie 314,00 0,00001 Leg. 5/2000 492/1973
mixtă
6 Codrul secular Rezervaţie 1064,20 0,000045 Leg. 5/2000 284/1941
Slătioara forestieră
Giumalău forestieră
8 Tinovul Poiana Rezervaţie 681,8 0,000028 Leg. 5/2000 1625/1955
Stampei forestieră
9 Tinovul Şaru Dornei Rezervaţie 36,0 0,0000015 Leg. 5/2000 492/1973
forestieră
10 Pădurea Zamostea Rezervaţie 107,6 0,000004 Leg. 5/2000 492/1973
Luncă forestieră
11 Pădurea Rezervaţie 39,40 0,0000016 Leg. 5/2000 492/1973
(Quercetumul) Crujana forestieră
12 Făgetul Dragomirna Rezervaţie 139,40 0,000006 Leg. 5/2000 492/1973
forestieră
13 Răchitişul Mare Rezervaţie 316,4 0,000005 Leg. 5/2000 433/1971
Botanică
14 Tinovul Găina Lucina Rezervaţie 1,00 0,00000004 Leg. 5/2000 433/1971
Botanică
15 Fâneţele montane Rezervaţie 38,10 0,0000016 Leg. 5/2000 284/1941
Todirescu Botanică
16 Cheile Lucavei Rezervaţie 33,00 0,000001 Leg. 5/2000 492/1973
geologică
17 Piatra Pinului şi Piatra Rezervaţie 0,50 0,00000002 Leg. 5/2000 433/1971
Şiomului geologică
18 Piatra Ţibăului Rezervaţie 20,30 0,0000008 Leg. 5/2000 433/1971
geologică
19 Cheile Moara Dracului Rezervaţie 1,30 0,00000005 Leg. 5/2000 433/1971
geologică
20 Stratele cu Apttyvhus Rezervaţie 1,00 0,00000004 Leg. 5/2000 433/1971
de la Pojorâta paleontologică
21 Doisprezece Apostoli Rezervaţie 200,00 0,000008 Leg. 5/2000 433/1971
(PN-K) geologică
22 Jnepeniş cu Pinus Rezervaţie 384,20 0,00002 Leg. 5/2000 433/1971
cembra forestieră
23 Fâneţele seculare de Rezervaţie 7,00 0,0000003 Leg. 5/2000 -
72

crt. (ha) suprafaţa (Lg.5/2000 judeţean
(%)
2151/2004)
la Calafindeşti Botanică
24 Pădurea Roşoşa Rezervaţie 204,80 0,000008 H.G.1143/2007 -
forestieră
25 Pădurea Loben Rezervaţie 483,00 0,00002 H.G.1143/2007 -
forestieră
26 Pădurea Voievodeasa Rezervaţie 101,90 0,000005 H.G.1143/2007 -
forestieră
6.3.1. Arii de interes naţional/judeţean

Ariile naturale protejate au fost date în custodie în cursul anului 2004, către cei doi
custozi Direcţia Silvică Suceava pentru rezervaţiile aflate în fond forestier şi Academia
Română – filiala Iaşi pentru Fâneţele seculare Ponoare şi Fâneţele seculare Frumoasa.
Rezervaţiile sunt bine administrate, nu s-au constatat abateri de la normele în vigoare privind
protecţia ariilor naturale protejate.
Tabel nr. 6.3.1. A. Administrarea ariilor naturale protejate
Convenţie de custodie Custode/ Plan de manage
crt. Denumire ANP Nr. Zi Luna An administrator ment
JUDEŢUL SUCEAVA
1 Fâneţele seculare Ponoare 10073 15 09 2004 Academia Română Există, neavizat
filiala Iaşi
2 Fâneţele seculare Frumoasa 10073 15 09 2004 Academia Română Există, neavizat
filiala Iaşi
3 Pietrele Doamnei Rarău 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
4 Cheile Zugrenilor 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
5 Codrul secular Slătioara 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
6 Codrul secular Giumalău 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
7 Tinovul Poiana Stampei 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
8 Tinovul Şaru Dornei 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
9 Pădurea Zamostea Luncă 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
10 Pădurea (Quercetumul) Crujana 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
11 Făgetul Dragomirna 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
12 Răchitişul Mare 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
13 Tinovul Găina Lucina 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
14 Fâneţele montane Todirescu 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
15 Cheile Lucavei 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
16 Piatra Pinului şi Piatra Şiomului 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
17 Piatra Ţibăului 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
18 Cheile Moara Dracului 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
19 Stratele cu Aptyvhus de la 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
Pojorâta
20 Doisprezece Apostoli (PN-K) 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
21 Jnepeniş cu Pinus cembra 10073 15 09 2004 D.S.Suceava Există, neavizat
22 Fâneţele seculare de la 735 23 01 2006 Primăria
Calafindeşti Calafindeşti
23 Pădurea Roşoşa Urmează a se demara procedura de acordare în custodie în cursul anului
24 Pădurea Loben 2009
25 Pădurea Voievodeasa
73
Tabel 6.3.1.B. Arii de interes naţional/judeţean

crt. suprafaţa (Lg.5/2000 judeţean
(%) 2151/2004
1 Parcul Naţional Parc Naţional 24.041 0,000456 Leg. 5/2000
Călimani
Ponoare Botanică
Frumoasa Botanică
4 Pietrele Doamnei Rezervaţie 973,00 0,000039 Leg. 5/2000 1625/1955
Rarău mixtă
5 Cheile Zugrenilor Rezervaţie 314,00 0,00001 Leg. 5/2000 492/1973
mixtă
Slătioara forestieră
Giumalău forestieră
8 Tinovul Poiana Stampei Rezervaţie 681,8 0,000028 Leg. 5/2000 1625/1955
forestieră
9 Tinovul Şaru Dornei Rezervaţie 36,0 0,0000015 Leg. 5/2000 492/1973
forestieră
10 Pădurea Zamostea Rezervaţie 107,6 0,000004 Leg. 5/2000 492/1973
Luncă forestieră
11 Pădurea (Quercetumul) Rezervaţie 39,40 0,0000016 Leg. 5/2000 492/1973
Crujana forestieră
12 Făgetul Dragomirna Rezervaţie 139,40 0,000006 Leg. 5/2000 492/1973
forestieră
13 Răchitişul Mare Rezervaţie 316,4 0,000005 Leg. 5/2000 433/1971
Botanică
14 Tinovul Găina Lucina Rezervaţie 1,00 0,00000004 Leg. 5/2000 433/1971
Botanică
15 Fâneţele montane Rezervaţie 38,10 0,0000016 Leg. 5/2000 284/1941
Todirescu Botanică
16 Cheile Lucavei Rezervaţie 33,00 0,000001 Leg. 5/2000 492/1973
geologică
17 Piatra Pinului şi Piatra Rezervaţie 0,50 0,00000002 Leg. 5/2000 433/1971
Şiomului geologică
18 Piatra Ţibăului Rezervaţie 20,30 0,0000008 Leg. 5/2000 433/1971
geologică
19 Cheile Moara Dracului Rezervaţie 1,30 0,00000005 Leg. 5/2000 433/1971
geologică
20 Stratele cu Apttyvhus Rezervaţie 1,00 0,00000004 Leg. 5/2000 433/1971
de la Pojorâta paleontologică
21 Doisprezece Apostoli Rezervaţie 200,00 0,000008 Leg. 5/2000 433/1971
(PN-K) geologică
22 Jnepeniş cu Pinus Rezervaţie 384,20 0,00002 Leg. 5/2000 433/1971
cembra forestieră
23 Fâneţele seculare de la Rezervaţie 7,00 0,0000003 Leg. 5/2000 -
Calafindeşti Botanică
24 Pădurea Roşoşa Rezervaţie 204,80 0,000008 H.G.1143/2007 -
forestieră
25 Pădurea Loben Rezervaţie 483,00 0,00002 H.G.1143/2007 -
forestieră
26 Pădurea Voievodeasa Rezervaţie 101,90 0,000005 H.G.1143/2007 -
forestieră
74
6.3.2. Arii de interes internaţional

6.3.2.1. Rezervatii ale biosferei
Nu există rezervaţii ale biosferei pe teritoriul judeţului Suceava.
6.3.2.2. Situri RAMSAR
Nu există situri RAMSAR pe teritoriul judeţului Suceava.
6.3.3. Arii de interes comunitar
Tabel 6.3.3.1.A. SPA- declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura
2000 în România
Suprafaţa (ha) Suprafaţa Suprafaţa
Nr. Pe terit. suprapusă ocupată din
crt. Denumire Localizare Totală judetului pe supraf. supraf.
ANP (%) Judeţului (%)
1 Lacurile Fălticeni, Buneşti, Rădăşeni 659,8 659,8 Nu e cazul 0,08
Fălticeni
2 Obcina Breaza, Brodina, 63.983,3 63.983,3 17,81 7,5
Feredeului Cîmpulung Moldovenesc,
Frumosu, Izvoarele
Sucevei, Moldova Suliţa,
Moldoviţa, Sadova, Ulma,
Vama, Vatra Moldoviţei
3 Munţii Rarău Cîmpulung Moldovenesc, 2.157,3 2.157,3 1282,50 0,15
Giumalău Crucea, Dorna Arini,
Stulpicani
TOTAL 66.800,4 66.800,4 2422,6 7,73
Tabel 6.3.3.2.B. SCI - declarate prin Ordin MMDD 1964/2007 privind declararea siturilor
de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000
în România
Suprafaţa (ha) Suprafaţa Suprafaţa
Nr. Denumire Localizare Pe terit. suprapusă ocupată din
crt. Totală judetului pe supraf. supraf.
ANP (%) judeţului
1 Bistriţa Aurie Cârlibaba, 375 375 Nu este cazul 375
Ciocăneşti,
Iacobeni
2 Fâneţele seculare Bosanci 35 35 100 35
Ponoare
3 Fâneţele seculare Moara 25 25 100 25
Frumoasa
4 Făgetul Dragomirna Dragomirna 134 134 100 134
5 Găina – Lucina Moldova Suliţa, 836 836 0,12 836
Breaza
6 Pădurea Zamostea – Zamostea 135 135 100 135
Lunca
7 Pietrosul Broştenilor – Crucea, Dorna 458 458 90 458
Cheile Zugrenilor Arini
8 Rarău – Giumalău C-lung 2498 2498 95,7 2498
Moldovenesc,
Crucea, Dorna
Arini, Pojorâta
Stulpicani
9 Tinovul de la Coşna 20 20 Nu este cazul 20
Româneşti
10 Tinovul Mare Poiana Poiana Stampei 644 644 100 644
Stampei
11 Tinovul Şaru Dornei Şaru Dornei 38 38 100 38
75
TOTAL 5.198 5.198 - 5.198

Siturile de importanţă comunitară aprobate prin ordin al ministrului s-au făcut la
propunerea Agenţiei pentru protecţia Mediului Suceava, prin compartimentul Protecţia
Naturii, Biodiversităţii, Solului şi Subsolului, precum şi a unui O.N. G. (W.W.F).
6.5. Starea pădurilor

6.5.1. Fondul forestier
Situaţia pădurilor, conform datelor primite de la Direcţia Silvică Suceava şi I.T.R.S.V.
Suceava se prezintă conform datelor următoare:
Tabel 6.5.1.A. Fondul forestier
Judeţ Suprafaţa totală Suprafaţă pădure (P) % FF/P din suprafaţa
fond forestier (FF) (ha) totală a României
(ha)
Suceava 435482 405833 1/1
Tabel 6.5.1.B. Evolutia suprafeţelor împădurite ( ha ) la nivelul judeţului

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
608 616 605 584 737 874 1264 1201 990
6.5.2. Funcţia economică a pădurilor

Obiectivele social – economice şi ecologice ale pădurii reflectă cerinţele societăţii faţă
de produsele şi serviciile oferite de natură. Printre obiectivele economice ale pădurii amintim:
producţia de lemn gros şi de calitate superioară, valorificarea eficientă a lemnului şi a
produselor naturii. Tot de factură economică sunt şi obiectivele sociale de genul: recrearea
prin vânătoare şi asigurarea cadrului natural pentru destinderea cetăţenilor.
6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2008

Tabel 6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
Judeţ Masa lemnoasă
(mii mc)
SUCEAVA 2312,0
În judeţul Suceava s-au pus în circuitul economic un volum de masă lemnoasă de 2312 mc.
6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Tabel 6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Judeţ Munte Deal Câmpie
(%) (%) (%)
Suceava 65 30 5
Aceasta reflectă situaţia reliefului judeţului Suceava, care mai mult de jumătate este
constituită din munţi.
6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor

Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier
(suprafeţe afectate de fenomenul de uscare, pe stadii şi compoziţie, suprafeţe afectate de
delicte silvice, incendii, păşunat ilegal).
6.5.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri
76
Tabel 6.5.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Judeţ Tip lucrare Suprafaţa
(ha)
Tăieri succesive 16
Tăieri progresive 2683
Tăieri grădinărite 52
Tăieri rase 219
SUCEAVA Lucrări de conservare 302
Tăieri de regenerare în crâng 4
Operaţiuni de igienizare 72512
Lucrări de îngrijire a arboretelor tinere 9782
Recoltarea produselor accidentale tinere 79922
Tăieri de regenerare 4523
Tăieri de produse accidentale I si II 144187
Tăieri de igiena 103420
Lucrări de îngrijire 12565
6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Tabel 6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
Nr. Comuna/Oras Suprafaţă
crt. (ha)
1 Arbore 42,46
2 Bălăceana 83,64
3 Berchişeşti 18,66
4 Ciprian Porumbescu 42,52
5 Cacica 30,00
6 Darmanesti 45,19
7 Dolhasca 22,00
8 Dragoiesti 27,00
9 Fantanele 10,85
10 Granicesti 34,87
11 Iaslovat 6,50
12 Ilisesti 15,03
13 Musenita 20,92
14 Păltinoasa 13,60
15 Patrauti 97,00
16 Scheia 46,65
17 Siret 50,83
18 Solca 58,55
19 Todiresti 185,18
Total A - perimetre constituite 851,45
1 Salcea+localitatile limitrofe 312,00
2 Preuteşti+Hartop 200,00
3 Ciprian Porumbescu 150,00
Total B - alte terenuri degradate 662,00
Total general (A+B) 1513,45
6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
Tabel 6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
Judeţ Comuna/Oraş Suprafaţă
(ha)
Oraşul Frasin 2,6728
Oraşul Solca 0,0100
Comuna Brodina 0,0255
77
Judeţ Comuna/Oraş Suprafaţă

(ha)
Comuna Cacica 0,9897
Comuna Crucea 0,0001
Comuna Dărmăneşti 0,9819
Comuna Dorna Arini 0,00001
Comuna Ostra 0,6217
Suceava Comuna Păltinoasa 2,6044
Municipiul Suceava 0,0210
Breaza 0,9155
Dorna Candreni 1,3399
Gura Humorului 2,6299
Iacobeni 0,0667
Malini 0,2673
Marginea 0,0408
Patrauti 1,108
Pojorata 1,7728
Rasca 0,0747
Ilisesti 0,108
stulpicani 0,6217
Varatec 0,255
Vatra Dornei 1,145
TOTAL 18.26941
6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008

Tabel 6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008
Judeţ Suprafaţă
(ha)
Suceava 1437
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
Aproximativ 35% din teritoriul Europei este acoperit de păduri. În România procentul
este de aproximativ 26%, fiind incluse unele dintre cele mai frumoase păduri naturale de pe
continent, cu cea mai mare densitate de carnivore mari (urs,lup şi râs) şi o floră extrem de
bogată. În Europa, astfel de păduri sunt supuse în prezent unor restricţii drastice şi sunt
fragmentate, de aceea viitorul se doreşte foarte important pentru reţeaua Natura 2000.
Conservarea pădurilor reprezintă o parte a ecologiei, al cărui obiect îl constituie
folosirea raţională a resurselor forestiere, salvarea ecosistemelor de distrugere prin acţiuni
greşite, precum şi limitarea efectelor dăunătoare ale factorilor naturali asupra pădurii, în
vederea păstrării echilibrului natural şi satisfacerii pe termen lung a cerinţelor societăţii în
produse şi servicii utile ale pădurii. Ea poate fi înţeleasă şi ca o ecologie politică aplicată în
domeniul gestionării pădurii.
Conservarea pădurilor se înscrie în sfera preocupărilor majore de optimizare a
raportului între om şi mediul de viaţă. Fără să constituie o frână în dezvoltarea economică,
această disciplină caută să creeze acele modele ecologico – economico - sociale pentru o
dirijare optimă a proceselor de valorificare complexă a polifuncţionalităţii pădurilor, care să
reflecte deopotrivă atât procesele ce au loc în subsistemul ecologic cât şi în cel social şi
economic, în vederea adoptării unor decizii de natură să asigure un efect social-economic
maxim, în condiţiile diminuării sau anihilării consecinţelor negative ale gestionării pădurii
asupra calităţii factorilor de mediu şi asupra ei însăşi. Conservarea pădurilor se integrează în
acţiunile umanitare de salvgardare şi ameliorare a calităţii mediului de viaţă a omului.
6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Conservarea pădurilor reprezintă o parte a ecologiei, al cărui obiect îl constituie
78
folosirea raţională a resurselor forestiere, salvarea ecosistemelor de distrugere prin acţiuni

greşite, precum şi limitarea efectelor dăunătoare ale factorilor naturali asupra pădurii, în
vederea păstrării echilibrului natural şi satisfacerii pe termen lung a cerinţelor societăţii în
produse şi servicii utile ale pădurii. Ea poate fi înţeleasă şi ca o ecologie politică aplicată în
domeniul gestionării pădurii.
Conservarea pădurilor se înscrie în sfera preocupărilor majore de optimizare a
raportului între om şi mediul de viaţă.
Fără să constituie o frână în dezvoltarea economică, această disciplină caută să creeze
acele modele ecologico – economico - sociale pentru o dirijare optimă a proceselor de
valorificare complexă a polifuncţionalităţii pădurilor, care să reflecte deopotrivă atât procesele
ce au loc în subsistemul ecologic cât şi în cel social şi economic, în vederea adoptării unor
decizii de natură să asigure un efect social-economic maxim, în condiţiile diminuării sau
anihilării consecinţelor negative ale gestionării pădurii asupra calităţii factorilor de mediu şi
asupra ei însăşi. Conservarea pădurilor se integrează în acţiunile umanitare de salvgardare
şi ameliorare a calităţii mediului de viaţă a omului
6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
Pădurea este parte intrinsecă a mediului de viaţă a societăţii omeneşti care are şi un
important rol de creare şi conservare a acestuia. Împreună cu alte tipuri de ecosisteme
tereste, pădurea intră în alcătuirea mediului de viaţă terestru, în care trăieşte şi se dezvoltă şi
omul. Prezenţa şi înfăţişarea pădurii imprimă nota caracteristică multor zone climatice, iar
defrişarea ei masivă poate duce la schimbări radicale de relief, ale caracteristicilor termice şi
hidrice ale teritoriilor în cauză, ale solurilor, la o modificare pronunţată a mediului în
ansamblu. Acest lucru este legat de rolul deosebit de mare pe care îl are pădurea în evoluţia
reliefului, în formarea însuşirilor stratului de aer de lângă sol şi a solului însuşi precum şi în
conservarea acestora, de-a lungul unor perioade lungi de timp.
Un teren neîmpădurit este supus degradării continue. În schimb, versanţii împăduriţi,
nu numai că schimbă total înfăţişarea locului, dar au un rol important în filtrarea apelor.
Pădurea contribuie la formarea şi conservarea mediului dar ea însăşi , în lumea de astăzi are
nevoie permanentă de ocrotire din partea omului pentru a-şi exercita în bune condiţii funcţiile
legate de mediu. Cunoaşterea ecologică a pădurilor, preocuparea pentru o fundamentare
ecologică a măsurilor silvotehnice şi a altor măsuri de gospodărire, constituie mijloacele cele
mai eficiente de a dirija intervenţiile în sensul de a evita degradarea treptată a ecosistemelor
forestiere, prin recoltarea produselor pădurii, de a menţine capacitatea lor mediogenă şi
conservatoare de mediu.În legătură cu rolul păduri în formarea şi conservarea mediului şi a
necesităţii de a fi ocrotită este deosebit de important un alt aspect: raportul pădurii cu
poluarea. Pădurea este considerată astăzi o barieră biologică împotriva poluării, dar ea este
adesea şi foarte puternic afectată de aceasta. Pădurile constituie adevărate filtre în fixarea
pulberilor industriale, metabolizarea substanţelor chimice care impurifică aerul din aşezările
umane. În proporţii diferite, pădurea acţionează pozitiv asupra radiaţiilor luminoase şi solare,
temperaturii aerului şi solului, asupra vântului, umidităţii atmosferice, precipitaţiilor,
evaporaţiei, transpiraţiei şi regimului hidric.
Asupra climei în general, pădurea exercită o influenţă modelatoare: ea micşorează
extremele de temperatură, menţine în interiorul ei o umiditate atmosferică mai ridicată decât
aerul din afară, reduce viteza vântului şi deci puterea de antrenare a prafului, contribuind
totodată la purificarea aerului prin fixarea pulberilor din atmosferă în cantitate de 3-6 ori mai
mare decât suprafeţele goale. Vara, aerul din pădure este mai răcoros decât cel din exterior,
mai ales când pădurea este deasă şi întunecoasă, situaţie în care temperatura aerului este
cu 2-3ºC mai scăzută decât în terenul deschis, iar umiditatea relativă este mai ridicată. În
79
zonele păduroase, regimul precipitaţiilor este mai bogat, cantitatea de apă ce ajunge la sol
este înmagazinată în acesta prin retenţie şi este mai mare, iar scurgerile de suprafaţă sunt
mai reduse decât pe terenurile descoperite, ceea ce confirmă că pădurea îndeplineşte funcţia
fundamentală de regularizare a regimului apelor, caracterizată prin debite constante şi mai
ridicate ale reţelei hidrografice faţă de regiunile cu procent redus de pădure. Când se
vorbeşte de dezvoltarea unei anumite regiuni, nu poate fi neglijat aspectul legăturii strânse
între factorii socio-economici pe de o parte şi factorii geo-morfologici şi ecologici pe de altă
parte. Prin însăşi existenţa lor, pădurile oferă adăpost unei largi game de specii din fauna
cinegetică, dar oferă posibilitatea recoltării şi altor produse în afara lemnului, ca fructele de
pădure, ciupercile din flora spontană, specii ierbacee folosite în scop medicinal sau
ornamental, răşini. Cu certitudine, pădurea este componenta indispensabilă a universului
nostru pământean, dar este expusă mereu dezavantajului dat de dorinţele noastre cotidiene.
Gestionarea durabilă a pădurilor asigură realizarea funcţiilor lor multiple de natură,
economică, socială şi ecologică.
6.7. Biosecuritatea
6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii
Legislaţia Europeană în domeniul organismelor modificate genetic:
- Regulamentul CE nr. 18/2002 privind diseminarea deliberat în mediu a organismelor
modificate genetic şi de abrogare a Directivei CEE 220/1990.
- Regulamentul CE nr. 1829/2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate
genetic;
- Regulamentul CE nr. 1830/2005 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor
modificate genetic şi trasabilitatea produselor destinate alimentaţiei umane sau animale,
produse din organisme modificate genetic;
Legislaţia naţională în domeniul organismelor modificate genetic:
- Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi
comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne,
precum şi a produselor rezultate din acestea;
- Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea OG nr. 49/2000 privind regimul de obtinere,
testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic obtinute prin
tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea;
- Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la
Conventia privind diversitatea biologica (semnata la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro),
adoptat la Montreal la 29.01.2000.
- OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul MMGA nr. 1295/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului
notificării privind introducerea deliberat în mediu a organismelor modificate genetic, în
alte scopuri decât introducerea pe piaţă;
- Ordinul MMGA nr. 838/2005, pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea anexei nr.
122 "Planul de monitoring" la Ordonan a Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de
obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin
tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobat
cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002;
- Ordinul MMGA nr. 606/2005, privind aprobarea Formularului pentru prezentarea
rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în
alte scopuri decât introducerea pe piaţă;
- HG nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi
trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate
80
genetic;
- Ordinul nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic ;
- Ordinul MAPDR nr. 471/2006 pentru completarea şi modificarea Ordinului nr. 237/2006
privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic;
- OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberat în mediu şi introducerea pe piaţa
organismelor modificate genetic;
- OUG nr. 44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate
genetic;
- Legea nr. 3/2008 pentru aprobarea OUG nr.44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare
a microorganismelor modificate genetic;
6.7.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii

6.7.2.1. Cadrul instituţional
Cadrul instituţional este asigurat de:
1. Ministerul Mediului ca autoritate responsabilă cu emiterea autorizaţiilor/acordurilor şi
controlul activităţilor reglementate;
2. Comisia pentru Securitatea Biologică , ca autoritate ştiinţifică cu rol consultativ în
procesul de luare a deciziilor de către MMDD;
3. Autorităţile publice centrale din domeniile: agricultură, alimentaţie, sănătate şi
Autoritatea Naţională pentru protecţia Consumatorilor, cu responsabilităţi în avizarea şi
controlul activităţilor reglementate.
6.7.2.2. Procedura de autorizare

Conform Ordinului MAPDR nr. 471 din 14 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea
Ordinului MAPDR nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic,
plantele modificate genetic se cultivă numai de către cultivatori autorizaţi de MAPDR prin
Direcţiile de Agricultură Dezvoltare Rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.
În vederea autorizării cultivatorii trebuie să depună în fiecare an la DADR din judeţul
pe raza căruia intenţionează să cultive plante modificate genetic o cerere, insoţită de
următoarele documente:
a) documente de identificare:
- pentru persoane fizice - copie după buletinul/cartea de identitate;
- pentru persoane juridice - copii după certificatul de înmatriculare şi certificatul de
înregistrare fiscală;
b) documente care să ateste înregistrarea în Registrul fermelor;
c) o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului (Anexa 2 la Ordinul 237/2006 )
d) schiţa de amplasament a culturii pe care o va înfiinţa;
6.7.2.3. Evaluarea riscurilor
Evaluarea riscului se face pe baza anexei 121 prin Legea nr. 214/2002 şi a tuturor
reglementărilor privind evaluarea riscului, apărute la nivelul Uniunii Europene.
Obiectivul evaluării riscurilor asupra mediului (ERM) îl constituie identificarea şi
evaluarea posibilelor efecte negative pe care organismul modificat genetic (OMG) le poate
avea asupra sănătăţii umane sau asupra mediului pe parcursul introducerii deliberate în
mediu sau pe piaţă, efecte ce pot fi directe sau indirecte şi care pot apărea imediat sau cu
întârziere. ERM trebuie realizată pentru a se stabili dacă este necesară sau nu dezvoltarea
unui plan de management al riscurilor, iar în cazul în care acesta este necesar, trebuie
precizate cele mai bune metode de aplicare a acestuia.
Strategia de monitorizare trebuie să identifice modul în care vor fi confirmate sau
infirmate estimările obţinute din evaluarea de risc, privind utilizarea respectivului OMG şi
81
mediul receptor. Aceasta trebuie să ia în considerare concluziile şi ipotezele evaluării de risc,

bazate pe o evaluare ştiinţifică şi pe recomandările comitetelor de experţi. În plus, poate fi
necesară includerea în strategia de monitorizare, a acelor aspecte din evaluarea de risc, care
prezintă un anumit nivel de incertitudine, cum ar fi efecte posibile care pot să apară numai în
cazul unei introduceri în mediu la scară mare.
În acord cu principiul precauţiei, în realizarea studiului de evaluare a riscurilor asupra
mediului trebuie să se urmărească următoarele reguli generale:
1. caracteristicile identificate ale OMG şi care pot determina efecte negative în timpul
utilizării acestuia trebuie să fie comparate cu caracteristicile organismului nemodificat genetic
din care derivă şi pentru utilizări similare;
2. studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat într-un mod ştiinţific
şi transparent, bazat pe datele existente;
3. studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat pentru fiecare caz,
deoarece informaţiile pot varia în funcţie de tipul de organism modificat genetic,de scopul
utilizării şi de caracteristicile mediului în care este introdus, ţinându-se seama, inter alia, de
rezultatele introducerilor anterioare în mediu ale organismului modificat genetic;
4. în momentul în care apar noi informaţii privind organismul modificat genetic şi
efectele acestuia asupra mediului, studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie
revăzut pentru a se stabili dacă:
a) riscurile se modifică;
b) este necesară modificarea planului de management al riscurilor.
6.7.2.4. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente
Planul de monitorizare include conform Ordinului MAPM nr. 838/2005, pentru
probarea Îndrumarului privind aplicarea anexei nr. 12 "Planul de monitoring" la Ordonanţa
Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a
organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a
produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
214/2002, o monitorizare caz-specifică şi o supraveghere generală.
Monitorizarea caz-specifică urmăreşte confirmarea faptului că presupunerile cu privire
la posibilitatea producerii unor efecte dăunătoare asociate OMG sau utilizării lor, presupuneri
menţionate în ERM, sunt corecte, în timp ce, supravegherea generală urmăreşte identificarea
unor efecte dăunătoare ale OMG sau ale utilizării acestora, asupra sănătăţii omului sau
asupra mediului ce nu au fost anticipate în ERM.
O condiţie esenţială a Planului de monitorizare constă în luarea în calcul a unor
elemente nespecifice ca:
- efecte asupra organismelor nevizate care rezultă din modificarea genetică, inclusiv
apariţia rezistenţei la rudele sălbatice sau la organismele dăunătoare, schimbarea
spectrului de gazde, sau modificarea răspândirii organismelor dăunătoare şi virusurilor,
apariţia de noi virusuri
- fecundarea liberă/ încrucişarea plantelor transgenice cu speciile cu care sunt compatibile
din populaţiile naturale;
- modificări neintenţionate în comportamentul organismului care a făcut obiectul modificării
genetice, de exemplu, schimbări în privinţa reproducerii, a numărului de descendenţi, a
creşterii capacităţii de supravieţuire a seminţelor;
- răspândirea, fixarea şi persistenţa OMG în medii nevizate sau ecosisteme
- schimbări ale biodiversităţii
6.7.3. Etichetarea şi trasabilitatea OMG

În conformitate cu HG 173/2006, trasabilitatea OMG reprezintă capacitatea de a
urmări OMG şi produsele provenite din OMG în toate stadiile introducerii pe piaţă a acestora
în cadrul lanţurilor de producţie şi de distribuţie.
82
În prima etapă a introducerii pe piaţă a unui produs constituit din organisme modificate
genetic sau care conţin astfel de organisme, inclusiv în vrac, operatorii trebuie să se asigure
că următoarele informaţii sunt transmise în scris operatorului care primeşte produsul:
a) produsul conţine sau este constituit din OMG;
b) codul/codurile unice de identificare atribuit/atribuite acestor OMG.
În toate etapele ulterioare introducerii pe piaţa a produselor din OMG operatorii trebuie
sa se asigure ca informaţiile menţionate mai sus sunt transmise în scris operatorilor care
primesc produsele.
În cazul produselor constituite din sau care conţin amestecuri de OMG, care urmează
să fie folosite numai şi direct ca alimente, hrana pentru animale sau pentru prelucrare,
informatiile menţionate mai sus pot fi înlocuite de o declaraţie de utilizare formulată de
operator, însoţită de o listă cu codurile unice de identificare pentru toate aceste OMG care au
fost utilizate pentru a constitui amestecul.
Pentru produsele constituite din sau conţinând OMG, operatorii trebuie să se asigure
că:
a) pentru produsele preambalate constituite din sau conţinând OMG trebuie sa fie înscrisă
pe eticheta menţiunea "Acest produs contine organisme modificate genetic" sau menţiunea
"Acest produs contine „numele organismului/organismelor” modificat/modificate genetic";
b) pentru produsele nepreambalate, oferite consumatorului final, mentiunea "Acest produs
contine organisme modificate genetic" sau mentiunea "Acest produs contine „numele
organismului/organismelor” modificat/ modificate genetic" trebuie să apară pe un afiş, care să
însoţeasca expunerea la vânzare a produsului.
Prevederile menţionate nu se aplica produselor care contin urme de OMG într-o
proportie mai mica de 0,9%, cu conditia ca aceste urme de OMG sa fie intamplatoare sau
inevitabile din punct de vedere tehnic. Deasemeni, nu se aplica produselor care contin urme
de OMG din produsele destinate utilizarii directe ca alimente, hrana pentru animale sau
pentru prelucrare, într-o proportie mai mica de 0,9% din fiecare ingredient sau aliment
constituit dintr-un singur ingredient, cu conditia ca aceste urme de OMG sa fie intamplatoare
sau inevitabile din punct de vedere tehnic.
6.7.4. Controlul implementării legislaţiei
Verificarea respectării măsurilor din dosarul tehnic privind plantarea şi monitorizarea
culturilor s-a efectuat conform tematicei transmise de MAPDR.
Nu s-au încheiat procese verbale de constatare şi/sau sancţionare în anul 2008,
conform tematicii transmise de MAPDR.
6.7.5. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi
operatorii în domeniu
Legat de organismele modificate genetic, in anul 2008, D.A.D.R Suceava a
monitorizat suprafetele cultivate cu soia conventionala, deoarece soia modificata genetic este
interzisa a fi cultivata. Porumb modificat genetic nu s-a cultivat în judeţ.
6.7.6. Coexistenţa
6.7.7. Perspective
Conform Ordinului MAPDR nr. 730/2006 şi legislaţiei europene este interzisă cultivarea de
soia modificată genetic, se permite cultivarea porumbului modificat genetic conform Deciziei
98/294/EC - porumbul MON810.
83
CAPITOLUL 7. DEŞEURI.
7.1.Date generale
Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte pe care deţinătorul le înlătură, are
intenţia ori obligaţia de a le înlătura. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul
de viaţă al unui produs (intervalul de timp între data de fabricaţie a produsului şi data când
acesta devine deşeu).
Gestionarea deşeurilor reprezintă una din problemele cele mai acute ale protecţiei
mediului. Depozitarea acestora direct pe sol fără respectarea unor cerinţe minime,
evacuarea în cursurile de apă, şi arderea necontrolată reprezintă o serie de riscuri majore
atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei.
Se conturează tot mai clar necesitatea de a economisi resursele naturale, de a
reduce costurile de gestionare şi de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a
influenţei negative asupra mediului produsă de deşeuri.
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare,
valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi
monitorizarea depozitelor după închiderea lor. Responsabilitatea pentru activităţile de
gestionare revine generatorilor de deşeuri. Gestionarea deşeurilor trebuie să aibă în
vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi a
mediului înconjurător.
Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt:
a) prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al
acestora prin:
 dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
 dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de
fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact
posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra
riscului de poluare;
 dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor
periculoase din deşeurile destinate valorificării;
b) reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces
prin care se obţin materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
Astfel, se asigură protejarea resurselor naturale prin folosirea materiilor prime
secundare din deşeuri şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor.
La nivel naţional gestionarea deşeurilor este reglementată prin două documente
strategice, aprobate prin HG nr. 1470/2004: Strategia Naţională şi Planul Naţional de
gestionare a deşeurilor – instrumente de bază prin care se asigură implementarea politicii
Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.
În anul 2006 au fost elaborate şi aprobate prin Ordinul comun al MMGA şi al MIE
1364/1499/2006, Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor, care au intrat în vigoare
in aprilie 2007, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
PRGD se conformează cu legislaţia europeană şi românească de mediu,
obiectivele şi ţintele propuse fiind cele cuprinse în SNGD/PNGD.
Detalierea la nivel de judeţ a măsurilor cuprinse în PRGD se realizează prin Planul
84
Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.

PJGD Suceava a fost elaborat, sub coordonarea ARPM Bacău, de către Consiliul
Judeţean Suceava, în colaborare cu agenţia locală pentru protecţia mediului, cu asistenţă
din partea EPC Consultanţă de Mediu şi a fost aprobat prin HCJ nr. 54/26.05.2008.
Scopul elaborării acestui plan a fost crearea unei baze de selectare a acelor opţiuni
care permit realizarea unui sistem integrat de management durabil al deşeurilor
municipale. Planul identifică punctele sensibile ale actualelor practici de gestionare a
deşeurilor şi propune căile eficiente de îmbunătăţire a acestora prin măsuri care să
permită atingerea obiectivelor şi ţintelor asumate şi conformarea cu cerinţele legislaţiei de
mediu.
Cele mai importante obiective vizate de PJGD sunt:
o extinderea colectării deşeurilor în zonele urbane şi rurale nedeservite până în
prezent de servicii de salubritate;
o extinderea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor pentru atingerea
ţintelor de reciclare a deşeurilor de ambalaje, de echipamente electrice şi
electronice, a vehiculelor scoase din uz;
o construirea unei instalaţii de tratare a deşeurilor în scopul atingerii ţintelor de
reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunsă pe depozite;
o închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a
amplasamentelor;
o construirea şi operarea a două depozite de deşeuri conforme şi a cinci staţii
de transfer a deşeurilor.
În prezent este în curs de implementare măsura ISPA nr. 2005/RO/16/P/PA/001-04
pentru asistenţa tehnică necesară pregătirii de proiecte în domeniul gestiunii deşeurilor în
cinci judeţe, printre care şi Suceava.
Aceasta vizează proiectarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor la nivel
judeţean, incluzând:
 Precolectarea, colectarea, transportul şi depozitarea reziduurilor solide;
 Organizarea şi managementul unor facilităţi adecvate de tratare şi depozitare
a deşeurilor municipale;
 Preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilor.
Se va asigura atât pregătirea aplicaţiilor pentru cofinanţare UE şi a documentelor de
sprijin cât şi suport în procesul de contractare şi instruirea celor implicaţi.
Beneficiar este Consiliul Judeţean Suceava. Proiectul a demarat în noiembrie
2007, şi se va finaliza în cursul anului 2009, astfel încât se înregistrează un decalaj
important între anii de închidere a depozitelor neconforme şi cei de punere în funcţiune a
depozitelor conforme.
Prevederile legislative impun ca anual să se realizeze inventarul generării şi
gestionării deşeurilor, printr-o anchetă statistică realizată de Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică şi agenţiile judeţene
pentru protecţia mediului. Datele sunt utilizate atât pentru necesităţile interne de raportare
cât şi pentru elaborarea raportărilor către Comisia Europeană şi EUROSTAT -
responsabilul european cu statistica deşeurilor.
O parte din datele utilizate în acest raport sunt rezultatul anchetei statistice, altă
parte provin din alte baze de date realizate anual sau periodic la solicitarea Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia Mediului. De aceea, datele prezentate în acest raport se referă
atât la anul 2007, cât şi la anul 2008, acest lucru fiind specificat în fiecare caz.
Ancheta statistică aferentă anului 2008 este în curs de realizare astfel încât redăm
mai jos datele aferente anului 2007. Acestea provin de la un număr limitat de operatori
economici şi nu a fost realizată extinderea statistică la nivel judeţean.
85
Deşeuri generate Cantitate Procent

- tone -
Deşeuri generate din industria extractivă 143374,83 28,17%
Deşeuri generate din alte activităţi industriale 174356,82 34,26%
Deşeuri municipale 191086 37,57%
TOTAL 508817,65 100%
Tabelul 7.1.1.Deşeuri generate pe principalele categorii, în anul 2007
Procent
28% Deşeuri generate din industria

38% extractivă
Deşeuri generate din alte
activităţi industriale
Deşeuri municipale
34%
Fig. 7.1.1. Deşeuri generate pe principalele categorii, în anul 2007
7.2. Deşeuri municipale

Prin deşeurile municipale înţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban
şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi
asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi,
deşeuri din construcţii - demolări generate în gospodării şi colectate de operatorii de
salubritate, şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale revine administraţiilor
publice locale, care trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul,
neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.
7.2.1. Cantităţi şi compoziţie
În judeţul Suceava colectarea deşeurilor menajere se realizează preponderent în
mediul urban, în anul 2007 fiind conectată la servicii de salubritate circa 44,39% din
populaţia existentă.
Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale sunt organizate diferit în
funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate
a operatorului de salubritate. În zonele rurale serviciile de salubritate nu sunt foarte bine
organizate, în unele cazuri colectarea şi transportul deşeurilor fiind realizate cu mijloace
hipo.
Conform PJGD, în anul 2009, circa 90% din populaţia care locuieşte în mediul rural
trebuie conectată la servicii de salubritate.
Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate, raportat la populaţia
existentă la data de 1 iulie a fiecărui an, este redată în tabelul 7.2.1.1.
86
Populaţie deservită (%)

2004 2005 2006 2007
TOTAL 26,97 25,63 28,31 44,39
Urban 61,45 57,42 56,24 72,90
Rural 0,49 1,31 6,98 22,95
Tabelul 7.2.1.1. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate în perioada 2004 -2007
Informaţiile privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de

operatorii de salubritate şi administratorii depozitelor de deşeuri pe baza chestionarelor de
anchetă statistică, fiind bazate pe estimări şi nu pe date precise obţinute prin cântăriri. Nici
unul din depozitele municipale de deşeuri nu dispune de cântar. Din cauza lipsei
înregistrărilor cantitative şi a organizării corespunzătoare, serviciile de salubritate din
mediul rural au fost incluse în ancheta statistică abia în anul 2006.
În anul 2007, în judeţul Suceava s-au generat cca. 191.086 tone deşeuri
municipale, din care au fost colectate 116.450 tone.
Cantităţile de deşeuri generate şi necolectate s-au calculat pe baza populaţiei
nedeservite de servicii de salubritate, utilizându-se ca indici de generare a deşeurilor
menajere în anul 2003: 0,9 kg/loc/zi în mediul urban, respectiv 0,4 kg/loc/zi în mediul rural
şi considerând o creştere anuală a indicilor de generare de 0,8%.
Evoluţia cantitativă a deşeurilor municipale generate şi a celor colectate anual, este
redată în tabelul 7.2.1.2.
Tip de deşeu municipal Cantitate (tone)
2003 2004 2005 2006 2007
1.Deşeuri menajere şi
asimilabile - Total, din 98.875 75.895 64.178 84.393 95.030
care:
1.1.deşeuri menajere de la
75.956 57.311 48.394 56.608 63.890
populaţie, în amestec
1.2. deşeuri menajere şi
asimilabile de la unităţi
22.878 18.413 15.348 26.225 30.450
economice, comerciale,
instituţii
1.3. Deşeuri menajere
colectate separat (fără 41 171 386 1.552 640
cele din construcţii) *
1.4. deşeuri voluminoase
0 0 50 8 40
din deşeurile menajere
2. Deşeuri din servicii
11.539 10.256 9.341 8.618 8.510
municipale **
3. Deşeuri din construcţii,
248 11.788 4.891 5.766 12.910
demolări
4. Total deşeuri
110.662 97.939 78.410 98.777 116.450
municipale colectate
5 Deşeuri generate şi
92.363 97.473 101.926 100.698 74.636
necolectate
6. Total deşeuri
203.025 195.412 180.336 199.475 191.086
municipale generate
* reprezintă cantităţile colectate selectiv de operatorii de salubritate
** deşeuri stradale, din pieţe, grădini şi parcuri
Tabel 7.2.1.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate şi colectate în jud. Suceava
87
250.000
200.000
deşeuri (tone)
cantitate
150.000
generat
100.000 colectat
50.000
0
2003 2004 2005 2006 2007
Fig. 7.2.1.1.Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate şi colectate în jud. Suceava
Raportul dintre cantitatea totală de deşeuri municipale şi numărul de locuitori,

reprezintă un indicator statistic şi se numeşte indice de generare a deşeurilor:
Evoluţia sa este redată în tabelul 7.2.1.3.
Indicator de generare a deşeurilor 2003 2004 2005 2006 2007
Tone/locuitor 0,288 0,277 0,255 0,282 0,271
Tabelul 7.2.1.3. Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor municipale în jud. Suceava

tone/locuitor
0.3
0.29
0.28
0.27
tone/locuitor
0.26
0.25
0.24
0.23
2003 2004 2005 2006 2007
Fig. 7.2.1.2. Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere în jud. Suceava
Se observă variaţia neuniformă a acestui indicator, o posibilă explicaţie fiind

calitatea precară a datelor raportate privind cantităţile de deşeuri municipale colectate,
care sunt bazate pe estimări şi nu pe cântăriri.
După provenienţa lor deşeurile municipale includ (tabelul 7.2.1.4 şi figura 7.2.1.3.)
- deşeuri menajere de la populaţie şi deşeuri menajere de la operatorii economici;
- deşeuri din servicii municipale (stradale, din pieţe, spaţii verzi);
- deşeuri din construcţii demolări
Deşeuri colectate Cantitate colectată (tone) Procent
Deşeuri menajere 95.030 81,60 %
Deşeuri din servicii municipale 8.510 7,31 %
Deşeuri din construcţii /demolări 12.910 11,09 %
TOTAL 116.450 100%
Tabel 7.2.1.4. Deşeuri municipale colectate în anul 2007
88
11% deşeuri menajere

7%
deşeuri din servicii
municipale
82% deşeuri din
construcţii/demolări
Fig. 7.2.1.3. Deşeuri municipale colectate în anul 2007
Distribuţia cantităţilor de deşeuri colectate în amestec de la populaţie şi operatorii

economici este redată în tabelul 7.2.1.5
Deşeuri menajere Cantitate colectată Procent
- tone -
Deşeuri menajere de la populaţie 63.890 67,72%
Deşeuri menajere de la agenţi economici 30.450 32,28%
TOTAL 94.340 100%
Tabel 7.2.1.5. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2007
32%
deşeuri menajere de la
populaţie
deşeuri menajere de la
agenţi economici
68%
Fig.7.2.1.4. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2007
Conform estimării operatorilor de salubritate din judeţul Suceava, compoziţia medie

a deşeurilor menajere şi asimilabile pe care le-au colectat în anul 2007 este redată în
tabelul următor:
Anul 2007 Cantitate (tone) %
Hârtie şi carton 10217 10,75
Sticlă 11874 12,50
Metal 3666 3,86
Plastic 4131 4,35
Textile 4900 5,16
Deşeuri biodegradabile 49276 51,85
Alte deşeuri (inclusiv
10960 11,53
deşeurile inerte)
Total 95023 100
Tabel 7.2.1.6. Compoziţia medie a deşeurilor menajere şi asimilabile colectate
de agenţii de salubritate din judeţul Suceava în anul 2007
89
hârtie şi carton
10.75%
11.53% sticlă
12.50%
metal
3.86%
plastic
4.35% textile
deşeuri biodegradabile
51.85%
5.16%
alte deşeuri (incl. inerte)
Fig. 7.2.1.5. Compoziţia medie a deşeurilor menajere şi asimilabile colectate

de agenţii de salubritate din judeţul Suceava în anul 2007
Evoluţia compoziţiei procentuale medii a deşeurilor menajere şi asimilabile colectate

în perioada 2003-2007 în judeţul Suceava este redată în tabelul următor:
Material Anul
2003 2004 2005 2006 2007
Hârtie/carton 8,56 8,75 9,54 9,80 10,75
Textile 7,19 5,1 6,45 5,34 5,16
Materiale plastice 3,66 4,2 6,00 3,62 4,35
Sticlă 8,47 11,47 8,85 11,24 12,50
Metale 4,77 4,77 3,59 2,95 3,86
Biodegradabile 53,65 55,42 52,61 53,76 51,85
Inerte 7,24 7,34 7,02 6,69 7,06
Altele 6,46 2,95 5,93 6,59 4,47
Tabelul 7.2.1.7. Evoluţia compoziţiei procentuale medii a deşeurilor menajere şi asimilabile
colectate de operatorii de salubritate
100%
90% altele
80% inerte
70% biodegradabile
60%
metale
50%
sticlă
40%
30% materiale plastice
20% textile
10% hârtie şi carton
0%
2003 2004 2005 2006 2007
Figura 7.2.1.6. Evoluţia compoziţiei procentuale medii a deşeurilor menajere şi asimilabile

colectate de operatorii de salubritate
Colectarea selectivă a deşeurilor municipale în scopul valorificării materialelor

reciclabile (hârtie-carton, sticlă, metale, materiale plastice) se realizează încă la scară
mică, astfel încât cantităţi importante de materii prime secundare sunt eliminate prin
depozitare finală.
În anul 2008 sisteme de colectare selectivă a deşeurilor erau implementate în 7
localităţi urbane din judeţ, fiind arondaţi cca. 141.000 locuitori. Dintre acestea, în localităţile
90
Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc şi Siret, s-au încheiat parteneriate între

municipalităţi, operatorii de salubritate şi SC ECO ROM AMBALAJE SA. În toate aceste
localităţi se colectează selectiv deşeuri de hârtie-carton şi plastic, în timp ce deşeuri de
sticlă se colectează selectiv doar în municipiul Fălticeni.
7.2.2. Deşeuri biodegradabile
Prin deşeuri biodegradabile înţelegem acele deşeuri organice care pot fi
descompuse de către diverse organisme. Fracţiunea biodegradabilă din deşeurile
municipale, care în România reprezintă o componentă majoră, include:
 deşeuri biodegradabile rezultate din gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;
 deşeuri vegetale din parcuri şi grădini;
 deşeuri biodegradabile din pieţe;
 componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;
 nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;
 deşeurile de hârtie/carton (de proastă calitate, care nu poate fi reciclată) şi lemn.
În HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor sunt stabilite obiectivele care
trebuie realizate pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, pentru a
evita poluarea generată de comportamentul acestor deşeuri în condiţii de depozitare şi
anume producerea de levigat şi gaz de depozit.
Obiective Termen
Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din 2010
cantitatea totală (exprimată gravimetric) depozitată în anul 2005
Ca alternative la eliminarea prin depozitare a deşeurilor biodegradabile, disponibile

în prezent, menţionăm: compostarea (degradare aerobă) – cu producere de compost
utilizabil; degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil; tratare termică; tratare
mecano - biologică cu producere de deşeuri inertizate biologic, care pot fi depozitate.
În prezent în judeţul Suceava nu există astfel de instalaţii de tratare a deşeurilor
biodegradabile, doar în mediul rural se practică într-o oarecare măsură compostarea
individuală.
Pentru asigurarea materiei prime necesare realizării compostului şi pentru o calitate
cât mai bună a acestuia, este necesară colectarea separată a deşeurilor biodegradabile.
Trebuie evitată compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec, deoarece
acestea au un conţinut ridicat de metale grele (cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn, şi Hg) iar
compostul rezultat ar fi inutilizabil în agricultură.
Potrivit Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor ţinta de reducere a deşeurilor
biodegradabile depozitate în anul 2010 ar putea fi atinsă prin compostarea individuală în
mediul rural şi prin reciclarea/valorificarea deşeurilor de hârtie/carton, lemn, etc., dar
pentru anul 2013 este necesară construirea unei instalaţii de compostare pentru tratarea
deşeurilor biodegradabile colectate selectiv în mediul urban.
Conform datelor furnizate de operatorii de salubritate, în cursul anului 2007, s-au
eliminat prin depozitare cca. 56.657 tone deşeuri biodegradabile.
7.2.3.Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
Directiva 94/64 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje este
transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 621/2005, cu modificările ulterioare (HG nr.
91
1872/2006).
Acest act normativ stabileşte obligaţia agenţilor economici şi ai administraţiei
publice locale de a asigura colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje în scopul
valorificării şi de a raporta anual autorităţilor de mediu informaţii referitoare la gestionarea
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.
Realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje
este responsabilitatea agenţilor economici care introduc pe piaţă produse ambalate
(producători/importatori) , care ambalează produse ambalate (ambalatori de produse
ambalate) sau cei care introduc pe piaţă ambalaje de desfacere (importatori/producători
de pungi de plastic, hârtie, farfurii şi pahare de unică folosinţă, filme aderente, pungi
pentru sandvişuri, folie de aluminiu, etc.).
Faţă de anul precedent, procentele de valorificare, respectiv reciclare a deşeurilor
de ambalaje au crescut, pentru anul 2008, astfel, obiectivul anual de valorificare a
deşeurilor de ambalaje a reprezentat 40% din greutatea deşeurilor de ambalaje introduse
pe piaţa naţională, din care minim 33% trebuia valorificat prin reciclare. Din acest an ,
procentul minim de reciclare pe tip de material a fost de: 7 % pentru lemn, 11% pentru
plastic, 60% pentru hârtie/carton, 50% metal, 32% pentru sticlă.
Această obligaţie legală poate fi realizată de către agenţii economici individual sau
prin transferarea responsabilităţii către un operator economic autorizat de Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Legislaţia in domeniul gestionarii ambalajelor si a deşeurilor de ambalaje permite ca
responsabilitatea asigurării si raportării îndeplinirii obligaţiilor de valorificare si reciclare a
deşeurilor de ambalaje sa fie transferata, pe baza de contract, către un agent economic
legal constituit in acest scop.
In momentul de faţă sunt 5 operatori economici autorizaţi in vederea preluării
responsabilităţii realizării obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de
ambalaje, şi anume: SC ECO-ROM AMBALAJE SA – asociaţia producătorilor de ambalaje
şi produse ambalate, deţinătoare a licenţei „Punctul Verde”; SC ECOLOGIC 3R SRL
BRĂILA; S.C. INTERSEMAT S.R.L. (fost S.C. INTERSEROH S.R.L.), SC SOTA GRUP 21
SRL PITESTI SI SC ECO-X SRL VÂNĂTORI VRANCEA.
Dacă în anul 2007 doar 12 agenţi economici au transferat responsabilitatea pentru
realizarea obiectivelor, în anul 2008 numărul acestora a crescut ajungând la 19.
Începând din anul 2004 autorităţile de mediu realizează o bază de date anuală
privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, relevante la nivel de judeţ fiind
informaţiile din tabelele următoare (aferente anului 2007):
Cantitate de deşeuri de ambalaje Cantitate de deşeuri de ambalaje valorificată (tone)
preluată (tone) Total Reciclate Toxice sau periculoase
10178,75 10122,87 10103,56 1,50
Tabel 7.2.3.1 Deşeuri preluate de operatori specializaţi din judeţul Suceava - 2007
Cantitate deşeuri de ambalaje Cantitate deşeuri de ambalaje valorificată (tone) Cantitate deşeuri de ambalaje
preluată (tone) eliminată (tone) prin:
Din care
Din care toxice
Total Total Valorificare Alte forme de Incinerare Depozitare controlată
sau periculoase Reciclată
energetică reciclare
12073,67 0,0 662,65 652,81 0,0 9,84 0,0 11411,02
Tabel 7.2.3.2 Deşeuri de ambalaje gestionate de consiliile locale din jud. Suceava în anul 2007
7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare, stabileşte
responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a organiza colectarea
92
selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, precum

şi informarea locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor pe care l-au
organizat. Cu toate acestea sistemele de colectare selectivă a deşeurilor sunt
implementate la scară mică, astfel încât cantităţi importante de materiale reciclabile sunt
eliminate prin depozitare.
Modul de organizare a sistemului de colectare selectivă precum şi gradul de
conştientizare a persoanelor implicate îşi pune amprenta asupra calităţii deşeului colectat,
cu influenţă directă asupra posibilităţilor de valorificare ulterioară a acestuia. Deşeurile
reciclabile colectate separat sunt tratate prin sortare, debitate, mărunţire, presare, în
vederea optimizării transportului spre unitatea de reciclare.
Avantajele reciclării sunt conservarea resurselor naturale şi reducerea spaţiului de
depozitare, valorificarea materială şi energetică a deşeurilor fiind una din opţiunile
prioritare de gestionare a acestora.
Pe lângă operatorii de salubritate cantităţi semnificative de deşeuri reciclabile sunt
colectate de operatorii economici tip REMAT autorizaţi pentru colectarea / valorificarea
acestor deşeuri. În ultima perioadă se constată creşterea numerică a operatorilor
economici specializaţi în astfel de activităţi. Cantităţile colectate provin, atât de la agenţii
economici cât şi de la populaţie, care primeşte bani în schimbul materialelor predate
unităţilor specializate. Alte circuite paralele de reciclare au la bază colectarea de pe străzi
sau din zonele de depozitare. Ele reprezintă, de asemenea, o pondere relativ importantă,
dar greu de cuantificat.
La sfârşitul anului 2008 îşi desfăşurau activitatea 17 operatori economici autorizaţi
pentru colectarea deşeurilor de ambalaje, care deţineau 22 puncte de lucru pe teritoriul
judeţului Suceava şi 4 operatori economici autorizaţi pentru reciclarea deşeurilor de
ambalaje, dintre care unul pentru deşeuri de hârtie/carton şi trei pentru deşeuri de
ambalaje de plastic.
Material PET Materiale Hârtie/ Metal (oţel, Lemn Textile Sticlă
plastice (HDPE, Carton aluminiu)
PVC, LDPE, PP, alb colorată
PS) ă
Număr 3 4 17 5 0 0 0 0
colectori
Număr 0 2 1 - - - 0 0
reciclatori
Tabel 7.2.4.1. Reciclatori de deşeuri de ambalaje la sfârşitul anului 2008
În judeţul Suceava nu sunt operatori economici autorizaţi pentru valorificarea

energetică a deşeurilor de ambalaje.
Conform raportărilor lunare ale unor , cantităţile de deşeuri de ambalaje de hârtie şi
PET colectate şi valorificate în judeţul Suceava, înregistrat următoarea evoluţie:
Deşeuri de hârtie şi carton Deşeuri din PET

Anul Cantitate Cantitate Cantitate Cantitate
colectată valorificată colectată valorificată
(tone) (tone) (tone) (tone)
2003 10.198 10.198 32,74 27,94
2004 14.146 14.146 105,2 81,91
2005 10.741 10.741 209,69 224,13
2006 8.337 8.337 274,65 278,49
2007 7.960 7960 347 335
2008 7.876 7876 373 389
Tabel 7.2.4.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de ambalaje de hârtie şi PET colectate în
scopul valorificării în judeţul Suceava
93
16000
cantitati de deseuri de
14000
hartie/carton Tone
12000
10000
colectat
8000
valorificat
6000
4000
2000
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
anul
Figura 7.2.4. 1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de hârtie/carton colectate în scopul

valorificării din judeţul Suceava
450
cantit[tiu de deseuri de PET
400
350
300
250 colectat
(tone)
200 valorificat
150
100
50
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
anul
Figura 7.2.4.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de PET colectate şi în valorificate în judeţul

Suceava
SC AMBRO SA Suceava reciclează deşeurile de carton într-o instalaţie cu

capacitatea de 50.000 tone pe an. Scăderea cantităţii de deşeuri colectate în vederea
reciclării a fost cauzată de restrângerea activităţii productive din anul 2005. De altfel în
ultimii ani cantitatea de deşeuri reciclată de AMBRO de pe piaţa naţională s-a redus, cu
efecte negative asupra cantităţilor de deşeuri de hârtie - carton colectate în vederea
reciclării.
Cantităţile de deşeuri preluate din ţară de către SC AMBRO SA au evoluat astfel:
tone-
Agent economic 2003 2004 2005 2006 2007 2008
SC AMBRO SA 29.904 43.340 25.279 40.808 40.637 43.990
Tabel 7.2.4.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de carton preluate de pe piaţa naţională de

către SC AMBRO SA Suceava
În prezent în judeţul Suceava nu sunt instalaţii de sortare, compostare, tratare
mecano -biologică a deşeurilor.
7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale
În România, depozitarea constituie principala opţiune de eliminare a deşeurilor
municipale. Incinerarea nu reprezintă încă o metodă uzuală pentru tratarea/eliminarea
94
deşeurilor municipale. Puterea calorică a deşeurilor este scăzută, făcând ineficient procesul
de incinerare cu recuperare de energie. În prezent, în România nu există instalaţii de
incinerare a deşeurilor municipale.
7.2.5.1. Depozitele de deşeuri municipale
Nici unul din cele 7 depozite de deşeuri municipale din judeţ, clasificate după tipurile
de deşeuri depozitate ca depozite nepericuloase (clasa b), nu este conform prevederilor
Directivei nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor.
Potrivit angajamentelor asumate de România în procesul de negociere al
Capitolului 22 – Mediu, cu privire la implementarea Directivei pentru depozitarea
deşeurilor, transpusă în legislaţia noastră prin H.G. nr. 349/2005, s-au obţinut perioade de
tranziţie pentru depozitele municipale neconforme, după cum urmează:
Nr. Nume depozit Suprafaţa Anul Data la care Opţiunea aleasă

crt. ocupată programat a fost pentru eliminare
(ha) pentru sistată după sistarea
sistarea depozitarea depozitării
activităţii
1 Depozit de deşeuri Siret 31.12.2008 Se elimină pe
0,8 2008
depozitul Rădăuţi
2 31.12.2008 Se elimină pe
Depozit de deşeuri
1,7 2008 depozitul Gura
Buliceni/Vatra Dornei
Humorului
3 Depozit de deşeuri 31.12.2008 Se elimină pe
11,5 2008
Suceava depozitul Fălticeni
4 Depozit de deşeuri - -
4,43 2009
Rădăuţi
1 2010
Antileşti/Fălticeni
Hurghiş/ Câmpulung 1,62 2011
Moldovenesc
7 Depozit de deşeuri Gura - -
2,12 2011
Humorului
Tabelul 7.2.5.1.1 Depozite de deşeuri municipale din judeţul Suceava
care au obţinut perioadă de tranziţie
La sfârşitul anului 2008 trei depozite din judeţ şi-au încetat activitatea, realizând
eliminarea deşeurilor pe alte depozite care mai pot funcţiona. Nesincronizarea între
termenele de sistare a depozitării şi intrarea în funcţiune a noilor depozite creează
probleme în gestionarea deşeurilor municipale.
În judeţ există 177 spaţii de depozitare a deşeurilor din mediul rural, care ocupă
o suprafaţă de aproximativ 51 ha. Acestea trebuie închise şi ecologizate până cel târziu la
data de 16 iulie 2009, odată cu extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor şi la nivel
rural, realizarea sistemului de transport, transfer şi deschiderea depozitelor zonale.
Până la sfârşitul anului 2008 şi-au încetat activitatea 20 de spaţii de depozitare a
deşeurilor din mediul rural.
Judeţul Suceava beneficiază de asistenţă tehnică pentru proiectarea unui sistem
de management integrat al deşeurilor, asistenţă cofinanţată de Uniunea Europeană şi
Ministerul Mediului (ISPA 2005). Proiectul a fost lansat în luna noiembrie 2007,
preconizându-se a se finaliza în cursul anului 2009. Până în prezent a fost elaborat Master
Planul şi este în curs de finalizare Studiul de fezabilitate, urmând ca după obţinerea tuturor
avizelor, cererea de cofinanţare să fie înaintată Comisiei Europene în cursul anului 2009.
95
Acest proiect include închiderea şi reabilitarea vechilor depozite şi a spaţiilor de

depozitare a deşeurilor din mediul rural, construirea celor două depozite zonale de
deşeuri, precum şi a staţiilor de transfer.
7.2.6. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale
Cu excepţia deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, în judeţul Suceava
nu sunt colectate separat deşeurile periculoase din deşeurile municipale.
Fiind eliminate prin depozitare, aceste deşeuri pot îngreuna procesul de
descompunere, tratarea levigatului şi pot cauza poluarea gravă a apelor freatice.
În deşeurile municipale se pot regăsi următoarele tipuri de deşeuri periculoase:
Cod deşeu (cf. HG. Nr. 856/2005) Tip deşeu
20 01 13* Solvenţi
20 01 14* Acizi
20 01 15* Baze
20 01 17* Substanţe chimice fotografice
20 01 09* Pesticide
20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri carte conţin mercur
20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin
clorofluorcarburi
20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25
20 01 27* Vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini care conţin substanţe
periculoase
20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase
20 01 31* Medicamente citostatice şi citotoxice
20 01 33* Baterii şi acumulatori cu conţinut de plumb, nichel- cadmiu,
mercur, baterii şi acumulatori nesortaţi
20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune,
care conţin componente periculoase
20 01 37* Lemn cu conţinut de substanţe periculoase
Tabel 7.2.6. Tipuri de deşeuri periculoase din deşeurile municipale
Nefiind colectate separat nu se cunoaşte cantitatea de deşeuri periculoase

generate, dar se poate face o estimare pe baza indicatorilor statistici de generare din alte
ţări europene (2,5 kg/persoană/an în mediul urban, 1,5 kg/persoană/an în mediul rural).
Conform PJGD există mai multe opţiuni de colectare selectivă a fracţiei periculoase
din deşeurilor municipale cum ar fi:
- colectarea periodică prin unităţi mobile;
- colectarea directă din gospodării la solicitare telefonică – opţiune care implică
costuri ridicate;
- amenajarea unor puncte de colectare separată a deşeurilor periculoase,
eventual prin extinderea punctelor de colectare a deşeurilor reciclabile;
- instalarea unor containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor
periculoase;
- colectarea prin magazine sau companii specializate.
Implementarea unor sisteme de colectare separată a acestor deşeuri necesită
derularea unor campanii susţinute de conştientizare a populaţiei, precum şi personal
specializat pentru gestionarea deşeurilor periculoase.
În judeţ există un incinerator pentru deşeuri periculoase (SC MONDECO SRL
Suceava), autorizat să preia şi aceste tipuri de deşeuri.
96
7.2.7. Gestionarea deşeurilor de construcţii şi demolări

În legislaţia naţională, aspecte referitoare la gestiunea deşeurilor de construcţii
/demolări se regăsesc în mai multe acte normative, dintre care amintim: OUG nr. 78/2000
privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, cu
modificările ulterioare, Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor. De
asemenea este în curs de aprobare o hotărâre de guvern care să reglementeze
gestionarea deşeurilor de construcţie.
Potrivit OUG nr. 78/2000 deşeurile de la reabilitarea sau demolarea construcţiilor
sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările, ori de o
altă persoană pe bază de contract, primăria indicând amplasamentul, modalitatea de
eliminare, precum şi ruta de transport până la acesta.
Legea nr. 101/2006 precizează faptul că activitatea de colectare, transport şi
eliminare a deşeurilor de construcţie şi demolări, face parte din serviciul de salubritate.
O gestionare corectă a acestor deşeuri presupune în principal:
 colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material, şi după
caracteristici (deşeuri periculoase şi nepericuloase);
 promovarea reciclării şi reutilizării;
 asigurarea de capacităţi de tratare/ sortare;
 asigurarea depozitării controlate a deşeurilor care nu pot fi valorificate.
Cantităţile de deşeuri colectate şi transportate de operatorii de salubritate sunt
redate în tabelul nr. 7.2.1.2. Se observă creşterea cantităţilor transportate de operatorii de
salubritate, atât datorită revigorării activităţii de construcţii, cât şi a opţiunii generatorilor de
deşeuri de construcţii demolări de a asigura transportul acestora prin serviciul local de
salubritate. Din păcate, în prezent, doar câţiva operatori economici privaţi specializaţi în
domeniul construcţiilor deţin concasoare de beton, care le permit să valorifice cantităţi
importante din deşeurile generate. Din acest motiv cantităţi mari de deşeuri de construcţii
ajung în depozite.
7.3. Deşeuri de producţie
Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor generate din diferite activităţi
economice, acestea putând fi deşeuri nepericuloase sau periculoase.
Distribuţia generării deşeurilor de producţie pe ramuri de activitate economică, aşa
cum au fost raportate de operatorii economici în chestionarele statistice anuale este redată
în tabelul 7.3.1. cu menţiunea că aceste informaţii provin de la un număr limitat de
operatori economici care au fost selectaţi statistic, aleatoriu, nefiind realizată extensia
datelor la nivel judeţean (ci doar regional şi naţional).
Activitate economică / CAEN Cantitate Procent

( tone) %
Industria extractivă / 10+11+13+14 143374,83 45,12
Industria prelucrătoare / (15 la 37) 150704,42 47,43
Producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică, 23449,63
termică, gaze şi apă / 40 + 41 7,38
Construcţii / 45 187,83 0,05
Alte activităţi 14,94 0,02
TOTAL 317731,65 100
Tabel 7.3.1. Deşeuri generate pe activităţi economice în anul 2007
97
Industria extractivă
Procent
Industria prelucrătoare
7% 0%
Producţia,transportul şi
45% distribuţia de energie
electrică,termică,gaze şi apă
Construcţii
48%
Alte activităţi
Fig.7.3.1.Deşeuri generate pe activităţi economice în anul 2007
7.3.1. Deşeuri periculoase

Deşeurile periculoase sunt definite conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind
regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată de OUG nr
61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007.
Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare impact potenţial asupra
mediului şi a sănătăţii populaţiei, astfel încât gestionarea acestora trebuie abordată în mod
riguros.
Conform raportărilor statistice anuale, principalele tipuri de deşeuri periculoase
generate de operatorii economici incluşi în cercetarea statistică în anul 2007 sunt redate în
tabelul 7.3.1.1:
Activitatea economică / CAEN Cantitate
- tone -
generate valorificate
Industria extractivă / 10+11+13+14 0,83 0,85
Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută / 20 +36 579,24 539,09
Industria de prelucrare a ţiţeiului şi cocsificarea cărbunelui / 23 0 0
Fabricarea substanţelor şi produselor chimice / 24 0 0
Industria metalurgică / 27 0 0
Industria construcţiilor metalice şi produse din metal / 28 0 0
Industria de maşini şi echipamente / 29 23,65 29,64
Industria mijloacelor de transport / 34+35 0,75 0,75
Alte activităţi 17,4 15,06
TOTAL 621,87 585,39
Tabel 7.3.1.1.Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate în anul 2007
7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie:

Deşeurile industriale generate de agenţii economici sunt depozitate în general în
spaţii de depozitare proprii, situate în incintă sau în afara unităţilor. Acestea nu au fost
realizate conform prevederilor Directivei 1999/31/CE, nici din punctul de vedere al
deşeurilor admise la depozitare şi nici din punct de vedere constructiv. Depozitele de
deşeuri industriale neconforme îşi încetează activitatea, în concordanţă cu calendarul din
anexa nr. 5 la HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, costurile de închidere şi
reabilitare a zonei urmând să fie suportate de agenţii economici.
Depozitele de deşeuri industriale neconforme de pe teritoriul judeţului Suceava care
se regăsesc în anexa nr. 5 la HG nr. 349/2005 sunt prezentate în tabelul 7.3.2.1.
98
Clasa depozit Anul programat

Nr. Suprafaţa
Nume agent economic/depozit conform HG pentru închidere
crt. Judeţ ocupată (ha)
349/2005 sau conformare
SC AMBRO SA depozit de nămol
1 b 2,78 31.12.2006(i)
organic
SC AMBRO SA depozit de nămol
2 b 7,62 31.12.2006(i)
anorganic
SC REGNAFOR SA depozit de coajă şi
3 b 0,85 31.12.2006(i)
rumeguş Chilia
Suceava
SC DORNAFOR SA depozit de coajă şi
4 b 0,5 până la 16.07.2009(i)
rumeguş
SC TERMICA SA Suceava (M.A.I)
5 b 49 31.12.2009(c)
depozit de zgură şi cenuşă
Ostra -Valea Straja-MINBUCOVINA
6 b 0,11 31.12.2010(i)
Vatra Dornei iaz de decantare
Tabel 7.3.2.1. Depozitele de deşeuri industriale din judeţul Suceava
Depozitul de zgură şi cenuşă al SC TERMICA SA Suceava se va conforma până la
data de 31.12.2009, ceea ce implică schimbarea tehnologiei de hidrotransport a deşeurilor
la depozit şi în acelaşi timp, intensificarea eforturilor de valorificare a acestor deşeuri,
conform prevederilor BAT. În acest sens a fost elaborat studiul de fezabilitate şi proiectul
de execuţie: „Epurarea şi evacuarea apelor uzate provenite din procesele tehnologice de
la CET Suceava, pe cărbune/huilă. Captarea şi evacuarea reziduurilor solide din apele
uzate”. De asemenea, a fost elaborat studiul de fezabilitate şi proiectul de execuţie privind
modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui sistem de
captate a cenuşii într-un siloz de cenuşă. Lucrările sunt realizate în proporţie de
aproximativ 86%.
Potrivit Planului de implementare a Directivei 1999/31/CE, reabilitarea fiecărui
amplasament care sistează depozitarea se va realiza prin următoarele activităţi, funcţie de
natura şi volumul deşeurilor depozitate, respectiv suprafaţa depozitului:
- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materială sau energetică şi
reabilitarea amplasamentului respectiv, în cazul sistării activităţii economice
generatoare;
- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materială şi/sau energetică
şi transformarea amplasamentului în instalaţie de stocare în vederea recuperării,
în cazul în care activitatea economică generatoare va continua;
- închiderea depozitului şi monitorizarea post-închidere conform cu prevederile
Directivei 1999/31/CE.
Depozitele de deşeuri cu termen limită de sistare a activităţii 31.12.2006, au
respectat această obligaţie, obţinând aviz de mediu la încetarea activităţii de eliminare a
deşeurilor.
Pentru depozitarea nămolului anorganic SC AMBRO SA a construit o celulă
ecologică cu suprafaţa de 0,41ha, încercând între timp să găsească soluţii viabile de
valorificare a acestor deşeuri. Actualmente nu se mai generează nămol anorganic,
activitatea de producţie a celulozei sulfat fiind sistată.
Nămolul organic, provenit de la staţia de preepurare a apelor uzate este deshidratat
într-o instalaţie cu capacitatea de 900 mc/zi, şi a fost eliminat prin depozitare pe depozitul
municipal Suceava, conform autorizaţiei integrate de mediu nr. 7/09.03.2007. Se caută
soluţii de valorificare materială sau energetică. Cele două depozite sunt în prezent în curs
de reabilitare conform actelor de reglementare pe linie de mediu.
SC REGNAFOR SA a renunţat la decojirea buştenilor în procesul tehnologic,
depozitul de coajă al societăţii fiind acoperit cu pământ, conform avizului de mediu.
99
SC DORNAFOR SA a sistat activitatea de producţie din motive economice, pe timp

nedeterminat, astfel încât încă din anii anteriori nu s-au mai depozitat deşeuri. Urmează
lucrările de închidere/ecologizare a depozitului.
Şi iazul de decantare Valea Străjii, aparţinând SC MINBUCOVINA SA Vatra Dornei,
şi-a sistat activitatea încă de la 31.12.2006, odată cu încetarea activităţii de preparare a
minereului polimetalic la uzina de preparare Tarniţă. În prezent nu se mai pune problema
generării deşeurilor de tipul sterilului de flotaţie.
A fost emis avizul de mediu nr. 12/21.11.2005 pentru sistarea activităţii la Uzina de
Preparare Tarniţa, în cadrul căreia este şi iazul Valea Straja şi o fost emisă Hotărârea de
Guvern pentru sistarea definitivă a activităţii. De asemenea s-a obţinut acordul de mediu
nr. 2/17.04.2008 pentru lucrările de închidere/ecologizare a perimetrului minier respectiv,
inclusiv a iazului de decantare.
În judeţ există un incinerator pentru deşeuri periculoase (SC MONDECO SRL
Suceava), autorizat să preia şi deşeuri periculoase de producţie.
7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ai altor compuşi similari

Conform prevederilor HG nr.173/2000, pentru reglementarea regimului special
privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, au fost
inventariate echipamentele cu compuşi desemnaţi din judeţul Suceava şi au fost întocmite
planurile de eliminare a acestora de către agenţii economici deţinători, în perioada 2001-
2002. În anul 2004 au fost eliminaţi 35 condensatori electrici( 380 litri ulei), conform
planurilor de eliminare întocmite anterior.
În perioada 2004 - 2005 au fost reinventariate echipamentele cu compuşi
desemnaţi evaluându-se cantitatea de ulei impregnat conţinut de acestea. Astfel, în judeţul
Suceava exista în stoc la începutul anului 2005 cantitatea de 43314 litri ulei impregnat cu
PCB, din care 12944 litri în echipamentele scoase din uz, şi 30320 litri în echipamentele în
funcţiune.
Prevederile HG nr. 173/2000 au fost modificate şi completate de HG nr. 291/2005,
care a stabilit obligaţia eliminării până la data de 31.12.2010, doar a echipamentelor
scoase din uz (care nu mai pot fi utilizate de agentul economic), eliminarea
echipamentelor în funcţiune urmând a se realiza la sfârşitul existenţei lor utile. Agenţii
economici deţinători au revizuit planurile de eliminare conform noilor prevederi legale.
În cursul anului 2005 au fost eliminaţi 232 bucăţi (respectiv 2680 litri uleiuri cu
conţinut de PCB), dintre care doar 100 bucăţi au avut ca termen de eliminare 31.12.2005,
conform planurilor de eliminare, iar în cursul anului 2006 un număr de 237 bucăţi
condensatori, respectiv 2763 litri, care aveau ca termen de eliminare intervalul 2007,
2010.Ca urmare a revizuirii inventarului, pentru anul 2007 agenţii economici din jud.
Suceava şi-au propus un plan de eliminare de 82 buc. condensatori cu PCB/PCT .
Planul propus pentru 2007 a fost realizat integral şi în avans. În afară de cei
planificaţi, s-au mai eliminat în avans 276 buc. de condensatori electrici cu conţinut de
PCB/PCT. Astfel au fost eliminaţi, in cursul anului 2007, un număr total de 358 buc
condensatori (respectiv 3792 litri uleiuri cu conţinut de PCB), din care 293 buc scoşi din
uz şi 65 buc in funcţiune care aveau ca termen de eliminare intervalul 2007, 2010
respectiv, sfârşitul existentei lor utile – în cazul condensatorilor aflaţi în funcţiune, care au
fost înlocuiţi.
Calendarul de eliminare a echipamentelor ce conţin compuşi desemnaţi a fost
realizat integral şi în avans de către 8 agenţi economici. Dezafectarea, incinerarea şi
transportul acestora s-a făcut de către SC PRO AIR CLEAN SRL Timişoara, SC
SETCAR SRL Brăila şi SC APISORELIA Piatra Neamţ pentru SC SALUBRITATEA
Slobozia .
Anual APM Suceava, în baza solicitării ANPM, revizuieşte inventarul cu
echipamente cu conţinut de PCB/PCT.
100
Pe parcursul anului 2008, calendarul de eliminare a echipamentelor ce conţin

compuşi desemnaţi a fost realizat integral şi în avans de către un nr. de 9 agenţi
economici. Dezafectarea, incinerarea şi transportul acestora s-a făcut de către SC PRO
AIR CLEAN SRL Timişoara, SC SETCAR SRL Brăila şi SC APISORELIA Piatra Neamţ
pentru SC SALUBRITATEA Slobozia .
Astfel, din totalul de 347 buc condensatori electrici eliminaţi (cu un conţinut de
2152 litri ulei cu PCB), un nr. de 189 buc îl reprezintă condensatorii scoşi din uz şi 158
buc condensatorii în funcţiune prevăzuţi pentru eliminare în intervalul 2008, 2010,
respectiv, sfârşitul existenţei lor utile – în cazul condensatorilor aflaţi în funcţiune.
In concluzie nu au fost cazuri de nerespectare a planurilor de eliminare aprobate de
APM. Redăm mai jos inventarul cantităţilor de condensatori electrici cu conţinut de
compuşi desemnaţi (PCB/PCT).
Anul Cantităţi de PCB (litri)

2004 2005 2006 2007 2008
Gestionare
Stoc iniţial 0 43314 41118 38479 29014
Colectat 0 484 124 -5673*** 633
Eliminat 380* 2680 2763 3792 2152
Stoc final 43314** 41118 38479 29014**** 27495*****
Tabel 7.3.3.1. Evoluţia cantităţilor de condensatori electrici cu PCB în jud. Suceava
*Cantitate eliminată prin incinerare în cursul anului 2004

** Cantitatea de 43314 litri reprezintă stocul rezultat în urma reinventarierii, conform HG nr. 173/2000
modificată si completată de HG nr.291/2005
*** Modificarea inventarului (colectat)pentru anul 2007 s-a făcut pe baza adresei E-On nr. 219/22.02.2007.
In urma rezultatelor efectuate de către ICECHIM s-a constatat că într-un condensator sunt în medie 5 litri ulei
PCB împreuna cu o cantitate de ulei impregnata în izolaţia condensatorului.
**** Cantitatea de 29014 litri ulei se află în 621 buc echipamente scoase din uz şi în 2580 buc echipamente
în funcţiune.
***** Cantitatea de 27495 litri ulei se află în 432 buc echipamente scoase din uz şi în 2511 buc
echipamente în functiune
50000
40000
30000
Colectat
20000
Eliminat
10000 Stoc
0
-10000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Figura 7.3.3.1. Evoluţia cantităţilor de condensatori electrici în judeţul Suceava
Astfel, la sfârşitul anului 2008, situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB/PCT, era

următoarea:
bucăţi -
Tip echipament În funcţiune Scoase din uz TOTAL
Transformatoare 0 0 0
Condensatoare 2511 609 3110
Total 2511 609 3110
Tabel 7.3.3.2. Situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT la sfârşitul anului 2008
101
7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

Regimul bateriilor şi acumulatorilor, precum şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori
este reglementat de HG nr.1132/18.09.2008.
În sensul acestui act normativ prin baterie sau acumulator, înţelegem orice sursă
de energie electrică generată prin transformarea directă a energiei chimice şi constituită
din una sau mai multe celule primare (nereîncărcabile), ori din una sau mai multe celule
secundare (reîncărcabile).
Producătorii de baterii şi acumulatori, adică orice persoane dintr-un stat membru
care introduc pentru prima dată pe piaţă în România baterii sau acumulatori, inclusiv cei
incorporaţi în aparate sau vehicule sunt responsabili cu privire la calitatea bateriilor şi
acumulatorilor, şi a realizării unor rate minime de colectare a deşeurilor de baterii şi
acumulatori.
Introducerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor se poate realiza numai de către
producători înregistraţi. Până la data de 30 aprilie 2009 producătorii existenţi pe piaţă
trebuie să se înregistreze în Registrul naţional al producătorilor de baterii şi acumulatori,
gestionat de ANPM.
7.4.1. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili
Prin baterie sau acumulator portabil se înţelege orice baterie sau acumulator, care
poate fi transportată manual, şi nu este nici baterie industrială, nici baterie sau acumulator
auto.
Colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, se poate realiza fie prin
puncte de colectare accesibile populaţiei, fie prin intermediul distribuitorilor de baterii şi
acumulatori care trebuie să primească gratuit acest tip de deşeuri, fie prin intermediul
punctelor de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, în cazul în
care bateriile / acumulatorii sunt incorporaţi în DEEE - uri.
Până în prezent, nu sunt amenajate în judeţ puncte de colectare a deşeurilor de
baterii şi acumulatori portabili – deşeuri care fac parte din fracţiunea periculoasă din
deşeurile municipale, dar sunt distribuitori care colectează astfel de deşeuri (ex SC
METRO CASH & CARRY, KAUFLAND, etc.).
7.4.2. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali
Pentru a facilita colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto a fost menţinută
taxa depozit – reglementată anterior prin HG nr. 1056/2000.
Utilizatorii finali au obligaţia de a preda la schimb acumulatorii auto uzaţi, la
achiziţionarea unor acumulatori noi. În caz contrar, comerciantul va încasa „taxa depozit”,
pe care o va utiliza pentru finanţarea sistemului de colectare a acumulatorilor uzaţi.
Sunt şi unii operatori tip REMAT care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori.
Tipuri de Tipuri de
Nr. Operator Adresă punct de Autorizaţie baterii acumulatori
crt. Economic/ sediu lucru (portabile, (portabili,
social auto, auto,
industriale) industriali)
SC ACUROM SRL
Suceava, Aleea Baterii auto Acumulatori
1. Aleea Jupiter, nr. 726/30.11.2005
Jupiter, nr. 2B uzate auto uzaţi
2B, Suceava
SC Rădăuţi, terminalul
Baterii auto Acumulatori
2. SCHIPOREMAT transport/depozitare 5201/20.07.2004
uzate auto uzaţi
SRL Staţia CFR Rădăuţi
102
Tipuri de Tipuri de
Nr. Operator Adresă punct de Autorizaţie baterii acumulatori
crt. Economic/ sediu lucru (portabile, (portabili,
social auto, auto,
industriale) industriali)
Vicovu de Jos, nr. Gălăneşti, incinta Baterii auto Acumulatori
1740, jud Suceava 121/16.04.2008
PRODMIXT Gălăneşti uzate auto uzaţi
SC LEVINCO
IMPEX SRL Suceava, Calea Unirii, Baterii auto Acumulatori
3. 756/13.11.2005
Suceava, Calea nr. 31 uzate auto uzaţi
Unirii, nr. 31 l
SC ALIN FOR
Suceava, str.
YOU SRL, Str Baterii auto Acumulatori
4. Gheorghe Doja, nr. 144/18.04.2007
Gheorghe Doja, uzate auto uzaţi
315 A
nr.315 A
SC COREMAT Vatra Dornei, str. Baterii auto Acumulatori
5. 377/18.05.2004
SRL Vatra Dornei Bistriţei, nr. 2A uzate auto uzaţi
SC COREMAT
Suceava, Calea Unirii, Baterii auto Acumulatori
6. SRL Iaşi, B-dul 156/24.04.2007
nr. 31A uzate auto uzaţi
Chimiei ,14
SC REMAT SRL
Rădăuţi, str.Cernăuţi, Baterii auto Acumulatori
7. Iaşi, str. Aurel 157/24.04.2007
nr. 110 uzate auto uzaţi
Vlaicu, nr.88
Tabel 7.4.3.1. Operatori economici care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori
Cantităţile de deşeuri de acumulatori auto uzaţi colectate în judeţul Suceava sunt

redate în tabelul 7.4.3.2.
Anul Acumulatori auto uzaţi (tone)

2003 2004 2005 2006 2007 2008
Gestionare
Stoc initial 7,34 0 0 0 25,16 16,27
Colectat 303,27 307,20 211,90 557,00 699,49 321,48
Valorificat 310,61 307,20 211,90 531,84 708,38 330,42
Stoc final 0 0 0 25,16 16,27 7,33
Tabel 7.4.3.2. Evoluţia cantităţilor de acumulatori uzaţi în jud.Suceava în perioada 2003-2008
800
700
600
500 stoc initial
400 colectat
300 valorificat
200 stoc final
100
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Fig. 7.4.2.1. Evoluţia cantităţilor de acumulatori uzaţi în judeţul Suceava

în perioada 2003-2008
103
7.5 Deşeuri generate din activităţi medicale
Deşeurile rezultate din activităţile medicale sunt deşeurile generate în spitale,

policlinici, cabinete medicale umane şi veterinare etc. şi se împart în două categorii:
- Deşeuri medicale periculoase (infecţioase, înţepătoare, anatomopatologice etc.)
- Deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere
În anul 2007, la nivelul judeţului Suceava s-a continuat implementarea prevederilor
Directivei Consiliului nr. 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor şi realizarea obiectivelor
stabilite prevăzute în H.G. 128//2002 privind incinerarea deşeurilor modificată şi
completată prin H.G. 268/2008.
Deşeurile medicale periculoase provenite din unităţi sanitare se elimină prin
incinerare la SC MONDECO SRL Suceava şi SC SUPER STAR SRL Rădăuţi, care deţin
autorizaţie de mediu. Conform Angajamentelor asumate, până la finele anului 2006 toate
spitalele din judeţ au sistat activitatea de incinerare în instalaţii proprii a deşeurilor
periculoase, având încheiate contracte de prestări servicii cu una din cele două firme
specializate în incinerarea deşeurilor.
Cei doi agenţi economici asigură eliminarea deşeurilor medicale periculoase şi
pentru unităţi sanitare din alte judeţe (Iaşi, Bacău, Botoşani).
În cursul anului 2007 s-a dat in funcţiune o nouă instalaţie pentru eliminarea sau
valorificarea deşeurilor periculoase cu o capacitate de peste 10t/zi. Vechea instalaţie de
incinerare aparţinând lui S.C. MONDECO S.A. Suceava şi-a sistat activitatea, agentul
economic desfăşurându-şi activitatea numai la noul amplasament pentru care :
- obiectul autorizării:
Staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, industriale si spitaliceşti, de tip
MERI FM – 6G500, cu o capacitate proiectata de 10.800t deşeuri/an, care se va
atinge începând cu decembrie 2007.
- activitatea principală IPPC:
incinerarea deşeurilor periculoase industriale şi spitaliceşti: alimentarea
automată a deşeurilor solide, lichide şi nămoluri, arderea propriu-zisă,
recuperarea căldurii, răcirea şi epurarea gazelor arse.
- activităţi IPPC conexe:
depozitarea temporară a deşeurilor periculoase - sub incidenţa OUG 152/2005 şi
sub incidenţa HG 856/2002, privind evidenta gestiunii deşeurilor).
Deşeuri periculoase industriale si spitaliceşti incinerate în noua instalaţie a lui S.C

MONDECO S.A., precum si deşeurile nepericuloase, în conformitate cu anexa 2 a HG
856/2002 aparţin următoarelor categorii de deşeuri:
 02 deşeuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vânătoare, pescuit, de
la prepararea si procesarea alimentelor;
 03 deşeuri de la prelucrarea lemnului si producerea plăcilor si a mobilei,
hârtiei,cartonului;
 04 deşeuri ind.pielăriei , blanăriei si textila;
 05 deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale, tratarea pirolitică a
cărbunilor;
 06 deşeuri din produse chimice anorganice;
 07deseuri din proc.chim.organice;
 08 deşeuri de la producerea ,prepararea,furnizarea si utilizarea straturilor de acoperire
(vopsele,lacuri,emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice;
 09 deşeuri din ind. fotografica;
 10 deşeuri din procese termice;
 12 deşeuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafeţelor metalelor si
materialelor plastice;
104
 13 deşeuri uleioase deşeuri de comb. lichizi(cu excepţia uleiurilor comestibile si a celor

din capitolele 05,12,19);
 14 deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire si carburanţi (cu excepţia 07,08);
 15 deşeuri de ambalaje, materiale absorbante, materiale de lustruire,filtrante si
îmbracăminte de protecţie, nespecificate in alta parte;
 16 deşeuri nespecificate in alta parte;
 18 deşeuri din activitaţi de ocrotire a sănătăîii umane sau din activitati veterinare si/sau
cercetări conexe(cu excepţia deşeurilor de la prepararea hranei in bucătarii sau
restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sănătăţii);
 20 deşeuri municipale si asimilabile din comerţ, industrie,instituţii, inclusiv fracţiuni
colectate separat; deşeurile de ambalaje uzate inclusiv amestecurile de ambalaje din
materiale diferite încadrate la cod 15.01 pot fi supuse incinerării cu excepţia celor cu
urme de substanţe explozive sau radioactive;
 Deşeuri spitaliceşti:
a) deşeuri nepericuloase;ambalaje materiale sterile, flacoane de perfuzie fără
contact de sânge sau cu alte lichide, hârtie, resturi alimentare, saci si alte ambalaje
din material plastic, recipiente din sticla care nu au avut contact cu sângele sau cu
alte lichide biologice;
b) deşeuri periculoase specificate de Catalogul European al deşeurilor/ deşeuri
periculoase
 18.00.00-deseuri din maternităţi, unităţi de ocrotire a sănătăţii, de diagnostic, tratament,
prevenirea bolilor:
 18.01.02-deseuri anatomo-patologice si parţi anatomice considerate infecţioase;
 18.01.02-deseuri infecţioase care conţin sau au venit in contact cu sângele sau alte
fluide biologice, precum si cu viruşi, bacterii,paraziţi si/sau toxinele microorganismelor;
 18.01.01-deseuri intepatoare care rezulta din activitati de diagnostic si tratament;
18.01.03- seringi;
 18.01.04-imbracaminte, aparate gipsate, scutece, deseuri chimice si farmaceutice
includ serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamente expirate,
reziduuri de substante chimio-terapice, reactivi si substante folosite in laboratoare,
substante de curatenie si dezinfectie deteriorate sau depasite ca termen de valabilitate,
substante dezinfectante.
Nu pot fi incinerate deşeuri radioactive si explozibile.
În incinerator se vor arde in principal deşeuri periculoase.
Deşeurile nepericuloase vor fi acceptate la incinerare numai in condiţiile în care
acestea nu se pot valorifica .
Autoritatea de Sănătate Publică Suceava a monitorizat respectarea obligaţiilor
asumate privind închiderea crematoriilor de către toate unităţile sanitare, termenele de
conformare fiind cele din tabelul de mai jos:
Total crematorii 2004 2005 2006 2007 2008
existenţe în judeţ existente / închise până la 31.12.
10 10/3 7/2 5/5 - -
Tabel 7.5.1. Termenele de închidere ale crematoriilor neconforme existente
prevăzute în HG 268/2005
Unităţile sanitare elaborează şi aplică cu prioritate programe, strategii de

management şi proceduri medicale care să prevină generarea de deşeuri periculoase sau
să reducă pe cât posibil cantităţile produse. Unităţile sanitare elaborează şi aplică planul
propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu
regulamentele interne şi cu codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare.
105
Judeţ Cantitate de deşeuri medicale periculoase (tone)

2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava 287,39 234,56 175,56 178 195,993 193.53
Tabel 7.5.2.Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate în judeţul
Suceava în perioada 2003-2008
350
300
250
200
tone
150
100
50
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
tone 287 234 175 178 195 193
În anul 2008, instalaţia de incinerare S.C. SUPERSTAR COM SRL Rădăuţi a fost
reautorizată (Aut .mediu nr. 586/17.12.2008). Tot în anul 2008 S.C. SUPERSTAR COM
SRL a obţinut autorizaţie transport deşeuri periculoase, altele decât cele spitaliceşti,
autorizaţie de transport nr. 378/14.01.2008.
7.6. Nămoluri
7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Potrivit prevederilor Ordinului M.M.G.A. nr. 708/2004, pentru aprobarea „Normelor
tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de
epurare în agricultură”, se impune folosirea nămolurilor în agricultură, acolo unde aceasta
este posibil. Normele prevăzute în Ordinul nr. 708/2004 au ca scop valorificarea
potenţialului agrochimic al nămolurilor de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor
nocive asupra solurilor, apelor, vegetaţiei, animalelor şi omului, astfel încât să se asigure
utilizarea corectă a acestor nămoluri.
În acest sens, toţi operatorii de la staţiile de epurare municipale au obligaţia de a
efectua analize specifice pentru nămolul produs. Pentru valorificare în agricultură este
necesar ca generatorul de nămoluri să obţină de la APM permisul de aplicare a nămolului
pe terenul agricol, pe baza unor studii pedologice ale solurilor respective.
Se fac următoarele precizari:
- la staţia de epurare a municipiului Suceava o parte din nămolul produs este
fermentat în metantancuri şi deshidratat pe platformele de deshidratare a nămolului, fiind
depozitat ulterior pe halda din apropiere;
- nămolul provenit de la staţia de epurare a municipiului Fălticeni, după ce este
parţial deshidratat, este depozitat într-o haldă.
Numărul staţiilor Denumirea operatorului staţiei de epurare

în localităţi urbane - 11 S.C. ACET S.A. Suceava
S.C. ACET S.A.- Agenţia Fălticeni
S.C. ACET S.A.- Agenţia Gura Humorului
S.C. ACET S.A.- Agenţia C-lung Moldovenesc
S.C. ACET S.A.- Agenţia Vatra Dornei
S.C. ACET S.A.- Agenţia Siret
S.C. ACET S.A.- Agenţia Solca
S.C. SERVICII COMUNALE S.A. Rădăuţi
106
Numărul staţiilor Denumirea operatorului staţiei de epurare

Primăria Frasin
Primăria Broşteni
Primăria Dolhasca
în localităţi rurale - 6 Primăria Dumbrăveni
Primăria Vereşti
Primăria Iacobeni
Primăria Şaru Dornei
Primăria Ostra
Primăria Vama
Total judeţ - 17
. 7.6.1.1 Staţiile de epurare menajere existente în judeţul Suceava
JUDEŢ Cantitatea de nămol generată (tone s.u.)

SUCEAVA 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
13.264 13.312 13.631 9.336 10.545 5686 3720 6607,8
7.6.1.2 Cantitatea totală de nămoluri provenite de la staţiile de epurare municipale din judeţul
Suceava, în perioada 2000-2007
15000
10000
tone
5000
0
2000 2001 2003 2004 2005 2006 2007
tone 13264 13312 9336 10545 5686 3720 6607
Figura 7.6.1.1 Cantitatea totală de nămoluri provenite de la staţiile de epurare municipale din
judeţul Suceava
Totuşi şi în anul 2007 s-a observat o creştere semnificativă a cantităţii de nămol

generat pe raza judeţului Suceava faţă de anii 2005, 2006 fapt explicat prin aceea că
societatea S.C. AMBRO S.A. Suceava a mai desfăşurat activitatea de fabricare a
celulozei din lemn.
Menţionăm că S.C. ACET S.A. Suceava a preluat în administrare în anul 2005 toate
staţiile de epurare municipale, de pe teritoriul judeţului Suceava, mai puţin staţia de
epurare a municipiului Rădăuţi, care este administrată în continuare de SC SERVICII
COMUNALE SA Rădăuţi.
De asemenea menţionăm că Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Suceava nu a realizat în cursul anilor 2007, 2008 nici un studiu pedologic special al
terenurilor pe care s-ar putea utiliza nămol provenit de la staţiile de epurare şi nu s-a
înregistrat nici o solicitare din partea agricultorilor prin care să se ceară consultanţă în
vederea folosirii nămolurilor ca îngrăşământ organic.
7.6.2 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Nămoluri de la epurarea/preepurarea apelor uzate industriale provin din unităţi
aparţinând unor ramuri economice precum: industria celulozei şi hârtiei, industria
alimentară (alcool, lactate, prelucrare carne etc.), industria minieră etc.
Staţiile de epurare ape uzate industriale din judeţul Suceava sunt prezentate în
tabelul 7.6.2.1 .De asemenea, o altă parte din operatorii economici din judeţ deţin staţii de
107
preepurare a apelor uzate.
Judeţul Denumirea operatorului staţiei de epurare

SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - U.P. Tarniţa – staţie epurare ape tehnologice
SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - Platforma Iacobeni
SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei Mina Dorna Iacobeni, Sector Minier Tolovanu
SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - E.M. Leşu Ursului- Sector Isipoaia
SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei, Sector minier Pr. Ursului
MEC - Perimetru Minier Mestecăniş
C.N.U. Crucea – staţie epurare ape tehnologice
S.C. PRODMIXT Gălăneşti
SC CROI VICTORIŢA SRL Rădăuţi
Suceava S.C. SPIT Bucovina S.A.
S.C. S.A.B. S.A. Rădăuţi
S.N.P. PETROM S.A. – Depozit PECO Pojorâta
S.C. DORNAFOR S.A.- Vatra Dornei
S.C. KILLER SRL Horodnic de Jos
S.C. DIESEL MOTOR S.A.- Salcea
REMIZA CFR Dorneşti
S.C. COCA COLA HBC România SRL Locaţia Dorna- Poiana Negri
S.C. DORNA LACTATE S.A.- Vatra Dornei
STAŢIE SORTARE PLUTONIŢA
Tabel 7.6.2.1 Staţii de epurare industriale din judeţul Suceava
SC AMBRO SA SUCEAVA, principala sursă de nămoluri industriale din judeţ, are o

staţie de preepurare a apelor industriale care sunt epurate apoi în treapta biologică a
staţiei de epurare municipale Suceava.
Cantităţile de nămol generate (tone)

JUDEŢ
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
SUCEAVA
1842 2406 5331 7174 7177 2217 3208 4010
Tabel 7.6.2.2. Cantităţile de nămol provenit de la apele industriale în perioada 2000-2007

Raportarea pentru anul 2008 nu s-a făcut încă
8000
6000
tone 4000
2000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
tone 1842 2406 5331 7174 7177 2217 3208 4010
7.6.2.1 Cantităţile de nămol provenit de la apele industriale în perioada 2000-2007
7.7. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice(DEEE)

Potrivit prevederilor HG nr. 448/2005 prin deşeuri de echipamente electrice şi
electronice provenite de la gospodăriile particulare se înţeleg DEEE de la gospodăriile
populaţiei, dar şi din surse comerciale, industriale, instituţionale şi alte surse care, datorită
naturii şi cantităţii lor sunt similare celor provenite din gospodăriile particulare.
108
Producătorii de echipamente electrice şi electronice trebuie să se înscrie în

Registrul naţional al producătorilor de echipamente electrice şi electronice, care este
gestionat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, procedură care a demarat în
anul 2006. Producătorii care nu deţin număr de înregistrare în Registru naţional nu pot
introduce pe piaţă echipamente electrice şi electronice.
Pentru colectarea separată a DEEE şi atingerea obiectivelor naţionale de colectare
stabilite prin negocieri, au fost înfiinţate puncte de colectare selectivă a acestor deşeuri. În
acelaşi timp distribuitorii de DEEE –uri sunt obligaţi să primească la schimb, în regim unu
la unu deşeuri electrice şi electronice echivalente cu echipamentul cumpărat.
DEEE provenite din alte surse (care nu pot fi asimilate celor din gospodăriile
populaţiei) vor fi predate producătorilor.
Până la data de 31.12.2008 rata minimă de colectare trebuia să fie de cel puţin
4kg DEEE/locuitor, fiind stabilite şi obiective de valorificare/reciclare a DEEE, pe tip de
echipament.
Responsabili de atingerea acestor obiective naţionale sunt producătorii de
echipamente electrice şi electronice. Ei pot îndeplini această obligaţie în mod individual
sau prin transfer de responsabilitate, către o organizaţie colectivă legal constituită,
autorizată de către ANPM. Producătorii se pot asocia şi în alte tipuri de organizaţii, astfel
încât procesul de gestionare a DEEE să nu fie prea costisitor. La ora actuală deţin licenţa
de operare 5 organizaţii colective.
Din judeţul Suceava s-au înregistrat în Registrul Naţional 37 agenţi economici
producători de EEE. Majoritatea acestora au optat pentru atingerea obiectivelor naţionale
prin transfer de responsabilitate.
Au fost înfiinţate punctele de colectare selectivă a DEEE în toate localităţile urbane
cu peste 20.000 locuitori, astfel încât în prezent funcţionează pe raza judeţului următoarele
centre de colectare DEEE:
Administrator Amplasament Autorizaţia de mediu Observaţii
Punct de colectare DEEE judeţean

SC GOSCOM SA Fălticeni - Str. 13 Autorizaţie de mediu nr. Punct de colectare judeţean
Fălticeni Decembrie, nr. 25 310/20.06.2006, valabilă comun cu punct de colectare
(incinta SC 20.06.2011 localitate cu peste 20.000
GOSCOM SA) locuitori
Punct de colectare DEEE localităţi cu peste 100.000 locuitori
SC DIASIL Suceava - Str. Autorizaţie de mediu nr. A fost desemnat de Primăria
SERVICE Grigore 11/17.01.2007, revizuită la Suceava ca punct de
SRL Suceava Alexandru Ghica, data de 26.02.2008, colectare în anii 2005, 2006.
nr.18 bis valabilă 17.01.2012 Începând cu luna mai 2007 a
(incinta SC DIASIL devenit punct de colectare
SERVICE SRL DEEE privat.
Suceava)50
SC ROSAL GRUP Suceava - Calea Autorizaţia de mediu Începând cu data de

SRL Suceava Unirii, nr.31A nr.443/28.09.2007, valabilă 24.05.2007 este punctul de
(incinta SC ROSAL 28.09.2010 colectare DEEE desemnat de
GRUP SRL) Primăria Suceava
SC CNDPI Suceava – Str. Autorizaţia de mediu nr. Punct de colectare privat
ROMSOFT SA – Universităţii, nr. 27 603/11.12.2007, aparţinând unui producător
magazin Suceava valabilă11.12.2012207/21.0 de EEE. Colectează doar
5.2007, valabilă 21.05.2012 DEEE din categoria 3. Până
în prezent nu a colectat
DEEE
109
Puncte de colectare DEEE – oraşe cu peste 20.000 locuitori

SC SERVICII Rădăuţi - Str. Autorizaţie de mediu nr. Punct de colectare desemnat
COMUNALE Grănicerului, nr. 4 51/15.02.2007, valabilă de Primăria Rădăuţi
SA Rădăuţi (incinta punctului 15.02.2010
termic nr. 3)
SC Câmpulung Autorizaţie de mediu nr. Punct de colectare desemnat
FLORCONSTRUCT Moldovenesc - Str. 537/30.10.2006 valabilă de Primăria Câmpulung
SRL Uzinei, nr. 6 (incinta 30.10.2011
Suceava - Agentia SC FLOR
Câmpulung CONSTRUCT SRL)
SC GOSCOM SA Falticeni - Str.13 Autorizaţie de mediu nr. Punct de colectare judeţean
Fălticeni Decembrie, nr. 25 310/20.06.2006, valabilă comun cu punct de colectare
(incinta SC 20.06.2011 local
GOSCOM SA)
Tabel 7.7.1. Puncte de colectare DEEE în judeţul Suceava
Autorităţilor administraţiei publice locale le revine sarcina organizării serviciului de

salubrizare a localităţii, care include şi colectarea selectivă a DEEE. Astfel în judeţ mai
sunt operaţionale următoarele puncte de colectare DEEE:
Administrator Amplasament Amenajare Observaţii
Primăria Vatra Dornei Vatra Dornei - Str. Autorizaţia de mediu nr Punct de colectare
prin Direcţia Dornelor, nr. 20 145/18.04.2007, valabilă desemnat de
Administrării Domeniului incinta DADP 18.04.2012 primărie
Public
Primaria Gura Gura Humorului - Str. Autorizaţia de mediu nr. Punct de colectare
Humorului, prin Mânastirea Humorului, nr. 45/23.02.2008, valabilă desemnat de
Serviciul Public de 105 la sediul Directiei 23.02.2013 primărie
Salubritate Publice de Servicii Edilitare
Primăria Siret prin Siret – Str. Castanilor, fn Autorizaţie de mediu nr Punct de colectare
serviciul 41/09.02.2007, valabilă desemnat de
public de salubrizare 09.02.2012 primărie
Tabel 7.7.2. Alte puncte de colectare DEEE- oraşe cu mai puţin de 20.000 locuitori
Pentru a accelera procesul de colectare selectivă a DEEE – urilor în cursul anilor

2007, 2008 s-au derulat campanii naţionale de colectare selectivă a DEEE, „MAREA
DEBARASARE”, la care, în cursul anului 2008 au fost antrenate şi localităţi din mediul
rural.
Cantităţi DEEE (tone)
2007 2008
30,09 138,75
Tabel 7.7.3 Cantităţi DEEE colectate în cadrul campaniilor naţionale Marea Debarasare
Cu toate eforturile depuse, nu s-au atins obiectivele naţionale.
Anul Cantitatea de DEEE (tone)
colectată valorificată tratată
2006 8,1 0 0
2007 57,94 0 0
2008 * 150,82 0 22,75
*Cantitate aproximativă, deoarece nu s-a realizat încă baza de date aferentă anului 2008
Tabel 7.7.4 Cantitatea de DEEE colectată prin punctele de colectare şi prin firmele autorizate
110
7.8. Vehicule scoase din uz (VSU) - agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi
tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate.
Gestionarea vehiculelor scoase din uz este reglementată prin HG nr. 2406/ 2004,
cu modificările ulterioare, care transpune Directiva nr. 2000/53/CE .
Principalele obiective ale acestei Directive sunt canalizate pe prevenirea producerii
de deşeuri provenite de la VSU precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de
valorificare a VSU şi a componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri
destinate eliminării.De asemenea activitatea de colectare şi tratare VSU trebuie să se
desfăşoare conform prevederilor legale pentru a se preveni impactul negativ asupra
mediului,în acest sens agenţii economici colectori/tratatori VSU au fost informaţi cu privire
la cerinţele minime ce trebuie să fie îndeplinite de unităţile în cauză. Directiva prevede
responsabilitatea producătorului, care încă de la faza de proiectare a produsului trebuie să
acorde atenţie limitării utilizării unor substanţe periculoase şi să prevadă posibilităţile de
dezmembrare, reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor. În acest sens se
va asigura furnizarea de informaţii unităţilor de tratare VSU.
Agenţii economici au fost informaţi cu privire la obligaţiile ce le revin în conformitate
cu HG 2406/2004, art. 15 în vederea realizării obiectivelor de reutilizare, valorificare şi
reciclare, acordându-se întâietate reutilizării şi reciclării.
În judeţul Suceava s-a realizat un progres în anul 2008 faţă de anii precedenţi cu
privire la numărul de vehicule predate în vederea dezmembrării, în mare parte datorat
Programului de reînnoire a parcului auto desfăşurat în România.
La primirea vehiculului uzat agentul economic eliberează certificatul de distrugere
pe baza căruia se realizează radierea vehiculului. Pe raza judeţului Suceava funcţionează
12 firme, autorizate conform prevederilor legale, ce au ca obiect de activitate colectarea şi
dezmembrarea VSU.
Nr. Denumire Punct de lucru
crt.
1 PF MUHA TRAIAN Suceava, str. Gheorghe Doja nr.65
2 SC TRANSFOREST SA Vatra Dornei, str. Argestru, nr.3, jud. Suceava
3 SC OMT METAL SRL Gura Humorului, str. Carierei,nr.40, jud. Suceava
4 SC AUTOLINE SRL Str. Humorului, nr. 89C ,loc. Şcheia , jud. Suceava
5 SC ROLEX SRL Suceava, str. Cernăuţi, nr. 112B
6 SC MARICOL SRL Suceava, str , Calea Unirii, nr. 35
7 SC CONEXIUNI IMPEX SRL Suceava, str. Gheorghe Doja, nr. 111
8 AF SENCIUC ION Jud. Suceava, com. Ipoteşti , nr. 599B
9 SC TIGER COM SRL Suceava, mun. Fălticeni, str. Plutonier Ghiniţă, nr.1
10 SC EXPERT AUTO SRL Suceava, str. Gheorghe Doja nr.65
11 SC DOREL MARIUS AUTO SRL Jud.Suceava, com. Ipoteşti
12 SC COM REMAT Suceava, str. Calea Unirii, nr.31A
Total Judeţ
Tabel 7.8.1 Agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU în cursul anului 2008
Număr vehicule colectate şi dezmembrate

2003 2004 2005 2006 2007
Colectate 118 142 344 835 1493
Dezmembrate 114 146 270 743 1412
Stoc la sf. anului 4 0 74 139 81
Tabel 7.8.2 Număr vehicule colectate şi dezmembrate în perioada 2003-2007
111
1600
1400
1200
1000 Colectate
800 Dezmembrate
600 Stoc la sfârşitul anului
400
200
0
2003 2004 2005 2006 2007
Fig.7.8.1 Evoluţia vehiculelor colectate şi dezmembrate în perioada 2003-2007
7.9. Uleiuri uzate

Gestionarea uleiurilor uzate este reglementată de HG 235/2007, privind gestionarea
uleiurilor uzate.
Agenţii economici producători sau importatori de uleiuri au obligaţia de a organiza
recuperarea uleiurilor uzate, în limita cantităţilor introduse pe piaţă.
Colectarea uleiurilor uzate în scopul valorificării se realizează pe 3 categorii de
colectare funcţie de tipul de ulei uzat, iar livrarea cantităţilor colectate se realizează pe
baza unei declaraţii, conform HG 235/2007,anexa 2..
Valorificarea uleiurilor uzate se va realiza cu prioritate prin regenerare, iar când
aceasta nu este posibilă se admite valorificarea energetică. În România nu dispunem
încă de facilităţi de regenerare a deşeurilor de ulei.
În judeţul Suceava, SN PETROM SA - Sucursala PECO Suceava, a amenajat spaţii
de colectare a uleiurilor uzate, fiind autorizată de APM pentru activitatea de colectare şi
gestionare a uleiurilor uzate. Cantităţile colectate de PETROM au crescut în ultimii ani, tot
mai mulţi generatori de uleiuri uzate, devenind conştienţi de obligaţiile ce le revin potrivit
prevederilor legale.
Unii agenţi economici din judeţ valorifică intern uleiurile uzate prin reutilizare sau
alte forme de valorificare (ungere pânze gatere, ungere cofraje în construcţii, gresare
macazuri etc).Alţi agenţi economici au predat spre valorificare uleiurile uzate unor
societăţi din afara judeţului cum ar fi ; SC Mihoc SA ,jud.Neamţ; SC Ecomaster Servicii
Ecologice SA ,punct de lucru Ploieşti; SC Eco Network SRL, Iaşi ; SC Global Eco Center
SA,Iaşi.De asemeni s-au predat de către unii agenţi economici uleiuri uzate spre eliminare
societăţii SC Mondeco SA din loc.Suceava, autorizată în acest sens.
Lipsa facilităţilor de regenerare face ca valorificarea uleiurilor uzate să se deruleze
mai greu, astfel încât în judeţ există stocuri destul de mari de uleiuri uzate, după cum se
poate observa din tabelul nr.7.9.1
Este de menţionat faptul că în anul 2008 s-a extins baza de date privind
gestionarea uleiurilor uzate, fiind inventariaţi cca. 100 agenţi economici generatori de
uleiuri uzate.
Uleiuri uzate
(litri)
2006 2007 2008
Stoc la începutul anului 27140 88720 90899
Colectate 215780 70358 118919
Predate spre valorificare 154200 68179 122541
Stoc la sfârşitul anului 88720 90899 87277
Tabel 7.9.1. Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate, în judeţul Suceava în perioada 2006-2008
112
250000
200000
150000
Colectate
Predate spre valorificare
100000
50000
0
2006 2007 2008
Fig. 7.9.1 Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate în jud. Suceava în perioada
2006-2008
7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Din cauza lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se
numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu si
sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de
deşeuri orăşeneşti şi industriale, sunt:
 modificări de peisaj şi disconfort vizual;
 poluarea aerului;
 poluarea apelor de suprafaţă şi subterane;
 modificări ale fertilităţii solurilor
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este
deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică
exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. Autoaprinderea şi arderea
deşeurilor menajere este o sursă importantă de poluare a aerului. Scurgerile de pe
versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea
acestora cu substanţe organice şi suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării
apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din
depozite, cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt
ce se repercutează asupra folosinţei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de
deşeuri se întinde pe durata a cel puţin două generaţii.
Din cauza exploatării necorespunzătoare multe materiale reciclabile şi utile sunt
depozitate împreună cu cele nereciclabile, fiind amestecate şi contaminate din punct de
vedere chimic şi biologic, astfel încât posibilitatea recuperării şi valorificării acestora este
mult diminuată.
7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

În anul 2008 au fost realizate o serie de acţiuni care au condus la îmbunătăţirea
activităţilor de gestionare a deşeurilor municipale, cum ar fi:
 Elaborarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor;
 Derularea proiectului de asistenţă tehnică ISPA pentru sistemul de management
integrat al deşeurilor în judeţul Suceava;
113
 Implementarea proiectelor PHARE prin intermediul cărora se vor construi două staţii
de transfer (Gura Humorului şi Vatra Dornei), o staţie de tratare a deşeurilor la Rădăuţi
şi se vor implementa sisteme de colectare selectivă a deşeurilor în unele localităţi
urbane şi rurale din judeţ;
 Încheierea contractelor de parteneriat între municipalităţi, operatorii de salubritate şi
SC ECO ROM AMBALAJE SA în scopul dezvoltării sistemelor de colectare selectivă a
deşeurilor în localităţile Câmpulung Moldovenesc şi Siret;
 Organizarea unor servicii de salubritate mai ales în mediul rural, care, deşi, nu sunt
foarte performante, contribuie la educarea şi conştientizarea populaţiei
 organizarea atât la iniţiativa autorităţilor de mediu, cât şi a autorităţilor administraţiei
publice locale, a ONG-urilor, a numeroase acţiuni cu scop educativ;
 derularea campaniilor de colectare separată a deşeurilor de echipamente electrice şi
electronice MAREA DEBARASARE;
7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor

Generarea deşeurilor reflectă de obicei tendinţele de consum şi de producţie.
Astfel, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte odată cu nivelul de trai.
Creşterea producţiei economice, dar şi gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la
generarea de cantităţi mari de deşeuri, cu efecte negative asupra calităţii factorilor de
mediu şi al sănătăţii populaţiei.
7.12.1 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Prognoza de bază ia în considerare factorii de influenţă şi anume: evoluţia
populaţiei; evoluţia economiei; racordare la sistemele centrale de canalizare/epurare;
prognoza activităţilor de construcţii; schimbări în comportamentul consumatorilor, educaţia
privind mediul înconjurător, nivelul de trai.
Pe termen scurt şi mediu principala opţiune de gestionare a deşeurilor va fi în
continuare depozitarea, dar obiectivul PJGD este de a asigura alinierea la practicile
europene (orientate preferenţial către prevenire, reutilizare, valorificare) şi de evitare a
soluţiilor de eliminare finală (depozitare, incinerare).
Potrivit prognozei din PJGD, cantitatea de deşeuri urbane generată, considerată ca
fiind un indicator al consumului populaţiei, va avea în următorii ani o evoluţie crescătoare,
dar nu spectaculoasă. Cantitatea de deşeuri colectate va avea un ritm de creştere mai
accentuat, pe măsura extinderii ariei de acoperire cu servicii de salubritate.
Compoziţia acestor deşeuri se va modifica, urmând să crească procentul deşeurilor
de ambalaje (materiale plastice, sticlă, hârtie şi carton, etc.) în detrimentul fracţiei
biodegradabile. În urma dezvoltării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, promovat
şi prin diverse programe desfăşurate la nivel naţional, a proiectelor de management
integrat, a campaniilor de conştientizare a populaţiei, se va micşora cantitatea deşeurilor
depozitate şi va creşte cantitatea valorificată. De asemenea, promovarea compostării va
contribui nu numai la reducerea cantităţilor depozitate ci şi la îndepărtarea tuturor
problemelor pe care fermentarea acestora în depozitele neconforme actuale le presupune
(levigatul, degajările de gaz cu fenomenele de autoaprindere, mirosuri, insecte, etc.)
Se estimează ca prin punerea în practică a unor proiecte privind construirea unor
noi staţii de epurare în localităţile rurale, modernizarea staţiilor de epurare urbane şi
extinderea reţelelor de canalizare, va creşte cantitatea de nămol generată.
În urma extinderii zonelor rezidenţiale din intravilan prin realizarea de locuinţe
individuale, se estimează şi o creştere a cantităţii de deşeuri rezultate din construcţii şi
demolări.
114
7.12.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie

Cantităţile de deşeuri de producţie variază de la an la an, funcţie de variaţia
producţiei realizate în diferite sectoare de activitate, de utilizarea de noi tehnologii şi de
creşterea preocupării agenţilor economici pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri
generate. Din acest motiv este dificil de realizat o prognoză a generării deşeurilor de
producţie.
Se estimează că în viitor creşterea cantităţilor de deşeuri de producţie care trebuie
eliminate va fi mai mică decât creşterea producţiei industriale, ca rezultat al prevenirii
apariţiei deşeurilor şi al aplicării măsurilor de reciclare.
În acelaşi timp se va pune accent mai mare pe gestionarea corectă a deşeurilor
periculoase care au cel mai mare impact asupra mediului şi sănătăţii. Generarea
deşeurilor periculoase va scădea substanţial chiar şi în condiţiile creşterii producţiei de
bunuri, prin aplicarea BAT - urilor din diferite domenii de activitate.
Investiţiile necesare pentru tratarea sau eliminarea deşeurilor periculoase vor fi
realizate de către agenţii economici care generează deşeurile sau, în regim privat, de
operatori economici specializaţi care vor realiza aceste operaţii pentru terţi contra cost.
7.12.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici
şi a administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor
asupra mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ.
Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor şi a Planurilor de
gestionare a deşeurilor este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deşeurilor,
eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a
mediului. Realizarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor presupune atât
schimbări majore de mentalitate şi obiceiuri, cât şi implicarea autorităţilor publice,
generatorilor de deşeuri, asociaţiilor profesionale şi a societăţii civile.
 Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt:
 Construirea celor două depozite zonale de deşeuri;
închiderea depozitelor existente potrivit calendarului aprobat în procesul de
negociere al capitolului 22 - Mediu;
 realizarea staţiilor de transfer;
 închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor din zonele rurale şi
realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de
transfer;
 dezvoltarea sistemul de colectare selectivă a deşeurilor;
 extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate;
 reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, potrivit prevederilor HG
349/2005;
 valorificarea deşeurilor de construcţii şi demolări prin implicarea autorităţilor
administraţiei publice locale, din faza de obţinere a autorizaţiei de construcţiei;
Programele de investiţii vor include activităţi legate de ierarhia în ceea ce priveşte
managementul deşeurilor (prevenire, colectare şi colectare selectivă, valorificare şi
reciclare, tratare şi eliminare).
. Scopul îl constituie crearea unui sistem modern de management al deşeurilor care
să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate, prin stabilirea unui sistem
adecvat care să trateze fiecare tip de deşeuri în parte, în vederea protejării mediului.
În paralel, se vor derula proiecte de conştientizare a populaţiei, având în vedere
faptul că, pentru realizarea sistemelor eficiente de gestionare integrată a deşeurilor nu
este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii, ci şi implicarea populaţiei.
115
CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
8.1 Introducere
Chimicalele joacă un rol esenţial în societatea zilelor noastre. Le folosim în fiecare zi, de
la medicamente, la maşini şi de la materiale de construcţii, la jucării. În acelaşi timp, ne
găsim şi în situaţia de a găsi chimicale care sunt nocive pentru mediul înconjurător chiar în
organismul nostru. Industria Uniunii Europene produce 31% din totalul chimicalelor la nivel
mondial (în timp ce Statele Unite produc 28%). Industria chimicalelor din Uniunea Europeană
este a treia industrie în lume ca mărime, generând direct deşeuri de substanţe şi preparate
chimice periculoase.
Conceptul de dezvoltare durabilă a ajuns astăzi departe, fiind acum citat în toată lumea,
atât la nivel global, cât şi la nivel local. Definiţia originară a dezvoltării durabile „satisfacerea
nevoilor prezentului fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a avea acces la
propriile lor nevoi” s-a dovedit iniţial a fi dificilă din punct de vedere operaţional.
În continuare, paşii următori i-au reprezentat:
 identificarea tendinţelor privind dezvoltarea reglementărilor cu privire la piaţa
produselor chimice în Europa
 evaluarea stadiului actual privind cadrul legislativ european şi naţional referitor la
produse chimice.
8.2 Cadrul legislativ
Una dintre cele mai importante strategii în vederea atingerii obiectivelor unei dezvoltări
durabile este promovarea unui sistem legislativ coerent la nivelul Uniunii Europene care
constituie legislaţia orizontală şi legislaţia verticală în domeniul protecţiei mediului la nivelul
Uniunii Europene, transpusă în legislaţia românească.
Domeniul privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor şi preparatelor
periculoase este reglementat în prezent de Directiva 67/548/CEE a Consiliului din 27 iunie
1967 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la
clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase, publicată în Jurnalul Oficial
nr. L 196 din 16 august 1967, cu modificările şi completările ulterioare.
Această directivă a fost preluată in legislaţia naţională prin următoarele acte
normative:
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 22 noiembrie 2000, cu modificările şi
completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 28 mai 2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
 Hotărârea Guvernului nr. 1300/2002 privind notificarea substanţelor chimice, publicată
în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 849 din data de 10 decembrie 2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
H.G. 1408/2008 preia în cadrul legislativ intern Directiva 2006/121/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006, precum şi Directiva 2006/102/CE, care
amendează Directiva Consiliului 67/548/CEE. Prin acest act normativ se stabilesc la nivel
116
naţional în mod unitar şi coerent, prevederile pentru clasificarea, etichetarea şi ambalarea

substanţelor periculoase pentru om şi mediu, în vederea introducerii acestora pe piaţă.
Hotătârea nr. 1408/2008 specifică :
 principii privind clasificarea substanţelor şi preparatelor periculoase; obligaţiile
autorităţilor competente;
 referiri specifice privind ambalarea şi etichetarea substanţelor şi preparatelor
periculoase;
 contravenţii şi sancţiuni privind nerespectarea condiţiilor impuse de prezenta hotărâre.
În cuprinsul acestui act normativ sunt prevăzute condiţii de aplicare a cerinţelor de
etichetare, precum şi derogările de la cerinţele de etichetare şi ambalare a substanţelor
periculoase. H.G .1408/2008 conţine 6 anexe parte integrantă a acestuia care se referă la:
 Anexa nr. 1 „Criterii generale de clasificare şi etichetare a substanţelor şi preparatelor
periculoase” care preia prevederile anexei VI a Directivei 67/548/CEE.
 Anexa nr. 2 „Lista substanţelor periculoase” care preia prevederile anexei I a Directivei
67/548/CEE.
 Anexa nr. 3 Partea A „Prevederi referitoare la sistemele de închidere rezistente la
deschidere de către copii” şi Partea B „Prevederi referitoare la dispozitivele care
permit detectarea tactilă a pericolelor” care preia prevederile anexei IX a Directivei
67/548/CEE.
 Anexa nr. 4 „Simboluri şi indicaţii de pericol pentru substanţele şi preparatele
 periculoase” care preia prevederile anexei II a Directivei 67/548/CEE.
 Anexa nr. 5 „Natura riscurilor speciale atribuite substanţelor şi preparatelor
 periculoase” care preia prevederile anexei III a Directivei 67/548/CEE.
 Anexa nr. 6 „Recomandări de prudenţã privind substanţele şi preparatele
 periculoase” care preia prevederile anexei IV a Directivei 67/548/CEE.
În sensul HG 1408/2008, sunt considerate periculoase următoarele substanţe şi
preparate:
* substanţele şi preparatele explozive;
* substanţele şi preparatele oxidante;
* substanţele şi preparatele extrem de inflamabile;
* substanţele şi preparatele foarte inflamabile;
* substanţele şi preparatele inflamabile;
* substanţele şi preparatele foarte toxice;
* substanţele şi preparatele toxice;
* substanţele şi preparatele nocive;
* substanţele şi preparatele corozive;
* substanţele şi preparatele iritante;
* substanţele şi preparatele sensibilizante;
* substanţele şi preparatele cancerigene;
* substanţele şi preparatele mutagene;
* substanţele şi preparatele toxice pentru reproducere;
* substanţele şi preparatele periculoase pentru mediu
O atenţie deosebită a fost acordată şi urmatoarelor aspecte:
 efectelor implementării noului sistem legislativ REACH în domeniul chimicalelor;
 identificării argumentelor în favoarea acestei noi politici a Uniunii Europene în
domeniul chimicalelor.
Principalul scop al noii politici comunitare în domeniul substanţelor şi preparatelor
chimice este dezvoltarea durabilă şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie a sănătăţii,
securităţii omului şi a mediului înconjurător prin menţinerea şi dezvoltarea competitivităţii
industriale, prin prevenirea fragmentării pieţei comunitare şi prin dezvoltarea unui sistem unic
de evidenţă pentru substanţele chimice noi şi pentru cele existente.
117
Industria, consumatorii, guvernanţii, au împreună responsabilitatea de a se asigura că

produsele chimice sunt sigure în folosire pentru om şi mediu de-a lungul întregului ciclu de
viaţă şi, de asemenea, de a sprijini continuu inovaţiile pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Pentru acest lucru sunt necesare o piaţă liberă, reglementată legislativ şi un mediu care să
permită şi să conducă la inovaţii.
8.3 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase
Legislaţia europeană în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase se referă nu
numai la aspecte legate de clasificare, etichetare, ci şi la punerea pe piaţă (import/export),
protecţia consumatorului, protecţia civilă.
Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase sunt reglementate
prin H.G. 305/2007, care aprobă Procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de
cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice
periculoase – Procedura PIC. Legislaţia românească transpune prevederile Regulamentului
304/2003 importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase.
Obiectivele legislaţiei în vigoare sunt:
a) aplicarea prevederilor Convenţiei privind procedura de consimţământ prealabil în
cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac
obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998, la care
România a aderat prin Legea nr. 91/2003;
b) încurajarea răspunderii comune pe care o au exportatorii şi importatorii şi sprijinirea
eforturilor acestora de cooperare în vederea asigurării unui control asupra circulaţiei
internaţionale a produselor chimice periculoase;
c) utilizarea corectă a produselor chimice periculoase în vederea asigurării protecţiei
sănătăţii populaţiei şi a mediului;
În judeţul Suceava, în cursul anului 2008, nu s-au efectuat importuri/transporturi de
substanţe chimice periculoase supuse procedurii PIC.
8.4 Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest – inventarul
cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice
În conformitate cu prevederile H.G. 124/2003 modificată şi completată de H.G.
734/2006 privind „Prevenirea, reducerea şi controlul poluării cu azbest”, de la 1 ianuarie 2007
se interzic toate activităţile de comercializare şi utilizare a azbestului şi a produselor care
conţin azbest, exceptând de la aceste prevederi diafragmele care conţin azbest alb, instalaţii
de electroliză, care pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora, dar nu mai
târziu de 1 ianuarie 2008.
Utilizarea azbestului se face în condiţiile aplicării unor măsuri şi proceduri care să
asigure atât reducerea la sursă, cât mai mult posibil, a emisiilor de azbest în aer sau în
mediul acvatic şi a cantităţilor de deşeuri solide care conţin azbest, cât şi prevenirea apariţiei
unor astfel de emisii. Măsurile trebuie să aibă în vedere utilizarea celor mai bune tehnologii
disponibile care nu presupun costuri excesive, inclusiv utilizarea operaţiilor de reciclare şi
epurare a apelor uzate în toate situaţiile în care acestea sunt posibile.
În urma ultimului inventar efectuat la nivelul judeţului Suceava în anul 2007, cantitatea
estimată de azbest la agenţii economici este de:
Judeţ Utilizare azbest Alternative Deşeuri cu azbest
Clădiri Clădiri pr. azbest
Tipuri Cantitate Mod de
publice industriale (material
articole cu generată gestionare
(suprafaţa (suprafaţa non-
azbest kg (t/2006) (depozitare…)
mp) mp) azbest)
Suceava - 68370 mp - tablă -
Tabel 8.4.1. Cantităţi de azbest/deşeuri azbest raportate de agenţi economici în 2007
118
8.5 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

În categoria ODS - substanţă chimică care epuizează stratul de ozon sunt incluse o
serie de substanţe cu proprietăţi chimice şi fizice diferite, conform O.G. nr. 89/99 privind
regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care
distrug stratul de ozon:
- C.F.C.-uri (clorofluorocarburi utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici
şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producere a spumelor de izolare);
- Haloni (substanţe de luptă împotriva incendiilor);
- Tetraclorura de carbon (solvent industrial);
- Metilcloroform (1,1,1, tricloretan-solvent);
- Bromura de metil (utilizată în dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor de
depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi
fructelor proaspete, tratarea seminţelor).
Începând cu anul 2006 s-au înregistrat şi unităţi care au început să asigure şi service
auto la instalaţiile de aclimatizare ale maşinilor, aceştia utilizând în special freoni ecologici. În
ansamblu, doar unităţile mai mari şi care au instalaţii de frig care necesită freoni de tipul R12,
R22, mai utilizează aceste tipuri de freoni pentru reumplerea instalaţiilor.
Persoanele fizice, în majoritate, datorită sistemelor avantajoase de rate la procurarea
obiectelor electro-casnice au preferat achiziţionarea unor frigidere noi decât reumplerea celor
vechi. Situaţia utilizării şi recuperării ODS în judeţul Suceava este redată în tabelele de mai
jos:
Judeţ Cantitate utilizată / recuperată (kg) in anul 2008
Agenţi frigorifici
CFC-12 CFC-13 HCFC-22 HCFC- HCFC- R 502 Alţi Clorura de
123 141b HCFC metil
Suceava 3/0 413,4/0 4.2/0
Tabel 8.5.1. Cantităţi de agenţi frigorifici utilizate şi recuperate la niv anului 2008
Judeţ Freoni ecologici – cantităţi utilizate (kg) - 2008

R 134a R134 R404 R404a R407c --- R409 R410a R507--- R600
R407 R507b
Suceava 857,29 100,5 2777 31,7 102,24 63 9,7
Tabel 8.5.2. Cantităţi de freoni ecologici utilizate la niv anului 2008

Anul Cantatatea utilizata de Cantitatea utilizata de
agenti frigorifici (Kg) freoni ecologici (Kg)
2004 846 669
2005 618 1811
2006 500 1515
2007 246 2269
2008 416 4380,83
Tabel 8.5.3. Cantităţi de agenţi frigorifici şi freoni ecologici utilizaţi în perioada 2004-2008
Referitor la agenţii frigorificii ecologici cantitatea raportată ca recuperată este de fapt
cantitatea recirculată în instalaţiile de aer condiţionat, iar unităţile care au instalaţii mari de
frig consideră agentul frigorific din instalaţii ca fiind pe stoc şi recirculat în acelaşi timp.
Spumele folosite la încărcarea stingătoarelor sunt spume aeromecanice, spumele chimice
fiind interzise conform legislaţiei în vigoare.
În cursul anului 2005, S.C. TERMICA S.A. a înlocuit tetraclorura de carbon folosită ca
agent de degresare în instalaţii, cu alcool etilic, substanţă recomandată ca fiind ecologică. Pe
parcursul anului 2006 S.C. TERMICA S.A. a utilizat alcool etilic ca degresant.
119
Anul CCl4 (kg)

2004 22
2005 10
Tabel 8.5.4. Cantitate de CCl4 utilizată de S.C. TERMICA S.A. Suceava
Cantitatea de alcool etilic folosită de S.C. TERMICA S.A. ca alternativă la tetraclorura
de carbon este redată în tabelul de mai jos:
Anul C2H5-OH (kg)
2006 10
2007 221
2008 198
Tabel 8.5.5. Cantitatea de alcool etilic folosită de S.C. TERMICA S. A. Suceava
Alcoolul etilic se utilizează la degresarea instalaţiei de la staţia de producere H2.
În judeţul Suceava percloretilena este folosită în maşinile de curăţat al spălătoriilor
chimice. Maşinile de curăţat au circuit închis de recirculare a percloretilenei.
Ca în fiecare an şi în anul 2008, cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaţionale a Protecţiei
Stratului de Ozon - 16 Septembrie, A.P.M. Suceava a editat afişe şi pliante şi de asemenea
s-a popularizat în mass-media locală importanţa protejării stratului de ozon.
8.6.Biocide (utilizare, import, export )

Biocidele sunt grupe de substanţe folosite pentru dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.
În prezent este permisă utilizarea produselor încadrate în grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate
(pesticide utilizate pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor şi biocide utilizate ca şi
conservanţi pentru produse alimentare sau furajere).
1.Grupul 1 principal: Dezinfectanţi şi produse biocide în general
*Tipul de produs 1: Produse biocide de igienă umană
*Tipul de produs 2: Dezinfectanţi pentru spaţii publice şi private şi alte produse biocide
*Tipul de produs 3: Produsele biocide de igienă veterinară
*Tipul de produs 4: Dezinfectanţi pentru industria alimentară si a furajelor
*Tipul de prdus 5: Dezinfectanţi pentru apa potabilă.
În cursul anului 2008 nici un agent economic din judeţul Suceava nu a utilizat,
importat, exportat acest tip de substanţe.
8.7 Poluanţi organici persistenţi

Poluanţii organici persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice care persista perioade
lungi în mediul înconjurător, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscuri pe
perioade lungi, pentru oameni, mediu şi animale.
Principala sursă directă de POPs-uri este folosirea în agricultură a pesticidelor.
O formă deosebit de periculoasă de producere a dioxinelor şi furanilor este constituită
şi din procesele de ardere(vezi cap. 2.1.5.)
Alte procese din care pot rezulta dioxine şi furani, PCB sunt următoarele:
 Procese de fabricare: producere de chimicale clorurate, obţinerea de clor cu folosirea
electrolizei;
 Procese termice: cuptoare de ciment, instalaţii de preparare la cald a mixturilor
asfaltice, incinerarea deşeurilor;
 Procese de reciclare: reciclarea metalelor, reciclarea hârtiei.
120
Conform datelor transmise de către agenţii economici din judeţ, în 2008 nu s-au
înregistrat operaţiuni de import/export de poluanţi organici persistenţi.
8.8 Produse fitosanitare – pesticide
Produsele fitosanitare sunt reglementate de Directiva 79/117/CEE privind interzicerea
introducerii pe piaţă şi folosirii produselor care conţin anumite substanţe active care a fost
transpusă în legislaţia românească prin Ordinul comun nr. 396/707/1944/2002 al Ministerului
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerului Sănătaţii şi Familiei, Ministerului Apelor şi
Protecţiei Mediului privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz
fitosanitar conţinând anumite substanţe active.
Sub denumirea de produse de uz fitosanitar sunt cuprinse toate produsele de natură
chimică, biologică sau biotehnică, destinate prevenirii pagubelor cauzate de agenţii patogeni,
dăunători, buruieni şi alte organisme dăunătoare culturilor agricole şi vegetaţiei forestiere,
precum şi produselor agricole depozitate. Sub aceeaşi denumire sunt cuprinse şi alte
produse, precum cele cu efect regulator de creştere, cu efect desicant, repelent, adjuvanat,
sinergic, inclusiv capcanele feromonale, chromo-atractive sau fago-atractive, alte produse a
căror utilizare are ca scop îmbunătăţirea stării fitosanitare a culturilor agricole, vegetaţiei
forestiere şi a produselor depozitate.
La nivelul judeţului Suceava s-au folosit pesticide, dar care nu sunt supuse Procedurii
de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru controlul importului şi exportului
anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase – Procedura PIC.
8.9 Evaluarea riscului asupra mediului reprezentate de produsele biocide şi
pentru protecţia plantelor
Produsele biocide, aşa cum sunt definite de actele normative, sunt acele substanţe
active şi preparatele conţinând una sau mai multe substanţe active, condiţionate într-o formă
în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă
şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism
dăunător, prin mijloace chimice sau biologice
Decelarea urmelor de biocide din alimente, repercursiunile asupra sănătăţii obligă la
utilizarea cu maximă responsabilitate a acestor produse. Biocidele din grupele I şi II
inscripţionate cu cap de mort toxice şi foarte toxice nu pot fi utilizate decât de profesionişti.
Ele nu se vând către populaţie. Unităţile autorizate pentru comerţul cu biocide
comercializează numai produse cu toxicitate redusă (inscripţionate cu crucea Sf. Andrei).
Procurarea biocidelor numai din unităţi autorizate pentru comercializare, citirea cu atenţie a
indicaţiilor producătorului, manipularea, depozitarea şi utilizarea acestor substanţe toxice cu
respectarea strictă a indicaţiilor producătorului sunt condiţii obligatorii pentru eliminarea
riscurilor de intoxicare (a omului, animalelor, plantelor) şi de poluare a mediului. Pot avea
efecte nocive şi asupra vieţii umane sau animale, motiv pentru care plasarea pe piaţă a
produselor biocide este controlată atent. Biocidele de uz industrial şi de larg consum sunt
prezente în toate sferele activităţilor noastre. Printre aceste substanţe se înscriu
dezinfectantele şi produse biocide generale, produse biocide pentru igiena veterinară,
pesticide non-agricole produse fitosanitare, fluide pentru îmbălsămare.
Produsele biocide vor fi plasate pe piaţă şi comercializate numai după ce testatea lor
de către o comisie de specialişti va dovedi că nu au efect negativ asupra sănătăţii oamenilor
şi animalelor sau a mediului
Produsele biocide sunt clasificate în 23 de tipuri, din următoarele grupe principale:
- Dezinfectante şi produse biocide în general (dezinfectante pentru spaţii private şi
publice, pentru industria alimentară şi industria de preparare a furajelor, pentru
dezinfectarea apei potabile);
- Conservanţi (pentru produse îmbuteliate, conservanţi pentru lemn, pentru fibre, piele,
zidărie, cauciuc, pentru instalaţii de răcire, pentru fluidele utilizate în metalurgie)
- Pesticide non - agricole (rodenticide, avicide, moluscocide)
121
- Alte produse biocide (conservanţi pentru produse alimentare sau furaje, fluide pentru
îmbălsmare şi pentru produse taxidermale)
Noile reglementări impun condiţii riguroase pentru plasarea pe piaţă a produselor
biocide. Astfel, vor fi autorizate numai produsele care corespund simultan următoarelor
cerinţe: conţin substanţe active incluse în "Lista substanţelor active, aprobate de
Comunitatea Europeană, admise în componenţa produselor biocide" sau "Lista substanţelor
active, aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenţa produselor biocide cu
risc scăzut". În condiţiile normale de utilizare, produsele biocide trebuie să fie eficiente, să nu
aibă efecte nocive asupra sănătăţii umane sau animale (de exemplu prin apa potabilă,
alimente şi furaje, aerul dintr-o incintă sau asupra apelor de suprafaţă sau a celor subterane),
să nu afecteze mediul înconjurător, să nu aibă efecte inacceptabile asupra organismelor
ţintă, cum ar fi rezistenţa inacceptabilă sau încrucişată.
CADRUL LEGAL EU PENTRU PLASARE PE PIATA A PRODUSELOR BIOCIDE:

- Directiva 98/8/EC “Directiva pentru produsele biocide-BPD” şi” reglementările revizuite”
relevante
- Directiva 67/548/EEC “Clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor periculoase”
- Directiva 99/45/EEC “Clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase”
- Directiva 76/769/EEC “Restricţii în comerţul şi utilizarea substanţelor şi preparatelor
periculoase
- Directiva 2001/58/EC “Informaţii în fişele tehnice de securite ”
DIRECTIVA 98/8/EC-BIOCIDELE
Directiva se referă la:
- autorizarea şi plasarea pe piaţă pentru utilizarea produselor biocide în cadrul statelor
membre
- recunoaştrea mutuală a autorizărilor în cadrul comunităţii
- infiinţarea la nivel de comunitate a unei liste pozitive de substanţă activă care pot fi
folosite în produsele biocide.
Biocidele sunt grupe de substanţe folosite pentru dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.

În prezent este permisă utilizarea produselor încadrate în grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate
(pesticide utilizate pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor şi biocide utilizate ca şi
conservanţi pentru produse alimentare sau furajere).
1.Grupul 1 principal: Dezinfectanţi şi produse biocide în general

*Tipul de produs 1: Produse biocide de igienă umană
*Tipul de produs 2: Dezinfectanţi pentru spaţii publice şi private şi alte produse biocide
*Tipul de produs 3: Produsele biocide de igienă veterinară
*Tipul de produs 4: Dezinfectanţi pentru industria alimentară si a furajelor
*Tipul de prdus 5: Dezinfectanţi pentru apa potabilă.
ANEXA V LISTA CELOR 23 DE PRODUSE TIP (PT)
2. Grupul 2 principal: CONSERVANTI
*Tipul de produs 6: Conservanţi pentru produse îmbuteliate
*Tipul de produs 7: Conservanţi pentru pelicule
*Tipul de produs 8: Conservanţi pentru lemn
*Tipul de produs 9: Conservanţi pentru fibre, piele, cauciuc şi produse polimerizate
*Tipul de produs 10: Conservanţi pentru zidărie
*Tipul de produs 11: Conservanţi pentru lichide de răcire şi pentru sistemele de procesare
*Tipul de produs 12: Slimicide
*Tipul de produs 13: Conservanţi pentru fluidele utilizate în industria metalurgică
122
3.Grupa principală 3:PESTICIDELE NON AGRICOLE
*Tipul de produs 14:Rodencide
*Tipul de produs 15:Avicidele
*Tipul de produs 16 : Moluscoidele
*Tipul de produs 17: Pesticidele
*Tipul de produs 18: Insecticide, acaricide si produse pentru controlul altor artropode
*Tipul de produs 19: Produse de respingere/ indepartare si atrager
4. Grupa principală 4: Alte produse biocide
*Tipul de produs 20: Conservanti pentru produse alimentare şi furajere
*Tipul de produs 21: Produse pentru îndepărtarea mirosurilor
*Tipul de produs 22: Conservanţi pentru îmbălsămare şi pentru fluide taxidermice
În anul 2008 în judeţul Suceava nu s-a utilizat sau importat bromură de metil,
insecticid din categoria fumiganţilor, încadrat în grupa a II-a de toxicitate. Deasemeni, nu s-a
efectuat nici o evaluarea a riscului asupra mediului reprezentate de produsele biocide şi
pentru protecţia plantelor.
8.10 Metale grele (Mercur, Nichel, Cadmiu, Plumb)
Metalele în cantităţi foarte mici sunt necesare tuturor formelor vitale. Ele pătrund in
celula vie sub forma de cationi, dar înglobarea lor este strict reglata, deoarece în cantităţi
mari practic toate metalele sunt toxice. Omul, asemeni celorlalte vertebrate, are nevoie de
cationi de metale, care asigura derularea multor procese de importanta vitala. Din ele
menţionam:
a) metale grele - cobalt, cupru, fier, mangan, molibden, zinc si in cantităţi mici crom,
vanadiu, nichel si plumb;
b) metalele uşoare de obicei se întâlnesc in cantităţi mari - calciu, magneziu, potasiu
si sodiu.
Divizarea metalelor in necesare, neutre si toxice poate fi inexacta si deseori induce in
eroare, deoarece toate elementele necesare in doze mici devin toxice si foarte toxice in doze
mari.
Metalele grele sunt periculoase datorită faptului că, in procesul de preparare a
hranei, ele nu se descompun, dimpotriva concentraţia lor pe unitatea de masa creste. De
asemeni, metalele poseda proprietatea de a se acumula in organismul uman, astfel ele
frânează sau chiar blochează procesele biochimice intracelulare. Majoritatea metalelor
poseda proprietăţi mutagene si cancerigene. Metalele grele sunt greu de eliminat din
organismul uman.
PLUMBUL
Plumbul este unul din metalele care poluează mediul ambiant, răspândirea căruia in
natura este direct proporţional numărului unitaţilor de transport. Exista multe descrieri despre
apariţia anemiei, provocate la intoxicarea cu plumb. A fost stabilita dependenta mortalităţii
oamenilor din cauza afecţiunii vaselor creierului, nefritelor cronice si nivelului de poluare a
mediului ambiant cu plumb. Sursele de intoxicare cu plumb pot fi benzina, alimentele si
băuturile, care se păstrează in vase, in componenta cărora intra plumb sau vopsele, ce
conţin plumb (vase de lut glasate, vopsele de tipar, unele mase plastice).
CADMIUL
123
Izvoare de intoxicare cu cadmiu pot fi acoperirea vaselor si metalelor, substanţele

colorante, care se folosesc in industria textila si electrotehnica. Puţin cine ştie ca renumita
culoare roşie de pe etichete si reclama băuturii «Coca-Cola» conţine cadmiu. Este cunoscut,
ca cadmiul lipseşte in organism la naştere, dar se acumulează cu vârsta la persoanele, care
conform genului lor de activitate profesionala nu sunt supuse influentei lui, atingând maximul
la vârsta medie 20-30 ani. Conţinutul total de cadmiu in organism este legat de pătrunderea
lui din hrana, apa si alte surse ale mediului ambiant. Cadmiul se acumulează preponderent in
rinichi si in cantitatea mai mici in ficat si alte organe.
MERCURUL
Anca Kipling scria «eu as prefera cea mai rea moarte decât sa lucrez la extragerea
mercurului unde se fărâma dinţii in gura...». In pofida faptului ca astăzi e greu sa găseşti un
om care nu ştie ca mercurul este toxic, acest metal se găseşte in fiecare casa, instituţie
medicala (termometrul medical, manometrul, s.a.). Mercurul este unul din metalele fără de
care este de neconceput civilizaţia actuala, medicina, industria electronica şi altele. Vaporii
de mercur si compuşii lui intr-adevăr sunt foarte periculoşi pentru viata în anul 1966 a fost
descrisa o neobişnuita afecţiune a sistemului nervos central (SNC), asemănătoare cu
encefalita, care a fost rezultatul intoxicării cu mercur. Mercurul se conţinea in insecticidul, cu
care se prelucrau semănaturile de graminee. Exista o legătura intre intoxicarea cu carnea
animalelor, care se hrăneau cu aceste cereale. Mercurul si compuşii lui provoacă atrofia
celulelor nervoase ale cerebelului si diferitor porţiuni ale scoarţei encefalului. Compuşii
mercurului poseda proprietatea de a pătrunde prin bariera placentara. Mai des, surse de
intoxicare cu preparatele de mercur sunt insecticidele, folosite pentru păstrarea cerealelor.
Daca in casa, întâmplător, a fost stricat termometrul, este necesar de a aduna toate picăturile
de mercur si, in măsura posibilităţilor, sa se prelucreze porţiunea unde s-a împrăştiat
mercurul cu soluţie de FeCl3, pentru a neutraliza chimic rămăşiţele
NICHELUL
Nichelul provoacă afecţiunea ţesutului pulmonar cu dezvoltarea lenta a formaţiunilor
maligne. Cantităţile mari de nichel folosit in alimentarea animalelor duc la micşorarea
conţinutului azotului si inculcarea creşterii. Investigaţiile epidemiologice ale lucrătorilor, legate
de producerea nichelului rafinat, arata ca el si compuşii lui pot provoca boli ale cavitaţii
nazale si gatului, de asemenea a plămânilor.
Din punct de vedere al Protecţiei mediului legislaţia privind restricţionarea metalele

grele este redată mai jos:
Directiva Consiliului nr. - H.G nr. 347/2003 privind restricţionarea

76/769/CEE privind restricţii introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor
la introducerea pe piaţa a substanţe şi preparate chimice periculoase
anumitor substanţe si (M.O. nr. 236 din 7 aprilie 2003)
preparate chimice periculoase modificata de H.G. nr. 932/2004 pentru
modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 347/2003 privind
restricţionarea introducerii pe piaţă şi a
utilizării anumitor substanţe şi preparate
chimice periculoase ( M.O. nr. 566 din 28
iunie 2004) si de H.G. nr. 646/2005 pentru
modificarea şi completarea Hotărârii
124
chimice periculoase ( M.O. nr. 616 din 15

iulie 2005) si modificata de H.G nr. 498
din 23 mai 2007 pentru modificarea şi
completarea Hotărârii Guvernului nr.
347/2003 privind restricţionarea
introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor
substanţe şi preparate chimice periculoase
( M. O. nr. 502 din 26 iulie 2007) si
modificata de ORDIN nr.
1238/1461/718/2007 pentru modificarea şi
completarea anexei nr. 1 la Hotărârea
periculoase completată de Ordin 923/2008
Conform legislaţiei în vigoare:

• Substantele si preparatele prevazute in HG 347/769 cu modificările şi completările
ulterioare se pot introduce pe piata numai daca respecta conditiile stabilite in aceste
acte normative
• Unele dintre substante si preparate sunt interzise la comercializare si utilizare.
La nivelul jud. Suceava există următoarea situaţie privind metalele grele şi compuşii
acestora:
Mercur pe stoc la Nichel pe stoc la Cadmiu pe stoc la Plumb pe stoc la
1.01.2008 1.01.2008 1.01.2008) 1.01.2008
(Kg) (Kg) (Kg) (Kg)
Metalic compuşi metalic compusi metalic compusi metalic compusi
125,559 + 78,535 34 2,94 3,97 28 1,34
1588 buc.
lămpi
Tabel 8.10.1. Centralizator privind cantităţile de mercur, nichel, cadmiu, plumb din jud. Suceava
8.11 Introducerea pe piaţă a detergenţilor

A fost elaborată HG nr. 658 din 27 iunie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru
asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European si al
Consiliului Uniunii Europene privind detergenţii.
Regulamentul 648/2004 acoperă detergenţii şi surfactanţii. Regulamentul 648/2004
are o adresare mai largă decât legislaţia existentă, prin includerea surfactanţilor amfoterici şi
cationici, dar micro-organismele nu sunt incluse.
În cursul anului 2008 APM Suceava a făcut o inventariere privind situaţia detergenţilor
la nivelul Judeţului Suceava. Raportarea conţine datele aferente anului 2007.
Judet Nr. operatorilor importatori Cantitate importata

Kg
Suceava 1 9404
Tabel 8.11.1.Situatia importurilor de detergenti in 2007
Judet Nr. operatorilor producatori de Cantitatea produsa

detergenti Kg
Suceava 1 74228
Tabel 8.11.2.Situatia cantitatilor de detergenti produse in 2007
125
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA
9.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM)
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte

din sistemul integrat de supravegher
e a poluării mediului pe teritoriul României, fiind coordonată de Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului, prin Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea
Mediului (LNRM).
Înfiinţată încă din anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a
sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea radioactivităţii mediului,
în scopul detectării, avertizării şi alarmării factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu
impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava şi-a început activitatea în 1963.
În prezent staţia RA Suceava efectuează măsurători ale activităţii beta globale pentru
factorii de mediu:
 aerosoli atmosferici
 depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice
 ape de suprafaţă
 apă potabilă
 sol
 vegetaţie
Începând din luna noiembrie 2007, măsurătorile activităţii beta globale au fost
efectuate cu un sistem modern de măsurare, achiziţionat la finele anului 2006, ceea ce a
condus la rezultate uşor diferite faţă de situaţia anterioară, datorită sensibilităţii şi limitelor
diferite de detecţie a noului echipament de măsurare faţă de cel utilizat anterior.
De asemenea staţia de radioactivitate măsoară sistematic un alt indicator important al

radioactivităţii atmosferei, şi anume debitul dozei gamma în aer – valori orare.
Din luna martie 2007 funcţionează o staţie automată de monitorizare continuă a
debitului dozei gamma amplasată în vecinătatea sediului APM Suceava, datele măsurate
fiind transmise on-line la LNRM.
Determinările de concentraţii ale izotopilor radioactivi din factorii de mediu prin

măsurători gamma spectrometrice se efectuează la alte laboratoare din reţea, care au
dotarea necesară, probele de mediu fiind prelevate, pregătite şi trimise lunar la aceste
laboratoare de către staţia RA Suceava. Rezultatele acestor determinări sunt centralizate de
către LNRM.
9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului. Situaţia

radioactivităţii factorilor de mediu în judeţul Suceava, în anul 2008
Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava derulează un program standard de

supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi
126
măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor

nivelurilor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.
Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi
procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul de date în cazul
sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare.
Măsurarea activităţii beta globale a probelor de mediu se realizează în două etape:
 măsurare imediată a probelor de mediu, care are drept scop detectarea rapidă
a oricăror creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate a mediului
 măsurare întârziată, la 5 zile de la colectarea probelor, în scopul determinării
nivelului global al radioactivităţii artificiale din mediu.
9.2.1. Radioactivitatea aerului
9.2.1.1. Aerosoli atmosferici
A. Aerosoli atmosferici – Activităţi specifice beta globale medii şi maxime anuale – măsurători
imediate
Evoluţia valorilor medii şi maxime anuale ale activităţilor specifice beta globale
imediate (radioactivitatea naturală) la aerosoli atmosferici este prezentată în tabelul 9.2.1.1.1.
şi în figurile 9.2.1.1.1. a (aspiraţia 02:00 -07:00) şi 9.2.1.1.1. b (aspiraţia 08:00 -13:00).
Staţia RA
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava
asp 02-07 2,6 3,0 3,3 3,0 2,9 3,3 2,5
asp 08-13 1,4 1,5 1,8 1,6 1,6 1,5 1,4
Tabel 9.2.1.1.1. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de aerosoli atmosferici,
măsurate imediat (Bq/m3)
15
15
10
10
Bq/mc
Bq/mc
5 5
0 0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Media anuală 1,4 1,5 1,8 1,6 1,6 1,5 1,5
Media anuală 2,6 3,0 3,3 3,0 2,9 3,3 2,5 6,7 8,4 8,9 7,5 8,6 5,6 8,3
Maxima anuală
Maxima anuală 7,2 9,2 9,3 9,7 8,9 9,3 8,4 10 10 10 10 10 10 10
Limita de
Limita de atenţionare 10 10 10 10 10 10 10 atenţionare
a. Aspiraţia 02:00 – 07:00 b. Aspiraţia 08:00-13:00

Fig 9.2.1.1.1. Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate
- valori medii şi maxime în anul 2008 comparativ cu anii 2002-2007
Nici o valoare măsurată imediat nu a depăşit limita de atenţionare în intervalul analizat
(10 Bq/m3). Cea mai ridicată valoare a activităţii beta globale imediate în anul 2008 s-a
înregistrat în luna august, pe intervalul de aspiraţie 02:00-07:00, iar pe intervalul de aspiraţie
08:00-13:00, maxima anuală, înregistrată în luna noiembrie.
De asemenea, în anul 2008, ca şi în anii precedenţi, s-au înregistrat valori mai ridicate
ale activităţi beta globale imediate în cursul nopţii, pe intervalul de aspiraţie 02:00-07:00, faţă
de cele înregistrate pe intervalul de aspiraţie diurn, 08:00-13:00.
B. Radonul şi Toronul în atmosferă liberă

Concentraţiile medii şi maxime (Bq/m3 aer) ale descendenţilor gazelor radioactive
Radon (Rn-222) şi Toron (Rn-220) în atmosfera liberă, pentru fiecare aspiraţie în parte,
înregistrate în anul 2008 comparativ cu anii 2002 - 2007 sunt prezentate mai jos:
127
Staţia RA
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava
asp 02-07 6995,1 8253,0 9445,2 * 8456,4 8385,0 8525,6 7007,4
asp 08-13 3728,9 4048,2 5138,7 * 4544,0 4761,6 4620,1 4199,4
* Nu s-au inclus în prelucrare datele din luna decembrie 2004
Tabel 9.2.1.1.2. Activităţile specifică medie a Radonului în atmosferă liberă
40
150
30
Bq/mc 100
Bq/mc 20
50 10
0 0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Media anuală 7,0 8,3 9,4 8,5 8,4 8,5 7,0 Media anuală 3,7 4,0 5,1 4,5 4,8 4,6 4,2
Maxima anuală 22,3 28,2 29,0 26,9 44,6 26,4 22,8 Maxima anuală 21,3 24,6 25,6 22,1 24,6 15,2 22,8

Fig. 9.2.1.1.2. Concentraţii medii şi maxime de Radon (Rn-222) în anul 2008
comparativ cu anii 2002-2007
1
15
0,8
10 0,6
Bq/mc Bq/mc
5 0,4
0,2
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig. 9.2.1.1.3. Concentraţii medii şi maxime de Toron (Rn-220) în anul 2008
În cursul anului, nivelele de Rn-222 şi Rn-220 variază sezonier, depinzând de
condiţiile meteorologice care influenţează atât rata de emanaţie a gazelor radioactive din sol
cât şi rata diluţiei acestora în atmosferă, concentraţiile cele mai mari fiind observate în orele
dimineţii (aspiraţia 02:00 – 07:00).
C. Aerosoli atmosferici – Activităţi specifice beta globale medii anuale – măsurători întârziate
Evoluţia valorilor medii şi maxime anuale ale activităţilor specifice beta globale
întârziate (radioactivitatea artificială) la aerosoli atmosferici este prezentată în fig. 9.2.1.1.4 a.
(aspiraţia 02:00 -07:00) şi în figura 9.2.1.1.4 b. (aspiraţia 08:00 -13:00).
60 60
40 40
mBq/mc mBq/mc
20 20
0 0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
128
Fig 9.2.1.1.4 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale întârziate, aspiraţia 02:00-07:00 -
valori medii şi maxime în anul 2008 comparativ cu anii 2002-2007
Se constată că în tot intervalul 2002-2008 valorile medii anuale au fluctuat în limite
normale, în funcţie de condiţiile meteo specifice din fiecare an, atât în cazul măsurătorilor
imediate, cât şi a celor întârziate, la ambele aspiraţii zilnice.
9.2.1.2. Debitului dozei gamma în aer

În anul 2008, ca şi în anii anteriori, nici o valoare orară nu a depăşit nivelul de
atenţionare (0,250 Gy/h) la debitul dozei gamma, iar maxima anuală a fost înregistrată în
luna octombrie.
Valorile medii anuale pentru 2008 comparativ cu anii 2002-2007 sunt prezentate în
tabelul 9.2.1.2.
Staţia RA
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava
Medie
0,072 0,073 0,073 0,082 0,074 0,092 0,089
anuală
Tabelul 9.2.1.2. Debitul mediu anual al dozei gamma absorbite în aer în perioada 2002-2008
Nivelele medii şi maxime anuale ale dozei gamma absorbite în aer în perioada 2002-
2008 sunt prezentate în fig. 9.2.1.2., constatându-se valori relativ apropiate, fluctuând în
limite normale, uşor mai scazute în 2008.
0,300
0,250
0,200
µGy/h
0,150
0,100
0,050
0,000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Media anuală 0,072 0,073 0,073 0,082 0,074 0,092 0,089
Maxima anuală 0,094 0,103 0,100 0,127 0,12 0,147 0,135
Limita de atenţionare 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250
Fig. 9.2.1.2.Debitul dozei gamma în aer ( µGy/h ), valori medii şi maxime pe anul 2008
9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

Valorile obţinute în urma măsurătorilor imediate la activitatea beta globală a
depunerilor atmosferice s-au situat în anul 2008 mult sub limita de atenţionare (200
Bq/m2/zi).
În tabelul 9.2.1.3. sunt prezentate valorile medii ale radioactivităţii artificiale beta
globale pentru probele de depuneri atmosferice, măsurate întârziat în anul 2008, comparativ
cu anii 2002-2007.
Staţia RA
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava
Medie
1,2 0,6 0,5 0,5 0,6 0,6 0,9
anuală
Tabel 9.2.1.3. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de depuneri atmosferice,
măsurate la 5 zile
În cursul anului 2008 nivelul radioactivităţii naturale şi artificiale beta globale în probele
de depuneri, a avut cele mai mari valori în luna iulie, când cantitatea de precipitaţii a fost de
56.8 litri.
129
Nivelul radioactivităţii naturale şi artificiale beta globale în probele de depuneri,

recoltate din municipiul Suceava, pentru anul 2008, comparativ cu anii 2002, 2003, 2004,
2005, 2006 şi 2007 este prezentat în fig. 9.2.1.3. a (măsurători imediate), respectiv in fig.
9.2.1.3. b. (măsurători după 5 zile).
60 8,0
6,0
40
Bq/m2/zi Bq/m2/zi 4,0
20
2,0
0 0,0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Maxima anuală 25,6 34,3 17,8 63,8 60,5 48,0 44,3 Maxima anuală 3,4 2,7 4,5 8,3 4,2 3,7 5
a. Măsurători imediate b. Măsurători întârziate

Fig. 9.2.1.3. Depuneri atmosferice, activităţi specifice beta globale medii anuale 2008
9.2.2. Radioactivitatea apelor

9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri din jud. Suceava
Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava a efectuat măsurători zilnice ale
radioactivităţii beta globale la apa brută prelevată din râul Suceava în secţiunea Mihoveni,
aval de municipiul Suceava.
Toate măsurătorile s-au încadrat sub valoarea limitei de atenţionare, de 2000
Bq/m3.
În tabelul 9.2.2.1. sunt prezentate valorile medii anuale înregistrate în perioada 2002-
2008.
Mediile şi maximele anuale pe perioada analizată la apa brută din râul Suceava –
secţiunea Mihoveni sunt prezentate în figura 9.2.2.1.a. (măsurători imediate) şi b. (măsurători
întârziate).
Staţia RA
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava
Râu
Suceava 199,3 195,0 188,3 235,3 190,6 208,5 342,0
(Mihoveni)
Tabelul 9.2.2.1. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de apă brută (râu Suceava -
Mihoveni), măsuraţi imediat
2000 1000
1500
Bq/mc 750
1000
500 Bq/mc 500
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 250
Media anuală 199,3 195,0 188,3 235,3 190,6 208,5 342

0
Maxima anuală 868,7 946,1 672,3 884,0 795,2 866,3 1143 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Media anuală 159,4 119,8 135,6 136,2 128,7 130,1 255,7
Limita de 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000
Maxima anuală 929,9 795,1 648,5 637,6 896,5 713,3 636,9
atenţionare
a. Măsurători imediate b. Măsurători întârziate
Fig. 9.2.2.1. Apă brută (râu Suceava - Mihoveni), activităţi specifice beta globale medii şi maxime în
anul 2008 comparativ cu anii 2002-2007
În 2008 s-au înregistrat valori mai mari decat cele înregistrare în perioada 2002 – 2007
pentru probele măsurate imediat datorită inundaţiilor din luna iulie 2008.
130
De asemenea, staţia a efectuat şi măsurători beta globale lunare la probe de apă

brută prelevate din râurile Moldova, Bistriţa şi Siret.
Nici pe aceste cursuri de apă nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei de atenţionare
în anul 2008, mai mult chiar, doar pentru un număr de 4 probe din 12 prelevate s-au
înregistrat valori semnificative, restul de 8 fiind sub limita de detecţie a aparaturii de
măsurare în cazul probelor din râul Bistriţa, un număr de 5 probe din 12 prelevate au
înregistrat valori semnificative în cazul probelor din râul Moldova, iar în cazul probelor din
râul Siret, 3 probe din 12 prelevate au înregistrat valori semnificative.
9.2.2.2. Apă potabilă
Zilnic, Staţia de Radioactivitatea Mediului Suceava a măsurat beta global probe de
apă potabilă prelevate din reţeaua de alimentare a municipiului Suceava.
În cursul anului 2008 nu a fost înregistrată nici o valoare care să depăşească limita
admisă care este de 1000 Bq/m3 conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu
modificările aduse prin legea 311/2004. În anul 2008 s-au efectuat un număr de 365
măsurători, din care 312 au înregistrat valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare
(85.5%).
Maxima anuală a fost înregistrată în luna august.
Valorile medii şi maxime obţinute pe anul 2008, comparativ cu anii 2002- 2007 sunt
prezentate în fig. 9.2.2.2.
1250
1000
750
Bq/mc
500
250
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Media anuală 129,8 139,7 159,7 184 136,3 150,6 292,2
Maxima anuală 929,8 220,9 377,0 823,5 311,9 354,2 419,7
Limita maxim 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000
admisă
Fig. 9.2.2.2. Apă potabilă, activităţi specifice beta globale (măsurate imediat),
medii şi maxime în anul 2008 comparativ cu anii 2002-2007
9.2.2.3. Apă subterană
În anul 2008 s-au efectuat măsurători beta globale la probe de apă subterană,
recoltate dintr-o fântână din municipiul Suceava. Cea mai ridicată valoare înregistrată în anul
2008 a fost în luna august. În anul 2008 s-au efectuat un număr de 345 măsurători, din care
316 au înregistrat valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare (91.6%).
Rezultatele măsurătorilor din 2008, comparativ cu cele din perioada 2004-2007 sunt
prezentate în graficul de mai jos.
1000
750
Bq/mc500
250
0
2004 2005 2006 2007 2008
Media anuală 182,2 194,2 140,4 155,1 303,6
Maxima anuală 452,1 938,7 394,0 382,8 392
Fig. 9.2.2.3. Apă subterană, activităţi specifice beta globale (măsurate imediat),
medii şi maxime în anul 2008 comparativ cu anii 2004, 2005, 2006 şi 2007
131
9.2.3. Radioactivitatea solului

Probele de sol necultivat au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, din perimetrul
amplasamentului staţiei de radioactivitate Suceava, determinându-se activitatea beta globală.
Valoarea maximă pe anul 2008 s-a înregistrat în luna iulie.
În tabelul 9.2.3. sunt prezentate valorile medii anuale înregistrate în perioada 2002-
2008.
Staţia RA
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava
Sol necultivat
548,0 888,0 1037,4 637,5 657,1 656,6 659,4
(A.P.M. Suceava)
Tabelul 9.2.3. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de sol necultivat (punct de recoltare
A.P.M. Suceava), măsurate la 5 zile
Valorile maxime şi medii înregistrate pe anul 2008 comparativ cu anii 2002-2007 sunt
prezentate în fig. 9.2.3.
Media anuală înregistrată în 2008 este mai mare decât cea înregistrată în 2007.
1500
1000
Bq/Kg
500
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Media anuală 548.0 888.0 1037.4 637.5 657.1 656.6 659.4
Maxima anuală 1049.2 1615.2 1594.8 1342.6 1055.1 1244.1 1811.1
Fig. 9.2.3. Sol necultivat, activităţi beta globale în anul 2008

9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei

Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, în
perioada de vegetaţie (aprilie-octombrie) din perimetrul amplasamentului staţiei de
radioactivitate Suceava.
În tabelul 9.2.4. sunt prezentate valorile medii anuale înregistrate în perioada 2002-
2008.
Staţia RA
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava
Vegetaţie
spontană 299,9 318,6 254,5 233,8 182,7 196,3 345,0
(A.P.M. Suceava)
Tabelul 9.2.4. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de vegetaţie spontană (punct de
recoltare – A.P.M. Suceava), măsurate la 5 zile
Radioactivitatea artificială beta globală la probele de vegetaţie, medie şi maximă pe
anul 2008 comparativ cu anii 2002-2007 este prezentată în fig. 9.2.4.
132
600
450
Bq/kg 300
150
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Media anuală 299,9 318,6 254,5 233,8 182,7 196,3 345
Maxima anuală 446,2 600,4 452,1 488 251,1 299,0 431,3
Fig. 9.2.4. Vegetaţie spontană, activităţi beta globale în anul 2008

Se observă o uşoară creştere a mediei anuale în 2008, precum şi a maximei anuale
(valoare înregistrată în luna iunie 2008), faţă de mediile şi maximele anuale înregistrate în
perioada 2002-2007.
9.3. Programul de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic din jud. Suceava
Staţia de radioactivitate Suceava a desfăşurat în anul 2008, în paralel cu programul

standard de supraveghere, un program special de control al radioactivităţii mediului în zone
de exploatare, transport şi încărcare a minereului uranifer din judeţul Suceava, precum şi în
zona depozitului de zgură şi cenuşă a SC TERMICA SA Suceava.
În cadrul Programului au fost investigate zonele miniere Crucea şi Botuşana, zona
Argestru, unde se află staţia tehnică de încărcare-transport minereu uranifer şi zona
depozitului de zgură şi cenuşă a CET Suceava.
Au fost prelevate probe de apă de suprafaţă, apă subterană, vegetaţie spontană şi sol
necultivat. Probele au fost analizate beta global la sediul Staţiei RA Suceava şi au fost
prelucrate şi expediate la LRM – ANPM Bucureşti şi APM Constanţa pentru determinări
gamma spectrometrice.
În cursul anului 2008 Laboratorul de Radioactivitate al APM Suceava a executat, în
cadrul Programului de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a unor
activităţi cu impact potenţial radioactiv din judeţul Suceava, analize beta globale pe un număr
total de 85 probe de mediu. Distribuţia analizelor in funcţie de tipul de probă investigat este
prezentat în fig. 9.3.1.
ape de suprafata
4,70%1,20%
31,80% ape uzate
22,30%
ape subterane
sol necultivat
vegetatie spontana
7,10% steril
22,30% 10,60% zgură
Fig. 9.3.1. Distribuţia procentuală a analizelor beta globale efectuate în 2008 pe tipuri de probe
A. Ape de suprafaţă şi ape uzate
În anul 2008, cursurile de apă din judeţ, şi mai ales afluenţii acestora, care ar putea fi
afectate de impactul activităţii de exploatare a minereului de uraniu, au fost verificate
suplimentar, în cadrul programului special de monitorizare a surselor radioactive.
S-a verificat totodată şi apa de mină la intrarea şi la ieşirea din staţia de depoluare
Crucea, care depoluează apele de mină provenite atât din sectorul de exploatare Crucea cât
şi Botuşana (tabelul 9.3.1.).
133
Nr.
Sursa potenţială de
crt. Denumire punct de prelevare Nr. prelevări/ an
poluare
Ape de suprafaţă
Pr. Troaca Găvanului, ieşire subtraversare haldă
1 3
Galeria 8, Găvanu
Pr. Troaca Găvanului, amonte subtraversare Sector exploatare
2 3
haldă Galeria 8, Găvanu minereu uraniu Crucea
3 Pr. Crucea, aval staţie depoluare Crucea 3
4 Pr. Crucea, amonte staţie depoluare Crucea 3
5 Pr. Botuşana, aval perimetru Botusana Sector exploatare 3
6 Pr. Stoluri, aval halde sector Botuşana minereu uraniu 3
7 R.Suha, aval confl. cu Pr. Botuşana Botuşana 3
Râu Suceava, aval haldă CET Halda de zgură şi
8 cenuşă a SC TERMICA 1
SA Suceava
Ape de mină (uzate)
Intrare staţie depoluare Crucea
9 Sectoare exploatare 3
minereu uraniu Crucea
Ieşire staţie depoluare Crucea
10 – ape de mină 3
TOTAL MĂSURĂTORI LA APE DE SUPRAFAŢĂ ŞI UZATE 28
Tabel 9.3.1. Ape de suprafaţă şi uzate - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare
Radioactivitatea artificială beta globală a probelor de apă de suprafaţă recoltate în

cadrul programului special în anul 2008 a variat între 108,3 – 623.9 Bq/m3.
S-au efectuat un număr de 22 măsurători, din care 15 au înregistrat valori
semnificative (68.2%).
Cea mai ridicată valoare înregistrată a fost în luna decembrie 2008 în punctul pr.
Crucea, amonte staţie depoluare Crucea (623,9 Bq/mc), iar cea mai scăzută valoare
semnificativă a fost înregistrată în luna octombrie 2008 în punctul Pr. Stoluri, aval haldă
sector Botusana (108,3 Bq/mc).
800
600
Bq/mc
400
200
0
Pr.Troaca Găvanului,ieşire Pr. Troaca Găvanului, amonte Pr. Crucea, amonte staţie Pr. Crucea, aval staţie
subtraversare halda Tr. Găv. subtraversare haldă Gal.8 depoluare Crucea depoluare Crucea
2004 141,8 - 271,6 257,1
2005 449 455,3 425 207,8
2006 478,5 233,7 98,7 91,7
2007 400,9 256,9 461,8 379,7
2008 392,9 375 528,4 474,2
Nivelul mediu al radioactivităţii beta globale pentru probele de apă de suprafaţă din
zona Crucea, măsurate în 2008, comparativ cu media măsurătorilor beta globale înregistrate
la probele din 2004 - 2007, recoltate din aceleaşi puncte, este prezentat în figura:
Fig.9.3.2. Activitatea beta globală medie anuală

- apă de suprafaţă zona Crucea -
134
Evoluţia nivelului radioactivităţii beta globale medii pentru probele de apă de suprafaţă
prelevate din zona minieră Botuşana, în perioada 2004 -2008, este prezentată în figura 9.3.3.
În punctele de prelevare pr. Botuşana, aval perimetru Botuşana s-au înregistrat valori
sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare,în punctul de prelevare râu Suha, aval confl.
cu pr. Botuşana, la probe recoltate în iunie şi septembrie 2008, s-au înregistrat valori sub
limita de detecţie a aparaturii de măsurare.
În punctul de prelevare pr. Stoluri, aval haldă sect. Botuşana, în anul 2008 s-a
înregistrat o activitate beta globală medie mai mică de 1,5 ori faţă de cea înregistrată în anul
2007.
600
Bq/mc 400
200
0
Pârâu Botuşana, aval perimetru Pârâu Stoluri,aval haldă sect. Râu Suha, aval confl. pârâu
Botuşana Botuşana Botuşana
2004 105 132,1 124,5
2005 211,9 224,4 148,8
2006 145,3 531,4 312
2007 md 276,7 md
2008 md 191,4 338,7
Obs: md – valori minim detectabile (valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare)
Fig.9.3.3. Activitatea beta globală medie anuală
– apă de suprafaţă zona Botuşana -
Nivelul mediu al radioactivităţii beta globale la probele de apă de suprafaţă - râu

Suceava, din zona CET Suceava, măsurat în 2008, comparativ cu cele măsurate în perioada
2004 - 2007 este prezentat în figura de mai jos:
250
200
150
Bq/mc
100
50
0
Râu Suceava, aval zonă CET
2004 94,4
2005 128,9
2006 103,4
2007 221,3
2008 md
Obs: md – valori minim detectabile (valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare)
Fig. 9.3.4. Activitate beta globală medie anuală

- apă de suprafaţă zona CET Suceava -
În zona CET Suceava, activitatea beta globală a apei râului Suceava prelevată în zona
haldei de zgură şi cenuşă a CET în anul 2008 a înregistrat valori sub limita de detecţie a
aparaturii de măsurare.
135
Evoluţia mediilor anuale ale probelor de apă de mină prelevate şi măsurate în

perioada 2004-2008 sunt prezentate în fig. 9.3.5.
Media anuală înregistrată în 2008 la apa de mină la intrarea în staţia de depoluare a

fost mai mare de 1,1 ori faţă de media înregistrată din anul 2007, iar la ieşirea din staţia de
depoluare în 2008 a fost de 1.5 ori mai mare faţă de cea înregistrată în 2007.
900
600
Bq/mc
300
0
Intrare staţie depoluare Crucea Ieşire staţie depoluare Crucea
2004 384,9 256,9
2005 524,5 237,1
2006 775,5 592,2
2007 557,3 265,3
2008 585,3 392,8
Fig. 9.3.5. Activitatea beta globală medie anuală

- apă de mină zona Crucea -
B. Ape subterane
În anul 2008 s-au prelevat ape subterane din fântâni situate în apropierea sectoarelor
de exploatare a minereului uranifer şi a staţiei tehnice Argestru. Punctele de prelevare şi
sursele potenţiale de poluare a acestora sunt prezentate în tabelul 9.3.2.
Nr. Denumire punct de Nr. fântâni Nr.prelevări /
Sursa potenţială de poluare
crt. prelevare monitorizate an
Sector exploatare minereu uraniu
1 Fântâni zona Crucea 1 3
Crucea
Sector exploatare minereu uraniu
2 Fântâni zona Botuşana 1 3
Botuşana
3 Fântâni zona Argestru Staţia tehnică Argestru 1 3
TOTAL MĂSURĂTORI LA APE SUBTERANE 9
Tabel 9.3.2. Ape subterane - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare
Procentul valorilor semnificative înregistrate la probele de apă de subterană, din
numărul total de probe de apă măsurate în anul 2008 este de 66,7%.
Radioactivitatea artificială beta globală maximă la probele de apă subterană a fost de
372.6 Bq/mc, înregistrată în luna mai 2008, în punctul “Fântână Crucea (fam. Droşman M.)”,
valoare de 1,9 ori mai ridicată faţă de valoarea maximă înregistrată, în acelaşi punct, în luna
august 2007 (195.5 Bq/mc).
136
450
375
300
Bq/mc 225
150
75
0
Fântână Crucea (fam. Fânână Botuşana Fânână Argestru
Droşman) (fam. Chimina) (fam. Carpea)
2004 md md 77,2
2005 md md 286,9
2006 151,8 md 333,5
2007 195,5 116,8 129,5
2008 274,8 203,3 92,7
Fig. 9.3.6. Activitate beta globală medie anuală

– fântâni din zona Crucea, Botuşana şi Argestru -
Probele de apă de adâncime prelevate din punctul “Fântână Botuşana (fam.
Chimina)”, au înregistrat în 2008 valori semnificative faţă de perioada 2004 – 2007, în care
valorile înregistrate au fost sub limita de detecţie a aparaturii utilizate, într-un procent de
100%.
Probele de apă de adâncime prelevate din punctul “Fântână Argestru (fam. Carpea)”
au înregistrat o valoare a radioactivităţii artificiale beta medie anuală de 1,6 ori mai mare
decât media înregistrată în 2007.
C. Sol necultivat
În anul 2008 s-au efectuat măsurători ale activităţii beta globale ale solului necultivat
(strat superficial, adâncime 0 – 5 cm) din zonele aflate în aval de haldele de steril din
sectoarele Crucea şi Botuşana de exploatare a minereului de uraniu, precum şi din zonele
locuite limitrofe acestor două perimetre miniere. De asemenea, s-au recoltat şi măsurat beta
global probe de sol din zona limitrofă staţiei tehnice Argestru şi haldei de zgură şi cenuşă a
CET Suceava, precum şi din zone limitrofe drumului de transport a minereului uranifer către
staţia tehnică Argestru (pod Zugreni) (tabel 9.3.3.).
Nr. Nr.prelevări/
Denumire punct de prelevare Sursa potenţială de poluare
crt. an
1 Aval haldă Gal. 8 (25 m de bază) 3
Sector exploatare minereu
Zonă locuită Crucea, limitrof uraniu Crucea
2 3
perimetru exploatare Crucea
Aval haldă Gal. 3, sector
3 3
Botuşana (25 m de bază) Sector exploatare minereu
Zonă locuită, limitrof perimetru uraniu Botuşana
4 3
exploatare Botuşana
Limitrof incintă staţie tehnică
5 3
Argestru
Staţia tehnică Argestru
Limitrof drum transport minereu,
6 3
pod Zugreni
Halda de zgură şi cenuşă a CET
7 Limitrof haldă CET Suceava 1
Suceava
TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE SOL NECULTIVAT 19
Tabel 9.3.3. Sol necultivat - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare
Valorile obţinute s-au încadrat în intervalul 452.8 – 1404.8,8 Bq/kg sol uscat, cu o
maximă de 1404,8 Bq/kg pentru solul recoltat limitrof drum transport minereu – pod Zugreni,
137
în luna iunie 2008, iar valoarea minimă a fost de 452.8 Bq/Kg, înregistrată în luna iulie 2008,
în Limitrof haldă CET Suceava.
Rezultatele măsurătorilor beta globale medii anuale la probele de sol necultivat
recoltate din zonele aflate sub impactul activităţilor de exploatare, transport, manipulare
minereu de uraniu, comparativ cu mediile anuale înregistrate la solul recoltat din municipiul
Suceava (martor), sunt reprezentate grafic în figurile de mai jos, comparativ cu valorile medii
din anii anteriori, 2004-2008.
În zona Crucea, aval haldă Troaca Găvanului (25 m de bază), în 2008 s-a înregistrat o
valoare medie a radioactivităţii artificiale apropiată de cea înregistrată în municipiul Suceava
(proba martor) şi comparabila cu media înregistrată în 2007 în acelaşi punct.
În zona locuită Crucea, în anul 2008 s-a înregistrat o medie uşor mai mică decât
media înregistrată în municipiul Suceava (proba martor), şi de 1,2 ori mai mică faţă de media
înregistrată în 2007 în acelaşi punct.
1500
1000
Bq/Kg dw
500
0
Aval halda Tr. Găv. (25 Zonă locuită, lim. perim. Probă martor (sol
m de bază) expl. Crucea mun. Suceava)
2004 1008,5 1374,7 1037,4
2005 605,1 770,1 637,5
2006 1329,6 718,2 657,1
2007 682,3 567,8 656,6
2008 683,3 489,4 659,4

- sol necultivat zona Crucea -
În zona minieră Botuşana, aval haldă Gal.3 (25 m de bază), s-a înregistrat, în 2008 o
valoare medie a radioactivităţii artificiale de 1,2 ori mai mare faţă de media anuală
înregistrată în municipiul Suceava (proba martor), dar si de 1.1 ori mai mare faţă de media
Radioactivitatea artificială medie din zona locuită din apropiere de perimetrul minier
Botuşana (com. Ostra) a prezentat o valoare sub media anuală înregistrată în municipiul
Suceava (proba martor) şi o oarecare scădere (de 1,1 ori) faţă de media anuală înregistrată
în anul 2007.
1800
1500
1200
Bq/Kg dw 900
600
300
0
Aval halda gal. 3 Zonă locuită lim. perim. Probă martor (sol
Botuşana (25 m de bază) expl. Botuşana mun. Suceava)
2004 1526,5 1060,4 1037,4

2005 892,4 486,7 637,5
2006 871,6 488,4 657,1
2007 785,8 604,4 656,6
2008 815,9 542,5 659,4

- sol necultivat zona Botuşana -
138
Cea mai mare valoare înregistrată în 2008 la probele de sol necultivat a fost detectată
în luna iunie în punctul limitrof drum transport minereu – pod Zugreni (1404,8 Bq/kg dw).
Radioactivitatea artificială înregistrată în acest punct, a înregistrat în 2008 o valoare

medie de 2.1 ori mai mare faţă de media înregistrată în municipiul Suceava (proba martor)
dar si uşor mărită faţă de valoarea medie înregistrată în 2007, în acelaşi punct.
Radioactivitatea artificială din zona limitrofă staţiei tehnice Argestru a prezentat o

valoare medie de 1,9 ori mai mare faţă media anuală înregistrată în municipiul Suceava
(proba martor), dar si de 1,3 ori mai mare faţă de media anuală înregistrată în acelaşi punct,
în 2007.
2500
2000
1500
Bq/Kg dw
1000
500
0
Limită incintă staţie Limitrof drum transport Probă martor
tehnică Argestru minereu- pod Zugreni (sol mun. Suceava)
2004 1328 658,2 1037,4
2005 701,1 1292,5 637,5
2006 1732,4 1310,8 657,1
2007 1007,8 1244,8 656,6
2008 1258,2 1404,8 659,4

- sol necultivat zona Argestru -
Evoluţia radioactivităţii artificiale din zona limitrofă haldei CET Suceava este
prezentată în figura de mai jos:
1500
1200
Bq/Kg dw 900
600
300
0
Probă martor (sol
Limitrof haldă CET Suceava
mun. Suceava)
2004 1167 1037,4
2005 888,5 637,5
2006 839,4 657,1
2007 881,6 656,6
2008 452,8 659,4
Fig. 9.3.10. Activitatea beta globală maximă anuală

- sol necultivat zona CET Suceava -
Se observă că în zona limitrofă haldei CET Suceava valoarea medie înregistrată în
2008 a prezentat o valoare medie de 1,5 ori mai mică faţă de media anuală înregistrată în
municipiul Suceava (proba martor) şi de 1,9 ori mai mică faţă de valoarea medie înregistrată
în 2007.
D. Vegetaţie spontană
Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat vegetaţie spontană din
139
puncte adiacente zonelor de pe care s-au executat prelevările de sol (tabel 9.3.4.).
Nr. Denumire punct de Nr.prelevări/

Sursa potenţială de poluare Tip vegetaţie
crt. prelevare an
Limitrof drum transport
1 3
minereu, pod Zugreni Staţia tehnică Argestru –
Iarbă
Limită incintă staţie tehnică transport minereu
2 3
Argestru
Aval haldă Gal. 8 (25 m de
3 3
bază) Sector exploatare minereu
Iarbă
Zonă locuită Crucea, limitrof uraniu Crucea
4 perimetru exploatare Crucea 3
Zonă locuită, limitrof perimetru
5 3
exploatare Botuşana Sector exploatare minereu
Iarbă
Aval haldă Gal. 3, sector uraniu Botuşana
6 3
Botuşana (25 m de bază)
7 Limitrof halda CET Suceava halda CET Suceava Iarbă 1
TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE VEGETAŢIE SPONTANĂ 19
Tabel 9.3.4. Vegetaţie spontană - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare
Radioactivitatea artificială beta globală în probele de vegetaţie spontană a variat în
intervalul 156.5 – 392.6 Bq/kg masa verde, în funcţie de punctul de prelevare; toate valorile
înregistrate au fost semnificative.
Activitatea maximă s-a înregistrat la vegetaţia din punctul Aval Galeria 3 Botuşana (25
m de bază) – sector minier Crucea (392.6 Bq/kg masă verde, în data de 11.06.2008), iar
minima s-a înregistrat în punctul limitrof haldei CET Suceava (139.4 Bq/kg masă verde, în
data de 14.07.2008).
Rezultatele obţinute la măsurătorile activităţii beta globale întârziate la probele de
vegetaţie recoltate din zonele de impact, comparativ cu valorile mediile anuale înregistrate la
vegetaţia spontană recoltată din municipiul Suceava (martor) în perioada 2004-2008, sunt
reprezentate grafic în figurile de mai jos.
1000
800
600
Bq/Kg
400
200
0
Aval halda Tr. Găv. (25 Zonă locuită, lim. perim. Probă martor
m de bază) expl. Crucea (sol mun. Suceava)
2004 267,6 247,3 254,5
2005 257,8 149,7 233,8
2006 822,2 147,7 182,7
2007 323,3 174,3 196,3
2008 335,7 252,5 345
Fig.9.3.11. Activitatea beta globală media anuală

- vegetaţie spontană zona Crucea -
În zona Crucea, aval haldă Tr. Găvanului (25 m de bază), s-a înregistrat în anul 2008
o valoare a radioactivităţii artificiale medii de 1,1 ori mai mică faţă de media anuală
înregistrată în municipiul Suceava (proba martor), dar o creştere de 1.1 ori faţă de media
În zona locuită Crucea s-a înregistrat o valoare scăzută a radioactivităţii artificiale
medii faţă de media anuală înregistrată în 2007 în municipiul Suceava (proba martor), dar în
140
creştere (de 1,4 ori) faţă de valoarea la probele de vegetaţie spontană recoltate din acelaşi
punct în 2007.
Radioactivitatea artificială medie, la vegetaţia limitrofă drumului de transport minereu,
în zona podului Zugreni, a înregistrat în 2008 o valoare scăzută faţă de media anuală
înregistrată în municipiul Suceava (proba martor) (de 1,1 ori), dar şi o creştere de 1.4 ori
decât valoarea medie înregistrată în 2007 în acelaşi punct (de 2,1 ori).
În 2008, în punctul de recoltare limită incintă Staţie Tehnică Argestru s-a înregistrat o
valoare mai mică de 1.3 ori faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba
martor) şi în creştere de 1.4 ori faţă de valoarea înregistrată în acelaşi punct în 2007.
800
600
Bq/Kg 400
200
0
Limitrof drum transport Limită incintă staţie Probă martor
minereu - Zugreni tehnică Argestru (sol mun. Suceava)
2004 193,1 213,6 254,5
2005 430,4 144,9 233,8
2006 106,9 226,8 182,7
2007 225,2 200,6 196,3
2008 310,8 270,3 345
Fig.9.3.12. Activitatea beta globală medie anuală - vegetaţie spontană zona Argestru
600
500
400
Bq/Kg 300
200
100
0
Aval Galeria 3 Botusana Zonă locuită, lim. perim. Probă martor
(25 m de bază) expl. Botusana (sol mun. Suceava)
2004 201 175,1 254,5
2005 227,5 144 233,8
2006 158,4 194,4 182,7
2007 173,8 289,6 196,3
2008 286,3 233 345
Fig.9.3.13. Activitatea beta globală media anuală - vegetaţie spontană zona Botuşana
În zona minieră Botuşana, aval haldă Gal.3 (25 m de bază), în 2008 s-a înregistrat o
valoare a radioactivităţii artificiale de 1,2 ori mai mică faţă de media anuală înregistrată în
municipiul Suceava (proba martor), dar şi o uşoară creştere faţă de cea înregistrată în 2007
în acelaşi punct.
În zona locuită Botuşana s-a înregistrat o valoare de 1,5 ori mai mică a radioactivităţii
artificiale atât faţă de media înregistrată în municipiul Suceava (proba martor) în 2008, cât şi
faţă de media anuală înregistrată în 2007 a probelor recoltate din acelaşi punct.
În zona limitrofă haldei CET Suceava valoarea înregistrată în 2008 a fost de 2.5 ori
mai scăzută faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor),
apropiată de valoarea medie înregistrată în 2007 recoltată în acelaşi punct.
141
600
500
400
Bq/Kg
300
200
100
0
Probă martor (sol
Limitrof haldă CET Suceava
mun. Suceava)
2004 337,8 254,5
2005 125,6 233,8
2006 121,5 182,7
2007 128,9 196,3
2008 139,4 345
Fig.9.3.14. Activitatea beta globală medie anuală - vegetaţie spontană zona CET Suceava
E. Deşeuri: steril exploatare minereu uraniu şi zgură şi cenuşă CET Suceava:
Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat steril de pe principalele
halde din sectoarele miniere Crucea şi Botuşanu şi de pe halda CET Suceava (tabel 9.3.5.).
Nr. Denumire punct de
Sursa potenţială de poluare Nr.prelevări/ an
crt. prelevare
1 Steril haldă Gal. 8 Sector exploatare minereu uraniu Crucea 2
2 Steril haldă Gal. 3 Sector exploatare minereu uraniu 2

Botuşana
3 Zgură haldă CET Suceava Halda CET Suceava 1
TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE STERIL 5

Tabel 9.3.5. Deşeuri - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare
Rezultatele mediilor anuale obţinute la măsurătorile activităţii beta globale întârziate la
probele de steril / zgură recoltate din zonele de impact sunt reprezentate grafic în figura de
mai jos:
4000
3000
Bq/kg dw
2000
1000
0
Crucea, haldă Troaca Găv anului Botuşana, haldă Gal.3 Haldă CET Suceav a
(steril) (steril) (zgură)
2004 1873,1 1381,4 1991,5
2005 2989,7 1334,3 1428,3
2006 1696,9 1418,8 1271
2007 1538,3 1159,7 1448,7
2008 1959,1 1442,9 1249,1
Fig. 9.3.15. Activitatea beta globală media anuală

– deşeuri cu conţinut radioactiv ridicat (steril şi zgură) -
Radioactivitatea artificială înregistrată la probe de steril recoltate de pe halda Troaca
142
Găvanului - exploatarea minieră Crucea, a prezentat în 2008 o creştere de 1,3 ori faţă de cea
înregistrată în 2007, iar la probele recoltate de pe halda Gal.3 - exploatarea minieră
Botuşana, a fost mai mare (de 1,2 ori) faţă de media înregistrată în 2007.
Radioactivitatea artificială medie înregistrată pe probe de zgură recoltate de pe halda

CET Suceava a prezentat în 2008 o valoare în uşoară scădere (de 1,2 ori) faţă de media
înregistrată în 2007.
143
CAPITOLUL 10. MEDIUL URBAN
10.1. Aşezările urbane
Industrializarea, urbanizarea, valorificarea intensivă a resurselor naturale din zonele

intens populate reprezintă elemente care, cumulate, pot conduce, pe termen scurt, mediu
sau lung, la modificări cantitative şi calitative importante ale factorilor de mediu, care
determină, la rândul lor, degradarea condiţiilor de viaţă şi chiar la consecinţe negative asupra
stării de confort şi sănătate umană.
Localităţile urbane sunt mari consumatoare de resurse naturale şi generatoare de
emisii poluante şi de deşeuri în mediu, exercitând o continuă presiune asupra mediului.
Ca atare, activităţile economico-sociale trebuie controlate şi reglementate de aşa
manieră încât să se reducă la minim impactul acestora asupra calităţii mediului şi a sănătăţii
umane.
În domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, în scopul creşterii calităţii vieţii la
nivelul judeţului Suceava, principalele lucrări de investiţii realizate în ultimii ani au vizat în
principal domenii ca:
- reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare;
- extinderea reţelelor de gaze naturale;
- întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor;
- reabilitarea reţelelor de termoficare;
- executarea de locuinţe sociale.
10.1.1. Amenajarea teritorială
Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea politicilor economice,
sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local, pentru asigurarea echilibrului
în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor
economice şi sociale dintre acestea.
Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:
a) dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu
respectarea specificului acestora;
b) îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
c) gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;
d) utilizarea raţională a teritoriului.
În funcţie de specificul şi de ponderea activităţii economice dominante, de numărul de
locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populaţiei şi a locuinţelor, de nivelul de
dotare social-culturală şi de echipare tehnică, localităţile se împart în două mari grupe:
localităţi urbane şi localităţi rurale.
Reţeaua naţională de localităţi este compusă din localităţi urbane şi din localităţi
rurale, ierarhizate pe ranguri. Potrivit Legii 351/2001, cu modificările şi completările
ulterioare, ierarhizarea localităţilor pe ranguri este următoarea:
a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţă europeană;
b) rangul I - municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;
c) rangul II - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în
reţeaua de localităţi;
d) rangul III - oraşe;
144
e) rangul IV - sate reşedinţă de comună;

f) rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.
Caracteristicile administrative ale judeţului Suceava, la data de 31.12.2007 sunt
prezentate în tabelul 10.1.1.1.1.:
Suprafaţa Numărul Numărul Numărul Numărul
Judeţ
totală (km2) municipiilor oraşelor comunelor satelor
Suceava 8553,5 5 11 98 379
Tabel 10.1.1.1 Caracteristicile administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava la 31.12.2007
(Sursa: D.J.S. Suceava)
Comparativ cu datele rezultate în urma recensământului din anul 2002, în perioada

2002 – 2007, în judeţul Suceava a crescut numărul de localităţi urbane (oraşe şi municipii),
de la 8 la 16, şi a scăzut numărul de sate, de la 396 la 379, ca rezultantă a punerii în
aplicare a prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările
ulterioare.
Cu toate acestea, există şi în prezent în judeţ municipii, oraşe şi comune, inclusiv
dintre cele vechi, anterioare anului 1989, în care nu sunt atinşi indicatorii cantitativi şi calitativi
minimali stabiliţi prin lege. Ca urmare, sunt necesare eforturi susţinute ale comunităţilor
locale pentru a se realiza dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale aşa încât să se atingă,
cât mai curând posibil, stadiul de dotare tehnico-edilitară, culturală etc. aferent statutului
dorit de localităţi, urbane sau rurale, mai mari sau mai mici, dar europene.
În prezent judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ - teritorială:
 5 municipii: Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei;
 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,
Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus;
 98 comune
 379 sate.
10.1.1.1 Procesul de urbanizare

Urbanizarea este un proces continuu, dinamic, care a apărut prin concentrarea unei
populaţii într-un anumit spaţiu şi s-a extins prin procese de migrare, sporul natural al
populaţiei şi prin transformarea treptată a unor zone rurale în oraşe. Astăzi, zonele urbane
sunt zone complexe: rezidenţiale, industriale, culturale, administrative, ştiinţifice, de
învăţământ, comerţ, având complexe căi de comunicaţie interne şi externe.
Urbanizarea prezintă o tendinţă generală de creştere în prezent, deoarece aduce o
serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii, printr-un acces mai larg şi calitativ
crescut al populaţiei la serviciile publice (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, epurare a
apelor uzate, sisteme de management al deşeurilor etc.).
Oraşul însă, reprezintă un ecosistem specific, un complex de factori naturali si
artificiali, care asigură o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii, dar, în
acelaşi timp, expun populaţia la diverse riscuri şi disconforturi, în funcţie de modul de
organizare şi folosire, mai mult sau mai puţin echilibrată, al acestora. Adesea, în sistemele
urbane, factorii artificiali se extind din ce în ce mai mult, în detrimentul celor naturali.
Dezvoltarea unei aşezări umane este determinată semnificativ de schimbările care se
produc în structura economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară. Ea este
în mod substanţial influenţată de aplicarea unui management administrativ adecvat, care
trebuie să fie axat pe patru ţinte principale:
 Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului populaţiei la aceasta;
145
 Asigurarea accesului la locuinţă;

 Protecţia mediului ambiant;
 Diminuarea sărăciei.
Dezvoltarea unui sistem urban trebuie să ţină seama însă de caracterul limitat al
resurselor (de capitalul uman, natural şi financiar disponibil la nivel local), urmărindu-se
alocarea echilibrată şi eficientă a acestora de către autorităţile publice. Autorităţile
administraţiei publice locale trebuie să încurajeze responsabilitatea civică comunitară şi
individuală, parteneriatul în realizarea proiectelor de dezvoltare locală, iniţiativele private.
Relevante pentu evoluţia procesului de urbanizare la nivelul judeţului sunt datele
furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, privind evoluţia procentelor de
populaţie din mediul urban faţă de populaţia totală a judeţului Suceava, în perioada 2003-
2008, prezentate în tabelul 10.1.1.1.1.
Nr. locuitori mediu urban/ Populaţia totală stabilă la 1 iulie (%)

Judeţ
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava 33,5 43,4 43,3 43,3 42,9 42,9
Tabel 10.1.1.1.1. Evoluţia structurii populaţiei în mediul urban în judeţul Suceava
Comparativ cu ponderea medie pe ţară a populaţiei urbane, conform recensământului

din anul 2002, de 53,3%, constatăm că în judeţul Suceava această pondere este cu 10,4%
mai scăzută chiar şi la nivelul anului 2008, populaţia judeţului fiind în continuare
preponderent rurală, deşi între timp, în ultimii ani s-au înfiinţat 8 noi oraşe. Disproporţia este
şi mai accentuată în raport cu ponderea populaţiei urbane din ţările dezvoltate, care era în
1990 de 73%, acest procent fiind estimat să crească la 78% în 2010.
locuitori
Judeţ Urban Rural
Suceava 302.848 403.559

Tabel 10.1.1.1.2. Structura populaţiei pe medii urban – rural
10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale

Calitatea vieţii este o componentă esenţială în dezvoltarea socio-economică a
României. Pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor, adică pentru peste 55% din populaţia
României, calitatea vieţii este strict condiţionată de calitatea serviciilor de gospodărie comunală
şi a mediului în care trăiesc.
În structura serviciilor de gospodărie comunală sunt incluse: alimentarea cu energie
electrică şi gaze; captarea şi distribuţia apei potabile; canalizarea şi epurarea apelor uzate,
producţia şi distribuţia energiei termice pentru încălzire şi apă caldă; întreţinerea străzilor,
spaţiilor verzi şi obiectivelor din domeniul public; transportul local public, administrarea,
întreţinerea şii repararea fondului locativ de stat; colectarea, transportul, depozitarea şi
eliminarea definitivă a deşeurilor menajere.
Construcţiile rezidenţiale trebuie să răspundă din punct de vedere al costurilor de
achiziţie (puterii de cumpărare), siguranţei personale, costurilor de întreţinere, încadrarea
armonioasă în cadrul urbanismului general.
Zonele rezidenţiale sunt proprietate majoritar de stat sau majoritar privată după cum
fondurile care contribuie la realizarea lor sunt bugetare şi private. O viziune mai amplă asupra
dinamicii dezvoltării zonelor rezidenţiale în judeţul Suceava este exemplificată în tabelul nr.
10.1.1.2.1.
146
- număr locuinţe -
Locuinţe terminate 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 1492 1499 1496 1522 1961 1980 2226 2595
- cu 1 cameră 101 132 84 104 97 119 70 107
- cu 2 camere 309 340 287 294 409 290 344 302
- cu 3 camere 495 468 449 417 505 462 469 516
- cu 4 camere 282 257 305 299 392 454 499 540
- cu 5 camere şi peste 305 302 371 408 558 655 844 1130
Din fonduri publice, - 78 - 72 226 84 24 52
din care:
- cu 1 cameră - 42 - 39 40 59 20 26
- cu 2 camere - 30 33 140 17 4 23
- cu 3 camere - 2 - - 46 8 - 3
- cu 4 camere - 4 - - - - - -
- cu 5 camere şi peste - - - - - - -
Din fonduri private,
1492 1421 1496 1450 1735 1896 2202 2543
din care:
- cu 1 cameră 101 90 84 65 57 60 50 81
- cu 2 camere
309 310 287 261 269 273 340 279
- cu 3 camere 495 466 449 417 459 454 469 513

- cu 4 camere 282 253 305 299 392 454 499 540
- cu 5 camere şi peste 305 302 371 408 558 655 844 1130
Tabelul nr. 10.1.1.2.1. Locuinţe terminate după numărul de camere pe forme de proprietate
- sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava
10.1.1.3. Concentrările urbane

Conform definiţiei Agenţiei de Mediu Europene, concentrarea urbană reprezintă
procesul prin care o proporţie crescută din populaţia unei ţări este concentrată în zone
urbane. Aşa cum am arătat în tabelul 8.1.1.3., doar 42,9% din populaţia judeţului este
concentrată în localitări urbane.
Din punct de vedere spaţial, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de
Statistică Suceava, situaţia este următoarea:
Judeţ Zona urbană - din care % zona urbană din Densitatea populaţiei
( ha ) Intravilan suprafaţa în zona urbană
( ha ) judeţului (locuitor/km2)
Suceava 142.796 15.466 16,7 212
Tabel 10.1.1.3.1 Situaţia concentrărilor urbane din judeţul Suceava

(Sursa – Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava)
Principala localitate urbană a judeţului Suceava este desigur municipiul reşedinţă de
judeţ. Acesta este departe de a fi o mare concentrare urbană, deşi concentrează cca. 35%
din întreaga populaţie urbană a judeţului.
Această concentrare mare a populaţiei din municipiul reşedinţă de judeţ este strâns
legată de faptul că municipiul Suceava concentrează cea mai importantă infrastructură
economică dintre localităţile urbane ale judeţului. Aici îşi desfăşoară activitatea un număr de
147
unităţi economice, în principal în cadrul unor zone cu funcţiuni mixte, industriale şi

comerciale, cum sunt: zona Valea Sucevei, zona Şcheia, zona Iţcani, zona Traian Vuia.
Aceasta contribuie la crearea unei presiuni mai mari a activităţilor economico-sociale
asupra mediului înconjurător şi asupra populaţiei, în municipiul Suceava, faţă de situaţia
existentă în celelalte localităţi urbane din judeţ.
Cele mai bine reprezentate ramuri industriale din municipiul Suceava, care reprezintă
şi surse de impact antropic asupra mediului, sunt:
 industria energetică
 industria alimentară
 industria textilă, confecţii, încălţăminte
 industria de prelucrare primară şi secundară a lemnului
 comerţ şi servicii.
10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
Vegetaţia, element fundamental al mediului natural, reprezintă un factor important în
autopurificarea atmosferei, acesta fiind şi motivul pentru care nu se poate concepe lipsa ei
din cadrul amenajărilor urbanistice. Prin urmare, principalul scop al amenajării spaţiilor verzi
în mediul urban îl constituie ameliorarea stării mediului înconjurător, acestea având însă şi un
important rol estetic şi social, având în vedere funcţia lor de mijloc de deconectare şi
destindere a omului.
Spaţiul verde este o categorie funcţională din cadrul aşezărilor umane care se
caracterizează prin:
 existenţa unui cadru vegetal natural sau amenajat;
 existenţa unui cadru construit, cuprinzând amenajări şi dotări corespunzătoare
unor activităţi ale populaţiei, recreative sau cultural-educative, sportive, în aer
liber, peisagistice şi estetice.
Caracterizându-se prin suprafeţe, amplasări, amenajări şi folosinţe diferite, spaţiile
verzi se grupează în două categorii distincte:
- spaţii verzi de folosinţă generală sau publice care cuprind: parcuri, grădini, scuaruri,
accesibile întregii populaţii;
- spaţii verzi de folosinţă limitată, aferente locuinţelor, dotărilor social-culturale, zonelor
industriale, căilor de comunicaţie, zonelor de protecţie sanitară, grădinilor botanice şi
zoologice etc.
Datorită rolului lor în îmbunătăţirea microclimatului urban şi în curăţarea şi
împrospătarea aerului urban, zonele verzi sunt supranumite „plămâni ai oraşelor”, având
funcţii sanitaro-igienice şi de protecţie a factorilor climatici, alături de funcţiile recreative şi
estetico-peisagistice.
Zonele verzi reprezintă o condiţie indispensabilă a unei vieţi citadine normale, atât prin
rolul estetic, cât mai ales prin contribuţia la atenuarea poluării mediului; neutralizează unii
poluanţi, filtrează pulberile în suspensie, reduc nivelul de poluare fonică (coroanele arborilor
absorb cca. 26% din energia sonoră). De asemenea, au un rol important în regularizarea
temperaturii şi umidităţii aerului. Totodată, ele reprezintă habitate pentru o serie de specii de
faună sălbatică.
Autorităţile publice locale au obligaţia, prin lege, să asigure integritatea, refacerea,
îngrijirea, protecţia şi conservarea spaţiilor verzi din zonele urbane.
În conformitate cu OUG 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată de Legea
265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, schimbarea destinatiei terenurilor
amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare în documentatiile de urbanism, reducerea
suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al
acestora.
Având în vedere prevederile Ordonanţei de Urgenţă 114/2007, prin care autorităţile
148
administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de

spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pînă la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum
26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, se poate constata că majoritatea
localităţilor nu îndeplinesc această obligaţie. Atfel că, autoritatile administratiei publice locale
au obligatia de a întocmi, un program în care vor fi evidentiate etapele de realizare a acestei
obligatii, cu indicarea termenelor intermediare propuse.
Unitate Suprafaţa spaţii verzi/Suprafaţa totala a mediului
administrativ urban (%)
teritoriala 2003 2004 2005 2006
jud.Suceava 0,91* 0,37* 0,37 0,16
Tabel 10.1.1.4.1 Ponderea spaţiilor verzi din localităţile urbane din suprafaţa totală a
localităţilor urbane (*Sursă: Anuarul statistic al judeţului Suceava ediţia 2005 – D.J.S. Suceava)
Parcuri
Din totalitatea spaţiilor verzi ce aparţin zonei urbane, cea mai importantă categorie o
reprezintă parcurile.
Conform Legii nr. 24/2007, privind reglementarea şi administrarea spaţilor verzi din
zonele urbane, parcul este un spaţiu verde, cu suprafaţa de minimum un hectar, format dintr-
un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate
activităţilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populaţie.
Din datele furnizate de Primăria Municipiului Suceava, parcurile publice din municipiul
Suceava în anul 2007 ocupă o suprafaţă de 686.030 m2.
Cel mai adesea, spaţiile verzi nu alcătuiesc un sistem unitar din punct de vedere
spaţial. Mai mult, acestea sunt complet izolate de teritoriul extraurban.
Situaţia este relativ similară şi în celelalte localităţi urbane din judeţ, zonele ocupate de
spaţii verzi şi parcuri sunt relativ reduse şi neuniform distribuite, deficitare fiind, ca şi în
municipiul Suceava, mai ales cartierele de locuinţe construite în ultimii ani ai comunismului.
Parcuri se mai găsesc în municipiile Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi,
precum şi în oraşele Gura Humorului, Solca, etc.
Fig. 10.1.1.4.1 . Parc Vatra Dornei Fig. 10.1.1.4.2 Parc Lac Rădăuţi
Scuaruri
Scuarurile fac şi ele parte din categoria spaţiilor verzi aparţinând mediului urban.
Scuarul este spaţiu verde, cu suprafaţa mai mică de un hectar, amplasat în cadrul
ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice, social-
culturale, de învăţământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii şi tineret sau în alte
149
locaţii.Din datele furnizate de Primăria Municipiului Suceava în anul 2007, în municipiul

Suceava acestea ocupă o suprafaţă de 326.475 m2.
10.2. Zgomot
Zgomotul constituie unul din factorii perturbatori ai mediului, care influenţează
ambianţa în care se desfăşoară activitatea şi viaţa omului.
Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport,
aparate, oameni etc.
Tipurile de zgomot sunt clasificate după activităţile umane care îl provoacă: trafic
rutier, feroviar, aerian, industrie, construcţii. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică o
deţin, în localităţile urbane din judeţul Suceava, sursele mobile, în principal traficul rutier.
10.2.1. Hărţi strategice de zgomot

În iunie 2002 Parlamentul European şi Consiliul Europei au adoptat Directiva
2002/49/CE a cărei principală sarcină este aceea de a crea o bază comună pentru
administrarea zgomotului ambiental urban. Această Directivă a fost transpusă în legislaţia
românească prin HG 321/2005, republicată în 2008, care se referă la evaluarea şi
gestionarea zgomotului ambiant.
Determinarea nivelului de expunere a populaţiei la zgomotul ambiental se face prin
realizarea hărţilor de zgomot şi funcţie de acestea, în zonele în care se depăşesc limitele
impuse, se întocmesc Planurile de Acţiune pentru diminuarea impactului negativ înregistrat
asupra populaţiei.
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a realiza cartarea zgomotului
şi a elabora hărţile strategice de zgomot pentru aglomerările aflate în administrarea lor,
precum şi planurile de acţiune, conform termenelor stabilite prin HG 321/2005, republicată,
iar în cadrul activităţii de planificare urbană ele trebuie să prevadă în bugetul local
fondurile necesare realizării acestor măsuri (art.4, alin.1, 7, 8 ).
Începând cu anul 2007 au fost obligate să realizeze aceste hărţi şi planuri de acţiune
doar aglomerările urbane cu mai mult de 250000 locuitori, în această listă intrând municipiile
Bucureşti, Iaşi, Cluj - Napoca , Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi, Braşov şi Ploieşti.
De asemenea, unităţile aflate sub autoritatea sau în subordinea autorităţii publice
centrale pentru transporturi, construcţii şi turism, care au în administrare infrastructuri rutiere,
feroviare sau aeroportuare, au elaborat hărţile strategice de zgomot având anul 2006 ca
termen de referinţă, pentru drumurile principale cu un trafic mai mare de 6000000 de treceri
de vehicule/an, căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60000 de treceri de trenuri/an
şi pentru aeroporturile mari.
In cadrul Comisiei Regiunii Nord - Est pentru analizarea şi evaluarea hărţilor de
zgomot, care a fost organizată la nivelul ARPM Bacău în conformitate cu prevederile HG
321/2005, republicată (art.5), reprezentantul APM Suceava a participat în cursul anului 2008
la derularea procedurii prevăzute de legislaţie pentru analizarea şi evaluarea hărţii strategice
de zgomot pentru aglomerarea urbană Iaşi.
Conform legislaţiei în vigoare municipiul Suceava, având o populaţie peste 100000
locuitori, va trebui să-şi realizeze harta de zgomot până la 30 iunie 2012, şi respectiv, Planul
de acţiune (termen de realizare 18 iulie 2013), pentru zonele în care se vor înregistra
valori ale zgomotului peste limitele legale admisibile.
Prin implementarea legislaţiei privind managementul zgomotului ambiant, conform HG
321/2005, republicată, autorităţile administraţiei publice locale vor putea dispune de date cât
mai precise privind expunerea populaţiei la zgomotul ambiental, inclusiv a disconfortului
existent în acest sens, iar prin planurile de acţiune care se vor întocmi se pot lua măsuri
pentru protejarea locuitorilor şi reducerea riscului de îmbolnăviri datorită poluării fonice.
În mediul urban realizarea hărţilor strategice de zgomot va aduce avantaje şi în
domeniul imobiliar, contribuind la încurajarea dezvoltării de noi zone rezidenţiale, precum şi
150
la stabilirea cât mai corectă a preţului terenurilor, caselor, locuinţelor, funcţie şi de nivelul
de zgomot înregistrat în acele perimetre.
10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2008
În anul 2008 s-au efectuat 128 măsurători de nivel de zgomot echivalent, din care 62
au prezentat depăşiri ale nivelurilor maxime admise conform STAS 10009/88, ce reprezintă
48,43 %.
Maxima Indicator Determinări în
Nr. Depăşiri Sesizări
Judeţul măsurată utilizat urma
măsurători % rezolvate%
(dB) sesizărilor
Suceava 128 78,83 46,87 Lech 0 -
Tabel 10.2.2.1. Masuratori de zgomot in anul 2008
În tabelul 10.2.2.2. sunt prezentate desfăşurat, pe tipuri de măsurători şi puncte de

măsurare, rezultatele monitorizării nivelului de zgomot echivalent în anul 2008:
Maxima
Tip măsurătoare Număr Lmax Nr.
Punct de măsurare măsurată
zgomot măsurători adm depăşiri
(dB)
dB(A)
1.G.Humorului – Parc Central
6 60,73 6
(vizavi de Primarie)
2. V.Dornei – Parc Central 3 48,75 3
3. Fălticeni –Parc Cental 3 58,93 3
Parcuri, zone de 4. Rădăuţi – Parc Central 4 64,28 4

45
recreere şi odihnă
5. Siret – Parc Primărie 2 57,55 2
6. C-lung.Mold. – Parc Central 6 59,78 6
7. Suceava - Cetate 6 51,6 6
TOTAL 30 64,28 30
1. Suceava – S.C. STARMOD 6 62,18 0

Incinte industriale 65
total 6 62,18 0
1.Suceava -Parcare Bucovina
7 74,48 0
Parcaje auto (Altex) 90
TOTAL 7 74,48 0
1.Câmpulung Moldovenesc –
6 73,45 0
E576 (Fabrica de mobilă)
2.Suceava – Intersecţie Centru
7 78,4 3
(McDonalds)
Stradă de categorie 3.Suceava -Intersecţie Burdujeni 7 78,83 1
75
tehnică I, magistrală
4.Suceava – Inters. Areni 6 75,63 1
5.Gura Humorului – Intersecţie
6 67,08 0
Centru (Best Western)
TOTAL 32 78,83 5
1.G.Humorului– Str. M.
6 70,35 1
Stradă de categorie Kogălniceanu (trafic greu)
70
tehnică II, de legătură 2. Câmpulung Moldovenesc –
6 69,7 0
Str.Gării, Bl.6 (trafic greu)
151
Maxima
Tip măsurătoare Număr Lmax Nr.
Punct de măsurare măsurată
zgomot măsurători adm depăşiri
(dB)
dB(A)
3. Vatra Dornei – Piaţă Centrală
3 70,8 1
(trafic greu)
4. Rădăuţi - Str.Gen. I. Zadik,
4 69,68 0
bl.31 (trafic greu)
5. Vatra Dornei – Str.Dornelor
3 69,3 0
(“Clubul Copiilor”) (trafic feroviar)
TOTAL 22 70,8 2
1. Suceava – B-dul “G.Enescu”
6 68,93 6
(Magazinul Plus)
2. Fălticeni – Intersecţie Centru 4 69,1 4
3. Fălticeni – Magazin “Nada

4 64 0
Florilor”
Stradă de categorie
tehnică III, de 4. Rădăuţi – Intersecţie Centru 4 69,13 65 3
colectare
5. Rădăuţi – intersecţie C.F. cu
şosea Suceava-Rădăuţi, zonă 4 68,93 3
locuită (trafic rutier)
6. Siret – Inters. Centru 3 70,03 1
TOTAL 25 70,03 17
Stradă de categorie 1. Suceava – Inters. Obcini 6 69,83 6

tehnică IV, de 60
deservire locală TOTAL 6 69,83 6
TOTAL 2008 128 78,83 60
Tabel 10.2.2.2.Rezultatele monitorizării nivelului de zgomot echivalent în jud. Suceava, în anul 2008
În general, străzile de categorie IV prezintă un zgomot ridicat datorită suprafeţei de

rulare deteriorate.
10.3. Mediu şi sănătate
Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de
mediu: aerul, apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o
perioadă de timp.
Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaţi urbanizării, sunt legaţi de:
 calitatea aerului;
 alimentarea cu apă potabilă;
 colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;
 zgomotul urban;
 habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc);
 calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei;
 accidentele de trafic;
 stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaţă.
Acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii este foarte diversă. Atunci când
intensitatea poluării este mai mare, acţiunea organismelor este imediată. Cel mai frecvent
152
însă, acţiunea factorilor de mediu are intensitate redusă determinând o acţiune cronică, de
durată, cuantificarea efectului fiind greu de evaluat.
Aprecierea stării de sănătate se face pe baza unor indicatori, cum ar fi:
 sporul natural;
 rata brută a mortalităţii;
 durata medie a vieţii;
 mortalitatea infantilă.
Pentru urmărirea impactului poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei este necesară
urmărirea acestor indicatori de sănătate, care pot scoate în evidenţă gradul în care sănătatea
populaţiei poate fi influenţată în urma expunerii de scurtă durată sau a expunerilor pe
perioade mai lungi la factorii de risc (poluanţi) din mediul înconjurător.
În acest sens, este relevantă şi mişcarea naturală a populaţiei, a cărei situaţie în anul
2008 la nivelul judeţului Suceava este prezentată în tabelul 10.3.1.:
Judeţul Indice de natalitate Indice de mortalitate Spor natural

(‰ loc) (‰ loc)
Suceava 11,44 10,11 1,32
Tabel 10.3.1. Mişcarea naturală a populaţiei în 2008 (rata la 1000 de locuitori)
(sursa: ASP Suceava)
10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
Principalele surse de poluare a aerului în mediul urban sunt: transporturile, sistemele
individuale de încălzire şi sursele industriale.
Efectele poluării aerului pot fi directe, afectând starea de confort şi sănătate a
populaţiei ca urmare a expunerii la poluanţii atmosferici, dar şi indirecte care sunt datorate
efectelor poluării atmosferice asupra mediului, care se reflectă indirect şi în starea de
sănătate a populaţiei, cum sunt: schimbările climatice, încălzirea globală, deprecierea
stratului de ozon stratosferic.
Unii poluanţi atmosferici nu au acţiune directă asupra sănătăţii umane, la
concentraţiile în care sunt prezenţi în atmosferă, dar produc disconfort (ex. poluanţii urât
mirositori).
Poluarea atmosferei poate produce în principal efecte negative asupra sistemului
respirator, dar poate conduce şi la afecţiuni ale sistemului digestiv, osteo-muscular,
sistemului nervos, boli infecţioase şi parazitare.
Evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele în
suspensie
Expunerea îndelungată la particule în suspensie (TSP, PM10, PM2,5) în concentraţii
relativ crescute are impactul cel mai mare asupra stării de sănătate a populaţiei, aceasta
favorizând în general diverse boli, în principal cele respiratorii.
Sursele de poluare cu pulberi în suspensie pot fi:
 naturale (erodarea straturilor superficiale ale solului, incendii din cauze naturale etc.)
 artificiale sau antropice (combustii, diferite procese industriale, traficul rutier, activităţile
miniere, industria materialelor de construcţii etc.)
Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane diferă atât funcţie de
compoziţie, cât şi de dimensiunile particulelor.
În funcţie de compoziţia lor chimică, pulberile pot fi toxice (determinând manifestări
patologice specifice substanţei toxice componente) sau netoxice.
Pulberile netoxice fac parte în principal dintre poluanţii iritanţi, având efect de iritant al
sistemului respirator şi al mucoasei oculare. Ele pot determina însă, funcţie de natura lor, şi
efecte cancerigene, alergizante, fotodinamice, infectante şi fibrozante.
153
Pulberile fine în suspensie determină modificări la nivelul căilor respiratorii, reducând

capacitatea de apărare a sistemului respirator. Ca urmare, ele favorizează bronho-
pneumopatiile cronice obstructive (bronşita cronică, astmul bronşic şi emfizemul pulmonar).
Totodată, sunt incriminate şi ca agenţi agravanţi ai infecţiilor respiratorii acute microbiene şi
virotice, prin scăderea rezistenţei organismului la infecţii.
Cele mai periculoase pentru sănătatea umană sunt pulberile cu dimensiuni mai mici
de 10 microni (PM10). Pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 m (micronice şi submicronice
– PM10 şi PM2,5) sunt considerate ca având efecte negative asupra sănătăţii umane,
datorită faptului că, în timp ce particulele cu dimensiuni mai mari de 10 m se reţin, în cursul
respiraţiei, în căile respiratorii superioare, fiind rapid eliminate din organism, cele cu
dimensiuni de sub 10 m pot ajunge până la nivelul alveolei pulmonare, unde se depun.
Atunci când cantitatea de pulberi inhalată într-un interval de timp depăşeşte cantitatea ce
poate fi eliminată în mod natural, apar disfuncţii ale plămânilor, începând cu diminuarea
capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene
favorizează instalarea sau cronicizarea afecţiunilor cardiace.
În funcţie de compoziţia lor chimică, pulberile pot face parte şi din grupa poluanţilor
cancerigeni. Este cazul pulberilor care adsorb la suprafaţa lor substanţe organice
carcinogene, cum sunt hidrocarburile policiclice aromatice (PAH), printre care
benzo(a)pirenul, benz(a)antracenul. Benzo(a)pirenul, cel mai răspândit poluant din grupa
PAH, ia naştere în principal din procese de combustie, atât fixe cât şi mobile. El se
volatilizează la temperaturile ridicate, condensând rapid la suprafaţa particulelor în
suspensie. Prezenţa în aer a acestei substanţe recunoscute ca având efect cancerigen
conduce la un risc crescut de cancer pulmonar.
Dintre poluanţii cancerigeni anorganici fac parte pulberile de azbest, precum şi cele
care conţin arsen, crom, cobalt, beriliu, nichel şi seleniu.
La nivelul judeţului Suceava nu s-au realizat studii privind impactul poluării cu pulberi
în suspensie asupra sănătăţii umane. Rezultatele monitorizării de către APM Suceava a
concentraţiilor de pulberi totale şi PM10 în municipiul Suceava, precum şi măsurătorile
indicative ale acestui poluant în alte localităţi urbane din judeţ pot constitui date de plecare
pentru fundamentarea unor astfel de studii.
Traficul rutier constituie o sursă de poluare importantă în judeţul Suceava datorită

numărului mare de autovehicule existente, precum şi faptului că, datorită absenţei drumurilor
ocolitoare ale localităţilor, traficul de tranzit, are loc în interiorul ariilor locuite.
Efectele asupra sănătăţii umane sunt legate de nocivitatea gazelor de eşapament care
conţin NOx, CO, SO2, CO2, compuşi organici volatili, particule încărcate cu metale grele
(plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc). Aceste noxe împreună cu pulberile
antrenate de pe carosabil pot provoca probleme respiratorii acute si cronice, precum şi
agravarea altor afecţiuni. Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibraţii,
precum şi fondul sonor permanent determină condiţii de apariţie a stresului, cu implicaţii
uneori majore asupra stării de sănătate.
10.3.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate
Apa este un factor indispensabil vieţii. În organisme ea indeplineşte multiple funcţii, de
la dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la transportul şi eliminarea produşilor nocivi
şi/sau rezultaţi din metabolism.
În condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un

important factor de îmbolnăvire.
Boli infecţioase produse prin apa poluată (epidemii - afectează un număr mare de
persoane sau endemii - forma de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o zonă):
154
 bolile bacteriene febra tifoidă este determinată de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi
combătută prin vaccinarea antitifică şi prin respectarea măsurilor de igienă personală:
 dizenteria, produsă de Shigella sp., este extrem de periculoasă prin efectele sale de
deshidratare;
 holera, produsă de Vibrio holerae, considerată eradicată în unele zone, poate reapărea,
chiar pe arii extinse;
 bolile virotice:
 poliomielita, o boală invalidantă, poate fi prevenită prin vaccinare ;
 hepatita epidemică este legată de transmiterea virusului prin apa contaminată, nu doar
prin contactul cu omul bolnav;
 boli parazitare:
 lambliaza sau giardiaza se contratează prin consumarea apei infestate cu chişti ;
 strongiloidoza este produsă de un parazit ce trăieşte în organismul uman ;
 tricomoniaza este determinată de Trichomonas sp. (flagelat) ;
 fascioloza sau distomatoza.
 Boli neinfecţioase produse prin apa poluată:
 intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant);
 intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric);
 intoxicaţia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameţeli, insomnie,
anemie, tulburări de memorie şi vizuale, are de asemenea efecte teratogene (produce
malformaţii la făt);
 intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scăderea
eritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei;
 intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii) duce la tulburări
metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli;
 intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale;
 intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere.
Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii
poluării mediului asupra sănătăţii umane. În mod obişnuit, diverşii poluanţi existenţi în mediu
nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenţa lor continuă, chiar
în concentraţii mai scăzute nu este lipsită de efecte nedorite.
Deasemenea, sistemele de alimentare învechite pot permite contaminarea
microbiologică a apei (bacterii, viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanşeităţi
existente. Pentru apa potabilă o sursă de poluare o reprezintă apa subterană contaminată şi
utilizarea ei din puţuri/fântâni fără luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie. Având în
vedere numărul locuitorilor expuşi, riscul este evaluat ca fiind semnificativ.
Dizenterii Hepatită A BDA Tuberculoză

Judeţul
(nr.cazuri) (nr.cazuri) (nr.cazuri) (nr.cazuri)
Suceava 10 143 2505 540
Tabel 10.3.2.1. Indicatori cu impact asupra sănătăţii la nivelul judeţului Suceava în anul 2008
(date furnizate de Autoritatea de Sănătate Publică Suceava)
Monitorizarea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor
publice de aprovizionare cu apă şi a fântânilor publice se face de către Autoritatea de
Sănătate Publică Suceava.
10.3.3. Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a

populaţiei
Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural
din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi
155
asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri
din construcţii - demolări generate în gospodării şi colectate de operatorii de salubritate şi
nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.
Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi
eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.
Depozitele vechi de gunoi ale localităţilor urbane reprezintă atât surse de poluare a
factorilor de mediu, neavând amenajările necesare pentru prevenirea poluării mediului, dar şi
surse potenţiale de risc pentru sănătatea umană, îndeosebi prin acţiunea agenţilor patogeni.
Acesta este cu atât mai crescut cu cât încă este permis accesul unor persoane
„recuperatoare” de deşeuri reciclabile pe rampele de gunoi, cu riscurile îmbolnăvirilor
datorate factorilor patogeni asociaţi depozitelor necorespunzătoare de deşeuri organice (în
care proliferează diverse organisme şi microorganisme dăunătoare sănătăţii umane), dar şi
contaminării chimice cu diverşi poluanţi proveniţi din diferitele tipuri de deşeuri industriale
depozitate pe rampe. De asemenea, riscurile sunt datorate şi creşterii de animale domestice
(porci, oi) pe rampele de deşeuri (îndeosebi municipiul Suceava).
Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate duce la contaminarea cu diferite
substanţe, precum şi la contaminarea microbiologică a solului şi a apelor subterane.
Depozitele de deşeuri amenajate şi administrate necorespunzător, precum şi
depozitarea necontrolată a deşeurilor afectează valorile estetice ale peisajului, determină un
disconfort pentru populaţie, determină creşterea costurilor pentru refacerea mediului şi pentru
îngrijirea sănătăţii.
În cazul depozitelor sau a containerelor pentru deşeuri menajere contaminarea
microbiologică a atmosferei generează riscul unor boli infecţioase pentru locuitorii din
vecinătate.
tone/cap de locuitor
Judeţul 2003 2004 2005 2006 2007
Suceava 0,288 0,277 0,255 0,282 0,271
Tabel 10.3.3.1 Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor
10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei

Până în ultimii ani poluarea fonică nu a fost privită cu foarte mare seriozitate, în
comparaţie cu alţi factori poluanţi, însă în timp s-a constatat că ea poate avea un impact
semnificativ asupra societăţii umane, afectând uneori foarte grav starea de sănătate a
populaţiei.
Zgomotul nu are numai o acţiune patologică specifică asupra organului auditiv,
provocând pierderile temporare sau permanente ale acuităţii auditive, dar poate să exercite
un anumit efect toxic asupra organismului. Astfel, zgomotul provoacă modificări ale
echilibrului fiziologic al organismului; simptomul general este o senzaţie de oboseală, de
slăbiciune. Tulburările pot duce la ameţeli, cefalee, migrene permanente, pierderea poftei de
mâncare, anemie. Zgomotul poate produce tulburări neurovegetative cum ar fi accelerarea
ritmului cardiac, a ritmului respirator, modificări ale presiunii sanguine, slăbirea atenţiei,
leziuni ale timpanului, diminuarea reflexelor. În cele mai multe cazuri poluarea fonică ridică
nivelul stresului în timpul zilei, provoacă insomnii şi poate conduce chiar la atacuri de
inimă.
Principalele probleme cauzate de zgomot se datorează transportului, incluzând aici
traficul rutier, traficul pe şină, dar şi cel aerian şi apoi activităţilor din construcţii. În Europa,
zgomotul este o problemă care capătă amploare estimându-se că cel puţin 25% din populaţia
UE suferă din această cauză.
10.4. Obiective şi măsuri

În Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava – 2008 sunt cuprinse
următoarele probleme cu obiective generale şi specifice, respectiv ţinta ce trebuie atinsă:
156
10.4.1. Poluarea aerului

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţinta
Poluarea atmosferei Reducerea poluării Modernizarea căilor 400 km – până în 2012;
multor localităţi din atmosferei cu rutiere, străzi şi intersecţii 10 intersecţii –până în
judeţul Suceava cu pulberi în suspensie din localităţile judeţului 2012
pulberi in suspensie datorită traficului Suceava
rutier din mai multe Fluidizare traficului urban 100 km rute ocolitoare
localităţi din judeţ Înnoirea parcului auto 15 buc. până în 2010
pentru transportul în
comun cu vehicule mai
puţin poluante
Slaba utilizare în judeţ Eficientizarea Menţinerea şi 5% până în 2010;
a resurselor instalaţiilor modernizarea sistemelor 10% până în 2012
neconvenţionale de generatoare de centralizate de încălzire a
energie şi eficienţa energie existente şi locuinţelor, dezvoltarea
redusă a instalaţiilor realizarea unor sistemelor de cogenerare
generatoare de instalaţii noi de şi realizarea lucrărilor de
energie existente energie care să izolare termică a
utilizeze resursele construcţiilor de locuit
neconvenţionale Încurajarea derulării unor 2 proiecte până în 2012
proiecte de promovare a
creşterii eficienţei
energetice şi a utilizării
unor surse
neconvenţionale de
energie
Emisii ridicate de gaze Reducerea emisiilor Reducerea emisiilor
3360 tone dioxid de
cu efect de seră de gaze cu efect de atmosferice de dioxid de sulf/an până în 2013;
provenite din sectorul seră provenite din sulf, dioxid de azot şi 155 tone oxizi de
energetic, transporturi, sectorul energetic, pulberi de la SC azot/an până în 2017;
depozitare deşeuri etc. transporturi, TERMICA SA Suceava 175 tone pulberi/an
depozitare deşeuri până în 2010;
etc. încadrarea în plafoanele
anuale alocate şi
respectarea VL emisie la
pulberi, până la
31.12.2010
Reducerea poluării cu Până în 2010, reducerea
pulberi în suspensie cu 90% faţă de anul
provenite din transporturi, 2006 a numărului de
depozitare deşeuri etc. zile/an în care se
înregistrează depăşirea
VL24h - PM10
Neîncadrarea în Încadrarea în Încadrarea în valorile
valorile limită de valorile limită de limită de emisie a
emisie a instalaţiilor emisie a instalaţiilor emisiilor atmosferice de
mari de ardere din mari de ardere din dioxid de sulf, dioxid de
mun. Suceava (LCP) mun. Suceava azot şi pulberi provenite
(LCP) de la SC TERMICA SA
Suceava
Insuficienta Automonitorizarea Automonitorizarea Încadrarea în limitele
automonitorizare a emisiilor provenite emisiilor provenite de la cerute de legislaţia
emisiilor provenite din din instalaţii IPPC SC AMBRO SA Suceava actuală în domeniu şi în
instalaţii respectarea prevederilor
autorizaţiei integrate de
mediu
157
Tabel 10.4.1.1. Probleme/obiective/ţinte la niv. jud. Suceava - Poluarea aerului
10.4.2. Poluarea apei

Impactul negativ Reducerea Prevenirea poluării Promovarea codului de bune
datorat activităţilor poluării produsă apelor cu nitraţi practici agricole prin
agricole asupra pânzei sau indusă de programe de informare şi
freatice şi a apelor de nitraţi din surse pregătire a fermierilor
suprafaţă, cu agricole Raţionalizarea şiElaborarea programele de
preponderenţă în zona optimizarea acţiune
utilizării pentru zonele
intravilană îngrăşămintelor chimice vulnerabile şi implementarea
şi organice acestora
Poluarea apelor Reducerea Epurarea Realizarea de sisteme de
datorită neepurării sau poluării produsă corespunzătoare acanalizare şi staţii de
epurării insuficiente a de apele reziduale apelor reziduale epurare în toate localităţile în
apelor reziduale menajere şi menajere care există sisteme de
menajere şi industriale industriale alimentare cu apă
neepurate sau Retehnologizarea /
insuficient epurate modernizarea /extinderea
sistemelor de canalizare şi a
staţiilor de epurare care nu
fac faţă cerinţelor actuale ale
legislaţiei din domeniu
Epurarea Realizarea/ modernizarea
corespunzătoare a instalaţiilor de preepurare
apelor reziduale sau a staţiilor de epurare de
industriale la agenţii economici
Poluarea apelor de Reducerea Reducerea poluării cu Execuţie lucrări de
suprafaţă cu scurgeri poluării produsă poluanţi specifici zonelor stabilizare iazuri de
provenite din siturile de scurgerile miniere prin execuţia de decantare şi de
miniere active şi provenite din lucrări specifice de colectare/descărcare ape
inactive siturile miniere protecţie a mediului, în pluviale şi lucrări de
active şi inactive zona haldelor de steril şi reconstrucţie ecologică în
a iazurilor de decantare zonele miniere Călimani şi
Tarniţa
Lipsa infrastructurii Asigurarea Asigurarea cantitativă şi Asigurarea cantitativă şi
pentru alimentarea cu cantitativă şi calitativă a apei în mun. calitativă a apei în mun.
apă/canalizare a unor calitativă a apei în Suceava şi a unei Suceava şi a unei epurări
localităţi sau starea localităţile epurări corespunzătoare corespunzătoare, până în
tehnică judeţului Suceava a apelor menajere anul 2011
necorespunzătoare a şi a unei epurări Asigurarea cantitativă şi Asigurarea cantitativă şi
acesteia din alte corespunzătoare a calitativă a apei în alte calitativă a apei în 90%
localităţi apelor menajere localităţile urbane din localităţi urbane din judeţul
judeţul Suceava Suceava, până în anul 2012
Asigurarea cantitativă şi Asigurarea cantitativă şi

calitativă a apei în calitativă a apei în 70% din
localităţile rurale din localităţile rurale din judeţul
judeţul Suceava Suceava, până în anul 2012
Crearea infrastructurii
Realizarea infrastructurii
corespunzătoare pentru corespunzătoare pentru
alimentarea cu alimentarea cu
apă/canalizare a unor apă/canalizare în 70% din
localităţi localităţile judeţului Suceava,
până în 2012
Existenţa unor zone Apărarea Reducerea riscului de Consolidarea şi apărarea
care necesită lucrări împotriva apariţie a inundaţiilor în malurilor pe râurile
158
de apărare împotriva acţiunilor bazinele hidrografice ale cunoscute ca având risc

acţiunilor distructive a distructive ale râurilor, Siret, Suceava, mare de inundare (Suceava,
apelor apelor Moldova şi Bistriţa Moldova, Bistriţa şi afluenţi)
Valorificare Valorificarea Creşterea valorificării Reabilitarea, modernizare,
insuficientă a potenţialului potenţialului retehnologizare şi
potenţialului apelor în apelor în raport cu hidroenergetic al apelor dezvoltarea potenţialului
raport cu cerinţele cerinţele curgătoare din jud. hidroenergetic din bazinele
dezvoltării durabile a dezvoltării Suceava hidrografice din jud. Suceava
societăţii durabile a
societăţii şi în
acord cu
directivele
europene în
domeniu
Tabel 10.4.2.1. Probleme/obiective/ţinte la niv. jud. Suceava - Poluarea apei
10.4.3. Deşeuri
Lipsa depozitelor Îmbunătăţirea Realizarea de depozite zonale Realizarea a două
zonale de deşeuri, activităţii de de deşeuri, a staţiilor de depozite zonale de
staţiilor de transfer depozitare şi sortare şi transfer şi facilităţilor deşeuri şi a cinci staţii de
şi facilităţilor de valorificare a de tratare a deşeurilor transfer (Vatra Dornei,
tratare a deşeurilor deşeurilor biodegradabile C-lung Moldovenesc,
biodegradabile Gura Humorului,
Fălticeni şi Rădăuţi), în
jud. Suceava, până în
2013
Insuficienta Îmbunătăţirea Extinderea sistemelor de 50% din locuitorii
dezvoltare a activităţii de colectare selectivă în jud. judeţului dispun de
sistemelor de colectare selectivă Suceava facilităţi de colectare
colectare selectivă a a deşeurilor selectivă a deşeurilor de
deşeurilor ambalaje până în anul
2012
Grad scăzut de Management Recuperare şi reciclare deşeuri recuperare
conştientizare a corespunzător al ambalaje - 50% - 2011
populaţiei, a deşeurilor reciclare
autorităţilor şi a - 46% - 2011
operatorilor Recuperare şi reciclare deşeuri Utilizarea în totalitate a
economici cu privire lemnoase rumeguşului rezultat din
la managementul procesul de prelucrare a
deşeurilor lemnului
Colectare DEEE 4 kg/loc/an – 2010
Existenţa în judeţ aManagement Respectarea calendarului de Eliminarea pana in anul
unor echipamente şi corespunzător al eliminare a echipamentelor cu 2010 a tuturor
compuşi cu PCB / deşeurilor de conţinut de compuşi desemnati echipamtelor cu
PCT care trebuie echipamente si PCB / PCT care trebuie PCB/PCT scoase din
eliminate compusi cu eliminate functiune, nemaiputand
continut de fii utilizate.
PCB/PCT
Poluarea factorilor Închiderea şi Închiderea şi ecologizarea Închiderea şi
de mediu în ecologizarea depozitelor neconforme din: ecologizarea celor 7
vecinătatea depozitelor Suceava, Siret, Vatra Dornei, depozite municipale
depozitelor de neconforme Rădăuţi, Fălticeni, Gura neconforme din judeţ
deşeuri municipale Humorului, Câmpulung până în 2013
şi industriale din Moldovenesc
judeţul Suceava
159
Salubrizarea Salubrizarea căilor Salubrizarea drumurilor Salubrizarea permanentă

insuficientă a căilor rutiere şi feroviare europene şi naţionale din judeţ, a traseelor
rutiere şi feroviare din judeţ îndeosebi în zonele turistice, a turistice/străzilor din judeţ
din judeţ sistemelor stradale din localităţi şi crearea infrastructurii
şi a căilor ferate specifice
Tabel 10.4.3.1. Probleme/obiective/ţinte la niv. jud. Suceava - Deşeuri
10.4.4. Poluarea sonoră

Creşterea poluării Implementarea Reducerea poluării Realizarea hărţii de zgomot
fonice în aglomerările legislaţiei privind fonice pentru mun. Suceava
urbane şi a managementul si a disconfortului (2012) şi a Planului de
disconfortului creat zgomotului ambiental creat asupra populaţiei Acţiune (2013), conf. HG
asupra populaţiei 321/2005, republicată în
2008
Reducerea cu 25% a
frecvenţei depăşirilor
limitelor fonice impuse pe
diverse zone în localităţile
urbane monitorizate
Tabel 10.4.4.1. Probleme/obiective/ţinte la niv. jud. Suceava - Poluarea sonoră
10. 4.5. Spaţiile verzi

Diminuarea şi Creşterea suprafeţelor Reabilitarea, Atingerea normei legale
degradarea spaţiilor ocupate cu spaţii verzi conservarea şi în 2010
verzi intraurbane şi extinderea suprafeţelor
periurbane din cu spaţii verzi existente
municipiile şi oraşele în localităţile urbane din
din judeţul Suceava jud. Suceava
Modificarea folosinţei Reducerea gradului de Reducerea extinderii Actualizarea şi revizuirea
unor terenuri naturale, antropizare a unor suprafeţelor construite PUG-urilor
în sensul antropizării terenuri naturale pe spaţiile verzi
Tabel 10.4.5.1. Probleme/obiective/ţinte la niv. jud. Suceava - Spaţiile verzi
160
CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
11.1 Agricultura
11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
Agricultura, alături de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenţi
poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental. Este practic unanim acceptat
faptul că agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului şi a apei prin utilizarea
excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi
cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări.
Gradul înalt de fragmentare al proprietăţii agricole determinat de punerea în posesie,
orientarea parcelelor din deal în vale, slaba dotare cu utilaje agricole a deţinătorilor de teren,
lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea unei fertilizări raţionale bazate pe studii
agrochimice a solurilor, au creat şi încă mai creează probleme în practicarea unei agriculturi
durabile la nivelul judeţului Suceava.
Pentru a descrie interacţiunea agriculturii cu mediul sunt utilizaţi următorii indicatori:
a) Consumul de îngrăşăminte chimice
Consumul de îngrăşăminte chimice reprezintă intensitatea utilizării fertilizanţilor chimici
asupra suprafeţei agricole şi se calculează ca un raport între consumul de îngrăşăminte
chimice (azotoase, potasice şi fosfatice) şi suprafaţa totală agricolă.
În tabelul 11.1.1.1. este prezentată o evoluţie a consumului de îngrăşăminte chimice în
judeţul Suceava, în perioada 2003-2007. Se constată o creştere semnificativă la consumul
de îngrăşăminte chimice potasice în 2006, comparativ cu 2003 :
Consumul de îngrăşăminte chimice (kg/ha)
Judeţul Tip 2004 2005 2006 2007 2008
Azotoase 66 40 43 42 22
Suceava Fosfatice 22 16 33 16 17
Potasice 8 8 36 8 9
Total 96 64 112 66 48
Tabel 11.1.1.1 Consumul de îngrăşăminte chimice în perioada 2004-2008 (Sursa D.A.D.R. )
b) Consumul de pesticide:
Consumul de pesticide prezintă intensitatea utilizarii pesticidelor in agricultură. In
categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele. Utilizarea pesticidelor în
agricultură este măsurată în kg de substanţă activă pe unitatea de suprafaţă agricolă
(hectare).
Judeţul Consumul de pesticide (kg/ha)
Tip 2004 2005 2006 2007 2008
Insecticide 0,54 0,68 1,11 0,77 0,62
Suceava Fungicide 1,04 1,48 1,85 2,01 1,54
Erbicide 1,90 1,41 1,32 1,34 1,02
Tabel 11.1.1.2. Consumul de pesticide în perioada 2004-2008(Sursa D.A.D.R. )
11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi

perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol
Evoluţia suprafeţelor de teren introduse şi respectiv scoase definitiv din circuitul
agricol în perioada 2004-2008, conform datelor furnizate de D.A.D.R. Suceava, este
161
prezentată în tabelul 11.1.2.1.

Evoluţia suprafeţei agricole (ha)
Judeţul Supraf.(ha) introdusă in Suprafaţa (ha) scoasă din circuitul agricol
circuitul agricol
2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava - - 7,1 - - - 26,3 144 80,4 55,6
Tabel 11.1.2.1. Evoluţia suprafeţei agricole în judeţ în perioada 2004-2008
Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în judeţul Suceava în

perioada 2004-2008 este cea din tabelul de mai jos:
Judeţul Repartitia Anul
terenurilor 2004 2005 2006 2007 2008
agricole (ha)
Arabil 180.494 180.620 180.623 180.621 180.551
Păşuni 90.450 90.450 90.517 90.565 90.436
Fâneţe 75.675 75.700 75.755 75.681 75.761
Vii 0 0 0 0 0
Suceava
Livezi şi 3.207 3.059 2.886 2.889 2.806
pepiniere
pomicole
Total 349.826 349.810 349.787 349.756 349.554
Tabel 11.1.2.2. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în perioada 2004-
2008 (sursa DADR Suceava)
Rezultă o scădere a terenurilor agricole in 2008 faţă de 2002 cu 272 ha.
11.1.2.1.. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate
Judet Suprafata impădurită (ha)

2004 2005 2006 2007 2008
Suceava 737 874 1264 1201 990
Tabel 11.1.2.1.1. Evoluţia suprafeţelor impădurite la nivel de judet
Judet Suprafata de pădure regenerată (ha)

2004 2005 2006 2007 2008
Suceava 737 874 1604 1843 1437
Tabel 11.1.2.1.2. Situaţia suprafeţelor de păduri regenerate în perioada 2004-2008
11.1.2.2. Evolutia şeptelului (bovine, porcine, păsări)

Judeţul Suceava avea înainte de 1989 o bogată tradiţie în domeniul zootehnic,
domeniu foarte bine reprezentat în judeţ. După 1989 s-a înregistrat o scădere importantă a
şeptelului la nivelul judeţului, prin desfiinţarea fostelor unităţi de stat.
Treptat, această activitate a început să se dezvolte din nou, în zona privată, aşa încât
se constată o evoluţie pozitivă în domeniul zootehnic în ultimii ani, conform datelor furnizate
de D.A.D.R. Suceava.
Nr. Categorii de Efective (nr. de capete)
crt. animale 2004 2005 2006 2007 2008
1. Bovine total 170.000 175.000 179.569 182.000 179.860
2. Vaci lapte 112.000 110.000 117.737 120.000 86.140
3. Alte bovine 0 0 0 0 93.720
(bubaline)
162
Nr. Categorii de Efective (nr. de capete)

crt. animale 2004 2005 2006 2007 2008
4. Ovine total 223.000 233.000 233.000 233.000 245.810
5. Caprine 7.000 7.000 7.000 10.000 10.150
6. Porcine 115.000 146.000 145.000 148.000 116.550
7. Păsări total 1.450.000 1.470.000 1.495.000 1.500.000 1.280.500
8. Găini 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.100.000 1.040.000
ouătoare
9. Cabaline 72.980 43.100 43.240 36.495 36.410
10. Animale blanã 600 500 342 1.800 1.030
Tabel 11.1.2.1.2. Evolutia şeptelului în perioada 2004-2008
11.1.2.3. Agricultura ecologică
În conformitate cu Ordinul MAPDR 219/2007 pentru aprobarea Regulililor privind

înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică, pe anul 2008 nu s-au înregistrat acelaşi
număr faţă de anul precedent, dar din centralizarea datelor din Fişele de înregistrare privind
suprafeţele de teren şi număr de animale în sistem ecologic, în judeţul Suceava avem
urmatoarele :
1. Suprafaţa în agricultura ecologică : total 13 845 ha, din care :
- fâneţe : 7690 ha,
- păşune : 5385 ha,
- arabil : 770 ha.
2. Bovine : total 10171 cap., din care :
- vaci de lapte : 6271 cap.
3. Ovine şi caprine : 752 cap
4. Porcine : 1223 cap.
5. Ecvine : 864 cap.
6. Cantitatea estimată de produse lactate ecologice :
- brânzeturi : 900 t,
- lapte de consum : 5000 mii l,
- unt : 80000 pachete.
11.1.3 Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului

Agricultura, prin particularităţile sale (utilizarea solului, întreţinerea proceselor
biologice naturale), reprezintă una din activităţile economice cu influenţă directă asupra
mediului.
Impactul negativ al agriculturii asupra mediului este consecinţa următoarelor practici
agricole, atunci când acestea sunt folosite excesiv şi iraţional, fără respectarea bunelor
practici agricole:
- utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor
- cultivarea plantelor modificate genetic
- creşterea animalelor şi mangementul dejecţiilor
- arderea miriştilor
Oferind resursele de bază necesare vieţii, solul este cel mai preţios capital al
sistemelor biologice, fiind primul afectat de activităţile agricole neraţionale. Una din cele mai
importante cauze de degradare a solului o constituie utilizarea şi administrarea neraţională a
terenurilor agricole.
Starea de fertilitate a solurilor reprezintă factorul esenţial pentru practicarea unei
agriculturi durabile şi performante. Fertilitatea, însuşire extrem de complexă, este capacitatea
solului de a asigura condiţii fizico-chimice şi biologice optime pentru creşterea şi dezvoltarea
163
normală a plantelor şi de a pune la dispoziţia acestora, continuu şi simultan, apa şi

elementele nutritive necesare pe tot parcursul perioadei de vegetatie.
Odată cu formarea sa, solul este supus unui proces continuu de degradare, atât sub
acţiunea factorilor naturali, cât mai ales a celor antropici. Degradarea solului nu a fost privită
cu foarte multă atenţie în decursul timpului, solul fiind mult timp considerat o resursă
inepuizabilă, însă evoluţiile din ultimele decenii au determinat o revizuire a atitudinii omenirii
faţă de suportul său de viaţă, solul.
Agricultura a contribuit şi încă mai contribuie la poluarea mediului natural prin
utilizarea excesivă de îngrăşăminte chimice şi pesticide. Aceste substanţe ajung, prin
intermediul scurgerii de pantă, în lacuri şi cursuri de apă, determinând poluarea acestora şi
afectarea ecosistemelor acvatice. Totodată, administrarea neraţională de îngrăşăminte şi
produse fitosanitare conduce la transmiterea, prin intermediul plantelor, de-a lungul lanţului
trofic plante – animale - om, a unor substanţe dăunătoare pentru sănătatea umană. Aceste
substanţe, administrate în exces, se acumulează şi în apa subterană, care nu mai poate fi
utilizată, fără riscuri pentru sănătate, în scopuri potabile.
Exploatarea neraţională a pamântului şi chiar irigaţiile, atunci când sunt efectuate
incorect sau exagerat, pot să ducă la degradarea solului şi la pierderea în timp a unor
suprafeţe din circuitul agricol.
Fermele zootehnice necorespunzător amenajate sunt importante surse de poluare a
mediului. Creşterea animalelor şi mai ales managementul dejecţiilor reprezintă surse de
emisie a unor gaze cu efect de seră şi a amoniacului, gaz eutrofizant.
Pentru ca un animal să câştige în greutate 1 kg, el elimină 6-25 kg reziduuri; incorect
eliminate, aceste reziduuri ajung să polueze grav apele de suprafaţă, pânza freatică, solul.
Spre deosebire de industrie, agricultura este deosebit de vulnerabilă la schimbările
climatice. Capriciile climatice constituie unul dintre factorii ce influenţează puternic producţia
agricolă şi alimentară, prin afectarea fluxurilor energetice naturale către sistemele de lucru
ale plantei. Trebuie subliniat că energia înglobată în produsul agricol provine 95% din mediu
şi numai 5% din surse conventionale de energie.
Legat de combaterea bolilor şi distrugerea dăunătorilor în judeţul Suceava s-au
comercializat şi se comercializează doar produse corespunzătoare, ambalate, etichetate,
licenţiate şi recunoscute, sub directa monitorizare de către U.F. Suceava.
În principiu, substanţele necesare bolilor şi dăunătorilor de carantină, precum şi
executarea efectivă a tratamentelor în teritoriu au fost asigurate asfel încât, să se evite
incălcarea principiilor de conservare şi protecţie a mediului.
Astfel, la nivelul judeţului Suceava s-a elaborat o strategie de combatere a bolilor şi
dăunătorilor, în scopul reducerii folosirii excesive a substanţelor chimice şi utilizării resurselor
naturale ale ecosistemului, ce ar conduce la reducerea riscurilor de îmbolnăvire şi de
perturbare a echilibrului ecosistemelor cauzate de utilizarea neraţională a pesticidelor.
Legat de organismele modificate genetic, in anul 2007, D.A.D.R Suceava a
monitorizat suprafetele cultivate cu soia conventionala, deoarece soia modificata genetic este
interzisa a fi cultivata. Porumb modificat genetic nu s-a cultivat în judeţ.
Pentru a reduce la minimum influenţele negative ale agriculturii asupra mediului, în
judeţul Suceava, D.A.D.R. a pus la dispoziţia celor care gestionează fondul funciar şi cel
forestier tehnologii agricole adecvate, denumite tehnologii agricole cadru, pentru fiecare
cultură şi exploataţie în parte, în vederea gestionării cât mai bune a posibilităţilor agro-
pedologice disponibile.
11.1.4. Utilizarea durabilă a solului
Pentru utilizarea durabilă a solului se impune implementarea folosirii acţiunilor de

protecţie, ameliorare si valorificare a resurselor solului. In acest sens am avut în vedere:
 Dezvoltarea unor sisteme de agricultură care să se poată autosusţine prin
conservarea resurselor şi îmbunătăţirea continuă a fertilităţii solului
164
 Asigurarea resurselor în primul rând prin regenerarea lor internă

 Respectarea înainte de toate a principiilor biologice şi ecologice care se manifestă in
ecosistemele naturale.
Reducerea poluării la nivel local şi regional este o condiţie obligatorie si necesara ca
prin diminuarea gradului de poluare vom contribui la menţinerea biodiversităţii şi astfel se va
putea conserva nealterat cadrul natural necesar desfăşurării activităţilor din agricultura
judeţului Suceava.
11.2. Capacitatea de pescuit

CAPACITATEA DE PESCUIT
Supra acoperita permanent
sau temporar cu ape
Suprafata de ape din domeniul
Structura pe specii
Intindere Amenajari piscicole
public
Nr.crt.
Crescatorii
curgatoare
Rauri zona
Rauri zona
Pastravarii
Exploatatii
acumulare
naturale si
colinara si
statatoare
si poldere
Pepiniere
Lacuri de
montana
Lacuri
balti
Ape
Ape
ses
Acumular Crap, caras, ştiucă,

1 ea - 10,0 ha - - - - - - - biban, roşioară,
Rogojeşti novac,
Acumular
Crap, caras, ştiucă,
2 ea - 6,0 ha - - - - - - -
biban, roşioară, lin,
Bucecea
Acumular
ea 159,0 Crap, caras, ştiucă,
3 - - - - - - - -
Dragomirn ha biban, roşioară
a
Balta Crap, caras, ştiucă,
4 - 2,5 ha - - - - - - -
Rădăşeni biban, roşioară
Râul Scobar, clean,
5 - - 59 km - - - - -
Moldova mreană, oblete
Râul
Suceava Scobar, clean,
6 - - 97 km - - - - -
şi afluenţii mreană, oblete
de stânga
Râul Siret
şi afluenţii 123 Scobar, clean,
7 - - - - - - -
de km mreană, oblete
dreapta
Râul
Şomuzul Scobar, clean,
8 - - 49 km - - - - -
Mare şi mreană, oblete
afluenţii
Râul
Şomuzul Scobar, clean,
9 - - 32 km - - - - -
Mic şi mreană, oblete
afluenţii
Pâraie din
1 620 Păstrăv indigen,
zona - - - - -
0 km lipan, lostriţă
montană
Tabel 11.2.1.Capacitatea de pescuit în jud. Suceava – date furnizate de Agenţia Judeţeană pentru
Vânătoare şi Pescuit Sportiv Suceava
165
Tabel 11.2.1.Capacitatea de pescuit în jud. Suceava Sursa: Direcţia Silvică Suceava)
CAPACITATEA DE PESCUIT
Suprafaţa de ape din domeniul

Intindere Amenajari piscicole
temporar cu ape
Suprafacoperită
permanent sau
public
Structura pe
N
r.
specii
Crescătorii
curgătoare
Rauri zona
Râuri zona
Păstrăvării
Exploatatii
acumulare
naturale şi
colinara si
stătătoare
şi poldere
Pepiniere
Lacuri de
c
montana
Lacuri
bălţi
Ape
Ape
rt
ses
mp
mp
km
ha
1 Iezere 1,5 - - - - - - - - - -
Crujan
2 a 3,5 - - - - - - - - - -
Râuri
de
3 munte - 289 - - - - - - - - -
Valea
4 Putnei - - - - - - - - 24000 - Păstrăv 2 ani
Brodin
5 a - - - - - - - - 21090 Păstrăv 1 an
Reproducători 4
6 Topliţe - - - - - - 37,432 - - - ani
Total: 5,0 289 - - - - 37,432 - 45090 -
11.3. Acvacultura
ACVACULTURA
Ferme piscicole
Specii
Familiale De stat
D.S.Suceava Caras, albitură
D.S.Suceava Crap fito planctonofag
D.S.Suceava Păstrăv, lipan, albitură, scobar
D.S.Suceava Păstrăv curcubeu, fontanel
D.S.Suceava Păstrăv curcubeu
D.S.Suceava Păstrăv indigen
Tabel 11.3.1 – Acvacultura în jud. Suceava – date furnizate de Direcţia Silvică Suceava
11.4. Industria
11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului
Industria este considerată drept cea mai importantă sursă de deteriorare a tuturor
componentelor mediului, ca urmare a utilizării intensive de către acest sector a resurselor
naturale, a consumului mare de energie, a proceselor de producţie generatoare de emisii
poluante în aer, apă, sol şi de diverse tipuri de deşeuri, dintre care unele periculoase pentru
mediu şi sănătatea umană.
Impactul activităţilor industriale asupra componentelor mediului este foarte extins,
pornind de la probleme de poluare locală şi până la consecinţele ecologice globale ale
planetei.
Activităţile industriale pot afecta calitatea tuturor factorilor de mediu prin generarea
unor emisii de noxe în aer şi ape, producerea unor deşeuri de diverse tipuri, ocupând
suprafeţe mari de teren pentru depozitarea acestora, supraexploatarea unor resurse naturale
regenerabile şi neregenerabile, ceea ce duce la necesitatea reglementării şi a controlului
acestora, astfel încât să se asigure respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi a
principiilor dezvoltării durabile.
166
11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi

controlul poluării industriale
Sectoarele industriale ale judeţului Suceava care se supun prevederilor Directivei

IPPC privind prevenirea şi controlul poluării industriale sunt reprezentate prin următoarele
domenii de activitate:
- fabricarea celulozei, hârtiei şi cartonului ondulat (SC AMBRO SA Suceava);
- producerea de energie termică şi electrică (SC TERMICA SA – CET pe huilă, EGGER
Romania SRL Rădăuţi);
- incinerarea deşeurilor periculoase(SC MONDECO SRL Suceava) ;
- instalaţii chimice pentru producerea substanţelor chimice de bază: hidrocarburi ce
conţin oxigen şi anume, esteri.
- creşterea porcinelor (SC DANILUX SRL Botoşani-locaţia Vereşti, judeţul Suceava).
11.4.3. Măsuri şi acţiuni înteprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării

industriale
În scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale, în anul 2008, APM
Suceava a realizat o serie de acţiuni cum ar fi: activităţi de reinventariere şi reglementare a
activităţilor economice cu impact asupra mediului şi de control al conformării cu prevederile
legale şi din autorizaţiile de mediu.
Dintre aceste acţiuni pot fi enumerate:
- reinventarierea instalaţiilor/obiectivelor din judeţ care intră sub incidenţa Directivei
IPPC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;
SEVESO II privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
COV privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili
datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii. În judeţul Suceava astfel
de activităţi sunt cele de fabricare a mobilei, încălţămintei, de impregnare lemn cu creozot,
pentru degresare piese metalice, curăţătorii chimice etc.).
- efectuarea unor acţiuni de verificare în teren şi controale în comun cu reprezentanţi ai
Comisariatului Suceava al GNM şi ale altor autorităţi, la societăţi economice din judeţul
Suceava privind verificarea stadiului de îndeplinire a măsurilor asumate prin programele
pentru conformare aferente autorizaţiilor de mediu, inclusiv la instalaţii care intră sub
incidenţa Directivelor IPPC, SEVESO, LCP, ca şi pentru verificarea unor sesizări primite de
la cetăţeni.
În anul 2008, s-au emis de către ARPM Bacău autorizaţiile integrate de mediu pentru
instalaţiile IPPC din judeţul Suceava, pentru SC DANILUX SRL Botoşani - locaţia Vereşti,
judeţul Suceava, SC EGGER Romania SRL Rădăuţi pentru instalaţiile de ardere cu o putere
termică totală mai mare de 50 MW, având drept activitate fabricarea de produse stratificate
din lemn.
În anul 2008, în evidenţa APM Suceava sunt înregistrate un număr 14
instalaţii/obiective care intră sub incidenţa Directivei COV privind limitarea emisiilor de
compuşi organici volatili, 2 dintre acestea s-au autorizat în anul 2008 (SC PLANTION SRL
Suceava şi SC CAROSSO SRL Rădăuţi):
- 5 curăţătorii chimice uscate ( SC LA NIGRA IMPEX SRL Vatra Dornei, Cooperativa
Meşteşugărească UNIREA Suceava, SC PLANTION SRL Suceava, SC BOSS GROUP
SRL Suceava şi SC CAROSSO SRL Rădăuţi);
- 3 fabrici de încălţăminte (SC MODIN SA Suceava, SC DENIS SRL Suceava şi SC
MARELBO SRL Vicovu de Sus);
- 4 fabrici de mobilă (SC MOBILA SA Rădăuţi, SC MOBAR SA Rădăuţi, SC
MOLDOMEX SRL Suceava şi SC DUMBRAVA SA Fălticeni) ;
167
- 1 fabrică de impregnare lemn (SC IMPREGNAT TRAVERSE DIN LEMN SA

Suceava) ;
- 1 fabrică de curăţat suprafeţe metalice (SC URB RULMENŢI SA Suceava)
De asemenea, în evidenţa APM Suceava pentru anul 2008 există înregistrate 8

obiective care se supun Directivei SEVESO II:
- 1 obiectiv este de risc major: SC PROGAS SA Vereşti pentru depozitare şi pentru
îmbuteliere butan şi propan;
- 7 obiective de risc minor:
 pentru depozitare şi comercializare azotat de amoniu –SC RAI 88 IMPEX SRL
Bucureşti, locaţia Dorneşti şi SC GRUP K.M.S. SRL Dorneşti;
 pentru depozitare şi comercializare produse petroliere – SC ROMPETROL
DOWNSTREAM SRL Vatra Dornei, locaţia Argestru şi pentru depozitare; SC
UNICOM HOLDING SA Dorneşti
 îmbuteliere GPL- SC DOMAROM STAR SRL Fundu Moldovei;
 Producere energie termică- SC TERMICA SA Suceava
Sintetic, situaţia activităţii de reglementare pe linie de protecţie a mediului desfăşurată

de APM Suceava în anul 2008 se prezintă astfel:
- 874 autorizaţii de mediu emise, din care 3 cu program pentru conformare;
- 2 acorduri de mediu;
- notificări pentru obţinerea Acordului Unic – 628 solicitări din care:
 347 solicitări cu ştampila A (nu face obiectul procedurii de mediu - se supune
CAU),
 281 solicitări cu ştampila B (se supune CAU - face obiectul procedurii de mediu
cu/fără acord de mediu);
- 43 avize de mediu pentru pentru stabilirea obligaţiilor de mediu;
- 17 decizii planuri şi programe.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava monitorizează activitatea agenţilor
economici potenţiali poluatori din jud. Suceava şi în mod deosebit a instalaţiilor/activităţilor
care intră sub incidenţa Directivelor UE: LCP, IPPC, SEVESO II. Agenţii economici care intră
sub incidenţa acestei directive au elaborat Raportul de securitate conform HG nr. 804/2007
încă din anul 2006.
Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în
procesul de integrare europeană, APM a intreprins în 2008 o vastă acţiune de mediatizare a
legislaţiei UE în ceea ce priveşte protecţia mediului, a angajamentelor asumate de România
ca membru al UE.
Ordonanţa de Urgenţă nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării
industriale urmăreşte ca, prin măsurile luate de titularii de activităţi şi instalaţii care intră sub
incidenţa acesteia, să se realizeze următoarele :
- să se prevină poluarea, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;
- să nu se producă nici o poluare semnificativă, accidentală;
- să se evite producerea de deşeuri, iar în cazul în care se produc deşeuri, acestea să
fie sunt valorificate, iar dacă acest lucru nu este posibil tehnic sau economic, acestea să fie
eliminate, astfel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului;
- să se utilizeze eficient energia;
- să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea
consecinţelor acestora;
- să fie luate măsurile necesare pentru ca, în cazul încetării definitive a activităţii, să se
evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare.
Cu privire la condiţiile din planurile de acţiuni, stabilite prin autorizaţiile integrate de
mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC, în anul 2008 s-au realizat o serie de acţiuni.
168
Astfel, în anul 2008 SC AMBRO SA Suceava a realizat următoarele măsuri:

- achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii de spălare a celulozei, realizat
100%(termen conformare 30.06.2008);
- lucrări de peisagistică a zonei, realizat 100% (termen 30.08.2008);
- monitorizare on-line a emisiilor de hidrogen sulfurat şi mercaptani la CR-31, realizat 100%
(termen 31.12. 2008)
Măsurile tehnologice de reducere progresivă a emisiilor de poluanti ce sunt incluse în
planul de acţiuni al SC TERMICA SA – CET pe huilă sunt următoarele:
- reabilitarea şi modernizarea electrofiltrelor aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420
t/h , realizat 100% (termen de conformare - 31.12.2010);
- modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui
sistem de captare a cenuşii în stare uscată într-un siloz de cenuşă, realizat 86%
(termen de conformare - 31.12.2009);
- proiectarea unei staţii de preepurare ape uzate, realizat 100% (termen de conformare
31.12.2008);
- reabilitarea şi modernizarea arzătoarelor cu NOx aferente cazanelor 1 şi 2 de 420t/h,
realizat 80% (termen de conformare 31.12.2010)
11.5. Turismul
Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a
fiecărei regiuni, investiţiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, fiind
prognozată astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o
potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu.
Pe teritoriul judeţului Suceava se practică o diversitate de forme de turism, în strânsă
interdependenţă cu resursele turistice existente.
Caracteristic pentru Bucovina este turismul cultural-religios, favorizat de existenţa
mănăstirilor şi ale celorlalte lăcaşe de cultură şi care este practicat în cea mai mare măsură
de turiştii străini, atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural-istorică a obiectivelor turistice
(mănăstiri, biserici, muzee, etc.).
O pondere considerabilă o are deasemenea turismul rural respectiv, agroturismul.
Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura
Humorului şi în general în localităţile învecinate mănăstirilor.
Turismul rural din judeţul Suceava se caracterizează prin mai mulţi factori
determinanţi: dintre care am putea aminti calitatea peisajului natural şi numeroasele obiective
turistice de factură religioase. La acestea se adaugă calitatea aerului şi a apelor, mai ales a
vestitelor izvoare cu apă minerală.
O altă formă de turism, cu tradiţie pentru Suceava, este turismul în scop terapeutic
practicat în special în depresiunea Dornelor şi Câmpulungului. Mulţi turişti vin în această
zonă fiind atraşi de facilităţile terapeutice, de apele minerale, aerul ozonat, de alte resurse
utilizate în tratarea unor afecţiuni.
11.5.1. Potenţialul turistic al judeţului Suceava

Judeţul Suceava se recomandă, ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. Pe
lângă marea atractivitate a peisajului montan, potenţialul turistic al judeţului se caracterizează
prin varietatea, densitatea si valoarea monumentelor de cult si arhitectura, cât şi prin
rezervaţii naturale şi zone etnografice, multe dintre ele unicat pe plan mondial.
Potenţialul turistic al judeţului Suceava, alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice
acestei zone, cu peisaje pitoreşti, precum şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a
Bucovinei, renumite pe plan internaţional, la care se alătură bogatul patrimoniu de valori
culturale (muzee, case şi fonduri memorial-documentare), reprezintă o activitate economică
din ce în ce mai dezvoltată în judeţul Suceava. Mai mult, acest tărâm de legendă păstrează
comorile vestitelor mănăstiri. Frescele de pe pereţii exteriori păstrând nealterate minunatele
169
culori, sunt simbolul sufletului românesc.

Obiective de interes regional şi naţional
Judeţul are 22 de rezervaţii naturale, cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional
Călimani, respectiv din Parcul Rodna, precum şi specii variate de floră, endemice şi rare, ca
şi de faună (vezi capitolul 6 „Biodiversitate”).
Atracţii turistice importante din jud. Suceava sunt :
- în mun. Suceava: Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Cetatea de Scaun a
Sucevei, Mănăstirea Zamca, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, etc.
- În oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor
- în com. Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa
- în com. Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa
- în com Putna: Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastru
- în com. Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna
- în com. Râşca: Mănăstirea Slătioara
- în mun. Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului, Pietrele Doamnei (Munţii
Rarău)
- în mun. Rădăuţi - Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene
- în com. Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea
- în com. Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu
- în com. Cacica – Salina Cacica
- în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor, s.a.
11.5.2 Impactul turismului asupra mediului
Indiferent de forma de turism practicată, în general rezultă o serie de impacturi
resimţite atât de societate, cât şi la nivelul mediului natural. Dezvoltarea turismului într-o
anumită zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei
rezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă, a resurselor naturale care constituie atracţia
principală, alături de sit-urile istorice şi culturale.
Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un
generator de schimbări la nivelul mediului înconjurător şi al economiei, determinând mai
multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al
tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca
expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor,
poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului.
Turismul poate influenţa pozitiv mediul, prin stimularea eforturilor de protejare a
cadrului natural, în cadrul unor parcuri naţionale, arii protejate, a unor monumente ale naturii
şi unor situri cu valoare istorică.
În acelaşi timp însă, turismul poate reprezenta, atunci când este practicat excesiv şi în
mod necivilizat, o presiune cu impact negativ asupra mediului, care ar putea suferi, în timp,
deteriorări şi chiar daune ireversibile.
Toate aceste valori, resurse, naturale sau istorice, care constituie baza de dezvoltare
a industriei turismului, fac parte din patrimoniul umanităţii, fiind necesar a se lua toate
măsurile pentru prezervarea lor şi transmiterea lor generaţiilor viitoare.
Educaţia ecologică a populaţiei are o importantă contribuţie în acest sens, ea fiind
strâns legată de practicarea unui turism „prietenos” faţă de mediu.
În ultimii ani, urmare a fluxului în continuă creştere de turişti, în judeţul Suceava a
crescut continuu numărul locurilor de cazare şi alimentaţie publică de pe traseele turistice,
îndeosebi în sectorul privat, astfel încât rezultă o accentuare a presiunilor asupra mediului ca
urmare a desfăşurării acestor activităţi.
Principalii factori de stres legaţi de practicarea turismului sunt legaţi de poluarea
rezultată din transportul spre siturile de interes turistic, managementul deşeurilor şi educaţia
ecologică.
170
Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă
şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru
comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural,
cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.
11.5.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului în judeţului Suceava. Obiective. Măsuri.

Dezvoltarea sectorului turistic are implicaţii asupra mediului, în special asupra
habitatelor, asupra facilităţilor de transport, asupra terenurilor, asupra resurselor de apă şi
energie, asupra facilităţilor de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate, mai ales în
perioadele cu cerere maximă (în sezon). Pentru a realiza o protecţie adecvată a mediului ca
urmare a dezvoltării turismului sunt necesare planuri de management integrat, pentru acest
sector. Planurile de management integrat trebuie să aibă în vedere interacţiunea directă dintre
turism şi mediu şi se referă la:
 controlul utilizării terenurilor;
 stabilirea unor reguli stricte privind noile construcţii şi lupta împotriva construcţiilor ilegale;
 managementul fluxurilor de trafic privat, către, din şi în interiorul zonelor turistice;
 diversificarea turismului;
 aplicarea strictă a standardelor referitoare la zgomot, apa de băut, apa de îmbăiere,
apele uzate, emisiile de noxe în aer;
 crearea unor zone tampon în jurul zonelor sensibile;
 educaţia şi pregătirea profesională a personalului implicat în activităţile din zonele
turistice.
Turismul durabil, bazat pe respectul faţă de mediu, poate aduce o contribuţie
importantă nu numai la prosperitatea industriei turistice, dar şi a zonelor înconjurătoare,
asigurând coeziunea socială şi economică a zonelor periferice. Factorii decizionali în
dezvoltarea turismului trebuie să aibă în vedere evoluţia durabilă a acestuia sub aspect
ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi
social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul
natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.
Conform datelor furnizate de Compartimentul Turism, din cadrul Consiliului Judeţean
Suceava, obiectivul general pentru dezvoltarea turismului este dezvoltarea economica si
sociala a judeţului Suceava având ca bază domeniul turismului.
Direcţiile strategice de dezvoltare urmărite sunt:
- valorificarea potentialului turistic al judetului prin conservarea autenticitatii zonei si
combinarea tipurilor de turism – cultural, religios, activ si de agrement
- dezvoltarea unui brand turistic specific – Bucovina si asigurarea promovarii
agresive
- dezvoltarea Poienei Bucovinei – spatiu de manifestare publica si agrement
- dezvoltarea resurselor umane specializate
Obiectivele strategice ce pot sustine indeplinirea obiectivului general si realizarea
viziunii de dezvoltare pana in 2013 “Bucovina – destinatie turistica de excelenţă în România
prin ECO, DIVERSITATE, AUTENTICITATE, RURAL - Bucovina E DAR!” sunt:
 dezvoltare planificată, strategică şi eficientă;
 îmbunătăţirea calităţii infrastructurii şi profesionalizarea resurselor umane;
 îmbunătăţirea reprezentării şi a lobby-ului la nivel institutional national si european;
 dezvoltarea unui sistem de marketing agresiv si inteligent;
 actiune prin parteneriat local .
Pentru evaluarea indeplinirii obiectivelor vor fi utilizati indicatori cantitativi si calitativi si
se va urmari:
- mărirea numărului de turişti care vizitează anual judeţul Suceava (2007: 226.000);
171
- mărirea duratei medii de şedere a turiştilor de la 2,4 zile-turist în 2007 la 4 zile/turist

(2010)
- atingerea unui raport pret/calitate aferent serviciilor turistice oferite competitiv la nivel
naţional şi internaţional
La nivel regional, prin Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est 2009-2013
se propun urmatoarele „tinte”:
- cresterea anuala a numarului de turisti straini si romani – minim 20% in 2013 fata de
2006 (valoare de referinta in anul 2006 – 678000 turisti)
- cresterea duratei medii a sejurului in regiune – minim 10% in 2013 fata de 2006
(valoare de referinta in anul 2006 – 2,36 nopti/turist)
- cresterea contributiei turismului la formarea PIB regional – minim 10% anual (valoare
de referinta in anul 2006 – hoteluri si restaurante reprezinta 8,35% din PIB regional).
11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În anul 2008 nu s-au produs poluări accidentale cu impact major asupra calităţii
mediului. A existat însă o poluare cu pulberi a aerului de origine transfrontalieră.
Inventarul poluărilor accidentale este în prezentată în tabelul de mai jos:
172
Factorii de Modul de
Nr. Localizarea Agentul poluator;
Data / ora mediu manif. al Măsuri luate Sancţiuni
crt. fenomenu-lui Cauza poluării
afectaţi fenomenului
Datorită unor În noaptea respectivă s-a adus autolaboratorul APM
neetanşeitati s-au de la Câmpulung Moldovenesc şi s-a instalat în
produs emisii imediata vecinătate a staţiei de frig, făcând măsurători
necontrolate de orare de amoniac, după care s-a amplasat pe aleea din
În noaptea
Patinoarul din amoniac/neetanşeităţi la staţia amoniac în aer de faţa patinoarului. Monitorizarea a continuat până în
1 de 24 spre aer avertisment
mun. Suceava de frig a patinoarului la staţia de frig a data de 29.04.2008, concentraţia atmosferică revenind
25.04.2008
patinoarului la normal după transvazarea amoniacului lichid într-o
Suceava, cisternă auto specială în 25.04.2008. Staţia de frig este
administrat de dezafectată.
Primăria Suceava
-pe cursul râului SGA Suceava a luat măsura de suplimentare a
Suceava, punte - SC ACET SA SUCEAVA debitului râului Suceava cu un debit de 60 mc/s timp de - amendă
- a fost înregistrată
Tişăuţi aval 3 km - deversare de ape uzate o oră şi 125 mc/s timp de o oră, din barajul Mihoveni. cotravenţională de
o mortalitate
2. 15.07. 2008 de evacuarea insuficient epurate în emisar apa Datorită suplimentării debitului în râu , cât şi ploii 35.000 lei aplicată
piscicolă de cca
ape uzate SC de către SC ACET SA abundente , unda de poluare s-a epuizat până la limita de către SGA
50-60kg
ACET SA Suceava de monitorizare de către SGA Suceava. Suceava.
Suceava
Tabel 11.6.1 Poluari accidentale in jud. Suceava în anul 2008
173
CAPITOLUL 12. ENERGIA
12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: extracţia şi prepararea cărbunelui,
extracţia petrolului şi gazelor naturale, extracţia şi prepararea minereurilor radioactive,
industria de prelucrare a ţiţeiului, producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi
termică, gaze naturale şi apă caldă. Unităţile de producţie a energiei sunt: centralele electrice
şi termoelectrice, termocentralele, hidrocentralele şi centralele electrice nucleare.
Ritmul de consum al resurselor energetice convenţionale a crescut alarmant în ultimul
secol, punând în pericol rezervele viitorului şi determinând, printre altele, odată cu
conştientizarea pericolului epuizării resurselor naturale, şi apariţia conceptului de utilizare
durabilă.
În scopul producerii energiei electrice şi/sau termice, prin arderea combustibililor fosili
(cărbuni, păcură, gaze naturale etc.) centralele electrice şi termoelectrice fac ca sectorul
energetic să contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de
dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, metan.
De asemenea, ele reprezintă surse de emisie în aer a unor micropoluanţi periculoşi
pentru sănătate umană şi mediu, cum ar fi: particule de metale grele, unii compuşi organici
volatili, printre care şi hidrocarburi policiclice aromatice. Totodată, emisiile de ape de răcire
cu temperaturi ridicate determină afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apă
receptoare, iar depozitele de zgură şi cenuşă rezultate din ardere afectează calitatea solului
şi pânzei freatice.
Emisiile cele mai importante şi în acelaşi timp cele mai nocive sunt cele provenite din
arderea cărbunilor, îndeosebi a cărbunilor inferiori. Şi arderea păcurii este o sursă importantă
de emisii, în principal de acidifianţi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot). Arderea gazului
natural, deşi reprezintă o sursă importantă de dioxid de carbon şi oxizi de azot, este arderea
cea mai completă, care generează emisii reduse de monoxid de carbon, oxizi de sulf şi
pulberi.
Centralele nuclearo-electrice afectează mediul prin cantităţile foarte mari de apă
necesare în sistemele de răcire, prin conţinutul în radionuclizi al emisiilor în aer şi în apă, ca
şi prin deşeurile radioactive produse. Apa caldă evacuată poate determina poluarea termică
a cursurilor de apă receptoare, ducând la înmulţirea unor specii de alge şi respectiv dispariţia
altor specii acvatice, în timp ce deşeurile radioactive trebuie tratate şi eliminate, cu costuri
mari şi riscuri ridicate pentru mediu şi sănătatea umană.
În prezent, energia nucleară furnizează, la nivel global, o proporţie redusă din
cantitatea totală de energie necesară omenirii.
Evoluţia continuă a sectorului energetic a determinat creşterea importantă în ultimul
secol a emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabile de fenomenul de încălzire globală, a
gazelor acidifiante - cauză a precipitaţiilor acide, a altor emisii cu efect dăunător asupra
mediului şi sănătăţii umane.
Sectorul energetic joacă deci un rol determinant în punerea în practică a conceptului
de dezvoltare durabilă. Problemele majore pe care le ridică producţia şi consumul de energie
în implementarea acestui concept, se referă, pe de o parte, la utilizarea durabilă a resurselor
energetice neregenerabile (combustibilii fosili), iar pe de altă parte la presiunile considerabile
174
exercitate asupra mediului, şi anume:

 contribuţia la schimbările climatice
 deteriorarea ecosistemelor naturale
 deteriorarea mediului urban, construcţiilor etc.
 efecte adverse asupra sănătăţii umane
 ploi acide
Conservarea şi valorificarea eficientă şi ecologică a resurselor energetice, utilizarea
durabilă a acestor resurse, reprezintă în ultimele decenii o preocupare majoră pe plan
mondial.
Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului presupune recurgerea la
energii regenerabile, printre care biomasa, energia solară, cea eoliană şi hidroenergia.
Acestea ar trebui să joace un rol esenţial în viitor.
Este necesar să se facă eforturi pentru utilizarea mai eficientă a energiei, atât în
sectoarele industriale, cât şi la consumatorii publici şi privaţi, ca mijloc relativ uşor de utilizat
pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.
Sectorul energetic poate să beneficieze de oportunitatea creată de potenţialul de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin mecanismele create de Protocolul de la
Kyoto la Convenţia – cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ratificat de
România prin Legea nr. 3/2001.
Valorificarea acestui potenţial prin proiecte tip „Joint Implementation” sau „comerţ cu
emisii” reprezintă o importantă resursă de finanţare a procesului de eficientizare şi dezvoltare
durabilă a sectorului energetic.
La nivelul judeţului Suceava, sectorul energetic este reprezentat de: extracţia gazelor
naturale, extracţia minereurilor radioactive, producţia, transportul şi distribuţia de energie
electrică şi termică, gaze naturale şi apă caldă.
Pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra calităţii aerului, România a
transpus în legislaţia românească, în anul 2003, Directiva 2001/80/CE pentru limitarea
emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, prin H.G. nr.
541/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Acest act normativ vizează limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi
din instalaţiile mari de ardere, şi anume din instalaţiile care au putere termică mai mare de 50
MW termici.
Unităţile de producţie a energiei din judeţul nostru sunt: centrale termoelectrice (SC
TERMICA SA şi SC AMBRO SA), termocentralele (orăşeneşti, de zonă/cartier, industriale) şi
hidrocentralele.
În judeţul Suceava, funcţionează în prezent 4 instalaţii mari de ardere, aparţinând SC

TERMICA SA, pe cele două amplasamente din municipiul Suceava, CET (o instalaţie cu 2
cazane energetice pe huilă) şi CT2 (3 instalaţii care includ 4 cazane, pe gaz şi respectiv pe
combustibil mixt, gaz şi păcură).
Pentru CT2, SC TERMICA SA a solicitat derogare de la respectarea valorilor limită de
emisie, fiind permisă funcţionarea fiecăreia din 3 cele instalaţii un număr redus de ore în
perioada 2008-2015 (20.000 ore cumulat), după care aceste instalaţii îşi vor înceta
activitatea.
Pentru instalaţia CET, unitatea are obligaţia reducerii progresive a emisiilor de dioxid
de sulf, până la 31.12.2013, iar a oxizilor de azot şi pulberilor până la 31.12.2010, conform
programului de conformare care constituie parte a autorizaţiei integrate de mediu.
Neconformarea la termenele sus-menţionate conduce la suspendarea autorizaţiei de mediu
şi a activităţii instalaţiei.
Emisiile în aer ale poluanţilor NOx, SO2 şi pulberi provenite de la centrala
termoelectrică pe huilă a SC TERMICA SA Suceava depăşesc V.L. admise de HG 541/2003
175
pentru instalaţii mari de ardere de tip I. De aceea, agentul economic va trebui să realizeze,
etapizat, măsurile din Programul pentru conformare şi programul de modernizare, care
constituie parte a autorizaţiei integrate de mediu, în termenele stabilite prin negocierile cap.
22 MEDIU.
Măsurile tehnologice de reducere progresivă a emisiilor de poluanti ce sunt incluse în
programul pentru conformare şi programul pentru modernizare al SC TERMICA SA - CET
pe huilă sunt următoarele:
 utilizarea păcurii cu conţinut redus de sulf (S <1%) (termen de conformare -
1.01.2007);
 reabilitarea şi modernizarea electrofiltrelor aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420
t/h ( termen de conformare - 31.12.2010);
 reabilitarea şi modernizarea arzătoarelor cu NOx aferente cazanelor nr.1 şi 2
de 420 t/h (termen de conformare - 31.12.2010);
 realizare Instalaţie de desulfurare gaze de ardere aferente cazanelor nr.1 şi 2
de 420 t/h ( termen de conformare - 31.12.2013);
 măsuri secundare de reducere emisii NOx aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420
t/h ( termen de conformare - 31.12.2017);
 realizarea unei staţii de preepurare a apelor uzate (termen de conformare -
31.12.2009);
 modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui
sistem de captare a cenuşii în stare uscată într-un siloz de cenuşă (termen de
conformare - 31.12.2009).
În anul 2008, SC TERMICA SA - CET pe huilă a continuat lucrările pentru modificarea
tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui sistem de captare a cenuşii în
stare uscată într-un siloz de cenuşă.
Ca urmare a prevederilor HG 541/2003, pentru monitorizarea permanentă a emisiilor
de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi de la CET Suceava, unitatea a achiziţionat şi pus în
funcţiune, în noiembrie 2004, un sistem de monitorizare automată, continuă a concentraţiilor
acestor poluanţi în gazele arse evacuate în atmosferă.Datele rezultate din automonitorizarea
continuă a emisiilor de către SC TERMICA SA Suceava în perioadele de funcţionare a CET
în cursul anului 2008, comparativ cu valorile limită stabilite prin HG 541/2003, cu modificările
şi completările ulterioare sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Poluant VL Concentraţii medii lunare (mg/Nm3)
3
(mg/Nm ) Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Octombrie Noiembrie Decembrie medie
2008
SO2 400 471 436 439 475 493 844 791 716 583
NOx 500 540 588 541 732 766 691 655 651 645
Pulberi 50 71 111 133 133 65 74 52 71 89
Tabel 12.3.1.1. Concentraţii medii lunare ale emisiilor în atomosferă ale CET Suceava în 2008
12.2. Consumul brut de energie

12.2.1. Consumul final energetic şi consumul de energie pe locuitor
Resursele de energie primară sunt purtătorii de energie primară: cărbune, ţiţei, gaze
naturale, lemne de foc, energie hidroelectrică, energie nuclearo-electrică.
În judeţul Suceava, principalele resurse energetice utilizate sunt: huila, lemnul
(inclusiv deşeurile din lemn), produsele petroliere şi gazul natural.
Consumul de energie primară se împarte în două categorii importante, şi anume:
 consumul de energie electrică
176
 consumul de energie termică.

Datele din tabelul 12.2.1.1 evidenţiază o creştere a consumului intern brut în perioada 2002 -
2005, respectiv o scădere în perioada 2004 - 2008.
Mii tep
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
Total energie electrică 61,92 64,691 65,825 59,217 57,304 57 53,478
Tabel 12.2.1.1. Consum brut de energie - date furnizate de E.ON Moldova

Consumul final de energie reprezintă suma cantităţilor de energie utilizată în diferite
sectoare de activitate în scopul realizării de bunuri materiale şi servicii. Nu sunt cuprinse
cantităţile utilizate în scop neenergetic şi cele utilizate pentru producerea altor combustibili.
De asemenea, nu se includ consumurile în sectorul energetic şi pierderile de transport şi
distribuţie.
Principalii consumatori de energie electrică sunt: economia, iluminatul public şi
populaţia. Datorită închiderii unor întreprinderi mari consumatoare de energie şi a extinderii
dotărilor cu echipamente şi tehnologii noi, după 2004 s-a înregistrat o scădere a consumului
de energie în industrie şi construcţii. În tabelul nr. 12.2.1.2. este prezentat consumul final
energetic în perioada 2002 – 2008.
Mii tep
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
Industrie 30,957 32,728 34,524 21,979 18,105 17,047 8,58
Agricultura 0,819 0,592 0,205 0,083 0,224 0,245 0,32
Alte activitati 13,779 13,018 12,76 18,047 18,857 18,215 20,624
Populatie 16,365 18,353 18,337 19,107 20,118 21,493 23,954
Total energie electrică 61,92 64,691 65,825 59,217 57,304 57 53,478
Tabel 12.2.1.2. Consumul final de energie pe sectoare- date furnizate de E.ON Moldova
De asemenea, consumul în agricultură, a scăzut în 2008 cu 0,49 mii tep faţă de anul
2002, în timp ce la populaţie se remarcă o creştere a consumului cu 7,589 mii tep în anul
2008 faţă de anul 2002.
Evoluţia consumului final energetic pe cap de locuitor în perioada 2000 – 2008 este
redat în tabelul nr. 12.2.1.3.
Tep/cap locuitor
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An
Industrie(inclusiv 0,044 0,040 0,049 0,031 0,026 0,024 0,012
constructii)
Agricultura, silvic, 0,001 0,001 0 0 0 0 0
pescuit
Rezidential + alte 0,043 0,044 0,044 0,053 0,055 0,056 0,063
activitati
Total energie electrică 0,088 0,092 0,093 0,084 0,081 0,081 0,076
Tabel 12.2.1.3. Consumul de energie pe cap de locuitor în perioada 2002-2008 - date

furnizate de E.ON Moldova
177
12.3. Producţia de energie electrică

Sistemul energetic din România este reprezentat de un număr mare de centrale de
cogenerare a energiei pentru furnizarea căldurii şi a apei calde către consumatori. Energia
produsă de centrale, este de două tipuri: termică şi electrică.
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava producţia de
energie la niv. judeţului este prezentată în tabelul 12.3.1:
2002 2003 2004 2005 2006 2007

An
Gaz metan extras (mii - 95.150 96.283 102.523 114.119 208.576
mc)
Energie electrică (la 197.178 341.857 358.608 336.728 383.347 388.712
bornele generatoarelor
electrice, mii kwh)
Energie electrică 178.091 313.586 326.838 302.736 352.658 358.861
produsă în
termocentrale (mii kwh)
Energie electrică 19.087 28.271 31.770 33.992 30.689 29.851
produsă în
hidrocentrale (mii kwh)
Tabel 12.3.1. - Productia de energie la niv. jud. Suceava în perioada 2002-2007 – date
furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava
În anul 2007 s-a înregistrat o creştere a producţiei de energie în termocentrale faţă de

perioada 2002-2006, ajungând la 358.861 mii kWh.
Analiza aceste evoluţii mai arată că producţia de energie produsă în hidrocentrale în
anul 2007 înregistrează o foarte mică scădere faţă de perioada 2004 – 2006. În 2004 a
existat o creştere semnificativă faţă de anul 2002 cu aproximativ 12.683 mii kWh.
12.4. Impactul consumului de energie asupra mediului

Creşterea vertiginoasă a necesarului de energie, o componentă de bază în evoluţia
omenirii s-a realizat în decursul mai multor generaţii, prin ignorarea totală a efectului pe care
îl are asupra mediului, înregistrându-se numeroase accidente ecologice, unele cu efecte
iremediabile.
Distribuţia şi consumul de energie electrică pot crea impact asupra mediului prin:
- scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice
(transformatoare de putere, întrerupătoare de înaltă şi joasă tensiune, bobine de stingere,
reductori de tensiune şi curent) aflate în exploatare sau mentenanţă;
- declanşarea de incendii ca urmare a funcţionării defectuoase a echipamentelor
electroenergetice cu ulei electroizolant şi a liniei electrice aeriene;
- scurgeri accidentale de electrolit datorate manipulării defectuoase a bateriilor de
acumulatori staţionari din staţiile de transformare.
Din analiza categoriilor de impact negativ al câmpului electromagnetic, creat de
elementele reţelei electrice de foarte înaltă tensiune, rezultă că în România nu se depăşesc
limitele normale sau recomandate de standardele internaţionale. Singurele categorii care ar
putea afecta populatia, câmpul magnetic şi ionizarea creată de descărcarea de tip corona şi
descărcările parţiale, nu sunt clarificate pe plan international, cercetările ştiinţifice
desfăşurându-se în continuare.
Pentru diminuarea aproape de zero a nivelului de radiaţii emise în mediu, instalaţiile
sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de sol, clădiri.
Echipamentele care produc zgomot sunt ecranate, fiind amplasate în clădiri zidite, iar
178
staţiile de distribuţie a energiei electrice amplasate la distanţe de protecţie faţă de zonele de

locuit.
Producerea de energie prin arderea combustibililor fosili reprezintă însă o sursă
majoră de poluare a aerului, prin:
 emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan), sectorul energetic
deţinând ponderea majoră din emisiile totale din surse fixe (centrale termolelectrice şi
termice, diverse activităţi industriale) la nivelul judeţului Suceava;
 emisiile de gaze acidifiante (oxizi de azot şi oxizi de sulf)
 emisiile de pulberi (îndeosebi din arderea cărbunilor şi a păcurii). Dintre acestea, o
pondere mare o au în general pulberile micronice, periculoase pentru sănătatea
umană. Procentele acestor emisii au fost prezentate în capitolul 2 „AER”.
Este evident, prin urmare, că aportul sectorului energetic la emisiile de gaze cu efect
de seră, acidifianţi atmosferici, pulberi, precum şi alte noxe (metale grele, hidrocarburi
policiclice aromatice, compuşi organici volatili), este unul major.
Realizarea măsurilor stabilite prin programul de conformare aferent autorizaţiei
integrate de mediu a SC TERMICA SA – CET pe huilă Suceava, va conduce la diminuarea
semnificativă a emisiilor de noxe din această sursă. Costurile ridicate necesare realizării
acestor măsuri au determinat obţinerea de către unitate a unei perioade de tranziţie, aşa
cum am arătat în capitolele precedente.
Scenariul energetic mondial pe termen lung, care este cel mai favorabil dezvoltării
durabile este cel în care se realizează un echilibru cu mediul: stocuri stabile şi relativ limitate
de deşeuri nucleare şi emisii de gaze cu efect de seră suficient de reduse încât să fie
resorbite natural în mediu.Aceasta presupune recurgerea la energii regenerabile, printre care
biomasa, energia solară, cea eoliană şi hidroenergia ar trebui să joace un rol esenţial în
viitor.
Pe de altă parte, este necesar să se facă eforturi pentru îmbunătăţirea utilizării
eficiente a energiei, ca şi pentru dezvoltarea energiilor regenerabile, ca mijloace relativ uşor
de utilizat. Totuşi utilizarea energiilor verzi nu rezolvă ea singură problemele de mediu şi în
particular pe cele privind schimbările climatice.
12.5.Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului
Industria de extracţie şi de prelucrare a ţiţeiului afectează mediul prin hidrocarburile
gazoase şi lichide pierdute în timpul extracţiei, transportului şi depozitării ţiţeiului şi
produselor petroliere. Acţiunile cu impact major asupra mediului sunt induse de către
principalele instalaţii din fluxul de exploatare, respectiv sondele de ţiţei şi parcurile
separatoare. Factorul de mediu cel mai afectat este solul, fiind supus contaminării în special
cu apă de zăcământ. În sectorul extractiv se va urmări monitorizarea, prevenirea şi reducerea
impactului asupra mediului, precum şi reabilitarea zonelor miniere dezafectate. Poluarea
atmosferică poate fi determinată de cazanele de abur de la parcurile de separatoare sau de
la rezervoarele de stocare a ţiţeiului.
Sursele potenţiale de poluare a factorilor de mediu în cazul exploatării zăcămintelor de ţiţei
şi gaze sunt prezentate în tabelul nr. 12.5.1.
Sursă potenţială
Cauze potenţiale Factor de mediu afectat
de poluare
- erupţii;
- sol;
Sonde extracţie - incendii;
- ape freatice şi de
ţiţei şi gaze - deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ din
suprafaţă.
beciul sondei.
Sonde şi staţii de - fenomene de coroziune şi uzură ce conduc la - sol;
injecţie apă de fisurarea instalaţiilor şi deversări accidentale de apă de - ape freatice şi de
zăcământ zăcământ. suprafaţă.
179
Sursă potenţială
Cauze potenţiale Factor de mediu afectat
de poluare
- incendii;
Parcuri de - deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ la - sol;
rezervoare şi vehiculare; - ape freatice şi de
separatoare - spargeri, fisurări decantoare ; suprafaţă.
- depozitări necontrolate de deşeuri solide sau şlam.
Conducte de
- fenomene de coroziune, uzură, ce conduc la fisuri, - sol;
amestec şi de
spargeri şi deversări accidentale de ţiţei şi apă de - ape freatice şi de
pompare ţiţei, apă
zăcământ. suprafaţă.
de zăcământ
- incendii;
- deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ la
vehiculare;
- sol;
Staţie de tratare şi - fenomene de coroziune şi uzură ce conduc la fisuri şi
- ape freatice şi de
depozit ţiţei spargeri ale instalaţiilor şi la deversări accidentale;
suprafaţă.
- spargeri sau fisurări ale decantoarelor şi
rezervoarelor;
- depozitări necontrolate de deşeuri solide sau şlam.
- incendii;
Staţii comprimare, - sol;
- spargeri, fisurări ale instalaţiilor ce conduc la
uscare, măsură şi - ape freatice şi de
deversări de apă de zăcământ;
predare gaze suprafaţă.
- depozitări necontrolate de deşeuri solide.
- degradarea construcţiei ce conduce la infiltraţii de - sol;
Depozit şlam apă de zăcământ în sol; - ape freatice şi de
- depozitări necontrolate de şlam. suprafaţă.
Tabelul nr. 12.5.1. Surse potenţiale de poluare în cazul exploatării zăcămintelor de ţiţei şi gaze
Activitatile de explorare - exploatare gaze naturale în jud. Suceava
Prospectiunea geologica pentru investigarea zacamintelor de gaze naturale, s-a
efectuat pe zona Gura Humorului, localitatile Gura Humorului, Frasin, Pârteştii de Jos, prin
determinări folosind metode geofizice, prospectiunea geofizica magnetotelurica, neafectand
factorii de mediu;
Din exploatarea gazelor naturale, efectuate de SNGN ROMGAZ Medias si SC
AURELIAN OIL SRL Bucuresti in campurile de extractie Frasin, Valea Seaca, Todiresti,
Comanesti, Bilca, Fratauti, rezulta ape de zacamant, mineralizate, care sunt pompate in
sonde de injectie autorizate.
12.6. Energii neconvenţionale
Găsirea de soluţii viabile pentru problemele cu care se confruntă omenirea în prezent
în domeniul energetic, este imperios necesară datorită:
 creşterii în ritm accentuat a emisiilor de gaze cu efect de seră, gaze acidifiante,
pulberi şi alţi poluanţi atmosferici;
 epuizării treptate a resurselor energetice tradiţionale (petrol, cărbuni, gaze naturale);
 extinderii centralelor nucleare, cu consecinţa creşterii volumului de deşeuri
radioactive.
Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic presupune:
 reducerea emisiilor din acest sector
 promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor
regenerabile de energie (energie neconvenţională)
 luarea în considerare la dezvoltarea acestui sector a impactului asupra mediului
 promovarea şi stimularea producerii de energie din surse neconvenţionale
regenerabile
 luarea în considerare a producerii combinate (cogenerare) a energiei electrice şi
termice, în măsură tot mai mare
 valorificarea energetică a deşeurilor, prin incinerarea acestora cu producerea de
energie electrică şi/sau termică.
180
Referitor la utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor regenerabile de energie, se

consideră că una dintre cele mai promiţătoare surse de energie neconvenţională este
biomasa.
Biomasa cuprinde următoarele categorii de combustibil:

- reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc;
- deşeuri de la prelucrarea lemnului - rumeguş şi alte resturi de lemn;
- deşeuri agricole;
- biogaz;
- deşeuri şi reziduuri menajere urbane.
În jud. Suceava, în cadrul unui proiect de tip JI (Joint Implementation) vizând

implementarea în comun a Protocolului de la Kyoto, derulat în parteneriat cu Danemarca, a
fost finalizată şi pusă în funcţiune în anul 2004 în municipiul Vatra Dornei, o centrală termică,
cea mai mare de acest tip din România, care utilizează biomasă (rumeguş, alte deşeuri
lemnoase). Aceasta furnizează căldură pentru cca. o treime din municipiul Vatra Dornei şi
conduce la o reducere importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu
arderea combustibililor fosili. De asemenea, energia termică obţinută are costuri mai mici în
raport cu cea pe bază de combustibili fosili.
O altă instalaţie de ardere pe biomasă, este cea deţinută de SC EGGER ROMANIA
SRL din mun. Rădăuţi, care o putere termică însumată de 90,5 MW. Energia termică
produsă este folosită în scop industrial, în beneficiul societăţii susmenţionate.
În judeţul Suceava în prezent nu se utilizează energia biogazului produs de staţiile de
epurare, şi nici nu se recuperează şi valorifică energetic biogazul produs în depozitele de
deşeuri menajere.
Conform Strategiei energetice privind sursele de energie neconvenţională, s-a
constatat că pentru România cele mai pretabile astfel de forme de energie sunt biomasa,
microcentralele, energia geotermală, energia eoliană şi cea solară fotovoltaică.
Energia solară
Potenţialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenită din
radiaţia solară incidentă în plan orizontal care, în România, este de circa 1 100 kWh/mp-an.
În condiţiile climatice din România, un captator solar – termic funcţionează, în condiţii
normale de siguranţă, pe perioada martie–octombrie, cu un randament de 40–
90%. Utilizarea energiei solare se regăseşte, în mod curent, la prepararea apei calde
menajere din locuinţele individuale.
Energia solară, în toate variantele de utilizare are şi avantajul de a fi inepuizabilă,
abundentă, cu un cost neglijabil în forma sa brută şi, mai ales, nepoluantă, acestea fiind
aspecte de mare importanţă pentru valorificarea ei în viitor.
Unităţile geografice ale Regiunii de Dezvoltare 1 Nord-Est înregistrează valori reduse
ale radiaţiei solare globale în Podişul Sucevei între râurile Suceava şi Moldova – 111 – 115
kcal/cmp/an, durata anuală de strălucire a soarelui 1 800 – 2 000 ore.
Energia eoliană
Deşi anumite tipuri de instalaţii puse în mişcare de vânt au fost folosite de peste un
mileniu pentru ridicarea apei de la adâncime, atât pentru agricultură, cât şi pentru utilizarea
în gospodărie, valorificarea enegiei eoliene a fost dominată în ultimele decenii de apariţia
unui nou tip de instalaţie: sistemele eolino – electrice sau “fermele eoliene” – grupuri de
turbine conectate la reţeaua electrică. Efectele asupra mediului înconjurător ale folosirii
instalaţiilor eoliene constituie un element restrictiv potenţial asupra viitorului acestei surse
181
regenerabile de energie, datorită zgomotelor şi vibraţiilor pe care le produc. Disponibilitatea

unor terenuri ieftine situate la distanţă faţă de zonele locuite reprezintă un factor cheie pentru
acceptabilitatea fermelor eoliene. O “fermă” care generează o energie egală cu cea produsă
de o centrală de 1 000 MW ar acoperi o suprafaţă de teren de cca. 82 kmp.
Din studiile realizate la nivel naţional, rezultă că zona Podişului Moldovei şi zona
montană au un potenţial energetic eolian ridicat.
Energia hidroelectrică
La nivelul jud. Suceava exista un număr de 35 microhidrocentrale cu amplasamentul

în localităţile Bilca, Brodina, Putna, Dârmoxa,Ţibeni, Poiana Stampei, Pojorâta, Sadova, s.a.
12.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2008 şi tendinţele generale în următorii ani
Se estimează că producţia de energie electrică va avea o tendinţă de creştere de 2 -
3%, în timp ce producţia de energie termică va păstra cursul descendent din ultimii ani,
datorită trecerii de la sistemul centralizat la cel individual de încălzire.
Pentru următorii ani, principalul obiectiv strategic în ceea ce priveşte energia este
promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile, cu atingerea ţintei de
33% din consumul intern brut de energie electrică al anului 2010, 35% în anul 2015 şi 38%
în anul 2020.
Pentru susţinerea producerii energiei electrice din resurse energetice regenerabile a
fost stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii
achiziţionează cote obligatorii de certificate, proporţional cu volumul de energie electrică
vândută consumatorilor.
Măsurile care se au în vedere în acest domeniu, sunt urmatoarele:
 creşterea gradului de valorificare, în condiţii de eficienţă economică, a resurselor
energetice regenerabile pentru producţia de energie;
 întărirea rolului pieţei de certificate verzi, pentru promovarea capitalului privat în
investiţiile din domeniul surselor regenerabile;
 promovarea unor mecanisme de susţinere a utilizarii resurselor energetice
regenerabile in producerea de energie termica şi a apei calde menajere.
Perioada 1999 - 2008 se caracterizează printr-o tendinţă puternică de eficientizare a
consumului de energie, atât la agenţii economici producători cât şi la cei consumatori.
Aceasta tendinţă are ca rezultat o diminuare a impactului sectorului energetic asupra
mediului.
Principalele direcţii pentru creşterea eficienţei energetice sunt:
 optimizarea termică a clădirilor;
 optimizarea energetică a proceselor de producţie;
 optimizarea reţelelor de termoficare;
 optimizarea consumului casnic de energie;
 optimizarea transportului.
Conform prevederilor Politicii energetice a României, măsurile specifice care vor fi
adoptate pentru protecţia mediului în domeniul energetic, atât la nivel naţional, cât şi la nivel
de regiune sau judeţ, sunt următoarele:
 realizarea investiţiilor corespunzătoare protecţiei mediului;
 internalizarea treptată a costurilor de mediu în preţul energiei;
 intensificarea utilizării mecanismelor flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto şi de
Directiva 2003/87/CE privind comercializarea permiselor de emisii de CO2;
 promovarea tehnologiilor curate şi în special a pilelor de combustie, precum şi utilizarea
hidrogenului ca vector energetic.
182
CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL
13.1. Impactul transporturilor asupra mediului

Traficul rutier reprezintă cel mai utilizat mod de transport, atât de persoane cât şi de
mărfuri. Impactul acestuia asupra mediului rezidă din:
- consum de resurse energetice (carburanţi)
- emisii de poluanţi atmosferici, în special gaze cu efect de seră
- ocuparea spaţiului cu căi de transport
- poluare fonică
- antrenarea de pericole grave pentru om şi mediu, generate de lipsa de securitate a
transporturilor de persoane şi mărfuri sau de conţinutul mărfurilor transportate
(substanţe inflamabile, toxice).
Traficul urban reprezintă o sursă liniară de emisii la joasă înălţime de poluanţi ca:
dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi, plumb, compuşi
organici volatili.
Poluarea aerului din localităţile urbane ca urmare a traficului rutier este influenţată şi
de factorii geografici şi urbanistici specifici acestora, corelându-se cu condiţiile de
microclimat astfel create, care în multe cazuri împiedică dispersia poluanţilor, astfel încât are
loc o concentrare a acestora, îndeosebi în zonele intens circulate, pe străzile de tip „canion”.
Traficul rutier afectează mediul în măsură tot mai mare prin creşterea numărului de
autovehicule. Străzile construite cu zeci de ani în urmă nu mai corespund din punct de
vedere al capacităţii portante şi nici din punct de vedere al elementelor geometrice în plan şi
în profil transversal pentru a asigura trecerea volumului actual de trafic.
În localităţile urbane din judeţul Suceava poluarea atmosferei datorată traficului urban
nu ridică probleme deosebite, cu excepţia pulberilor PM10, al căror nivel ridicat îşi aduce
contribuţia traficul auto.
Pe plan global însă, aportul acestor surse la emisiile totale de gaze cu efect de seră,
precursori ai ozonului şi de acidifianţi atmosferici este semnificativ, depăşind în unele mari
aglomerări urbane aportul celorlalte surse de emisie (industrie etc.)
În schimb, transportul rutier şi cel feroviar sunt în cea mai mare măsură responsabile
de poluarea sonoră a localităţilor urbane din judeţ. Măsurătorile de nivel de zgomot efectuate
sistematic la zgomotul exterior urban au indicat, că în intersecţiile şi pe străzile cu trafic rutier
intens, dar şi în parcuri, zone de recreere, nivelurile de zgomot echivalent ating şi chiar
depăşesc, în unele cazuri sistematic, limitele maxime admise conform STAS 10009/1988
(vezi subcapitolul 10.2.2 Măsurători de zgomot în anul 2008).
Din păcate, sistematizarea defectuoasă a localităţilor moştenită din trecut este una
dintre cauzele care, alături de creşterea continuă a numărului de autovehicule rutiere aflate
în trafic, determină menţinerea poluării sonore.
Luarea de măsuri, de către autorităţile locale, de restrângere şi deviere a traficului
rutier, în special în centrele civice ale localităţilor urbane, este singura soluţie viabilă care ar
putea reduce presiunea exercitată de zgomotul urban.
De asemenea, măsurile de protecţie antifonică cu perdele verzi de protecţie a căilor
rutiere şi feroviare intravilane ar fi de natură să contribuie atât la reducerea disconfortului
produs de zgomotul urban, cât şi la ameliorarea calităţii aerului.
Dezvoltarea traficului aerian, tot mai accentuată în ultimele decenii, duce la un imapct
asupra mediului prin:
- emisiile de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră
183
- zgomotele şi vibraţiile din vecinătatea aeroporturilor.

-consumul de energie
- pierderile posibile de kerosen care afectează apa, solul.
În judeţul Suceava există un singur aeroport, amplasat în comuna Salcea, la distanţă
de cca. 10 km de municipiul Suceava, cu un număr redus de curse pe săptămână,
transportul aerian neconstituind o sursă de presiune asupra mediului importantă, la nivelul
judeţului nostru, în raport cu celelalte activităţi umane.
Emisiile din traficul rutier în anul 2008 au fost estimate cu ajutorul softului COPERT III.
Datele privind numărul de autovehicule, pe categorii şi combustibil, au fost furnizate de la
RAR.
SO2 NOX NMVOC CH4 CO CO2 N2O

Judeţ
(Mg) (Mg) (Mg) (Mg) (Mg) (Gg) (Mg)
Suceava 10 2834 1995 74 8349 417,685 31
Tabel 13.1.1. Emisiile din transport, pe judeţul Suceava, la nivelul anului 2008
Cd Cr Cu Ni Pb Se Zn TSP
Judeţ
(kg) (kg) (kg) (kg) (kg) (kg) (kg) (Mg)
Suceava 1 7 222 9 11 1 131 184
Tabel 13.1.1 Emisiile din transport, pe judeţul Suceava, la nivelul anului 2008
13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din

transporturi
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, volumul total
al transportului de pasageri în perioada 2003-2007este prezentat în tabelul următor:
mii călători
Judeţul
2003 2004 2005 2006 2007
Suceava
Călători
transportaţi (cu
3500,9 8895,6 7668,5 8242 13646,7
autobuze şi
troleibuze)
Tabel 13.2.1. Transportul urban de pasageri în perioada 2003-2007
În plin proces de restructurare economică şi profunde transformări sociale, s-a

înregistrat o creştere permanentă a nevoii de mobilitate, ce a exercitat presiune asupra
mediului înconjurător. În sensul contracarării efectelor negative ale dezvoltării economice
locale necontrolate, administraţia publică locală desfăşoară activităţi care favorizează
progresul socio-economic general, în concordanţă cu principiile conceptului de dezvoltare
durabilă.
În domeniul transportului, eforturile sunt focalizate pe promovarea şi eficientizarea
transportului public de călători şi facilitarea accesului la informaţiile legate de funcţionarea
acestuia, măsuri a caror impact pe termen lung va fi creşterea calităţii vieţii în oraşul
Suceava şi contribuţia adusă la asigurarea respectării liniilor de politică energetică ale
Uniunii Europene.
Orientarea spre moduri de transport mai durabile necesită mijloace de transport mai
eficiente din punct de vedere energetic şi mai puţin dăunător pentru mediu şi sănătate
publică.
Modificările aduse motoarelor şi convertorii catalitici sunt, în prezent, principalele
strategii folosite pentru limitarea emisiilor de poluanţi. Prin aplicarea acestor metode se
reduc, pe durata de funcţionare a unui autovehicul, emisiile de hidrocarburi, în medie cu 87
184
%, cele de dioxid de carbon cu cca. 85 % şi oxizii de azot cu 62 %. Eficacitatea acestor

măsuri este, însă limitată de numărul tot mai mare de autovehicule.
In ultimul timp, pe plan european se pune tot mai mult accentul pe coordonarea
politicilor de transport ale ţărilor dezvoltate cu acelea ale celor aflate în tranziţie, pentru a
elimina dereglările cauzate de acest sector de activitate, în ceea ce priveşte efectul de seră
şi poluarea mediului înconjurător.
Dezvoltarea căii ferate, un mod de transport ecologic, este una dintre cele mai
eficiente măsuri în vederea reducerii poluării şi aduce rezultate pozitive atât pe termen scurt,
cât şi pe termen mediu. Cel mai concret exemplu la care s-a apelat în vederea susţinerii
acestei teze, în ceea ce priveşte impactul ecologic al transportului feroviar asupra mediului
faţă de cel rutier, este următorul: un marfar cu 30 de vagoane echivalează cu 60 de
camioane.
Proiectele care le derulează Primăria municipiului Suceava în domeniul transportului

local sunt următoarele:
- CIVITAS II SMILE “Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabila a oraselor

Europei”
Bugetul proiectului este de 539.014 Euro, din care 194.880 Euro sunt finanţare
nerambursabila, oferita de Uniunea Europeana, prin DG TREN, Programul Cadru 6.
Perioada de desfăşurare a proiectului este februarie 2005 – mai 2009.
Obiectivele proiectului sunt următoarele:
- imbunatatirea calitatii vieţii si a mediului urban – modernizarea transportului
public, extinderea conceptului de zona cu emisii joase, spatii pietonale,
imbunatatirea infrastructurii pietonale existente, modernizarea parcurilor, a zonei
centrale
- promovarea combustibililor alternativi
- atragerea cetatenilor intr-un proces participativ si co-decizional prin consultare si
informare
Activitatile din cadrul proiectului CIVITAS II SMILE sunt:

- reinnoirea parcului de vehicule destinat transportului public local si introducerea in
scop demonstrativ a functionarii pe combustibil GPL
- promovarea combustibililor alternativi si a vehiculelor curate pe piata locala
- extinderea conceptului de zona cu emisii joase in zone rezidentiale
- implementarea unor solutii pentru prioritizarea transportului public local si a altor
masuri de imbunatatire a serviciilor
- cresterea gradului de informare a cetatenilor cu privire la serviciile oferite de
societatea de transport public local
- ridicarea nivelului de cunoastere si informare a cetatenilor cu privire la actiunile
autoritatii publice locale destinate contracararii impactului negativ al traficului rutier si
promovarii unui mediu inconjurator sanatos
În urma activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului s-a constatat că schimbarea in

bine la nivel local este evidenta, înregistrându-se următoarele rezultate pozitive: cresterea
numarului de calatori si eficientizarea transportului public, translatarea unei parti din cererea
de mobilitate din ce in ce mai crescuta in ultimii ani catre serviciul de transport public,
cresterea calitatii serviciilor societatii de transport public, reducerea nivelului emisiilor de
poluanti si zgomotului din perspectiva transportului public, imbunatatirea monitorizarii si
managementului traficului, extinderea zonelor cu emisii joase si introducerea unei zone
185
pietonale, elaborarea unor planuri de mobilitate personalizate si promovarea integrarii

modalitatilor alternative de transport, modernizarea infrastructurii rutiere si pietonale,
cresterea gradului de informare si acceptare a masurilor dedicate protectiei mediului
inconjurator si a ridicarii calitatii vietii, cresterea consumului de combustibili alternativi,
reducerea nivelului poluarii in zona centrala demonstrativa, imbuntatirea procesului
participativ al cetatenilor la luarea deciziilor prin sondare, informare, consultare.
- MIDAS “Masuri privind influentarea cererii de transport pentru dezvoltare durabila“

Bugetul acestui proiect este de 68.594 Euro, din care 34.297 Euro reprezinta finantare
din partea Uniunii Europene, prin DG TREN programul IEE - Europa. Durata de desfăşurare
a proiectului este perioada martie 2006 – februarie 2009.
Activitatile din cadrul proiectului sunt: organizarea unor intalniri consultative pentru
colectarea de date si pentru informare ce au in vedere constientizarea impactului activitatilor
umane asupra mediului inconjurator si incurajarea schimbarii mentalitatii referitoare la
mijloacele de mobilitate existente, in scopul determinarii integrarii diverselor sisteme, mai
economice din punct de vedere energetic si ecologice, pentru reducerea poluarii datorate
traficului, a consumului de energie si a congestiei in trafic.
Complementar proiectului SMILE, masurile metodologice soft ale acestui proiect au
avut un efect sinergic si au maximizat rezultatele obtinute ce au vizat mentinerea si
promovarea unui mediu inconjurator corespunzator calitativ.
- Ruta ocolitoare vest a orasului Suceava
Buget estimat al acestui proiect este 157.000.000 RON, fara TVA., ordonatorul
principal de credite fiind Ministerul Transporturilor.
Obiectivele generale vizate în cadrul proiectului sunt:
- îmbunătăţirea accesului la reţeaua de drumuri europene şi la coridoarele trans-
europene, eliminarea punctelor negre ale traficului (reducerea accidentelor), crearea
de variante noi la traseu care să corespundă noilor cerinţe de trafic
- deviere trafic greu si de tranzit pentru reducerea volumului traficului prin centrul
orasului, scaderea valorilor factorilor poluanti, a nivelului de zgomot si a blocajelor de
trafic, in scopul imbunatatirii calitatii vietii cetatenilor din municipiul Suceava.
- Achizitionarea Studiului de circulatie in municipiul Suceava (inclusiv pentru
transportul public de calatori) pentru realizarea diagnozei traficului rutier actual si a
prognozei privind tendintele de dezvoltare a circulatiei urbane pe orizonturile 2015 si 2025, in
vederea stabilirii masurilor recomandate pentru dezvoltarea si amenajarea infrastructurilor
rutiere, echiparea tehnica necesara dirijarii circulatiei si organizarea desfasurarii traficului.
Aceste recomandari stau la baza deciziilor privitoare la reorganizarea spatiului urban, la
demararea unor lucrari de constructii si amenajari ce se finanteaza din fonduri
nerambursabile prin Programul Operational Regional. Bugetul alocat proiectului este de
285.600 RON, cu TVA inclus.
Detaliat, activitatile pe 2008 au constat in:
- organizarea unor campanii de informare privitor la actiunile intreprinse de
administratia publica locala pentru schimbarea tiparului de mobilitate si a mentalitatii
generale asupra mijloacelor de transport public local
- organizarea unor seminarii in institutii de invatamant pentru diseminarea unor
cunostinte legate de problemele de integrare a sistemelor de mobilitate existente
(transport public, mersul pe jos, cu bicicleta) si de conservare a calitatii mediului
inconjurator
- intocmirea unor planuri de mobilitate personalizate pentru angajati ai administratiilor
publice locale si pentru institutii de invatamant
186
- organizarea unor campanii de promovare a combustibililor alternativi, a planurilor de

mobilitate personalizate, a transportului public si, in general, a directiilor de dezvoltare
locala sustenabila impuse de Uniunea Europeana
- executarea unor lucrari de infrastructura rutiera, semnalizare rutiera: semaforizare,
sensuri giratorii, reparatii la drumuri si trotuare, achizitie sistem “unda verde”
- imbunatatirea unor dotari ale transportului public local: pregatirea pentru testare a
unui sistem de ticketing modern si de monitorizare GPS, modernizarea unor statii de
asteptare a autobuzelor
- achizitionarea unui echipament Touch Screen, instalat in Primarie, viitoare baza de
transmitere a unor informatii in timp real catre cetateni
- elaborarea unor materiale de diseminare a rezultatelor proiectelor: stickere aplicate pe
partea din spate a autobuzelor, panouri informative “Ruta Ecologica”, un pliant, un
flyer si o brosura in limba engleza pentru scopul distribuirii la nivel european
- achizitionarea si receptionarea Studiului de circulatie al municipiului Suceava, inclusiv
cel pentru transportul public local
- monitorizarea datelor de trafic colectate cu ajutorul camerelor video si senzorilor de
trafic.
Costuri angajate = 183.300 Euro si 285.600 RON
13.3. Situaţia parcului auto
Tip vehicul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Proprietate personală 63954 70479 72796 77711 82829 85782

Total 96031 100613 104238 104571 110647 102768 94275*
Tabel 13.3.1.Evoluţia parcului auto în judeţul Suceava în perioada 2002 -2008
(Sursa D.J.S. Suceava, * Sursa RAR Bucureşti)
Repartiţia numărului total de vehicule, pe categorii, în anul 2008, în jud. Suceava,
este reprezentată în tabelul 13.3.2.
Tip vehicul Număr

Autoturisme 75.003
Autobuze 418
Autovehicule grele 8.075
Autovehicule usoare 9.572
Motociclete 1.097
motorete 110
Total 94.275
Tabel 13.3.2.Număr vehicule în judeţul Suceava în anul 2008 (Sursa RAR Bucureşti)
Evoluţia numărului de automobile , proprietate personală la 1000 de locuitori este

prezentată în tabelul 13.3.3:
nr. automobile la 1000 locuitori
Automobile proprietate personală
Judeţ
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava
90,42 99,89 103,22 110,11 117,36 122,5*
Tabel 13.3.3.Evoluţia automobilelor , proprietate personală la 1000 locuitori

în judeţul Suceava în perioada 2002 -2006
(Sursa D.J.S. Suceava)
187
CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU
14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului
Cheltuielile pentru protecţia mediului includ cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea

activităţilor de supraveghere şi protecţie a mediului cât şi cele care se referă
la prevenirea sau repararea pagubelor aduse mediului.
Cheltuielile pentru protecţia mediului reflectă fluxurile financiare alocate la nivel de
agenţi economici, servicii publice locale etc. pentru acţiuni care au drept scop prevenirea,
reducerea sau combaterea daunelor aduse mediului.
Cheltuielile totale pentru protecţia mediului includ investiţiile pentru mijloacele
tehnice adăugate şi respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces şi cheltuielile
curente interne sau externe unităţii.
Investiţiile pentru protecţia mediului includ bunurile de capital tangibile noi sau
existente cumpărate de la terţi sau produse pentru utilizări proprii, având o durată de
funcţionare mai mare de un an, cu scopul de protecţie a mediului. Acestea includ şi bunurile
tangibile cum ar fi terenurile, precum şi adăugările, renovările şi îmbunătăţirile care
prelungesc durata de viaţa sau capacitatea echipamentelor.
Cheltuielile curente pentru protecţia mediului cuprind acele cheltuieli care sunt
necesare pentru operarea, repararea şi întreţinerea echipamentelor şi utilajelor pentru
protecţia mediului. Acestea includ cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi pentru servicii,
alte cheltuieli curente şi pot fi interne sau externe unităţii, cheltuieli curente de exploatare,
întreţinere şi de achiziţie a unor servicii de mediu. Acestea includ cheltuielile curente interne
(pentru activităţi proprii ) şi cheltuieli curente externe (pentru activităţi cumpărate de la terţi).
Dintre cheltuielile pentru protecţia mediului efectuate anual la nivelul judeţului
Suceava, APM Suceava deţine date privind investiţiile realizate în domeniul protecţiei
mediului, în cadrul unor proiecte aflate în derulare sau demarate în 2008, de către agenţi
economici, Consiliul Judeţean Suceava şi consiliile locale. Consiliile locale au avut şi alte
cheltuieli pentru protecţia mediului printre care amintim salubrizarea, întreţinerea spaţiilor
verzi, plata unor studii de mediu, avize, acorduri, unele cheltuieli de personal etc.
În tabelul următor sunt evidenţiate cheltuielile şi investiţiile pentru protecţia mediului,
realizate în anul 2008, în judeţul Suceava.
- mii RON-
Judeţ Agenţi economici Consiliul Judeţean Consilii Locale
Suceava 53420 16145 43072
Tabel 14.1.1. - Cheltuieli şi investiţii in anul 2008
Agenţii economici au realizat investiţii de mediu pentru realizarea lucrărilor stabilite

prin Programele de conformare, ca şi pentru realizarea angajamentelor rezultate din
negocierile cap. 22 MEDIUL cu Uniunea Europeană.
Un număr de 11 agenţi economici au realizat lucrări de mediu conform programelor
pentru conformare, în anul 2008. Valoarea investiţiilor realizate de aceştia a fost de 53419,55
mii RON.
Cele mai mari investiţii de mediu le-a realizat SC ACET SA Suceava, pentru lucrările
de “Reabilitare şi optimizare a sistemelor de canalizare şi alimentare cu apă” şi de
“Reabilitare şi modernizare a Staţiei de epurare a apelor uzate” - valoarea investiţiei a fost de
188
36081,15 mii RON.

Investiţii mari au realizat şi Agenţiile Vatra Dornei, Gura Humorului şi C-lung
Moldovenesc ale SC ACET SA Suceava, pentru lucrări de “Reabilitare şi optimizare a
sistemelor de alimentare cu apă”.
În tabelul de mai jos sunt redate investiţiile realizate de agenţii economici pentru
lucrările de mediu incluse în programul pentru conformare la autorizaţia de mediu, în anul
2008:
- mii RON-
Nr. Agentul economic Valoare Valoarea Valoare
crt. prevăzută în PC programată în realizată în
2008 2008
1. S.C. ACET S.A. Suceava 1156065,00 62258,00 36081,15
2. S.C. ACET S.A. Suceava – 5388,25 56,00 1750,35
Agenţia Fălticeni
3. S.C. ACET S.A. Suceava – 24957,10 0 954,80
Agenţia Siret
Agenţia Solca
Agenţia Gura Humorului
6. S.C. ACET S.A. Suceava – 25721,50 0 3238,90
Agenţia Câmpulung
Moldovenesc
Agenţia Vatra Dornei
8. S.C. AMBRO S.A. Suceava 2887,50 1575,00 414,05
9. S.C.TERMICA S.A. Suceava 6606495,00 385,00 160,65
CET pe huilă
10. S.C. DIVID PROD S.R.L. 63,80 5,00 5,00
Cornu Luncii
11. S.C. MINBUCOVINA S.A. 14,70 14,70 14,70
Cariera Ulm
Total 7843444,40 64402,20 53419,55
Tabel nr.14.1.2. – Realizarea investiţiilor cuprinse în programul pentru conformare
la autorizaţia de mediu în anul 2008
Consiliul Judeţean Suceava a sistat în anul 2008 derularea proiectului „Suceava –

Utilităţi şi mediu la standarde europene” cu valoarea totală de 53.403 mii euro (186.912
mii RON), a cărui finanţarea fusese asigurată prin credit extern de la Deutsche Bank Londra,
garantat prin HG 484/2002.
Prin Consiliul Judeţean s-a continuat derularea unor proiecte de alimentare cu apă a
satelor conf. H.G. nr. 577/1997. Valoarea totală programată pentru aceste proiecte în anul
2008 a fost de 3025,200 mii RON, fiind realizată. Această sumă a provenit de la Bugetul de
stat.
De asemenea s-a continuat derularea proiectului Reabilitare alimentare cu apă în
şapte localităţi urbane: Fălticeni, C-lung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret,
Solca, Rădăuţi , finanţat prin Programul SAMTID. Valoarea totală programată pentru acest
proiect în anul 2008 a fost de 13120 mii RON, fiind realizată.
În tabelul de mai jos prezentăm situaţia investiţiilor pe linie de protecţia mediului
realizate de către Consiliul Judeţean Suceava:
-
189
- mii RON-
Plan investiţii 2008 Realizat în 2008
Proiect Buget Buget Alte Buget Buget
Total Total Alte surse
local de stat surse local de stat
A. Lucrări de alimentare cu apă a satelor conf.H.G. nr.577/1997
Alimentare cu apă sat 41,242 - 41,242 - 41,212 - 41,242 -
Buneşti, com. Buneşti
Fd.Moldovei,
com.Fd.Moldovei.
Pătrăuţi, com.Pătrăuţi.
Alimentare cu apă a 159,500 - 159,500 - 159,500 - 159,500 -
satelor Gălăneşti şi
Hurjueni,
com.Gălăneşti
Alimentare cu apă a 302,700 - 302,700 - 302,700 - 302,700 -
satelor: Comăneşti şi
Humoreni,
com.Comăneşti.
Adîncata,
com.Adîncata
Hînţeşti , com.
Hînţeşti.
Botoşana, com.
Botoşana
Todireşti, com.
Todireşti
Bădeuţi, Milişăuţi
Iaslovăţ, com. Iaslovăţ
Alimentare cu apă 646,758 - 646,758 - 646,758 646,758 -
Ansamblul Monahal
Sihăstria Putnei, sat
Putna, com. Putna
TOTAL
Lucrări de alimentare 3025,20
- 3025,198 - 3025,198 - 3025,198 -
a satelor conf.H.G. 0
nr.577/1997
B. Program SAMTID
Reabilitarea sistemelor 13120,0 - 1640,000 11480,000 13120,000 - 1640,000 11480,000
de alimentare cu apă 00
potabilă din municipiile
Fălticeni,C-lung
Moldovenesc, Vatra-
Dornei şi oraşele Gura
Humorului, Siret şi
Solca .
TOTAL Program 13120,0 - 1640,000 11480,000 13120,000 - 1640,000 11480,000
SAMTID 00
16145,1
Total general - 4665,198 11480,000 16145,198 - 4665,198 11480,000
98
Tabel nr.14.1.3. - Situaţia investiţiilor pe linie de protecţia mediului realizate de către Consiliul
Judeţean Suceava
Un număr total de 33 proiecte de mediu s-au derulat de către consiliile locale, în anul
190
2008. In cadrul acestor proiecte s-au realizat lucrări în valoare de 32891 mii RON.
Proiectele au vizat, în principal, realizarea de lucrări de:
- reabilitarea/extinderea sistemelor existente de alimentare cu apă (Suceava, Gura
Humorului, Ipoteşti)
- reabilitarea/extinderea sistemelor existente de canalizare (Suceava, Campulung
Moldovenesc, Ipoteşti, Berchişeşti, Gălăneşti)
- reabilitarea staţiilor de epurare (Iacobeni)
- colectare selectivă şi gestionarea deşeurilor (Gura Humorului, Frasin, Câmpulung
Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Baia, Cornu Luncii, Vicovu de Sus, Marginea)
- consolidare maluri (Suceava)
- reabilitare şi extindere spaţii verzi, amenajari/reabilitari parcuri (Suceava, Campulung
Moddovenesc, Vatra Dornei,Rădăuţi, Liteni)
În tabelul de mai jos este prezentată situaţia derulării proiectelor de mediu, pentru anul
2008, pe consilii locale din judeţul Suceava:
Nr. Realizat în 2008

Consiliul local proiecte (mii RON)
Total Buget Buget de Alte
Local Stat Surse
Consiliul Local Suceava 13 9321,36 1263,55 190 7867,81
Consiliul Local Gura Humorului 5 19727,95 0 487,12 19241,83
Consiliul Local 3 1586,23 1011,33 0 574,90
C-lung Moldovenesc
Consiliul Local Vatra Dornei 2 0 0 0 0
Consiliul Local Rădăuţi 2 0 0 0 0
Consiliul Local Ipoteşti 2 416 416 0 0
Consiliul Local Marginea 1 120 0 0 120
Consiliul Local Baia 1 93,30 93,30 0 0
Consiliul Local Berchişeşti 1 879 0 879 0
Consiliul Local Gălăneşti 1 350 0 350 0
Consiliul Local Liteni 1 3 0 0 3
Consiliul Local Iacobeni 1 70 70 0 0
TOTAL 33 32566,84 2854,18 1906,12 27807,54
Tabel nr. 14.1.4. - Proiecte de mediu derulate de Consilii locale în 2008

De menţionat este faptul că, in anul 2008, au demarat lucrările din cadrul proiectului
Reabilitarea si optimizarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si modernizare a
Staţiei de epurare Suceava – Program ISPA. Beneficiarii acestui proiect sunt Consiliul Local
Suceava şi SC ACET SA Suceava, iar stadiul fizic de realizare, al acestui proiect, la finele
anului 2008, era 9%.
Consiliile locale Gura Humorului, Vatra Dornei, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc,
Vicovu de Sus, Baia şi Marginea au derulat proiecte în domeniul managementului deşeurilor,
prin Programul PHARE.
Prezentam mai jos aceste proiecte:
Gura Humorului - Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de transfer în zona
localităţii Gura Humorului – proiect PHARE – realizat 85%;
Vatra Dornei - Reabilitarea sistemului de colectare, transport şi realizarea unei staţii de
transfer a deşeurilor municipale - proiect PHARE – realizat 78%;
Rădăuţi - Reabilitarea sistemului de colectare, transport şi realizarea unei staţii de tratare
mecanică a deşeurilor municipale – proiect PHARE - în curs de realizare;
Câmpulung Moldovenesc – Staţie transfer – proiectare prin PHARE
Vicovu de Sus - Ecodeşeuri Vicovu de Sus_proiect PHARE - în curs de realizare;
191
Baia - Implementarea sistemului de colectare şi transport deşeuri menajere în comunele

Cornu Luncii, Baia, Boroaia, Forăşti și Mălin - proiect PHARE - realizat 30%;
Marginea - Organizarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor din zona Marginea -
proiect PHARE - în curs de realizare – 7%.
Consiliul Local Siret a solicitat finanţare pentru proiectul Sistem de colectare
selectivă a deşeurilor şi Centrul de valorificare a deşeurilor reciclabile, tot prin Programul
PHARE şi a are aprobată finanţarea.
Pe lângă cheltuielile de mediu efectuate în cadrul unor proiecte consiliile locale au
făcut şi alte cheltuieli de mediu cum ar fi cheltuieli cu salubrizarea, cu întreţinerea spaţiilor
verzi, cu personal etc., care s-au ridicat la 10505 mii RON. Aceste cheltuieli adunate la cele
din proiectele de mediu, care au fost de 32567 mii RON, ne arată suma totala cheltuită, de
consiliile locale, pentru protecţia mediului, care este de 43072 mii RON.
14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici şi înregistrate de Garda
Naţională de Mediu
Conform informaţiilor furnizate de Comisariatul judeţean Suceava al GNM, investiţiile
de mediu realizate de agenţii economici din judeţul Suceava în anul 2008, înregistrate de
această instituţie sunt redate în tabelul de mai jos:
- mii RON-
Jud. Plan investiţii 2008 Realizat 2008
Suceava Total Buget Buget Surse Alte Total Buget Buget Surse Alte surse
local de proprii surse local de proprii
stat stat
Agenţi
406,230 - - 406,230 - 236,650 - - 236,650 -
economici
Tabel nr. 14.2.1. - Investiţii de mediu înregistrate la Comisariatul Suceava al GNM,
realizate de agenţii economici din judeţul Suceava în anul 2008
14.3. Fondul de Mediu
Fondul pentru mediu este un instrument economico - financiar destinat susţinerii şi
realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare
în domeniul protecţiei mediului. Fondul pentru mediu este un fond public, deductibil din punct
de vedere fiscal, iar veniturile acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul
general consolidat, constituite printr-o lege specială care stabileşte şi destinaţiile acestora
(O.U.G.196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006).
Din datele furnizate de Administraţia Fondului pentru Mediu, în cursul anului 2008
contribuţiile la Fondul de Mediu, provenite din judeţul Suceava, sunt cele prezentate în
tabelul următor:
- mii RON-
Judeţ Categorie Suma plătită
Suceava Deşeuri 59,842
Emisii poluanţi 97,534
Terenuri 0,000
Ambalaje 54,277
Substanţe chimice 1,601
Pesticide 0,000
Anvelope 2,652
Vânătoare 0,398
Masă lemnoasă 34,354
Tutun 0,054
Nedefalcate 1100,532
TOTAL 1351,244
Tabel nr. 14.3.1. - Contribuţia la Fondul de Mediu în anul 2008 – judeţul Suceava
192
Numărul contribuabililor înregistraţi la Fondul pentru Mediu din judeţul Suceava, în

anul 2008, a fost de 769.
Propuneri de proiecte depuse spre finanţare la Administraţia Fondului pentru
Mediu în anul 2008 la nivelul judeţului Suceava
În anul 2008 s-au depus 29 propuneri de proiecte pentru finanţare de la Administraţia
Fondului pentru Mediu, 19 în sesiunea februarie-martie 2008 şi 10 în sesiunea octombrie-
noiembrie 2008, pentru care instituţia noastră a eliberat Referatul – F4, conf. Manualului de
Operare.
APM Suceava a întocmit referate favorabile pentru 28 propuneri de proiecte în cele
două sesiuni de depunere a cererilor de finanţare de proiecte din Fondul pentru Mediu. Un
referat a fost nefavorabil, deoarece solicitarea de finanţare se făcea pentru un proiect din
domeniul deşeurilor, care nu era conform cu Master planul aprobat pentru managementul
deşeurilor în judeţul Suceava. Solicitările au venit din partea unui consiliu local, a unui număr
de 14 agenţi economici, a unui număr de 8 ONG-uri şi a unui număr de 6 instituţii de
învăţământ.
Consiliul Local al mun. Suceava a solicitat finanţare pentru proiectul ,, Consolidare
versant de NV (Zamca), în zona Şcolii Filadelfia – municipiul Suceava”.
Agenţii economici au solicitat finanţare pentru proiecte din domeniul managementului
deşeurilor şi din domeniul producerii de energie nepoluantă.
ONG-urile şi instituţiile de învăţământ au propus proiecte în domeniul educaţiei
ecologice.
În anul 2008, Administraţia Fondului pentru Mediu a încheiat 7 contracte cu
beneficiari din judeţul Suceava, contracte aflate în curs de finanţare. Printre acestea se află
atât proiecte pentru care s-a solicitat finanţare în anul 2008 cât şi în anul 2007.
Nr. Beneficiar Titlul proiectului Categorie Valoare Suma
crt. de proiecte contract finanţată în
(lei) 2008 (lei)
1. S.C. AGRICONSULT Linie tehnologică pentru E 4544500 0
S.R.L. Şcheia producerea palleţilor, com.
Mălini, jud. Suceava
2. S.C. TEHNOMEDICA Depozit definitiv de deşeuri E 1570000 0
S.R.L. Suceava periculoase
3. S.C. GOSCOM S.A. Construire staţie de sortare E 5139235,20 0
Fălticeni şi transfer deşeuri
menajere
4. Consiliul Local al Amenajarea unui spaţiu de B 500000 0
comunei Stulpicani agrement şi loc de joacă
pentru copii în comuna
Stulpicani
5. Consiliul Local Reabilitare parc în mun. B 550000 166052
Rădăuţi Rădăuţi, jud. Suceava
6. Consiliul Local Gura Extindere şi reabilitare B 472417 0
Humorului spaţii verzi şi agrement din
zona pietonală a oraşului
Gura Humorului
7. Primăria Voitinel Parc – prin programul de B 444320,87 0
îmbunătăţire a calităţii
mediului prin realizarea de
spaţii verzi în comuna
Voitinel, jud. Suceava
Tabel nr. 14.3.2. – Proiecte pentru care Administraţia Fondului pentru Mediu a încheiat contracte de
finanţare, în anul 2008, în judeţul Suceava
193
Consiliului Local al Comunei Stulpicani, Consiliul Local Gura Humorului, Primăria

Voitinel au semnate contractele de finanţare pentru proiectele menţionate în tabelul de mai
sus, în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea
de spaţii verzi în localităţi.
Tot în anul 2008 s-au finalizat, în judeţul Suceava, proiectele:
 Reabilitarea şi extinderea spaţiului verde Lunca Moldovei, faza I, al Consiliului Local
Gura Humorului, suma finanţată: 464962,41 lei;
 Amenajarea unui parc de agrement în satul Mihoveni, al Consiliul Local Şcheia, suma
finanţată: 485895,33 lei;
 Ansamblu de măsuri privind educarea şi conştientizarea populaţiei, privind necesitatea
sortării şi reciclării deşeurilor al Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, suma
finanţată: 46209,86 lei;
 Modernizare staţie de epurare localitatea Neagra Şarului, al Consiliului Local Şaru
Dornei, suma finanţată: 256800 lei;
 Vopsitorie auto ecologică şi staţie de preepurare, al S.C. SPLENDID S.R.L. Fălticeni,
suma finanţată: 182581 lei;
 Exerciţii cu natura – Program de educaţie a adulţilor de către liceeni, în beneficiul
protecţiei mediului, al Colegiului Naţional “Ştefan cel Mare” Suceava, suma finanţată:
161519,55 lei;
 Incinerator deşeuri periculoase, capac.10.800t/an, al S.C. MONDECO S.R.L.
Suceava, suma finanţată: 3958959 lei;
 Colectarea şi reciclarea anvelopelor uzate din Regiunea NE, al S.C. SUPERMAG
S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, suma finanţată: 3547783,69 lei;
 Apărări şi consolidări maluri râu Voroneţ, cartier Voroneţ, oraş Gura Humorului, judeţ
Suceava, al S.C. INFOMENTOR S.R.L. Gura Humorului, suma finanţată: 79880,04 lei;
 Modernizare staţie de epurare ape industriale, al S.C. ECOLACT S.A. Milişăuţi, suma
finanţată: 104560 lei;
 Să ocrotim arborii Bucovinei, al Asociaţiei Grupul Ecologic de Colaborare GEC
Bucovina, suma finanţată: 103158,76 lei;
14.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

14.4.1. Programul PHARE
În anul 2008, în judeţul Suceava s-au derulat un număr de 9 proiecte prin Programul
PHARE, cu valoarea totală a acestora este de 14 790 mii euro, contribuţia PHARE fiind de
10 615 mii euro. Aceste proiecte sunt:
Consiliul Local Gura Humorului - Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de
transfer în zona localităţii Gura Humorului – proiect PHARE 2004 CES– realizat 85%;
Consiliul Local Gura Humorului - Reabilitare şi extindere reţele de alimentare cu apă
potabilă, extindere reţele de canalizare menajeră şi pluvială, construcţie staţie de epurare a
apelor uzate în cartierul Voroneţ, oraş Gura Humorului - proiect PHARE 2005 CES – în curs
de realizare;
Consiliul Local Vatra Dornei - Reabilitarea sistemului de colectare, transport şi realizarea
unei staţii de transfer a deşeurilor municipale - proiect PHARE 2004 CES – realizat 78%;
Consiliul Local Rădăuţi - Reabilitarea sistemului de colectare, transport şi realizarea unei
staţii de tratare mecanică a deşeurilor municipale – proiect PHARE 2004 CES - în curs de
realizare;
Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc – Staţie transfer deşeuri – proiectare prin
PHARE 2005 CES
Consiliul Local Vicovu de Sus - Ecodeşeuri Vicovu de Sus_proiect PHARE - în curs de
realizare;
194
Consiliul Local Cornu Luncii - Implementarea sistemului de colectare şi transport deşeuri

menajere în comunele Cornu Luncii, Baia, Boroaia, Forăşti și Mălin - proiect PHARE 2004
CES - realizat 30%;
Consiliul Local Marginea - Organizarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor din
zona Marginea - proiect PHARE 2005 CES - în curs de realizare – 7%.
Consiliul Local Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava - România – Ucraina
Management comun pentru protecţia calităţii aerului –proiect PHARE CBC 2004 - finalizat.
Menţionăm că la acest proiect a fost partener şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava.
14.4.2. Programul ISPA

Prin Programul ISPA în 2005 s-a solicitat finanţare pentru proiectul “Reabilitarea şi
modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de apă uzată din oraşul Suceava” al
cărui beneficiari sunt Consiliul Local Suceava şi SC ACET SA Suceava. Pentru acest proiect
s-au făcut demersurile necesare, s-au obţinut avizele şi s-a aprobat finanţarea în anul 2006.
În anul 2007 s-au continuat procedurile de avizare, licitaţie etc.
In anul 2008, au demarat lucrările propriu-zise din cadrul proiectului, stadiul lor de
realizare fiind, la sfârşitul anului 2008, de 9%.
Proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de apă
uzată din oraşul Suceava”, localizat în judeţul Suceava, România, are ca obiectiv
rezolvarea problemelor legate de alimentarea cu apă şi epurarea apelor uzate din mun.
Suceava. Termenul preconizat pentru finalizare este anul 2011. Este un proiect mare, dificil
de realizat deoarece necesită afectarea unui mare număr de străzi, rezultând probleme în
trafic.
Măsura ISPA din Suceava, include următoarele trei contracte de lucrări descrise în
tabelul de mai jos:
Oferta Descrierea proiectului Tipul Finanţat de Metoda de
Nr. contractului achiziţie
CL-1 Reabilitarea si Lucrări ISPA/KW PRAG +
optimizarea sistemelor de FIDIC Roşu FIDIC
alimentare cu apă
(inclusiv rezervoare, Staţii
de Pompare, Puţuri si
Conducte de Transport)
CL-2 Reabilitarea şi Lucrări ISPA/KfW PRAG +
optimizarea reţelei de FIDIC Roşu FIDIC
canalizare (inclusiv
bazine de retenţie, staţii
de pompare)
CL-3 Reabilitarea şi Lucrări ISPA/KfW PRAG +
modernizarea Staţiei de FIDIC Galben FIDIC
Epurare a Apelor Uzate
Tabel 14.4.1 - Contracte de Lucrări - ISPA
Componentele tehnice ale Măsurii ISPA

Contractul CL-1: Alimentarea cu apă
A1: Îmbunătăţirea calităţii alimentării cu apă
Alimentarea cu apă este realizată la ora actuală din 3 surse diferite: captare subterană
(puţuri) Berchişeşti , Staţia de Tratare Mihoveni care tratează apa captată din Râul Suceava
şi Statia de Tratare Dragomirna care tratează apa de suprafaţă din Lacul Dragomirna.
195
Măsura are în vedere alimentarea consumatorilor casnici cu apă potabilă doar din
sursa Berchişeşti, care are o calitate foarte bună a apei , în timp ce Staţia de tratare a apei
Mihoveni urmează să alimenteze cu apă doar consumatorii industriali. O utilizare eficientă a
apei din sursa Berchişeşti, face ca alimentarea cu apa din Lacul Dragomirna prin Staţia de
tratare a apei Dragomirna să nu mai fie necesară.
In acest scop, următoarele elemente sunt incluse în aceasta măsură:

 Regenerarea şi reabilitarea a 45 puţuri de captare a apei de la Berchişeşti, a unităţii
de dezinfecţie, regenerarea puţurilor prin adăugarea de substanţe chimice cu PH
neutru, instalarea unui nou echipament electric si achiziţionarea şi montarea unui
grup electrogen în vederea evitării întreruperii alimentării cu apă din cauza
întreruperilor în alimentarea cu energie electrică;
 Reabilitarea conductei de aducţiune a apei Φ600 de la Berchişeşti la Suceava,
inclusiv montarea unui debitmetru pentru măsurarea precisă a cantităţii de apa
transportate precum şi reabilitarea unui rezervor de rupere a presiunii de pe traseu
(Corlata);
 Înfiinţarea şi dotarea cu echipamente adecvate a unui laborator central de analiză a
calităţii apei la rezervorul din Sfântu Ilie, în vederea efectuării analizei calităţii apei în
conformitate cu reglementările legale în vigoare.
A2: Îmbunătăţirea eficienţei alimentării cu apă

Măsura ISPA are în vedere creşterea eficienţei activităţii de furnizare a apei prin
reducerea costurilor energetice odată cu reorganizarea reţelei în zone de presiune clar
definite şi înnoirea echipamentului depăşit, prin reducerea pierderilor cât şi prin extinderea
zonei de acoperire a alimentării cu apă în zone nedeservite actual. În acest scop,
următoarele elemente sunt incluse în această măsură:
 Reabilitarea a cinci rezervoare de apă, inclusiv instalarea de noi vane, echipamente şi
conducte, în vederea asigurării unei întreţineri/curăţări corecte a rezervoarelor
 Montarea unei vane de reducere a presiunii în zona Zamca;
 Construirea unui nou rezervor de apă de mici dimensiuni (500 m3), în vederea
alimentării cu apă, gravitaţional, a unei zone nedeservite actual din cartierul Burdujeni;
 Instalarea de noi aparate de măsurare a debitului, echipamente electrice noi, sisteme
de control automatizate si unităţi de clorinare la rezervoare şi staţii de pompare în
vederea unei bune operări şi a unui control eficient ;
 Scoaterea din funcţiune a 3 staţii de pompare şi reabilitarea altor două, adaptate noilor
cerinţe de apă, în vederea reducerii costurilor de exploatare;
 Construirea a 2 staţii de pompare de mici dimensiuni, în vederea alimentării cu apă a
unei zone mai înalte, actualmente nealimentată din cartierul Burdujeni;
 Înlocuirea a circa 12 km de conducte din reţea în corelare cu rezultatele modelului
hidraulic, în vederea reducerii presiunii din zonele cu presiune ridicată;
 Împărţirea reţelei pe zone de presiune, cu posibilitatea izolării acestora prin vane
amplasate în mod adecvat, care să-i permită operatorului să asigure furnizarea apei în
aceste zone la un anumit nivel de presiune (3-6 bar), pentru îmbunătăţirea alimentării
cu apă şi pentru reducerea pierderilor din reţea;
 Înlocuirea a circa 14 km de conducte cu avarii frecvente, inclusiv a branşamentelor şi
a apometrelor aferente în vederea îmbunătăţirii serviciului de alimentare cu apă a
populaţiei ;
196
 Creşterea gradului de acoperire a serviciilor de furnizare a apei potabile de la 75% în

prezent la aproximativ 85%, prin amplasarea a circa 22 km de conducte noi (inclusiv
conducte de branşament);
 Asigurarea a circa 30 de aparate de măsurare a debitului pe reţea şi a 8000 de
apometre de mici dimensiuni pentru branşamente, în vederea creşterii gradului de
acoperire a contorizării apei, cât şi înlocuirea a circa 1000 de apometre uzate, în
vederea îmbunătăţirii facturării apei la consumatori şi reducerii pierderilor din reţea. .
Contractul CL-2: Sistemul de canalizare

Reţeaua de canalizare din Suceava cuprinde actualmente circa 264 km de conducte
de canalizare in sistem mixt. Nivelul de infiltraţii, de aproximativ 47%, este relativ mare in
special din cauza presiunii ridicate a apei freatice. O cantitate semnificativa de ape uzate
rezulta din activitatea industriala (7.712 m3/zi), alţi 5011 m3/zi provin din sistemul de încălzire
centralizata si o cantitate similara provine din activităţile comerciale si publice. Debitul de ape
uzate provenite de la consumatorii casnici este de 10.420 m3/zi. Debitul total pe vreme
uscata este de aprox. 53.000m3/zi.
Datorita investiţiilor in sistemul de canalizare, nivelul infiltraţiilor va fi redus cu pana la
10-15%. In afara acestei măsuri de reducere şi a protecţiei nivelului apelor de suprafaţa,
măsura mai are in vedere o creştere a gradului de acoperire a serviciilor de la 65% la 73 % si
îmbunătăţirea capacitaţii hidraulice a conductelor de canalizare (masuri de protecţie
împotriva refulărilor pe perioada de ploi abundente), cât şi o mai bună operare şi întreţinere a
reţelei de canalizare. In consecinţă, principalele componente ale reabilitării sistemului de
canalizare sunt rezumate după cum urmează:
 Curăţarea si inspecţia TV a conductelor de canalizare, in vederea facilitării întreţinerii
reţelei de canalizare precum si curăţarea si îndepărtarea depunerilor din 22 km de
conducte.
 Înlocuirea a aproximativ 23 km de reţele de canalizare si guri de canal avariate si
subdimensionate, înlocuirea in conformitate cu rezultatele analizei hidraulice a aprox.
23 km conducte de canalizare si extinderea cu aprox.10 km a reţelei in zonele fără
canalizare (in special in cartierul Burdujeni);
 Reabilitarea unei staţii existente de pompare a apelor uzate (Mirăuti);
 Construirea unor bazine de reţinere a apele uzate din reţelele de canalizare pentru
preluarea cantităţilor suplimentare de ape pluviale (construirea a 2 bazine de retenţie
cu preaplin cu o capacitate totala de circa 10.000 m3 in cartierul Burdujeni si zona
Mirăuţi)
Componenta CL - 3: Staţia de epurare a apelor uzate

Staţia de epurare a apelor uzate este situata pe malul sting al Râului Suceava. Apele
uzate tratate sunt deversate in Râul Suceava. Staţia de Epurare nu respecta la momentul
actual standardele Directivei de Tratare a Apelor Uzate din Sectorul Urban 91/271/EEC.
Staţia de Epurare este supradimensionata având in vedere nevoile municipiului Suceava iar l
echipamentul existent are o eficienta de tratare scăzuta si utilizează o mare cantitate de
energie.
Noua staţie de epurare a apelor uzate va genera o cantitate de 6.200 tone de nămol
stabilizat si deshidratat pe an, care poate fi reutilizat ca fertilizator sau depozitat in noua
groapa de gunoi ce va fi construita in viitor prin fonduri de coeziune . Analiza nămolului a
arătat ca poate fi utilizat in sectorul agricol ca fertilizator natural .
Având in vedere reducerea consumului de apa potabila pe cap de locuitor, Staţia de
Epurare va fi reabilitata in funcţie de debitul mediu pe vreme uscata de 28.319 m³/zi (adică,
328 l/s). In ceea ce priveşte încărcătura biologică, staţia va fi reabilitata pentru circa 140 000
197
P.E.(populaţie echivalenta), alcătuita din 84 000 P.E. de la consumatori casnici, 40 000 P.E.
(ca. 30 %) de la consumatorii industriali si 16 000 P.E. (ca. 11%) de la agenţii comerciali.
Stabilizarea nămolului se va face intr-o etapa separata intr-un digestor anaerob
(metantanc). Biogazul produs va fi utilizat la incalzirea anexelor de la staţia de epurare şi
ulterior, la generarea de energie cu ajutorul unui generator electric pe biogaz.
Staţia de epurare, odată reabilitată, va respecta standardele stabilite de Directiva
Uniunii Europene privind Epurarea Apelor Uzate şi deversarea în ape senzitive (tratare
terţiară -denitrificare şi tratare chimică şi biologică a fosforilor).
Odată reabilitată, staţia de epurare va beneficia şi de un echipament modern de
Control , Supervizare şi de Achiziţie Automată de Date (SCADA), care va putea fi de
asemenea folosit şi pentru controlul automat al staţiilor de pompare a apelor uzate.
Surse de finanţare:
Valoarea totală a investiţiei 46.990.000 EURO/ 169.760.773 RON din care :
Valoare eligibila (fără taxe) 44.590.000 EURO/ 161.090.613 RON
- finanţare externă 33.442.500 EURO/ 120.817.720 RON - grant ISPA
6.688.500 EURO / 24.163.544 RON - împrumut KFW
- finanţare internă 6.859.000 EURO / 24.779.509 RON
din care:
- de la bugetul de stat 4.459.000 EURO / 16.109.029 RON - Fondul Naţional de
Preaderare – Guvern
- de la bugetul local 2.400.000 EURO / 8.670.480 RON - Bugetul local
(taxe , TVA)
14.5. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PLAM)

Programul pe termen scurt şi mediu pentru soluţionarea problemelor de mediu în
cadrul unui judeţ, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, este Planul Local de Acţiune
pentru Protecţia Mediului.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Suceava, a fost elaborat
pentru prima dată în cursul anului 2004, prima versiune fiind finalizată în data de 01.10.2004,
aceasta fiind supusă dezbaterii publice şi adoptată ca formă finală în şedinţa publică din data
de 18.11.2004. PLAM a fost adoptat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava nr.
12/24.02.2005. În perioada iunie 2007 – iulie 2008 PLAM-ul a fost revizuit. Forma revizuită,
PLAM 2008-2012, a fost supusă dezbaterii publice şi adoptată ca formă finală în şedinţa
publică din data de 04.07.2008. S-a solicitat, în luna iulie 2008 şi în luna octombrie 2008,
adoptarea acestui document de către Consiliul Judeţean Suceava dar până la această dată
nu s-a primit răspuns la solicitarea noastră.
În cadrul PLAM revizuit s-au identificat 7 domenii prioritare de acţiune pentru protecţia
mediului judeţului, care au fost ierarhizate împreună cu problemele identificate în fiecare
domeniu. Acestea, în ordinea importanţei, sunt:
1. APĂ
2. DEŞEURI
3. AER ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE
4. MEDIUL URBAN
5. MEDIUL RURAL
6. SOL
7. PROTECŢIA NATURII
Fiecare domeniu cuprinde mai multe probleme şi direcţii de acţiune. Practic PLAM
este compus două planuri: un plan de acţiune şi un plan de implementare. Planul de acţiune
stabileşte obiective, ţinte, indicatori şi acţiuni/măsuri necesare pentru abordarea/rezolvarea
198
celor mai importante probleme de mediu identificate în cadrul fiecărui domeniu. Planul de
implementare este Planul de acţiune plus termenul de realizare, responsabilul, sursele de
finanţare, cost estimat.
Acţiunile/măsurile sunt de fapt proiectele propuse de instituţii şi autorităţi locale, agenţi
economici, ONG-uri, populaţie. PLAM 2008-2012 cuprinde 210 acţiuni, respectiv propuneri
proiecte. Cele mai multe proiecte propuse sunt cele din domeniul APĂ (88 proiecte – în
special alimentări cu apă, canalizări şi staţii de epurare). Urmează domeniul DEŞEURI ( 45
proiecte – sistem integrat de gestionare a deşeurilor, sisteme de colectare selectivă a
deşeurilor, închiderea depozitelor neconforme etc.)
De asemenea în PLAM s-au stabilit obiective strategice şi specifice, ţinte şi
măsuri/acţiuni, pe termen scurt şi mediu, care să conducă la rezolvarea problemelor de
mediu identificate.
Monitorizarea şi evaluarea stadiului de implementare a PLAM s-a făcut de către
Echipa de Monitorizare şi Evaluare a PLAM, care cuprinde reprezentanţi ai următoarelor
instituţii implicate în procesul PLAM:
1. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava - instituţia coordonatoare a procesului de
monitorizare a implementării PLAM şi de evaluare a rezultatelor
2. Consiliul Judeţean Suceava
3. Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Suceava
4. Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava
5. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava
6. Autoritatea de Sănătate Publică Suceava
7. Direcţia Silvică Suceava
8. ITRSV Suceava
PLAM-ul judeţului Suceava cuprinde un număr de 210 măsuri/acţiuni.
Stadiul realizării acestora, la finele anului 2008, este redat în tabelul de mai jos:
PLAM/PRAM (număr de acţiuni)

In curs
Termen de Realizate
Realizate de Nerealizate Amânate Anulate Total
realizare în avans
realizare
Permanente - - 1 4 - - 5
Anuale 14 - 4 25 - - 43
≤ 2008 1 - 7 16 1 - 25
> 2008 - 2 15 120 - - 137
Total 15 2 27 165 1 210
Tabel nr. 14.5.1. – Stadiul realizării măsurilor/acţiunilor cuprinse în PLAM-ul judeţului Suceava, la
sfârşitului anului 2008
Majoritatea acţiunilor nerealizate şi a problemelor nerezolvate se datorează, în

principal, lipsei sau insuficienţei fondurilor necesare la nivelul autorităţilor/instituţiilor/ agenţilor
economici responsabili cu implementarea acestora.
Autorităţile publice locale şi agenţii economici care nu au realizat anumite acţiuni, din
lipsa fondurilor necesare, au fost şi sunt în permanentă căutare de surse de finanţare,
externe sau interne.
Analizând pe fiecare domeniu de acţiune în parte, stadiul realizării acţiunilor se
prezintă astfel:
1. DOMENIUL APĂ
În acest domeniu s-au identificat 6 probleme de mediu, pentru a căror rezolvare au
fost stabilite un număr total de 88 de acţiuni, din care un număr de 15 acţiuni au termene de
realizare finele anului 2008. Stadiul de realizare al acestora se prezintă astfel:
199
- 10 în curs de realizare
- 5 nerealizate
Cele mai multe dintre acţiunile în curs de realizare parte din lucrările de
Execuţie/reabilitare reţea alimentare cu apă atât în mediul urban cât şi rural. Oportunităţile de
finanţare pentru aceste tipuri de proiecte le-au constituit programele de finanţare SAMTID
(Reabilitare alimentări apă în 7 localităţi urbane: Fălticeni, C-lung Moldovenesc, V. Dornei,
Gura Humorului, Siret, Solca – realizat în proporţie de 75%) şi Lucrări de alimentare cu apă a
satelor conf. H.G. nr. 577/1997(alimentări cu apă în 8 localităţi rurale aflate în diferite stadii de
realizare, cuprinse între 7 şi 74%).
Cele mai multe dintre acţiunile nerealizate, fac parte din categoria lucrărilor de
Execuţie/reabilitare reţea canalizare şi staţii de epurare din anumite localităţi, care din lipsa
fondurilor nu au putut fi realizate. Autorităţile locale sunt preocupate de identificarea fondurilor
pentru finanţarea acestor tipuri de lucrări.
Un proiect important care a demarat în acest an, din acest domeniu, este proiectul
Reabilitarea si optimizarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si modernizare a
Staţiei de epurare din municipiul Suceava – finanţat prin Programul ISPA. Stadiul fizic de
realizare al acestui proiect este 7%. Acesta este un proiect de importanţă şi valoare mare,
care se va finaliza în anul 2011 şi necesită eforturi ridicate pentru implementare, deoarece
vor fi afectate un număr mare de străzi, va trebui deviat traficul, oprită alimentarea cu apă a
populaţiei etc.
2. DOMENIUL DEŞEURI
În acest domeniu s-au identificat 6 probleme de mediu, pentru a căror rezolvare au
fost stabilite un număr total de 45 de acţiuni, din care un număr de 5 acţiuni au termene de
realizare finele anului 2008, 6 acţiuni sunt cu termen anual de realizare şi una cu termen
permanent. Dintre acţiunile care au ca şi termen de realizare finele anului 2008, patru sunt în
curs de realizare şi una nu s-a realizat încă, dar se va realiza până la 31 decembrie 2008.
Acţiunile cu termen de realizare anual s-au realizat, acestea fiind de tipul campaniilor de
informare şi conştientizare a publicului privind colectarea selectivă a deşeurilor, modernizarea
infrastructurii de colectare a deşeurilor, informarea autorităţilor publice locale şi a agenţilor
economici cu privire la responsabilităţile pe care le au în domeniul gestionării deşeurilor.
Proiecte din domeniul deşeurilor aflate în curs de realizare au avut ca şi oportunitate
de finanţare Programul PHARE. Menţionăm proiectele care se derulează prin acest program:
Gura Humorului - Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de transfer în zona
localităţii Gura Humorului – proiect PHARE – realizat 80%;
Fălticeni - Construire staţie sortare şi transfer deşeuri menajere – proiect depus spre
finanţare din Fondul pentru Mediu, selectat pentru finanţare;
Vatra Dornei - Reabilitarea sistemului de colectare, transport şi realizarea unei staţii de
transfer a deşeurilor municipale - proiect PHARE – în curs de realizare;
Rădăuţi - Reabilitarea sistemului de colectare, transport şi realizarea unei staţii de tratare
mecanică a deşeurilor municipale – proiect PHARE - în curs de realizare;
Siret – Sistem de colectare selectivă a deşeurilor şi Centrul de valorificare a deşeurilor
reciclabile – proiect PHARE – aprobată finanţarea;
Câmpulung Moldovenesc – Staţie transfer – proiectare prin PHARE
Vicovu de Sus - Ecodeşeuri Vicovu de Sus_proiect PHARE - în curs de realizare;
Baia - Implementarea sistemului de colectare şi transport deşeuri menajere în comunele
Cornu Luncii, Baia, Boroaia, Forăşti și Mălin - proiect PHARE - în curs de realizare – 30%;
Marginea - Organizarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor din zona Marginea -
proiect PHARE - în curs de realizare – 7%.
3. DOMENIUL AER ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE
În acest domeniu s-au identificat 5 probleme de mediu, pentru a căror rezolvare au fost
stabilite un număr total de 21 acţiuni, din care un număr de 5 acţiuni au termene de realizare
200
anual, o acţiune cu termen permanent şi 15 acţiuni au termene de realizare mai mari de

2008. Acţiunile de tipul, asfaltarea şi plombarea străzilor din localităţile urbane din judeţ,
modernizarea unor intersecţii, plantarea unor perdele de vegetaţie de-a lungul străzilor şi
drumurilor care traversează localităţile, care au termen de realizare anual, au fost realizate în
mare parte. De asemenea sunt în curs de realizare lucrări de reducere a emisiilor
atmosferice de la SC TERMICA SA Suceava.
4. MEDIUL URBAN
stabilite un număr total de 30 acţiuni, din care un număr de 14 acţiuni au termene de
realizare anual, o acţiune cu termen permanent şi 14 acţiuni au termene de realizare mai
mari de 2008. Dintre acţiunile din acest domeniu au demarat, în unele oraşe, lucrări de
refacere a parcurilor (Suceava, Gura Humorului, C-lung Moldovenesc şi Vatra Dornei), lucrări
de amenajare a spaţiilor de joacă pentru copii, lucrări de izolare termică şi fonică a unor
clădiri. Dar toate aceste acţiuni sunt în curs de realizare.
De asemenea au început acţiunile de actualizare şi aprobare a unor PUG-uri (Vatra
Dornei, Rădăuţi, Suceava).
5. MEDIUL RURAL
anual şi două acţiuni au termene de realizare anul 2012. Ţinta cea mai importantă din acest
domeniu, care trebuie atinsă până în 2012, este realizarea/dezvoltarea sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare în 50% din localităţile rurale din judeţ, până în 2012.
Majoritatea autorităţilor locale din mediul rural din judeţ sunt preocupate de identificarea
finanţării unor astfel de proiecte. O altă ţintă importantă este crearea serviciilor de salubrizare
în toate comunele judeţului până în anul 2012. Au demarat în câteva comune acţiuni de
acest tip (Marginea, Baia, Cornu Luncii, Valea Moldovei, Ostra, Stulpicani) iar pentru alte
comune se caută finanţare.
6. SOLUL
anual, una are termen de realizare finele anului 2008 şi trei acţiuni au termene de realizare
mai mare de 2008.
7. PROTECŢIA NATURII
anual, una are termen de realizare trimestrul IV 2008, şase acţiuni au termene de realizare
mai mare de 2008. Acţiunile de tipul, plantarea suprafeţelor de pe care s-a recoltat material
lemnos, plantarea unor suprafeţe de teren degradat şi campanii de informare şi
conştientizare privind importanţa pădurii şi a protecţiei naturii, care au termene de realizare
anual, au fost realizate conform programelor Direcţiei Silvice Suceava şi ITRSV Suceava.
Concluziile care se desprind din acest capitol sunt :

În judeţul Suceava, în cursul anului 2008, volumul total al cheltuielilor şi investiţiilor
pentru protecţia mediului a fost de 112 637 mii RON, după cum urmează:
- agenţii economici: 53 420 mii RON
- Consiliul Judeţean Suceava: 16 145 mii RON
- Consilii locale: 43 072 mii RON
201
Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, a promovat 28 propuneri de proiecte

pentru finanţare din Fondul pentru Mediu, dintre care au fost selectate pentru finanţare un
număr de 3 proiecte.
Suma plătită la Fondul pentru Mediu în 2008, de la agenţii economici din judeţul
Suceava, a fost de 1351,244 mii RON.
Principalele categorii de probleme identificate din punct de vedere al complexităţii
şi/sau a impactului unor activităţi socio-economice asupra factorilor de mediu sunt poluarea
apelor de suprafaţă, gestiunea deşeurilor şi transportul rutier.
Cele mai multe probleme legate de aspecte de mediu specifice identificate în judeţul
Suceava, au fost în domeniul gestiunii deşeurilor, urbanizării mediului şi degradarea mediului
natural şi construit.
Majoritatea acţiunilor/măsurilor nerealizate şi a problemelor nerezolvate se datorează,
în principal, lipsei sau insuficienţei fondurilor necesare la nivelul autorităţilor/instituţiilor/
agenţilor economici responsabili cu implementarea acestora.
Au fost şi sunt în permanenţă preocupări, din partea tuturor factorilor interesaţi, pentru
identificarea de surse de finanţare, externe sau interne.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava aduce la cunoştinţă autorităţilor
administraţiei publice locale şi agenţilor economici, direct sau prin intermediul presei,
oportunităţile de finanţare pentru proiectele de mediu, pe parcurs ce acestea apar.
202

Raport Starea Mediului in Suceava - 2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Starea Mediului in Suceava - 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C U P R I N S

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL

CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂTII, BIOSECURITATEA.

CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

CAPITOLUL 12. ENERGIA

CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU

România, ca stat membru al Uniunii Europene, are, pe lângă obligaţia constituţională a

Problematica protecţiei mediului, în contextul dezvoltării durabile, se concentrează pe

Raportul este o sinteză anuală a rezultatelor activităţii de monitorizare şi control a stării

Scopul raportului este acela de a descrie rezultatul interacţiunii dintre activităţile

în măsura în care datele au fost disponibile la nivelul judeţului Suceava.

Datele şi informaţiile prezentate în raportul judeţean vor fi utilizate pentru elaborarea

Raportul cuprinde 14 capitole, fiecare abordând un anumit aspect privind problematica

Datele rezultate din activităţile de monitorizare a calităţii factorilor de mediu în judeţul

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL.

1.1. Caracteristici fizico-geografice ale judeţului Suceava

Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localităţi

Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în

Denumirea vârfului Denumirea masivului Altitudinea

Staţia Meteorologică Suceava

Staţia Meteorologică Rădăuţi

Staţia Meteorologică Poiana Stampei

Staţia Meteorologică Călimani

localităţi locuitori gospodării socio- agricol

2004 35 1 171 21 3907 2 21 165 12

2006 67 13 567 57 15200 7 43 159 30

Fig.1.1.3 Râul Suceava - inundaţii iulie 2008

1.2. Resurse naturale

Resursele de apă cuprind potenţialul hidrologic format din apele de suprafaţă şi

În regiunile de podiş, cu altitudini de 550-600 m, predomină solurile podzolice brune.

1.2.2. Resurse naturale neregenerabile

- Poiana Negri- andezite

1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială

Judeţ Suprafata (km2) Populatie Densitate locuitori/km2

Tabel 1.3.1. Suprafaţa, populaţia şi densitatea medie a locuitorilor pe jud. Suceava

Caracteristicile administrative ale judeţului Suceava, la data de 31.12.2007 sunt

Suprafaţa Numărul Numărul Numărul Numărul

Tabel 1.3.2 Caracteristicile administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava la 31.12.2007

În prezent judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ - teritorială:

Poluarea aerului este o problemă deosebit de importantă a secolului XXI, datorită

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

Grupa Denumire activităţi generatoare de emisii de Anul din care se inventariază

2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant

Emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante pe teritoriul judeţului Suceava

Menţionăm că valorile emisiilor pe anul 2008 prezentate în continuare în cadrul

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

industriale (figura 2.1.1.1.).

Emisii de dioxid de sulf la nivelul jud. Suce ava -

Fig. 2.1.1.1. Emisii de SO2 la nivelul jud. Suceava în anul 2008

La reducerea emisiilor de SO2 în intervalul de timp analizat se datorează şi faptului

(huilă şi păcură) cu conţinut tot mai redus de sulf.

Emisii anuale de oxizi de azot

Em isii de NOx la nivelul jud. Suceava în anul 2008

Fig. 2.1.1.3. Emisii de NOx la nivelul jud. Suceava în anul 2008

Fig. 2.1.1.4. Emisii anuale de NOx din surse staţionare

Reducerea emisiilor de NOx în perioada analizată se datorează în principal

Emisii anuale de amoniac

2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC)

NMVOC sunt precursori ai poluanţilor oxidanţi din atmosferă, în principal ai ozonului

Arderi in energetica si industrii de