Raport Starea Mediului in Suceava - 2006 PDF

C U P R I N S
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL

1.1. Caracteristicile fizico-geografice ale judeţului Suceava 6
1.2. Resurse naturale 9
1.2.1. Resurse naturale neregenerabile 10
1.2.2. Resurse naturale regenerabile 11
CAPITOLUL 2. AER
2.1. Introducere 13
2.2. Acidifierea şi eutrofizarea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot
şi de amoniac (SO2, NOx, NH3) 16
2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf 18
2.2.2. Emisii anuale de oxizi de azot. 19
3.1.3. Emisii anuale de amoniac 20
2.3. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) 21
2.4. Pulberi în suspensie 22
2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb, cadmiu) şi poluanţi organici persistenţi 24
2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, plumb, cadmiu) 24
2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs). 25
2.6. Calitatea aerului ambiental 27
2.6.1.Concentraţii ale dioxidului de sulf (SO2) 28
2.6.2.Concentraţii ale dioxidului de azot (NO2) 29
2.6.3.Concentraţii de amoniac (NH3) 32
2.6.4.Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică) 34
2.6.4.1. Concentraţii de ozon troposferic (O3) 35
2.6.5.Calitatea aerului ambiental – metale grele 36
2.6.6.Concentraţii de pulberi în suspensie PM10 37
2.6.7.Concentraţii de hidrogen sulfurat (H2S) 39
2.6.7.Concentraţii de mercaptani 40
2.7. Deprecierea stratului de ozon 43
2.8. Schimbări climatice 46
2.8.1. Emisiile totale de gaze cu efect de seră. 48
2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon 50
2.8.3. Emisii anuale de metan 50
2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot 51
2.8.5. Emisii anuale de gaze cu efect de seră în sectorul energetic 51
2.8.6. Emisii totale de gaze cu efect de seră/cap locuitor 52
2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei 52
CAPITOLUL 3. APA
3.1. Resursele de apă 55
3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile 55
3.1.2. Prelevări de apă 55
3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor 56
3.2. Ape de suprafaţă 57
3.2.1. Starea râurilor interioare 57
3.2.2. Starea lacurilor 61
3.3. Ape subterane 61
3.5. Ape uzate. Surse majore şi grad de epurare 62
3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane 65
3.7. Concluzii 65
a
CAPITOLUL 4. SOLUL
4.1. Fondul funciar 66
4.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe 66
4.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate 66
4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 67
4.2.1. Îngrăşăminte 68
4.2.2. Produse pentru protecţia plantelor 68
4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice 68
4.2.4. Situaţia amenajărilor agricole 69
4.2.5. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial
(minier, siderurgic, energetic etc.) 70
4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune 71
4.3. Calitatea solului 72
4.3.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri 72
4.3.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate 73
4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor 73
4.4. Monitorizarea calităţii solurilor 74
4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor 74
4.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor 76
4.7. Programe întreprinse pentru reconstrucţia/remedierea ecologică a
terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor 77
CAPITOLUL 5. BIODIVERSITATEA, BIODIVERSITATEA, STAREA PĂDURILOR

5.1. Biodiversitatea. Importanţa biodiversităţii la nivel judeţean 79
5.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică 79
5.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic,
inclusiv ca resurse genetice 81
5.1.3.Starea ariilor naturale protejate 78
5.1.5.Situri Ramsar 84
5.1.6.Natura 2000 84
5.1.7.Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii 84
5.2. Biosecuritatea 85
5.2.5. Controlul implementării legislaţiei 85
5.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic 86
5.2.7. Localii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic
şi operatorii în domeniu 86
5.2.7.1. Soia 86
5.3. Starea pădurilor 86
5.3.1. Fondul forestier 86
5.3.2. Funcţia economică a pădurilor 86
5.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 86
5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 86
5.3.4. Starea de sănătate a pădurilor 87
5.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri 87
5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire 87
5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări 87
5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006 87
5.3.10. Presiuni antropice exercitate 87
5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului 88
CAPITOLUL 6. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

6.1. Deşeuri 89
6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile 89
6.2.1. Generarea deşeurilor 90
6.2.2. Deşeuri biodegradabile 93
6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale 94
b
6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale 97
6.2.4.1. Depozitele de deşeuri municipale 97
6.2.4.2. Depozitele de deşeuri industriale 101
6.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor 102
6.3. Deşeuri de producţie 105
6.3.1. Deşeuri periculoase 106
6.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase 106
6.3.3. Deşeuri nepericuloase 109
6.3.4. Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase 106
6.4. Deşeuri generate din activităţi medicale 111
6.5. Nămoluri 112
6.5.1. Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti şi industriale 112
6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale 114
6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) 115
6.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru
colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate 117
6.8. Deşeuri provenite din ambalaje 118
6.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului 120
6.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului 121
6.10.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri 122
6.10.2. Iniţiative adoptate de către APM Suceava 122
6.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor 123
6.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale 123
6.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie 123
6.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor 123
6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase 124
6.12.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase 124
6.12.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra
sănătăţii umane şi a mediului 125
6.12.3.Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest - inventarul
cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice 126
6.12.4.Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) 126
6.12.5.Situaţia biocidelor (utilizare, import, export) 127
6.12.6.Poluanţi organici persistenţi 128
6.12.7.Produse fitosanitare - pesticide 128
6.12.8.Mercurul 128
CAPITOLUL 7. RADIOACTIVITATEA
7.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) 130
7.2. Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu în judeţul Suceava 130
7.2.1. Programul standard de supraveghere 130
7.2.2. Programul de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic
din judeţul Suceava 136
CAPITOLUL 8. MEDIUL URBAN

8.1. Aşezările urbane 145
8.1.1. Amenajarea teritorială 146
8.1.2. Concentrările urbane 150
8.1.3. Spaţii verzi şi zone de agrement 152
8.2. Reţele de alimentare cu apă şi reţele de canalizare 155
8.3. Calitatea mediului în zonele urbane 156
8.3.1. Calitatea aerului 157
8.3.2. Calitatea apei potabile 159
8.3.3. Gestionarea deşeurilor 160
8.3.4. Zgomotul 161
8.4. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului 163
c
8.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate 164
8.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate 166
8.4.3. Efectele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate 166
8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei 166
8.5. Obiective şi măsuri 167
8.5.1. Poluarea aerului 168
8.5.2. Poluarea apei 169
8.5.3. Deşeuri 173
8.5.4. Poluarea sonoră 175
8.5.5. Transportul 176
8.5.6. Spaţiile verzi 177
8.5.7. Agenda Locală 21 178
8.6. Concluzii 179
CAPITOLUL 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

9.1. Agricultura 181
9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul 181
9.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani din domeniul agriculturii 182
9.1.2.1.Evoluţia utilizării solului în agricultură 182
9.1.2.2.Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol 183
9.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite şi a suprafeţelor de păduri regenerate 183
9.1.2.4.Evoluţia şeptelului (bovine, porcine,păsări) 183
9.1.2.5. Agricultura ecologică 184
9.1.3. Impactul activităţii din sectorul agricol asupra mediului 185
9.1.4. Utilizarea durabilă a solului 186
9.2. Industria 187
9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului 187
9.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii
poluării industriale 189
9.3. Energie 190
9.3.1.IImpactul sectorului energetic asupra mediului 190
9.3.2.Consumul brut de energie 192
9.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative 193
9.3.4. Impactul consumului de energie asupra mediului 195
9.3.5. Energii neconvenţionale 196
9.3.6. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2006 şi tendinţele
generale în următorii ani 197
9.3.7. Consumul anual de energie pe cap de locuitor (tone echivalent petrol/cap locuitor) 199
9.4. Transporturile 199
9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului 199
9.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii
emisiilor din transporturi 200
9.4.3. Situaţia parcului auto 201
9.5.Turismul 202
9.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu 203
CAPITOLUL 10. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU

10.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului 204
10.2. Cheltuieli şi învestiţii efectuate de agenţii economici în anul 2006
şi raportate la Garda Naţională de Mediu 210
10.3. Fondul de mediu 210
10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare 212
10.4.1.Programul SAPARD 212
10.4.2.Programul PHARE 212
10.4.3.Programul ISPA 213
10.5. Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM 213
d
Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2006
INTRODUCERE
Problematica vastă a protecţiei mediului în contextul dezvoltării durabile se

concentrează pe cunoaşterea şi monitorizarea tuturor factorilor de mediu, prevenirea şi
combaterea fenomenelor de poluare provocate de unele activităţi umane, prevenirea
deteriorării mediului datorită atât cauzelor naturale, cât şi acţiunilor antropice directe şi
indirecte şi reconstrucţia zonelor deteriorate, soluţionarea problemelor globale, cum sunt cele
privind încălzirea globală şi efectul de seră, distrugerea stratului de ozon, diminuarea
producerii şi depozitării deşeurilor, precum şi pe creşterea progresivă a gradului de
valorificare a deşeurilor, protejarea biodiversităţii etc.
Având în vedere multiplele aspecte ale impactului antropic asupra stării mediului,
problematica privind protecţia mediului la nivelul judeţului Suceava se află în strânsă
corelaţie cu structura administrativ-teritorială şi cu gradul de dezvoltare economico-socială a
acestuia.
Scurtă prezentare administrativ teritorială

Judeţul Suceava are o suprafaţă totală de 8553,5 km2 şi o populaţie totală de 705.730
locuitori, la 1 iulie 2006, din care în mediul urban 305.505 locuitori, iar în mediul rural 400.225
locuitori.
Judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ – teritorială:
- 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung
Moldovenesc şi Vatra-Dornei;
- 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,
Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus;
- 97 comune, cu 379 sate.
Ramurile industriale reprezentative pentru judeţul Suceava sunt:

- industria celulozei şi hârtiei;
- industria de exploatare şi prelucrare a lemnului;
- industria alimentară şi a băuturilor;
- industria uşoară (încălţăminte, confecţii, fire şi fibre textile etc.);
- industria minieră
- industria de maşini şi echipamente.
Conform Raportului Instituţiei Prefectului privind starea economică a judeţului
Suceava, la data de 31 decembrie 2006, pe teritoriul judeţului Suceava îşi desfăşura
activitatea un număr de 24634 agenţi economici.
După domeniul principal de activitate, cei mai mulţi agenţi economici înmatriculaţi au
ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul (9459 agenţi economici), construcţii
(1971), comerţ cu ridicata (1794), hoteluri şi restaurante (1555), transporturi terestre (1450)
etc., activităţile industriale propriu-zise situându-se abia pe locul 7 – fabricarea lemnului şi a
produselor din lemn, cu excepţia mobilei (1349 agenţi economici), industria alimentară şi a
băuturilor (674 agenţi economici), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal
(142 agenţi economici).
Obiective de interes regional şi naţional

Numărul mare de turişti care vizitează anual judeţul Suceava este explicat prin poziţia
sa geografică, la intersecţia drumurilor dintre nord şi sud, est şi vest, cât şi nenumăratele
monumente culturale şi istorice.

Judeţul Suceava este pentru vizitatorii acestei părţi a României, cunoscut sub numele
de Bucovina, un loc unde istoria este omniprezentă. Loc de naştere a unei vechi civilizaţii,
judeţul Suceava ocupă unul dintre primele locuri în ceea ce priveşte potenţialul turistic.
Relieful este de o mare varietate şi cu o densă reţea hidrografică, cu ape limpezi şi
repezi.
Aici se găsesc facilităţi pentru sporturile de vară şi de iarnă, pentru pescuit şi vânătoare,
cât şi pentru odihnă. Relieful din judeţul Suceava este variat şi cu locuri atractive, cu masive
muntoase ce oferă minunate privelişti. Privelişti minunate sunt oferite şi de cheile râurilor
Bistriţa Aurie, Moldova şi Suceava.
Valoarea ecologică şi ospitalitatea proverbială a oamenilor creează condiţii bune să
integreze judeţul Suceava în valorile turistice şi recreative europene şi chiar mondiale.
O staţiune cu tradiţie de pe teritoriul judeţului Suceava este municipiul Vatra Dornei,
staţiune balneară unde se practică şi sporturi de iarnă. Municipiul Câmpulung Moldovenesc a
obţinut şi el statutul de staţiune turistică de interes local, din anul 2002, iar în 2005 a fost
declarat staţiune turistică de interes naţional. De asemenea, oraşul Gura Humorului a fost
atestat ca staţiune turistică de interes local şi naţional în anul 2006.
Judeţul are 22 de rezervaţii naturale, cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani,
respectiv din Parcul Rodna, precum şi specii variate de floră, endemice şi rare, ca şi de faună
(urs, cerb, căprior, râs, cocoş de munte, pisică sălbatică etc.).
Fig. 1. Rezervaţia Fig. 2. Cocoşul de mesteacăn Fig. 3. Floarea de colţ

Moara Dracului
Printre vestigiile istorice şi culturale perfect integrate în natura de o frumuseţe aparte a
judeţului Suceava, trebuie menţionate monumentele pictate care au fost incluse de UNESCO
printre capodoperele de artă ale lumii. De asemenea Federaţia Internaţională de Turism a
Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) a decernat Premiul Internaţional POMME D"OR în 1975
acestei zone, cunoscută în întreaga lume.
Printre aceste monumente se remarcă în mod deosebit mănăstirea Voroneţ (1488). La
mica distanţă una de alta, se găsesc mănăstirile ortodoxe: Humor (1530), Moldoviţa (1532),
Suceviţa (1584), frecvent vizitate de iubitorii de artă şi istorie. De asemenea se mai remarcă
mănăstirea Dragomirna (1609), o broderie în piatră, mănăstirea Putna (1469), construită de
Voievodul Ştefan cel Mare, care adăposteşte mormântul acestui mare om de stat, recent
sanctificat. Alte mănăstiri şi biserici de mare valoare istorică şi religioasă, cum sunt Probota,
Pătrăuţi, Arbore, Cacica etc. se adaugă celor deja menţionate, făcând din judeţul Suceava un
loc de mare interes turistic.
2
Fig. 4. Mănăstirea Voroneţ Fig. 5. Mănăstirea Putna
Un posibil traseu turistic poate cuprinde şi Cetatea de Scaun din municipiul reşedinţă de
judeţ, Suceava, Muzeul Naţional Bucovina, cu exponate arheologice şi istorice valoroase,
Muzeul satului bucovinean, mănăstirea Zamca, biserica Turnu Roşu etc.
Fig. 6. Cetatea de Scaun Suceava

Un loc special ca interes turistic îl ocupă şi satul Marginea, unde olari îndemânatici
realizează faimoasa ceramică neagră de Marginea, dar şi multe alte localităţi din judeţ, unde
sunt de vizitat diferite obiective culturale şi vestigii istorice.
Căi de acces
Transportul aerian este asigurat prin intermediul Aeroportului Internaţional
"Ştefan cel Mare". Aeroportul este amplasat în oraşul Salcea la 11,2 km est faţă de
municipiul Suceava şi la 30,5 km vest de municipiul Botoşani, accesul fiind posibil printr-un
drum de acces betonat cu lungimea de 3 km şi lăţimea de 7 m, care face legătura prin D.N.
29 cu cele două oraşe.
În judeţ mai există aeroportul Floreni situat la 10 km de municipiul Vatra Dornei şi 4
heliporturi în localităţile Putna, Voroneţ, Vatra Moldoviţei şi Suceviţa.
Căile de transport rutiere principale sunt: drumul european E 85 Bucuresti - Suceava -

Cernăuţi şi drumul european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni.
Căi de transport feroviare: magistrala Bucureşti - Suceava - Vicşani - Kiev - Varşovia –

Moscova; calea ferată Cluj - Suceava - Iaşi.
Prezentul Raport privind starea mediului în judeţul Suceava pe anul 2006 a fost elaborat
în baza dispoziţiilor art. 75 lit. p) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată
prin Legea nr. 265/2006 şi art. 4 alin. (1) lit. k) din H.G. nr. 459/2005 privind reorganizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, având un conţinut–cadru
comunicat de A.N.P.M.
Raportul este o sinteză anuală a rezultatelor activităţii de monitorizare şi control a stării

elementelor de mediu (aer, apă, sol, deşeuri, biodiversitate şi arii protejate, mediul urban,
radioactivitatea mediului), activităţi desfăşurate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului
Suceava şi de către celelalte instituţii şi autorităţi publice locale, care gestionează diferite
aspecte de mediu la nivelul judeţului Suceava.
Scopul raportului este acela de a descrie rezultatul interacţiunii dintre activităţile

economico-sociale cu impact asupra mediului din judeţul Suceava şi mediul înconjurător, la
nivelul anului 2006, precum şi evoluţia în timp a indicatorilor de mediu relevanţi în acest sens,
în măsura în care datele au fost disponibile la nivelul judeţului Suceava.
Datele şi informaţiile prezentate în raportul judeţean vor fi utilizate pentru elaborarea

Raportului privind starea mediului la nivel regional şi respectiv naţional în anul 2006.
Raportul este destinat totodată atât informării autorităţilor publice locale, a factorilor de
decizie la nivel judeţean, cât şi informării publicului, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare privind accesul publicului la informaţia de mediu.
Raportul cuprinde 10 capitole, fiecare abordând un anumit aspect privind problematica

complexă a protecţiei mediului în raport cu presiunile exercitate de activităţile economico-
sociale asupra mediului, la nivelul judeţului Suceava.
Datele rezultate din activităţile de monitorizare a calităţii factorilor de mediu în judeţul

Suceava în anul 2006 sunt analizate atât în raport cu condiţiile de calitate a factorilor de
mediu stabilite de standardele şi normele în vigoare, cât şi comparativ cu datele din anii
anteriori, urmărindu-se evoluţia în timp a calităţii mediului.
Raportul este un instrument util pentru factorii de decizie în vederea integrării strategiilor
şi programelor de dezvoltare socio-economică a judeţului, cu măsurile destinate prevenirii
deteriorării şi degradării mediului, utilizării raţionale a resurselor naturale, refacerii şi
ameliorării calităţii mediului şi vieţii, în vederea atingerii obiectivului general al dezvoltării
durabile.
Totodată, raportul conţine date şi informaţii utile pentru aprecierea rezultatelor efective
obţinute, la nivelul judeţului Suceava, prin punerea în aplicare a măsurilor stabilite prin
angajamentele asumate şi prin planurile de implementare a legislaţiei de mediu comunitare
în domeniul protecţiei mediului.
Pentru unele capitole din raport s-au utilizat, alături de datele proprii ale Agenţiei pentru
Protecţia Mediului Suceava, datele şi informaţiile furnizate de următoarele autorităţi locale,
instituţii şi unităţi economice:
 Instituţia Prefectului Judeţului Suceava
 Consiliul Judeţean Suceava
 Direcţia Apelor „Siret” Bacău
 Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava
 Direcţia Silvică Suceava
 Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava
4
 Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţului Suceava

 Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava
 Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava
 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al Judeţului Suceava
 Inspecţia Teritorială pentru Resurse Minerale Câmpulung Moldovenesc
 SC TERMICA SA Suceava
precum şi diferite date şi informaţii din legislaţia de mediu în vigoare.
În conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor pre-

aderare privind capitolul 22 - MEDIU, în anul 2006 autorităţile pentru protecţia mediului au
făcut demersurile legale necesare, conform atribuţiilor specifice, la nivel naţional, regional şi
local, pentru implementarea legislaţiei prin care s-a transpus aquis-ul comunitar de mediu şi
pentru respectarea termenelor stabilite prin angajamente.
În vederea atingerii dezideratului major de asigurare a unui mediu înconjurător sănătos

şi echilibrat ecologic, la nivel local, regional, naţional şi european, trebuie avută în vedere în
permanenţă, în toate domeniile de activitate, respectarea principiilor dezvoltării durabile,
adică dezvoltarea economico-socială care să corespundă necesităţilor prezentului, fără a
compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor necesităţi.
Ca urmare, punerea în aplicare a cerinţelor aquis-ului de mediu comunitar în România,

ca stat membru al Uniunii Europene, reprezintă o necesitate stringentă atât sub aspectul
respectării tuturor angajamentelor asumate la capitolul MEDIU, cât şi în scopul de a
îmbunătăţi continuu relaţia dintre performanţele socio-economice şi performanţele ecologice,
ca premisă a dezvoltării durabile.
5
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL.
1.1. Caracteristici fizico-geografice ale judeţului Suceava

Poziţia geografică
Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a ţării. Are o suprafaţă de 8553,5 km 2
(3,6% din suprafaţa ţării), fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.
Teritoriul judeţului se învecinează la nord cu Republica Ucraina, la est cu judeţul
Botoşani, la sud-est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Harghita şi Neamţ, la sud-vest cu
judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.
Fig. 1.1.1. Poziţia geografică a judeţului Fig. 1.1.2. Harta judeţului Suceava
Suceava
Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi,
depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci. Diferenţă de nivel între
cotele extreme sunt: de la 225 m în albia râului Siret, şi 2.100 m în vârful Pietrosul din
masivul Călimani.
Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel:
- zona de munte 53%;
- zona de podiş 30%;
- zona de luncă 17%.
Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localităţi
Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial
Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.
Relieful judeţului Suceava se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a
formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, văi terasate şi lunci, cu o diferenţă
de nivel între cotele extreme de 1875 m (de la 225 m la Dolhasca, în albia râului Siret, în
partea sudică, la 2100 m în Munţii Călimani – Vf. Pietrosu).
Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel:
- zona de munte 53%;
- zona de podiş 30%;
- zona de luncă 17%.
Regiunea muntoasă cuprinde Munţii Călimani (cei mai impunători munţi vulcanici din
ţară, cu Vârful Pietrosu de 2100 m), Munţii Suhard, Munţii Giumalău-Rarău, Obcina
Mestecăniş, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoarei, Depresiunea Dornelor şi
Depresiunea Câmpulung.
Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în
tabelul de mai jos:
6
Denumirea vârfului Denumirea masivului Altitudinea

muntos muntos vârfului (m)
Vârful Pietrosul Călimani 2100
Vârful Omului Suhard 1932
Vârful Budacu Bistriţei 1859
Vârful Giumalău Rarău-Giumalău 1857
Vârful Pietrosu Bistriţei 1791
Vârful Rarău Rarău 1651
Vârful Lucina Obcina Mestecăniş 1588
Tabel 1.1.1. Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul judeţului Suceava
(Sursa: Anuarul statistic al României 2004)
Regiunea de podiş cuprinde dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi,
Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană
Baia, Valea Siretului.
Altitudinea medie a principalelor localităţi de pe teritoriul judeţului Suceava sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
Denumirea oraşului Altitudinea
Suceava 325 m
Rădăuţi 375 m
Fălticeni 348 m
Câmpulung Moldovenesc 700 m
Vatra Dornei 808 m
Tabel 1.1.2. Altitudinea medie a principalelor localităţi de pe teritoriul judeţului Suceava
(Sursa: Anuarul statistic al României 2004)
Clima
Poziţia nordică a judeţului determină o climă temperat-continentală, cu influenţe baltice,
având un caracter mai răcoros şi umed.
Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor anticiclonilor atlantic şi
continental.
Temperatura medie anuală în staţia meteo Suceava în perioada de observaţie 1901-
2000, este de 7,50C.
Temperatura maximă înregistrată a fost de 39,80 C (iulie 2000), minima absolută -
37,20C (1957 Carlibaba).
Temperatura maximă în anul 2006, a fost de 31,70C, valoare înregistrată la Staţia
meteo Rădăuţi, iar temperatura minimă, în anul 2006, a fost de -26,80C, înregistrată la Staţia
meteo Poiana Stampei.
Ca urmare a faptului că relieful judeţului este destul de variat, cuprinzând zone de

podiş, dealuri şi zone montane joase şi înalte, se evidenţiază atât o etajare climatică (un
climat temperat-continental de podiş şi unul de munte) cât şi o diferenţiere topoclimatică de
amănunt.
Altitudinea reliefului influenţează regimul de temperatură, al precipitaţiilor atmosferice şi
al vânturilor. Astfel, în zona de podiş (staţiile meteo Suceava, Rădăuţi) temperaturile medii
anuale s-au situat în jurul valorii de cca. 80C, aşa cum se constată şi din tabelele de mai jos,
în timp ce în zona de munte (staţiile meteo Călimani şi Poiana Stampei) temperaturile medii
anuale sunt mult mai scăzute.
Date meteorologice privind temperaturile medii, minime şi maxime anuale ale aerului
(0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţiile meteorologice
7
Suceava, Rădăuţi, Poiana Stampei şi Călimani sunt prezentate în tabelele ce urmează:
Staţia Meteorologică Suceava

Anul Medie aer ( C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C)
0
Precipitaţii l/m2
2003 8,0 33,9/02.07 -20,2/13.01 535,0
2004 8,5 34,3/09.07 -20,8/27.01 480,5
2005 8,0 33,5/31.07 -20,8/08.02 808,2
2006 8,2 31,1/28.08 -24,2/23.01 814,1
Tabel 1.1.3. Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi
cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Suceava, în
perioada 2003-2006 (sursa - Centrul Meteorologic Regional-Moldova)
Staţia Meteorologică Rădăuţi

Anul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2
2003 7,6 32,7/29.08 -23,5/09.01 550,0
2004 8,0 33,7/09.07 -23,5/27.01 547,2
2005 7,5 34,4/31.07 -26,6/08.02 849,2
2006 7,7 31,7/18.08 -26,4/24.01 859,3
cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Rădăuţi, în
Staţia Meteorologică Poiana Stampei

Anul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2
2003 -
2004 4,7 28,5/09.07 -30,3/30.02 710,2
2005 4,3 30,1/31.07 -25,0/02.03 626,1
2006 4,6 28,4/27.06 -26,8/07.02 872,9
cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Poiana Stampei,
în perioada 2004-2006 (sursa - Centrul Meteorologic Regional-Moldova)
Staţia Meteorologică Călimani

Anul Medie aer ( C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C)
0
Precipitaţii l/m2
2003 -0,1 19,0/29.08 -22,2/22.03 623,3
2004 -0,4 21,0/09.07 -27,3/13.02 1014,4
2005 -0,6 21,9/31.07 -25,0/01.03 992,7
2006 0,1 19,7/20.08 -23,7/24.01 1194,4
cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Călimani, în
Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în
depresiuni şi văi, datorită fenomenului de inversiune termică, aşa cum se constată şi dacă
analizăm comparativ valorile minime anuale din tabelele 1.1.5. şi 1.1.6. pentru staţiile Poiana
Stampei, situată într-o depresiune, şi staţia Călimani, situată la mare altitudine.
Durata iernii este în general cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasă.
Prezentăm mai jos date meteorologice privind temperaturile medii multianuale ale
8
aerului (0C) la staţiile meteorologice Suceava, Rădăuţi, Poiana Stampei şi Călimani, furnizate
de Centrul Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi.
Staţia Meteorologică
Luna Poiana
Suceava Rădăuţi Călimani
Stampei
I -4,2 -4,3 -6,7 -6,1
II -2,9 -3,0 -5,5 -7,4
III 1,3 1,0 -1,4 -4,5
IV 8,0 6,6 4,2 -1,0
V 13,6 13,3 9,6 2,4
VI 17,1 16,4 12,9 5,1
VII 18,5 17,7 14,4 6,8
VIII 17,9 16,9 13,8 7,1
IX 13,6 12,6 9,6 3,4
x 8,5 7,6 4,9 1,3
XI 2,7 2,2 -0,3 -4,1
XII -1,7 -2,3 -4,5 -7,8
Anual 7,7 7,1 4,3 -0,4
Tabel 1.1.7. Caracteristicile climatice multianuale în cele 4 staţii meteo din judeţul Suceava
Pe teritoriul judeţului cantităţile totale anuale de precipitaţii atmosferice sunt mai mari în
zona de munte. Deosebiri importante între regiunea montană şi cea de podiş se manifestă şi
în regimul vânturilor. În partea superioară a culmilor muntoase domină vântul de vest, iar în
părţile joase ale reliefului, direcţia vântului este influenţată de orientarea culoarelor de vale.
În regiunea de podiş, direcţia dominantă a vânturilor este NV-SE, cu unele abateri
determinate de orientarea văilor.
Zilele cu cer acoperit sunt mai frecvente iarna şi primăvara, când sunt şi cele mai multe
cazuri de inversiuni termice. Inversiuni termice se produc frecvent iarna în depresiunile
intramontane (Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung).
Fenomenele meteorologice deosebite din ultimii ani au condus la înregistrarea de
pierderi umane şi pagube materiale ce s-au datorat inundaţiilor. Situaţia pagubelor
înregistrate în judeţul Suceava, în anii 2004, 2005 şi 2006, în judeţul Suceava, sunt
prezentate în tabelul următor:
Km infrastructura afectată
Număr
Număr Număr de Număr obiective Ha teren
naţionale
comunale
Drumuri
Căi ferate
judeţene
Drumuri
Drumuri
localităţi locuitori gospodării socio- agricol

afectate decedaţi afectate economice afectat**
afectate*
2004 35 1 171 21 3907 2 21 165 12

2005 45 - 320 18 6720 4 16 123 24
2006 67 13 567 57 15200 7 43 159 30
Tabel 1.1.8. Situaţia pagubelor provocate de inundaţii în judeţul Suceava, în perioada 2004-2006
(Sursa: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al Judeţului Suceava)
1.2. Resurse naturale

Prin resurse naturale se înţelege totalitatea elementelor naturale ale mediului
înconjurător, care pot fi utilizate în activitatea umană:
- resurse neregenerabile: minerale şi combustibili fosili
9
- resurse regenerabile: aerul, apa, solul, flora, fauna sălbatică

- resurse permanente: energia solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.
Resursele naturale reprezintă o componentă majoră a bogăţiei naţionale, care însă
trebuie exploatate în mod raţional, conform conceptului de utilizare durabilă. Dezvoltarea
durabilă vizează menţinerea calităţii şi disponibilităţii resurselor regenerabile, pe de o parte,
şi utilizarea resurselor neregenerabile într-un ritm care să ţină seama de nevoile generaţiilor
viitoare.
1.2.1. Resurse naturale regenerabile
Resursele planetei, inclusiv resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, pădurile,
biodiversitatea, se află sub o presiune puternică, pe măsură ce creşterea populaţiei şi
modelele actuale ale dezvoltării economice conduc la solicitări crescute de astfel de resurse.
Deoarece necesarul de resurse naturale regenerabile creşte în mod evident, prin exploatarea
lor intensivă şi neraţională se poate ajunge în situaţia de a se depăşi posibilităţile de
regenerare ale mediului. Prin urmare, şi resursele naturale regenerabile sunt, la rândul lor,
limitate.
Resurse de apă
Resursele de apă cuprind potenţialul hidrologic format din apele de suprafaţă şi
subterane, în regim natural şi amenajat, din care se asigură necesarul de alimentarea
diverselor folosinţe. Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, dar totuşi vulnerabilă şi
deci limitată, element indispensabil vieţii, materie primă pentru activităţile economice, sursă
de energie şi cale de transport.
Resursa de apă a judeţului Suceava este constituită din apele de suprafaţă,
curgătoare şi stătătoare şi într-o măsură mai mică, din apele subterane.
Cursurile de apă din judeţ reprezintă totodată resurse regenerabile de nisip şi pietriş,
exploatate de către balastierele amplasate în albiile minore ale acestora. Există resurse
importante de nisip şi pietriş de râu, în principal pe râurile Suceava, Moldova şi Bistriţa,
precum şi pe unii dintre afluenţii acestora.
Reţeaua hidrografică codificată a judeţului Suceava însumează 3092 km şi aparţine
bazinului hidrografic Siret. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2 teritoriu,
valoare superioară celei medii pe ţară.
Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul şi lungimile acestora pe teritoriul judeţului
Suceava sunt prezentate în tabelul 1.2.1.1.:
Lungime (km), din care % din total
Râul în judeţul lungime în jud.
în România:
Suceava: Suceava
Siret 559 148 26,47
Suceava 173 170 98,26
Şomuzu Mare 51 51 100,00
Moldova 213 149 69,95
Bistriţa 283 131 46,29
Dorna 46 46 100,00
TOTAL 1325 695
Tabel 1.2.1.1.Lungimea principalelor râuri de pe teritoriul judeţului Suceava
(Sursa: Anuarul statistic al judeţului Suceava 2005)
Râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt în totalitate tributare râului Siret, datorită
configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile
ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin
hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste
33% din suprafaţa judeţului, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi Suceava
10
(26,6%). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5542,63 ha, reprezentând 0,65%
din suprafaţa totală a judeţului, din care 5056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 ha lacuri.
Apele stătătoare constau din lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve
de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură etc. Cele mai
numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare.
Apele subterane din judeţ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-
mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare.
Resursa sol
Suprafaţa agricolă reprezintă 40,89% din suprafaţa totală a judeţului, iar suprafaţa
arabilă este de 21,1% din suprafaţa totală a judeţului (51,63% din suprafaţa agricolă).
Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită
complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. La altitudinile cele mai mari, solul
este slab evoluat, cuprinzând mult material scheletic. Solurile brune şi brun-acide cu un
orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor flişului. Pe
suprafeţele calcaroase de pe masivul Rarău, precum şi insular în lungul Obcinei
Mestecănişului, se întâlnesc rendzine cu un orizont bogat în humus.
În regiunile de podiş, cu altitudini de 550-600 m, predomină solurile podzolice brune.
Solurile cenuşii, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul
Suceava - Siret şi în Podişul Fălticenilor. Suprafeţele structurale slab înclinate de la NV spre
SE de municipiul Suceava, precum şi Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importantă a
solurilor cernoziomiale. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura
cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb etc.
Biodiversitatea (resurse de faună, floră şi păduri)
Vegetaţia caracteristică judeţului Suceava este condiţionată de formele de relief
variate ale judeţului şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a
acesteia, dinspre zona de podiş spre cea munte.
Având în vedere preponderenţa reliefului înalt la nivelul judeţului, ponderea vegetaţiei
o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului. Suprafaţa
totală a pădurilor din judeţ reprezintă cca. 49,2% din suprafaţa totală a judeţului, respectiv
95,9% din fondul forestier al judeţului Suceava, de 435091ha.
În regiunile de deal şi podiş se întâlnesc păduri de foioase. Zonele montane sunt
acoperite cu păduri, îndeosebi de răşinoase (peste 77% din suprafaţa totală ocupată cu
păduri). La limita superioară a pădurii se dezvoltă etajul subalpin format din arbuşti (jneapăn,
ienupăr, afin etc.). Pe culmile mai înalte se află pajişti alpine alcătuite din ierburi mărunte.
Diversitatea florei şi faunei specifice judeţului este corelată cu existenţa unor habitate,
în principal forestiere, parte din ele nealterate, care constituie o bogăţie de mare preţ, ce
trebuie ocrotită şi valorificată în mod raţional.
Judeţul Suceava dispune şi de un important fond cinegetic şi piscicol, precum şi de
cele mai remarcabile pajişti din ţară.
În vederea protejării acestui valoros capital natural şi asigurării unei stări favorabile de
conservare a habitatelor naturale de importanţă deosebită, nu doar la nivel regional şi
naţional, dar şi european, în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în implementarea
directivelor Uniunii Europene privind conservarea habitatelor şi a biodiversităţii.
1.2.2. Resurse naturale neregenerabile
Conform informaţiilor furnizate de Compartimentul de Inspecţie Teritorială Câmpulung
Moldovenesc al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în prezent în judeţul Suceava
există şi parţial se mai exploatează resurse precum: uraniu, minereuri feroase, minereuri
neferoase, minereuri nemetalifere, sare, de către Compania Naţională a Uraniului
Bucureşti - Sucursala Suceava, SC MIN BUCOVINA SA Suceava şi Compania Naţională a
Sării – Salina Cacica, din următoarele zone şi zăcăminte:
11
- sectoarele miniere Crucea şi Botuşana – extracţie minereu de uraniu

- Leşu Ursului – minereu cuprifer (datorită nerentabilităţii, activitatea de exploatare a fost
oprită definitiv începând cu data de 01.07.2006, odată cu dezafectarea Uzinei de preparare
Tarnita)
- Fundu Moldovei – minereu cuprifer (activitatea de extracţie a fost oprită iar Uzina de
preparare Fundu Moldovei a fost dezafectată)
- Mănăila – minereu polimetalic (se exploatează în carieră, iar prepararea se va face Uzina
Iacobeni, unde se află în stadiu de finalizare o linie de flotaţie.)
- Ostra – baritina (activitatea de extracţie şi prelucrare este întreruptă de 5 ani)
- bazinul Dornelor - minele Arşiţa, Oiţa, Ulm, Dadu, Tolovan - extracţia manganului
(activitatea se desfăşoară atât în carieră, cât şi în subteran). Au fost aprobate proiectele
tehnice de închidere a activităţii, cu ecologizarea obiectivelor Arşiţa-Argestruţ (după
01.07.2006), Colacu-Oiţa (carieră), Tolovan, Ulm, Dealu Rusului-Mândrileni. Mai
funcţionează mina Ulm.
- cariera de sulf Călimani – (activitatea este sistată din 1997);
- Salina Cacica – extracţie sare.
Aceste resurse au fost şi sunt încă parţial exploatate şi prelucrate, deşi la un nivel mult
mai redus în prezent faţă de deceniile şi chiar secolele trecute, prin tehnologii care au condus
la poluarea, mai mult sau mai puţin accentuată, a zonelor miniere de pe teritoriul judeţului
Suceava.
Pentru activităţile de exploatare şi prelucrare a unor resurse minerale sistate în ultimii
ani, este necesară reconstrucţia ecologică a arealurilor afectate de aceste activităţi. Lucrările
de reconstrucţie ecologică, destinate reintegrării în circuitul economic şi/sau natural al
acestor zone, necesită costuri mari, în marea majoritate acestea fiind suportate de la bugetul
de stat. În ultimii ani s-au derulat deja o serie de astfel de lucrări la unele dintre perimetrele
miniere închise (atât de exploatare, cât şi de explorare geologică).
În judeţul Suceava s-au exploatat şi parţial se mai extrag roci utile din cariere
precum:
- pr. Rău-Iacobeni – calcar (activitatea de exploatare este oprită)
- Dornişoara I, Dornişoara II şi Dorna Burcut – andezite (activitatea de exploatare este oprită)
- Pârâul Cailor şi Botuş – calcar (active)
- Lelici - calcar (activitatea de exploatare este oprită)
- Coşna-Bancu, – andezit (activă)
- Calafindeşti – argilă (activă)
Teritoriul judeţului Suceava conţine totodată rezerve mari de ape minerale,
carbogazoase şi necarbogazoase, renumite prin efectele lor terapeutice. În zona cristalino-
mezozoică (Depresiunea Dornelor) există rezerve mari de ape minerale carbogazoase.
Raportat la potenţialul de ape minerale din bazinul Vatra Dornei, gradul de valorificare este
de cca. 9%.
În bazinul Dornelor se găsesc în exploatare următoarele zăcăminte de ape minerale:
- Roşu, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Dorna (Poiana Vinului), Poiana Coşnei –
titular SN APE MINERALE Bucureşti
- Dealul Floreni, Moara Dracului (apă plată) şi Izvorul Alb (apă plată) – titular SC
DORNA APEMIN SA Vatra Dornei
- Vatra Dornei (ape minerale terapeutice) şi mofeta Negreşti – titular SC DORNA
TURISM SA Vatra Dornei.
Pe teritoriul judeţului Suceava există şi resurse de gaze naturale. Acestea se
exploatează în zonele Frasin, Todireşti, Valea Moldovei, Comăneşti şi Bilca.
Explorări de astfel de resurse se fac în prezent în com. Todireşti, Frasin, Comăneşti,
Brodina şi Fălticeni.
12
CAPITOLUL 2. AERUL
2.1. Introducere
Poluarea mediului este o problemă deosebit de importantă a secolului XXI, datorită

evoluţiei rapide a unor factori determinanţi precum industrializarea, urbanizarea, chimizarea,
densitatea populaţiei.
Efectele poluării aerului sunt resimţite în mod direct şi indirect de către om şi celelalte
componente ale mediului, poluarea atmosferei fiind potenţial una dintre cele mai grave
probleme de mediu, cu efecte pe termen scurt, mediu şi lung.
Pe termen scurt şi mediu, poluarea atmosferei are efecte negative, de natură să pună
în pericol confortul şi sănătatea oamenilor, să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor,
să provoace pagube economice.
Pe termen lung, poluarea atmosferei produce efecte la scară regională şi globală, cum
sunt efectul de seră şi schimbările climatice, distrugerea stratului de ozon din stratosferă,
ploile acide.
Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi totodată imprevizibil vector de
propagare a poluanţilor şi, având în vedere că consecinţele poluării aerului se manifestă nu
doar la nivel local, ci şi regional, naţional şi global, este imperios necesar ca prevenirea şi
reducerea poluării aerului să devină preocupări prioritare de interes public în cadrul politicilor
locale, naţionale şi internaţionale.
APM Suceava a realizat monitorizarea calităţii aerului în judeţul Suceava în anul 2006
prin intermediul unei reţele de staţii fixe de monitorizare, ca şi cu autolaboratorul din dotare,
aleatoriu, sub formă de măsurători indicative, în unele puncte din judeţ, după cum urmează:
Nr. Locali- Denumire Tip staţie Poluanţi Frecvenţa Timp Nr.
crt. tate staţie monitorizaţi de prelevare mediere valori analize,
monitorizare, /măsurare măsurate măsură-
amplasare tori
1 Suceava Sediu APM fond urban NO/NO2/NOx continuu 30 min., cu prelucrare 8348
cartier Obcini - orientată spre din soft în valori orare, (val.
zona limită protecţia zilnice, lunare, anuale orare)
urbană, la sănătăţii umane O3 continuu orare, cu raport soft de 8138
ieşirea dinspre valori zilnice, lunare, (val.
mun. Fălticeni anuale orare)
PM10 24 ore 24 ore, lunar, anual 363
Pb din PM10 o det. indicativă 24 ore din care se calc. 51
pe săptămână, val. medie anuală
aleator, cf.
program anual
2 Suceava Şc. „Miron tip industrial SO2 24 ore 24 ore, lunar, anual 197
Costin” cartier NO2 24 ore 24 ore, lunar, anual 197
Cuza Vodă II H2S 24 ore 24 ore, lunar, anual 81
(Burdujeni) - la (doar începând din sept.
cca. 900-1000 2006)
m de zona Mercaptani 24 ore 24 ore, lunar, anual 84
industrială (doar începând din sept.
Valea Sucevei 2006)
PM totale 24 ore 24 ore, lunar, anual 60
(doar până în aprilie
2006)
3 Suceava Liceul de Artă, fond urban SO2 24 ore 24 ore, lunar, anual 229
Suceava – orientată spre NO2 24 ore 24 ore, lunar, anual 238
centrul mun., protecţia NH3 24 ore 24 ore, lunar, anual 239
punct orientat sănătăţii umane Mercaptani 24 ore 24 ore, lunar, anual 83
spre zona ind. (doar începând din sept.
13
Nr. Locali- Denumire Tip staţie Poluanţi Frecvenţa Timp Nr.

crt. tate staţie monitorizaţi de prelevare mediere valori analize,
monitorizare, /măsurare măsurate măsură-
amplasare tori
Valea Sucevei, 2006)
aflată la cca.
1,5 km
4 Ostra zona SC CAUS staţie mobilă tip NOx, SO2, perioada 30 min., cu prelucrare 557
FAIG SRL industrial CO, PM10 7-13.02.2006 din soft în valori medii
Ostra automat, orare şi zilnice
parametri
meteo
5 Vereşti centru civic loc. staţie mobilă NOx, SO2, perioada 30 min., cu prelucrare 960
Vereşti, situată fond rural CO, O3, PM10 21-30.03.2006 din soft în valori medii
la 20 km SE de automat, orare şi zilnice
mun. Suceava, parametri
pe direcţia meteo
predominantă a
vântului
6 Gura centrul oraşului staţie mobilă tip NOx, SO2, perioada 30 min., cu prelucrare 1790
Humorului Gura trafic CO, O3, PM10 2 -15.05.2006 din soft în valori medii
Humorului automat, orare şi zilnice
(primărie) parametri
meteo
7 Rădăuţi centrul mun. staţie mobilă NOx, SO2, perioada 30 min., cu prelucrare 1064
Rădăuţi fond urban CO, O3, 29.05 -09.06. din soft în valori medii
parametri 2006 orare şi zilnice
meteo
8 Fălticeni centru mun, staţie mobilă tip NOx, SO2, perioada 30 min., cu prelucrare 175
lângă E85, trafic CO, parametri 03 -05.07.2006 din soft în valori medii
BCR meteo orare şi zilnice
9 Suceava parcare staţie mobilă tip NOx, SO2, perioada 30 min., cu prelucrare 372
magazin trafic CO, parametri 19-23.09.2006 din soft în valori medii
Bucovina, bd. meteo (săpt. mobilităţii orare şi zilnice
Ana Ipătescu, europene)
Suceava
10 Câmpulung vecinătate zonă staţie mobilă tip NOx, SO2, perioada 30 min., cu prelucrare 846
Moldovenesc industrială – industrial CO, O3, PM10 01-08.12.2006 din soft în valori medii
vestul mun. automat, orare şi zilnice
Clung. M. parametri
meteo
11 Suceava incintă SC staţie mobilă tip NOx, SO2, perioada 30 min., cu prelucrare 1503
MOLDOMEX industrial CO, O3, PM10 08 -19.12.2006 din soft în valori medii
SA Suceava (in automat, orare şi zilnice
curs de parametri
demolare) meteo
Tabel 2.1.1. Staţii de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Suceava în anul 2006
În Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei, ca şi în Strategia
naţională privind protecţia atmosferei, s-a stabilit ca în perioada 2005-2007 să se finalizeze
evaluarea preliminară a calităţii aerului, în toate zonele şi aglomerările din ţară, să se
reproiecteze, în această bază, reţelele locale, regionale şi naţionale de monitorizare a calităţii
aerului şi să se doteze sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului în conformitate cu
cerinţele directivelor europene în domeniul calităţii aerului.
În acest scop, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a încheiat în luna ianuarie
2006 contractul de achiziţionare şi instalare a staţiilor automate de monitorizare a calităţii
aerului, derulat pe parcursul anului 2006 ce se va finaliza în sem. I 2007.
În judeţul Suceava, staţiile de monitorizare vor fi amplasate astfel:
- 1 staţie de fond urban în municipiul Suceava, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”
- 1 staţie de tip industrial în municipiul Suceava, la Grădiniţa cu program normal nr. 12,
din cartierul Cuza Vodă
- 1 staţie de fond EMEP, în localitatea Poiana Stampei, lângă staţia meteo a ANM.
Aceste staţii automate de monitorizare, conforme cu cerinţele directivelor UE în
domeniu, vor lua locul vechilor staţii de monitorizare care au funcţionat până în prezent,
14
pentru monitorizarea acelor poluanţi generali care fac obiectul directivelor UE privind
calitatea aerului: SO2, NOx, O3, CO, COV, PM10/PM2,5, Pb. Fiecare staţie de monitorizare
va avea şi staţie meteo proprie.
În scopul diseminării în timp real a informaţiei privind calitatea aerului, sistemul va fi
dotat şi cu un panou electronic de afişaj exterior, care se va amplasa în zona centrală a
municipiului Suceava, şi un display care se va amplasa în interiorul Primăriei municipiului
Suceava.
În scopul evaluării calităţii aerului, APM realizează totodată, anual, inventarierea şi

evaluarea emisiilor de poluanţi atmosferici la nivelul judeţului Suceava.
Începând din anul 2000, inventarul emisiilor poluante s-a realizat conform Ordinului
MAPM 524/2000 cu ajutorul metodologiilor CORINAIR şi AP42, acesta fiind tot mai complet
pe măsură ce au fost obţinute datele necesare evaluării emisiilor de la o serie de
autorităţi/instituţii locale implicate (D.A.D.R., Direcţia Silvică).
În tabelul de mai jos sunt prezentate grupele de activităţi (după codurile SNAP) care
au fost inventariate începând din anul 2000 şi modul în care a evoluat şi s-a dezvoltat
inventarul judeţean al emisiilor atmosferice.
Grupa Denumire activităţi generatoare de emisii de Anul din care se inventariază
SNAP poluanţi atmosferici (clasificare CORINAIR) emisiile/grupa SNAP
01 Arderi în energetică şi industrii de transformare 2000*
02 Instalaţii de ardere neindustriale 2000*
03 Arderi în industria de prelucrare 2000*
04 Procese de producţie 2000*
05 Extracţia şi distribuţia combustibililor fosili 2000*
06 Utilizarea solvenţilor şi a altor produse 2000*
2002* (mai puţin depozitarea
09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor
deşeurilor)
2002* (parţial în 2002 şi 2003, din
lipsa datelor necesare privind
10 Agricultura
administrarea de îngrăşăminte cu
azot)
11 Alte surse (păduri, fâneţe) 2004**
* Datele necesare calculului emisiilor din agricultură au lipsit sau au fost insuficiente în anii 2000-2003.
** Începând din anul 2004 au fost inventariate mai complet emisiile din agricultură (pe baza datelor disponibile
privind administrarea de îngrăşăminte cu azot) şi, spre deosebire de ceilalţi ani, s-au calculat şi emisiile foliare
de protoxid de azot ale pădurilor de răşinoase şi foioase ale judeţului.
Tabel 2.1.2. Activităţi generatoare de emisii de poluanţi în atmosferă inventariate
în judeţul Suceava, în perioada 2000-2006, după clasificarea SNAP
De menţionat că, din lipsa datelor necesare calculului la nivel judeţean, nu au fost
incluse în inventar, în nici unul din aceşti ani, emisiile din surse mobile (SNAP 07 şi 08).
Din acelaşi motiv, în inventar nu s-au inclus nici emisiile din sursele de arie, adică
sursele de tip comercial, instituţional şi rezidenţial răspândite în cadrul unui areal larg (surse
de mai mică importanţă, cum sunt combustiile pentru încălzire/gătit individuale, dar ale căror
emisii cumulate dintr-un areal contribuie la nivelul general de poluare din acel areal). Trebuie
specificat că aceste emisii pot avea un aport însemnat la emisiile totale de poluanţi
atmosferici.
Menţionăm că valorile emisiilor pe anul 2006 prezentate în continuare în cadrul

acestui capitol nu sunt încă validate de ANPM, acestea având doar caracter informativ.
După validare, APM Suceava va realiza eventualele modificări.
15
2.2. Acidifierea şi eutrofizarea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi amoniac (SO2,
NOx şi NH3)
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component

de mediu, ca urmare a prezenţei unor compuşi chimici alogeni, ce determină reacţii chimice
în atmosferă, în cantităţi depăşind anumite concentraţii critice, care conduc la modificarea
pH-ului precipitaţiilor, solului, apelor, cu potenţial de afectare a ecosistemelor terestre şi/sau
acvatice.
Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt dioxidul de sulf şi oxizii de azot.
Aceste gaze, care rezultă în principal din arderea combustibililor fosili, dar şi din transporturi,
diferite activităţi industriale, sunt gaze care pot persista de la câteva ore până la câteva zile
în atmosferă, putând fi transportate la sute de kilometri distanţă de locul producerii.
Sursele antropice pentru aceşti poluanţi sunt reprezentate de instalaţiile de ardere a
combustibililor fosili, traficul auto, industria metalurgică şi unele procese din industria chimica.
Aceşti compuşi sunt prezenţi în toată troposfera, deoarece dispersia lor şi a produşilor lor de
transformare se produce cu extindere atât pe verticală cât şi pe orizontală, sub acţiunea
vântului şi a mişcărilor verticale ale aerului.
În atmosferă, în prezenţa luminii, dioxidul de sulf se oxidează fotochimic la trioxid de
sulf, care, în reacţie cu vaporii de apă din atmosferă, determină formarea de aerosoli de acid
sulfuric şi sulfaţi. Oxizii de azot, ai căror surse principale de emisie o reprezintă arderea
combustibililor fosili şi sursele mobile rutiere, ca urmare a unor transformări fotochimice în
prezenţa altor poluanţi (ozonul, hidrocarburile) şi în reacţie cu vaporii de apă din atmosferă,
determină formarea acidului azotic.
Prin urmare, procesele de transformare pe care le suferă dioxidul de sulf şi oxizii de
azot în atmosferă pot conduce, atunci când concentraţia acestora depăşeşte anumite niveluri
critice, la acidifierea atmosferei, la căderea de precipitaţii acide, cu efecte negative asupra
calităţii celorlalţi factori de mediu abiotici (apă, sol), ca şi asupra ecosistemelor şi sănătăţii
umane.
Eutrofizarea se datorează acumulării, peste un nivel considerat critic, a azotului nutritiv
(compuşi cu azot de origine antropică implicaţi în circuitul azotului în natură, emişi în
atmosferă sub forma oxizilor de azot şi amoniacului) într-un ecosistem, cu consecinţe
negative asupra echilibrului ecologic.
Gazele cu efect eutrofizant sunt amoniacul şi oxizii de azot. Amoniacul provine în
principal din sursele agricole. Unele cantităţi de amoniac, mai reduse, provin din diverse
surse industriale, combustii etc.
Aceşti poluanţi pot fi transportaţi la distanţe mari faţă de locul de producere al
emisiilor, aşa încât aceste fenomene se pot produce uneori şi la distanţe de sute de kilometri
faţă de surse. Ca atare, rezolvarea acestor probleme presupune eforturi concentrate ale
tuturor statelor europene.
Prin Legea nr. 271/2003, România a ratificat protocoalele Convenţiei de la Geneva din
1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea
acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la
Gothenburg la 1 decembrie 1999.
Obiectivul Convenţiei este de a controla şi de a reduce emisiile de oxizi de sulf, oxizi
de azot, amoniac şi compuşi organici volatili (emisii care sunt produse de activităţile
antropice şi care pot produce efecte nocive asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale,
materialelor şi culturilor agricole, datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului
troposferic, efecte consecutive unui transport transfrontier al poluanţilor atmosferici pe
distanţe lungi) şi să asigure, pe cât posibil, că pe termen lung şi prin abordări treptate,
avându-se în vedere progresele realizate în cunoaşterea ştiinţifică, depunerile de origine
16
atmosferică şi concentraţiile lor din atmosferă nu depăşesc:

(a) pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP (Programul de cooperare
privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în
Europa), sarcina critică a acidităţii, stabilită în anexa I la Protocol;
(b) pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, sarcina critică a azotului
din îngrăşăminte, stabilită în anexa I;
(c) pentru ozon: pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, nivelurile
critice ale ozonului, stabilite în anexa I la Protocol.
Concentraţia critică a acidităţii, respectiv a azotului nutritiv, reprezintă concentraţia
maximă a depunerilor acide, respectiv a depunerilor de azot eutrofizant, pe care le poate
suporta un ecosistem fără a suferi deteriorări.
Pentru gazele acidifiante şi eutrofizante, România, ca ţară semnatară a convenţiei,
s-a angajat ca, până în 2010, să atingă următoarele plafoane naţionale de emisie:
 SO2 - plafon naţional 918.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 30%
 NOx - plafon naţional 437.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 20%
 NH3 - plafon naţional 210.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 30%
Respectarea acestor plafoane naţionale de emisie stabilite prin protocoalele
Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi sunt reglementate prin
HG 1856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi
atmosferici. În aplicarea acestui act normativ, prin HG 1879/21.12.2006 a fost aprobat
Programul naţional de reducere progresivă a emisiilor (PNRPE) de dioxid de sulf, oxizi
de azot, compuşi organici volatili şi amoniac. PNRPE reprezintă un instrument pentru
implementarea prevederilor HG nr. 1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru
anumiţi poluanţi atmosferici, care transpune în legislaţia naţionala Directiva 2001/81/CE
privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, publicată in
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 309/2001.
Directiva 2001/81/CE prevede stabilirea unor plafoane naţionale anuale de emisie
pentru anumiţi poluanţi atmosferici, care nu trebuie depăşite în niciun an, începând cu anul
2010. Aceste plafoane de emisie sunt stabilite pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot
(NOx), compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3).
Emisiile acestor poluanţi atmosferici pot produce efecte dăunătoare asupra sănătăţii
umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizării
sau formării ozonului troposferic.
Respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010 va contribui

la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la nivel comunitar, pe termen mediu (pentru anul 2010)
şi lung (pentru anul 2020), de limitare a emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere, eutrofizare
şi de precursori ai ozonului de la nivelul solului, de respectare a încărcărilor şi nivelurilor
critice şi de asigurare a protecţiei efective a populaţiei împotriva riscurilor cunoscute pentru
sănătate, provocate de poluarea atmosferică.
PNRPE are ca obiectiv principal respectarea plafoanelor naţionale de emisie

stabilite pentru anul 2010. În funcţie de evoluţia emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot,
compuşi organici volatili şi amoniac şi de rezultatele prognozelor de emisii elaborate pentru
anul 2010, respectarea acestui obiectiv se realizează prin implementarea măsurilor de
prevenire, reducere şi control al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici
volatili şi amoniac, incluse în legislaţia naţională din acest domeniu, precum şi prin stabilirea
unor măsuri suplimentare în cazul în care prognozele de emisii calculate pentru anul 2010
sau evoluţia emisiilor în urma elaborării inventarelor naţionale anuale de emisii evidenţiază
depăşirea plafoanelor de emisie stabilite pentru anul 2010.
17
Cunoaşterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant la nivel

naţional, reprezintă prin urmare un element important în definirea impactului dezvoltării socio-
economice asupra mediului şi în fundamentarea politicilor, strategiilor şi programelor de
protecţie a mediului, ca şi în evaluarea eficienţei acţiunilor destinate implementării acestora şi
atingerii plafoanelor naţionale de emisie.
Emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante pe teritoriul judeţului Suceava

provin în principal din următoarele surse staţionare inventariate în 2006:
a) Surse de gaze acidifiante:
 arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice, în
principal instalaţiile mari de ardere (instalaţii de ardere care au o putere termică mai
mare de 50 MW termici), care intră sub incidenţa directivei 2001/80/EEC, transpusă în
legislaţia română prin H.G. 541/2003, modificată şi completată prin HG 322/2005.
 fabricarea celulozei din lemn prin procedeul sulfat
 arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice
 incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor deşeuri speciale
 staţii de asfalt
b) Surse de amoniac (eutrofizant)
 managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor
 administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură.
În anul 2006 au fost inventariate principalele surse fixe de emisie din judeţul Suceava,
relativ aceleaşi ca şi în anii anteriori, precum şi emisiile din agricultură şi zootehnie, ca şi cele
datorate pădurilor.
Cantităţile de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant emise anual în atmosferă au fost
determinate de către APM Suceava pe baza unor modele şi calcule de estimare, din cadrul
metodologiei CORINAIR, cu excepţia emisiilor de dioxid de sulf şi oxizi de azot ale CET
Suceava, care s-au determinat în anul 2006 pe baza automonitorizării continue de către SC
TERMICA SA.
Sursele mobile, în principal autovehiculele rutiere, reprezintă de asemenea o sursă
semnificativă de gaze acidifiante, atât sub aspect cantitativ, cât şi din punct de vedere al
caracteristicilor acestor surse de emisie (surse difuze, răspândite pe tot arealul, cu emisii la
nivelul solului). De asemenea, unele surse de mică importanţă individuală, cum sunt
sistemele rezidenţiale, comerciale, instituţionale de încălzire pe combustibili solizi sau lichizi
2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

La nivelul judeţului Suceava, arderile din industria energetică (grupa SNAP 01)
constituie principalele surse de emisie a SO2 din judeţul Suceava în anul 2006, acestea
reprezentând 70,9% din totalul emisiilor de SO2 inventariate.
La acestea se adaugă arderile din industria de prelucrare, în proporţie de 14,7% şi
procesele de producţie, în proporţie de 14,2%, restul emisiilor provenind din instalaţiile de
ardere neindustriale şi din incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi industriale.
Evoluţia emisiilor de dioxid de sulf în anul 2006 comparativ cu emisiile anuale din
perioada 2000-2005 este prezentată în tabelul 2.2.1.1. iar grafic în fig. 2.2.1.1.
tone/an
An
Judeţ
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava 4372,9 2595,1 2102,7 1515,9 1369 1273 968,3
Tabel 2.2.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf
18
5000
4000
3000
tone/an
2000
1000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
SO2 4372.9 2595.1 2102.7 1515.9 1369 1273 968.29
Fig. 2.2.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf

din surse staţionare din judeţul Suceava în perioada 2000-2005
Din fig. 2.2.1.1. se constată că emisiile totale de SO2 din principalele surse staţionare
de emisie din judeţ s-au redus semnificativ în intervalul 2000 – 2003, tendinţa de reducere
continuând, într-un ritm mai scăzut, şi în perioada 2003-2006, aşa încât emisia totală de SO2
reprezintă în anul 2006 doar 22,1% din cea a anului 2000.
Principala sursă de emisie a SO2 din judeţ este în continuare instalaţia mare de ardere
nr. 1 a S.C. TERMICA S.A. Suceava (CET), a cărei contribuţie, în anul 2006, la totalul
emisiilor de SO2 din surse staţionare din judeţul Suceava reprezintă 69,6%.
Explicaţia reducerii emisiilor de SO2 în intervalul de timp analizat rezidă în principal în
faptul că S.C. TERMICA S.A. a retehnologizat cazanele CET, convertindu-le de la arderea
lignitului la arderea huilei (lucrări realizate în perioada 1999-2001), utilizând treptat şi
combustibili (huilă şi păcură) cu conţinut tot mai redus de sulf.
La această tendinţă de scădere a emisiilor de SO2 a contribuit şi trecerea unor cazane
de ardere aparţinând altor agenţi economici, precum şi a unor centrale termice de zonă, de la
arderea de combustibili cu conţinut mai ridicat de sulf (în general păcură, CLU) la arderea de
combustibili cu conţinut mai scăzut de sulf (gaz natural, rumeguş).
Astfel, putem exemplifica cazul municipiului Vatra Dornei, unde prin proiectul JI cu
Danemarca s-a construit şi pus în funcţiune centrala termică pe rumeguş (trim. III al anului
2004), care deserveşte o parte a municipiului, care a înlocuit combustibilul utilizat anterior,
CLU cu conţinut de sulf de cca. 1,5-2%, cu rumeguş, reducându-se astfel emisiile de SO2 din
activitatea de furnizare agent termic în Vatra Dornei.
De asemenea, o serie de unităţi din municipiul Rădăuţi (ex. SC SERVICII COMUNALE
SA Rădăuţi, SC BUCOVINA TEX SA Rădăuţi, SC SAB SA Rădăuţi etc.), odată cu extinderea
reţelei de distribuţie a gazului natural, au convertit cazanele termice de pe combustibili lichizi
(păcură, CLU) pe gaz natural (în perioada 2003-2004), în timp ce o parte din sursele de
emisie nu au funcţionat în 2006 (ex. centralele termice de zonă din Câmpulung
Moldovenesc).
2.2.2. Emisii anuale de oxizi de azot
Emisiile de NOx la nivelul judeţului Suceava în anul 2006 provin îndeosebi din arderi în
industria energetică (79%) şi din arderi în industria de prelucrare (17,4%), restul emisiilor
provenind din procesele de producţie şi din incinerarea deşeurilor.
Evoluţia emisiilor de oxizi de azot în anul 2006 comparativ cu emisiile anuale din
perioada 2000-2005 este prezentată în tabelul 2.2.2.1. iar grafic în fig. 2.2.2.1.
tone/an
An
Judeţ
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava 1835,4 1537,8 1479,6 1375,5 1066,2 1178,5 1172,6
Tabel 2.2.2.1. Emisii anuale de oxizi de azot
19
Emisiile de NOx din principalele surse staţionare de emisie din judeţ au prezentat o
tendinţă de reducere în intervalul 2000 – 2004, în 2005 şi 2006 valoarea totală a acestor
emisii fiind de cca. 1,6 ori mai redusă faţă de anul 2000.
2000
1500
tone/an 1000
500
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
NOx 1835.4 1537.8 1479.6 1375.5 1066.2 1178.5 1172.6
Fig. 2.2.2.1. Emisii anuale de NOx din surse staţionare

din judeţul Suceava în perioada 2000-2006
Reducerea emisiilor de NOx în perioada analizată se datorează în principal
retehnologizării cazanelor energetice ale SC TERMICA SA Suceava (realizată începând din
1999 până în 2001), cu montarea de arzătoare cu NOx redus, ca măsură primară de
reducere a emisiilor de oxizi de azot.
Montarea arzătoarelor cu NOx redus a determinat scăderea emisiilor de NOx ale CET
Suceava, eficienţa de reducere a acestora fiind estimată de către SC TERMICA SA, pe anul
2006, la aprox. 66%.
Cu toate acestea, contribuţia emisiilor instalaţiei CET a SC TERMICA SA la totalul
emisiilor de NOx inventariate în 2006 la nivelul judeţului Suceava rămâne majoritară, aceasta
reprezentând cca. 63%.
O contribuţie importantă la emisiile de NOx o au şi sursele mobile (autovehiculele), dar
acestea nu au putut fi evaluate la nivelul judeţului Suceava, din lipsa datelor certe privind
numărul acestora pe categorii de autovehicule, carburanţi etc.
La nivel naţional aportul acestor surse mobile este estimat la cca. o treime din emisiile
totale de NOx.
2.2.3. Emisii anuale de amoniac
Din tabelul 2.2.3.1. se constată că emisiile de NH3 din surse staţionare punctuale la
nivelul judeţului Suceava sunt în scădere, fapt corelat în principal cu reducerea pierderilor de
NH3 din instalaţiile de refrigerare ale fabricilor din industria alimentară (bere, produse lactate,
carne), ca urmare atât a măsurilor luate în acest sens, cât şi a înlocuirii unora dintre aceste
instalaţii cu instalaţii cu agenţi de răcire ecologici.
Contribuţia majoră la emisiile de NH3 o are însă zootehnia (managementul dejecţiilor,
în principal din creşterea vitelor), reprezentând cca. 98% din emisiile totale de NH3 pe anul
2006, urmată de agricultură (culturile cu fertilizatori chimici cu azot), reprezentând cca. 1,7%.
tone/an
Judeţul Suceava 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii de NH3 30,0 28,7 23,0 16,0 18,1 10,31 9,00
Emisii de NH3 (inclusiv
din agricultură şi - - - 5966,4** 6377,2** 5702,1 5431,9
zootehnie)*
* Începând din anul 2003 au fost inventariate şi emisiile de amoniac din agricultură (SNAP 10), spre deosebire
de perioada 2000-2002, când emisiile din tabel sunt aferente doar activităţilor din grupele SNAP 01-09.
** Din lipsa datelor cu privire la administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură, în 2003 nu s-au inventariat
emisiile de NH3 din culturile cu fertilizatori, ci doar începând din 2004. Datele privind cantităţile de îngrăşăminte
administrate în agricultură au fost furnizate de D.A.D.R. Suceava.
Tabel 2.2.3.1. Emisii anuale de NH3 în judeţul Suceava
20
2.3. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC)
NMVOC sunt precursori ai poluanţilor oxidanţi din atmosferă, în principal ai ozonului

troposferic.
Prin Legea nr. 271/2003, prin care România a ratificat protocoalele Convenţiei de la
Geneva din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la
reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptate la Aarhus la 24 iunie
1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999, se urmăreşte, ca şi în cazul emisiilor acidifiante
şi eutrofizante, controlul şi reducerea emisiilor de COV, care sunt produse de activităţile
antropice şi care pot produce efecte nocive asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale,
materialelor şi culturilor agricole, datorită formării ozonului troposferic, efecte care pot fi
consecutive şi unui transport transfrontalier al poluanţilor atmosferici pe distanţe lungi.
În acest sens, prin HG 1879/21.12.2006, a fost aprobat Programul naţional de
reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi
amoniac.
Principalele surse de emisie a NMVOC inventariate în anul 2006 în judeţul Suceava
sunt:
 Instalaţiile care intră sub incidenţa directivei 1999/13/CE (COV instalaţii), transpusă
prin H.G. nr. 699/2003, completată şi modificată prin HG 1902/2004 şi prin HG
1339/2006:
 degresarea metalelor
 lăcuirea mobilei la fabricile de mobilă
 impregnarea lemnului cu creozot
 aplicarea adezivilor la fabricile de încălţăminte
 curăţarea chimică uscată
În judeţul Suceava s-au inventariat la nivelul anului 2006 12 instalaţii care intră sub
incidenţa acestei directive, care trebuie să se conformeze la data de 31.10.2007. Acestea au
fost reautorizate în cursul anului 2006, cu scheme reducere a emisiilor COV, care să
conducă la respectarea prevederilor directivei la termenul menţionat.
 Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei 94/63/CE (COV benzină) transpusă prin
H.G. 568/2001, modificată şi completată prin HG 893/2005, şi anume:
 terminalele şi depozitele de benzină şi instalaţiile aferente de încărcare-
descărcare;
 containere mobile;
 staţiile de distribuţie a carburanţilor.
Referitor la stadiul realizării măsurilor de conformare de către instalaţiile pentru care
termenul final era 31.12.2006, putem menţiona că în judeţul Suceava, toate acestea şi-au
realizat în termen lucrările necesare conformării.
 Alte surse industriale:
 fabricarea de băuturi alcoolice distilate
 arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea energiei
electrice şi termice
 fabricarea celulozei şi hârtiei
 fabricarea berii
 fabricarea pâinii
 Surse neindustriale:
 emisii foliare din agricultură, păşuni şi păduri
Evoluţia emisiilor de NMVOC în anul 2006 comparativ cu emisiile anuale din perioada
2000-2005 este prezentată în tabelul 2.3.1. O pondere de cca. 90% din emisiile totale de
NMVOC din anul 2006 este reprezentată de sursele naturale (emisiile foliare), emisiile
antropice de NMVOC reprezentând doar cca. 10% din emisiile totale din 2006.
21
tone/an
Grupe An
Judeţ
SNAP 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava 01-09 3076 1228,5 1208 1286 2380,5 1778 1819,9
01-10 4662* 5035* 4022* 3146* 2963,3*
01-11 19391** 18937,5** 18840,6**
* include emisiile foliare din culturi agricole, păşuni şi fâneţe ( adică din grupa SNAP 10)
** include emisiile foliare culturi agricole, păşuni şi fâneţe şi din păduri (adică din grupele SNAP 10 şi 11)
Tabel 2.3.1. Emisii anuale de NMVOC în judeţul Suceava
Evoluţia emisiilor de NMVOC din emisiile foliare este legată de suprafeţele ocupate cu
păduri de foioase/răşinoase şi de tipurile de culturi agricole practicate an de an în judeţ.
Datele utilizate în calculul emisiilor de NMVOC din aceste surse provin de la D.A.D.R. şi/sau
de la Direcţia de Statistică Suceava.
Aşa cum se constată din graficul din fig. 2.3.1., emisiile de NMVOC din principalele
surse staţionare industriale de emisie din judeţ (SNAP 01-09) au prezentat o tendinţă de
reducere în intervalul 2000 – 2003, crescând din nou în 2004, în anii 2005 şi 2006 valoarea
totală a acestor emisii fiind apropiată şi de cca. 1,7 ori mai redusă faţă de cea din anul 2000.
3500
3000
2500
2000
tone/an
1500
1000
500
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
NMVOC 3076 1228.5 1208 1286 2380.5 1778 1819.9
Fig. 2.3.1. Emisii anuale de NMVOC din surse staţionare

Din totalul emisiilor de NMVOC din surse industriale de pe teritoriul judeţului Suceava,
în anul 2006 un procent de 34,4% provine din fabricarea băuturilor alcoolice distilate, ramură
bine reprezentată în judeţ, cca. 24% din diferite procese de ardere, cca. 21% din fabricarea
mobilei (aplicarea de lacuri pe bază de solvenţi organici), 3,4% din depozitarea şi distribuirea
benzinei, restul emisiilor provenind din diverse alte surse dintre cele menţionate mai sus.
Sursele mobile (motoarele cu ardere internă a autovehiculelor) sunt o altă categorie
importantă de surse de emisie a COV, dar acestea nu au putut fi estimate cantitativ şi incluse
în inventar din lipsa de date corecte şi complete referitoare la autovehiculele aflate în trafic,
aşa cum am arătat mai sus.
2.4. Pulberi în suspensie (PM10)
Pulberile din atmosferă se clasifică, după dimensiunile particulelor, care influenţează

în mod direct comportamentul sistemelor disperse pe care le formează în atmosferă, în două
categorii:
 pulberi în suspensie, care sunt particule fine, cu dimensiuni mai mici de cca. 20 µm,
care rămân în atmosferă un timp îndelungat, ca aerosoli solizi fin dispersaţi în aer, având
deci un comportament asemănător gazelor. Este îndeosebi cazul pulberilor în suspensie cu
diametre aerodinamice de sub 10 µm (fracţia PM10, denumită şi fracţie toracică şi respectiv
PM2,5, denumită fracţie respirabilă).
 pulberi sedimentabile, cu diametre de ordinul zecilor sau sutelor de microni, care,
după ce sunt emise în atmosferă, se depun pe sol, vegetaţie, ape, construcţii.
22
Poluarea cu pulberi a atmosferei provine din surse:

 naturale, cum este antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, incendiile
etc.
 antropice, cum ar fi: combustiile din sectorul energetic, instalaţiile de ardere neindustriale,
arderile în industria de prelucrare, diverse procese industriale, haldele şi depozitele de
deşeuri industriale şi municipale, arderea deşeurilor în aer liber, transporturile rutiere,
sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele pe combustibili solizi etc.
Corelat cu sursele de provenienţă, natura acestor pulberi poate fi extrem de diversă.
Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom,
mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte
cancerigene (cum sunt PAH, PCB, PCDD/PCDF adsorbite pe suprafaţa particulelor de
aerosoli solizi).
Dintre sursele staţionare de emisie a pulberilor din judeţul Suceava, inventariate pe
anul 2006, menţionăm:
 arderile de combustibili solizi (cărbuni, deşeuri lemnoase), lichizi (în principal păcură)
şi gazoşi (gaz natural) în industria energetică şi în instalaţii de ardere neindustriale
 industria de prelucrare (cazane industriale, fabricarea sticlei)
 producerea celulozei şi hârtiei
 staţiile de preparare mixturi asfaltice
 industria alimentară (fabricarea berii, pâinii etc.)
 incinerarea deşeurilor
Evoluţia emisiilor de pulberi în anul 2006 comparativ cu emisiile anuale din perioada
2000-2006 este prezentată în tabelul 2.4.1. iar grafic în fig. 2.4.1.
tone/an
An
Judeţ
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava 1533,7 3295,6 1587,8 2515,3 1175,7 472,5 636,9
Tabel 2.4.1. Emisii anuale de pulberi în judeţul Suceava
Emisiile de pulberi din principalele surse staţionare de emisie din judeţ au prezentat o
tendinţă de reducere în intervalul 2004 – 2006.
Fluctuaţiile anuale ale emisiilor de pulberi s-au datorat modului de funcţionare
discontinuu sau chiar sistării temporare sau permanente a unor activităţi (de ex. cea de
preparare a minereurilor de mangan, cu vârf de activitate în 2001, ulterior nemaifiind
desfăşurată această activitate, sau activitatea de fabricare a celulozei din lemn, care a fost
chiar sistată în perioada februarie 2005 - august 2006, ceea ce a condus la sistarea emisiilor
din surse majore de emisie aferente acestei activităţi: cuptoarele de var, cazanul de
regenerare a leşiei etc.).
3500
3000
2500
2000
tone/an
1500
1000
500
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
pulberi 1533.7 3295.6 1587.8 2515.3 1169.4 472.5 636.9
Fig. 2.4.1. Emisii anuale de pulberi din surse staţionare

23
Evoluţia emisiilor de pulberi fracţia PM10 inventariate în anul 2006 comparativ cu

emisiile anuale din perioada 2003-2006 este prezentată în tabelul 2.4.1.
tone/an
An
Judeţ
2003 2004 2005 2006
Suceava 96,8 89,65 93,4 88,5
Tabel 2.4.1. Emisii anuale de pulberi PM10 în judeţul Suceava
De menţionat că nu s-au evaluat decât parţial emisiile de pulberi PM10, şi anume doar
pentru acele activităţi pentru care metodologiile CORINAIR sau AP42 includ factori de emisie
pentru PM10. Dintre acestea, ponderea majoră o au arderile în industria energetică.
Surse importante de emisie a pulberilor sunt şi sursele difuze, cum sunt: circulaţia
rutieră, demolările şi construcţiile, încălzirea individuală a spaţiilor de locuit, comerciale,
instituţionale etc. surse care nu au fost incluse în inventar, din lipsa datelor necesare
calculului.
Starea tehnică şi de salubritate necorespunzătoare a arterelor rutiere şi a zonelor
pietonale din mediul urban reprezintă de asemenea o cauză a menţinerii unor concentraţii
crescute de pulberi în atmosferă, în special în perioadele de vară şi cele deficitare în
precipitaţii.
Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane, îndeosebi a fracţiilor PM10 şi
PM2,5, care sunt extrem de fin dispersate în aer, este de iritant al ochilor şi sistemului
respirator, de scădere a rezistenţei la infecţii, un efect mai dăunător însă fiind acela datorat
compoziţiei chimice periculoase a unor pulberi, cum este cazul celor care adsorb la
suprafaţa lor substanţe toxice, cum ar fi hidrocarburile din componenţa smogului fotochimic
oxidant, bifenilii policloruraţi (PCB), sau al particulelor care conţin metale toxice, cum ar fi
plumbul, cadmiul, mercurul etc.
2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb, cadmiu) şi poluanţi organici persistenţi
(POPs)
2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, plumb, cadmiu)
În judeţul Suceava nu există surse staţionare semnificative de emisie a metalelor
grele, cum ar fi cele specifice industriei metalurgice, siderurgiei etc.
Sursele staţionare de emisie inventariate în anul 2006 în judeţul Suceava, ale căror
emisii au fost evaluate cu ajutorul metodologiei CORINAIR, sunt:
arderea huilei şi păcurii în instalaţiile mari de ardere şi în alte centrale termice utilitare sau
industriale;
fabricile de sticlă;
turnătorii de fontă cenuşie (cubilouri)
incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor tipuri de deşeuri industriale.
Emisiile totale de metale grele din judeţul Suceava provenite din sursele de emisie
inventariate, estimate prin metodologia CORINAIR în 2006, comparativ cu cele din perioada
2003-2005, sunt prezentate în tabelul 2.5.1.1.:
tone/an
An
Judeţ Poluant
2003 2004 2005 2006
Suceava Hg 0,037 0,038 0,034 0,056
Pb 0,168 0,198 0,175 0,207
Cd 0,021 0,012 0,011 0,013
Tabel 2.5.1.1. Emisii anuale de metale grele (Hg, Pb şi Cd) în judeţul Suceava
Fluctuaţiile anuale ale emisiilor de metale grele sunt corelate cu cantităţile şi calitatea
combustibililor solizi şi lichizi utilizaţi în principal în sectorul energetic, care are cea mai mare
24
contribuţie la aceste emisii, ca şi cu cantităţile de deşeuri incinerate, cantitatea de sticlă şi de

fontă cenuşie produsă etc.
De menţionat că, în anul 2006, ca urmare a închiderii treptate a crematoriilor spitalelor
din judeţ şi a impunerii de condiţii mult mai stricte de eliminare a deşeurilor spitaliceşti
periculoase, a crescut cantitatea de deşeuri spitaliceşti incinerate controlat în incineratoare
specializate din judeţ, existând şi o mai bună evidenţă a cantităţilor de astfel de deşeuri
colectate şi incinerate, ceea ce s-a reflectat şi în creşterea emisiilor totale de metale grele din
activitatea de incinerare a deşeurilor.
O sursă semnificativă de emisii de metale grele, în principal Pb, o reprezintă
motoarele autovehiculelor, în special cele care folosesc drept carburant benzina cu plumb.
Datorită lipsei de date de intrare nu s-a putut realiza şi evaluarea emisiilor de metale grele
din aceste surse.
2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)
POPs sunt substanţe chimice foarte stabile, care nu se descompun uşor în mediu (au
o durată de viaţă de la câteva luni până la zeci de ani), se pot acumula în lanţurile trofice
biologice, prezentând în consecinţă un grad ridicat de risc pentru om şi pentru viaţa sălbatică.
POPs sunt compuşi organici de origine naturală sau antropică cu următoarele caracteristici:
 sunt rezistenţi la degradarea în mediu;
 au solubilitate scăzută în apă, dar ridicată în mediile grase;
 pot fi transportaţi pe distanţe mari (circulă prin aer, apă, sol şi prin intermediul
organismelor vii), inclusiv transfrontieră, depozitându-se departe de locul de origine;
 se acumulează în sistemele terestre şi acvatice;
 prezintă efecte acute şi cronice asupra sănătăţii umane şi speciilor animale.
În scopul reducerii impactului asupra mediului înconjurător, Programul Naţiunilor Unite
pentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenţiei de la Stockholm (22 mai 2001), un program
vizând controlul şi eliminarea a 12 substanţe considerate POPs, şi anume:
 Pesticide (Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Mirex, Toxafen, DDT)
 Industriale: Bifenili policloruraţi (PCB) şi hexaclorbenzen (HCB)
 Subproduse: derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor
(PCDD/PCDF)
Convenţia de la Stockholm, ratificată de România prin Legea nr. 261 din 16 iunie
2004, stabileşte măsurile destinate reducerii sau eliminării emisiilor provenite de la
producerea intenţionată şi utilizarea primelor 3 clase sus-menţionate de compuşi, inclusiv
condiţiile şi situaţiile în care aceşti compuşi pot fi exportaţi. Totodată, ea prevede că ţările
semnatare ale Convenţiei pot fi scutite, în anumite limite (pentru anumite scopuri, clar
precizate în anexele la convenţie şi pe perioade determinate de timp – maxim 5 ani de la
intrarea în vigoare, la 22.05.2001, a convenţiei), dacă se înregistrează în Registrul de
identificare a Părţilor care beneficiază de scutiri specifice.
Convenţia de la Stockholm stabileşte totodată măsurile destinate reducerii sau
eliminării emisiilor de la producerea neintenţionată a PCDD/PCDF, PCB şi HCB. Astfel,
convenţia prevede necesitatea elaborării, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a
acesteia, de planuri de acţiune pentru identificarea, caracterizarea şi stabilirea surselor de
emisie a acestor POPs produşi neintenţionat şi pentru implementarea prevederilor convenţiei
cu privire la:
- promovarea măsurilor disponibile, fezabile care pot duce la atingerea rapidă a unui
nivel realist şi evident de reducere a emisiilor de POPs sau eliminare a unor surse
- promovarea utilizării celor mai bune tehnici disponibile, care să permită prevenirea şi
reducerea emisiilor de POPs.
Conform părţilor II şi III din anexa C la convenţie, sursele de emisie a acestor POPs,
emişi neintenţionat, sunt următoarele:
- incineratoarele de deşeuri municipale, periculoase, spitaliceşti şi nămolurile din
staţiile de epurare
25
- cuptoarele de ciment care ard deşeuri periculoase

- unele procese termice din industria metalurgică
- arderea deschisă a deşeurilor, inclusiv a depozitelor de deşeuri municipale
- surse rezidenţiale de combustie
- cazane utilitare şi industriale cu combustibili fosili
- instalaţii de ardere a lemnului şi altor combustibili tip biomasă
- unele procese chimice de producţie, în special producerea clorfenolilor şi
cloranilului
- crematorii
- motoarele vehiculelor, îndeosebi cele care utilizează benzină cu plumb
- incinerarea carcaselor de animale
- vopsirea (cu cloranil) şi finisarea (cu extracţie alcalină) a textilelor şi pieilor
- rafinarea uleiurilor uzate
Convenţia cuprinde şi prevederi referitoare la măsurile de reducere sau eliminare a
emisiilor din depozitarea POPs şi a deşeurilor POPs.
În vederea aplicării cerinţelor Convenţiei, HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii
de consimţământ prealabil în cunoşţinţă de cauză pentru controlul importului şi exportului
anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase - procedura PIC, stabileşte obligaţia
pentru exportatori de a nu exporta produse chimice şi articole care conţin poluanţi organici
persistenţi care intră sub incidenţa Convenţiei de la Stockholm şi care sunt prevăzuţi în
anexa nr. 4 a HG 697/2004.
În judeţul Suceava, dintre emisiile atmosferice de POPs, au fost estimate, în cadrul
inventarului emisiilor atmosferice pe anul 2006, emisii de dioxine şi furani (PCDD/PCDF) şi
de PCB, din următoarele activităţi generatoare de astfel de emisii:
 incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor deşeuri industriale de către SC MONDECO SRL
Suceava şi SC SUPERSTAR COM SRL Rădăuţi;
 arderea huilei de către SC TERMICA SA Suceava în instalaţia CET.
Cu ajutorul metodologiei CORINAIR au fost estimate următoarele cantităţi totale de
POPs emise în mod neintenţionat în atmosferă, din sursele sus-menţionate, în anul 2006,
comparativ cu anii anteriori:
grame/an
Judeţ An Poluant Sursă de poluare (proces) Cantitate
2003 2,256
2004 incinerarea deşeurilor (spitaliceşti şi 3,071
PCBs
2005 industriale) 2,256
2006 9,654
incinerarea deşeurilor (spitaliceşti şi
0,1512
2003 industriale)
producerea energiei electrice 0,1456
0,4060
2004 industriale)
Suceava PCDD/PCDF
0,2320
2005 industriale)
0,8675
2006 industriale)
2003 2,553
2004 3,644
TOTAL EMISII POPs
2005 2,653
2006 10,701
Tabel 2.5.2.1. Cantităţi de POPs emise în judeţul Suceava în perioada 2003-2006
26
Evoluţia cantităţilor de POPs emise în atmosferă din activităţile sus-menţionate este

corelată cu cantităţile de deşeuri incinerate, în principal cele spitaliceşti, ca şi cu cantităţile şi
calitatea combustibililor solizi utilizaţi în sectorul energetic.
Ca urmare a închiderii treptate a crematoriilor spitalelor din judeţ şi a impunerii de
condiţii mult mai stricte de eliminare a deşeurilor spitaliceşti periculoase, a crescut cantitatea
de deşeuri spitaliceşti incinerate controlat în incineratoare specializate din judeţ, existând şi o
mai bună evidenţă a cantităţilor de astfel de deşeuri colectate şi incinerate, ceea ce s-a
reflectat şi în creşterea emisiilor totale de metale grele din activitatea de incinerare a
deşeurilor.
2.6. Calitatea aerului ambiental
APM Suceava a monitorizat calitatea aerului ambiental în judeţul Suceava prin

prelevări şi analize fizico-chimice ca şi prin măsurători automate, în staţii fixe şi mobile
conform tabelului 2.1.1.
Rezultatele monitorizării continue în staţiile fixe de monitorizare a calităţii aerului din
municipiul Suceava din anul 2006 sunt prezentate sintetic în tabelul 2.6.1.
Conc. VL/CMA pentru protecţia
medie sănătăţii umane
Conc. Conc.
anuală/ Frec
medie medie
maxima venţă
orară zilnică VL VL/CMA
Judeţ Oraş Staţia Poluant zilnică a UM VL/ depăşiri
maximă maximă / orară/PI anuală
mediilor CMA VL/CMA
din din şi PA pt. (sau VT
de 8 h pt. zilnică (%)
2006 2006 O3 pt. O3)
O3
din 2006
3
SO2 - 3,98 0,15 g/m - 125 60 0
3
NO2 - 38,9 13,64 g/m - 100 53,33 0
Suceava
Centru NH3 - 0,0614 0,0162 mg/m
3
- 0,1 - 0
65 (54 din
3
Mercaptani - 0,00750 0,000635 mg/m - 0,00001 - 83 valori
măsurate)
3
SO2 - 1,42 0,14 g/m - 125 60 0
3
NO2 - 42,5 10,31 g/m - 100 53,33 0
Cuza 3
Vodă H2S - 0,0028 0,0008 mg/m - 0,008 - 0
Suceava Suceava 66,67 (56
3 din 84
Mercaptani - 0,00840 0,000708 mg/m - 0,00001 -
valori
măsurate
3
NO2 113,4 73,19 19,73 g/m 266,66 100 53,33 0
1 valoare
max.
3 PI = 180 zilnică a
O3 146 - 139,5 g/m - 120
Sediu PA = 240 mediilor
APM de 8
ore/an
3
PM10 - 173,67 49,32 g/m - 58,33 46,66 27,82
3
Pb - 0,0367 0,0165 g/m - - 0,67 0
Tabel 2.6.1. Rezultate sintetice ale monitorizării calităţii aerului

în municipiul Suceava în anul 2006
27
2.6.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf (SO2)

Determinările sistematice efectuate în anul 2006 de laboratorul APM Suceava la
indicatorul SO2, analizat în 2 puncte de monitorizare din municipiul Suceava (tip industrial –
Cuza Vodă, Şc. Miron Costin şi fond urban – Suceava centru, Liceul de Artă) prin probe
medii zilnice, au indicat o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în
raport cu acest indicator. Astfel:
 Concentraţiile medii zilnice s-au situat frecvent sub limita de detecţie a metodei analitice
utilizate, valorile semnificative înregistrate sporadic situându-se mult sub VL zilnică pentru
protecţia sănătăţii umane conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002.
Astfel, concentraţia medie zilnică maximă înregistrată a fost de 3,98 g/m3, în staţia
Suceava centru, respectiv 1,42 g/m3 în staţia Cuza Vodă, valori de 31 şi respectiv de 88 ori
mai mici decât VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 g/m3).
 Concentraţiile medii anuale au fost de 0,15 g/m3 în staţia Suceava centru şi 0,14 g/m3
în staţia Cuza Vodă. Raportat la CMA anuală (0,06 mg/m3, adică 60 g/m3), conform STAS
12574/1987, se constată că acestea sunt de peste 400 de ori mai mici.
Măsurătorile nesistematice efectuate în anul 2006 cu autolaboratorul Agenţiei pentru
Protecţia Mediului Suceava (dotat cu analizor SO2 – metoda de referinţă – fluorescenţă în
UV), în diferite perioade ale anului, în diverse puncte mobile din localităţile:
- Ostra (limită incintă ind. SC CAUS FAIG SRL),
- Vereşti (centru civic)
- Fălticeni (BCR),
- Gura Humorului (Primărie)
- Rădăuţi centru (incintă sediu SC SERVICII COMUNALE SA)
- Suceava (parcare magazin Bucovina, parcare SC MOLDOMEX SA Suceava),
- Câmpulung Moldovenesc (parcare Hotel Fota Turism),
au indicat încadrarea concentraţiilor medii orare de SO2 mult sub VL orară pentru protecţia
sănătăţii umane (387,5 g/ m3), iar a celor medii pe 24 ore, mult sub VL zilnică (125 g/m3),
în toate zonele în care s-au făcut măsurători.
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul SO2 în perioada 1999-2006
În tabelul 2.6.1.1. este prezentată evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO2
înregistrate în perioada 1999-2006 în municipiul Suceava, comparativ cu C.M.A. conform
STAS 12574/1987, şi respectiv a concentraţiilor medii zilnice maxime măsurate în staţiile
Cuza Vodă şi Suceava centru, comparativ cu valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii
umane, conform Ordinului 592/2002.
Staţia/ Cuza Vodă Suceava centru
Anul Cmedie anuală (µg/m3)Cmaximă zilnică (µg/m3) Cmaximă zilnică (µg/m3)
Cmedie anuală (µg/m3)
1999 0,12 3,0 0,11 4,0
2000 0,10 3,9 0,08 2,6
2001 0,08 4,7 0,21 9,4
2002 0,17 3,8 0,22 3,8
2003 0,14 3,1 0,13 5,1
2004 0,15 1,8 0,14 5,5
2005 0,08 1,1 0,09 1,5
2006 0,14 1,42 0,15 3,98
VL zilnică - 125 - 125
CMA anuală 60 - 60 -
Tabel 2.6.1.1. Concentraţii de SO2 în municipiul Suceava în perioada 1999-2006
28
Din tabelul 2.6.1.1. se constată că în intervalul analizat toate concentraţiile medii

anuale de SO2 s-au situat mult sub C.M.A. conform STAS 12574/1987.
De asemenea, toate concentraţiile medii zilnice s-au încadrat în acest interval de timp
cu mult sub VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 g/m3).
După cum se constată din fig. 2.6.1.1., în această perioadă concentraţiile medii anuale
de SO2 au fluctuat uşor de la an la an, dar având valori nesemnificative comparativ cu CMA
anuală (60 g/m3), atingând cele mai mici valori în anul 2005, iar cele mai mari în 2002, atât
în staţia Suceava centru, cât şi în Cuza Vodă.
0.3
0.2
g/mc
0.1
0.0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Cuza Vodă 0.12 0.10 0.08 0.17 0.14 0.16 0.084 0.14
Suceava centru 0.11 0.08 0.21 0.22 0.13 0.14 0.088 0.15
Fig. 2.6.1.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul SO2

în municipiul Suceava în perioada 1999 – 2006
2.6.2. Concentraţii ale dioxidului de azot (NO2)

indicatorul NO2, monitorizat prin:
- metode manuale pe probe medii recoltate în 24 ore (prelevare probe medii de 24

ore, urmată de analiză chimică în laborator) în 2 puncte de monitorizare din
municipiul Suceava (tip industrial – Cuza Vodă, Şc. Miron Costin şi fond urban –
Suceava centru, Liceul de Artă)
- metode automate în staţia de fond urban Sediu APM,
au indicat o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în raport cu acest
indicator.
Astfel:
 Concentraţiile medii zilnice s-au situat sub CMA zilnică (0,1 mg/m3, adică 100 g/m3)
conform STAS 12574/1987, aşa cum se constată şi din graficul de mai jos:
120
100 CMA
80
mg/mc 60
40
20
0
Cuza Vodă Suceava centru Sediu APM
Maxime zilnice NO2 42,50 38,90 73,19
CMA 100 100 100
Fig. 2.6.2.1. Concentraţii maxime zilnice de NO2 în municipiul Suceava în anul 2006
 Concentraţiile medii anuale, raportate la VL+MT pe anul 2006 (53,33 g/m3), conform
29
Ordinului 592/2002, sunt de peste 2,7 ori mai mici în cele 3 staţii de monitorizare.
De asemenea, acestea s-au încadrat, aşa cum se constată din graficul de mai jos, şi
sub PIE raportat la VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane.
60
VLA
40
PSE
mg/mc
PIE
20
0
Cuza Vodă Suceava centru Sediu APM
Medii anuale NO2 10,31 13,64 19,73
VLA 53,33 53,33 53,33
PIE 26 26 26
PSE 32 32 32
Fig. 2.6.2.2. Concentraţii medii anuale de NO2 în municipiul Suceava în anul 2006
 Concentraţiile medii orare de NO2, măsurate automat în staţia Sediu APM (prin metoda
de referinţă conform Ordinului 592/2002 - chemiluminiscenţă), au avut valori situate sub VL
orară pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2006 (266,66 g/m3), concentraţia orară
maximă înregistrată fiind de 113,4 g/ m3.
Au fost măsurate 8537 valori orare la NO2, reprezentând 97,45% din numărul total de
ore din anul 2006, fiind deci îndeplinit obiectivul de calitate a datelor cu privire la captura
minimă de date pentru măsurătorile continue (90%).
Întrucât nici o valoare orară nu a depăşit PSE raportat la VL orară, faţă de maxim 18
valori admise a depăşi PSE prin Ordinul 592/2002 (140 g/m3), rezultă că valorile orare de
NO2 nu au depăşit PSE în 2006.
Întrucât un număr de 7 valori orare au depăşit PIE raportat la VL orară, faţă de maxim
18 valori admise a depăşi PIE prin Ordinul 592/2002 (100 g/m3), rezultă că valorile orare
de NO2 nu au depăşit PIE în 2006.
Măsurătorile nesistematice efectuate în anul 2006, cu autolaboratorul Agenţiei pentru

Protecţia Mediului Suceava (dotat cu analizor NOx – metoda prin chemiluminiscenţă), în
diferite perioade ale anului, în diverse puncte mobile din localităţile:
- Ostra (limită incintă ind. SC CAUS FAIG SRL),
- Vereşti (centru civic)
- Fălticeni (BCR),
- Gura Humorului (Primărie)
- Rădăuţi centru (incintă sediu SC SERVICII COMUNALE SA)
- Suceava (parcare magazin Bucovina, parcare SC MOLDOMEX SA Suceava),
- Câmpulung Moldovenesc (parcare Hotel Fota Turism),
au indicat încadrarea concentraţiilor medii orare mult sub VL orară pentru protecţia sănătăţii
umane (266,66 g/m3), în toate zonele în care s-au făcut măsurători, precum şi a
concentraţiilor medii zilnice sub CMA conform STAS 12574/1987.
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO2 în perioada 1999-2006

În tabelul 2.6.2.1. este prezentată evoluţia concentraţiilor de dioxid de azot înregistrate
în perioada 1999-2006 în municipiul Suceava, comparativ cu VL conform Ordinului 592/2002,
şi cu C.M.A. conform STAS 12574/1987. Din tabel se constată că, în perioada 1999-2006,
nici o valoare medie zilnică la NO2 nu a depăşit C.M.A. conform STAS 12574/1987.
30
Staţia/ Cuza Vodă Suceava centru Sediu APM

Anul Cmedie anuală
3
Cmaximă Cmedie anuală Cmaximă Cmedie anuală Cmaximă Cmaximă orară
(µg/m ) 3 (µg/m3) 3
3 (µg/m ) 3 (µg/m3)
zilnică (µg/m ) zilnică (µg/m ) zilnică (µg/m )
1999 10,25 32,5 7,12 26,2 5,90 32,2 -
2000 8,68 39,6 9,34 33,2 10,46 64,8 -
2001 11,71 37,7 17,84 55,1 14,05 39,3 -
2002 13,69 39,9 14,27 51,7 10,20 52,4 -
2003 7,33 28,8 11,47 44,6 11,25 53,7 -
2004 8,73 35,5 17,12 40,8 19,26 53,03 123,6
2005 9,63 33,5 16,76 58,3 19,07 75,94 147,8
2006 10,31 42,5 13,64 38,9 19,73 73,19 113,4
VL anuală
- 2003-2004 60 60 60 60
- la 1.01.2005 56,66 56,66 56,66 56,66
- - -
- la 1.01.2006 53,33 53,33 53,33 53,33
- la 1.01.2007 50 50 50 50
- la 1.01.2010 40 40 40 40
VL orară
- 2003-2004 300
- la 1.01.2005 283,33
- - - - - -
- la 1.01.2006 266,66
- la 1.01.2007 250
- la 1.01.2010 200
CMA zilnică
conf.
- 100 - 100 - 100 -
STAS
12574/1987
Tabel 2.6.2.1. Concentraţii de NO2 în municipiul Suceava în perioada 1999-2006
În fig. 2.6.2.3. este prezentată grafic evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul
NO2 în intervalul analizat. Se constată că în tot intervalul de timp analizat, concentraţiile
medii anuale s-au încadrat sub VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane, inclusiv
sub VL pentru anul 2010, acestea fiind situate de asemenea şi sub PIE raportat la VL
anuală pentru protecţia sănătăţii umane, în toate staţiile de monitorizare.
Se observă fluctuaţii anuale ale concentraţiilor medii anuale de NO2, cu o uşoară
tendinţă generală de creştere a concentraţiilor de dioxid de azot, în principal în staţiile
Suceava centru şi Sediu APM, ce ar putea fi corelată cu intensificarea traficului auto în
aceste zone, în intervalul analizat.
70
60
50
40
g/mc
30
20
10
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
CMA/VLA 40 40 40 40 60 60 56.66 53.33
PSE 32 32 32 32 32 32 32 32
PIE 26 26 26 26 26 26 26 26
Cuza Vodă 10.25 8.68 11.71 13.69 7.33 8.73 9.63 10.31
Suceava centru 7.12 9.34 17.84 14.27 11.47 17.12 16.76 13.64
Sediu APM 5.90 10.46 14.05 10.20 11.25 19.26 19.07 19.73
Fig. 2.6.2.3. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul NO2

în municipiul Suceava în perioada 1999-2006
31
Notă: În tabelul 2.6.2.1. şi în fig. 2.6.2.3. evoluţia VL se datorează trecerii, de la 1 ianuarie 2003, la alte limite
pentru NO2 decât CMA reglementate de STAS 12574/1987, urmare transpunerii directivelor UE în domeniul
calităţii aerului, prin Ordinul 592/2002, care stabileşte marje de toleranţă descrescătoare până la momentul
conformării cu VL anuale şi orare (1 ianuarie 2010).
Concentraţiile medii orare de NO2 măsurate în perioada 2004-2006 în staţia Sediu
APM cu analizorul automat de NO2 (prin metoda de referinţă conform Ordinului 592/2002 -
chemiluminiscenţă), s-au încadrat mult sub VL+MT pentru anii 2004, 2005 şi 2006 cât şi
sub VL pentru anul 2010, stabilite prin Ordinul 592/2002.
De menţionat că în tot intervalul de timp a fost îndeplinit obiectivul de calitate a datelor

cu privire la captura minimă de date pentru măsurătorile continue (minim 90%).
Evoluţia valorilor orare maxime înregistrate în perioada 2004-2006 în staţia Sediu

APM, comparativ cu VL, PIE şi PSE orare, este reprezentată grafic în fig. 2.6.2.4.
350.0
300.0
250.0
200.0
mg/mc
150.0
100.0
50.0
0.0
2004 2005 2006
Sediu APM 123.6 147.8 113.4
VL+MT orară 300 283.33 266.66
VL orară 2010 200 200 200
PSE orară 140 140 140
PIE orară 100 100 100
Fig. 2.6.2.4. Evoluţia valorilor orare maxime înregistrate la indicatorul NO2

în municipiul Suceava în anii 2004 – 2006
Deoarece PSE şi nici PIE nu au fost depăşite de peste 18 ori/an calendaristic, aşa
cum prevede Ordinul 592/2002, concluzionăm că în municipiul Suceava concentraţiile
medii orare de NO2 s-au situat sub PIE pentru protecţia sănătăţii umane în intervalul
2004-2006.
2.6.3. Concentraţii de amoniac (NH3)
indicatorul NH3, analizat într-un punct de monitorizare din municipiul Suceava (fond urban –
Suceava centru, Liceul de Artă) prin probe medii de 24 ore, au indicat o calitate
corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în raport cu acest indicator, toate
concentraţiile medii zilnice situându-se în tot cursul anului 2006 sub CMA conform STAS
12574/1987 (0,1 mg/m3).
Concentraţia maximă înregistrată în 2006 a fost de 0,0614 mg/m3.
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NH3 în perioada 2001-2006
Concentraţiile medii şi maxime anuale, comparativ cu CMA conform STAS

12574/1987, precum şi frecvenţa depăşirilor CMA la acest indicator în perioada de
monitorizare 2001-2006, în staţia Suceava centru, sunt prezentate în tabelul 2.6.3.1.
Acest indicator a fost monitorizat în mai multe staţii de monitorizare din municipiul
Suceava, dar pe diferite perioade de timp (Sediu APM, Iţcani, Cuza Vodă).
În nici una dintre aceste staţii nu au fost depăşiri ale CMA la amoniac, cu excepţia
staţiei Sediu APM – cartier Obcini, unde în anul 2000 frecvenţa depăşirilor a fost de 4,25% şi
32
a staţiei Suceava centru, unde a fost o singură depăşire a CMA, în 2001.

Sursele de emisie ale acestui poluant erau vechile uzine frigorifice ale unităţilor de
industrie alimentară din zona industrială Şcheia, zonă situată la cca. 1 km de staţia Sediu
APM.
După anul 2001 nu s-au mai înregistrat depăşiri ale CMA la acest indicator, ca urmare
a măsurilor de eliminare/prevenire a pierderilor de NH3 luate de deţinătorii de instalaţii de
refrigerare cu NH3 şi a înlocuirii totale/parţiale ale acestora cu instalaţii ce utilizează agenţi de
răcire ecologici.
Suceava centru
Staţia/
Anul Cmedie anuală Cmaximă zilnică Frecv depăşiri
(mg/m3) (mg/m3) %
1999 - - -
2000 - - -
2001 0,0313 0,1135 0,47
2002 0,0220 0,0685 0
2003 0,0281 0,0786 0
2004 0,0129 0,0432 0
2005 0,0154 0,0488 0
2006 0,0162 0,0614 0
CMA zilnică - 0,1 -
Tabel 2.6.3.1. Concentraţii de NH3 şi frecvenţa depăşirilor CMA

Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale acestui poluant în atmosfera municipiului

Suceava este reprezentată grafic în fig. 2.6.3.1. Se constată că la acest indicator
concentraţiile în atmosferă sunt în scădere în toate punctele în care a fost monitorizat, de-a
lungul perioadei analizate.
0.04
0.03
mg/mc 0.02
0.01
0.00
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Cuza Vodă 0.0241 0.0241 0.0133
Suceava centru 0.0313 0.0220 0.0281 0.0129 0.0154 0.0162
Iţcani 0.0302 0.0292 0.0200 0.0242 0.0200 0.0230
Sediu APM 0.0287 0.0415 0.0133 0.0187 0.0165
Fig. 2.6.3.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul NH3

În figura de mai jos este prezentată evoluţia concentraţiilor maxime înregistrate anual
în perioada 2001-2006 în staţia Suceava centru:
33
0.15
0.10
mg/mc
0.05
0.00
2001 2002 2003 2004 2005 2006
maxima anuală 0.1135 0.0685 0.0786 0.0432 0.0488 0.0614
CMA zilnică 0.1000 0.1000 0.1000 0.1000 0.1000 0.1
Fig. 2.6.3.2. Evoluţia concentraţiilor maxime anuale la indicatorul NH3

în staţia Suceava centru în perioada 2001-2006
2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)
Ozonul se găseşte în mod natural în concentraţii foarte mici în troposferă (atmosfera

joasă). Cele două surse naturale de ozon în atmosfera joasă sunt emisiile de compuşi
organici volatili emişi de plante şi sol, şi mici cantităţi de ozon din stratosferă, care migrează,
ocazional, spre suprafaţa pământului.
Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează viaţa pe Pământ, ozonul
troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este deosebit de toxic şi constituie poluantul
principal al atmosferei zonelor industrializate şi aglomerărilor urbane, deoarece precursorii
acestuia (COV, NOx) provin din activităţi industriale şi trafic rutier.
Ozonul este un poluant secundar, deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, acesta nu
este emis direct de vreo sursă de emisie. El se formează prin interacţiunea luminii solare, în
principal a radiaţiilor ultraviolete, cu poluanţii primari, compuşi organici volatili şi oxizi de azot,
prin reacţii fotochimice în care sunt implicaţi radicali liberi.
Ozonul este generat şi prin descărcări electrice în atmosferă. Are densitatea de 1,66
ori mai mare decât aerul şi se menţine aproape de sol. Este instabil în atmosfera dinamică,
se descompune uşor, generând radicali liberi cu putere oxidantă.
Distrugerea ozonului din atmosfera joasă se realizează prin procese de transport şi
distrugere chimică, ca urmare a interacţiunii cu alţi compuşi din atmosferă.
Se consideră prin urmare că prezenţa ozonului în troposferă constituie rezultatul a
două procese de bază:
 schimburile troposferă/stratosferă, care determină transportul către troposferă a
aerului stratosferic bogat în ozon;
 producerea ozonului în atmosfera joasă (troposferă), prin reacţii fotochimice (sub
acţiunea radiaţiilor UV), din precursori precum compuşii organici volatili (COV non-
metanici şi metanul), alături de oxizii de azot, având ca substrat particulele de aerosoli
(particule lichide sau solide din aer).
Ca urmare a faptului că precursorii ozonului pot fi transportaţi de la mare distanţă, ca
şi datorită variabilităţii schimburilor dintre stratosferă şi troposferă, concentraţiile de ozon în
atmosfera joasă sunt foarte variabile în timp şi spaţiu, fiind totodată dificil de controlat.
Staţiile de monitorizare a acestui poluant trebuie să monitorizeze totodată şi
concentraţiile de precursori (NOx şi COV).
Având în vedere impactul compuşilor oxidanţi prezenţi în atmosfera joasă (troposferă),
şi anume: efect iritant pentru ochi şi asupra căilor respiratorii la om, intensificarea proceselor
oxidative din organismele vii, efect toxic pentru plante, la care determină inhibarea
fotosintezei, producerea de leziuni foliare, necroze, concentraţiile în atmosfera joasă ale
acestui indicator de poluare sunt reglementate de Directiva UE 2002/3/EC, transpusă în
România prin Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002.
A.P.M. Suceava monitorizează în timp real concentraţiile de ozon troposferic în
punctul sediu A.P.M. – cartier Obcini, cu ajutorul unui analizor automat de ozon, începând din
34
luna aprilie 2002.

Metoda utilizată este metoda de referinţă indicată de Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, şi
anume metoda fotometrică în UV.
2.6.4.1. Concentraţii de ozon troposferic (O3)
Analiza statistică a rezultatelor obţinute din monitorizarea automată a concentraţiilor

de ozon în anul 2006 indică următoarele:
 nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă

(180 g/m3 şi respectiv 240 g/m3) stabilite prin Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, concentraţia
orară maximă înregistrată fiind de 146 g/m3, în 4 mai 2006.
 În medie, cele mai ridicate valori la O3 s-au înregistrat în perioada martie-iulie,

perioadă cu temperaturi crescute şi durată mai mare de iluminare diurnă, factori care
favorizează reacţiile fotochimice de formare a ozonului, aşa cum se constată şi din graficul de
mai jos.
 o singură concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore a depăşit obiectivul pe

termen lung pentru protecţia sănătăţii umane (120 g/m3), aceasta fiind de 139,5 g/m3,
înregistrată în data de 4 mai 2006, ora 18.
300
250 PA
200
PI
mg/mc 150
100
50
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
media 44,95 58,33 74,47 63,82 63,79 56,16 56,19 50,60 41,94 28,56 30,64 22,79
maxima 104 102 118 114 146 104 128 100 78 68 76 62
minima 10 14 20 10 12 12 14 8 8 4 4 4
PI 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180
PA 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240
Fig. 2.6.4.1. Variaţia lunară a concentraţiilor de O3 în anul 2006 – Sediu APM Suceava
Măsurătorile nesistematice efectuate în 2006 cu autolaboratorul APM (analizor O3 –
metoda fotometrică în UV) au indicat că nici o valoare medie orară nu a atins PI (180 g/mc)
sau PA (240 g/mc) conform Ordinului MAPM 592/2002, în zonele în care s-au făcut astfel
de măsurători, şi anume: Vereşti, Gura Humorului, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi în
incinta SC MOLDO MEX SA Suceava.
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul O3 în perioada 2002-2006
Analiza rezultatelor obţinute din monitorizarea O3 în perioada aprilie 2002 – decembrie

2006, indică următoarele:
 Nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă,

concentraţiile orare maxime înregistrate anual în această perioadă fiind reprezentate în graficul
de mai jos, comparativ cu PI şi PA:
35
PA
200
PI
mg/mc
100
0
2002 2003 2004 2005 2006
PA 240 240 240 240 240
PI 180 180 180 180 180
Val. Maximă orară O3 88 120 122 122 146
Fig. 2.6.4.2. Concentraţii orare maxime de O3 măsurate

în municipiul Suceava în perioada aprilie 2002-decembrie 2006
Concentraţiile orare maxime anuale s-au înregistrat în zilele de 24.08.2002,
21.09.2003, 24.04.2004, 7.04.2005 şi 4.05.2006.
 O singură concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore a depăşit OTL pentru
protecţia sănătăţii umane (120 g/m3) în intervalul 2003-2006, dar acestea sunt foarte
apropiate de OTL, aşa cum se constată şi din fig. 2.6.4.3.
200
OTL
mg/mc 100
0
2003 2004 2005 2006
OTL 120 120 120 120
Max. zilnică a mediilor de 8 ore 111 118.75 112.75 139.5
Fig. 2.6.4.3. Concentraţii maxime zilnice ale mediilor de 8 ore la O3

măsurate în municipiul Suceava în perioada 2003 - 2006
2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele

În 2006 APM Suceava a monitorizat Pb din pulberi în suspensie PM10, conform
prevederilor Ordinului 592/2002, doar prin măsurători indicative (o măsurare
aleatorie/săptămână), în staţia Sediu APM.
Metoda de prelevare utilizată este metoda de referinţă pentru prelevarea pulberilor
PM10, conform Ordinului 592/2002, şi anume colectarea pe filtre conform EN 12341. Metoda
de analiză este de asemenea metoda de referinţă prevăzută de Ordinul 592/2002, fiind
conformă SR ISO 9855/1999 – spectroscopie cu absorbţie atomică în cuptor de grafit.
Raportat la VL indicativă anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru 2007 (0,5
g/m ), respectiv la VL+MT pe anul 2006 (0,67 g/m3), concentraţia medie de Pb pe anul
3
2006, de 0,0165 g/m3, a fost de cca. 30, respectiv 40 de ori mai scăzută.
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul Pb din PM10 în perioada 2003-2006

Acest indicator a fost monitorizat începând din mai 2003, în staţia Sediu APM.
Având în vedere faptul că, în anul 2003, concentraţia medie rezultată în urma
monitorizării continue, prin probe medii zilnice, a concentraţiilor de Pb din fracţia PM10 în
perioada mai-decembrie (care a fost de 0,02 g/m3) s-a situat mult sub VL anuală pentru
anul 2007 (0,5 g/m3), precum şi mult sub PIE (0,25 g/m3), începând din 2004 APM
Suceava a monitorizat acest indicator doar prin măsurători discontinue, cu timp minim
acoperit de 14% (o măsurare aleatorie/săptămână), în staţia Sediu APM.
Evoluţia concentraţiilor medii anuale de Pb este reprezentată grafic în fig. 2.6.5.1.
Concentraţiile de Pb se menţin, în medie, la un nivel scăzut, relativ acelaşi în perioada 2003-
36
2006, nivel situat mult sub PIE raportat la VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane.
0.30
PIE
0.20
mg/mc
0.10
Medie anuală Pb
0.00
2003 2004 2005 2006
PIE 0.25 0.25 0.25 0.25
Medie anuală Pb 0.020 0.016 0.020 0.037
Fig. 2.6.5.1. Concentraţii medii anuale de Pb măsurate

2.6.6. Concentraţii de pulberi în suspensie PM10
Acest indicator a fost monitorizat continuu în staţia Sediu APM – cartier Obcini,
considerată staţie de fond urban. Pulberile PM10 au fost prelevate prin metoda de referinţă,
cu ajutorul unui prelevator LVS şi determinate conform metodei de referinţă prevăzute de
Ordinul 592/2002 (gravimetric).
Staţia de monitorizare a pulberilor PM10 este amplasată în vecinătatea E85, la peste
30 m distanţă, şi a unui drum municipal secundar (cca. 10 m).
În tabelul 2.6.6.1. sunt prezentate sintetic rezultatele monitorizării pulberilor în
suspensie PM10 în anul 2006.
VL pentru
Judeţul protecţia sănătăţii umane:
Pulberi PM10 Frecvenţa
Suceava - la 01.01.2006
- la 01.01.2007 depăşirii VL+MT
UM
pe 24 ore
Valoare Valoare
Punct (%)
medie maximă 24 Medie anuală 24 ore
monitorizare
anuală ore
46,66 58,33*
Sediu APM 49,32 173,67 g/m3 27,82
40 50*
* a nu se depăşi de peste 35 de ori într-un an calendaristic
Tabelul 2.6.6.1. Concentraţii zilnice şi anuale de pulberi PM10 în municipiul Suceava
în anul 2006
Concentraţiile medii zilnice de pulberi PM10 determinate în anul 2006 au fost cuprinse
între o valoare minimă de 9,11 g/m3 şi o maximă de 173,67 g/m3.
Din cele 363 de concentraţii medii zilnice măsurate în anul 2006, 101 au depăşit VL
zilnică (inclusiv marja de toleranţă) pentru protecţia sănătăţii umane pe anul 2006, conform
Ordinului 592/2002 (58,33 g/m3, a nu se depăşi de peste 35 de ori într-un an calendaristic).
Prin urmare putem concluziona că, la indicatorul PM10, VL zilnică pentru protecţia
sănătăţii umane pentru anul 2006 a fost depăşită.
Concentraţia medie anuală a pulberilor PM10 a depăşit VL anuală pentru protecţia
sănătăţii umane pentru anul 2006.
Măsurătorile nesistematice efectuate la indicatorul PM10 în anul 2006 cu
autolaboratorul A.P.M. (măsurare automată), raportate la VL zilnică pentru protecţia sănătăţii
umane pe anul 2006 (58,33 g/m3), au indicat următoarele:
- în comuna Ostra, în vecinătatea SC CAUS FAIG SRL Ostra, fabrică de prelucrare
lemn, în perioada 07-13.02.2006, valorile medii zilnice la PM10 au fost cuprinse între 31,77
37
µg/mc şi 78,07 µg/mc. Valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2006
(VL+MT = 58,33 µg/mc) a fost depăşită o singură dată din totalul de şase medii zilnice;
- în comuna Vereşti, în vecinătatea Primăriei, în perioada 21-30.03.2006,
concentraţiile medii zilnice de pulberi PM10 s-au situat sub valoarea limită pentru protecţia
sănătăţii umane pentru anul 2006 (VL +MT = 58,33 µg/mc), valoarea maximă fiind de 32,87
µg/mc;
- în centrul oraşului Gura Humorului, în perioada 2-15.05.2006, pulberile PM10 au
înregistrat valori medii zilnice între 11,43 µg/mc - 84,67µg/mc. Valoarea limită plus marja de
toleranţă, pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2006 (VL+MT = 58,33 µg/mc), a fost
depăşită în proporţie de 30% din totalul de 10 medii zilnice.
- La măsurătorile efectuate în mun. Câmpulung Moldovenesc, în perioada 01-
08.12.2006 cu autolaboratorul APM (analizor automat PM10) pulberile PM0 au înregistrat
valori medii zilnice cuprinse între 17,22 µg/mc şi 69,82 µg/mc. Din cele 4 valori medii zilnice a
fost înregistrată o singură depăşire a VL+MT pentru protecţia sănătăţii umane pe anul 2006.
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul PM10 în perioada 2003- 2006
Evoluţia concentraţiilor medii anuale, precum şi a valorilor zilnice maxime înregistrate
în perioada de monitorizare mai 2003-decembrie 2006 este prezentată în tabelul 2.6.6.2.
Sediu APM
Staţia/ Cmedie Cmaximă Nr. Frecvenţa
VL+MT VL+MT depăşiri Nr. depăşirilor
Anul anuală zilnică
anuală zilnică VL+MT măsurători VL+MT
(g/mc) (g/mc) zilnică (%)
2003 41,03* 60 148,63 75 18*/69 220 8,2
2004 40,75 60 172,19 75 25/82 355 7,0
2005 46,90 53,33 157,72 66,67 62/126 323 19,2
2006 49,32 46,66 173,67 58,33 101/144 363 27,8
max. 35
VL la valori min.
40 50 -
01.01.2007 90%/an
> VL
* NOTĂ: În 2003 s-au efectuat măsurători începând din luna mai, obţinându-se doar 220 valori medii zilnice.
Tabel 2.6.6.2. Concentraţii medii şi maxime anuale de PM10
În intervalul analizat, VL+MT anuală a fost depăşită doar pentru anul 2006. De
remarcat însă că VL anuală valabilă începând din anul 2007 (40 µg/mc) a fost depăşită în toţi
anii în care a fost monitorizat acest indicator.
Se constată o evoluţie crescătoare a concentraţiilor medii anuale de pulberi PM10 în
intervalul de timp analizat, ca şi a frecvenţei depăşirilor VL+MT zilnice.
Dacă în 2003 şi 2004 valorile zilnice la PM10 nu au depăşit VL+MT pe aceşti ani
(doar 18 şi respectiv 25 de valori au depăşit această limită, fiind admise 35 de depăşiri/an),
în 2005 şi în 2006 concentraţiile medii zilnice la PM10 au depăşit VL+MT zilnică pentru
anul 2005, respectiv 2006 (62 şi respectiv 101 valori au depăşit limita).
Raportat la VL zilnică valabilă după 01.01.2007 (50 µg/mc), este evidentă lipsa
conformării cu această VL, având în vedere că în toţi anii numărul de valori zilnice mai mari
de 50 µg/mc a fost mai mare decât 35.
Ca atare, în funcţie de rezultatul final al evaluării preliminarii a calităţii aerului, este
necesar a se elabora şi pune în aplicare planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului,
în scopul reducerii poluării cu pulberi în municipiul Suceava sub VL.
38
Acestea se vor iniţia de către APM Suceava, fiind elaborate în colaborare de către
APM, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi locale implicate (Garda de
Mediu, Autoritatea pentru Sănătate Publică), precum şi reprezentanţi ai principalelor surse de
poluare locale.
Ţinând seama de oprirea activităţii unei surse cu pondere mare în emisiile totale de
pulberi, secţia de celuloză din lemn a SC AMBRO SA Suceava, începând din martie 2005 şi
până în august 2006, ca şi de lucrările de creştere a eficienţei electrofiltrelor de la CET - SC
TERMICA SA Suceava, fără ca aceasta să conducă la reducerea nivelului de poluare cu
PM10 din municipiul Suceava, concluzionăm că nivelul de poluare de fond cu pulberi fracţia
PM10 este datorat nu atât surselor locale punctuale de emisie (diferite activităţi industriale,
centrale termice industriale, CET Suceava), cât surselor de trafic şi celor de arie (surse
difuze, cum ar fi terenurile virane, construcţii şi demolări, depozite de deşeuri, arderea de
deşeuri vegetale în aer liber etc.), adică surselor difuze, răspândite pe teritoriul municipiului.
Creşterea continuă a numărului de autovehicule în trafic a condus la evoluţia crescătoare a
poluării cu pulberi PM10 a municipiului Suceava.
Resuspensionarea de către vânt a pulberilor stradale joacă un rol important în
menţinerea unui nivel relativ ridicat de poluare cu pulberi fine în suspensie, alături de
insuficienţa spaţiilor verzi, care au rol important în autopurificarea aerului.
Condiţiile meteo contribuie de asemenea decisiv la existenţa unor concentraţii ridicate
de pulberi micronice în atmosferă, îndeosebi prin lipsa precipitaţiilor pe perioade lungi de
timp.
2.6.7. Concentraţii de hidrogen sulfurat (H2S)
La indicatorul hidrogen sulfurat (H2S), al cărui sursă principală de emisie este
fabricarea celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava, monitorizat începând din
luna septembrie 2006, după reluarea activităţii de fabricare a celulozei din lemn de către SC
AMBRO SA Suceava, nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admise
zilnice (0,008 mg/m3) în staţia în care a fost monitorizat acest poluant (Cuza Vodă – Şcoala
Miron Costin).
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul hidrogen sulfurat în perioada 1999-2006

Concentraţiile medii şi maxime anuale înregistrate în perioada 1999-2006 în staţia
Cuza Vodă, în care acest indicator a fost monitorizat în 2006, comparativ cu CMA conform
STAS 12574/1987 sunt prezentate în tabelul 2.6.7.1.
Cuza Vodă
Staţia/ Cmaximă zilnică
Cmedie anuală
Anul (mg/mc)
(mg/mc)
1999 0,00009 0,0017

2000 0,00054 0,0033
2001 0,00022 0,0026
2002 0,00011 0,0014
2003 0,00010 0,0027
2004 0,00024 0,0050
2006 - 0,0028
CMA zilnică - 0,008
Tabel 2.6.7.1. Concentraţii medii şi maxime anuale de H2S

în staţia Cuza Vodă în perioada 1999-2006
39
Nici o valoare zilnică nu a depăşit CMA conform STAS 12574/1987 în acest interval
de timp, în nici una din staţiile în care a fost monitorizat în decursul acestor ani.
Evoluţia concentraţiilor medii anuale la acest indicator în toate staţiile în care a fost
monitorizat în perioada 1999-2006 este prezentată în fig. 2.6.7.1.
0.0008
0.0006
mg/mc 0.0004
0.0002
0.0000
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006*
Cuza Vodă 0.00009 0.00054 0.00022 0.00011 0.00011 0.00025 0.0008
Suceava centru 0.00008 0.00031 0.00017 0.00010 0.00009 0.00019
Iţcani 0.00006 0.00043 0.00015 0.00009 0.00009 0.00028
Sediu APM 0.00005 0.00030 0.00006 0.00006 0.00009
* NOTĂ: Concentraţia medie din 2006 se referă doar la perioada de monitorizare septembrie – decembrie 2006,
în care nu sunt incluse zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, când laboratorul nu a funcţionat.
Fig. 2.6.7.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul hidrogen sulfurat
Nivelul concentraţiilor de hidrogen sulfurat în atmosfera municipiului Suceava a fost

mai scăzut în perioada 2002-2003, ca urmare a lucrărilor de retehnologizare şi modernizare
a fluxului tehnologic, desfăşurate etapizat începând din 1999 până în 2002, care au condus
la optimizarea procesului de regenerare a leşiilor, având drept rezultat şi reducerea emisiilor
specifice.
La aceasta a contribuit şi punerea în funcţiune, cu colectarea etapizată a surselor

importante de emisie a acestui poluant, în perioada 2002-2003, a instalaţiei de stripare-
depoluare a compuşilor cu sulf, gazele evacuate din această instalaţie fiind ulterior incinerate
în cuptoarele de var.
În 2004 se constată o creştere uşoară a concentraţiilor de hidrogen sulfurat în toate

cele 3 staţii în care acest indicator a fost monitorizat, pentru ca, în perioada de funcţionare
din a doua parte a anului 2006, creşterea să fie accentuată în staţia Cuza Vodă, în care
indicatorul a mai fost monitorizat.
Aceasta se datorează modificărilor aduse de SC AMBRO SA în ceea ce priveşte
soluţia de eliminare a gazelor cu sulf redus, şi anume colectarea şi incinerarea acestora în
cazanul de regenerare. Aceasta este o soluţie care face parte dintre tehnicile BAT în
domeniu (cele mai bune tehnici disponibile), dar în prima perioadă de după reluarea activităţii
de producere a celulozei din lemn, această instalaţie a fost în probe tehnologice, pe de o
parte, iar pe de altă parte, ori de câte ori sistemele de protecţie automatizate sesizează
neîncadrarea gazelor în anumiţi parametri de proces, acestea sunt evacuate direct în
atmosferă, neexistând un sistem secundar, de rezervă, pentru procesarea lor.
2.6.8. Concentraţii de mercaptani
În anul 2006 indicatorul mercaptani, al cărui sursă principală de emisie este fabricarea
celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava, a fost monitorizat începând din luna
septembrie, după reluarea activităţii de fabricare a celulozei şi hârtiei de către SC AMBRO
SA.
40
În perioada septembrie – decembrie 2006 limita zilnică maximă admisă conform STAS
12574/1987 (0,00001 mg/mc) a fost depăşită în ambele staţii de monitorizare (Cuza Vodă –
Şcoala Miron Costin şi Suceava centru – Liceul de Artă) la peste 60% din numărul de
măsurători, aşa cum rezultă şi din tabelul 2.6.8.1.
Concentraţiile maxime pe 24 ore determinate în acest interval au fost de 0,00526

mg/m în staţia Cuza Vodă şi respectiv de 0,00472 mg/m3 în staţia Suceava-centru.
3
Acest poluant, la concentraţiile mici în care este prezent în atmosferă, este un poluant
de disconfort datorită mirosului foarte neplăcut, caracteristic, fapt ce a determinat stabilirea
CMA prin STAS 12574/1987 pentru acest poluant la un nivel foarte scăzut (0,00001 mg/mc),
apropiat de pragul olfactiv.
Amplasarea sursei în zona depresionară Valea Sucevei, unde condiţiile de microclimat

nu sunt favorabile dispersiei poluanţilor, fiind frecvente situaţiile de inversiune termică şi calm
atmosferic (manifestări meteo destul de frecvente în perioada toamnă-iarnă 2006, ca şi
ceaţa, care este un factor important ce contribuie la creşterea nivelului de poluare în
atmosfera joasă), contribuie şi ea la înregistrarea frecventă de concentraţii de mercaptani
peste limita admisă în municipiul Suceava.
Evoluţia calităţii aerului la indicatorul mercaptani în perioada 1999-2006

Concentraţiile medii şi maxime anuale înregistrate în perioada 1999-2006, comparativ
cu CMA conform STAS 12574/1987, precum şi frecvenţa depăşirilor CMA, sunt prezentate în
tabelul 2.6.8.1., pentru cele două staţii în care a fost monitorizat acest indicator inclusiv în
anul 2006.
Cuza Vodă Suceava centru

Staţia/
Cmedie anuală Cmaximă zilnică Frecv dep. Cmedie anuală Cmaximă zilnică Frecv dep.
Anul
(mg/mc) (mg/mc) % (mg/mc) (mg/mc) %
1999 0,00011 0,00317 7,85 0,00005 0,00276 5,14

2000 0,00058 0,01783 38,35 0,00055 0,01748 30,89
2001 0,00050 0,00712 52,6 0,00056 0,00680 48,37
2002 0,00056 0,00606 57,68 0,00048 0,00625 50,84
2003 0,00038 0,00905 40,06 0,00029 0,00368 36,9
2004 0,00027 0,00398 30,67 0,00012 0,00368 14,83
2005 - 0,00162 - - 0,00136 -
2006 - 0,00526 66,67* - 0,00472 65,06*
CMA zilnică - 0,00001 - - 0,00001 -
* NOTĂ: Frecvenţa depăşirilor şi media anuală pe anul 2006 este raportată doar la perioada de monitorizare
septembrie – decembrie 2006, în care nu sunt incluse zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, când
laboratorul nu a funcţionat. Datorită neacoperirii în timp a întregului an 2006 şi nici 2005 (când s-au monitorizat
mercaptanii doar în perioada ianuarie-iunie, datele statistice prezentate au doar caracter orientativ.
Tabel 2.6.8.1. Concentraţii medii şi maxime anuale de mercaptani
şi frecvenţa anuală a depăşirilor CMA zilnică în municipiul Suceava, în perioada 1999-2006
Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale acestui indicator este prezentată grafic în fig.
2.6.8.1.
41
0.0006
0.0005
0.0004
mg/mc 0.0003
0.0002
0.0001
0.0000
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006*
Cuza Vodă 0.00011 0.00058 0.00050 0.00056 0.00038 0.00027 0.00062
Suceava centru 0.00005 0.00055 0.00056 0.00048 0.00029 0.00012 0.00055
Iţcani 0.00004 0.00026 0.00032 0.00034 0.00024 0.00015
Sediu APM 0.00006 0.00025 0.00025 0.00027 0.00016
* NOTĂ: Vezi nota de la tab. 2.6.8.1.

Fig. 2.6.8.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de mercaptani
în municipiul Suceava perioada 1999 - 2006
Se constată o evoluţie relativ similară cu cea a concentraţiilor de hidrogen sulfurat,

aferente aceleiaşi surse de emisie, cu creşterea semnificativă a concentraţiei medii în
perioada din anul 2006 în care a funcţionat instalaţia de fabricare a celulozei din lemn, faţă
de perioada anterioară opririi acesteia, respectiv anul 2004. 00
Explicaţia acestei evoluţii este aceeaşi ca şi în cazul hidrogenului sulfurat.
Din fig. 2.6.8.2. se constată o evoluţie similară în ceea ce priveşte frecvenţa depăşirilor
CMA la indicatorul mercaptani ca şi în cazul mediilor anuale.
Astfel, se constată de asemenea o creştere a frecvenţei depăşirilor CMA zilnice
începând din anul 2000 până în 2002, în toate punctele de monitorizare, cu reducerea
acesteia în perioada 2003-2004, ca urmare a măsurilor menţionate anterior, pentru ca, în
perioada septembrie-decembrie 2006, să se atingă cele mai mari niveluri ale frecvenţei
depăşirilor CMA din tot intervalul analizat.
80
60
% 40
20
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006*
Cuza Vodă 7.9 38.4 52.6 57.7 40.1 30.7 66.67
Suceava centru 5.1 30.9 48.4 50.8 36.9 14.8 65.06
Iţcani 3.9 26.9 39.6 44.9 30.1 17.6
Sediu APM 5.2 22.2 36.4 39.4 25.2
* NOTĂ: Frecvenţa depăşirilor este raportată doar la perioada de monitorizare septembrie – decembrie 2006, în
care nu sunt incluse zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, când laboratorul nu a funcţionat. Datorită
neacoperirii în timp a anului 2006, frecvenţele depăşirilor CMA în 2006 sunt orientative.
Fig. 2.6.8.2. Evoluţia frecvenţei depăşirilor CMA zilnice la indicatorul
metilmercaptan în perioada 1999-2006
Dacă analizăm evoluţia concentraţiilor maxime de mercaptani înregistrate în intervalul
de timp analizat, prezentată grafic în fig. 2.6.8.3., constatăm că vârfurile de poluare cu
mercaptani au coborât semnificativ în staţiile Cuza Vodă şi Suceava centru faţă de anul
2000, ca urmare a lucrărilor de retehnologizare efectuate şi măsurilor de depoluare şi
incinerare a gazelor reziduale cu conţinut ridicat de mercaptani realizate.
Concentraţiile maxime anuale foarte mari înregistrate în unii ani s-au datorat unor
42
avarii sau opririi/repornirii unor instalaţii tehnologice ale SC AMBRO SA ce au condus la

emisii necontrolate de gaze reziduale cu concentraţii ridicate de mercaptani în aer, favorizate
adesea şi de condiţii meteo defavorabile dispersiei noxelor (calm atmosferic, ceaţă).
În perioada septembrie-decembrie 2006 concentraţiile maxime înregistrate au fost mai
mari faţă de anul 2004, când acestea au fost totuşi cele mai scăzute din toată perioada
analizată.
0.020
0.015
mg/mc 0.010
0.005
0.000
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006*
Cuza Vodă 0.00317 0.01783 0.00712 0.00606 0.00905 0.00398 0.00526
Suceava centru 0.00276 0.01748 0.00680 0.00625 0.00368 0.00368 0.00472
Iţcani 0.00213 0.00957 0.00782 0.00368 0.00312 0.00276
Sediu APM 0.00423 0.00680 0.00234 0.00340 0.00252
Fig. 2.6.8.3. Evoluţia concentraţiilor maxime anuale de mercaptani

înregistrate în municipiul Suceava în perioada 1999-2006
2.7. Deprecierea stratului de ozon stratosferic
Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3), fiind prezent în
proporţie de cca. 90% în stratosferă, la o altitudine între 10 şi 50 km, cu un maxim între 20-35
km, acesta realizând un înveliş protector pentru planeta Pământ care filtrează radiaţiile solare
ultraviolete, dăunătoare lumii vii.
Stratul de ozon stratosferic este definit de Convenţia de la Viena ca fiind „Stratul de
ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”.
În atmosfera înaltă (stratosferă), ozonul se formează în mod natural, prin acţiunea
radiaţiilor ultraviolete din lumina solară asupra moleculelor de oxigen (O2). Prezenţa lui în
stratul limită planetar este indispensabilă pentru existenţa vieţii pe planeta noastră. El joacă
rol de ecran filtrant pentru radiaţiile ultraviolete provenite din lumina solară şi în primul rând
radiaţiile UV-B, extrem de nocive pentru orice formă de viaţă. Moleculele de ozon absorb
radiaţia ultravioletă nocivă (sub 320 nm), constituind un adevărat scut protector pentru orice
formă de viaţă de pe pământ.
Distrugerea stratului de ozon stratosferic şi apariţia „găurii” în stratul de ozon a fost
una din primele probleme de mediu luate în considerare la nivel mondial. Consecinţele
ireversibile ale acestui fenomen atât asupra ecosistemelor terestre, acvatice, asupra sănătăţii
umane, cât şi asupra sistemului climatic terestru au condus la necesitatea unui efort
concentrat la nivel global, fiind instituit un regim internaţional al protecţiei stratului de ozon.
Concentraţia de ozon din stratosferă este influenţată pe de o parte de o serie de

procese chimice terestre, interne, cum ar fi distrugerea de către halogeni, iar pe de altă parte
de procese externe, de exemplu variaţiile energiei solare (în special al radiaţiei UV). Totodată
însă, ozonul determină în mare măsură structura termală, dinamica şi compoziţia chimică a
stratosferei şi troposferei, cu implicaţii directe în condiţionarea circulaţiei atmosferice şi a
climei globului terestru.
Halogenii eliberaţi de la sol, în principal sub formă de clorofluorocarboni (CFCs),
hidroclorofluorocarboni (HCFCs) şi hidrocarburi cu brom, sunt convertiţi în forme active
(radicali liberi de halogeni) în stratosfera medie şi superioară, unde reacţionează cu ozonul,
distrugându-l.
43
În atmosfera joasă (troposferă), în prezenţa luminii solare, ozonul se formează, local,

în medii urbane poluate, prin reacţii fotochimice între precursorii săi (hidrocarburi şi oxizi de
azot), în principal datorită emisiilor de gaze de eşapament ale autovehiculelor. Aici ozonul
este un poluant deosebit de toxic. Ozonul troposferic este influenţat de asemenea, de
schimbul stratosferă-troposferă.
În troposferă, ozonul acţionează ca un gaz cu efect de seră, încălzind suprafaţa

solului, şi acţionează pentru a răci stratosfera, pe o întindere mică. Scăderea observată a
ozonului stratosferic poate conduce la scăderea temperaturilor troposferice prin reducerea
fluxului radiativ descendent. Distrugerea ozonului stratosferic este considerată a fi prima
cauză a răcirii stratosferei inferioare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra
climatului troposferei.
La latitudini medii în emisfera nordică scăderea ozonului total este de aprox. 2-4% pe
decadă; în ultimii ani, declinul ozonului a fost mai lent, dar valorile măsurate sunt departe de
cele măsurate anterior anului 1980.
Principalele substanţe cu efect de distrugere asupra stratului de ozon, de origine
antropică şi naturală
Principalele substanţe supuse controlului Protocolului de la Montreal (1987) şi

Amendamentelor la Protocolul de la Montreal (Londra - 1990, Copenhaga – 1992, Montreal –
1997, Beijing-1999) privind substanţele care epuizează stratul de ozon sunt :
 Freoni (CFC, clorfluorocarburi) - agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi
cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producere a spumelor de izolare.
 Haloni (hidrocarburi total halogenate) – spume utilizate în stingătoarele de incendii,
agenţi de răcire.
 Solvenţi (tetraclorură de carbon şi metil-cloroform – 1,1,1 tricloretan) – lichide de
spălare–degresare în diverse domenii (curăţătorii chimice, industria electronică, industria
construcţiilor de maşini).
 HCFC (hidroclorfluorocarburi) şi HBrFC (hidrobromfluorocarburi).
 Bromura de metil - fungicid în industria agricolă, utilizat în dezinfecţia solului în sere,
dezinfecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate
transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminţelor.
Convenţia de la Viena (1985) privind protecţia stratului de ozon consideră că şi
următoarele substanţe au capacitatea de a modifica proprietăţile fizice şi chimice ale
stratului de ozon, alături de substanţele menţionate mai sus:
 Monoxidul de carbon, cu rol major în fotochimia troposferică şi cu rol secundar în cea
stratosferică
 Bioxidul de carbon, care afectează ozonul stratosferic prin influenţarea structurii termice a
atmosferei
 Metanul, care afectează atât ozonul troposferic cât şi pe cel stratosferic
 Protoxidul de azot, care este sursa primară a NOx stratosferic, care joacă un rol vital în
controlul abundenţei ozonului stratosferic
 Oxizii de azot (NOx), rezultaţi la nivelul solului din surse antropice (arderea combustibililor
în scop industrial, casnic şi în transporturi, dinamitările în sectorul minier, activităţile
militare), care au un rol direct, major, în procesele fotochimice troposferice, au un rol
indirect în fotochimia stratosferei (sunt precursori ai reacţiilor fotochimice ce determină
distrugerea ozonului). Cei emişi la apropierea tropopauzei pot duce direct la o schimbare
a ozonului troposferic şi stratosferic superior.
Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care depreciază stratul de ozon
Substanţele care epuizează stratul de ozon, prevăzute în anexele la Protocolul de la
44
Montreal şi amendamentele la acesta, sunt supuse controlului şi în România, ţară care a

aderat la:
- Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon, Protocolul de la Montreal şi
Amendamentul la Protocol de la Londra – 1990, prin Legea 84/1993,
- Amendamentul de la Copenhaga – 1992, prin Legea 9/2001 (de aprobare a O.G. nr.
24/2000)
- Amendamentul de la Montreal – 1997, prin Legea 150/2001.
- Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Beijing la 3 decembrie 1999,
prin Legea nr. 281 din 5 octombrie 2005
Legislaţia română adoptată în vederea implementării prevederilor Protocolului de la
Montreal şi a amendamentelor la acesta cuprinde:
Ordonanţa nr. 89/1999, aprobată prin Legea 159/2000 stabileşte regimul comercial şi
introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de
ozon.
Ordinul MAPM nr. 506/1996 a aprobat Procedura de reglementare a activităţilor de
import şi export cu substanţe, produse şi echipamente înscrise în anexele la Protocolul de
la Montreal.
HG 91/1995 completează şi modifică clasificarea şi denumirea mărfurilor în Tariful Vamal
de import al României cu descrierea şi clasificarea substanţelor care epuizează stratul de
ozon
Ordinul comun al MAPM (nr. 1112/2002) şi Ministerului Finanţelor Publice (nr.
1610/2002) stabileşte birourile vamale de control şi vămuire la frontieră pentru
intrarea/ieşirea din ţară a substanţelor care epuizează stratul de ozon.
HG 58/2004 privind aprobarea programului naţional de eliminare treptată a substanţelor
care epuizează stratul de ozon, actualizat
Prin ordine anuale, autoritatea centrală pentru protecţia mediului stabileşte
contingentarea consumului şi producţiei de substanţe care epuizează stratul de ozon.
Strategia comunităţii internaţionale pentru stoparea degradării stratului de ozon include:
 Stimularea şi aprofundarea cercetărilor în acest domeniu, pentru elucidarea completă a
mecanismelor reacţiilor fotochimice care au loc în stratosferă.
 Controlul riguros asupra statelor semnatare ale Protocolului de la Montreal, privind
reducerea şi respectiv eliminarea producţiei, importului şi a consumului de substanţe
implicate în degradarea stratului de ozon.
 Implementarea unor tehnologii moderne, integrate care nu afectează stratul de ozon.
 Asistenţa tehnică şi financiară pentru ţările în curs de dezvoltare, prin intermediul
Fondului multilateral creat în acest scop.
 Încurajarea industriei pentru dezvoltarea de substanţe şi tehnologii ecologice, alternative
pentru cele mai importante substanţe care epuizează stratul de ozon (ODS).
Consumul de ODS-uri în România se regăseşte în 6 sectoare de activitate: refrigerare,
spume, aerosoli, stingătoare de incendiu, solvenţi şi fumigene. Urmare a măsurilor incluse în
Planul de Acţiune, elaborat în cadrul Programului Naţional de eliminare treptată a
substanţelor care epuizează stratul de ozon, s-au realizat reduceri substanţiale a consumului
de ODS-uri.
Strategia de eliminare a ODS-urilor a urmărit realizarea eliminării eşalonate şi fezabile a

ODS-urilor rămase în utilizare în România. Pentru perioada urmărită activitatea de service în
sectorul refrigerare a fost principalul consumator de ODS-uri, fapt pentru care s-a monitorizat
cu precădere această activitate.
45
2. 8. SCHIMBĂRI CLIMATICE
Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptată în 5

iunie 1992 şi ratificată de România prin legea nr. 24/1994 atrage atenţia asupra creşterii
emisiilor în atmosferă a gazelor cu efect de seră ca urmare a activităţilor antropice, luând în
considerare următoarele aspecte:
 schimbările climatice ale planetei şi efectele lor nefaste sunt un motiv de îngrijorare
pentru omenire;
 activitatea umană a făcut să crească sensibil concentraţia gazelor cu efect de seră, care
dau o încălzire suplimentară a planetei pe care riscă să o suporte ecosistemele naturale
şi omenirea;
 cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră este generată de ţările dezvoltate;
 în ţările în curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor sunt relativ mici, dar în continuă
creştere, ca urmare a satisfacerii în tot mai mare măsură a nevoilor sociale şi de
dezvoltare.
Efectul de seră datorat acestor emisii determină o încălzire suplimentară a scoarţei
terestre, cu efecte negative asupra climei, stării ecosistemelor şi a sănătăţii umane.
Articolul 2 al Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice prevede
în mod expres că obiectivul convenţiei îl constituie stabilizarea concentraţiei gazelor cu efect
de seră în atmosferă, la un nivel care să nu aibă o influenţă periculoasă asupra sistemului
climatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-un interval de timp care să permită adaptarea
ecosistemelor la schimbarea climei, să asigure menţinerea resurselor de hrană pe glob şi să
dea posibilitatea unei dezvoltări economice durabile.
Convenţia a stipulat următoarele principii:
- principiul precauţiei în luarea deciziei şi cel al prevenirii;
- echitatea între generaţii;
- atenţie deosebită acordată ţărilor în curs de dezvoltare;
- părţile au dreptul la dezvoltare durabilă, deoarece dezvoltarea economică este
indispensabilă pentru adoptarea unor măsuri;
- crearea unui sistem economic internaţional deschis astfel încât ţările în curs de
dezvoltare să beneficieze de dezvoltarea durabilă.
La Kyoto, în Japonia, în decembrie 1997, un număr de 160 ţări au finalizat un acord
denumit ”Protocolul de la Kyoto”, care stabileşte termenii şi regulile de punere sub control a
gazelor ce determină efectul de seră.
Protocolul de la Kyoto la Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra
schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 şi ratificat de România prin Legea nr.
3/2001, are drept ţintă limitarea cantitativă şi reducerea emisiei de gaze cu efect de seră faţă
de nivelul anului 1989, în perioada obligatorie 2008 - 2012.
Protocolul de la Kyoto face referire şi la Protocolul de la Montreal, privind substanţele
care epuizează stratul de ozon, el vizând limitarea cuantificată a emisiilor de gaze cu efect de
seră şi angajamentul părţilor semnatare de reducere a acestora.
Protocolul cere tuturor ţărilor să dezvolte sisteme naţionale de măsurare şi raportare,
să înfiinţeze registre naţionale, să furnizeze la timp inventarele de GES şi, în final, să îşi
atingă obiectivele pentru perioada 2008-2012.
Protocolul introduce mecanismele flexibile bazate pe piaţă (implementarea în comun,
mecanismul de dezvoltare curată şi comerţul cu emisii) pentru transferul internaţional de
emisii. Aceste mecanisme vor fi utilizate ca o modalitate de reducere a GES adiţională faţă
de politicile naţionale.
Protocolul prevede ca totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, exprimate
în bioxid de carbon echivalent, să nu depăşească cantităţile atribuite ţărilor semnatare,
46
calculate ca urmare a angajamentelor de limitare cantitativă şi de reducere a emisiei, în

scopul reducerii cu cel puţin 5% a emisiilor globale în perioada de angajare 2008-2012
faţă de nivelul anului de referinţă (1990 sau un alt an de referinţă, stabilit de fiecare parte
semnatară, conform precizărilor din protocol). Protocolul prevede că părţile incluse în anexa
nr. I vor asigura, individual sau în comun, ca totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de
sera, exprimate in bioxid de carbon echivalent, cuprinse in anexa A, sa nu depăşească
cantităţile atribuite, calculate ca urmare a angajamentelor de limitare cantitativă şi de
reducere a emisiei, înscrise in anexa B. Totodată, fiecare ţară semnatară va trebui ca până în
anul 2005 să facă progrese demonstrabile în îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin din protocol.
România, care s-a numărat printre primele semnatare ale Protocolului de la Kyoto,
şi-a luat următoarele angajamente:
 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în perioada de angajare 2008-2012, la 92%
din nivelul acestora în anul 1989 (reducere cu 8%)
 realizarea nu mai târziu de 2007 a unui sistem de estimare a emisiilor de gaze cu efect de
seră
 elaborarea şi implementarea politicilor în vederea promovării dezvoltării durabile
 realizarea, înainte de prima perioadă de angajament, adică înainte de 2008, a Registrului
Naţional de emisii de gaze cu efect de seră.
Prin HG nr. 645 din 7 iulie 2005 a fost aprobată Strategia naţională a României privind
schimbările climatice 2005-2007, iar prin HG nr. 1.877 din 22 decembrie 2005 a fost aprobat
Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC).
Printre acţiunile realizate până în prezent în acest domeniu, la nivelul judeţului

Suceava, face parte proiectul Joint Implementation, de colaborare între România şi
Danemarca, cu privire la implementarea Protocolului de la Kyoto, prin realizarea şi punerea
în funcţiune a unei centrale termice pe rumeguş şi deşeuri din lemn, care asigură
termoficarea unei treimi din municipiul Vatra Dornei. Valorificând biomasa din zonă (rumeguş
şi deşeuri din lemn de la prelucrarea lemnului), centrala termică contribuie totodată şi la
valorificarea energetică a acestor resurse secundare care rezultă în cantităţi mari în bazinul
Dornelor, ca deşeuri de la activitatea de prelucrare primară a lemnului.
În ultimii ani, în judeţul Suceava au fost întreprinse de către unele autorităţi ale
administraţiei publice locale, precum şi de către unii agenţi economici, acţiuni de înlocuire a
unor combustibili fosili cu alţii mai puţin poluanţi, de creştere a eficienţei energetice a unor
centrale termice etc., acestea având drept efect reducerea emisiilor poluante, inclusiv a
emisiilor de gaze cu efect de seră.
Proiectul „Utilităţi şi mediu la standarde europene” promovat de Consiliul Judeţean
Suceava, începând din anul 2005, vizează extinderea reţelei de gaze naturale în 57 de
localităţi din judeţ, precum şi reabilitarea sistemelor de termoficare din unele localităţi urbane
ale judeţului şi construirea de centrale în cogenerare.
Conform angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la UE privind
schimbările climatice şi respectând obiectivele Strategiei Naţionale privind Schimbările
Climatice, toate instalaţiile care intră sub incidenţa HG 780/2006 referitoare la stabilirea
schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU-ETS),
prin care se transpune Directiva 2003/87/CE, au depus documentaţiile tehnice în vederea
emiterii autorizaţiilor de mediu pentru emisiile de gaze cu efect de seră.
În judeţul nostru au fost autorizate în acest sens 6 instalaţii, dintre care 3 de tip IPPC
(SC TERMICA SA Suceava - CT pe huilă şi CT pe hidrocarburi, SC AMBRO SA Suceava) şi
3 de tip non-IPPC (SC Servicii Comunale SA Rădăuţi, SC Mobila SA Rădăuţi şi SC FACOS
SA Suceava), acestor obiective fiindu-le alocate un număr corespunzator de certificate de
emisii prin Planul Naţional de Alocare.
47
2.8.1. Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră

Presiunile asupra echilibrului climatic al Pământului sunt legate de emisiile de gaze cu
efect de seră, acele gaze a căror proprietate este de a absorbi radiaţiile infraroşii rezultate în
urma încălzirii suprafeţei globului pământesc de către radiaţiile solare.
Protocolul de la Kyoto nominalizează aceste gaze cu efect de seră, de provenienţă
antropică, ca fiind: bioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O),
hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6).
Cel mai important gaz cu efect de seră dintre gazele emise în atmosferă din procese
naturale, ca şi din surse antropice, este bioxidul de carbon. Deşi cu un aport cantitativ mult
mai mic faţă de bioxidul de carbon, la creşterea efectului de seră contribuie şi celelalte gaze
emise din activităţi antropice, în funcţie de potenţialele lor specifice de gaz cu efect de seră.
Astfel, potenţialul de gaz cu efect de seră al metanului este 21, iar al protoxidului de
azot este 310, relativ la potenţialul de referinţă, egal cu 1, al dioxidului de carbon.
Principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Suceava
sunt :
 activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin arderea combustibililor
fosili;
 arderi în industria de prelucrare
 fabricarea varului în industria celulozei şi hârtiei
 incinerarea deşeurilor
 depozitarea deşeurilor
 agricultura, în principal culturile cu fertilizatori
 zootehnia – creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor
 pădurile şi păşunile
 transporturile rutiere
Inventarierea cantităţilor de gaze cu efect de seră emise la nivel naţional reprezintă
atât o obligaţie care decurge din Protocolul de la Kyoto, cât şi un instrument important în
cunoaşterea impactului activităţilor socio-economice asupra mediului, creând baza de date
necesară pentru formularea şi monitorizarea implementării politicilor şi strategiilor naţionale
în domeniul protecţiei mediului şi în special a Strategiei Naţionale privind Schimbările
Climatice.
Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Suceava s-au calculat conform
metodologiei CORINAIR, în cadrul inventarelor anuale ale emisiilor de poluanţi în atmosferă
realizate de APM Suceava, începând din anul 2000.
Activităţile economice incluse în inventarele anuale în perioada 2000-2006 la nivelul
judeţului Suceava au fost cele aparţinând grupelor SNAP din tabelul 2.8.1.1.
Aşa cum am arătat în introducerea la acest capitol, nu s-au inventariat până în prezent
emisiile de poluanţi din surse mobile, şi nici cele de arie, din lipsa datelor de intrare necesare
calculului, deşi şi aceste surse contribuie la nivelul general de poluare cu gaze cu efect de
seră de provenienţă antropică.
Denumire activităţi generatoare de
Grupa Anul din care se inventariază emisiile/grupa
emisii de gaze cu efect de seră
SNAP SNAP
(clasificare CORINAIR)
Arderi în energetică şi industrii de
01 2000*
transformare
02 Instalaţii de ardere neindustriale 2000*
03 Arderi în industria de prelucrare 2000*
04 Procese de producţie 2000*
2002* (mai puţin depozitarea deşeurilor, care a
09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor
fost inventariată din 2003)
48
Denumire activităţi generatoare de

Grupa Anul din care se inventariază emisiile/grupa
emisii de gaze cu efect de seră
SNAP SNAP
(clasificare CORINAIR)
2002* (parţial în 2002 şi 2003, din lipsa datelor
10 Agricultura necesare privind administrarea de
îngrăşăminte cu azot)
11 Alte surse (păduri, fâneţe) 2004**
* Datele necesare calculului emisiilor din agricultură au lipsit sau au fost insuficiente în anii 2000-2003.
** Începând din anul 2004 au fost inventariate mai complet emisiile din agricultură (pe baza datelor disponibile
privind administrarea de îngrăşăminte cu azot) şi, spre deosebire de ceilalţi ani, s-au calculat şi emisiile foliare
de protoxid de azot ale pădurilor de răşinoase şi foioase ale judeţului.
Tabel 2.8.1.1. Activităţi generatoare de emisii de gaze cu efect de seră inventariate
în judeţul Suceava, în perioada 2000-2006, după clasificarea SNAP
Nivelul emisiilor totale de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan şi protoxid
de azot) în perioada 2000-2006, exprimate ca CO2 echivalent, este prezentat în tabelul
2.8.1.2.:
mii tone CO2 Eq
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii brute totale
de gaze cu efect de
625,988 783,701 878,953 774,225 808,442 725,208 755,738
seră din sursele
SNAP 01-04
Emisii brute totale 906,873
de gaze cu efect de (fără
- 797,250 depozitare 866,674 887,435 802,136 823,343
seră din sursele a
SNAP 01-09 deşeurilor)
Emisii brute totale 1282,167
de gaze cu efect de (fără
- - depozitare 1512,791 1607,737 1545,757 1476,914
seră din sursele a
SNAP 01-10 deşeurilor)
Emisii brute totale
de gaze cu efect de
- - - - 2515,24 2477,511 2417,826
seră din sursele
SNAP 01-11
Tabel 2.8.1.2. Emisii totale de gaze cu efect de seră din surse staţionare în judeţul Suceava
Grafic, evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră din judeţul Suceava, exprimate ca
dioxid de carbon echivalent, este prezentată în fig. 2.8.1.1.
Din fig. 2.8.1.1. se constată o tendinţă de creştere a emisiilor totale de gaze cu efect
de seră din diferite activităţi productive (grupele SNAP 01-04) în perioada 2000-2002, urmată
de o uşoară scădere a acestora în perioada 2003-2006, mai accentuată în anul 2005.
Ponderea acestora în totalul emisiilor inventariate este de cca. 31-32% în perioada 2004-
2006.
Această tendinţă este datorată, dacă analizăm şi evoluţia emisiilor din sectorul
energetic, în principal evoluţiei din acest sector de activitate, care emite peste 75% din totalul
emisiilor anuale de gaze cu efect de seră ale diferitelor activităţi economice din judeţ (79,6%
în 2006), exceptând tratarea şi depozitarea deşeurilor, agricultura şi emisiile din alte surse
(păduri, fâneţe).
Un aport important în emisiile de gaze cu efect de seră îl are agricultura (prin emisiile
de metan din creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor şi cele de protoxid de azot din
culturile agricole), precum şi emisiile de protoxid de azot din fâneţe şi păduri.
49
3000
2500
2000
mii tone/an
1500
1000
500
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Surse SNAP 01-04 625.988 783.701 878.953 774.225 808.442 725.208 755.738
Sector energetic 429.348 556.257 623.920 533.362 605.069 570.538 601.638
Surse SNAP 01-09 730.570 864.137 765.776 792.376 802.136 823.343
Surse SNAP 01-10 1515.791 1607.737 1545.757 1476.914
Surse SNAP 01-11 2515.240 2477.511 2417.826
Fig. 2.8.1.1. Evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră din diferite surse staţionare
în judeţul Suceava
2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon
mii tone CO2 Eq
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii CO2 din
584,986 720,931 856,220 754,892 781,133 701,023 731,181
sursele SNAP 01-04
Emisii CO2 din
- 730,570 864,137 765,776 792,376 711,864 739,382
sursele SNAP 01-09
Emisii CO2 din
- - 864,137 765,776 792,376 711,864 739,382
sursele SNAP 01-10
Emisii CO2 din
- - 864,137 765,776 792,376 711,864 739,382
sursele SNAP 01-11
Tabel 2.8.2.1. Emisii anuale de CO2 din surse staţionare în judeţul Suceava
Se constată că emisiile de dioxid de carbon reprezintă 96,75% din totalul emisiilor de

gaze ce efect de seră provenite din activităţi industriale (SNAP 01-04), respectiv doar 30,6%
din emisiile totale de gaze cu efect de seră provenite din toate sursele inventariate (SNAP
01-11).
2.8.3. Emisii anuale de metan
Potenţialul de gaz cu efect de seră al metanului este 21.
Ponderea emisiilor de metan, exprimate ca dioxid de carbon echivalent, provenite din

surse fixe industriale, este de doar 0,4%. În schimb, emisiile din depozitarea deşeurilor
reprezintă 15% din emisiile totale inventariate în 2006, iar emisiile din agricultură 83,5%.
Nu au fost incluse în inventar emisiile din extracţia şi transportul gazului metan, din
lipsa datelor la nivel de judeţ, care sunt şi ele semnificative.
50
mii tone CO2 Eq
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii CH4 din
sursele 1,972 1,703 0,970 8,459 5,071 3,482 3,510
SNAP 01-04
19,163
Emisii CH4 din (fără
sursele 3.871 3,661 depozitare 87,536 70,251 67,093 61,039
SNAP 01-09 a
deşeurilor)
394,458
Emisii CH4 din (fără
sursele - - depozitare 386,050 466,208 464,649 370,181
SNAP 01-10 a
deşeurilor)
Emisii CH4 din
sursele - - - - 466,208 464,649 370,181
SNAP 01-11
Tabel 2.8.3.1. Emisii anuale de CH4 din surse staţionare în judeţul Suceava
2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot
Potenţialul de gaz cu efect de seră al protoxidului de azot este 310.
mii tone CO2 Eq
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii N2O din
sursele 35,238 61,067 21,763 10,874 22,238 20,703 21,048
SNAP 01-06
Emisii N2O din
sursele 37,131 63,019 23,573 13,362 24,808 23,180 22,922
SNAP 01-09
Emisii N2O din
sursele - - - 360,965 349,153 369,244 367,351
SNAP 01-10
Emisii N2O din
sursele - - - - 1256,656 1300,999 1308,263
SNAP 01-11
Tabel 2.8.3.1. Emisii anuale de N2O din surse staţionare în judeţul Suceava
Ponderea emisiilor de protoxid de azot, exprimate ca dioxid de carbon echivalent,

provenite din surse fixe industriale, este de doar 2,8%. În schimb, emisiile din agricultură şi
zootehnie, păduri şi păşuni reprezintă peste 98%.
2.8.5. Emisii anuale de gaze cu efect de seră în sectorul energetic
Evoluţia emisiilor din sectorul energetic, principalul responsabil de emisia gazelor cu

efect de seră din judeţ, în principal dioxid de carbon, este prezentată în tabelul 2.8.5.1.
Această evoluţie se află în legătură cu conţinutul de carbon din combustibilii utilizaţi

(mai crescut în huilă, faţă de cel din lignit, care a fost utilizat până în anul 2000 inclusiv), pe
de o parte, şi cu consumul efectiv anual de combustibili utilizaţi, pe de altă parte.
51
mii tone CO2 Eq
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii CO2 echivalent
429,348 556,257 623,920 533,362 605,069 570,538 601,638
din sectorul energetic
Tabel 2.8.5.1. Emisii anuale de CO2 echivalent din sectorul energetic
Din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră din judeţ (activităţile SNAP 01-
10) contribuţia sectorului energetic, constând în principal din emisii de dioxid de carbon, a
reprezentat 40,7% în anul 2006, în creştere faţă de 36,9% în anul 2005.
Emisia mai scăzută de gaze cu efect de seră din anul 2000 s-a datorat faptului că în
acea perioadă unul din cele două cazane ale CET Suceava aparţinând SC TERMICA SA
Suceava se afla în curs de conversie de pe lignit pe huilă, instalaţiile de ardere nefuncţionând
la capacitate.
2.8.6. Emisii totale de gaze cu efect de seră / cap locuitor

Emisiile de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor în judeţul Suceava din toate
sursele inventariate au fost în uşoară scădere în perioada 2004-2006, aşa cum se constată
din tabelul2.8.6.1.
Emisiile totale antropice, şi anume cele provenite din sectorul energetic, arderile în
industriile de prelucrare, procese de producţie, tratarea şi depozitarea deşeurilor, agricultura
şi zootehnia, raportate pe cap de locuitor al judeţului Suceava, au fost relativ în scădere în
ultimii 3 ani.
(tone CO2 eq / cap locuitor)
Surse de An
Judeţul emisie
inventariate 2003 2004 2005 2006
Emisii CO2 din
sursele 2,14 2,28 2,19 2,09
SNAP 01-10
Suceava
Emisii CO2 din
sursele - 3,57 3,51 3,43
SNAP 01-11
Tabel 2.8.6.1. Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor
în judeţul Suceava, în perioada 2003-2006
2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei
Sursele de poluare majore din judeţul Suceava care au funcţionat în 2006 sunt în
principal instalaţiile care intră sub incidenţa OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării, aprobată prin legea 84/2006, prezentate în tabelul de mai jos.
Sursele locale Tipul de activitate Principalii poluanţi

Judeţ
de poluare conform OUG 152/2005 atmosferici emişi
1.Industria energetică
S.C.TERMICA SO2, NOx, Pulberi, CO,
Suceava 1.1.Instalaţii de ardere cu o putere
S.A.Suceava metale grele
termică nominală mai mare de 50MW
52
Sursele locale Tipul de activitate Principalii poluanţi

Judeţ
de poluare conform OUG 152/2005 atmosferici emişi
1.Industria energetică
S.C.TERMICA SO2, NOx, Pulberi, CO,
1.1.Instalaţii de ardere cu o putere
S.A.Suceava metale grele
termică nominală mai mare de 50MW
6.1 Instalaţii industriale pentru
producerea de: SO2, NOx, Pulberi, CO,
S.C.AMBRO S.A a) celuloză din lemn sau din alte compuşi cu sulf redus
Suceava* materiale fibroase (hidrogen sulfurat,
b) hârtie şi carton (capacitate de mercaptani)
producţie >20 t/zi)
*NOTĂ: fabrica de celuloză din lemn a SC AMBRO SA Suceava a funcţionat doar începând de la sfârşitul lunii
august 2006.
Tabel 2.9.1. Surse majore de poluare a aerului din judeţul Suceava
Datele rezultate din monitorizarea calităţii aerului în judeţul Suceava indică

municipiul Suceava ca zonă critică sub aspectul poluării aerului cu mercaptani şi
pulberi în suspensie PM10, la nivelul anului 2006.
Întrucât, aşa cum am arătat la pct. 2.6.6., în anul 2006 atât concentraţiile medii zilnice
cât şi media anuală au depăşit VL+MT pentru protecţia sănătăţii umane la indicatorul pulberi
în suspensie fracţia PM10 măsurat în staţia Sediu APM. Se poate concluziona că atmosfera
municipiului Suceava este poluată cu pulberi fracţia PM10, cel puţin în zona în care
acest indicator este monitorizat, şi anume cartierul Obcini.
Apreciem că, având în vedere concentrarea de surse de emisie industriale din
municipiu, traficul rutier tot mai intens, inclusiv cel naţional şi european, care tranzitează prin
municipiul Suceava, insuficienţa şi distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi, putem considera
municipiul Suceava în ansamblu ca fiind o zonă critică sub aspectul poluării cu pulberi
PM10.
Reluarea activităţii de fabricare a celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava

începând de la finele lunii august a condus la poluarea cu mercaptani a municipiului
Suceava, poluant de disconfort datorită mirosului specific foarte neplăcut, frecvenţa
depăşirilor CMA fiind mult mai ridicată în perioada septembrie-decembrie 2006 decât cea din
anul anterior sistării acestei activităţi, şi anume anul 2004, aşa cum s-a arătat la pct. 2.6.8.
Ca urmare putem considera municipiul Suceava ca zonă critică şi datorită

disconfortului produs populaţiei ca urmare a emisiilor de mercaptani, care determină
depăşirea frecventă a CMA conform STAS 12574/1987.
53
CAPITOLUL 2. APA
Datele şi informaţiile prezentate în acest capitol sunt furnizate de Sistemul de

Gospodărire a Apelor Suceava, aparţinând Direcţiei Apelor „Siret” Bacău, care gestionează
resursa „apă” din punct de vedere atât cantitativ, cât şi calitativ, pe întreg bazinul râului Siret.
3.1. Resursele de apă
3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

mil m.c.
Resursa de suprafaţă Resursa din subteran
Judeţ
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Suceava 1920 610 180 142
Tabel 3.1.1.1. Resurse de apă din judeţul Suceava
Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre
acestea, ponderea cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul
resurselor utilizabile de apă din judeţ.
Debitele principalelor râuri în anul 2006
Debit maxim în Debit mediu

Nr.
Râul Staţie hidrometrică anul 2006 multianual
crt.
( m3/ s ) ( m3/ s )
Bazinul hidrografic Siret
Siret 340 18,2
1. Siret Zvoriştea 352 19,8
Huţani 382 24,0
Brodina 131 4,81
2. Suceava Ţibeni 346 11,5
Iţcani 548 16,5
Cârlibaba 68,2 7,40
3. Bistriţa Argestru 84,5 12,0
Dorna Arini 200 24,3
4. Dorna Dorna Candreni 153 7,44
Fundu Moldovei 34,4 3,49
5. Moldova Prisaca Dornei 132 7,0
Gura Humorului 358 16,5
Tabel 3.1.1.2. Debitele principalelor râuri din judeţul Suceava
3.1.2. Prelevări de apă
Prelevările de apă în perioada 2003-2006 la nivelul judeţului Suceava, sunt prezentate în
tabelul de mai jos :
55
Prelevări de apă ( mii m.c. )

Judetul An Din surse de Total
suprafaţă Din subteran
2003 28.800 25.541 54.341
2004 32.336 28.676 61.012
Suceava
2005 26.252 23.280 49.532
2006 24.851 21.842 46.693
Tabel 3.1.2.1. Volume anuale de apă prelevată în judeţul Suceava în perioada 2003-2006
Se constată scăderea, în perioada 2005-2006, a cantităţilor totale de apă prelevate

anual faţă de anii anteriori.
3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a
resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi ca parte a
modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei
Naţionale Apele Române.
Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de
utilizare / exploatare. Utilizatorii resurselor de apă plătesc utilizarea acesteia Administraţiei
Naţionale Apele Române, în calitate de operator unic al resurselor de apă.
Administraţia Naţională Apele Române aplică sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii,
tarife şi penalităţi pentru activităţile şi serviciile specifice şi serviciile comune de gospodărire a
resurselor de apă.
Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi, conform prevederilor Legii
nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, se bazează pe principiile recuperării
costurilor pentru cunoaşterea şi gestionarea resurselor de apă – utilizatorul plăteşte – şi
respectiv – poluatorul plăteşte.
Administraţia Naţională Apele Române este singura în drept să aplice sistemul de
contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor, tuturor utilizatorilor
de apă, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, precum şi din sursele subterane,
cu excepţia celor pentru care sunt reglementări specifice în vigoare.
Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt diferenţiate, în vederea stimulării
economice a utilizării durabile a resurselor de apă, pe categorii de surse şi grupe de utilizatori
şi pe substanţele poluante din apele uzate evacuate în resursele de apă.
Cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă este prevăzut în
Ordonanţa de Urgenţă nr. 73/29.06.2005 aprobată prin Legea 400/27.12.2005 ; acestea s-au
aplicat începând cu data de 01.08.2005 şi sunt valabile şi în prezent.
Nr. Denumirea contribuţiei UM Nivelul contribuţiei
crt. lei/UM
1 Suprafaţă
- populaţie Mii mc 35
- industrie Mii mc 35
2 Subteran
- populaţie Mii mc 45
- industrie Mii mc 45
Tabel 3.1.3.1. Nivelul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă
56
Contribuţiile se percep lunar tuturor utilizatorilor de apă.

În anul 2006 Direcţia Apelor Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava a
aplicat penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din
apele uzate evacuate în valoare totală de 154.162 lei.
Contravaloarea serviciilor de emitere a avizelor, autorizaţiilor, notificărilor pentru anul
2006 a fost de 276.815 lei.
3.2. Ape de suprafaţă
Strategia sistemului naţional de monitoring integrat al apelor presupune o triplă

integrare a ariilor protejate, a mediilor investigate (materii în suspensie, biotă) şi a
componentelor monitorizate (hidromorfologice, biologice şi fizico-chimice). Reţeaua de
monitoring asigură o vedere generală a stării ecologice şi chimice în cadrul fiecărui bazin
hidrografic şi posibilitatea clasificării corpurilor de apă în cinci clase de calitate. Pe baza
caracterizării şi evaluării impactului, în conformitate cu Legea 310/2004, pentru fiecare an
calendaristic se stabileşte un program de monitoring de supraveghere şi un program
operaţional. În afară de aceste programe se stabileşte şi un program de monitoring
investigativ.
3.2.1. Starea râurilor interioare

Repartiţia secţiunilor de control, pe clase de calitate, în anul 2006, conform Ordinului
nr. 161/2006, la grupele de indicatori fizico-chimici, este următoarea:
Secţiune Clasa de calitate ( conform Percentile 90 )
Râu/ pârâu de control R.O. Nutrienţi Salinitate Poluanţi Alţi General
toxici indicatori
specifici chimici
de origine relevanţi
naturală
1. r. Siret Siret II II I - I II
CBO5, N-NH4+, N- Rez. filtrat, Fenoli,
- - 2-
CCOMn, NO3 , N- Cl , SO4 detergenţi
CCOCr NO2-, P- Ca2+, Mg2+,
PO43-, P- Na+, Fe
total total
Huţani II II I - I II
CBO5, N-NH4+, N- Rez. filtrat, Fenoli,
- - 2-
CCOMn, NO3 , N- Cl , SO4 detergenţi
CCOCr NO2-, P- Ca2+, Mg2+,
PO43-, P- Na+, Fe
total total
2. r. Suceava Brodina I II I I I II
- 2+ 2+
Oxigen N-NO2 , Rez. filtrat, Cu , Zn , Fenoli,
dizolvat, Cl-, SO42- Cr6+ detergenţi
CBO5, Ca2+, Mg2+,
CCOMn, Na+, Fe
CCOCr total, Mn
total
Mihoveni I II I I I II
Oxigen N-NO3-, Rez. filtrat, Cu2+, Zn2 Fenoli,
dizolvat, Cl-, SO42- detergenţi
CBO5, Ca2+, Mg2+,
CCOMn, Na+, Fe
CCOCr total, Mn
total
57

toxici indicatori
specifici chimici
naturală
Iţcani II II II - I II
Oxigen N-NO3-, N- Ca2+, Na+, Fenoli,
dizolvat, NO2-, P- detergenţi
CBO5, total
CCOMn,
CCOCr
Tişăuţi II CCOMn, III II - II III
CCOCr N-NH4+, P- Ca2+, Na+, Fenoli,
PO43-,
Liteni II III II - I III
CBO5, N-NH4+, P- Ca2+, Na+, Fenoli,
CCOMn, PO43-, N- detergenţi
CCOCr NO2-, P-
total
3. pr. Pozen Satu Mare II IV I I II IV
Oxigen N-NH4+, P- Rez. filtrat, Cu2+, Zn2 Fenoli,
dizolvat, PO43-, N- Cl-, SO42- detergenţi
CBO5, NO2-, P- Ca2+, Mg2+,
CCOMn, total Na+, Fe
CCOCr total, Mn
total
4. r. Şomuzu Vorniceni II II I - I II
Mare CBO5, N-NO3-, N- Rez. filtrat, Fenoli,
CCOMn NO2-, Cl-, SO42- detergenţi
Ca2+, Mg2+,
Na+, Fe
total
Dolheşti II IV II - I IV
CBO5, N-NH4+, Rez. filtrat, Fenoli,
CCOMn, Na+, Fe, detergenţi
CCOCr Ca2+,
5. r. Moldova Fd. I I I I I I
Moldovei Oxigen N-NH4+, N- Rez. filtrat, Cu2+, Zn2+, Fenoli,
dizolvat, NO3-, N- Cl-, SO42- Cr6+ detergenţi
CBO5, NO2-, P- Ca2+, Mg2+,
CCOCr PO43-, P- Na+, Fe
total total, Mn
total
Am. C- lung II I I III I III
Mold. CBO5, N-NH4+, N- Rez. filtrat, Cu2+, Fenoli,
CCOMn NO3-, N- Cl-, SO42- detergenţi
NO2-, P- Ca2+, Mg2+,
PO43-, P- Na+, Fe
total total, Mn
total
Aval G. I II I - I II
Humorului Oxigen N-NO3-, N- Rez. filtrat, Fenoli,
dizolvat, NO2-, P- Cl-, SO42- detergenţi
CCOCr total Ca2+, Mg2+,
Na+, Fe
total
58

toxici indicatori
specifici chimici
naturală
Baia I II I - I II
Oxigen N-NO3-, N- Rez. filtrat, Fenoli,
dizolvat, NO2-, Cl-, SO42- detergenţi
CBO5, Ca2+, Mg2+,
CCOMn, Na+, Fe
CCOCr total
6. pr. Băişescu Ostra I I II IV I IV
(Brăteasa) ) Oxigen N-NH4+, N- Ca2+, Na+, Cu2+, Zn2+, Fenoli,
dizolvat, NO3-, N- Mn total detergenţi
-
CBO5, NO2 , P-
CCOMn, PO43-, P-
CCOCr total
7. pr. Suha Stulpicani I I II III I III
Oxigen N-NH4+, N- Rez. filtrat, Cu2+, Zn2+, Fenoli,
dizolvat, NO2-, P- SO42-Ca2+, detergenţi
3-
CBO5, PO4 , P- Mg2+, Na+
CCOMn, total
CCOCr
8. pr. Ciumârni Găineşti I II I III I III
Oxigen N-NH4+, N- Rez. filtrat, Cu2+, Fenoli,
dizolvat, NO2-, P- Cl-, SO42- detergenţi
CBO5, PO43-, Ca2+, Mg2+,
CCOMn, Na+, Fe
CCOCr total
9. r. Bistriţa Cârlibaba I I I II I II
Oxigen N-NH4+, N- Rez. filtrat, Cu2+, Fenoli,
dizolvat, NO3-, N- Cl-, SO42- detergenţi
CBO5, NO2-, P- Ca2+, Mg2+,
CCOMn, PO43-, P- Na+, Fe
CCOCr total total,
Argestru II II I I Cu2+, I II
CCOMn, P-PO43-, Rez. filtrat, Zn2+, Fenoli,
CCOCr Cl-, SO42- detergenţi
Ca2+, Mg2+,
Na+, Fe
total,
Barnar II I I I I II
CBO5, N-NO3-, N- Rez. filtrat, Cu2+, Zn2+, Fenoli,
CCOMn, NO2-, P- Cl-, SO42- detergenţi
CCOCr PO43-, P- Ca2+, Mg2+,
total Na+
10. pr.Bârnărel Crucea II II I I I II
CBO5, N-NH4+, N- Rez. filtrat, Cu2+, Zn2+, Fenoli,
CCOMn, NO3-, Cl-, SO42- detergenţi
CCOCr Ca2+, Mg2+,
Na+, Fe
total, Mn
total
11. r. Dorna Dorna II I I I I II
Candreni CBO5, N-NO3-, N- Rez. filtrat, Cu2+, Zn2+, Fenoli,
CCOMn, NO2-, P- Cl-, SO42- detergenţi
59

toxici indicatori
specifici chimici
naturală
CCOCr PO43-, P- Ca2+, Mg2+,
total Na+, Fe
total, Mn
total
12. pr. Neagra Gura Negri I I II - I II
N-NO3-, N- SO42-,+, Fe Fenoli,
NO2-, P- total, Mn detergenţi
PO43-, P- total
total
13. pr. Şaru Dornei III II I I I III
Călimănel CBO5, N-NH4+, SO42-,+, Fe Cu2+, Zn2+, Fenoli,
CCOMn, total, Mn detergenţi
CCOCr total
14. pr. Sadău Sadău I I I I I I
Oxigen N-NH4+, N- Rez. filtrat, Zn2+, Fenoli,
dizolvat, NO3-, N- Cl-, SO42- detergenţi
CBO5, NO2-, P- Ca2+, Mg2+,
3-
CCOMn, PO4 , P- Na+, Fe
CCOCr total total, Mn
total
15. pr. Amonte I I I I I I
Putnişoara confl. Oxigen N-NH4+, N- Rez. filtrat, Zn2+, Fenoli,
Strujinoasa dizolvat, NO3-, P- Cl-, SO42- detergenţi
CBO5, PO43-, P- Ca2+, Mg2+,
CCOMn, total Na+, Fe
CCOCr total
Tabel 3.2.1.1. Repartiţia secţiunilor de control, pe clase de calitate, în anul 2006, în judeţul Suceava
Centralizatorul lungimilor cumulate pe clase de calitate ale principalelor râuri, în anul
2006 comparativ cu anul 2005, conform Ordinului nr. 1146/2002 şi respectiv a Ordinului nr.
161/2006.
Lungime Repartiţia lungimilor pe clase de calitate
tronson I II III IV V
Râu An
analizat
Km % Km % Km % Km % Km %
(km)
Siret 2005 149 - - 149 100 - - - - - -
2006 149 - - 149 100 - - - - - -
Moldova 2005 89 - - 89 100 - - - - - -
2006 120 52 43,33 31 25,83 37 30,83 - - - -
Suceava 2005 173 75 43,35 64 36,99 34 19,65 - - - -
2006 173 - - 139 80,34 34 19,65 - - - -
Şomuzu 2005 72 - - 60 83,33 12 16,66 - - - -
Mare 2006 72 - - 60 83,33 - - 12 16,66 - -
Bistriţa 2005 117 64 54,70 53 45,29 - - - - - -
2006 117 - - 117 100 - - - - - -
Tabel 3.2.1.2. Repartiţia lungimilor de râu pe clase de calitate în 2006, comparativ cu 2006
60
3.2.2 Starea lacurilor
În tabelul de mai jos este prezentată situaţia trimestrială a calităţii apei lacurilor din judeţul
Suceava în anul 2006:
Lac Curs de apă Volum total Folosinţă Trim. Stadiu trofic
Nume Tip principală
Solca acumulare Pr. Solcuţa 36020 m3 Apa potabilă I Oligotrof
II Oligotrof
III Oligotrof
IV Oligotrof
Dragomirna acumulare Pr. Dragomirna 6 mil. m3 Apa potabilă şi I Oligotrof-mezotrof
industrială II Eutrof
III Eutrof-hipertrof
IV Oligotrof
Bucecea acumulare Siret 4,99 mil. m3 Apă potabilă I Mezotrof
II Eutrof-hipertrof
III Mezotrof-eutrof
IV Oligotrof
Rogojeşti acumulare Siret 34,9 mil. m3 Resursă de I Mezotrof-eutrof
apă II Eutrof-hipertrof
III Mezotrof-eutrof
IV Oligotrof-mezotrof
Lala Natural pr. Lala 100.000 m3 I -
glaciar II Ultraoligotrof
III Ultraoligotrof
IV Ultraoligotrof
Tabel 3.2.2.1. Situaţia calităţii apei lacurilor din judeţul Suceava în anul 2006
3.3. Ape subterane
În funcţie de obiectivele urmărite, forajele monitorizate pentru supravegherea calităţii

apelor subterane în 2006 se pot grupa în:
- Foraje de supraveghere;
- Foraje de alimentare cu apă;
- Foraje de studiu hidrogeologic.
Interpretarea rezultatelor analizelor de laborator pentru evaluarea calităţii apelor
subterane se face conform STAS 1342/1991, Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei
potabile şi Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2004.
S-au monitorizat următoarele grupe de indicatori: regim de oxigen şi nutrienţi,
substanţe periculoase/ prioritar periculoase (anorganice şi organice), alţi poluanţi chimici
toxici.
Foraje de supraveghere:
- CET Suceava - 11 foraje - nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii analizaţi;
- S.C. Ambro S.A. Suceava - 7 foraje - depăşiri: pH, duritate totală, CCOMn, sulfaţi,
cloruri, fenoli, azotiţi, fier, sodiu.
Foraje de alimentare cu apă:
- Siret - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia Siret - nu s-au înregistrat depăşiri;
- Măneuţi - S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi- depăşiri la Mn şi fosfaţi;
- Berchişeşti - S.C. ACET S.A. Suceava - nu s-au înregistrat depăşiri;
- Baia 1+2 - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia Fălticeni - depăşiri la Mn;
61
- Sadova - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia C-lung Moldovenesc - depăşiri la CCOMn
şi Mn;
- Aeroport - S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia C-lung Moldovenesc - depăşiri la CCOMn
şi Mn;
- Voroneţ - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia Gura Humorului - depăşiri la Mn.
Foraje de studiu hidrogeologic – au fost monitorizate un nr. de 32 foraje.
S-au înregistrat depăşiri la următoarele foraje:
- Vicovu de Jos - F3 - depăşiri la azotaţi
- Grămeşti -F1 - depăşiri la Mn
- Dărmăneşti -F1+F2 - depăşiri la Ca2+
- Todireşti - monitorizat un singur foraj - depăşiri la CCOMn şi Pb
- C-lung Moldovenesc - F1 - depăşiri la CCOMn
- Vama - F1 - depăşiri la CCOMn
- Păltinoasa - F3 - depăşiri la CCOMn
3.5. Ape uzate. Surse majore şi grad de epurare
În cursul anului 2006, laboratorul S.G.A. Suceava a efectuat analize pe probe de ape
uzate provenite de la un număr de 45 de staţii de epurare, şi anume:
Nr. Nr.
Unitatea Unitatea
crt. crt.
1. S.C. ACET S.A. Suceava 24. Primăria Şaru Dornei
2. S.C. ACET S.A.- Agenţia Fălticeni 25. U.M. Argestru
3. S.C. ACET S.A.- Agenţia Gura 26. U.M. C- lung Moldovenesc
Humorului
4. S.C. ACET S.A.- Agenţia C-lung 27. Primăria Frasin
Moldovenesc
5. S.C. ACET S.A.- Agenţia Vatra 28. E.M. Leşu Ursului- Sector Isipoaia
Dornei
6. S.C. ACET S.A.- Agenţia Siret 29. Perimetru Minier Mestecăniş
7. S.C. ACET S.A.- Agenţia Solca 30. S.C. Dorna Lactate S.A.- Vatra
Dornei
8. S.C. APA GRUP S.A. Botoşani 31. Primăria Iacobeni
( Bucecea )
9. S.N. a Sării S.A.- Salina Cacica 32. S.C. DORNAFOR S.A.- Vatra Dornei
10. S.C. Servicii Comunale S.A. 33. Primăria Vereşti
Rădăuţi
11. S.C. S.A.B. S.A. Rădăuţi 34. Primăria Dumbrăveni
12. S.C. Diesel Motor S.A.- Salcea 35. Primăria Broşteni
13. C.N.U. Crucea- Sector minier 36. U.P. Tarniţa- ape menajere
Botuşana
14. S.N.P. PETROM S.A. – Depozit 37. Platforma Iacobeni
PECO Pojorâta
15. Remiza CFR Dorneşti 38. S.C. PRODMIXT Gălăneşti
16. S.C. Coca Cola HBC România SRL 39. CROI Victoriţa Rădăuţi
Locaţia Dorna- Poiana Negri
17. C.N.U. Crucea- ape menajere 40. S.C. SPIT Bucovina S.A.
18. C.N.U. Crucea- ape tehnologice 41. Spital Vf. Câmpului
19 Primăria Ostra 42. S.C. KILLER SRL Horodnic de Jos
20. Primăria Vama 43. Staţie sortare Plutoniţa
62
Nr. Nr.
Unitatea Unitatea
crt. crt.
21. Primăria Dolhasca 44. Sector minier Pr. Ursului
22. U.P. Tarniţa- ape tehnologice 45. S.C. Radix Turism SRL
23. Mina Dorna Iacobeni
Sector Minier Tolovanu
Tabel 3.3.1. Staţii de epurare monitorizate în cursul anului 2006
Din analizele efectuate de SGA Suceava în anul 2006 la probele de ape uzate
evacuate în emisari, a rezultat că doar 26,7% din numărul total de staţii de epurare din
judeţul Suceava au funcţionat corespunzător.
An 2006
Activitatea din Total staţii Funcţionare
Nr.
economia
crt. Corespunzătoare Necorespunzătoare
naţională
Nr. Nr. % Nr. %
Captare şi
1. prelucrare apă 20 1 5 19 95
pentru alimentare
2. Industrie extractivă 10 3 30 7 70
3. Industrie alimentară 4 2 50 2 50
Industrie prelucrare
4. 2 1 50 1 50
lemn
Învăţământ şi
1 - - 1 100
sănătate
5. Alte activităţi 8 5 62,5 3 37,5
Total general 45 12 26,7 33 73,3
Tabel 3.3.2. Funcţionarea principalelor staţii de epurare în 2006,
pe activităţi din economia naţională
Volumul total de ape uzate evacuate în emisari în anul 2006 este de 35,902 mil.
m.c., ape uzate provenite din diferite sectoare de activitate, în creştere faţă de anul 2005,
când s-a înregistrat un volum de 29,973 mil. mc. Din acesta, doar 2% sunt ape uzate
suficient epurate, aşa cum rezultă din tabelul de mai jos:
Volume evacuate (mil. mc/an 2006)
Activitatea din Nu se Se epurează
Nr. epurează
economia Insuficient Suficient
crt.
naţională % din volum % din volum
volum volum volum
total general total general
Captare şi
1. prelucrare apă - 34,200 97,22 0,041 5,67
pentru alimentare
2. Industrie extractivă - 0,613 1,74 0,346 47,86
3. Industrie alimentară - 0,129 0,37 0,276 38,17
Industrie prelucrare -
4. 0,002 0,01 0,022 3,04
lemn
Învăţământ şi -
0,004 0,01 - -
sănătate
5. Alte activităţi - 0,231 0,66 0,038 5,26
Total general - 35,179 98 0,723 2
Tabel 3.3.3. Volume de ape uzate evacuate în 2006, pe activităţi economice
Dintre staţiile de epurare monitorizate, în tabelul 3.3.4. sunt prezentate cele municipale
şi orăşeneşti, care au un potenţial mai ridicat de poluare, datorită atât volumelor efectiv de
63
ape uzate evacuate, cât şi datorită cantităţilor mai însemnate de poluanţi evacuate precum şi
eventualelor depăşiri ale limitelor admise.
De menţionat că în cazul acestor surse, gama indicatorilor de calitate monitorizaţi din
apelor uzate evacuate este mai extinsă precum şi frecvenţa de recoltare, care este lunară.
% Vol. Grad
Vol. Indicatori ce
Nr. Agent din vol. de
Emisar evacuat Indicatori monitorizaţi depăşesc limitele
crt. economic total epurare
mil m.c. maxime admise
evacuat %
JUDEŢUL SUCEAVA
Suspensii, CBO5,
+ -
CCOCr, NH4 , NO2 , +
- Suspensii, NH4 ,
S.C.ACET NO3 , fosfor, subst.
1. r. Suceava 21,444 59,73 fosfor, detergenţi, 65
S.A. Suceava extractibile, detergenţi,
- 2- fenoli, H2S.
fenoli, H2S, Cl , SO4 ,
+
Na
Suspensii, CBO5,
+ -
S.C. Servicii CCOCr, NH4 , NO2 , -
- Suspensii, NO2 ,
2. Comunale pr. Pozen 3,027 8,43 NO3 , fosfor, subst. 67
H2S, detergenţi.
S.A. Rădăuţi extractibile, detergenţi,
- 2- +
H2S, Cl , SO4 , Na
Suspensii, CBO5,
S.C. ACET + -
CCOCr, NH4 , NO2 , -
S.A. - Agenţia - CBO5, CCOCr, NO2
3. r. Moldova 2,617 7,28 NO3 , fenoli, subst. 70
C-lung , detergenţi, H2S.
extractibile, detergenţi,
Moldovenesc
H2S, rez. filtrat
Suspensii, CBO5,
+ -
CCOCr, NH4 , NO2 , Suspensii, CBO5,
S.C. ACET - +
NO3 , fosfor, subst. CCOCr, NH4 ,
4. S.A. - Agenţia pr. Târgului 2,365 5,58 65
extractibile, detergenţi, fosfor, detergenţi,
Fălticeni - 2- 2+
H2S, Cl , SO4 , Ca , H2S
- 2+ 2+
CN , Mg , Pb
Suspensii, CBO5,
S.C. ACET + -
CCOCr, NH4 , NO2 , Suspensii, CBO5,
S.A. - Agenţia - +
5. r. Moldova 1,829 5,09 NO3 , fosfor, subst. CCOCr, NH4 , 68
Gura
extractibile, detergenţi, detergenţi.
Humorului - 2- +
H2S, Cl , SO4 , Na
S.C. Suspensii, CBO5,
+ -
ACET.S.A. - CCOCr, NH4 , NO2 , +
6. r. Bistriţa 1,671 4,65 - Suspensii, NH4 65
Agenţia Vatra NO3 , subst. extractibile.
Dornei detergenţi, Rez. filtrat
Suspensii, CBO5,
+ -
CCOCr, NH4 , NO2 ,
S.C. - Suspensii, CBO5,
NO3 , fosfor, subst. + -
7. ACET.S.A. r. Siret 0,441 1,23 CCOCr, NH4 , NO2 , 62
extractibile, detergenţi,
Agenţia Siret - 2- 2+ fosfor, detergenţi.
H2S, Cl , SO4 , Ca ,
2+ +
Mg , Na
Tabel 3.3.4. Surse majore de poluare a apelor şi grad de epurare în anul 2006 în judeţul Suceava
Cantităţile anuale din principalii poluanţi evacuaţi în emisari în anul 2006, comparativ cu
anul 2005, sunt prezentate în tabelul 3.3.5.
Exceptând materiile totale în suspensie şi cianurile, ale căror cantităţi evacuate au
scăzut faţă de anul 2005, se remarcă o creştere în anul 2006 a cantităţilor de poluanţi
evacuaţi, situaţie ce se explică prin creşterea volumului de ape uzate evacuate în 2006 faţă
de anul anterior.
Analizând însă concentraţiile medii anuale înregistrate în 2006 comparativ cu anul
2005, valorile sunt comparabile, nefiind înregistrate alterări ale calităţii cursurilor de apă
receptoare în anul 2006 faţă de anul precedent, aşa cum se constată din tabelul 3.3.6.
64
Încărcarea apelor uzate cu poluanţi (tone/ an)

Vol. Subst.
evac. extract.
Anul Susp. CBO5 CCOCr NH4+ NO3- NO2- Deterg. H2S CN-
(mil. în eter de
mc) petrol
2005 29,973 2522,93 1000,92 3184,68 327,33 66,06 9,11 17,765 3,46 197,59 0,02
2006 35,902 2145,89 1103,05 3593,81 361,76 83,56 17,50 21,65 6,53 229,00 0,004
Tabel 3.3.5. Cantităţi anuale de poluanţi evacuate în emisari în judeţul Suceava

În tabelul de mai jos este prezentată sintetic încadrarea în clase de calitate a
secţiunilor de control a principalelor cursuri de apă receptoare a apelor uzate în anul 2006,
situate în aval de principalele surse de emisie a apelor uzate, comparativ cu anul 2005.
Din tabel se constată menţinerea acestora în aceeaşi clasă de calitate.
Secţiunea de Clasa de calitate
Râul control 2005 2006
Siret Huţani II II
Suceava Liteni III III
Aval Gura
Moldova II II
Humorului
Şomuzu Mare Dolheşti IV IV
Pozen Satu Mare IV IV
Tabel 3.3.6. Încadrarea generală în clase de calitate a principalilor receptori
ai apelor uzate din judeţul Suceava în 2006, comparativ cu 2005
3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane
- Râul Suceava, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească
administrată de S.C. ACET S.A. Suceava, pe tronsonul Tişăuţi – confluenţă cu râul
Siret;
- Râul Şomuzu Mare, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare
orăşenească Fălticeni, administrată de S.C. ACET S.A. Suceava – Agenţia Fălticeni;
- Pr. Pozen, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească
Rădăuţi, administrată de S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi
- Zona Vicovu de Jos, datorită prezenţei nitraţilor în apele subterane
- Zona Ipoteşti – Lisaura, datorită prezenţei nitraţilor în apele subterane
- Pârteştii de Jos, prin depăşirea concentraţiilor de cloruri în apele subterane.
3.7. Concluzii
În anul 2006, în ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, se poate

concluziona că situaţia s-a menţinut în limite comparabile cu cea din anul 2005.
65
CAPITOLUL 4. SOLUL
Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este un produs al interacţiunii dintre mediul biotic
şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a
stabilit un anumit echilibru ecologic.
Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal,

ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă
în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului
şi a apei, prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice
folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice. Solurile, prin
proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează poluanţii, îi
absorb şi îi transformă.
4.1. Fondul funciar
Fondul funciar reprezintă totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţele ocupate de ape),

indiferent de destinaţia acestora, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul
public sau privat din care fac parte.
Indicatorii care evidenţiază resursele naturale exprimă în unităţi fizice mărimea
fondului funciar şi utilizarea acestuia, fondul forestier, resursele de apă, floră, faună, precum
şi ariile protejate. Indicatorii privind fondul funciar relevă două aspecte: dimensiunea
categoriilor de teren şi schimbările apărute în utilizarea terenurilor.
4.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în judeţul Suceava în
perioada 2003-2006 este cea din tabelul de mai jos:
Judeţul Repartitia Anul
terenurilor 2002 2003 2004 2005 2006*
agricole (ha)
Arabil 179.859 180.494 180.620 180.771 180.623
Păşuni 91.108 90.450 90.430 90.250 90.517
Fâneţe 74.819 75.675 75.700 75.711 75.755
Vii 0 0 0 0 0
Suceava
Livezi şi 3.345 3.207 3.060 3.030 2.886
pepiniere
pomicole
Total 349.131 349.826 349.810 349.762 349.787
Tabel 4.1.1.1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în perioada 2003-2006
(Sursa D.J.S. Suceava – perioada 2002-2005; * sursa D.A.D.R. Suceava – 2006)
Evoluţia suprafeţelor de teren ocupate cu principalele tipuri de culturi în perioada 2003
– 2006 este prezentată în tabelul de mai jos:
Supraf. Supraf. Tipuri de culturi (ha)
An arabilă cultivată Grâu şi Orz şi Porumb Floarea
Cartofi Sfeclă Legume
(ha) (ha) secară orzoaică boabe soarelui
Judeţ 2003 179.859 179.859 23.297 6.008 29.550 27.722 4.992 1.410 6.110
Suceava 2004 180.494 180.494 29.653 6.399 36.509 28.258 3.029 1.761 7.529
2005 180.620 180.172 38.894 6.753 32.460 34.140 2.419 2.296 7.588
2006 180.623 179.423 25.235 5.286 35.913 30.860 2.127 1.947 7.695
Tabel 4.1.1.2. Terenuri ocupate cu diferite tipuri de culturi în perioada 2003 - 2006
66
Modul de administrare a îngrăşămintelor chimice şi naturale în perioada 2003 - 2006

pe terenurile agricole din judeţul Suceava rezultă din tabelul de mai jos:
An Tipuri de îngrăşăminte Cantitatea utilizată la
hectar
Judeţ naturale chimice
Suceava 2003 878.991 11.079 27 t/ha - 92 kg/ha
2004 837.702 11.407 26 t/ha - 96 kg/ha
2005 1.351.043 11.384 25 t/ha - 64 kg/ha
2006 1.181.477 16.601 26 t/ha - 112kg/ha
Tabel 4.1.1.3. Tipuri de îngrăşăminte utilizate în perioada 2003 – 2006 (Sursa DADR Suceava)
Se remarcă o creştere a cantităţii de îngrăşăminte utilizate, atât a celor naturale cât şi
chimice.
În perioada analizată s-au scos din circuitul agricol următoarele suprafeţe de teren:
Suprafeţe scoase din
An Motivaţia
circuitul agricol (ha)
Judeţ 2003 - -
Suceava 2004 - -
2005 26.3 construcţii
2006 144.0 Investitii +constructii
Tabel 4.1.1.4. Suprafeţe scoase din circuitul agricol (Sursa D.A.D.R. Suceava)
4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
Repartiţia solurilor afectate de diferiţi factori de degradare în perioada 2003 - 2006:

Factori de degradare Anul Suprafata
(ha)
2003 2004 2005 2006 La
31.12.2006
Eroziune suprafaţa 57.196 57.196 57.196 60.278 60.278
adâncime 1.467 1.531 1.603 1.786 1.786
Alunecări de teren 19.837 20.063 21.058 23.580 23.580
Inundabilitate 26.138 29.600 33.490 53.470 53.470
Acidifiere 191.033 211.348 218.439 251.051 251.051

Judeţul
Suceava Compactare 30.337 30.337 30.337 30.337 30.337
Deficit de Azot 115.336 119.210 124.700 147.510 147.510

elemente
Fosfor 174.751 178.360 181.300 290.100 290.100
nutritive
potasiu 139 173 210 300 300
Volum edafic redus - - - 16.339 16.339
Sărăturare - - - - -
Exces de umiditate în 157.279 160.741 164.631 184.611 184.611

sol
Gleizare 42.002 42.002 42.002 42.002 42.002
Pseudogleizare 89.139 89.139 89.139 89.139 89.139
Secetă periodică - - - - -
Terenuri nisipoase 139 139 139 139 139
Tabel 4.2.1. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor (Sursa D.A.D.R. Suceava)
67
4.2.1. Îngrăşăminte
Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care contribuie la creşterea
productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului. În cazul în care sunt utilizate fără a se ţine cont
de natura solurilor, de necesităţile plantelor şi de condiţiile meteorologice, îngrăşămintele pot
provoca dereglarea echilibrului ecologic (în special prin acumularea nitraţilor).
Excesul de azotaţi şi fosfaţi în sol, cauzat de utilizarea neraţională a îngrăşămintelor,
dăunează microflorei edafice, duce la acumularea în vegetaţie a acestor elemente, poluarea
pânzei freatice precum şi la eutrofizarea apelor de suprafaţă.
Privatizarea în agricultură a condus iniţial la un grad mare de fărămiţare a suprafeţelor
agricole, astfel încât micii proprietari nu au putut beneficia de tehnologii performante şi
eficiente în cultivarea pământului, ulterior apărând treptat exploataţii agricole mai mari, care
pot practica o agricultură mai modernă şi mai eficientă.
Cantităţile de îngrăşăminte naturale şi chimice aplicate în anul 2006 sunt evidenţiate
în tabelul următor:
An Îngrăşăminte chimice folosite N+P2O5+K2O
(tone substanţă activă) (kg/ha)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
2006 6.258 4.969 5.374 16.601 116 112
Tabel 4.2.1.1 Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2006, în judeţul Suceava.
(Sursa D.A.D.R. Suceava)
4.2.2. Produse pentru protecţia plantelor

În tabelul 4.2.2.1 se remarcă o fluctuaţie în ceea ce priveşte consumul total de
pesticide pentru perioada 2003 – 2006 datorită utilizării tehnologiilor în agricultură:
Consum total pesticide
Kg substanţă activă / ha arabil
Judeţ Anul ( t substanţă activă )
Total Insecticide Fungicide Erbicide Total Insecticide Fungicide Erbicide
2003 63,20 9,71 42,53 10,96 1,73 0,16 0,81 0,76
2004 59,99 8,81 30,08 21,10 1,64 0,17 0,58 0,89
Suceava 2005 80,73 7,54 49,18 24,01 1,80 0,18 0,86 0,76
2006 90,81 10,94 54,57 25,30 2,09 0,33 1,08 0,69
Tabel 4.2.2.1. Produse pentru protecţia plantelor aplicate în perioada 2003-2006

(Sursa DADR Suceava)
4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Depozitarea dejecţiilor animale pe sol, sau administrarea acestora în agricultură în
exces faţă de necesarul de nutrienţi sau în mod incorect conduce la poluarea solului cu
nitraţi, fosfaţi, poate conduce de asemenenea la poluarea pânzei freatice, ca şi la
acumularea în exces a unor substanţe în plante.
În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia efectivelor de animale pe categorii, în
perioada 2003-2006.
Nr. Categorii de Efective (mii de capete)

crt. animale 2003 2004 2005 2006
1. Bovine total 169 170 175 179
2. Vaci lapte 118 112 110 117
3. Alte bovine(bubaline) 0 0 0 0
68
Nr. Categorii de Efective (mii de capete)

crt. animale 2003 2004 2005 2006
4. Ovine total 192 223 233 233
5. Caprine 7 7 7 7
6. Porcine 103 115 146 145
7. Păsări total 1394 1450 1470 1495
8. Găini ouătoare 1000 1000 1000 1000
9. Cabaline 72,7 72,98 43,1 43,24
10. Animale blanã 0,500 0,600 0,500 0,342
Tabel 4.2.3.1. Evolutia şeptelului în perioada 2003-2006
D.A.D.R. Suceava nu a furnizat date privind solurile afectate de reziduurile
zootehnice, ceea ce înseamnă că în judeţul Suceava nu există soluri afectate de depozitarea
necontrolată a acestor reziduuri.
4.2.4. Situaţia amenajărilor agricole
Acest atribut este parte componentă din activitatea D.A.D.R., fiind consemnate în toate
tehnologiile cadru promovate pentru menţinerea fertilităţii solului, a conservării structurilor,
profilelor, texturii şi rezervei de humus din complexul organo-mineral existent în judeţul
Suceava.
În anul 2006, D.A.D.R. Suceava a avut în vedere următoarele obiective:
- suprafeţe amenajate pentru irigaţii ;
- suprafaţe amenajate cu lucrări de desecare;
- suprafaţe amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului;
- suprafeţele cu locaţiile perimetrelor de ameliorare stabilite in 2006;
- situaţia formaţiunilor torenţiale şi estimarea valorică a lucrărilor de amenajare a
acestora pe perioade de urgenţă.
a) Irigaţii
În judeţul, Suceava D.A.D.R. Suceava a identificat următoarele sisteme de irigaţii
amenajate:
Nr. crt Denumire sistem amenajat Suprafaţa ( Ha) Situaţia actuală
1 BĂIŞEŞTI 777 Dezafectat

2 GRIGOREŞTI - VEREŞTI 702 Dezafectat
3 DRAGOMIRNA 610 Conservat
4 BOSANCI 573 Dezafectat
5 LITENI - HUMOR 431 Conservat
6 GRĂNICEŞTI 361 Dezafectat
Tabel 4.2.4.1. Sisteme de irigaţii amenajate în judeţul Suceava
Din analiza acestei situaţii se desprinde concluzia că, suprafaţa totală amenajată este
de 3.454 ha, din care suprafaţa de 2.413 ha este dezafectată, iar suprafaţa de 1.041 ha este
în conservare.
b) Desecări
În judeţul Suceava D.A.D.R. Suceava a identificat un număr de 44.904 ha desecate,
din care, dacă se înlătură suprafeţele ocupate de canale deschise, drumuri, dotări etc.,
rezultă că există desecate 41.986 ha teren agricol întreţinute şi funcţionale în 2006.
c)Combaterea eroziunii solului
În judeţul Suceava D.A.D.R.Suceava a identificat un număr de 85.189 ha teren agricol
69
amenajate antierozional, din care, în anul 2006, 81.064 ha au fost întreţinute şi funcţionale,
după cum urmează:
- arabil 57.446 ha
- păşuni 15.744 ha
- fâneţe 5.152 ha
- livezi 2.722 ha (suprafaţă diminuată dar netrecută la alte categorii).
d)Perimetre pentru ameliorarea solului
Prin aceste identificări D.A.D.R.Suceava a urmărit luarea în calcul a perimetrelor cu
gradul cel mai mare de erodare şi cu periculozitate mare de alunecări.
În aceste condiţii au fost stabilite pentru anul 2006 următoarele perimetre:
- Dragomirna cu 30,16 ha şi valoarea de 244.110 RON
- Suceviţa cu 43,75 ha şi valoarea de 25.473 RON
- Putna cu 33,61 ha si valoarea de 78.218 RON
şi s-au făcut studii de fezabilitate pentru următoarele perimetre:
- Slatina 30,68 ha
- Râşca 37,43 ha
În anul 2006, D.A.D.R. Suceava a derulat, în colaborare cu alte unităţi deconcentrate,
acţiunea de inventariere a formaţiunilor torenţiale din judeţul Suceava. În acest context, s-au
identificat un număr de 193 torenţi într-un număr de 28 localităţi. S-au făcut studii şi s-a
stabilit un necesar de 312.910 mii RON, valoare necesară lucrărilor de regularizări, desecări,
stabilizare torenţi şi alunecări, combaterea eroziunii solului etc, în vederea stabilizării
torenţilor în judeţul Suceava.
4.2.5. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic,
energetic etc.)
Din punct de vedere al activităţilor industriale, principala cauză de deteriorare a
calităţii solului în judeţul Suceava o constituie degradarea solului prin lucrările de exploatare
şi explorare a resurselor de substanţe utile (minereuri neferoase, nemetalifere, mangan,
sulf), depozitarea inadecvată, timp de zeci de ani, a deşeurilor rezultate din unele procese
tehnologice specifice industriei miniere şi energetice, celulozei şi hârtiei, prelucrarea lemnului
etc.
În judeţul Suceava, presiunile industriei asupra stării de calitate a solului sunt rezultate
în principal din activitatea de minerit, îndeosebi cea anterioară (poluare istorică).
Rezultatele analizelor efectuate în anul 2006 la metalele grele Pb, Cu, Zn şi Cd din
probe de sol recoltate din zonele de impact ale activităţilor miniere, anterioare şi/sau
prezente, din zona CET Suceava, precum şi din zona haldelor de deşeuri industriale
aparţinând SC AMBRO SA Suceava, pe adâncimile 0-5 şi 5-30 cm, sunt prezentate în
tabelul de mai jos:
Parametru statistic Pb Cu Zn Cd
Loc prelevare (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.)
Adâncime prelevare 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30
Drum transport minereu: Ostra - 401,11 307,85 771,32 785,37 879,50 1358,59 3,42 4,38
Frasin
Limită incintă SC ACET SA 18,16 21,38 35,6 33,01 117,53 110,79 0 0
Suceava
Limitrof haldă nămol ACET 20,41 17,48 28,8 20,75 108,1 129,11 0 0
Suceava
Martor - mal râu Suceava 35,28 15,39 49,6 59,75 133,08 93,34 0 0
Limitrof haldă şlam Ambro 25,08 28,23 35,6 33,01 102,32 89,52 0 0
Suceava
70
PA pt. folosinţe sensibile 50 50 100 100 300 300 3 3
PI pt. folosinţe sensibile 100 100 200 200 600 600 5 5

Aval iaz decantare steril Valea
653,25 331,09 479,68 609,16 857,39 842,44 0 0
Străjii
Aval iaz decantare steril
427,58 515,2 152,52 199,43 203,05 201,98 0 0
Tărnicioara
Aval iaz decantare steril Poarta
257,4 327,97 267,19 334,21 327,01 489,59 0 0
Veche
27,13 66,73 63,14 204,77 138,17 310,71 0 0,52
Aval iaz decantare Dealu Negru
23,76 24,32 77,2 78,44 119,83 129,92 0 0
Aval iaz decantare Pârâul Cailor
Aval haldă Isipoaia 156,28 30,66 230 287,89 176,51 703,19 0 0
Aval haldă Ostra 352,99 675,84 391,12 290,13 581,47 282,51 0 0
Aval haldă Crucea 21,21 15,5 28,9 30,33 167,91 393,45 0 0

PA pt. folosinţe mai puţin
250 250 250 250 700 700 5 5
sensibile
PI pt. folosinţe mai puţin
1000 1000 500 500 1500 1500 10 10
sensibile
Tabel 4.2.5.1. Rezultate ale determinărilor conţinutului principalelor metale grele
(Cu, Pb, Zn şi Cd) în judeţul Suceava în anul 2006
Suprafeţele de teren din judeţul Suceava poluate datorită activităţilor economice, în

principal prin depozitarea deşeurilor, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Ramura Total Industria Ind. Industria Ind. Industria Agricultură Gospodăria Alte
Econo- judeţ energiei extrac- metalur- chimică alimentară comunală ramuri
mică electrice şi tivă gică
termice feroasă
Substanţă
poluantă (ha)
Total, din care:
449,16 49 305,02 0 0 0 0 81,81 13,33
Cenuşă 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Deşeuri 77,61 0 0 0 0 0 0 75,09 2,52
menajere
Nămoluri 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dejecţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Şlamuri 105,43 0 94,62 0 0 0 0 0 10,81
Nămoluri
de epurare 6,72 0 0 0 0 0 0 6,72 0
Noroaie 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Steril 210,4 0 210,4 0 0 0 0 0 0
Zgură 49 49 0 0 0 0 0 0 0
Tabel 4.2.5.2. Suprafeţe de teren poluate în judeţul Suceava
4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune

Emisiile de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) şi pulberi din arderea
71
combustibililor fosili, în principal cărbuni, reprezintă surse de poluare nu doar a aerului, dar
şi, indirect, a solului din jurul sursei de emisie. Pulberile conţin, alături de particule de carbon,
metale grele, hidrocarburi, dintre care periculoase sunt hidrocarburile policiclice aromatice,
diferiţi alţi compuşi organici volatili adsorbiţi. Precipitaţiile, vântul, gravitaţia, transferă aceşti
poluanţi din atmosferă pe sol, unde, acumulându-se, pot conduce la poluarea şi acidifierea
solului.
CET Suceava reprezintă o astfel de sursă de emisie la nivelul judeţului Suceava.
Analizele efectuate în anul 2006 de către APM Suceava la solul recoltat din zona de
impact a unităţii (perimetrul coşului de fum şi a haldei de zgură şi cenuşă), din zona limitrofă
haldei CET - cca 20 m râu Suceava au indicat încadrarea concentraţiilor de metale grele: Cu,
Zn, Pb, Cu, Cr, Cd, Ni, As, Mn sub pragurile de alertă şi de intervenţie conform Ordinului
756/1997. pH-ul solului este alcalin (7,7 – 7,81), deci nu s-a produs fenomenul de acidifiere.
În tabelul de mai jos sunt menţionate sursele principale de poluare a solului din cadrul
CET Suceava:
Anul Agenţi econom. Nr. de Surse de poluare
deţinători instalaţii directe indirecte
2003 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum
Judeţul 2004 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum
Suceava 2005 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum
2006 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum
Tabel 4.2.6.1. Surse de poluare a solului în jud. Suceava
4.3. Calitatea solurilor
4.3.1. Repartitia solurilor pe clase de calitate. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri
Din punct de vedere pedologic, terenurile variază de la cele mai bune şi uşor
utilizabile terenuri în agricultură, până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în
alte scopuri.
Diversitatea condiţiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a
pretabilităţii solurilor pentru agricultură.
Terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate, diferenţiate după nota medie
de bonitare.
Cele cinci clase de calitate indică pretabilitatea terenurilor pentru folosinţele agricole.
Numărul punctelor de bonitare exprimă favorabilitatea terenului faţă de cerinţele de viaţă ale
unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Folosinţă % din % din % din % din % din
ha total ha total ha total ha total ha total
folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă
Arabil 2.733 1,54 41.581 23,39 72.422 40,37 42.232 23,75 18.833 10,59
Pajişti 3.162 3,38 13.530 14,48 30.282 32,41 27.911 29,87 19.555 19,86
Vii 1.544 2,06 3.564 4,77 17.125 22,90 33.167 44,35 19.391 25,92
Livezi 1 0,03 20 0,58 3.030 87,32 198 5,71 221 6,36
Agricol 7.440 2,13 58.695 16,79 122.859 35,15 103.508 29,62 57.000 16,31
Tabel 4.3.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri de folosinţe în judeţul Suceava
(Sursa: D.A.D.R. Suceava)
72
4.3.1.2 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Suceava
Nr. U.M. Clase de bonitare ale solurilor

Specif. (ha)
crt. I II III IV V VI
1 Arabil 177.801 - 14.633 81.514 47.157 32.256 2.241
2 Pajişti 168.231 - 66.090 57.033 36.545 8.370 193
3 Vii - - - - - - -
4 Livezi 3470 - - - 1.167 1.037 416
5 Total 349.502 - - - - - -
Tabel 4.3.1.2 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Suceava

(Sursa: D.A.D.R. Suceava)
4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor
bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali
(climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, (agricole şi
industriale). În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea
calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.
Pierderea stratului de sol fertil este o criză tăcută, un proces lent, care nu este
perceput ca atare pe scară largă, putând trece mult timp neobservat. Deşi eroziunea solului
este un proces fizic, ea are numeroase consecinţe economice, afectând productivitatea,
creşterea economică, bunăstarea. Acolo unde eroziunea începe să depăşească ritmul de
formare a solului, stratul de sol fertil se subţiază şi, treptat, dispare cu desăvârşire.
Din datele furnizate de D.A.D.R. Suceava rezultă următoarele:

a) Exces de umiditate în sol : 126.670 ha.
În această categorie intră excesul de umiditate natural permanent ( gleizarea ) şi
antropic temporar (pseudogleizarea). Dintre arealele cu exces de umiditate permanent sunt
partea coborâtă a depresiunii Rădăuţi (Volovăţ, Rădăuţi, Horodnic, Frătăuţii Vechi, parţial
Vicovu de Sus , Grăniceşti), iar din cele cu exces de umiditate temporar bordura piemontană
a Obcinei Mari, cu luvosoluri tipice şi albice : Horodnic, Solca, Cacica, Baia, Boroaia,
Marginea, Botoşana, Arbore, Cajvana ; iar in Podisul Dragomirnei : Siret, Musenita,
Calafindesti, Balcauti, Gramesti, etc. dar şi în Podişul Fălticenilor.
b) Eroziunea prin apă :
b’) eroziunea de suprafaţă – totalizează 36.445 ha. Include zone din podişul Fălticenilor :
Dolhasca, Vultureşti, Forăşti, Preuteşti, Dolheşti, dar şi din podişul Dragomirnei :Adâncata,
Suceava, Bosanci, Salcea.
b’’) eroziunea de adâncime – se întinde pe 981 ha, în zona de podiş a judeţului Suceava,
mai ales la Todireşti, Udeşti, Vultureşti, Preuteşti, Liteni, Gălăneşti, Cornu Luncii. Se remarcă
o predominare a terenurilor afectate de eroziune în adâncime (ca şi cazul eroziunii în
suprafaţă) în podişul Fălticenilor.
c) Alunecările de teren : Ocupă 23.580 ha,
În cadrul lor predomină alunecările stabilizate ( 20.122 ha), mai ales la Cacica,
Botoşana, Cajvana, Todireşti, în partea vestica a podişului Dragomirnei spre Valea Sucevei
la Dărmăneşti şi în podişul Fălticeni la Udeşti şi Fălticeni. Alunecările active (3458ha) sunt
predominante în Podişul Fălticenilor (Preuteşti, Rădăşeni, Fălticeni, Forăşti ) şi în Podişul
Dragomirnei ( Adâncata).
d) Compactarea solurilor : Ocupă 30.345 ha.
Acest fenomen este prezent în toate teritoriile comunale situate în zona de podiş.
Fenomenul de tasare contribuie la reducerea producţiei prin micşorarea volumului util al
73
porilor prezenţi în masa solului, implicit reducându-se volumul de apă util plantelor şi
accesibilitatea ei pentru consum. Fenomenul se intâlneşte mai ales în Rădăuţi, Siret,
Dorneşti, Drăguşeni, Grămeşti, Volovăţ, Vereşti, Grăniceşti, dar şi în alte zone ale judeţului,
în proporţii variabile.
e) Aciditate puternică şi moderată :
Se întâlneşte răspândită pe aproximativ 252.554 ha, în toate zonele judetului, astfel:
în zona montană, cu teritorii ce au peste 80-90 % din suprafaţa afectată de acidifiere
(Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Broşteni,
Cârlibaba, Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Iacobeni, Moldoviţa, Ostra, Panaci,
Pojorata, etc ), în zonele piemontane ( Solca, Baia, Horodnic, Vicovu de Jos, Vadu Moldovei)
ca şi în cele de podiş ( Ciprian Porumbescu, Preuteşti, Rădăşeni, etc.). Cea mai eficientă
metodă de combatere este aplicarea de amendamente precedate de efectuarea unor studii
agrochimice care să fundamenteze aplicarea lor.
4.4. Monitorizarea calităţii solului
În decursul anului 2003, D.A.D.R. Suceava a procedat la recoltarea de probe

pedologice, agrochimice şi de plante din 21 de situri de nivel 1, situate pe folosinţă agricol pe
teritoriul judeţului Suceava, situate într-o reţea fixă de 16 x 16 km. Periodicitatea
determinărilor este de 10 ani, prin acest monitoring urmărindu-se supravegherea, evaluarea,
prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă cu privire la starea actuala a calităţii solutilor.
Siturile de ordin I monitorizate de D.A.D.R. Suceava sunt următoarele : 1014 Brodina,
1018 Vicovu de Jos, 1021 Rădăuţi, 1025 Grăniceşti, 1030 Zvorâştea, 1033 Moldoviţa, 1037
Vatra Moldovitei, 1042 Solca, 1048 Todireşti, 1051 Moldova Suliţa, 1053 Suceava, 1056
Sadova, 1058 Vereşti, 1061 Frumosu, 1078 Horodniceni, 1081 Pojorata, 1083 Preuteşti,
1092 Stulpicani, 1107 Vatra Dornei, 1109 Boroaia, 1090 Dolhasca.
O.S.P.A. Suceava s-a ocupat de recoltarea de probe pedologice, agrochimice şi
plante, etichetarea lor şi trimiterea la I.C.P.A. Bucureşti. De diagnoza, analiza şi prelucrarea
datelor obţinute s-a ocupat forul coordonator ştiintific al ICPA. După anul 2003, nu au mai
avut loc acţiuni de monitoring al calităţii solurilor.
4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

Conform datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
„Bucovina” al judeţului SUCEAVA, situaţia zonelor cu alunecări de teren din Judeţul Suceava
este prezentată în tabelul următor:
Nr. Construcţii afectate sau posibil a fi
Denumirea zonei Potenţială Activă
crt. afectate
-ansamblul de locuinţe din zona
1. Municipiul Suceava DA versantului N-E,N-V;
-versant N-E - căi de comunicaţie circa ;
-reţele tehnico edilitare (electrice,
termoficare, gaze ,telefon,canalizare)
-8 locuinţe individuale;
2. Municipiul Fălticeni DA -căi comunicaţii;
-versant Băncuţa reţele edilitare din zonă;
-zidurile de sprijin şi traseele
restaurantului Băncuţa
3. -500 ml drum comunal;
Comuna Dolheştii Mari DA -2 ha teren arabil;
- izolarea parţială a 5 gospodării ;
Comuna Şcheia , sat Sfântul Ilie - 12 locuinţe şi anexe gospodăreşti
4. DA - reteaua electrică de 20 kV
Comuna Brodina - 4 locuinţe;
5. DA -reţeaua de 20 kV;
74
Nr. Construcţii afectate sau posibil a fi

Denumirea zonei Potenţială Activă
crt. afectate
- DJ 176
-pârâul Sadău
Comuna Vultureşti, satele DA -36 de locuinţe şi anexe gospodăreşti
6. Hreaţca şi Giurgeşti
Comuna Udeşti sat Plăvălari DA - 24 de locuinţe şi anexe gospodăreşti
7.
Comuna Boroaia DA - 50 m drum comunal;
8. 26 de gospodării ;
Comuna Vama DA - 25 de gospodării ;
9.
Comuna Mitocu Dragomirnei DA -50 ml drum comunal 57 Lipoveni;
10. -1 pod beton
Comuna Bosanci DA -1 locuinţă ;
11. -DJ 208 A km7+020
Comuna Păltinoasa DA -DN 17 km 232+500
12.
Comuna Ilişeşti DA -DN 17 km 236+400~236+600
13.
Comuna Adâncata DA -DN 29 A km 6+900~7+100
14.
Obcinile Bucovinei pe DN 17 A DA -DN 17 A km 4+500;9+200~9+300 şi
15. 42+800
Broşteni -Panaci DA -DJ 174 km 30~38
16.
Chiril -Rarău DA -DJ 175 A km8~10 şi 12~17
17.
Câmpulung Moldovenesc- DA -DJ 177B la km 3+000~5+000
18. Stulpicani km 5+850~5+900
km 6+400~6+500
Dolhasca- Fălticeni DA -DJ 208 la km 77+700~77+800 km
19. 79+500~79+650
Vicov -Brodina DA -DJ 209G km 22+454~22+522 ;
20. -calea ferată Rădăuţi Nisipitu
Salcea -Vereşti DA -DJ 290km 0+620
21.
DJ 209 DA -km 39
22. -km 74+200~74+400 ;
-km 75+600~76+200;
-1 podeţ 800 mm
Ciprian Porumbescu DA -DJ 178 G pe o lungime de 200m ;
23. -9 gospodării în zona afectată ;
-DN 17 km 236+400-236+600
Suceviţa DA -zona “Dealu Rău” 2 ha teren râu
25. Suceviţa;
- zona “Deal Furcoi” 4 gospodării ;
Mănăstirea Humorului DA -3 locuinţe şi anexe gospodăreşti ;
26. - 3000 mp teren agricol;
Dorna Candrenilor DA - zona Floreni calea ferata pe cca 50 ml;
27.
Todireşti DA - afectează albia pârâului Soloneţ (pericol
28. ştrangulare);
- cca 2 ha teren agricol;
Preuteşti DA - afectează drumul comunal Leucuşeşti-
29. Canton silvic;
- poate pune în pericol cca 8 gospodării şi
cca 2 ha teren agricol;
Arbore DA - poate pune în pericol cca 20 gospodării
30. şi cca 20 ha teren agricol
Iacobeni DA -2 anexe gospodaresti
31.
Tabel 4.5.1. Situaţia zonelor cu alunecări de teren din Judeţul Suceava
Menţionăm că alunecările de teren din judeţul Suceava sunt încadrate la tipul

„alunecări de suprafaţă”.
75
Numele Tipul Supr.

Localizarea
propr./admin./ activ.ce a Natura sursei de Natura contami-
Judeţ sitului
deţinătorului provocat poluare poluanţilor nată
contaminat
sitului contaminat poluarea (ha)
metale grele, com. Fundu

depozite de steril uzinal 18,16ha
ape acide Moldovei
industria
depozite de steril
minieră
uzinal, instalaţii care metale grele,
SC
-
utilizează în fluxul ape acide, 64,77 ha com. Ostra
Suceava MINBUCOVINA preparare tehnologic substanţe cianuri
minereuri periculoase
SA
metale grele, com. Şaru
depozite de steril uzinal 9,33 ha
ape acide Dornei
depozitare steril uzinal metale grele 2,36 ha com. Iacobeni
Tabel 4.5.2. Situaţia siturilor contaminate din judeţul Suceava
4.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţie ecologică a terenurilor de degradate si

pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor
Modalitati de investigare si
Supr.
Anul Teren degradat prin evaluare a poluării
(ha)
sol/subsolului
Steril
2003 3,25 Bilanţ de mediuI
Perimetrul Dadu-Carlibaba
depozite de steril uzinal
UP.Fundu Moldovei 18,16 Bilanţ de mediuI
Depozite de steril uzinal, instalaţii

care utilizează în fluxul tehnologic 64,77
Bilanţ de mediu
substanţe periculoase
Perimetrul Cariera Ostra
şlam rezultat din instalaţia de
6,2
purificare, epurare a saramurii Studiu de impact
2004
Salina. Cacica
Steril
1,03 Bilanţ de mediu
Perimetrul Tolovanu-Iacobeni
Judeţ Steril
Suceava Perimetrul Dl. Negru inferior
Industria
Steril
miniera 1,14 Bilanţ de mediu
Perimetrul Dl. Rusului superior
Steril
Perimetrul Alunis
Depozite de steril uzinal, instalaţii
care utilizează în fluxul tehnologic
substanţe periculoase 12,59 Bilanţ de mediu
Perimetrul Lesu Ursului, inclusiv UP
Tarnita
2005 Steril
Perimetrul Colacu-Oita
Steril
Perimetrul Mandrileni
Steril
Perimetrul Arsita-Argestrut-Capraria
Depozite de steril uzinal 9,33
2006 Studiu de impact
UP.Calimani
Tabel 4.6.1. Modalităţi de investigare şi evaluare a poluării solului/subsolului în judeţul Suceava
76
4.7. Programe intreprinse pentru reconstructia/remedierea ecologică a terenurilor

degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
Anul Zona Suprafaţă Program de remediere/reconstructie Surse de

contaminată (ha) ecologica finantare
2003 - - -
2004 - - -
2005 Perimetrul Pr. 26,798 reprofilare taluze, nivelarea platformelor Banca
Ursului - haldelor, şanţuri de gardă pentru Mondiala
Isipoaia com. colectarea apelor pluviale de pe
Broşteni versanţi, lucrări de ecologizare
(gărduleţe de coastă, plantări de puieţi,
nivelări şi înierbări), închidere lucrări de
legătură cu suprafaţa, demolări
Perimetrul 5,425 reprofilare taluze, nivelarea platformelor Buget
Puzdra haldelor, şanţuri de gardă pentru national
Broşteni colectarea apelor pluviale de pe
versanţi, lucrări de ecologizare
legătură cu suprafaţa, demolari.
Judeţ Perimetrul Pr 15,8 reprofilare taluze, nivelarea platformelor Banca
Suceava Cainelui haldelor, şanţuri de gardă pentru mondiala
Broşteni colectarea apelor pluviale de pe
legătură cu suprafaţa
Delnita (SC haldelor, şanţuri de gardă pentru national
GEOMOLD colectarea apelor pluviale de pe
SA versanţi, lucrări de ecologizare
2005 Perimetrul 2,8793 reprofilare taluze, nivelarea platformelor Buget
Puiu- haldelor, şanţuri de gardă pentru national
Suharzel colectarea apelor pluviale de pe
Colacu-Orata haldelor, şanţuri de gardă pentru national
colectarea apelor pluviale de pe
Nepomuceni- haldelor, şanţuri de gardă pentru national
Arsita colectarea apelor pluviale de pe
Crucea – haldelor, şanţuri de gardă pentru national
Adancime colectarea apelor pluviale de pe
77
Anul Zona Suprafaţă Program de remediere/reconstructie Surse de

contaminată (ha) ecologica finantare
Lesu Ursului- haldelor, şanţuri de gardă pentru national
Put 6 colectarea apelor pluviale de pe
Alunisu Mare haldelor, şanţuri de gardă pentru national
- Alunisu Mic colectarea apelor pluviale de pe
2005 Perimetrul 0,36 reprofilare taluze, nivelarea platformelor Buget
Colbu haldelor, şanţuri de gardă pentru national
Bistritei colectarea apelor pluviale de pe
Salina Cacica 6,2 dezafectarea şi ecologizarea haldei de Buget
com. Pârteştii şlam, cu depozitarea şlamului în golurile national
de Jos subterane ale minei Cacica,demolare
instalaţie de preparare incinta Cacica
Valea Putnei- haldelor, şanţuri de gardă pentru national
2006
Prasca colectarea apelor pluviale de pe
legătură cu suprafaţa, canalizarea pr.
Prasca, inchidere galerii si put extractie
Tabel 4.7.1. Programe întreprinse pentru reconstrucţia/remedierea ecologică a terenurilor degradate
şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
Menţionăm că pentru zonele miniere Călimani, Tarniţa - Ostra şi Fundu Moldovei, deşi
s-au întocmit proiecte pentru reconstrucţia ecologică şi punerea în siguranţă a obiectivelor
miniere care şi-au încetat activitatea încă din 2004 – 2006, până în prezent cu toate
intervenţiile făcute de către APM Suceava nu s-a deschis finanţarea acestor lucrări existând
un potenţial şi real pericol de producerea unor catastrofe ecologice în cazul unor precipitaţii
extreme (cum a fost cazul în 2005 şi 2006 la Tarniţa).
78
CAPITOLUL 5. BIODIVERSITATEA , BIOSECURITATEA, STAREA PǍDURILOR
5.1. Biodiversitatea. Importanţa biodiversităţii la nivel judeţean
Condiţiile fizico-geografice reflectă marea varietate a lumii vegetale şi animale aspect

edificat de către numeroase studii ştinţifice care au dus la declararea în judeţul Suceava unui
număr important de arii naturale protejate. Dintre acestea se remarcă rezervaţiile de turbă
(Tinovul Mare Poiana Stampei, Tinovul Găina-Lucina, Tinovul Şaru Dornei), care conservă
specii rare de plante, precum şi relictare (mesteacăn pitic, răchiţele, muşchiul Sphagnum, roua
cerului), la acestea se adaugă rezervaţiile de codri seculari (Codrul secular Slătioara şi Codrul
secular Giumalău), care sunt dovada ultimilor trupuri de păduri virgine şi cvasivirgine. La toate
aceste rezervaţii se alătură rezervaţiile de chei (Moara Dracului, Cheile Zugrenilor, Cheile
Lucavei), geologice (Pietrele Doamnei-Rarău, Doisprezece Apostoli), care sunt de o mare
valoare peisagistică şi recreativă. Foarte importante sunt rezervaţiile botanice în care şi-au făcut
studiile cercetători ce au dus la descoperirea de noi specii pentru ştiinţă şi pentru flora României
(Fâneţele seculare Ponoare, Fâneţele seculare Frumoasa, Răchitişul Mare, Fâneţele montane
Todirescu).
5.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică
Datele din tabelul 5.1.1.1 se referă la tipurile de habitate care se regăsesc în cadrul
rezervaţiilor naturale, precum şi cele din propunerile de situri Natura 2000 de pe teritoriul
judeţului Suceava.
Ponderea habitatelor din Număr Starea de conservare
Nr. Denumire categorie de
suprafaţa judeţului tipuri
crt. habitat Favorabilă Nefavorabilă
(%) habitate
1 Habitate de ape dulci 1% 1 1 -
2 Habitate de pajişti şi tufărişuri 11% 6 6 -
3 Habitate din turbării şi mlaştini 0,5% 1 1 -
4 Habitate de stâncării şi peşteri 8,5% 3 3 -
5 Habitate de pădure 49% 5 5 -
TOTAL 70% 16 16 -
Tabel nr. 5.1.1.1. Habitate naturale de interes naţional si comunitar din judeţul Suceava
Nr. Starea de conservare

Tip Număr specii
crt. Favorabilă Vulnerabilă Rară Periclitată
Plante superioare menţionate în anexele
1. 8 3 2 1 2
3A, 3 B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
2. Plante superioare endemite 7 1 - 3 3
3. Monumente ale naturii 14 7 2 2 3
Alte categorii de plante ocrotite care nu
se regăsesc în anexele menţionate şi nu
4. 36 11 14 5 6
sunt endemite sau monumente ale
naturii
5. Plante inferioare 9 9 - - -
TOTAL 74 31 18 11 14
Tabel nr. 5.1.1.2. - Flora sălbatică identificată pe teritoriul judeţului Suceava, conform anexelor 3A, 3 B,
4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
79
Datele din tabelul 5.1.1.2. reliefează starea de conservare a celor mai importante specii
de plante din judeţul Suceava. Din analiza lor reiese faptul că numărul speciilor de plante
supuse unor presiuni antropice, cele din categoria vulnerabile, periclitate, rare, este cu mult mai
mare decât speciile din categoria “favorabile” care pot tolera mai uşor aceste presiuni.
Nr. Număr Stare de conservare
Tip
crt. specii Favorabilă Vulnerabilă Rară Periclitată
Mamifere menţionate în anexele 2, 3A, 23 13 7 2 1
1
3 B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
Alte mamifere ocrotite - - - - -
Păsări menţionate în anexele 2, 3A, 3B, 141 68 37 30 6
2
Alte păsări ocrotite - - - - -
Reptile menţionate în anexele 2, 3A, 4 2 2 - -
3
3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
Alte reptile ocrotite - - - - -
Amfibieni menţionaţi în anexele 2, 3A, 13 2 6 - 5
4. 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
Alţi amfibieni ocrotiţi - - - - -
Peşti menţionaţi în anexele 2, 3A, 3B, 15 4 4 - 7
5
Alţi peşti ocrotiţi - - - - -
Nevertebrate menţionate în anexele 2, 3 2 1 - -
6 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul
nr.1198/2005
Alte nevertebrate ocrotite - - - - -
Insecte menţionate in anexele 2, 3A,
5 6 - 4 - 2
3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005
Alte insecte ocrotite - - - - -
TOTAL 205 91 61 32 21
Tabel nr . 5.1.1.3. - Fauna sǎlbaticǎ identificată pe teritoriul judeţului Suceava

Tabelul 5.1.1.3. cuprinde specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, peşti şi
nevertebrate identificate la nivelul judeţului Suceava conform anexelor nr. 2, 3, 4, din Legea
462/2001 privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice.
5.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse
genetice
Specie Cantitatea
Nr.
( denumire populară şi ştiinţifică ) ( kg )
Crt.
Autorizată Recoltată
1 Hribi (Boletus sp.) 355.760 se raportează în 2007
2 Gălbiori (Cantharellus cibarius) 135.450 “
3 Ghebe (Armillaria mellea) 95.000 „
4 Râşcovi (Lactarius deliciosus) 15.000 „
5 Vineţele (Russula sp.) 10.500 „
6 Afine (Vaccinium myrtillus) 123.000 „
7 Merişoare (Vaccinium vitis-idaea) 30.000 „
8 Zmeură (Rubus idaeus) 104.000 „
9 Fragi (Fragaria vesca) 28.800 „
10 Măceşe (Rosa canina) 75.000 „
Tabel nr. 5.1.2.1.- Specii din flora sălbatică valorificate economic
80
Specie Cantitatea
Nr.
( denumire populară şi ştiinţifică ) ( număr exemplare )
Crt.
Autorizată Recoltată
1 Urs (Ursus arctos) 11 8
2 Lup (Canis lupus) 9 30
3 Râs (Lynx lynx) 5 5
4 Pisică sălbatică (Felis sylvestris) 1 3
5 Cerb comun (Cervus elaphus) 240 213
6 Cerb lopătar (Dama dama) 6 5
7 Căprior (Capreolus capreolus) 208 201
8 Mistreţ (Sus scrofa) 381 339
9 Iepure (Lepus europaeus) 2880 2753
10 Viezure (Meles meles) 81 70
11 Vulpe (Vulpes vulpes) 995 904
12 Jder de copac (Martes martes) 36 25
13 Jder de piatră (Martes foina) 6 -
14 Dihor (Putorius putorius) 83 70
15 Nevăstuică (Mustela nivalis) 34 24
16 Hermelină ( Mustela erminea) 23 13
17 Bizam (Ondrata zibethica) 85 10
18 Cocoş de munte (Tetrao urogallus) 66 34
19 Prepeliţă (Coturnix coturnix) 780 -
20 Raţă sălbatică (Anas plathyrhyncos) 2670 240
21 Sitar de pădure (Scolopax rusticola) 353 90
22 Lişiţă (Fulica atra) 70 -
23 Sturz (Turdus iliacus) 1525 100
24 Porumbel sălbatec (Columba palumbus) 1220 23
25 Turturică (Streptopelia turtur) 295 -
26 Graur (Strurnus vulgaris) 2040 100
27 Stăncuţă (Corvus monedula) 415 -
28 Ieruncă (Bonasa bonasia) 62 16
29 Potârniche (Perdix perdix) 205 -
30 Guguştiuc (Streptopelia decaocto) - -
31 Gâscă sălbatică (Branta sp.) 25 -
32 Ciocârlie (Alauda arvensis) - -
33 Găinuşă de baltă (Gallinula chloropus) 245 -
34 Becaţină comună (Gallinago gallinago) 290 5
35 Fazan - 40
Tabel nr . 5.1.2.2. - Specii din fauna sălbatică valorificate economic
5.1.3 Starea ariilor naturale protejate

Ponderea
Statut legal
ANP din
Nr. Supr.
Denumire Categoria ANP suprafaţa Nivel national*
crt. (ha) Nivel judetean*
României (LG5, HG
( % ) 2151/2004) (HCJ/HCL/HCM)
1 Parcul Naţional Călimani Parc Naţional 24.041 0,000456 Leg.5/2000

2 Fâneţele seculare Ponoare Rezervaţie botanică 24,50 0,000001 “ 1149/1932
3 Fâneţele seculare Frumoasa Rezervaţie botanică 9,50 0,0000004 “ 1149/1932
4 Pietrele Doamnei – Rarău Rezervaţie mixtă 0,000039 “ 1625/1955
5 Cheile Zugrenilor Rezervaţie mixtă 341,00 0,00001 “ 492/1973
81
Ponderea
Statut legal
ANP din
Nr. Supr.
Denumire Categoria ANP suprafaţa Nivel national*
crt. (ha) Nivel judetean*
României (LG5, HG
( % ) 2151/2004) (HCJ/HCL/HCM)
6 Codrul Secular Slătioara Rezervaţie forestieră 1064,20 0,000045 “ 284/1941
7 Codrul Secular Giumalău Rezervaţie forestieră 309,50 0,000013 “ 284/1941

8 Tinovul Poiana Stampei Rezervaţie forestieră 681,8 0,0000288 “ 1625/1955
9 Tinovul Şaru Dornei Rezervaţie forestieră 36,00 0,0000015 “ 492/1973
10 Pădurea Zamostea Lunca Rezervaţie forestieră 307,6 0,000004 “ 492/1973
Pădurea (Quercetumul)
11 Rezervaţie forestieră 39,40 0,0000016 “ 492/1973
Crujana
12 Făgetul Dragomirna Rezervaţie forestieră 139,40 0,000006 “ 492/1973
13 Răchitişul Mare Rezervaţie botanică 316,4 0,000005 “ 433/1971
14 Tinovul Găina Lucina Rezervaţie botanică 1,00 0,00000004 “ 433/1971
15 Fâneţele montane Todirescu Rezervaţie botanică 38,10 0,0000016 “ 284/1941
16 Cheile Lucavei Rezervaţie geologică 33,00 0,000001 “ 492/1973
Piatra Pinului – Piatra
17 Rezervaţie geologică 0,50 0,00000002 “ 433/1971
Şoimului
18 Piatra Ţibăului Rezervaţie geologică 20,30 0,0000008 “ 433/1971
19 Cheile Moara Dracului Rezervaţie geologică 1,30 0,00000005 “ 433/1971
Stratele cu Aptychus de la Rezervaţie
20 1,00 0,00000004 “ 433/1971
Pojorâta paloentologică
21 Diosprezece Apostoli (PN-K) Rezervaţie geologică 200,00 0,000008 “ 433/1971
Jnepeniş cu Pinus cembra
22 Rezervaţie forestieră 384,20 0,00002 “ 433/1971
(PN-K)
Fâneţele seculare de la
23 Rezervaţie botanică 7,00 0,0000003 “ Leg.5/2000
Calafindeşti
Tabel nr. 5.1.3.1 Tipurile de arii naturale protejate din judeţul Suceava
Rezervaţiile au fost date prin convenţie de custodie, către cei doi custozi, Direcţia Silvică
Suceava şi Academia Română – filiala Iaşi:
Nr. Conventie custodie Custode/ Plan de
Denumire
crt (Nr., zi, lună, an) Administrator management
Fâneţele seculare Ponoare Este întocmit de
Academia Română
1 10073/ 15. 09 2004
filiala Iaşi
către custode şi
urmează a fi avizat
Fâneţele seculare Frumoasa Academia Română
2 10073/ 15. 09 2004
filiala Iaşi
“
3 Pietrele Doamnei – Rarău 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
4 Cheile Zugrenilor 10073/ 15. 09 2004 D.S. Suceava “
5 Codrul Secular Slătioara 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
6 Codrul Secular Giumalău 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
7 Tinovul Poiana Stampei 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
8 Tinovul Şaru Dornei 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
82
Nr. Conventie custodie Custode/ Plan de

Denumire
crt (Nr., zi, lună, an) Administrator management
9 Pădurea Zamostea Lunca 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
10 Pădurea (Quercetumul) Crujana 10073/ 15. 09 2004 D.S. Suceava “
11 Făgetul Dragomirna 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
12 Răchitişul Mare 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
13 Tinovul Găina Lucina 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
14 Fâneţele montane Todirescu 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
15 Cheile Lucavei 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
16 Piatra Pinului – Piatra Şoimului 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
17 Piatra Ţibăului 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
18 Cheile Moara Dracului 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
Stratele cu Aptychus de la
19 Pojorâta 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
20 Diosprezece Apostoli (PN-K) 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

21 Jnepeniş cu Pinus cembra (PN-K) 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “
Fâneţele seculare de la
22 Calafindeşti 735/ 23. 01 2006 D. S. Suceava “
Tabel nr. 5.1.3.2. Situaţia administrativă a ariilor protejate din judeţul Suceava
Indicatorul de dezvoltare durabilă privind ariile protejate pe tipuri, reprezentând ponderea
fiecărui tip de arie protejată în numărul total de arii protejate la nivelul judeţului Suceava, sunt
prezentate în tabelul următor:
Tipuri de arii 2003-2004 2005-2006 % din nr. total
protejate / Număr
Forestieră 8 8 36%
Botanică 6 6 27%
Geologică 5 5 23%
Mixtă 2 2 9%
Paleontologică 1 1 5%
Total 22 22 100%
Tabel nr. 5.1.3.3. Indicator privind ariile protejate pe tipuri în judeţul Suceava
Din tabelul nr. 5.1.3.3. se remarcă faptul că, numeric, ponderea cea mai mare o
reprezintă ariile protejate de tip forestier.
Un alt indicator, şi anume ponderea ariilor protejate în suprafaţa totală, reprezintă
raportul între suprafaţa ariilor protejate de un anumit tip şi suprafaţa totala a fondului funciar.
Tipuri de arii protejate / 2003-2004 2005-2006 % din suprafaţa
Suprafaţă (ha) (ha) totală a fondului
funciar
Forestieră 2962,1 2962,1 3,46
Botanică 397 397 0,46
Geologică 255,1 255,1 0,298
Mixtă 1376,9 1376,9 1,60
Paleontologică 1 1 0,001
Total 4457,2 4457,2 5,21
Tabel nr. 5.1.3.4. Ponderea ariilor protejate în suprafaţa totală a fondului funciar, pe tipuri
Din tabelul 5.1.3.4. se remarcă faptul că şi din punct de vedere al suprafeţei ocupate,
83
ponderea cea mai mare o au ariile protejate de tip forestier.

5.1.4. Rezervaţiile biosferei
5.1.5. Situri Ramsar
Situri Ramsar şi rezervaţii ale Biosferei nu se regăsesc pe teritoriul Regiunii 1 NE.
5.1.6. Natura 2000

Nr. APM Tip arie Denumire SCI/SPA SCI/SPA suprapus pe Supr. ocupate de SPA
crt SPA/SCI Denumire arii protejate(%) şi SCI/judet (ha)
1 SUCEAVA SPA Lacurile Fălticeni - pIBA Nu este cazul 660
2 SUCEAVA SPA Obcina Feredeului Nu este cazul 64.000
3 SUCEAVA SCI Bistriţa Aurie Nu este cazul 375
4 SUCEAVA SCI Fâneţele seculare Frumoasa 100 24,9
5 SUCEAVA SCI Fâneţele seculare Ponoare 100 35,1
6 SUCEAVA SCI Făgetul Dragomirna 100 133,7
7 SUCEAVA SCI Găina – Lucina 1,1 835,3
8 SUCEAVA SCI Larion Nu este cazul 57,7
9 SUCEAVA SCI Pădurea Zamostea-Lunca 100 135,5
10 SUCEAVA SCI Pietrosul Broştenilor - Cheile 90 458,1
Zugrenilor
11 SUCEAVA SCI Rarău - Giumalău 50 2.500
12 SUCEAVA SCI Tinovul de la Româneşti Nu este cazul 20
13 SUCEAVA SCI Tinovul Mare Poiana Stampei 100 645
14 SUCEAVA SCI Tinovul Şaru Dornei 100 38
Tabel 5.1.6.1. Propunerile de situri Natura 2000 din judeţul Suceava
5.1.7. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
Pădurea este parte intrinsecă a mediului de viaţă, a societăţii omeneşti, care are şi un
important rol de creare şi conservare a acestuia. Împreună cu alte tipuri de ecosisteme terestre,
pădurea intră în alcătuirea mediului de viaţă terestru, în care trăieşte şi se dezvoltă societatea
omenească. Prezenţa şi înfăţişarea pădurii imprimă nota caracteristică multor zone climatice, iar
defrişarea ei masivă poate duce la schimbări radicale de relief, ale caracteristicilor termice şi
hidrice ale teritoriilor în cauză, ale solurilor, la o modificare pronunţată a mediului în ansamblu.
Acest lucru este legat de rolul deosebit de mare pe care îl are pădurea în evoluţia reliefului, în
formarea însuşirilor stratului de aer de lângă sol şi a solului însuşi precum şi în conservarea
acestora, de-a lungul unor perioade lungi de timp.
Un teren neîmpădurit este supus degradării continue. In schimb, versanţii împăduriţi, nu
numai că schimbă total înfăţişarea locului, dar au un rol important în filtrarea apelor. Pădurea
contribuie la formarea şi conservarea mediului dar ea însăşi, în lumea de astăzi, are nevoie
permanentă de ocrotire din partea omului pentru a-şi exercita în bune condiţii funcţiile legate de
mediu. Cunoaşterea ecologică a pădurilor, preocuparea pentru o fundamentare ecologică a
măsurilor silvotehnice şi a altor măsuri de gospodărire, constituie mijloacele cele mai eficace de
a dirija intervenţiile în sensul de a evita degradarea treptată a ecosistemelor forestiere, prin
recoltarea produselor pădurii, de a menţine capacitatea lor mediogenă şi conservatoare de
mediu. In legătură cu rolul pădurii în formarea şi conservarea mediului şi a necesităţii de a fi
ocrotită este deosebit de important un alt aspect: raportul pădurii cu poluarea. Pădurea este
considerată azi o barieră biologică împotriva poluării, dar ea este adesea şi foarte puternic
afectată de aceasta. Pădurile constituie adevărate filtre în fixarea pulberilor industriale,
metabolizarea substanţelor chimice care impurifică aerul din aşezările umane. In proporţii
diferite, pădurea acţionează pozitiv asupra radiaţiilor luminoase şi solare, temperaturii aerului şi
solului, asupra vântului, umidităţii atmosferice, precipitaţiilor, evaporaţiei şi transpiraţiei.
84
Asupra climei în general, pădurea exercită o influenţă modelatoare: ea micşorează

extremele de temperatură, menţine în interiorul ei o umiditate atmosferică mai ridicată decât
aerul din afară, reduce viteza vântului şi deci puterea de antrenare a prafului, contribuind
totodată la purificarea aerului prin fixarea pulberilor din atmosferă în cantitate de 3-6 ori mai
mare decât suprafeţele inerte. Vara, aerul din pădure este mai răcoros decât cel din exterior,
mai ales când pădurea este deasă şi întunecoasă, situaţie în care temperatura aerului este cu
2-3ºC mai scăzută decât în terenul deschis, iar umiditatea relativă este mai ridicată. In zonele
păduroase, regimul precipitaţiilor este mai bogat, cantitatea de apă ce ajunge la sol este
înmagazinată în acesta prin retenţie şi este mai mare, iar scurgerile de suprafaţă sunt mai
reduse decât pe terenurile descoperite, ceea ce confirmă că pădurea îndeplineşte funcţia
fundamentală de regularizare a regimului apelor, caracterizată prin debite constante şi mai
ridicate ale reţelei hidrografice faţă de regiunile cu procent redus de pădure. Când se vorbeşte
de dezvoltarea unei anumite regiuni, nu poate fi neglijat aspectul legăturii strânse între factorii
socio-economici pe de o parte şi factorii geo-morfologici şi ecologici, pe de altă parte. Prin însăşi
existenţa lor, pădurile oferă adăpost unei largi game de specii din fauna cinegetică, dar oferă
posibilitatea recoltării şi a altor produse în afara lemnului, ca fructele de pădure, ciupercile din
flora spontană, specii erbacee folosite în scop medicinal sau ornamental, răşini etc. Cu
certitudine, pădurea este componenta indispensabilă a universului nostru pământean, dar este
expusă mereu dezavantajului dat de dorinţele noastre cotidiene. Gestionarea durabilă a
pădurilor asigură realizarea funcţiilor lor multiple de natură economică, socială şi ecologică.
5.2. Biosecuritatea
DADR Suceava nu a comunicat toate informaţiile referitoare la acest capitol, conform

solicitării APM Suceava, referitoare la reglementările în domeniul biosecurităţii, sistemul de
autorizare în domeniu, măsuri de monitorizare a riscurilor şi intervenţie în caz de accidente,
etichetarea şi trasabilitatea OMG, ci doar datele de mai jos, din cadrul acestui subcapitol.
5.2.5 Controlul implementării legislaţiei

Conform datelor transmise de DADR Suceava, situaţia controlului privind OMG în judeţ
este următoarea:
Producător Supr. Soi Prod. Destinaţia producţiei - livrare
cultivată si obţinută Cantitate Denumire CUI
recoltată tone cumpărător
ha
SC AGRO 30 AG0801RR 14,06 14,06 SC PRUTUL 1632862
MASTER TRADE SA GALATI,
SRL PREUTESTI punct lucru
SIRCA, IASI
DUMITRU DAN 5 AG0801RR 11,00 11,00 SC CEREAL 18784334
VASILE - GRUP SRL
PREUTESTI IASI
Tabel 5.2.5.1. Locaţii şi suprafeţe cu soia modificată genetic
 Nu s-au încheiat procese verbale de constatare şi /sau sancţionare în anul 2006,
conform tematicii transmise de M.A.P.D.R. - nu au fost sancţiuni
 S-a realizat o bază de date cu agenţii economici si institutele abilitate care produc,
utilizează şi comercializează organisme modificate genetic. Agenţii economici care au
cultivat soia modificată genetic sunt înscrişi în Registrul judeţean al cultivatorilor de
plante modificate genetic.
85
5.2.6 Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic

Nu avem date.
5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în judeţul Suceava

5.2.7.1. Soia
Provenienţă Destinaţie
Supra
seminţe producţie
Loc faţă Producţie
Denumirea Adresa Soi (tone) (tone)
teren (ha) (tone)
Cumpă Producţie Seminţ
Consum
rată proprie e
JUDETUL SUCEAVA
Preuteşti Sc Agro Trade Loc Preuteşti, jud. AG0801R
30 2,4 X 14,06 14,06 x
Master SRL Suceava R
Preuteşti Dumitru Dan Loc Preuteşti, jud. AG0801R
5 x 0,8 11,00 11,00 X
Vasile Suceava R
Tabel nr. 5.2.7.1. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu soia modificată genetic în judeţul Suceava
5.2.8. Perspective
Conform Ordinului M.A.P.D.R. nr. 730/2006 în anul 2007 este interzisă cultivarea
plantelor modificate genetic.
5.3. Starea pădurilor

5.3.1. Fondul forestier
Judeţ Suprafaţa totală ( ha ) Fond forestier (ha ) % din suprafaţa totală
Suceava 855.350 435.091 49,6
Tabel nr. 5.3.1.1. Suprafaţa fondului forestier in judeţul Suceava
5.3.2 Funcţia economică a pădurilor

Din suprafaţa totală de 421270 ha de pădure, 129.928 ha sunt păduri cu funcţie de
protecţie şi 291.342 ha păduri cu funcţii protecţie şi producţie.
5.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Judeţ Masa lemnoasă ( mii. mc )
Suceava 1687,2
Tabel nr. 5.3.3.1. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
-%-
Judeţ Munte Deal Câmpie
Suceava 85,59 12,67 1,74
Tabel nr. 5.3.4.1. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
86
5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor

Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier (suprafeţe
afectate de fenomenul de uscare, pe stadii şi compoziţie, suprafeţe afectate de delicte silvice,
incendii, păşunat ilegal):
a) Valorile proporţiei arborilor încadraţi pe clase de defoliere pentru toate speciile:
Grupa 0 – 68,5%; grupa 1 – 24,5%; grupa 2 – 6,4%; grupa 3 – 0,2%; grupa 4 – 04%.
b) Defolierea pe grupe de specii:
Grupa de Clasa de defoliere (%)
specii 0 1 2 3 4
Răşinoase 66,0 26,3 7,0 0,2 0,5
Foioase 75,2 19,7 4,7 0,3 0,1
Total 68,5 24,5 6,4 0,2 0,4
Tabel 5.3.5.1. Defolierea pe grupe de specii (răşinoase şi foioase)
5.3.6 Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri
Judeţ Tip lucrare Suprafaţa ( ha )
Tăieri de regenerare 5530
Tăieri de produse accidentale 130.849
Suceava
Operaţiuni de igienizare 80775
Lucrări de îngrijire a arboretelor tinere 13.535
Tăieri de conservare 543
Tabel nr.5.3.6.1. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri.
5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Localitate Suprafaţă (ha)
Suceava 1.330
Tabel nr. 5.3.7.1. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră.
5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări în anul 2006
Judeţ Suprafaţa ( ha )
Suceava 9.38
Tabel nr. 5.3.8.1. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier
5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006

Judeţ Suprafaţa ( ha )
Suceava 1.894
Tabel nr. 5.3.9.1. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006
5.3.10. Presiuni antropice exercitate

În anul 2006 în judeţul Suceava au fost tăiaţi ilegal 50.493 mc.
87
5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Conservarea pădurilor reprezintă o parte a ecologiei, al cărui obiect îl constituie folosirea

raţională a resurselor forestiere, salvarea ecosistemelor de distrugere prin acţiuni greşite,
precum şi limitarea efectelor dăunătoare ale factorilor naturali asupra pădurii, în vederea
păstrării echilibrului natural şi satisfacerii pe termen lung a cerinţelor societăţii în produse şi
servicii utile ale pădurii. Ea poate fi înţeleasă şi ca o ecologie politică aplicată în domeniul
gestionării pădurii.
Conservarea pădurilor se înscrie în sfera preocupărilor majore de optimizare a raportului
între om şi mediul de viaţă.
Fără să constituie o frână în dezvoltarea economică, această disciplină caută să creeze
acele modele ecologico – economico - sociale pentru o dirijare optimă a proceselor de
valorificare complexă a polifuncţionalităţii pădurilor, care să reflecte deopotrivă atât procesele ce
au loc în subsistemul ecologic cât şi în cel social şi economic, în vederea adoptării unor decizii
de natură să asigure un efect social-economic maxim, în condiţiile diminuării sau anihilării
consecinţelor negative ale gestionării pădurii asupra calităţii factorilor de mediu şi asupra ei
însăşi.
Conservarea pădurilor se integrează în acţiunile umanitare de salvgardare şi ameliorare
a calităţii mediului de viaţă a omului.
88
CAPITOLUL 6. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
6.1. Deşeuri
Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte pe care deţinătorul le înlătură sau are
intenţia sau obligaţia de a le înlătura, dintre care unele pot fi refolosibile. În general, deşeurile
reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp între data de
fabricaţie a produsului şi data când acesta devine deşeu).
În prezent problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza
creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat,
asupra mediului înconjurător. Depozitarea deşeurilor pe sol fără respectarea unor cerinţe
minime, evacuarea în cursurile de apă, şi arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie
de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei.
De aceea se impune o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la
necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare şi de a
găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a influenţei negative asupra mediului produsă
de deşeuri.
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare,
valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea
zonelor de depozitare după închiderea lor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare
revine generatorilor de deşeuri.
Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt:
a) prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al
acestora prin:
 dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
 dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de
fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil
asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de
poluare;
 dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor
periculoase din deşeurile destinate valorificării;
b) reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces
prin care se obţin materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
Astfel se asigură protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime
secundare din deşeuri şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor.
6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile
Prin deşeurile municipale înţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi

rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi
asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri
din construcţii - demolări şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.
Gestiunea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi
eliminarea acestora, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închidere.
În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a
Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004, un accent
deosebit trebuie pus pe selectarea la sursă a deşeurilor recuperabile din deşeurile menajere,
89
în scopul valorificării lor materiale sau energetice. În acelaşi timp trebuie organizate şi
implementate sisteme de colectare separată a deşeurile periculoase de la populaţie în
vederea valorificării sau eliminării lor în condiţii de siguranţă pentru om şi mediu.
În scopul implementării unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale au
fost realizate în cursul anului 2006 Planurile regionale de gestionare a deşeurilor, urmând să
fie finalizate şi planurile judeţene.
6.2.1. Generarea deşeurilor
Încă din anul 1991 autorităţile de mediu colectează date privind gestionarea
deşeurilor, realizând în acest scop o anchetă statistică anuală.
În ceea ce priveşte deşeurile municipale, ancheta statistică se realizează exhaustiv,
pe baza a două chestionare:
 AS-GD-MUN „Cercetare statistică pentru primării sau unităţi specializate în
servicii de salubritate”;
 AS-GD-TRAT „Cercetare statistică privind tratarea deşeurilor”
Calitatea datelor privind gestionarea deşeurilor depinde în mare măsură de o serie de
condiţii existente la nivelul unităţilor raportoare (agenţi de salubritate, consilii locale, operatori
de depozite) şi anume:
- existenţa condiţiilor tehnice pentru înregistrarea deşeurilor. Nici unul din depozitele
municipale de deşeuri nu dispune de cântar;
- organizarea managementului deşeurilor;
- competenţa şi angajamentul responsabililor pentru completarea chestionarelor
statistice.
Deoarece ancheta statistică aferentă anului 2006 nu s-a realizat încă, majoritatea
datelor din raport se referă la perioada 1999 - 2005, cele aferente anului 2006 fiind estimate
prin centralizarea informaţiilor transmise lunar de operatorii de salubritate.
Evoluţia cantitativă a deşeurilor municipale generate şi a celor colectate anual în
localităţile din mediul urban, este redată în tabelul 6.2.1.1, cu următoarele observaţii:
- cantităţile se referă numai la principalele localităţi din mediul urban, aşa cum au fost
raportate de către agenţii de salubritate şi administratorii depozitelor de deşeuri;
- nu toţi locuitorii din mediul urban, în special cei care deţin gospodării, au încheiat
contract cu o firmă de salubritate;
- în general, în localităţile urbane noi (foste comune devenite oraşe în anul 2004), nu
sunt încă organizate serviciile de salubritate, transportul deşeurilor la locurile de depozitare
fiind realizat în mod individual de către generatori;
- depozitele de deşeuri municipale din judeţ nu sunt dotate cu cântar, estimarea
cantităţilor realizându-se funcţie de volumul containerelor sau a mijlocului de transport, sau
după volumul din contract;
- nu toate deşeurile ajung la depozitul final, din cauza lipsei de educaţie civică a unor
cetăţeni sau a indisciplinei unor transportatori de deşeuri;
- cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări reprezintă doar cele colectate de
operatorii de salubritate;
- deşeurile generate şi necolectate au fost estimate utilizându-se următorii indici de
generare: 0,9 kg/loc/zi în mediul urban; 0,2 kg/loc zi în mediul rural, în intervalul 1999-2002,
respectiv 0,4 kg/loc/zi în intervalul 2003 -2006.
In cazul noilor oraşe s-a utilizat indicele de generare al deşeurilor din mediul rural.
Pentru anul 2003 s-au folosit estimările realizate în PRGD 2006, astfel încât deşeurile
colectate selectiv includ şi cantităţile estimate a fi colectate de unităţile specializate în
colectarea deşeurilor reciclabile.
90
Tip de deşeu Cantitate (tone)

municipal 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
1.Deşeuri menajere
şi asimilabile - Total, 85.176 104.999 114.632 128.662 78.600 75.895 64.178
din care:
1.1.deşeuri menajere
de la populaţie, în 56.634 78.625 88.346 103.485 54.000 57.311 48.394
amestec
1.2. deşeuri menajere
şi asimilabile de la
28.542 26.374 26.286 25.177 16.000 18.413 15.348
unităţi economice,
comerciale, instituţii
1.3. Deşeuri menajere
colectate separat (fără 0 0 0 0 8.600 171 386 705
cele din construcţii) *
1.4. deşeuri
voluminoase din 0 0 0 0 0 0 50
deşeurile menajere
2. Deşeuri din servicii
8.834 14.872 15.650 13.142 11.600 10.256 9.341
municipale **
3. Deşeuri din
485 400 15.550 2.856 2.845 11.788 4.891
construcţii, demolări
4. Total deşeuri
94.495 120.271 145.832 144.660 93.045 97.939 78.410 75.919
municipale colectate
5 Deşeuri generate şi
48.791 47.212 50.197 50.127 92.000 86.000 86.500 86.500***
necolectate
6. Total deşeuri
143.286 167.483 196.029 194.787 185.045 183.939 164910 162.419
municipale
* reprezintă cantităţile colectate selectiv de operatorii de salubritate cu excepţia anului 2003 care include şi remat-urile
** deşeuri stradale, din pieţe, grădini şi parcuri
*** valoare aproximată în ipoteza că au fost deserviţi acelaşi nr. de locuitori ca în anul 2005
Tabel 6.2.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în jud. Suceava
în perioada 1999-2006
120000
100000
80000
tone 60000
40000
20000
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Deşeuri menajere de la populaţie 56634 78625 88346 103485 54000 57311 48394
Deşeuri menajere de la agenţi 28542 26374 26286 25177 16000 18413 15348
economici
Deşeuri din servicii municipale 8834 14872 15650 13142 11600 10255 9341
Deşeuri generate şi necolectate 48791 47212 50197 50127 92000 86000 86500
Deşeuri din construcţii, demolări 485 400 15550 2856 2845 11788 4891
Fig. 6.2.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în jud. Suceava
91
Cantităţile aferente anului 2006 sunt estimate prin centralizarea informaţiilor transmise
lunar de către operatorii de salubritate.
Deşeurile colectate reprezintă deşeurile generate care sunt colectate prin servicii de
salubritate. Deşeurile necolectate reprezintă deşeurile generate care nu sunt colectate
(populaţia din mediul urban şi rural neconectată la aceste servicii). Deşi în unele localităţi
rurale sunt organizate în stadiu incipient servicii de salubritate, acestea nu au fost incluse în
ancheta statistică din cauza lipsei înregistrărilor cantitative şi a unei organizări
corespunzătoare a acestor servicii. Totuşi aceste activităţi contribuie la educarea populaţiei
din localităţile respective, cu atât mai mult cu cât până cel târziu la data de 16.07.2009
spaţiile de depozitare a deşeurilor municipale din mediul rural trebuie să-şi înceteze
activitatea.
Conform estimărilor agenţilor de salubritate din judeţul Suceava, compoziţia medie a
deşeurilor menajere şi asimilabile pe care le-au colectat în anul 2005 este redată în tabelul
următor:
Anul 2005 Cantitate (tone) %
Hârtie şi carton 6124 9,6
Sticlă 4141 6,45
Metal 3850 6
Plastic 5682 8,8
Textile 2302 3,6
Deşeuri
33766 52,6
biodegradabile
Alte deşeuri (inclusiv
8312 12,95
deşeurile inerte)
Total 64178 100
Tabel 6.2.1.2. Compoziţia medie a deşeurilor menajere şi asimilabile colectate
de agenţii de salubritate din judeţul Suceava în anul 2005
Alte deş.(incl.
inerte) Hârtie şi carton
13% 10% Sticlă
6%
Metal
6%
Plastic
9%
Textile
4%
Deş. biodegr.
52%
Fig. 6.2.1.2. Compoziţia medie a deşeurilor menajere şi asimilabile colectate

de agenţii de salubritate din judeţul Suceava în anul 2005
Potrivit politicilor actuale de dezvoltare durabilă s-a conturat necesitatea stabilirii unor
indicatori de mediu care să reflecte tendinţele stării mediului şi să monitorizeze progresele
făcute în domeniul respectiv. Şi în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor s-au stabilit astfel
de indicatori statistici, pentru a evidenţia cantitatea anuală de deşeuri municipale generate,
funcţie de populaţia totală şi progresele înregistrate în atingerea obiectivelor privind
colectarea, eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Datele s-au obţinut urmare anchetelor
statistice anuale efectuate de APM Suceava la operatorii în domeniul managementului
deşeurilor.
92
 Indicatorul de generare a deşeurilor se obţine prin raportul dintre cantitatea

totală de deşeuri municipale şi numărul de locuitori;
Indicator de generare a deşeurilor 2003 2004 2005 2006
Tone/locuitor 0,262 0,260 0,234 0,23
Tabelul 6.2.1.3. Evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale în jud. Suceava
0.270
0.260
0.250
0.240
0.230
0.220
0.210
2003 2004 2005 2006
tone/loc. 0.262 0.260 0.234 0.230
Fig. 6.2.1.3. Evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale în jud. Suceava

 Indicatorul privind managementul deşeurilor, reprezentând cantităţi de deşeuri
municipale colectate/cantitatea de deşeuri municipale generate
Indicator privind managementul deşeurilor 2003 2004 2005 2006
% 50,3 53,2 47,5 46,7
Tabelul 6.2.1.4. Evoluţia indicatorului privind managementul deşeurilor (%)
54.0
52.0
50.0
48.0
46.0
44.0
42.0
2003 2004 2005 2006
% 50.3 53.2 47.5 46.7
Fig. 6.2.1.4. Evoluţia indicatorului privind managementul deşeurilor
6.2.2. Deşeuri biodegradabile

Prin deşeuri biodegradabile înţelegem acele deşeuri organice care pot fi descompuse
de către diverse organisme. Fracţiunea biodegradabilă din deşeurile municipale, care în
România reprezintă o componentă majoră, include:
 deşeuri biodegradabile rezultate din gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;
 deşeuri vegetale din parcuri şi grădini;
 deşeuri biodegradabile din pieţe;
 componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;
 nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;
 deşeurile de hârtie/carton de proastă calitate, care nu poate fi reciclată.
Conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune
Directiva UE nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, şi a Angajamentelor asumate de
România în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană, cantitatea de deşeuri
biodegradabile eliminate prin depozitare finală trebuie redusă treptat, astfel încât până cel
târziu la data de 16.07.2016 cantitatea depozitată să se reducă cu cel puţin 65% din
cantitatea totală exprimată gravimetric produsă în anul 1995.
93
Ca alternativă la eliminarea prin depozitare a deşeurilor biodegradabile, valorificarea

acestora se poate realiza fie prin procedee aerobe (compostare), fie prin procedee anaerobe
(digestie anaerobă).
Pentru asigurarea materiei prime necesare realizării compostului şi pentru o calitate
cât mai bună a acestuia este indicată o colectare separată a deşeurilor organice. Aceasta
deoarece deşeurile municipale colectate în amestec au un conţinut ridicat de metale grele,
iar compostul rezultat ar fi inutilizabil în agricultură.
In vederea atingerii ţintelor prevăzute de legislaţie cu eforturi tehnice şi investiţionale
minime trebuie să ne concentrăm asupra acelor cantităţi de deşeuri care pot fi uşor
transferate în noul sistem de gestionare a deşeurilor. De exemplu, pentru reducerea cantităţii
de deşeuri biodegradabile depozitate se pot utiliza cantităţile de deşeuri colectate separat din
parcuri, grădini, pieţe precum şi nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti (care corespund
cerinţelor OM 344/708/2005).
Cu toate că cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile ar putea fi colectat în
mediul rural, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor recomandă evitarea acestui
lucru, deoarece populaţia din mediul rural practică metode ecologice de valorificare a
materiilor biodegradabile din propria gospodărie.
În aceste condiţii se va introduce colectarea separată a fracţiei biodegradabile din
deşeurile menajere în zonele verzi a marilor oraşe şi în unele zone rurale limitrofe.
Digestia anaerobă este un proces anaerob din care rezultă compost, utilizat în
agricultură, şi biogaz, care poate fi utilizat pentru încălzire, producere de electricitate şi
încălzire, sau drept combustibil pentru vehicule.
Cum această tehnică are ca scop doar reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile
depozitate, nu exista cerinţe speciale pentru calitatea materialului de intrare şi prin urmare
gradul de colectare separată poate fi mai redus decât în cazul compostării.
Până în prezent, în judeţul Suceava nu sunt facilităţi pentru colectarea selectivă şi
tratarea fracţiunii biodegradabile din deşeurile municipale.
Conform datelor furnizate de agenţii de salubritate, în cursul anului 2005, s-au eliminat
prin depozitare cca. 48.800 tone deşeuri biodegradabile.
6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
Cu excepţia compactării realizate de autospecialele compactoare, deşeurile menajere
nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilă înaintea eliminării prin depozitare.
Deşeurile reciclabile colectate separat sunt tratate prin sortare, debitate, mărunţire,
presare, în vederea optimizării transportului spre unitatea de reciclare.
Avantajele reciclării sunt conservarea resurselor naturale şi reducerea spaţiului de
depozitare, valorificarea materială şi energetică a deşeurilor fiind una din opţiunile prioritare
de gestionare a acestora.
În general colectarea selectivă a deşeurilor municipale în scopul valorificării
materialelor reciclabile (hârtie-carton, sticlă, metale, materiale plastice) se realizează încă la
scară mică, astfel încât cantităţi importante de materii prime secundare sunt eliminate prin
depozitare finală.
OGU nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare, stabileşte
responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a organiza colectarea selectivă,
transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, precum şi informarea
locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor pe care l-au organizat.
Dezvoltarea infrastructurii de colectare trebuie să urmărească cerinţele pieţei, astfel
încât valoarea materialelor valorificate să poată acoperi costurile de colectare, prelucrare şi
transport. Din păcate în prezent acest lucru nu este posibil pentru toate deşeurile
valorificabile, în unele situaţii neexistând practic opţiuni viabile da valorificare pe plan
naţional (ex sticla colorată). Modul de organizare a sistemului de colectare selectivă precum
şi gradul de conştientizare a persoanelor implicate îşi pune amprenta asupra calităţii deşeului
94
colectat, cu influenţă directă asupra posibilităţilor de valorificare ulterioară a acestuia.

Din categoria deşeurilor care trebuie colectate selectiv fac parte deşeurile de
ambalaje, a căror gestionare este reglementată prin HG nr. 621/2005, cu modificările
ulterioare.
Această hotărâre de guvern stabileşte obligaţia producătorilor de ambalaje şi produse
ambalate şi a administraţiei publice locale de a asigura colectarea selectivă a deşeurilor de
ambalaje în scopul valorificării, şi de a raporta anual autorităţilor de mediu informaţii
referitoare la gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.
Conform prevederilor aceluiaşi act normativ, obiectivul anual de valorificare a
deşeurilor de ambalaje a fost, în anul 2006, de 32% din greutatea deşeurilor de
ambalaje introduse pe piaţa naţională, din care minim 25% trebuie valorificate pin
reciclare. S-au stabilit ţinte specifice pe material de ambalaj, şi anume un procent minim de
reciclare de 15% din greutatea sticlei, hârtiei şi metalului conţinute în deşeurile de ambalaje
introduse pe piaţă.
Autorităţilor administraţiei publice locale le revine responsabilitatea organizării
sistemului de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, a asigurării spaţiilor necesare
pentru depozitarea temporară a deşeurilor colectate selectiv şi a organizării valorificării
acestor deşeuri. În acelaşi timp au un rol important în acţiunile de sensibilizare a factorilor
implicaţi în colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje.
În principalele localităţi urbane ale judeţului sunt amenajate spaţii pentru colectarea
selectivă a deşeurilor reciclabile, şi în special a deşeurilor de ambalaje. În unele cazuri însă
nu se înregistrează rezultatele aşteptate, fie din cauza lipsei de educaţie a populaţiei, fie a
lipsei de implicare a operatorilor de salubritate care nu considera atractiv efortul suplimentar
necesar pentru colectarea selectivă a acestor deşeuri (ex. mun. Rădăuţi).
Persoane cu venituri mici realizează şi în prezent recuperarea unor deşeuri
valorificabile de la punctele de colectare a deşeurilor menajere şi de pe depozite.
O iniţiativă de succes în domeniul colectării selective o constituie proiectele pilot
„ERACOLECT”, care s-au derulat în anii 2005-2006, în municipiile Suceava şi Fălticeni prin
colaborarea dintre SC ECO-ROM AMBALAJE SA, primăriile celor două municipalităţi şi SC
DIASIL SERVICE SRL Suceava, respectiv SC GOSCOM SA Fălticeni.
Fig. 6.2.3.1. Deşeuri de plastic colectate selectiv în cadrul proiectului ERA COLECT, în
municipiul Suceava
Un rol deosebit de important în cadrul acestor proiecte l-au deţinut campaniile de

conştientizare şi educare a populaţiei, la care APM Suceava a jucat un rol activ la acţiunile
desfăşurate în cartierele de locuinţe din zona pilot, contribuind, în mod direct, la diseminarea
informaţiilor specifice acestui domeniu.
95
Proiectele au fost finalizate în septembrie 2006, cu rezultate mulţumitoare, astfel încât

s-a decis continuarea parteneriatului, extinderea colectării selective în întreaga localitate şi
diversificarea gamei de deşeuri de ambalaje colectate.
Pentru municipiului Fălticeni s-a semnat contractul de parteneriat, urmărindu-se
colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de hârtie-carton, sticlă şi plastic. În cazul
municipiului Suceava contractul nu a putut fi semnat deoarece nu a fost încă stabilit
operatorul de salubritate, licitaţia organizată în acest scop de municipalitate fiind contestată.
Rezultatele implementării celor două proiecte pilot sunt redate în capitolul 6.10.
La nivelul întregului judeţ s-au derulat, în cursul anului 2006 şi alte acţiuni de
conştientizare, desfăşurate, atât în rândul populaţiei, cât şi în unităţile de învăţământ, care
au avut rezultate pozitive. Menţionăm printre acestea, acţiunile desfăşurate în cadrul
Programului internaţional ECO-ŞCOALA, la care APM Suceava este partener cu cele opt
ECO-ŞCOLI din judeţ, care au obţinut Steagul Verde, dar şi cu alte unităţi şcolare care sunt
înscrise în acest program.
Chiar şi unele primării rurale au colectat selectiv deşeuri de hârtie-carton şi de PET,
care au fost preluate de SC DIASIL SERVICE SRL în vederea valorificării. În acest sens
este de menţionat implicarea autorităţilor publice locale din următoarele localităţi rurale:
(Pătrăuţi, Ciprian Porumbescu, Grăniceşti, Botoşana, Horodnic de Sus, Boroaia), precum şi
din oraşele Vicovu de Sus şi Gura Humorului.
Ca urmare a acestor iniţiative cantităţile de deşeuri colectate selectiv din deşeurile
municipale în vederea valorificării au crescut an de an, după cum rezultă din tabelele 6.2.3.1.
şi 6.2.3.2.
Anul Cantităţi deşeuri hârtie şi carton (tone)
2002 2003 2004 2005 2006
Gestionarea
Colectat 5060 10198 14146 10741 8337
Valorificat 5060 10198 14146 10741 8337
Tabelul nr. 6.2.3.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de hârtie/carton colectate selectiv şi valorificate
în judeţul Suceava în perioada 2002-2006
Anul Cantităţi deşeuri plastic * (tone)

2002 2003 2004 2005 2006
Total din Total din Total din Total din Total din
care care care care care
Gestionare PET PET PET PET PET
Colectare 0 0 32,74 32,74 241,44 105,2 359,07 209,69 572,26 274,65
Valorificare 0 0 27,94 27,94 193,89 81,91 372,86 224,13 579,92 278,49
*inclusiv cantităţile de deşeuri din plastic colectate şi valorificate de agenţi economici care produc şi
îmbuteliază ape minerale.
Tabel 6.2.3.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de plastic colectate şi valorificate
800
600
tone 400
200
0
2002 2003 2004 2005 2006
colectare 0 32.74 241.44 359.07 572.26
colectare PET 0 32.74 105.2 209.69 274.65
Fig. 6.2.3.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de plastic colectate

96
Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile este condiţionată de existenţa unor

facililtăţi de reciclare/valorificare a acestor deşeuri.
În judeţul Suceava SC AMBRO SA reciclează deşeurile de hârtie - carton într-o
instalaţie cu capacitatea de 50.000 tone pe an. Scăderea cantităţii de deşeuri colectate în
vederea reciclării a fost cauzată de restrângerea activităţii productive din anul 2005.
Cantităţile de deşeuri preluate din ţară de către SC AMBRO SA au evoluat astfel:
-tone-
Agent economic 2002 2003 2004 2005 2006
AMBRO SA Suceava 13.472 29.904 43.340,5 25.279,5 40.808
Tabelul 6.2.3.3. Evoluţia cantităţilor de deşeuri preluate din ţară

de către SC AMBRO SA Suceava
SC PRESCONT SRL Fălticeni a reciclat cioburi de sticlă transparentă dar din păcate
spre sfârşitul anului 2006 şi-a încetat activitatea.
În ceea ce priveşte reciclarea cioburilor de sticlă aceasta se derulează destul de greu,
în România neexistând facilităţi de reciclare a cioburilor de sticlă colorată.
Redăm mai jos evoluţia cantităţilor colectate /valorificate de SC PRESCONT SRL
Fălticeni:
Agent economic 2002 2003 2004 2005 2006
SC PRESCONT SRL 0 240 423 403,4 228,6

Fălticeni
Tabelul 6.2.3.4. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de sticlă reciclate de către SC PRESCONT

SRL Fălticeni
6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale
În România, depozitarea constituie principala opţiune de eliminare a deşeurilor
municipale. Incinerarea nu reprezintă încă o metodă uzuală pentru tratarea/eliminarea
deşeurilor municipale. Puterea calorică a deşeurilor este scăzută, făcând ineficient procesul
de incinerare cu recuperare de energie. În prezent, în România nu există instalaţii de
incinerare a deşeurilor municipale.
6.2.4.1. Depozitele de deşeuri municipale
Nici unul din cele 7 depozite de deşeuri municipale din judeţ, clasificate după tipurile
de deşeuri depozitate ca depozite nepericuloase (clasa b), nu este conform prevederilor
Directivei nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor.
Potrivit angajamentelor asumate de România în procesul de negociere al Capitolului
22 – Mediu, cu privire la implementarea Directivei pentru depozitarea deşeurilor, transpusă
în legislaţia noastră prin H.G. nr. 349/2005, s-au obţinut perioade de tranziţie pentru
depozitele municipale neconforme, după cum urmează:
Nr crt. Judeţ Denumire depozit Suprafaţă Anul programat
pentru sistarea
(ha) activităţii
1 Suceava Depozit orăşenesc Siret 0,8 2008
2 Depozit orăşenesc Buliceni/Vatra
2,0 2008
Dornei
3 Depozit orăşenesc Suceava 11,5 2008
4 Depozit orăşenesc Rădăuţi 4,43 2009
5 Depozit orăşenesc Antileşti/Fălticeni 1 2010
97
Nr crt. Judeţ Denumire depozit Suprafaţă Anul programat

pentru sistarea
(ha) activităţii
6 Depozit orăşenesc Hurghiş/ Câmpulung
1,62 2011
Moldovenesc
7 Depozit orăşenesc Gura Humorului 2,12 2011
Tabelul 6.2.4.1.1. Depozite de deşeuri municipale din judeţul Suceava
care au obţinut perioadă de tranziţie
Închiderea depozitelor de deşeuri se va realiza conform prevederilor HG nr. 349/2005
şi Ordinului M.M.G.A. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea
deşeurilor.
În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor şi a
Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate de HG nr. 1470/2004, în judeţul
Suceava se vor construi două depozite zonale de deşeuri.
Judeţul Suceava va beneficia de asistenţă tehnică pentru pregătirea unui proiect de
management integrat al deşeurilor, asistenţă cofinanţată de Uniunea Europeană şi Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor (ISPA 2005).
În acest scop s-a realizat asocierea Consiliilor locale cu Consiliul Judeţean şi s-au
identificat posibile amplasamente pentru cele două depozite zonale, în prezent fiind în curs
de organizare la MMGA licitaţia pentru desemnarea proiectantului.
Având în vedere faptul că trei din depozitele actuale de deşeuri municipale trebuie să
sisteze activitatea la 31.12.2008, până la acea dată ar trebui să fie funcţională cel puţin o
celulă a depozitului zonal.
Condiţionat de construirea celor două depozite zonale ecologice, şi a staţiilor de
transfer aferente, spaţiile pentru depozitarea deşeurilor din mediul rural trebuie desfiinţate şi
ecologizate, dar nu mai târziu de 16.07.2009. În acest sens, punctele de colectare pentru
aceste zone vor fi realizate prin racordarea la staţiile de transfer. În judeţ există 177 spaţii de
depozitare a deşeurilor din mediul rural, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 51,62 ha.
Primăriile din zona rurală au fost notificate de către APM Suceava cu privire la
necesitatea închiderii/ecologizării treptate a spaţiilor de depozitare, precum şi cu privire la
necesitatea educării populaţiei în domeniul gestionării deşeurilor.
Depozitul de deşeuri Suceava
Depozitul de deşeuri al municipiului Suceava (Mirăuţi) a fost înfiinţat în anul 1972,
operator fiind în perioada martie 2005 - martie 2006 SC FLOR CONSTRUCT SA Suceava,
deoarece fostul operator, SC PSIP SA a intrat în lichidare judiciară.
Începând din luna martie 2006 operatorul depozitului este SC TEST PRIMA SRL
Suceava. Terenul pe care este amplasat depozitul aparţine primăriilor comunei Ipoteşti şi
municipiului Suceava.
Este poziţionat necorespunzător, între malul drept al râului Suceava şi liziera pădurii
Cetatea. Ocupă o suprafaţă de circa 11,5 ha. Nu este împrejmuit. Se acceptă la depozitare
atât deşeuri municipale cât şi industriale nepericuloase. Distanţa faţă de zonele locuite este
cca de 500 m. Reducerea volumului din depozit se realizează prin nivelarea-tasarea
deşeurilor cu ajutorul utilajelor (buldozer). Din cauza biogazului produs, deşeurile se
autoaprind, focul fiind dificil de stins. Atunci când bate vântul, fumul se întinde pe o distanţă
de câţiva kilometri, poluând atmosfera
La viituri, există riscul ca o parte din deşeuri să ajungă în râu din cauza distrugerii
apărării de mal pe o lungime de cca. 100 m. Levigatul se scurge înspre râul Suceava prin
infiltrare sau scurgere de suprafaţă. Capacitatea de depozitare se apropie de limita maximă.
Suprafaţa activă este de cca. 2 hectare şi este amplasată în partea opusă intrării, maşinile
care transportă deşeurile fiind nevoite să străbată prin depozit un drum greu practicabil.
98
În cadrul programului din România pentru proiecte de tip Joint Implementation –

recuperare şi utilizare gaze din haldele de deşeuri municipale, a fost selectată şi rampa de
gunoi a municipiului Suceava.
Proiectul urmăreşte reducerea a cca. 110.000-120.000 tone CO2 echivalent pe
perioada de creditare 2005-2009 şi se bazează pe generarea a cca. 23-25 mil. Nmc de gaze
din halda de deşeuri în perioada 2005-2012. Costurile de investiţie sunt cuprinse între
790.000 – 2.000.000 EURO, în funcţie de alternativa aleasă: incinerarea gazului de depozit,
valorificarea prin producerea energiei electrice sau ca atare, la utilizatori din apropierea
depozitului.
Proiectul, întocmit de firma GRUE & HORNSTRUP Danemarca, a fost transmis la
începutul lunii iunie 2004 primăriei municipiului Suceava, APM Suceava şi MMGA. Lucrarea
s-ar înscrie şi în cerinţele UE privind închiderea depozitelor de deşeuri, dar nu s-a luat o
decizie privind implementarea acestui proiect.
Fig. 6.2.4.1.2. Depozitul de deşeuri menajere şi industriale al municipiului Suceava

Depozitul de deşeuri Rădăuţi
Proprietarul depozitului, înfiinţat în anul 1984, este Primăria Rădăuţi, iar operator SC
SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi.
Depozitul este amplasat pe malul drept al pârâului Pozen, în zonă neinundabilă. Este
situat în vecinătatea staţiei de epurare şi la circa 2,5 km distanţă faţă de zonele locuite.
Depozitul este împrejmuit parţial cu plasă de sârmă şi perdea de protecţie. Drumul de acces
este satisfăcător. Suprafaţă totală este de 4,43 ha capacitatea proiectată fiind de 250.000
mc, iar gradul de umplere de aproximativ 82%.
Depozitul de deşeuri Antileşti, din municipiul Fălticeni
A fost înfiinţat în anul 1980 şi este amplasat pe un teren în pantă, la circa 1 km
distanţă faţă de zonele locuite şi 3,5 km faţă de centrul oraşului. Este împrejmuit şi drumul
de acces este corespunzător. Proprietarul depozitului este Primăria Fălticeni, operator fiind
SC GOSCOM SA Fălticeni.
Figura 6.2.4.1.3. Depozitul de deşeuri Antileşti din municipiul Fălticeni

99
Depozitul de deşeuri Câmpulung Moldovenesc

Proprietar este Primăria Câmpulung Moldovenesc, iar administrator SC FLOR
CONSTRUCT SRL – Agenţia Câmpulung.
Este situat la circa 2 km distanţă faţă de zona locuită. Depozitul de deşeuri este parţial
împrejmuit şi are o suprafaţă de 2,14 ha. Drumul de acces este uneori afectat de exces de
umiditate.
Figura 6.2.4.1.4 Depozitul de deşeuri Câmpulung Moldovenesc

Depozitul de deşeuri Gura Humorului
Proprietar şi administrator este primăria Gura Humorului, ca urmare a incetării
activităţii fostului operator, SC TRUST NORD SRL Gura Humorului. A fost înfiinţat în anul
1955 şi este amplasat la circa 1,5 km faţă de zonele locuite. Depozitul, în suprafaţă de 2,12
ha este împrejmuit iar drumul de acces este corespunzător. Se apropie de capacitatea
maximă de depozitare.
Fig. 6.2.4.1.5. Deşeuri selectate de pe depozitul Gura Humorului

Depozitul de deşeuri Vatra Dornei
Proprietar şi administrator este Primăria Vatra Dornei. A fost înfiinţat în anul 1980.
Începând cu luna octombrie 2003, s-a sistat depozitarea pe acest amplasament. În anul
2004 s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică ( nivelat, acoperire cu pământ, etc.)
Deşeurile din municipiul Vatra Dornei se depun în depozitul de deşeuri al comunei
Iacobeni, pe amplasamentul fostei cariere minieră Nepomuceni.
Depozitul de deşeuri Siret
Proprietar şi administrator este Primăria oraşului Siret. Depozitul a fost înfiinţat în anul
1970. Este situat la circa 1 km de zona locuită. Suprafaţa totală este de 0,8 ha, depozitul
100
fiind parţial împrejmuit cu gard din prefabricate de beton şi cu perdea vegetală. Drumul de
acces este corespunzător.
6.2.4.2. Depozitele de deşeuri industriale
Deşeurile industriale generate de agenţii economici sunt depozitate în general în spaţii
de depozitare proprii, situate în incintă sau în afara unităţilor. Acestea nu au fost realizate
conform prevederilor Directivei 1999/31/CE, nici din punctul de vedere al deşeurilor admise
la depozitare şi nici din punct de vedere constructiv. Depozitele de deşeuri industriale
neconforme se vor închide, în concordanţă cu calendarul de sistare a activităţii din anexa nr.
5 la HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, costurile de închidere şi reabilitare a
zonei urmând să fie suportate de agenţii economici.
Depozitele de deşeuri industriale neconforme de pe teritoriul judeţului Suceava care
se regăsesc în anexa nr. 5 la HG nr. 349/2005 sunt prezentate în tabelul 7.5.1.2.
Clasa
depozit Suprafaţa Anul programat
Nr. Nume agent
conform ocupată pentru închidere
crt. Judeţ economic/depozit
HG (ha) sau conformare
349/2005
SC AMBRO SA depozit de
1 b 2,78 31.12.2006(i)
nămol organic
SC AMBRO SA depozit de
2 b 7,62 31.12.2006(i)
nămol anorganic
SC REGNAFOR SA depozit
3 b 0,85 31.12.2006(i)
de coajă şi rumeguş Chilia
SC DORNAFOR SA depozit până la
4 Suceava b 0,5
de coajă şi rumeguş 16.07.2009(i)
SC TERMICA SA Suceava
5 (M.A.I) depozit de zgură şi b 49 31.12.2009(c)
cenuşă
Ostra -Valea Straja-
6 MINBUCOVINA Vatra Dornei b 0,11 31.12.2010(i)
iaz de decantare
Tabel 6.2.4.2. Depozitele de deşeuri industriale din judeţul Suceava
Până la sfârşitul anului 2005, s-au realizat bilanţuri de mediu pentru fiecare depozit,
pentru evaluarea conformării cu cerinţele art. 4 al Directivei cadru privind deşeurile
(depozitarea deşeurilor fără a pune în pericol sănătatea omului şi fără a dăuna mediului
înconjurător) şi a stabilirii măsurilor suplimentare care trebuie luate astfel încât acestea să se
conformeze cerinţelor directivei cadru până cel târziu la data integrării.
Depozitul de zgură şi cenuşă al SC TERMICA SA Suceava se va conforma până la
data de 31.12.2009, ceea ce implică schimbarea tehnologiei de hidrotransport a deşeurilor la
depozit şi în acelaşi timp, intensificarea eforturilor de valorificare a acestor deşeuri, conform
prevederilor BAT.
Potrivit Planului de implementare a Directivei 1999/31/CE, reabilitarea fiecărui
amplasament care sistează depozitarea se va realiza prin următoarele activităţi, funcţie de
natura şi volumul deşeurilor depozitate, respectiv suprafaţa depozitului:
- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materială sau energetică şi
reabilitarea amplasamentului respectiv, în cazul sistării activităţii economice
generatoare;
- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materială şi/sau energetică şi
transformarea amplasamentului în instalaţie de stocare în vederea recuperării, în
cazul în care activitatea economică generatoare va continua;
101
- închiderea depozitului şi monitorizarea post-închidere conform cu prevederile

Directivei 1999/31/CE.
Depozitele de deşeuri cu termen limită de sistare a activităţii 31.12.2006, au respectat
această obligaţie, obţinând aviz de mediu la încetarea activităţii de eliminare a deşeurilor.
Astfel SC AMBRO SA depozitează în prezent nămolul anorganic într-o celulă
ecologică cu suprafaţa de 0,41ha, pentru construcţia căreia a obţinut acordul de mediu nr.
18/27.07.2006, încercând între timp să găsească soluţii viabile de valorificare a acestor
deşeuri.
Nămolul organic, provenit de la staţia de preepurare a apelor uzate este deshidratat
într-o instalaţie cu capacitatea de 900 mc/zi, căutându-se soluţii de valorificare materială sau
energetică.
SC REGNAFOR SA valorifică energetic deşeurile de coajă la centrala termică Vatra
Dornei, care a achiziţionat un tocător pentru deşeuri lemnoase, depozitul de coajă al
societăţii fiind acoperit cu pământ, conform avizului de mediu.
Referitor la iazul de decantare Valea Străjii, aparţinând SC MINBUCOVINA SA Vatra
Dornei, deoarece actul de reglementare comunitar în domeniul gestiunii deşeurilor din
industria extractivă nu este încă în vigoare, eliminarea prin depozitare a acestor deşeuri cade
sub incidenţa Directivei 1999/31/CE, până la intrarea în vigoare a reglementării specifice,
care va completa prevederile Directivei cadru privind deşeurile.
In anul 2005 a fost emis avizul de mediu pentru sistarea activităţii la Uzina de
Preparare Tarniţa, în cadrul căreia este şi iazul Valea Straja, urmând să fie emisă Hotărârea
de Guvern pentru sistarea definitivă a activităţii.
6.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor
Colectarea deşeurilor municipale revine în responsabilitatea municipalităţilor, care o
pot realiza în mod direct - prin intermediul serviciilor de salubritate din cadrul consiliilor
locale, sau indirect - prin cedarea acestei activităţi pe bază de contract, unor agenţi de
salubritate specializaţi. În prezent servicii de salubritate sunt organizate şi funcţionează în
special în mediul urban.
Deşi în aceste localităţi, managementul deşeurilor municipale nu se realizează încă la
standardele europene, în ultimii ani, s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte modul de
colectare, transport şi valorificare a acestora. În municipiile şi în principalele oraşe din judeţ
au fost amenajate spaţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje şi s-au
întreprins acţiuni de educare şi conştientizare a populaţiei cu privire la necesitatea colectării
selective şi a valorificării deşeurilor. Acţiuni privind implementarea sistemelor de colectare
selectivă a deşeurilor au fost descrise şi la punctul 6.2.3.
Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaţie de către operatorii de
salubritate se realizează fie prin aport voluntar la punctele de colectare amenajate de
primării/operatorii de salubritate, fie în mod individual „din uşă în uşă”. Cantităţi însemnate de
deşeuri reciclabile sunt colectate selectiv de către generatori şi predate la unităţile tip
REMAT, în schimbul contravalorii acestora.
Colectarea din uşă în uşă presupune un efort suplimentar din partea operatorului de
salubritate şi costuri mai ridicate de operare, dar calitatea deşeului colectat este superioară,
în cazul precolectării selective pe tipuri de materiale.
Colectarea prin aport voluntar este cea mai răspândită, punctele de colectare
selectivă fiind amenajate în vecinătatea amplasamentelor stabilite anterior pentru colectarea
deşeurilor în amestec, cu care populaţia era deja familiarizată.
În tabelul 6.2.5.1. am redat evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate selectiv în

perioada 2004-2006, conform raportărilor autorităţilor administraţiei publice locale şi a
operatorilor de salubritate. Situaţia spaţiilor amenajate pentru colectarea selectivă inclusă în
tabel este la nivelul anului 2005.
102
Localitatea/Operator Spaţii pentru Tip de deşeu Tip deşeu/Cantităţi colectate

salubritate colectarea colectat selectiv selectiv (tone)
selectivă 2004 2005 2006*
Suceava/ SC DIASIL 101 ţarcuri PET, Hârtie/carton 7,09 14,06 169,09
SERVICE SRL 13 puncte Sticlă 0 8,9 61,44
colectare în zona plastic (PET, PE, 136,94 265,6 294,06
pilot PVC, Polistiren)
metal 0 0 0,5
Lemn 0 0 2,82
Fălticeni/ SC 28 puncte Hârtie/carton 0 3 104,9
GOSCOM SA colectare PET 4 3 5,13
selectivă
Rădăuţi/ SC 5 ţarcuri pt PET PET 0 0 0
SERVICII de 3 mc
COMUNALE SA
Câmpulung/ SC 20 ţarcuri pt PET Hârtie/carton 3 0 2,5
FLOR CONSTRUCT de 2 mc PET 2,54 2,52 1,37
20 eurocontainere metal 0 0 5
Vatra Dornei/Primaria 10 recipienţi de 1 Hârtie/carton 1 35,5 29
DADP, SC GO SA mc
3 containere 4 mc PET 4,5 3,94 18,4
Gura 20 ţarcuri pt PET Hârtie/carton 4,5 25,15 2,69
Humorului/Primaria sticlă 0 3,08 0
DADP plastic 0,9 11,42 5,49
metal 3 5,5 0
Siret/Primăria Siret Hârtie/carton 2,8 0 1,34
plastic 0 0 0,15
metal 0,2 3,95 1,3
acumulatori uzaţi 0 0,38 0
Total colectat selectiv 170,47 386,00 705,18
* Conform raportărilor lunare ale autorităţilor administraţiei publice locale şi a operatorilor de salubritate
Tabelul 6.2.5.1. Amenajarea punctelor de colectare selectivă şi evoluţia cantităţilor de deşeuri
reciclabile colectate selectiv de către operatorii de salubritate în localităţile urbane ale judeţului
În mediul rural, cu puţine excepţii, nu există servicii organizate pentru gestionarea
deşeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind realizat de către generatori în mod
individual. Doar câteva localităţi rurale limitrofe oraşelor sunt deservite parţial de operatorii
de salubritate din mediul urban, cantităţile de deşeuri colectate astfel fiind incluse în ancheta
statistică anuală.
Fig.6.2.5.1. Depozitare necontrolată de deşeuri în mediul rural

103
Alte câteva primării rurale au organizat în formă incipientă servicii de salubritate, care
se desfăşoară însă mai mult ocazional, realizând mai degrabă salubrizarea periodică a
zonelor afectate de depozitări necontrolate de deşeuri, decât colectarea, transportul şi
depozitarea acestora. Dar şi aceste iniţiative sunt importante deoarece contribuie la
educarea şi populaţiei şi îmbogăţirea experienţei autorităţilor.
Acelaşi mod de gestionare a deşeurilor se întâlneşte cu puţine excepţii şi în noile
oraşe, apărute în perioada 2004-2005 prin transformarea lor din localităţi rurale. Deoarece
autorităţile publice locale nu au avut posibilitatea organizării serviciului de salubritate cu forţe
proprii, în localităţile Dolhasca, Liteni şi Broşteni au încredinţat acest serviciu prin contract
unor operatori specializaţi. În cazul oraşului Liteni nu s-au obţinut rezultatele aşteptate. Deşi
au fost amplasate containere pentru colectarea deşeurilor acestea nu au fost ridicate de
către firma de salubritate, din cauza lipsei de educaţie şi a reticienţei populaţiei, care ar fi
trebuit să achite contravaloarea acestor servicii. În oraşul Dolhasca salubritatea a fost
încredinţată SC GOSCOM SA Fălticeni, dar contractul a fost semnat abia la sfârşitul anului
2006, iar în oraşul Broşteni serviciul de salubritate este asigurat de un operator local SC
ACTIVURBAN SRL Broşteni, aflat la început de drum.
APM Suceava a organizat în data de 24.05.2006 un seminar cu privire la
implementarea Directivelor Uniunii Europene în domeniul gestiunii deşeurilor, care s-a
adresat în special autorităţilor administraţie publice locale din noile oraşe, dar la care au
participat şi reprezentanţi ai primăriilor din celelalte municipii/oraşe ale judeţului, precum şi
operatori de salubritate. Pentru a veni în sprijinul primăriilor, operatorilor de salubritate APM
Suceava a difuzat CD-ul „Deşeurile ne privesc pe toţi” editat de MMGA în colaborare cu ICIM
precum şi alte materiale informative privind colectarea/transportul/sortarea/depozitarea
deşeurilor. Reprezentanţi ai APM Suceava au participat la diferite întâlniri ale factorilor de
răspundere din primării, prilej cu care au prezentat stadiul implementării Directivelor privind
managementul deşeurilor la nivel judeţean şi măsurile care trebuie întreprinse pentru
conformare.
Înţelegând că gestionarea deşeurilor trebuie realizată într-un mod modern şi eficient,
majoritatea agenţilor de salubritate din judeţ s-au dotat cu europubele, eurocontainere,
autospeciale compactoare, astfel încât numărul spaţiilor de colectare insalubre şi inestetice
care existau în trecut s-au redus simţitor, îmbunătăţindu-se în acelaşi timp şi transportul
deşeurilor colectate.
Este de remarcat faptul că în acest domeniu de activitate au existat numeroase
schimbări. Astfel SC PSIP SA Suceava - principalul operator de salubritate care administra şi
depozitul de deşeuri şi-a încetat activitatea la începutul anului 2005, ca şi SC TRUST NORD
SRL Gura Humorului, activitatea acestuia fiind preluată de Consiliul Local. La începutul
anului 2006 Primăria Câmpulung Moldovenesc a încredinţat serviciul public de salubritate
firmei SC FLOR CONSTRUCT SRL - Agenţia Câmpulung.
Primăria Suceava a organizat licitaţie publică pentru concesionarea serviciului de
salubritate deoarece pe raza municipiului îşi desfăşurau activitatea patru operatori de
salubritate privaţi, care încheiau contractele de prestări servicii în mod direct cu asociaţiile de
proprietari. De multe ori la acelaşi punct de colectare a deşeurilor de la populaţie erau
instalate containere aparţinând diferiţilor operatori şi se înregistrau reclamaţii cauzate de
această problemă. Licitaţia a fost însă contestată nefiind încă stabilit operatorul de
salubritate. De aceea în prezent cei patru operatori îşi desfăşoară activitatea conform
vechilor contracte cu asociaţiile de proprietari, iar SC ROSAL GRUP SA Suceava a instalat
de asemenea eurocontainere la fiecare punct de colectare din municipiu.
Conform Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor este necesară
extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul rural şi urban, prin realizarea
staţiilor de transfer şi a punctelor de colectare rurale, astfel încât până în anul 2013 trebuie
colectate cel puţin 84% din deşeurile municipale generate.
104
Pe această linie se înscrie şi iniţiativa unor autorităţi ale administraţiei publice locale
care au obţinut finanţări în cadrul proiectului PHARE – CES 2004, pentru lucrări privind
gestionarea deşeurilor şi anume:
- comunele Baia, Boroaia, Cornu Luncii, Forăşti şi Mălini care s-au asociat pentru
implementarea sistemului de colectare/transport a deşeurilor menajere din aceste
localităţi;
- oraşele Gura Humorului şi Frasin împreună cu comunele Mânăstirea Humorului,
Ostra, Stulpicani şi Valea Moldovei s-au asociat în vederea implementării unui
sistem de colectare selectivă a deşeurilor şi a amenajării unei staţii de transfer;
- municipiul Vatra Dornei – reabilitarea sistemului de colectare şi transport şi
realizarea unei staţii de transfer a deşeurilor în municipiul Vatra Dornei;
- municipiul Rădăuţi – reabilitarea sistemului de colectare şi transport şi realizarea
unei staţii de tratare mecanică a deşeurilor în municipiul Rădăuţi.
Conform cerinţelor Uniunii Europene şi legislaţiei de mediu serviciul public de
salubritate cuprinde şi colectarea selectivă a deşeurilor periculoase din deşeurile domestice,
astfel încât APM Suceava a notificat autorităţile administraţiei publice locale să organizeze
aceste servicii, în raza lor de responsabilitate.
Potrivit prevederilor HG nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi
electronice (DEEE), o alte componentă a deşeurilor municipale care trebuie colectată selectiv
în vederea valorificării o reprezintă deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
Astfel în anul 2006 trebuia înfiinţat câte un punct de colectare selectivă a acestor deşeuri în
fiecare localitate cu peste 20000 locuitori. În acest sens, în judeţul Suceava s-au înfiinţat în
anul 2006 trei noi puncte de colectare a DEEE, şi anume:
- SC GOSCOM SA Fălticeni, str. 13 Decembrie, nr. 25 - punct de colectare local;
- SC SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi, str Grănicerilor nr.4
- SC FLORCONSTRUCT SRL Suceava - Agenţia Câmpulung , str. Uzinei, nr.6
6.3. Deşeuri de producţie
Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor generate din diferite activităţi

economice. Ele pot fi deşeuri nepericuloase sau deşeuri periculoase.
Începând cu anul 1993 a fost creată baza de date privind deşeurile prin colaborarea
între Ministerul Mediului şi Institutul de Cercetare Dezvoltare privind Protecţia Mediului
Bucureşti. Din anul 1999, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi
cantităţile de deşeuri s-a făcut în conformitate cu HG 155/1999, care a introdus
obligativitatea agenţilor economici de a-şi ţine evidenţa deşeurilor şi de a le clasifica conform
cerinţelor europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor).
In anul 2002, prin HG nr. 856/2002 s-a introdus noua Listă cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase, care înlocuieşte Catalogul European al Deşeurilor cu noua
Listă Europeană de Deşeuri reglementată în cadrul UE prin deciziile 2000/532/EC,
2001/118/EC, 2001/119/EC, 2001/573/EC. Au fost identificate astfel noi categorii de deşeuri
periculoase. Este şi cazul reziduurilor de la prepararea minereurilor care, în anexa nr. 2 la
HG nr. 155/1999 nu erau evidenţiate ca deşeuri periculoase.
Metodologia de creare a bazei de date s-a îmbunătăţit an de an, pe măsura creşterii
experienţei la nivel naţional în acest domeniu. Astfel, numărul agenţilor economici chestionaţi
şi reprezentativitatea acestora a fost fluctuant, fiind investigaţi începând cu anul 2001
producătorii de deşeuri industriale şi agricole care generau mai mult de 5 tone de deşeuri
nepericuloase sau 0,1 tone deşeuri periculoase, în ultimii doi ani.
In cadrul Programului de Twinning România - Italia pentru îmbunătăţirea statisticii în
România, în cadrul proiectului „Statistica de mediu” s-a elaborat o metodologie de
investigare statistică a agenţilor economici generatori de deşeuri, după codurile CAEN, care
a fost utilizată în anul 2003, astfel încât datele referitoare la anii 2003, 2004, 2005, nu sunt
comparabile cu cele din anii anteriori din punct de vedere a numărului şi reprezentativităţii
105
agenţilor economici chestionaţi.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie periculoase şi respectiv nepericuloase
generate în judeţul Suceava este prezentată în tabelele 6.3.1.1 şi 6.3.3.1., cu următoarele
observaţii:
 în anul 2003, modul de raportare statistică a gestiunii deşeurilor s-a modificat faţă de
anii anteriori. Ca urmare, datele pentru anii 2003, 2004, 2005, nu sunt comparabile cu anii
precedenţi (s-au inventariat doar anumiţi agenţi economici, selectaţi statistic, aleator);
 în tabele sunt trecute doar cantităţile de deşeuri generate, valorificate şi eliminate în
anii respectivi, nu şi stocurile din anii precedenţi şi nici cantităţile rămase în stoc la sfârşitul
anului respectiv;
 în anii 2003 şi 2004, 2005, chestionarele de anchetă statistică au inclus şi cantităţile
de deşeuri preluate de agenţii economici în scopul valorificării sau eliminării.
6.3.1. Deşeuri periculoase

-tone-
Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*
Generat 249000 249552 220711 179464 203066 152599 155811
Valorificat 282 116 140 216 75 180 46
Eliminat 248618 249436 220571 179248 202991 152430 155762
* Pentru anul 2005 nu este finalizată prelucrarea datelor din ancheta statistică anuală privind gestiunea
deşeurilor.
Tabel 6.3.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase
în jud. Suceava în perioada 1999-2005
6.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase
Diferite fluxuri de deşeuri periculoase sunt reglementate prin prevederi legale
specifice, cum ar fi uleiurile uzate, acumulatorii uzaţi, echipamentele cu conţinut de compuşi
desemnaţi, deşeuri de echipamente electrice şi electronice.
În tabelele următoare sunt redate fluxurile anumitor categorii de deşeuri periculoase,
care sunt monitorizate lunar de către APM Suceava şi pentru care sunt puse la punct
sisteme de colectare şi valorificare.
Acumulatori auto uzaţi
Prin aplicarea HG nr. 1057/18.10.2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care
conţin substanţe periculoase, s-a îmbunătăţit modul de gestionare a acestora şi a crescut
semnificativ cantitatea de acumulatori auto colectaţi, atât de la persoane fizice cât şi de la
persoane juridice.
Hotărârea de guvern stipulează obligativitatea persoanelor fizice sau juridice de a
preda la schimb acumulatorii auto uzaţi, la achiziţionarea unor acumulatori noi. În caz contrar
comerciantul va încasa „taxa depozit”, pe care o va utiliza pentru finanţarea sistemului de
colectare a acumulatorilor uzaţi.
Cea mai mare parte din acumulatorii uzaţi colectaţi în judeţul Suceava sunt predaţi
spre valorificare la SC ROMBAT SA Bistriţa.
Anul Acumulatori auto uzaţi (tone)
2002 2003 2004 2005 2006
Gestionare
Stoc iniţial 0 7,34 0 0 0
Colectat 302,60 303,27 307,20 211,90 557,00
Valorificat 295,26 310,61 307,20 211,90 351,40
Stoc final 7,34 0 0 0 25,16
Tabel 6.3.2.1. Evoluţia cantităţilor de acumulatori uzaţi
106
Uleiuri uzate
Gestionarea uleiurilor uzate este reglementată de HG 662/2001, privind gestionarea
uleiurilor uzate, modificată şi completată prin HG 441/2002 şi HG 1159/2003.
Agenţii economici producători sau importatori de uleiuri au obligaţia de a organiza
recuperarea uleiurilor uzate, în limita cantităţilor introduse pe piaţă.
Colectarea uleiurilor uzate în scopul valorificării se realizează pe 4 categorii de
colectare funcţie de tipul de ulei uzat, iar livrarea cantităţilor colectate se realizează pe baza
unei declaraţii, conform HG 1159/2003.
Potrivit prevederilor legale menţionate valorificare uleiurilor uzate se va realiza cu
prioritate prin regenerare, iar când aceasta nu este posibilă se admite valorificarea
energetică. În România nu dispunem încă de facilităţi de regenerare a deşeurilor de ulei,
fiind în curs de derulare un proiect de parteneriat public privat la Zlatna în vederea realizării
unei instalaţii pentru regenerarea uleiurilor uzate.
În judeţul Suceava, SN PETROM SA - Sucursala PECO Suceava, a amenajat spaţii
de colectare a uleiurilor uzate pe tipuri de uleiuri comercializate, fiind autorizată de APM
pentru activitatea de colectare şi gestionare a uleiurilor uzate. Cantităţile colectate de
PETROM au crescut în ultimii ani, tot mai mulţi generatori de uleiuri uzate, devenind
conştienţi de obligaţiile ce le revin potrivit prevederilor legale.
Unii agenţi economici din judeţ valorifică intern uleiurile uzate prin reutilizare sau alte
forma de valorificate (ungere pânze gatere, completări diferenţiale la tractoare, ungere
cofraje în construcţii, gresare buloane, macazuri etc). În anul 2006 au fost valorificate intern
24,794 t uleiuri uzate.
Lipsa facilităţilor de regenerare face ca valorificarea uleiurilor uzate să se deruleze
mai greu, astfel încât în judeţ există stocuri destul de mari de uleiuri uzate, după cum se
poate observa din tabelul nr. 6.3.2.2.
Este de menţionat faptul că în anul 2006 s-a extins baza de date privind gestionarea
uleiurilor uzate, fiind inventariaţi cca. 90 agenţi economici generatori de uleiuri uzate.
Anul Uleiuri uzate (tone)
2002 2003 2004 2005 2006
Gestionare
Stoc iniţial 0,45 3,83 14,05 29,04 27,14
Colectat 46,20 163,60 85,58 74,45 215,78
Valorificat 41,92 153,38 70,59 76,35 154,20
Stoc final 3,83 14,05 29,04 27,14 88,72
Tabelul 6.3.2.2. Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate în judeţul Suceava în perioada 2002-2006
250.00
200.00
150.00
tone
100.00
50.00
0.00
2002 2003 2004 2005 2006
colectat 46.20 163.60 85.58 74.45 215.78
valorificat 41.92 153.38 70.59 76.35 154.20
Fig. 6.3.2.2. Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate

în jud. Suceava în perioada 2002-2006
Condensatoare electrice cu conţinut de bifenili şi trifenili policloruraţi (PCB şi PCT).
Conform prevederilor HG nr.173/2000, pentru reglementarea regimului special privind
gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, au fost inventariate
echipamentele cu compuşi desemnaţi din judeţul Suceava şi au fost întocmite planurile de
107
eliminare a acestora de către agenţii economici deţinători, în perioada 2001-2002. În anul

2004 au fost eliminaţi 35 condensatori electrici, conform planurilor de eliminare întocmite
anterior.
În perioada 2004 - 2005 au fost reinventariate echipamentele cu compuşi desemnaţi
evaluându-se cantitatea de ulei impregnat conţinut de acestea. Astfel, în judeţul Suceava
exista în stoc la începutul anului 2005 cantitatea de 43314 litri ulei impregnat cu PCB, din
care 12944 litri în echipamentele scoase din uz, şi 30320 litri în echipamentele în funcţiune.
Prevederile HG nr. 173/2000 au fost modificate şi completate de HG nr. 291/2005,
care a stabilit obligaţia eliminării până la data de 31.12.2010, doar a echipamentelor scoase
din uz (care nu mai pot fi utilizate de agentul economic), eliminarea echipamentelor în
funcţiune urmând a se realiza la sfârşitul existenţei lor utile. Agenţii economici deţinători au
revizuit planurile de eliminare conform noilor prevederi legale.
În cursul anului 2005 au fost eliminaţi 232 bucăţi (respectiv 2680 litri uleiuri cu conţinut
de PCB), dintre care doar 100 bucăţi au avut ca termen de eliminare 31.12.2005, conform
planurilor de eliminare, iar în cursul anului 2006 un număr de 237 bucăţi condensatori,
respectiv 2763 litri, care aveau ca termen de eliminare 2007, 2010.
În concluzie nu au fost cazuri de nerespectare a planurilor de eliminare aprobate de
APM.
Anul Cantităţi de PCB (litri)
Gestionare 2004 2005 2006
Stoc iniţial 43314 41118
Colectat 484 124
Eliminat 380 * 2680 2763
Stoc final 43314** 41118 38479
*Cantitate eliminată prin incinerare în cursul anului 2004
** Cantitatea de 433147 litri reprezintă stocul rezultat în urma reinventarierii, conform modificării HG nr.
173/2000 prin HG nr.291/2005
Tabel 6.3.2.3. Evoluţia cantităţilor de PCB în jud. Suceava
Deşeuri de pesticide
Deşeurile „istorice” de pesticide din judeţul Suceava, au fost depozitate la depozitul
Direcţiei Fitosanitare Judeţene Suceava, str Universităţii, nr.3. Aici a fost stocată, în condiţii
de securitate, cantitatea de cca. 40,653 tone deşeuri de pesticide (26483 kg solide şi 14170
litri lichide) din care:
- identificate 17,193 tone (din care solide 11990 kg şi lichide 5203 litri);
- neidentificate 23,460 tone (din care solide 14493 kg şi lichide 8967 litri).
Fig. 6.3.2.3. Depozitul de pesticide de la Direcţia Fitosanitară Judeţeană Suceava
În anul 2006 acestea au fost eliminate, prin incinerare, de către firma SAVA din
Germania, printr-un program PHARE, ce s-a derulat de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor
şi Dezvoltării Rurale.
108
Fig. 6.3.2.4. În timpul acţiunii de reambalare şi expediere a deşeurilor istorice de pesticide

6.3.3. Deşeuri nepericuloase
-tone-
Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Generat 628347 326421 353405 504315 760210 633087 714995
Valorificat 239826 93395 197492 272937 142999 139622 106193
Eliminat 346365 233025 157593 231378 673186 537520 607612
Tabel 6.3.3.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie nepericuloase
în perioada 1999-2005 în judeţul Suceava
6.3.4. Gestiunea deşeurilor de producţie nepericuloase

Redăm mai jos principalele tipuri de deşeuri de producţie nepericuloase, din judeţul
Suceava:
Deşeuri din minerit şi cariere

Activitatea de extracţie şi preparare a minereurilor s-a redus simţitor, astfel încât s-a
redus şi cantitatea de steril de extracţie depozitat în haldele rămase active din judeţ.
Nămoluri reziduale generate în industrie

În decursul anilor unele dintre societăţile industriale de pe teritoriul judeţului Suceava
au fost generatoare de diferite nămoluri industriale reziduale. În prezent unele dintre aceste
nămoluri se găsesc depozitate la producători, urmând a se căuta o modalitate de eliminare
ecologică a acestora (şlamuri metalice de la acoperiri metalice, de la curăţarea suprafeţelor
metalice etc.).
Astfel, S.C. MES S.A. Suceava şi S.C. URB Rulmenţi S.A. au în stoc şlamuri
provenite din activităţile industriale de până în anii 2000. Pentru acestea se caută modalităţi
de valorificare sau eliminare ecologice (S.C. MES SA – 1 tonă şlamuri de la acoperiri
metalice şi S.C. URB Rulmenţi – 4,2 tone nămol de lepuire).
De asemenea, SC AMBRO SA produce nămol anorganic din activitatea de regenerare
a leşiilor utilizate la fabricarea celulozei din lemn, pe care le-a depozitat pe depozitul propriu,
până la data de 31.12.2006, când activitatea acestui depozit a încetat, fiind neconform. Din
2007, acest tip de deşeu se va depozita pe un nou depozit, amenajat corespunzător.
Evoluţia cantităţilor de nămol anorganic generate de AMBRO sunt redate în tabelul 6.3.4.2.
Unitatea Anul Anul Anul Anul Anul Anul

S.C. AMBRO S.A. Suceava 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Nămol anorganic (nămol verde) 374 1022 881 516 675 199
Tabel 6.3.4.1. Nămoluri reziduale generate în S.C. AMBRO S.A. 2000-2005
109
Faţă de anii precedenţi, cantitatea de nămol anorganic generat de S.C. Ambro S.A. Suceava
a scăzut în anul 2005 din cauza încetării activităţi generatoare (fabricarea celulozei din lemn)
în martie 2005.
1200
1000
800
tone 600
400
200
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Nămol anorganic 374 1022 881 516 675 199
Figura 6.3.4.1. Evoluţia cantităţilor de nămol anorganic

generate de S.C. AMBRO S.A. în perioada 2000-2005
Deşeuri din prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobilei
Dezvoltarea sectorului privat în domeniul prelucrării lemnului a condus la creşterea
numărului de instalaţii de debitat material lemnos în anii de după 1990, acestea
concentrându-se mai ales în zona de munte. În paralel, cererea de rumeguş a scăzut în
unele perioade, din cauza sistării unor activităţi ce foloseau drept materie primă sau resursă
energetică rumeguşul.
Din această cauză, în judeţul Suceava exista în zona de munte un excedent de
rumeguş care a determinat crearea unor depozite necontrolate în anii anteriori. Prin
demersurile autorităţilor locale şi a celor de protecţie a mediului acestea au fost în parte
desfiinţate şi ecologizate în anii 2002-2004, fiind căutate soluţii pentru valorificarea
energetică a acestei resurse secundare.
În municipiul Vatra Dornei cantităţile generate de deşeuri lemnoase sunt valorificate
prin Centra Termică a localităţii, cu o capacitate de 18 MW energie termică, care a fost
realizată printr-un proiect J.I. cu Danemarca. Aceasta colectează rumeguşul din întreg
bazinul Dornelor din judeţul Suceava.
Cantităţile generate de deşeuri lemnoase din municipiul Rădăuţi şi Fălticeni vor fi
valorificate prin instalaţia de peletizare a deşeurilor lemnoase care se realizează în
localitatea Dorneşti.
Pentru zonele Câmpulung Moldovenesc, Vama, Moldoviţa, Pojorâta, Stulpicani
Sadova, Fundul Moldovei, Breaza, cantităţile de deşeuri din lemn generate sunt valorificate
doar parţial, existând încă un surplus de astfel de deşeuri.
O parte a cantităţii de deşeuri lemnoase generate sunt valorificate pentru producerea
de energie termică în centralele termice pe rumeguş şi uscătoarele de cherestea.
În perioada de iarnă deşeurile sunt folosite în totalitate, probleme apărând doar în
perioada de vară, când 20% din rumeguşul produs nu se foloseşte, deoarece centralele
termice proprii sunt folosite mai redus, populaţia foloseşte mai puţin.
De asemenea, în prezent sunt în funcţiune un număr de 10 instalaţii de brichetat
rumeguş uscat provenit de la prelucrarea secundară a lemnului. O parte din agenţii
economici din judeţ care debitează sau prelucrează secundar lemnul au incluse în
programele de conformare măsuri privind achiziţionarea unor instalaţii pentru brichetat sau
peletizat rumeguş.
Capetele, calotele şi marginile sunt tocate în 11 instalaţii din judeţ şi livrate la fabricile
de celuloză din ţară.
În cursul anului 2005, cantitatea de deşeuri lemnoase eliminate prin depozitare a
scăzut semnificativ, deoarece SC AMBRO SA Suceava, care elimina o parte din deşeurile
lemnoase (coajă şi rumeguş) la depozitul municipal Suceava, a încetat activitatea de
110
fabricare a celulozei în luna martie 2005.

Deşeuri anorganice din procese termice (zgură şi cenuşă)
SC TERMICA SA Suceava a finalizat, încă din anul 2001, lucrările de retehnologizare
şi reconversie a cazanelor energetice de pe lignit pe huilă. Acest fapt a condus la scăderea
de circa 10 ori a cantităţii de zgură şi cenuşă produsă. La depozitul de zgură şi cenuşă (S=49
ha) între anii 2002-2003 s-au efectuat lucrări de reconstrucţie ecologică la două
compartimente (S= 32,6 ha) rămânând în funcţiune un singur compartiment, care asigură
capacitatea de stocare necesară estimată până în anul 2025.
În prezent se caută totuşi soluţii pentru schimbarea tehnologiei de eliminare a zgurii şi
cenuşii din cazane, care în prezent se elimină prin hidro-transport la haldă şi intensificarea în
acelaşi timp a eforturilor de valorificare a acestor deşeuri.
Anvelope uzate
În conformitate cu prevederile HG nr.170/12.02.2004, privind gestionarea anvelopelor
uzate, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, persoanele juridice care introduc pe piaţă
anvelope noi sau uzate destinate reutilizării, au obligaţia să asigure colectarea anvelopelor
uzate în limita cantităţilor introduse pe piaţă în anul precedent.
Obiectivele de recuperare se realizează etapizat astfel: în anul 2005 trebuiau
colectate 60% din cantitatea introdusă pe piaţă în 2004, în anul 2006, 70% din întreaga
cantitatea introdusă pe piaţă în anul 2005, iar în anul 2007 procentul de recuperare va creşte
la 80% raportat la cantităţile introduse pe piaţă în anul 2006.
Persoanele juridice care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate
destinate reutilizării au obligaţia de a plăti suma de 1 RON/kg anvelope la Fondul pentru
mediu. Suma menţionată se va plăti numai în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în
anexa nr. 3 din HG nr.170/2004. Plata se face pe diferenţa dintre obligaţiile anuale prevăzute
şi obligaţiile realizate efectiv de persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi şi/sau
uzate destinate reutilizării. Obligaţiile pot fi îndeplinite individual sau prin transferarea
responsabilităţii către persoane juridice autorizate, potrivit Ordinului comun MMGA nr.
243/2004 şi MEC nr. 386/2004
În cursul anului 2005 au apărut noi agenţi economici care colectează deşeurile din
anvelope uzate din judeţul Suceava, cum ar fi: SC CETA SA Bucureşti - Sucursala Bacău,
SC SUPERMAG IMPERIAL SRL Câmpulung. În anul 2006 CETA SA a mai deschis un punct
de lucru la Suceava (Agenţia Suceava), autorizat pentru colectarea anvelopelor uzate.
În anul 2006 s-au colectat astfel 2175 tone anvelope uzate din care au fost valorificate
537 tone prin incinerare în fabricile de ciment din ţară şi o mică parte pentru diguri de
siguranţă. Stocul rămas la sfârşitul anului, de 2361,5 tone, este păstrat de către SC
SUPERMAG IMPERIAL SRL în vederea valorificării prin mărunţire şi fabricare articole
tehnice din cauciuc, într-o linie tehnologică nouă, pentru care s-a obţinut finanţare de la
Fondul pentru mediu, în noul amplasament al agentului economic, din loc. Slobozia, com.
Grăniceşti.
6.4. Deşeuri generate din activităţi medicale
Deşeurile rezultate din activităţile medicale sunt deşeurile generate în spitale, policlinici,
cabinete medicale umane şi veterinare etc. şi se împart în două categorii:
- Deşeuri medicale periculoase (infecţioase, înţepătoare, anatomopatologice etc.)
- Deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere
În anul 2006 la nivelul judeţului Suceava s-a continuat implementarea prevederilor
Directivei Consiliului nr. 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor şi realizarea obiectivelor
stabilite prevăzute în H.G. 128//2002 privind incinerarea deşeurilor modificată şi completată
prin H.G. 268/2008
Deşeurile medicale periculoase provenite din unităţi sanitare se elimină prin incinerare la
111
SC MONDECO SRL Suceava şi SC SUPER STAR SRL Rădăuţi, care deţin autorizaţie de
mediu. Conform Angajamentelor asumate, până la finele anului 2006 toate spitalele din judeţ
au sistat activitatea de incinerare în instalaţii proprii a deşeurilor periculoase, având încheiate
contracte de prestări servicii cu una din cele două firme specializate în incinerarea
deşeurilor.
Cei doi agenţi economici asigură eliminarea deşeurilor medicale periculoase şi pentru
unităţi sanitare din alte judeţe (Iaşi, Bacău, Botoşani).
Autoritatea de Sănătate Publică Suceava a monitorizat respectarea obligaţiilor
asumate privind închiderea crematoriilor de către toate unităţile sanitare, termenele de
conformare fiind cele din tabelul de mai jos:
Total crematorii 2004 2005 2006 2007 2008
existenţe în judeţ existente / închise până la 31.12.
10 10/3 7/2 5/5 - -
Tabel 6.4.1. Termenele de închidere ale crematoriilor neconforme existente
prevăzute în HG 268/2005
În cursul anului 2006 se observă o scădere a cantităţilor de deşeuri medicale
periculoase colectate şi eliminate faţă de anii anteriori, întrucât în ultimii ani legislaţia în
vigoare a impus colectarea strict selectivă a deşeurilor medicale periculoase de cele
nepericuloase.
Judeţ Cantitate de deşeuri medicale periculoase (tone)
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava 449 382 291,1 287,39 234,56 175,56 178
Tabel 6.4.1. Evoluţia canţităţilor de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate în judeţul
Suceava în perioada 2000-2006
6.5. Nămoluri
6.5.1.Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti şi industriale
Potrivit prevederilor Ordinului M.M.G.A. nr. 344/2004, pentru aprobarea „Normelor tehnice
privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în
agricultură”, se impune folosirea nămolurilor în agricultură, acolo unde aceasta este posibil.
Normele prevăzute în ordinul nr. 344/2005 au ca scop valorificarea potenţialului agrochimic
al nămolurilor de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor,
vegetaţiei, animalelor şi omului, astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestor
nămoluri.
În acest sens, toţi operatorii de la staţiile de epurare municipale au obligaţia de a
efectua analize specifice pentru nămolul produs. Pentru valorificare în agricultură este
necesar ca producătorul de nămoluri să obţină de la APM permisul de aplicare a nămolului
pe terenul agricol, pe baza unor studii pedologice ale solurilor respective.
Se fac următoarele observaţii:
- la staţia de epurare a municipiului Suceava o parte din nămolul produs este
fermentat în metantancuri şi deshidratat pe platformele de deshidratare a nămolului, fiind
depozitat ulterior pe halda din apropiere;
- nămolul provenit de la staţia de epurare a municipiului Fălticeni, după ce este parţial
deshidratat, este depozitat într-o haldă.
Numărul staţiilor Denumirea operatorului staţiei de epurare
în localităţi urbane - 11 S.C. ACET S.A. Suceava
S.C. ACET S.A.- Agenţia Fălticeni
S.C. ACET S.A.- Agenţia Gura Humorului
112
Numărul staţiilor Denumirea operatorului staţiei de epurare

S.C. ACET S.A.- Agenţia C-lung Moldovenesc
S.C. ACET S.A.- Agenţia Vatra Dornei
S.C. ACET S.A.- Agenţia Siret
S.C. ACET S.A.- Agenţia Solca
S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi
Primăria Frasin
Primăria Broşteni
Primăria Dolhasca
în localităţi rurale - 6 Primăria Dumbrăveni
Primăria Vereşti
Primăria Iacobeni
Primăria Şaru Dornei
Primăria Ostra
Primăria Vama
Total judeţ - 17
Tabel 6.5.1. Staţiile de epurare menajere existente în judeţul Suceava
Cantitatea de nămol generată (tone s.u.)

JUDEŢ
SUCEAVA
2000 2001 2002 2003 2004 2005
13.264 13.312 13.631 9.336 10.545 5505
Tabel 6.5.2. Cantitatea totală de nămoluri provenite de la staţiile de epurare municipale
din judeţul Suceava, în perioada 2000-2005
15000
10000
tone
5000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
tone 13264 13312 13631 9336 10545 5505
Fig. 6.5.2.1. Cantităţile de nămol provenit de la staţiile de epurare municipale

În anul 2005 se observă o scădere semnificativă a cantităţii de nămol generat pe raza

judeţului Suceava, fapt explicat prin aceea că societatea S.C. AMBRO S.A. Suceava nu a
desfăşurat activitatea de fabricare a celulozei din lemn, în anii anteriori unitatea contribuind
semnificativ la cantitatea de nămol biologic din staţia de epurare a municipiului Suceava, prin
apele uzate tehnologice specifice procesului de fabricare a celulozei din lemn.
Menţionăm că S.C. ACET S.A. Suceava a preluat în administrare în anul 2005 toate
staţiile de epurare municipale, de pe teritoriul judeţului Suceava, mai puţin staţia de epurare
a municipiului Rădăuţi, care este administrată în continuare de SC Servicii Comunale SA
Rădăuţi.
De asemenea menţionăm că Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Suceava nu a realizat în cursul anului 2006 nici un studiu pedologic special al terenurilor pe
care s-ar putea utiliza nămol provenit de la staţiile de epurare şi nu s-a înregistrat nici o
solicitare din partea agricultorilor prin care să se ceară consultanţă în vederea folosirii
113
nămolurilor ca îngrăşământ organic.

6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Nămoluri de la epurarea/preepurarea apelor uzate industriale provin din unităţi

aparţinând unor ramuri economice precum: industria celulozei şi hârtiei, industria alimentară
(alcool, lactate, prelucrare carne etc.), industria minieră etc.
Staţiile de epurare ape uzate industriale din judeţul Suceava sunt prezentate în tabelul
6.5.2.1.
De asemenea, o altă parte din operatorii economici din judeţ deţin staţii de preepurare
a apelor uzate.
Judeţul Denumirea operatorului staţiei de epurare
Suceava SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - U.P.
Tarniţa – staţie epurare ape tehnologice
SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - Platforma
Iacobeni
SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei Mina
Dorna Iacobeni, Sector Minier Tolovanu
SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - E.M.
Leşu Ursului- Sector Isipoaia
SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei, Sector
minier Pr. Ursului
MEC - Perimetru Minier Mestecăniş
C.N.U. Crucea – staţie epurare ape tehnologice
C.N.U. Crucea - Sector minier Botuşana
S.C. PRODMIXT Gălăneşti
SC Croi Victoriţa SRL Rădăuţi
S.C. SPIT Bucovina S.A.
S.C. S.A.B. S.A. Rădăuţi
S.N.P. PETROM S.A. – Depozit PECO Pojorâta
S.C. DORNAFOR S.A.- Vatra Dornei
S.C. KILLER SRL Horodnic de Jos
S.C. Diesel Motor S.A.- Salcea
Remiza CFR Dorneşti
S.C. Coca Cola HBC România SRL Locaţia
Dorna- Poiana Negri
S.C. Dorna Lactate S.A.- Vatra Dornei
Staţie sortare Plutoniţa
Tabel 6.5.2.1. Staţii de epurare industriale din judeţul Suceava
SC AMBRO SA SUCEAVA, principala sursă de nămoluri industriale din judeţ, are o

staţie de preepurare a apelor industriale care sunt epurate apoi în treapta biologică a staţiei
de epurare municipale Suceava.
Ca urmare a sistării activităţii de fabricare a celulozei din lemn în perioada martie
2005 – august 2006, se observă şi o scădere a cantităţilor de nămol generate anual.
Cantităţile de nămol generate (tone)

JUDEŢ
SUCEAVA 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
1842 2406 5331 7174 7177 2217 3190
Tabel 6.5.2.2. Cantităţile de nămol provenit de la apele industriale în perioada 2000-2006
114
8000
6000
tone 4000
2000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
tone 1842 2406 5331 7174 7177 2217 3190
Fig. 6.5.2.1. Cantităţile de nămol provenit de la apele industriale în perioada 2000-2006
6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)
Potrivit prevederilor HG nr. 448/2005 prin deşeuri de echipamente electrice şi

electronice provenite de la gospodăriile particulare se înţeleg DEEE de la gospodăriile
populaţiei, dar şi din surse comerciale, industriale, instituţionale şi alte surse care, datorită
naturii şi cantităţii lor sunt similare celor provenite din gospodăriile particulare.
Producătorii de echipamente electrice şi electronice sunt definiţi, conform aceloraşi
prevederi legale, ca persoanele fizice sau juridice care, indiferent de tehnica de vânzare
utilizată (inclusiv vânzare la distanţă), produc şi comercializează sub propria marcă
echipamente electrice şi electronice sau revând, sub propria marcă, echipamente produse
de alţi furnizori, ori importă sau exportă cu titlu profesional, echipamente electrice şi
electronice din sau în România. Un revânzător nu este considerat producător atunci când
marca producătorului figurează pe echipament.
Producătorii de echipamente electrice şi electronice trebuie să se înscrie în Registrul
naţional al producătorilor de EEE, care este gestionat de Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului. Numărul de înregistrare primit trebuie comunicat tuturor reţelelor comerciale prin
care sunt vândute produsele electrice şi electronice, în termen de maxim 30 de zile
calendaristice de la primirea acestuia. Producătorii care nu deţin număr de înregistrare în
Registru naţional nu pot introduce pe piaţă echipamente electrice şi electronice.
DEEE trebuie colectate separat la punctele de colectare care au fost înfiinţate în
cursul anilor 2005, 2006 la nivelul fiecărui judeţ şi în localităţile urbane cu peste 20.000
locuitori, sau trebuie predate sistemelor de colectare care au fost create de agenţii economici
responsabili de colectarea şi valorificarea acestora (producătorii şi importatorii de EEE).
DEEE provenite din alte surse (care nu pot fi asimilate celor din gospodăriile populaţiei) vor fi
predate producătorilor.
Până la data de 31.12.2006 rata minimă de colectare trebuia să fie de cel puţin
2kg DEEE/locuitor, fiind stabilite şi obiective de valorificare/reciclare a DEEE, pe tip de
echipament.
În ceea ce priveşte valorificarea DEEE colectate selectiv se va acorda prioritate
refolosirii echipamentelor întregi.
Responsabili de atingerea acestor obiective naţionale sunt producătorii de
echipamente electrice şi electronice. Ei pot îndeplini această obligaţie în mod individual sau
prin transfer de responsabilitate, către o organizaţie colectivă legal constituită, autorizată de
către ANPM.
Din judeţul Suceava s-au înregistrat în Registrul Naţional 32 agenţi economici
producători de EEE. Majoritatea acestora au optat pentru atingerea obiectivelor naţionale
prin transfer de responsabilitate.
Conform informaţiilor existente pe site-ul MMGA există trei nuclee de organizaţii

115
colective, care nu sunt încă legal constituite, şi anume:

a) CECED România care se va ocupa de produsele albe şi maro (echipamente de uz
casnic, echipamente de larg consum), şi reuneşte mai multe firme importante cum ar fi:
ARCTIC; ELECTROLUX, BOSCH SIEMENS; INDESIT; CANDY, AMICA, PHILIPS,
GORENJE, FRANKE;
b) ECOTIC care se va ocupa de produsele gri (echipamente informatice şi de
telecomunicaţii);
c) ELC LAMPS care se va ocupa de echipamentele de iluminat.
Producătorii se pot asocia şi în alte tipuri de organizaţii, astfel încât procesul de
gestionare a DEEE să nu fie prea costisitor.
Producătorii de EEE identificaţi au fost notificaţi de APM Suceava cu privire la
obligaţiile legale care le revin şi la faptul că organizaţiile colective încă nu sunt funcţionale
astfel încât trebuie să acţioneze pentru realizarea obiectivelor de colectare/reciclare ce le
revin.
Autorităţilor administraţiei publice locale le revine sarcina organizării serviciului de
salubritate a localităţii, care include şi colectarea selectivă a DEEE.
Pentru implementarea acestor prevederi legale, în anul 2006 au fost înfiinţate punctele
de colectare selectivă a DEEE în toate localităţile urbane cu peste 20.000 locuitori, astfel
încât în prezent funcţionează pe raza judeţului următoarele centre de colectare DEEE:
Amplasament punct de colectare DEEE Amenajare punct de colectare

Punct de colectare judeţean
Municipiul Fălticeni, str. 13 Decembrie nr. 25 Suprafaţă betonată şi acoperită de 400 mp.
(incinta GOSCOM SA )
Localităţi cu peste 100.000 locuitori.
Suceava –str. Grigore Alexandru Ghica, nr. Suceava –str. Grigore Alexandru Ghica, nr.
6A, (incinta DIASIL SERVICE SRL) 6A, (incinta DIASIL SERVICE SRL)
Localităţi cu peste 20.000 locuitori
Rădăuţi, str Grănicerului, nr. 4 (incinta
magazie betonată, 20 mp
punctului termic nr. 3)
magazie betonată de 100 mp în care sunt
Fălticeni, str. 13 Decembrie, nr. 25, incintă
amplasate 2 eurocontainere
GOSCOM SA - operator de salubritate
Există infrastructură şi utilităţi.
Câmpulung, Str Uzinei nr. 6, (incinta
spaţiu acoperit şi platformă betonată, 50 mp
FLORCONSTRUCT SRL)
Tabel 6.6.1. Puncte de colectare DEEE din judeţul Suceava
Acestea sunt administrate de operatori de salubritate din localităţile respective şi au
fost autorizate pe linie de mediu.
S-au derulat şi campanii de informare a populaţiei, instituţiilor, agenţilor economici cu
privire la obligaţia pe care o au, în calitate de deţinător de DEEE, de a asigura colectarea
selectivă a acestora şi de a le preda unităţilor autorizate pentru colectare/reciclare DEEE.
APM Suceava a organizat în anul 2006 două seminarii cu privire la gestionarea
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice la care au participat producătorii de EEE,
autorităţile administraţiei publice locale, operatori de salubritate, administratorii punctelor de
colectare DEEE. De asemenea APM Suceava a notificat principalii potenţiali deţinători de
DEEE cu privire la colectarea selectivă a acestor deşeuri.
Cu toate eforturile depuse, în anul 2006 au fost colectate in judeţul Suceava numai 8,1
t de DEEE, nereuşindu-se atingerea obiectivelor naţionale.
116
6.7. Vehicule scoase din uz - agenţi economici autorizati pentru colectarea şi tratarea
VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate
Gestionarea vehiculelor scoase din uz este reglementată prin HG nr 2406/ 2004, cu

modificările ulterioare, care transpune Directiva nr 2000/53/CE.
Principalele obiective ale acestei Directive sunt canalizate spre prevenirii producerii de
deşeuri provenite de la VSU precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a
VSU şi a componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri detinate
eliminării.
De asemenea activitatea de colectare şi tratare VSU trebuie să se desfăşoare
conform prevederilor legale pentru a se preveni impactul negativ asupra mediului.
Directiva prevede responsabilitatea producătorului, care încă de la faza de proiectare
a produsului trebuie să acorde atenţie limitării utilizării unor substanţe periculoase şi să
prevadă posibilităţile de dezmembrare, reutilizare şi valorificare a componentelor şi
materialelor. În acest sens se va utiliza o anumită codificare în conformitate cu standardele
de referinţă în vigoare şi se va asigura furnizarea de informaţii unităţilor de tratare VSU.
Agenţii economici producători de vehicule, aşa cum sunt definiţi în HG 2406/2004, au
avut obligaţia conform art. 9 să-şi constituie o “reţea naţională de colectare VSU uniform
răspândită în teritoriu”. Din informaţiile primite de la dealerii din judeţul Suceava, s-a
constatat că această reţea s-a constituit, punctele la care se face colectarea fiind afişate la
punctele de vânzare ale vehiculelor.
Pe raza judeţului Suceava funcţionează 12 firme, autorizate conform prevederilor
legale, ce au ca obiect de activitate colectarea şi dezmembrare VSU. Aceşti agenţi
economici au fost informaţi cu privire la obligaţiile ce le revin în conformitate cu HG
2406/2004, art. 15 în vederea realizării obiectivelor de reutilizare, valorificare şi reciclare,
acordându-se întâietate reutilizării şi reciclării.
În judeţul Suceava s-a realizat un progres în anul 2006 faţă de anii precedenţi cu
privire la numărul de vehicule predate în vederea dezmembrării, în mare parte datorat
Programului de reînoire a parcului auto desfăşurat în România.
S-a urmărit fluxul deşeurilor rezultate în urma dezmembrărilor prin raportari lunare
făcute de către agenţii economici care desfăşoara această activitate. La primirea vehicului
uzat agentul economic eliberează certificatul de distrugere pe baza căruia se realizează
radierea vehicului. Se urmăreşte ca stocarea temporară şi tratarea vehiculelor să se
desfăşoare conform prevederilor legale, pentru a se preveni impactul negativ asupra
mediului.
Denumire Adresa sediu social Adresa punct de lucru
PF MUHA TRAIAN Suceava, str. Gheorghe Doja, nr. Suceava, str. Gheorghe Doja fn.
61D
SC TRANSFOREST SA Vatra Dornei, str. Argestru, nr. 3 Vatra Dornei, str. Argestru, nr. 3
SC OMT METAL SRL Gura Humorului, str. Păltinoasa, Gura Humorului, str. Păltinoasa.
fn.
SC AUTOLINE SRL Suceava, str Humorului nr. 89C Suceava, str Humorului, nr. 89C
SC ROLEX SRL Suceava, str. Cernăuţi, nr. 112B. Suceava, str. Cernăuţi, nr. 112B
SC MARICOL SRL Suceava, str. Luceafărului, nr. Suceava, str, Calea Unirii, nr. 35
12, bloc T62, sc. A, ap. 40
SC CONEXIUNI IMPEX SRL Suceava str. Gheorghe Doja, nr. Suceava str. Gheorghe Doja, nr.
111 111
117
Denumire Adresa sediu social Adresa punct de lucru

A.F. STĂNESCU CODRUŢ Suceava, oras Salcea, str. Suceava, oras Salcea, str.
Poştei, nr. 298 Poştei, nr. 299
AF Senciuc Ion Suceava, comuna Ipotesti, str. Suceava, comuna Ipotesti, str.
Mihai Viteazu, nr. 553 Bisericii, nr. 613
SC Tiger Com SRL Suceava, mun. Falticeni, str. Suceava, mun. Falticeni, str.
Plutonier Ghiniţă, nr.1, Plutonier Ghiniţă, nr.1
SC Expert Auto SRL Suceava, str. Gheorghe Doja, nr. Suceava, str. Gheorghe Doja
61D nr.61D
SC Remat SA Botosani, str. Manoleşti Deal, nr. Suceava, str. Garii, fn. Iţcani
3A
Tabel 6.7.1 Agenti economici autorizati pentru colectarea şi tratarea VSU în judeţul Suceava
Anul 2003 2004 2005 2006
Gestionare
Stoc iniţial 0 4 0 74
Colectare 118 142 344 835
Tratare 114 146 270 743
Stoc final 4 0 74 139
Nota: 27 de VSU colectate în anul 2005 au fost transferate în anul 2006 la SC REMAT SA Iaşi în
vederea dezmembrării.
Tabel 6.7.2. Număr de vehicule colectate şi dezmembrate în judeţul Suceava
1000
800
600
400
200
0
2003 2004 2005 2006
colectat 118 142 344 835
valorificat 114 146 270 743
Fig. 6.7.1. Număr de vehicule colectate şi dezmembrate în judeţul Suceava
6.8. Deşeuri provenite din ambalaje
Directiva privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje este transpusă în

legislaţia naţională prin HG nr. 621/2005, cu modificările ulterioare (HG nr. 1872/2006).
Acest act normativ stabileşte obligaţia agenţilor economici şi ai administraţiei publice
locale de a asigura colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje în scopul valorificării şi de
a raporta anual autorităţilor de mediu informaţii referitoare la gestionarea ambalajelor şi
deşeurilor de ambalaje.
Conform prevederilor HG nr. 621/2005, obiectivul anual de valorificare a deşeurilor
de ambalaje a fost, în anul 2006, de 32% din greutatea deşeurilor de ambalaje
introduse pe piaţa naţională, din care minim 25% trebuie valorificate pin reciclare.
Începând cu anul 2006, trebuie asigurat un procent minim de reciclare de 15% din
greutatea sticlei, hârtiei, cartonului şi metalului, conţinute în deşeurile de ambalaje introduse
pe piaţă.
118
Realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje

este responsabilitatea agenţilor economici care introduc pe piaţă produse ambalate
(importatori, producători sau ambalatori de produse ambalate), sau ambalaje de desfacere
(importatori şi producători de pungi de plastic, hârtie, farfurii şi pahare de unică folosinţă,
filme aderente, pungi pentru sandvişuri, folie de aluminiu, etc.).
Această obligaţie legală poate fi realizată de către agenţii economici individual sau
prin transferarea responsabilităţii către un operator economic autorizat de Ministerul Mediului
şi Gospodăririi Apelor, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, şi anume;: SC ECO-
ROM AMBALAJE SA – asociaţia producătorilor de ambalaje şi produse ambalate,
deţinătoare a licenţei „Punctul Verde”; SC ECOLOGIC 3R SRL; SC INTERSEROH SRL.
O parte din agenţii economici din judeţul Suceava, care introduc pe piaţa naţională
ambalaje, au încheiat contract pentru transferarea responsabilităţii cu SC ECO - ROM
AMBALAJE SA, alţii îndeplinesc această obligaţie în mod individual. Sunt şi agenţi economici
care realizează doar parţial obiectivele de recuperare/reciclare, plătind diferenţele la Fondul
pentru mediu, conform prevederilor
Începând din anul 2004 autorităţile de mediu realizează o bază de date anuală privind
gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. În tabelele de mai jos este prezentat modul
de gestionare, cantitativ, al ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje în anul 2005.
Ambalaje corespunzătoare produselor Deşeuri de ambalaje proprii valorificate prin mijloace proprii
ambalate introduse pe piaţa internă sau încredinţate spre valorificare (tone)
(tone)
Total Din care: Total Reciclate Toxice sau periculoase
Ambalaje Ambalaje Total Reciclate
primare reutilizabile
2210,03 1426,40 783,63 833,19 634,83 0,72 0,0
Tabel 6.8.1. Cantitatea de ambalaje corespunzătoare produselor ambalate
introdusă pe piaţă în judeţul Suceava - 2005
Cantitate de deşeuri de ambalaje Cantitate de deşeuri de ambalaje valorificată (tone)

preluată (tone) Total Reciclate Toxice sau periculoase
12644,23 12656,78 12656,78 0,3
Tabel 6.8.2. Deşeuri preluate de operatori specializaţi în judeţul Suceava - 2005
Cantitate deşeuri de ambalaje Cantitate deşeuri de ambalaje valorificată (tone) Cantitate deşeuri de ambalaje
preluată (tone) eliminată (tone) prin:
Din care
Din care toxice
Total Total Valorificare Alte forme de Incinerare Depozitare controlată
sau periculoase Reciclată
energetică reciclare
21451,05 0,0 367,27 347,27 0,0 20,0 0,0 21083,78
Tabel 6.8.3. Deşeuri de ambalaje gestionate de consilii locale din jud. Suceava – 2005
Autorităţilor administraţiei publice locale le revine responsabilitatea organizării
sistemului de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, a asigurării spaţiilor necesare
pentru depozitarea temporară a deşeurilor colectate selectiv şi a organizării valorificării
acestor deşeuri. În acelaşi timp au un rol important în acţiunile de sensibilizare a factorilor
responsabili de colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje.
În principalele localităţi urbane ale judeţului sunt amenajate spaţii pentru colectarea
selectivă a deşeurilor de ambalaje, în special a PET-urilor. În unele cazuri însă nu se
înregistrează rezultatele aşteptate, fie din cauza lipsei de educaţie a populaţiei, fie a lipsei de
implicare a operatorilor de salubritate care nu consideră atractiv efortul suplimentar necesar
pentru colectarea selectivă a acestor deşeuri.
O iniţiativă de succes în domeniul colectării selective o constituie proiectele pilot
„ERACOLECT”.În vederea realizării obiectivelor naţionale de valorificare/reciclare a
deşeurilor de ambalaje, în perioada octombrie 2005 - septembrie 2006, în municipiile
Suceava şi Fălticeni s-au derulat proiectele pilot „ERACOLECT”, în cadrul parteneriatelor
realizate între SC ECO-ROM Ambalaje SA, primăriile celor două municipalităţi şi SC DIASIL
119
SERVICE SRL Suceava, respectiv SC GOSCOM SA Fălticeni. În cadrul acestor proiecte

pilot un rol deosebit de important l-au avut campaniile de conştientizare şi educare a
populaţiei, la care APM Suceava a jucat un rol activ la acţiunile desfăşurate în cartierele de
locuinţe din zona pilot, contribuind, în mod direct, la diseminarea informaţiilor specifice a
acestui domeniu. Redăm mai jos rezultatele obţinute în cadrul celor două proiecte pilot::
Parteneri Denumire Valoarea Tip deşeu de Cantitatea de deşeu ambalaj
proiect proiectului ambalaj (tone)
colectat colectată valorificată
SC DIASIL SERVICE SRL ERACOLECT, 39.354 Sticlă 56,901 41,597
Suceava/ SC ECOROM derulat în per. EURO plastic 117,642 90,214
AMBALAJE SA/Primăria 01.10.2005 - carton 90,743 87,783
Suceava 30.09.2006
SC GOSCOM SA ERACOLECT, 35.000 PET 6,75 6,75
Fălticeni/SC ECOROM derulat în per. EURO carton 83,6 83,6
AMBALAJE SA/Primăria 01.10.2005 -
Fălticeni 30.09.2006
Tabel 6.8.1 Proiecte pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje
derulate în jud. Suceava
Deoarece aceste proiecte au avut rezultate bune s-a încheiat contractul de colaborare
între cei trei parteneri din municipiul care vizează introducerea colectării selective la scara
acestei localităţi. În municipiul Suceava nu s-a semnat contractul de colaborare deoarece nu
a fost desemnat încă operatorul de salubritate ca urmare a licitaţiei organizate în decembrie
2006.
La nivelul întregului judeţ s-au derulat, în cursul anului 2006 şi alte acţiuni de
conştientizare, desfăşurate, atât în rândul populaţiei, cât şi în unităţile de învăţământ, care
au avut rezultate pozitive.
6.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului
În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de
deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu si sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de
deşeuri orăşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:
 modificări de peisaj şi disconfort vizual;
 poluarea aerului;
 poluarea apelor de suprafaţă şi subterane;
 modificări ale fertilităţii solurilor
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit
de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe
celule şi acoperirea cu materiale inerte. Autoaprinderea şi arderea deşeurilor menajere este
o sursă importantă de poluare a aerului. Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în
apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi
suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din depozite,
cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare
(1-3 ani), exploatare (20-30 ani), refacere ecologică şi post-monitorizare (minimum 30 ani).
Din cauza exploatării necorespunzătoare multe materiale reciclabile şi utile sunt
depozitate împreună cu cele nereciclabile, fiind amestecate şi contaminate din punct de
vedere chimic şi biologic, astfel încât posibilitatea recuperării şi valorificării acestora este
mult diminuată.
Depozitele de deşeuri industriale şi urbane din judeţul Suceava constituie surse de
120
poluare a factorilor de mediu, şi anume:

 Zgura şi cenuşa depozitate în depozitul SC TERMICA SA Suceava (49 ha) provoacă
uneori poluarea cu pulberi a zonelor locuite din preajmă, din cauza antrenării de către
curenţii de aer. A rămas în funcţiune un singur compartiment al depozitului, la celelalte
două realizându-se lucrări de ecologizare. Potrivit Angajamentelor rezultate din procesul
de negocieri al capitolului 22 - Mediu, până la data de 31.12.2009, depozitul de zgură şi
cenuşă se va conforma, sistându-se depozitarea deşeurilor prin hidro-transport şi
căutându-se soluţii de valorificare a acestor deşeuri conform prevederilor din BAT.
 Haldele de nămol şi şlam mineral ale SC AMBRO SA Suceava, reprezintă o sursă de
poluare a solului, pânzei freatice şi a râului Suceava. Potrivit Angajamentelor rezultate din
procesul de negocieri al capitolului 22 - Mediu pe cele două depozite s-a sistat activitatea
la data de 31.12.2006, urmând a fi efectuate lucrări de ecologizare a acestor perimetre.
 Depozitele de deşeuri urbane nu sunt amenajate ecologic, constituind surse de poluare a
mediului, provocând disconfort pentru populaţie şi afectând peisajul zonei.
 O situaţie deosebită este cea a depozitului de deşeuri menajere şi industriale a
municipiului Suceava, care este amplasat necorespunzător, pe malul drept al râului
Suceava, existând pericolul ca la viituri deşeurile să fie antrenate în apă. De asemenea,
există scurgeri de levigat din depozit spre râul Suceava, care contribuie la alterarea
calităţii râului, iar arderea deşeurilor în depozit constituie o sursă de poluare a aerului şi
de disconfort a populaţiei.
Rezultatele analizelor efectuate în anul 2006 la metalele grele Pb, Cu, Zn şi Cd din
probele de sol recoltate din zonele limitrofe gropilor de gunoi din judeţul Suceava sunt
următoarele:
Parametru statistic Pb Cu Zn Cd
(mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.)
Loc prelevare
0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30
Limitrof groapă gunoi
32,52 36,25 27,58 25,11 158,82 128,95 0 0
Vatra Dornei
50,61 40,23 73,28 87,46 163,95 142,05 0,45 0,48
Rădăuţi
18,02 15,26 28,61 25,72 112,23 92,82 0 0
Siret
22,68 17,17 35,91 29,81 89,11 77,39 0 0
Fălticeni
12,60 12,90 30,55 31,42 80,65 102,10 0 0
Gura Humorului
23,63 25,09 50,86 50,18 104,34 110,96 0 0
Câmpulung Moldovenesc
70,05 77,67 61,62 57,12 215,02 323,42 0,61 0,65
Suceava
Tabel 6.9.1 Parametri statistici ai conţinutului principalelor metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd)
în judeţul Suceava în anul 2006
6.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
Comparativ cu anii anteriori, se observă creşterea gradului de conştientizare a

autorităţilor administraţiei publice locale şi intensificarea eforturilor acestora pentru realizarea
la termen a măsurilor stabilite prin Angajamentele asumate de România în procesul de
aderare.
De asemenea, se derulează, atât de către autoritatea de mediu, cât şi de către
autorităţile administraţiei publice locale, ONG-uri etc., tot mai intense acţiuni de educare şi
conştientizare a populaţiei cu privire la responsabilităţile care-i revin în calitate de
121
consumator de bunuri - generator de deşeuri.

Rezultatele acestor acţiuni s-au concretizat în tendinţa de creştere a gradului de
colectare selectivă şi valorificare a unor fluxuri specifice de deşeuri, concomitent cu
reducerea cantităţilor de deşeuri reciclabile eliminate prin depozitare.
6.10.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri
În urma aprobării prin HG nr. 1470 din 2004 a Strategiei naţionale de gestionare a
deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor, s-a definitivat soluţia pentru
implementarea legislaţiei ce transpune Directivele Uniunii Europene. Astfel, pentru judeţul
Suceava au fost prevăzute două depozite conforme noi pentru deşeuri nepericuloase unde
vor fi depozitate deşeurile municipale şi deşeurile de producţie nepericuloase.
Este în curs de realizare asocierea între Consiliul Judeţean şi Consiliile locale în
vederea constituirii unei structuri cu personalitate juridică în scopul atragerii de fonduri de
coeziune şi obţinerea sprijinului MMGA pentru realizarea proiectului şi realizarea celor două
depozite zonele.
Depozitele de deşeuri neconforme vor fi închise potrivit prevederilor HG nr. 349/2005.
În municipiile şi oraşele judeţului au fost amplasate containere pentru colectarea
deşeurilor de hârtie şi PET şi au fost publicate materiale pentru promovarea colectării
selective la sursă, în vederea conştientizării populaţiei.
În perioada octombrie 2005-septembrie 2006 s-au derulat în municipiile Suceava şi
Fălticeni proiectele de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje intitulate „ERACOLECT”.
Implementarea acestor proiecte a presupus dotarea cu eurocontainere adecvate
colectării diferitelor deşeuri de ambalaje (hârtie/carton, sticlă, plastic - în municipiul Suceava,
respectiv deşeuri de carton şi plastic în municipiul Fălticeni), dar şi campanii de educare şi
conştientizare a populaţiei cu privire la colectarea selectivă.
Pentru colectarea selectivă a DEEE s-au înfiinţat în anul 2006 trei puncte de colectare
în judeţ, respectiv în municipiile Fălticeni, Rădăuţi Câmpulung Moldovenesc.
Toate punctele de colectare DEEE din judeţ au fost autorizate pe linie de protecţie a
mediului.
Deşeurile istorice de pesticide provenite de la fostele CAP- uri şi IAS-uri din judeţ,
depozitate la depozitul Direcţiei Fitosanitare Judeţene Suceava, cca. 40,653 tone au fost
expediate în vederea incinerării de către firma SAVA din Germania, printr-un program
PHARE, ce s-a derulat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Depozitul
unităţii fitosanitare, a fost centru zonal de recepţie şi transport pentru judeţele din regiunea
Nord Est şi jud. Vrancea, Galaţi, Harghita şi Covasna.
6.10.2. Iniţiative adoptate de către APM Suceava
Ca şi în anii anteriori, APM Suceava a derulat o serie de programe educaţionale în
care s-a acordat o atenţie deosebită gestiunii deşeurilor.
O parte importantă a acestor programe s-a adresat elevilor, având în vedere faptul că,
pe de o parte ei reprezintă viitori specialişti de mâine care vor pune în practică ideile
propuse, iar pe de altă parte pot exercita o influenţă considerabilă asupra atitudinii şi
comportamentului părinţilor şi a altor adulţi. Menţionăm printre acestea, acţiunile desfăşurate
în cadrul Programului internaţional ECO-ŞCOALA, la care APM Suceava este partener cu
cele opt ECO-ŞCOLI din judeţul Suceava, care au obţinut Steagul Verde, dar şi cele
desfăşurate în colaborare cu alte unităţi şcolare din judeţ.
De asemenea, APM Suceava a organizat în data de 24.05.2006 un seminar cu privire
la implementarea Directivelor Uniunii Europene în domeniul gestiunii deşeurilor, care s-a
adresat în special autorităţilor administraţie publice locale din noile oraşe, dar la care au
participat şi reprezentanţi ai primăriilor din celelalte municipii/oraşe ale judeţului, precum şi
operatori de salubritate.
Pentru a veni în sprijinul primăriilor din mediul urban şi rural APM Suceava a difuzat
CD-ul editat de MMGA în colaborare cu ICIM, „Deşeurile ne privesc pe toţi”, precum şi alte
122
materiale informative privind colectarea/transportul/sortarea/depozitarea deşeurilor.

Reprezentanţi ai APM au participat la diferite întâlniri ale factorilor de răspundere din
primării, prilej cu care au prezentat stadiul implementării Directivelor privind managementul
deşeurilor la nivel judeţean şi măsurile care trebuie întreprinse pentru conformare.
De asemenea autorităţile administraţiei publice locale au fost atenţionate de APM cu
privire la responsabilităţi specifice care derivă din legislaţia în vigoare.
Referitor la gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, APM
Suceava a organizat în 2006 2 seminarii pe această temă, la care au participat producătorii
de astfel de echipamente, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, operatori
ai punctelor de colectare DEEE înfiinţate.
De asemenea, pe parcursul anului 2006 APM Suceava a transmis mass-media locale
comunicate de presă pe diferite teme de interes public privind managementul deşeurilor
6.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor

6.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale
Pornind de la situaţia actuală privind gestionarea deşeurilor municipale şi de
implementare a legislaţiei Uniunii Europene în domeniu, este imperios necesară adoptarea
sistemului integrat de gestionare a deşeurilor atât la nivel local cât şi regional.
Cantitatea de deşeuri urbane generată, considerată ca fiind un indicator al consumului
populaţiei, va avea în următorii ani o evoluţie crescătoare, dar nu spectaculoasă. Creşterea
cantităţilor de deşeuri se va datora atât măririi consumului de produse, cât şi mai ales
extinderii serviciilor de salubritate în zonele rurale.
Compoziţia acestor deşeuri se va modifica, urmând să crească procentul deşeurilor
de ambalaje (materiale plastice, sticlă, hârtie şi carton, etc.) în detrimentul fracţiei
biodegradabile. În urma dezvoltării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, promovat şi
prin diverse programe desfăşurate la nivel naţional, a proiectelor de management integrat, a
campaniilor de conştientizare a populaţiei, se va micşora cantitatea deşeurilor depozitate şi
va creşte cantitatea valorificată. De asemenea, promovarea compostării va contribui nu
numai la reducerea cantităţilor depozitate ci şi la îndepărtarea tuturor problemelor pe care
fermentarea acestora în depozitele neconforme actuale le presupune (levigatul, degajările de
gaz cu fenomenele de autoaprindere, mirosuri, insecte, etc.)
Se estimează ca prin punerea în practică a unor proiecte privind construirea unor noi
staţii de epurare în localităţile rurale, modernizarea staţiilor de epurare urbane şi extinderea
reţelelor de canalizare, va creşte cantitatea de nămol generată.
În urma extinderii zonelor rezidenţiale din intravilan prin realizarea de locuinţe
individuale, se estimează şi o creştere a cantităţii de deşeuri rezultate din construcţii şi
demolări.
6.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie
Cantităţile de deşeuri de producţie variază de la an la an, funcţie de variaţia producţiei
realizate în diferite sectoare de activitate, de utilizarea de noi tehnologii şi de creşterea
preocupării agenţilor economici pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate.
Se estimează că în viitor creşterea cantităţilor de deşeuri de producţie care trebuie
eliminate va fi mai mică decât creşterea producţiei industriale, ca rezultat al prevenirii
apariţiei deşeurilor şi al aplicării măsurilor de reciclare.
În aceste condiţii se va pune accent mai mare pe gestionarea corectă a deşeurilor
periculoase care au cel mai mare impact asupra mediului şi sănătăţii. Generarea deşeurilor
periculoase va scădea substanţial chiar şi în condiţiile creşterii producţiei de bunuri.
6.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor
Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor şi a Planului
123
Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate de HG nr. 1470/2004, este dezvoltarea unui

sistem integrat de gestionare al deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să
asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.
În vederea implementării prevederilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, în
judeţul Suceava se va urmări realizarea următoarelor măsuri:
 construirea celor două depozitelor zonale de deşeuri;
 închiderea depozitelor existente potrivit calendarului aprobat în procesul de negociere
al capitolului 22 - Mediu;
 realizarea staţiilor de transfer;
 închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor din zonele rurale şi
realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de
transfer;
 dezvoltarea sistemul de colectare selectivă a deşeurilor;
 extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate;
 asigurarea colectării întregii cantităţi de deşeuri generate;
 reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, potrivit prevederilor HG
349/2005;
 valorificarea deşeurilor de construcţii şi demolări prin implicarea autorităţilor
administraţiei publice locale, din faza de obţinere a autorizaţiei de construcţiei;
 închiderea crematoriilor din unităţile medicale potrivit calendarului stabilit şi
incinerarea deşeurilor medicale periculoase în incineratoare autorizate de mediu;
 realizarea colectării cantităţii de cel puţin 2 kg deşeu EEE/locuitor/an
 înfiinţarea punctelor de colectare deşeuri EEE în fiecare judeţ, conform HG nr.
448/2005;
 supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri potrivit prevederilor ordinului
comun 2/211/118/2004;
 urmărirea reutilizării, reciclării şi valorificării componentelor vehiculelor scoase din uz
pentru atingerea obiectivului de 85% până la 31.12.2006;
 continuarea eliminării în instalaţii autorizate a echipamentelor ce conţin
bifenilipolicloruraţi;
 creşterea cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate;
 începerea utilizării nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti la fertilizarea unor
suprafeţe agricole, potrivit prevederilor Ordinului MMGA nr. 344/2004;
 colectarea şi valorificarea anvelopelor uzate conform HG nr.170/2004;
 organizarea de campanii de informare şi de conştientizare / educare a populaţiei.
6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase

6.12.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase
Legislaţia europeană în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase se referă nu
numai la aspecte legate de clasificare, etichetare, ci şi la punerea pe piaţă (import/export),
protecţia consumatorului, protecţia civilă.
Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase sunt reglementate
prin HG 347/2003, care aprobă Procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză
pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase
– Procedura PIC.
Obiectivele HG sunt următoarele:
a) aplicarea prevederilor Convenţiei privind procedura de consimţământ prealabil în
cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac
obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998, la care
România a aderat prin Legea nr. 91/2003;
b) încurajarea răspunderii comune pe care o au exportatorii şi importatorii şi sprijinirea
124
eforturilor acestora de cooperare în vederea asigurării unui control asupra circulaţiei

internaţionale a produselor chimice periculoase;
c) utilizarea corectă a produselor chimice periculoase în vederea asigurării protecţiei
sănătăţii populaţiei şi a mediului;
d) asigurarea că se aplică dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, precum şi ale Hotărârii
Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, când acestea sunt introduse pe
piaţa internă şi atunci când sunt exportate către alte ţări.
În judeţul Suceava, în cursul anului 2005 nu s-au efectuat importuri de substanţe
chimice periculoase supuse procedurii PIC.
6.12.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii

umane şi a mediului
Legislaţia europeană în domeniul agenţilor chimici periculoşi se referă nu numai la
punerea pe piaţă (import, export), protecţia consumatorului, protecţia mediului, protecţia
civilă ci şi la aspecte legate de clasificare, etichetare a substanţelor chimice periculoase.
Prin Legea 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,
este stabilit cadrul normativ general pentru controlul efectiv şi supravegherea eficientă a
acestora.
Regulamentul 793/93/CE privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente şi
Regulamentul 1488/94/CEE privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om
şi mediu a substanţelor existente sunt transpuse în legislaţia românească prin HG 2167/2004
privind stabilirea principiilor de evaluare a riscului pentru om şi mediu ale substanţelor
notificate şi HG 2427/2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente.
Evaluarea riscului substanţelor chimice periculoase se realizează în conformitate cu
prevederile HG nr. 2427/2004, care stabileşte următoarele obiective:
crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscului substanţelor
existente, produse sau importate, pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii
populaţiei şi a mediului;
stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru populaţie şi pentru
mediu asociate substanţelor existente;
stabilirea unui cadru administrativ şi legislativ care să permită aplicarea de către
România a legislaţiei europene privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor
existente, de la data aderării.
Substanţele chimice şi periculoase pot să prezinte riscuri majore pentru mediu şi pentru
fiinţele umane prin însuşi caracterul lor, dăunător vieţii: inflamabile, radioactive, corozive,
explozive, infecţioase, iritante, mutagene, cancerigene, etc.
În prezent se caută soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluante, care
utilizează substanţe cu efecte nocive asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, în vederea
asigurării unei dezvoltări durabile, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului.
În acest sens se acţionează cu efort comun al tuturor factorilor implicaţi, într-o transparenţă
totală şi în deplină cooperare.
Conform unui prim inventar activităţile economice care pot utiliza sau comercializa
substanţe care prezintă risc pentru sănătatea omului şi a mediului, sunt, la nivelul judeţului
Suceava:
fabricarea sticlei şi a obiectelor din sticlă prin folosirea biflorurii de amoniu;
comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar;
comercializarea şi transportul carburanţilor;
utilizarea lacurilor şi vopselelor în industria mobilei;
realizarea de acoperiri de protecţie;
125
depozitarea şi comercializarea azotatului de amoniu.

6.12.3. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest – inventarul
cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice
În conformitate cu prevederile H.G. 124/2003 modificată şi completată de H.G.
734/2006 privind „Prevenirea, reducerea şi controlul poluării cu azbest”, de la 1 ianuarie
2007 se interzic toate activităţile de comercializare şi utilizare a azbestului şi a produselor
care conţin azbest exceptând de la aceste prevederi diafragmele care conţin azbest alb,
instalaţii de electroliză, care pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora, dar
nu mai târziu de 1 ianuarie 2008.
Utilizarea azbestului se face în condiţiile aplicării unor măsuri şi proceduri care să
asigure atât reducerea la sursă, cât mai mult posibil, a emisiilor de azbest în aer sau în
mediul acvatic şi a cantităţilor de deşeuri solide care conţin azbest, cât şi prevenirea apariţiei
unor astfel de emisii. Măsurile trebuie să aibă în vedere utilizarea celor mai bune tehnologii
disponibile care nu presupun costuri excesive, inclusiv utilizarea operaţiilor de reciclare şi
epurare a apelor uzate în toate situaţiile în care acestea sunt posibile.
În urma inventarului efectuat la nivelul judeţului Suceava în lunile iulie – august 2006,
cantitatea estimată de azbest la agenţii economici este de:
Utilizare azbest Alternative Deşeuri cu azbest
Clădiri Clădiri pr. azbest
Tipuri Cantitate Mod de
Judeţ publice industriale (material
articole cu generată gestionare
(suprafaţa (suprafaţa non-
azbest kg (t/2006) (depozitare…)
mp) mp) azbest)
ferodouri –
7kg,
Suceava - 81702 mp - tablă -
garnituri –
3kg.
Tabel 6.12.3.1. Cantităţi de azbest/deşeuri azbest raportate de agenţi economici în 2006
Menţionăm că nu s-au inventariat cantităţile de azbest/deşeuri azbest utilizate în
construcţiile civile, clădiri publice.
6.12.4. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)
În categoria ODS - substanţă chimică care epuizează stratul de ozon sunt incluse o
serie de substanţe cu proprietăţi chimice şi fizice diferite, conform O.G. nr. 89/99 privind
regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care
distrug stratul de ozon:
- CFC-uri (clorofluorocarburi utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici
şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producere a spumelor de izolare);
- Haloni (substanţe de luptă împotriva incendiilor);
- Tetraclorura de carbon (solvent industrial);
- Metilcloroform (1,1,1, tricloretan-solvent);
- Bromura de metil (utilizată în dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor de
depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi
fructelor proaspete, tratarea seminţelor).
Număr service-uri
Judeţ
frigorifice autorizate
Suceava 15
În anul 2006 s-au înregistrat şi unităţi care au început să asigure şi service auto la
instalaţiile de aclimatizare ale maşinilor aceştia utilizând în special freoni ecologici. În
ansamblu, doar unităţile mai mari şi care au instalaţii de frig care necesită freoni de tipul R12,
R22 , mai utilizează aceste tipuri de freoni pentru reumplerea instalaţiilor.
Persoanele fizice în majoritate datorită sistemelor avantajoase de rate la procura
procurarea obiectelor electro-casnice au preferat achiziţionarea unor frigidere noi decât
126
reumplerea celor vechi. S-a observat de asemenea o scădere importantă a cantităţilor de

freoni recuperate. (R12 – 57,4 kg şi R22 - 19 kg).
Situaţia utilizării şi recuperării ODS în judeţul Suceava este redată în tabelele de mai
jos:
Cantitate utilizată / recuperată (kg)
Agenţi frigorifici
Judeţul CFC-12 CFC-13 HCFC-22 HCFC-123 HCFC-141b Alţi Clorura de metil
HCFC
Suceava 290/ 57,4 - 210/ 19 - - - -
Tabel 6.12.4.1. Cantităţi de agenţi frigorifici utilizate şi recuperate
la nivelul judeţului Suceava în anul 2006
Freoni ecologici – cantităţi utilizate (kg) -2006

Judeţul
R 134a R404 R404a R407 R600
Suceava 1088,36 426,76 - 46,2 27,4
Tabel 6.12.4.2. Cantităţi de freoni ecologici utilizate şi recuperate
la nivelul judeţului Suceava în anul 2006
Faţă de anii anteriori se observă o scădere a folosirii freonilor neecologici şi o creştere
a freonilor ecologici.
Anul Cantităţi utilizate Cantităţi utilizate
R12 (kg) R22 (kg)
2003 1481 2386
2004 546 300
2005 332,95 286
2006 290 210
Tabel 6.12.4.3. Evoluţia cantităţilor de R12, R22
la nivelul judeţului Suceava 2003-2006
Strategia comunităţii internaţionale pentru stoparea degradării stratului de ozon are ca
unul din obiectivele importante, încurajarea industriei pentru dezvoltarea de substanţe şi
tehnologii ecologice, alternative, pentru cele mai importante substanţe care epuizează stratul
de ozon.
Anul Freon Freon
R134 404
2004 84 585
2005 508,1 1303,72
2006 1088,36 426,76
Tabel 6.12.4.4. Evoluţia utilizării freonilor ecologici în judeţul Suceava
Ca în fiecare an şi în anul 2006 cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaţionale a Protecţiei
Stratului de Ozon - 16 Septembrie, APM Suceava a editat afişe şi pliante şi de asemenea s-
a popularizat în mass-media locală importanţa protejării stratului de ozon.
În cursul anului 2005, S.C. Termica S.A. a înlocuit tetraclorura de carbon folosită ca
agent de degresare în instalaţii, cu alcool etilic, substanţă recomandată ca fiind ecologică. Pe
parcursul anului 2006 S.C. Termica S.A. a utilizat alcool etilic ca degresant.
Anul CCl4 (kg)
2004 22
2005 10
Tabel 6.12.4.5. Cantitate de CCl4 utilizată de SC TERMICA SA Suceava
în perioada 2004-2005
127
6.12.5. Situaţia biocidelor ( utilizare, import, export )

Biocidele sunt grupe de substanţe folosite pentru dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.
În prezent este permisă utilizarea produselor încadrate în grupele a III-a şi a IV-a de
toxicitate (pesticide utilizate pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor şi biocide utilizate ca
şi conservanţi pentru produse alimentare sau furajere).
În cursul anului 2006, prin birourile vamale din Suceava (Direcţia Regională Iaşi), nu
s-au înregistrat importuri de biocide.
În cursul anului 2005 S.C. AMBRO S.A. şi-a sistat activitatea de producere a celulozei
sulfat naturale şi a hârtiei rezistente şi ca urmare, această unitate nu a mai făcut importuri de
biocide, în acest an.
La 31.12.2005 unitatea avea pe stoc 500 kg de SPECTRUM RX 7816, ca urmare a
neutilizării lui pentru controlul culturilor microbiologice în procesul de fabricare al hârtiei şi
celulozei.
În anul 2006 în judeţul Suceava nu s-a utilizat sau importat bromură de metil,
insecticid din categoria fumiganţilor, încadrat în grupa a II-a de toxicitate.
Cantitate Stoc la
Cod tarifar
Produs importată 31.12.2005
vamal
(tone) (tone)
Judeţ SUCEAVA
SPECTRUM RX 7816 0 0,5
6.12.6. Poluanţi organici persistenţi

Conform datelor transmise de către agenţii economici din judeţ, în 2006 nu s-au
înregistrat operaţiuni de import/export de poluanţi organici persistenţi.
6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide
La nivelul judeţului Suceava s-au folosit pesticide, dar care nu sunt supuse Procedurii
de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru controlul importului şi exportului
anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase – Procedura PIC.
De menţionat este faptul că deşeurile de pesticide rămase în stoc din anii anterior la
Direcţia Fitosanitară Suceava au fost reambalate şi transportate în vederea eliminării în
cursul anului 2006, în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale, cu finanţare din fonduri PHARE.
6.12.8. Mercurul
In luna septembrie 2005 , reprezentanţii Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor au
participat la Bruxelles la întâlnirea grupului de lucru al Comisiei Europene, unde au fost
prezentate rezultatele privind situaţia actuală, inclusiv posibilele efecte care vor apărea, ca
urmare a implementării Strategiei UE privind mercurul la nivelul statelor membre şi a celor
in curs de aderare.
Mercurul se poate găsi în :
 surse de iluminat (tuburi fluorescente, lămpi cu vapori de mercur de înaltă
presiune, etc.)
 aparate de măsură şi control (termometre, manometre, etc.)
 dispozitive electrice şi electronice (baterii, acumulatori, întrerupătoare, etc.),
alte componente cu conţinut de mercur (vehicule uzate),
 deşeuri contaminate rezultate din demolări,
 reziduuri provenite din arderea combustibililor fosili,
 filtre şi turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu conţinut de mercur,
 deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de mercur, etc.
128
La nivelul judeţului Suceava s-a efectuat inventarierea cantităţilor de mercur existente

la nivelul anului 2005, rezultatele fiind cele din tabelul de mai jos.
Mercur (Hg) pe stoc Deşeuri ce conţin mercur

Judeţ Metalic (Hg) în (kg) Hg pe fiecare tip de Observaţii
(kg) compuşi (kg) deşeu
Suceava/2004 60,8 2,037 70,986** Cod 160108*
Suceava/2005 60,8 2,222 70,986** Cod 160108*
* Deşeu periculos
** SC MINBUCOVINA SA are încredinţate spre custodie de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie
Suceava cantitatea de 69,449 kg mercur (din confiscări).
Tabel 6.12.8.1. Centralizator privind cantităţile de mercur din judeţul Suceava
În judeţul Suceava nu există în prezent agenţi economici care să utilizeze în procesul

tehnologic materii prime cu conţinut de mercur.
129
CAPITOLUL 7. RADIOACTIVITATEA
7.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM)
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte

din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, fiind
coordonată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin Laboratorul Naţional de
Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului (LNRM).
Înfiinţată încă din anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a
sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea radioactivităţii mediului,
în scopul detectării, avertizării şi alarmării factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu
impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava şi-a început activitatea în 1963. În
prezent staţia RA Suceava efectuează măsurători beta globale pentru factorii de mediu:
 aerosoli atmosferici
 depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice
 ape de suprafaţă
 apă potabilă
 sol
 vegetaţie
Măsurarea beta globală a probelor de mediu se realizează în două etape:
 măsurare imediată a probelor de mediu, care are drept scop detectarea rapidă a
oricăror creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate a mediului
 măsurare întârziată, la 5 zile de la colectarea probelor, în scopul determinării
nivelului global al radioactivităţii artificiale din mediu.
De asemenea staţia de radioactivitate măsoară sistematic un alt indicator important al
radioactivităţii atmosferei, şi anume debitul dozei gamma în aer.
Determinările de concentraţii ale izotopilor radioactivi din factorii de mediu prin
măsurători gamma spectrometrice se efectuează la alte laboratoare din reţea, care au
dotarea necesară, fiind centralizate de către LNRM.
Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava derulează un program standard de
supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi
măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor
nivelurilor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.
Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi
procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul de date în cazul
sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare.
7.2. Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu în judeţul Suceava, în anul 2006
7.2.1. Programul standard de supraveghere

A. Aerosoli atmosferici
Evoluţia valorilor medii şi maxime anuale ale activităţilor specifice beta globale
întârziate (radioactivitatea artificială) la aerosoli atmosferici este prezentată în fig. 7.2.1.1. a.
(aspiraţia 02:00 -07:00) şi în figura 7.2.1.1. b. (aspiraţia 08:00 -13:00).
130
60 60
40 40
mBq/mc
mBq/mc
20 20
0 0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Media anuală 8,14 7,18 14,90 11,30 8,20 14,00 Media anuală 9,28 7,84 14,29 15,40 7,20 10,7
Maxima anuală 10,81 18,56 48,03 26,60 11,20 20,70 Maxima anuală 51,37 29,43 40,80 26,50 8,30 21,3
a. Aspiraţia 02:00 – 07:00 b. Aspiraţia 08:00-13:00

Fig 7.2.1.1. Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale întârziate, aspiraţia 02:00-07:00 -
valori medii şi maxime în anul 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005
Evoluţia valorilor medii şi maxime anuale ale activităţilor specifice beta globale
imediate (radioactivitatea naturală) la aerosoli atmosferici este prezentată în tabelul 7.2.1.1.
şi în figurile 7.2.1.2. a (aspiraţia 02:00 -07:00) şi 7.2.1.2. b (aspiraţia 08:00 -13:00).
Staţia RA
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava
asp 02-07 2,9 2,6 3,0 3,3 3,0 2,9
asp 08-13 1,6 1,4 1,5 1,8 1,6 1,6
Tabel 7.2.1.1. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de aerosoli atmosferici,
măsurate imediat (Bq/m3)
15
15
10
10
Bq/mc
Bq/mc
5
5
0 0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Media anuală 2,9 2,6 3,0 3,3 3,0 2,9
M edia anuală 1,6 1,4 1,5 1,8 1,6 1,6
Maxima anuală 9,8 7,2 9,2 9,3 9,7 8,9 9,3 6,7 8,4 8,9 7,5 8,6
M axima anuală
Limita de 10 10 10 10 10 10 Limita de 10 10 10 10 10 10
atenţionare atenţio nare

Fig 7.2.1.2. Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate - valori medii şi maxime
în anul 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005
Nici o valoare măsurată imediat nu a depăşit limita de atenţionare în intervalul analizat

(10 Bq/m3). Cea mai ridicată valoare a activităţii beta globale imediate în anul 2006 s-a
înregistrat în luna decembrie, pe intervalul de aspiraţie 02:00-07:00, fiind mai scăzută faţă de
anii anteriori.
Se constată că în tot intervalul 2001-2005 valorile medii anuale au fluctuat în limite
normale, în funcţie de condiţiile meteo specifice din fiecare an, atât în cazul măsurătorilor
imediate, cât şi a celor întârziate, la ambele aspiraţii zilnice.
De asemenea, se observă şi în anul 2006, ca şi în anii precedenţi, o valoare mai
ridicată a activităţi beta globale imediate pe intervalul de aspiraţie 02:00-07:00, faţă de cea
înregistrată pe intervalul de aspiraţie 08:00-13:00.
Radonul şi Toronul în atmosferă liberă
Concentraţiile medii şi maxime (Bq/m3 aer) ale descendenţilor gazelor radioactive
Radon (Rn-222) şi Toron (Rn-220) în atmosfera liberă, pentru fiecare aspiraţie în parte
înregistrate în anul 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005 sunt prezentate
mai jos:
131
Staţia RA
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava
asp 02-07 7967,2 6995,1 8253,0 9445,2 * 8456,4 8385,0
asp 08-13 4255,7 3728,9 4048,2 5138,7 * 4544,0 4761,6
* Nu s-au inclus în prelucrare datele din luna decembrie 2004
Tabel 7.2.1.2. Activităţile specifică medie a Radonului în atmosferă liberă
40
150
30
Bq/mc 100 20
Bq/mc
50 10
0 0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Media anuală 8.0 7.0 8.3 9.4 8.5 8.4 Media anuală 4.3 3.7 4.0 5.1 4.5 4.8
Maxima anuală 180.2 22.3 28.2 29.0 26.9 44.6 Maxima anuală 40.6 21.3 24.6 25.6 22.1 24.6

Fig. 7.2.1.3. Concentraţii medii şi maxime de Radon (Rn-222) în anul 2006
comparativ cu anii 2001, 2002, 2003,2004 şi 2005
1
15 0.8
0.6
10 Bq/mc
Bq/mc 0.4
5
0.2
0 0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 7.2.1.4. Concentraţii medii şi maxime de Toron (Rn-220) în anul 2006
comparativ cu anii 2001, 2002, 2003,2004 şi 2005
În cursul anului, nivelele de Rn-222 şi Rn-220 variază sezonier, depinzând de
condiţiile meteorologice care influenţează atât rata de emanaţie a gazelor radioactive din sol
cât şi rata diluţiei acestora în atmosferă, concentraţiile cele mai mari fiind observate în orele
dimineţii (aspiraţia 02:00 – 07:00).
B. Depuneri atmosferice totale
Valorile obţinute în urma măsurătorilor imediate la activitatea beta globală a
depunerilor atmosferice s-au situat în anul 2006 mult sub valorile limitei de atenţionare (200
Bq/m2/zi).
În tabelul 7.2.1.3. sunt prezentate valorile medii ale radioactivităţii artificiale beta
globale pentru probele de depuneri atmosferice, măsurate întârziat în anul 2006, comparativ
cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005.
Staţia RA
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava
Medie
0,5 1,2 0,6 0,5 0,5 0,6
anuală
Tabel 7.2.1.3. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de depuneri atmosferice,
măsurate la 5 zile
În cursul anului 2006 nivelul radioactivităţii naturale şi artificiale beta globale în probele
de depuneri, a avut cele mai mari valori în luna august, când cantitatea de precipitaţii a fost
132
de 61,5 l.
Nivelul radioactivităţii naturale şi artificiale beta globale în probele de depuneri,
recoltate din municipiul Suceava, pentru anul 2006, comparativ cu anii 2001, 2002,
2003,2004 şi 2005 este prezentat în fig. 7.2.1.5. a (măsurători imediate), respectiv in fig.
7.2.1.5. b. (măsurători după 5 zile).
60 8.0
6.0
40
Bq/m2/zi Bq/m2/zi 4.0
20
2.0
0 0.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006
a. Măsurători imediate b. Măsurători întârziate

Fig. 7.2.1.5. Depuneri atmosferice, activităţi specifice beta globale medii anuale 2006 comparativ cu
anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005
C. Măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer

Valorile medii anuale pentru 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005
sunt prezentate în tabelul 7.2.1.4.
Staţia RA
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava
Medie
0,083 0,072 0,073 0,073 0,082 0,074
anuală
Tabelul 7.2.1.4. Debitul mediu anual al dozei gamma absorbite în aer în perioada 2001-2006
Nivelele medii şi maxime anuale ale dozei gamma absorbite în aer în perioada 2001-
2006 sunt prezentate în fig. 7.2.1.6., constatându-se valori relativ apropiate, fluctuând în
limite normale.
În anul 2006 nu s-a depăşit nivelul de atenţionare (0,250 Gy/h) la debitul dozei
gamma.
0.120
µGy/h 0.080
0.040
0.000
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Media anuală 0.083 0.072 0.073 0.073 0.082 0.074
Maxima anuală 0.118 0.094 0.103 0.100 0.127 0.12
Limita de atenţionare 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25
Fig. 7.2.1.6. Debitul dozei gamma în aer ( µGy/h ), valori medii şi maxime pe anul 2006 comparativ
cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005
D. Ape brute de suprafaţă
Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava a efectuat măsurători zilnice ale
radioactivităţii beta globale la apa brută prelevată din râul Suceava în secţiunea Mihoveni,
aval de municipiul Suceava.
Toate măsurătorile s-au încadrat sub valoarea limitei de atenţionare, de 2000 Bq/m3.
În tabelul 7.2.1.5. sunt prezentate valorile medii anuale înregistrate în perioada 2001-
2006.
Mediile şi maximele anuale pe anii 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 şi 2006 sunt
prezentate în figura 7.2.1.7.a. (măsurători imediate) şi b. (măsurători întârziate).
133
Staţia RA
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava
Râu
Suceava 250,2 199,3 195,0 188,3 235,3 190,6
(Mihoveni)
Tabelul 7.2.1.5. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de apă brută (râu Suceava -
Mihoveni), măsuraţi imediat
2000 1000
1500 750
Bq/mc Bq/mc
1000
500
500
250
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Media anuală 250.2 199.3 195.0 188.3 235.3 190.6
1108.2 868.7 946.1 672.3 884.0 795.2 Media anuală 149.8 159.4 119.8 135.6 136 129
Maxima anuală
Limita de 2000 2000 2000 2000 2000 2000 Maxima anuală 558.7 929.9 795.1 648.5 638 897
atenţionare
a. Măsurători imediate b. Măsurători întârziate

Fig. 7.2.1.7. Apă brută (râu Suceava - Mihoveni), activităţi specifice beta globale medii şi maxime în
anul 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005
În 2006 s-au înregistrat valori mai mici ale mediei anuale înregistrate, atât la
măsurătorile imediate, cât şi la cele întârziate, faţă de cea înregistrată în 2005.
De asemenea, staţia a efectuat şi măsurători beta globale lunare la probe de apă

brută prelevate din râurile Moldova, Bistriţa şi Siret. Nici pe aceste cursuri de apă nu s-au
înregistrat depăşiri ale limitei de atenţionare în anul 2006, ca şi în anii anteriori.
E. Apă potabilă
Zilnic, Staţia de Radioactivitatea Mediului Suceava a măsurat beta global probe de
apă potabilă prelevate din reţeaua de alimentare a municipiului Suceava.
Valorile înregistrate în cursul anului 2006 au fost în general sub limita de detecţie a
aparaturii şi metodei utilizate, astfel încât doar aproximativ 35% din numărul de măsurători au
înregistrat valori semnificative ale activităţii beta globale. Nu a fost înregistrată nici o valoare
care să depăşească limita admisă (1000 Bq/m3) prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea
apei potabile, modificată prin legea 311/2004.
Valorile medii şi maxime obţinute pe anul 2006, comparativ cu anii 2001-2005 sunt
prezentate în fig. 7.2.1.8.
1000
800
600
Bq/mc
400
200
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Media anuală 148.9 129.8 139.7 159.7 184 136.3
Maxima anuală 248.8 929.8 220.9 377.0 823.5 311.9
Limita maxim 1000 1000 1000 1000 1000 1000

admisă
Fig. 7.2.1.8. Apă potabilă, activităţi specifice beta globale (măsurate imediat),
medii şi maxime în anul 2006 comparativ cu anii 2001-2005
134
F. Apă subterană
În anul 2006 s-au mai efectuat măsurători zilnice beta globale la probe de apă
subterană, recoltate dintr-o fântână din municipiul Suceava, cartierul Burdujeni.
Rezultatele măsurătorilor din 2006, comparativ cu cele din 2004 şi 2005 sunt
prezentate în graficul de mai jos.
1000
750
Bq/mc 500
250
0
2004 2005 2006
Media anuală 182.2 194.2 140.4
Maxima anuală 452.1 938.7 394.0
Fig. 7.2.1.9. Apă subterană, activităţi specifice beta globale (măsurate imediat),
medii şi maxime în anul 2006 comparativ cu anii 2004 şi 2005
Dintre valorile înregistrate în cursul anului 2006 doar aproximativ 51,6% din numărul
de măsurători au înregistrat valori semnificative ale activităţii beta globale, restul situându-se
sub limita de detecţie a aparaturii şi metodei utilizate.
Toate valorile semnificative s-au situat, în perioada analizată, sub 1000 Bq/mc,
conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările ulterioare din legea
311/2004.
G. Vegetaţie spontană
Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, în
perioada de vegetaţie (aprilie-octombrie) din perimetrul amplasamentului staţiei de
radioactivitate Suceava.
Radioactivitatea artificială beta globală la probele de vegetaţie, medie şi maximă pe
anul 2006 comparativ cu anii 2001-2005 este prezentată în fig. 7.2.1.10.
600
400
Bq/kg
200
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Media anuală 285.3 299.9 318.6 254.5 233.8 182.7
Maxima anuală 471.2 446.2 600.4 452.1 488 251.1
Fig. 7.2.1.10. Vegetaţie spontană, activităţi beta globale în anul 2006

comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005
Se observă o scădere a mediei anuale în 2006, precum şi a maximei anuale (valoare
înregistrată în luna iunie 2006), faţă de mediile şi maximele anuale înregistrate în perioada
2001-2005.
H. Sol necultivat
Probele de sol necultivat au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, din perimetrul
amplasamentului staţiei de radioactivitate Suceava, determinându-se activitatea beta globală.
Valorile maxime şi medii înregistrate pe anul 2006 comparativ cu anii 2001, 2002,
2003, 2004 şi 2005 fiind prezentate în fig. 7.2.1.11.
Media anuală înregistrată în 2006 este uşor mai ridicată faţă de cea înregistrată în
2005, dar mai scăzută faţă de cele înregistrate în 2003 şi 2004.
135
Valoarea maximă pe anul 2006 s-a înregistrat în luna ianuarie.

1600
1200
Bq/kg 800
400
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Media anuală 559.3 548.0 888.0 1037.4 637.5 657.1
Maxima anuală 827.9 1049.2 1615.2 1594.8 1342.6 1055.1
Fig. 7.2.1.11. Sol necultivat, activităţi beta globale în anul 2006

în comparaţie cu anii 2001- 2005
7.2.2. Programul de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic din jud. Suceava
Staţia de radioactivitate Suceava a desfăşurat în anul 2006, în paralel cu programul

standard de supraveghere, un program special de control al radioactivităţii mediului în zone
de exploatare, transport şi încărcare a minereului uranifer din judeţul Suceava, precum şi în
zona depozitului de zgură şi cenuşă a SC TERMICA SA Suceava.
În cadrul Programului au fost investigate zonele miniere Crucea şi Botuşana, zona

Argestru, unde se află staţia tehnică de încărcare-transport minereu uranifer şi zona
depozitului de zgură şi cenuşă a CET Suceava.
Au fost prelevate probe de apă de suprafaţă, apă subterană, vegetaţie spontană şi sol
necultivat. Probele au fost analizate beta global la sediul Staţiei RA Suceava şi au fost
prelucrate şi expediate la LRM – ANPM Bucureşti şi APM Constanţa pentru determinări
gamma spectrometrice.
În cursul anului 2006 Laboratorul de Radioactivitate al APM Suceava a executat, în

cadrul Programului de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a unor
activităţi cu impact potenţial radioactiv din judeţul Suceava, prelevări de probe şi analize beta
globale pe un număr total de 41 probe de mediu. Distribuţia analizelor in funcţie de tipul de
probă investigat este prezentat în fig. 7.2.2.1.
ape de suprafata
4,90%2,40%
17,10% ape uzate
34,20%
ape subterane
sol necultivat
vegetatie spontana
17,10% steril
9,80%
14,60% zgură
Fig. 7.2.2.1. Distribuţia procentuală a analizelor beta globale pe tipuri de probe
A. Ape de suprafaţă şi ape uzate
În anul 2006, cursurile de apă din judeţ, şi mai ales afluenţii acestora, care ar putea fi
afectate de impactul activităţii de exploatare a minereului de uraniu, au fost verificate
suplimentar, în cadrul programului special de monitorizare a surselor radioactive.
S-a verificat totodată şi apa de mină la intrarea şi la ieşirea din staţia de depoluare
Crucea, care depoluează apele de mină provenite atât din sectorul de exploatare Crucea cât
şi din sectorul Botuşana (tabelul 7.2.2.1.).
136
Nr.
crt. Denumire punct de prelevare Sursa potenţială de poluare Nr. prelevări/ an
Ape de suprafaţă
Pr. Troaca Găvanului, ieşire
1 subtraversare haldă Troaca 4
Găvanului
Pr. Troaca Găvanului, amonte
2 subtraversare haldă Galeria 8, Sector exploatare minereu uraniu 4
Găvanu Crucea
Pr. Crucea, aval staţie depoluare
3 1
Crucea
Pr. Crucea, amonte staţie depoluare
4 1
Crucea
Pr. Botuşana, aval perimetru
5 1
Botusana
Sector exploatare minereu uraniu
Pr. Stoluri, aval halde sector
6 Botuşana 1
Botuşana
7 R.Suha, aval confl. cu Pr. Botuşana 1
Halda de zgură şi cenuşă a SC
8 Râu Suceava, aval haldă CET 1
TERMICA SA Suceava
TOTAL MĂSURĂTORI LA APE DE SUPRAFAŢĂ 14
Ape de mină (uzate)
1 Intrare staţie depoluare Crucea Sectoare exploatare minereu uraniu 2
2 Ieşire staţie depoluare Crucea Crucea şi Botuşana – ape de mină 2
TOTAL MĂSURĂTORI LA APE UZATE 4
Tabel 7.2.2.1. Ape de suprafaţă şi uzate - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare
Radioactivitatea artificială beta globală a probelor de apă de suprafaţă recoltate în
anul 2006 a variat între 91,7 – 620,1 Bq/m3. Toate valorile înregistrate au fost semnificative,
dar s-au situat sub limita de atenţionare (2000 Bq/mc). Cea mai ridicată valoare înregistrată
în anul 2006 a fost în punctul pr. Troaca Găvanului, ieşire subtraversare haldă Troaca
Găvanului (620,1 Bq/mc), în luna iunie, iar cea mai scăzută valoare a fost înregistrată în luna
mai în punctul Pr. Crucea, aval staţie depoluare Crucea (91,7 Bq/mc).
Nivelurile maxime ale radioactivităţii beta globale pentru probele de apă de suprafaţă
recoltate din zonele Crucea şi Botuşana, măsurate în 2006, comparativ cu valorile maxime
înregistrate la probele recoltate din aceleaşi puncte în perioada 2003 - 2005, sunt prezentate
în figurile de mai jos. Nici o valoare măsurată în intervalul analizat nu a atins sau depăşit
limita de atenţionare (2000 Bq/mc).
2000.0
L.A.
1500.0
Bq/mc
1000.0
500.0
0.0
Pr.Troaca Găvanului,ieşire Pr. Troaca Găvanului, amonte Pr. Crucea, amonte staţie Pr. Crucea, aval staţie
subtraversare halda Tr. Găv. subtraversare haldă Gal.8 depoluare Crucea depoluare Crucea
2003 474.6 - 227.5 307.8
2004 141.8 - 271.6 371.5
2005 449.0 557.6 761.7 416.4
2006 620.1 324.5 98.7 91.7
L.A. 2000 2000 2000 2000
Fig.7.2.2.2. Activitatea beta globală maximă anuală

- apă de suprafaţă zona Crucea -
137
2000.0
L.A.
1500.0
Bq/mc 1000.0
500.0
0.0
Pârâu Botuşana, aval perimetru Pârâu Stoluri,aval haldă sect. Râu Suha, aval confl. pârâu
Botuşana Botuşana Botuşana
2003 727.9 81.2 321.5
2004 113.2 132.1 124.5
2005 211.9 225.0 148.8
2006 145.3 531.4 312.0
L.A. 2000 2000 2000

– apă de suprafaţă zona Botuşana -
(Limita de atenţionare 2000 Bq/mc)
Nivelul maxim al radioactivităţii beta globale la probele de apă de suprafaţă din zona
de impact a haldei CET Suceava, măsurat în 2006, comparativ cu cele măsurate în perioada
2004 - 2005 este prezentat în figura de mai jos:
150
100
Bq/mc
50
0
Râu Suceava, aval zonă CET
2004 94.4
2005 128.9
2006 103.4
Fig. 7.2.2.4. Activitate beta globală maximă anuală

- apă de suprafaţă zona CET Suceava -
(Limita de atenţionare 2000 Bq/mc)
În această secţiune a râului Suceava activităţile beta globale maxime înregistrate în
perioada 2004-2006 s-au situat mult sub limita de atenţionare (2000 Bq/mc).
Evoluţia maximelor anuale ale activităţii beta globale la probele momentane de apă de
mină recoltate înainte şi după depoluarea în staţia de depoluare Crucea, în perioada 2003-
2006 este prezentată în fig. 7.2.2.5. Se constată că, atât la intrarea cât şi la ieşirea din staţia
de depoluare a apelor de mină, activitatea beta globală este mai mică decât limita de
atenţionare pentru ape de suprafaţă (2000 Bq/mc).
900
600
Bq/mc
300
0
Intrare staţie depoluare Crucea Ieşire staţie depoluare Crucea
2003 - 955,9
2004 575,6 319,1
2005 665,1 303,9
2006 1001 796,1

- apă de mină zona Crucea -
138
B. Ape subterane
În anul 2006 s-au prelevat ape subterane din fântâni situate în apropierea sectoarelor
de exploatare a minereului uranifer, Crucea şi Botuşana, precum şi a staţiei tehnice Argestru.
Punctele de prelevare şi sursele potenţiale de poluare a acestora sunt prezentate în tabelul
7.2.2.2.
Nr. Denumire punct de Nr. fântâni Nr.prelevări /
Sursa potenţială de poluare
crt. prelevare monitorizate an
1 Fântâni zona Crucea 1 2
Crucea
2 Fântâni zona Botuşana 1 2
Botuşana
3 Fântâni zona Argestru Staţia tehnică Argestru 1 2
TOTAL MĂSURĂTORI LA APE SUBTERANE 6
Tabel 7.2.2.2. Ape subterane - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare
În 2006, jumătate din numărul total de măsurători ale activităţii beta globale la probele
de apă subterană recoltate din aceste zone a fost sub limita de detecţie a aparaturii.
1000
800
600
Bq/mc
400
200
0
Fântână Crucea Fânână Botuşana Fânână Argestru
(fam. Droşman) (fam. Chimina) (fam. Carpea)
2003 <md <md 77,2
2004 <md <md 148,6
2005 <md <md 286,9
2006 151,8 <md 424,6
CMA 1000 1000 1000
* md – minim detectabil
Fig. 7.2.2.6. Activitate beta globală maximă anuală
– fântâni din zona Crucea, Botuşana şi Argestru -
Probele de apă de adâncime prelevate din zonele locuite Crucea şi Ostra (zona
minieră Botuşana), s-au situat în general sub limita de detecţie a aparaturii pe toată perioada
analizată, 2003 – 2006, cu următoarele excepţii:
- O singură valoare la probele semestriale prelevate din zona Crucea a fost
semnificativă, fiind înregistrată în aprilie 2006 (151,8 Bq/mc).
- Ambele valori la probele semestriale recoltate din zona Argestru au fost
semnificative, una din acestea fiind şi cea mai mare valoare înregistrată în ultimii ani la
fântânile monitorizate prezentate în tabelul 7.2.2.2., şi anume 424,6 Bq/mc, înregistrată în
luna octombrie 2006.
De precizat că toate valorile semnificative măsurate la probele de apă subterană sus-
menţionate s-au situat, în toată perioada analizată, sub valoarea maximă admisă de 1000
Bq/mc, conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările ulterioare din
legea 311/2004.
C. Sol necultivat
În anul 2006 s-au efectuat măsurători ale activităţii beta globale ale solului necultivat
(strat superficial, adâncime 0 – 5 cm) din zonele aflate în aval de principalele halde de steril
139
active din sectoarele Crucea şi Botuşana de exploatare a minereului de uraniu, precum şi din
zonele locuite limitrofe acestor două perimetre miniere.
De asemenea, s-au recoltat şi măsurat beta global probe de sol din zona limitrofă
staţiei tehnice Argestru şi haldei de zgură şi cenuşă a CET Suceava, precum şi din zone
limitrofe drumului de transport a minereului uranifer către staţia tehnică Argestru (pod
Zugreni).
Nr. Nr.prelevări/
Denumire punct de prelevare Sursa potenţială de poluare
crt. an
1 Aval haldă Gal. 8 (25 m de bază) 1
Sector exploatare minereu
Zonă locuită Crucea, limitrof uraniu Crucea
2 1
perimetru exploatare Crucea
Aval haldă Gal. 3, sector
3 1
Botuşana (25 m de bază) Sector exploatare minereu
Zonă locuită, limitrof perimetru uraniu Botuşana
4 1
exploatare Botuşana
Limitrof incintă staţie tehnică
5 1
Argestru
Staţia tehnică Argestru
Limitrof drum transport minereu,
6 1
pod Zugreni
Halda de zgură şi cenuşă a CET
7 Limitrof haldă CET Suceava 1
Suceava
TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE SOL NECULTIVAT 7
Tabel 7.2.2.3. Sol necultivat - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare
Toate măsurătorile beta globale întârziate la probele de sol recoltate în 2006 au fost
valori semnificative. Valorile înregistrate au fluctuat de la an la an, în funcţie de condiţiile
meteo specifice, perioada din an în care s-au efectuat recoltările, variaţia fondului natural etc.
Acestea au fost însă relativ comparabile cu valorile înregistrate în municipiul Suceava.
Astfel, în anul 2006 valorile obţinute s-au încadrat în intervalul 488,4 – 1732,4 Bq/kg
sol uscat, cu o maximă de 1732,4 Bq/kg pentru solul recoltat limitrof incintei Staţiei Tehnice
Argestru, în luna august 2006, iar valoarea minimă de 488,8 Bq/Kg, înregistrată în luna iulie
2006, în com. Ostra – zonă locuită, limitrof sector exploatare Botuşana.
Evoluţia valorilor maxime ale activităţii beta globale înregistrate în perioada 2003-2006
la probele de sol necultivat recoltate în cadrul programului special, comparativ cu maximele
anuale înregistrate la solul recoltat săptămânal din municipiul Suceava, zona sediu APM
(martor), este reprezentată grafic în figurile de mai jos.
1500,0
1000,0
Bq/Kg dw
500,0
0,0
Aval halda Tr. Găv. (25 Zonă locuită, lim. perim. Probă martor (sol
m de bază) expl. Crucea mun. Suceava)
2003 1419,4 1287,5 1615,2
2004 1636,9 1621,9 1594,8
2005 646,7 905,9 1342,6
2006 1329,6 718,2 1055,1
Fig. 7.2.2.7. Activitatea beta globală maximă anuală

- sol necultivat zona Crucea -
Comparativ cu valoarea medie anuală a activităţii beta globale înregistrate în 2006 în
140
municipiul Suceava (657,1 Bq/kg dw), valoarea măsurată la solul recoltat în 2006 din zona
locuită limitrofă perimetrului minier Crucea este apropiată de aceasta.
1800.0
1500.0
1200.0
Bq/Kg dw 900.0
600.0
300.0
0.0
Aval halda gal. 3 Zonă locuită lim. perim. Probă martor (sol
Botuşana (25 m de bază) expl. Botuşana mun. Suceava)
2003 1391.0 743.2 1615.2
2004 1773.0 1223.9 1594.8
2005 867.3 588.9 1342.6
2006 871.6 488.4 1055.1

- sol necultivat zona Botuşana -
Comparativ cu valoarea medie pe anul 2006 a activităţii beta globale la probele de sol
recoltate din municipiul Suceava (657,1 Bq/kg dw), se constată că valoarea măsurată la solul
recoltat din zona locuită limitrofă perimetrului minier Botuşana este mai scăzută.
Radioactivitatea artificială maximă din zonele locuite limirofe sectoarelor miniere
Crucea şi Botuşana au prezentat în anul 2006 cele mai mici valori din toată perioada
analizată, mai mici şi decât maxima înregistrată în municipiul Suceava.
Valoarea măsurată a activităţii beta globale a probei de sol recoltate la limita incintei
tehnice Argestru în 2006 este mai mare de 2,6 ori faţă de valoarea medie, dar de numai 1,6
ori mai mare faţă de cea maximă înregistrată în municipiul Suceava în acest an.
2500
2000
1500
Bq/Kg dw
1000
500
0
Limită incintă staţie Limitrof drum transport Probă martor
tehnică Argestru minereu- pod Zugreni (sol mun. Suceava)
2003 2502.7 602.96 1615.2
2004 1532.4 658.2 1594.8
2005 840 1292.5 1342.6
2006 1732.4 1310.8 1055.1

- sol necultivat zona limitrofă incintei tehnice Argestru -
1600.0
1200.0
Bq/Kg dw 800.0
400.0
0.0
Limitrof haldă CET Probă martor
Suceava (sol mun. Suceava)
2003 - 1615.2
2004 1167.0 1594.8
2005 888.5 1342.6
2006 839.4 1055.1

- sol necultivat zona limitrofă haldă CET Suceava -
141
Radioactivitatea artificială în zona limitrofă drumului de transport minereu, din zona

podului Zugreni, a înregistrat în 2006 o valoare mai mare de 2 ori faţă de cea medie
înregistrată în municipiul Suceava (martor), dar de numai 1,2 ori mai mare decât valoarea
maximă înregistrată în municipiul Suceava.
Din fig. 7.2.2.10 se observă că în zona limitrofă haldei CET Suceava valoarea
activităţii beta globale maximă înregistrată în 2006 a fost sub cea maximă înregistrată în
cadrul programului standard de monitorizare a radioactivităţii solului în municipiul Suceava,
prezentând o valoare de cca. 1,3 ori mai mare faţă de valoarea medie anuală înregistrată în
municipiul Suceava (proba martor) în 2006, de 657,1 Bq/kg dw.
D. Vegetaţie spontană
Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat vegetaţie spontană din
puncte adiacente zonelor de pe care s-au executat prelevările de sol (tabel 7.2.2.4.).
Nr.
Denumire punct de Nr.prelevări/
crt. Sursa potenţială de poluare Tip vegetaţie
prelevare an
Limitrof drum transport
1 1
minereu, pod Zugreni Staţia tehnică Argestru –
Limită incintă staţie tehnică Iarbă
transport minereu
2 Argestru 1
Aval haldă Gal. 8 (25 m de

3 1
bază) Sector exploatare minereu
Iarbă
Zonă locuită Crucea, limitrof uraniu Crucea
4 perimetru exploatare Crucea 1
Zonă locuită, limitrof perimetru
5 1
exploatare Botuşana Sector exploatare minereu
Iarbă
Aval haldă Gal. 3, sector uraniu Botuşana
6 1
Botuşana (25 m de bază)
7 Limitrof halda CET Suceava Valea Sucevei Iarbă 1
TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE VEGETAŢIE SPONTANĂ 7
Tabel 7.2.2.4. Vegetaţie spontană - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare
Radioactivitatea artificială beta globală la probele de vegetaţie spontană a variat în
intervalul 106,9 – 822,2 Bq/kg masa verde, în funcţie de punctul de prelevare; toate valorile
înregistrate în 2006 au fost semnificative.
Valorile înregistrate au fluctuat de la an la an, în funcţie de condiţiile meteo specifice,
perioada din an în care s-au efectuat recoltările, variaţia fondului natural etc. Acestea au fost
însă relativ comparabile cu valorile înregistrate în municipiul Suceava.
Activitatea beta globală maximă s-a înregistrat la vegetaţia din punctul haldă Troaca
Găvanului (25 m de bază) – sector minier Crucea (822,2 Bq/kg masă verde, în data de
23.05.2006), iar dintre zonele locuite, în com. Ostra, în arealul învecinat perimetrului de
exploatare Botuşana (194,7 Bq/kg, în data de 20.07.2006).
Valorile maxime anuale obţinute la măsurătorile activităţii beta globale întârziate la
probele de vegetaţie recoltate din zonele de impact, comparativ cu valorile maxime anuale
înregistrate la vegetaţia spontană recoltată din municipiul Suceava, zona sediu APM
(martor), sunt reprezentate grafic în figurile de mai jos.
142
1000.0
800.0
600.0
Bq/Kg
400.0
200.0
0.0
Aval halda Tr. Găv. (25 Zonă locuită, lim. perim. Probă martor
m de bază) expl. Crucea (sol mun. Suceava)
2003 240.1 248.9 600.4
2004 302.2 424.2 391.3
2005 319.5 174.6 488.0
2006 822.2 147.7 251.1

- vegetaţie spontană zona Crucea -
În zona Crucea, aval haldă Tr. Găvanului (25 m de bază), s-a înregistrat în anul 2006
o radioactivitate artificială maximă a vegetaţiei recoltate de 3,3 ori mai mare faţă de maxima
anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor).
În zona locuită Crucea în 2006 valoarea maximă a fost mai scăzută de 1,7 ori faţă de
maxima anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor).
900.0
600.0
Bq/Kg
300.0
0.0
Limitrof drum transport Limită incintă staţie Probă martor
minereu - Zugreni tehnică Argestru (sol mun. Suceava)
2003 236.6 - 600.4
2004 262.7 303.4 391.3
2005 819.9 174.5 488.0
2006 106.9 226.8 251.1

- vegetaţie spontană zona Argestru –
Radioactivitatea artificială maximă la vegetaţia recoltată din zona limitrofă drumului de
transport minereu, în zona podului Zugreni, ca şi din zona limitrofă Staţiei tehnice Argestru, a
înregistrat în 2006 valori mai scăzute faţă de valoarea maximă înregistrată la vegetaţia
recoltată din municipiul Suceava (proba martor).
-
600.0
400.0
Bq/Kg
200.0
0.0
Aval Galeria 3 Botusana Zonă locuită, lim. perim. Probă martor
(25 m de bază) expl. Botusana (sol mun. Suceava)
2003 379.9 447.2 600.4
2004 306.0 206.8 391.3
2005 436.0 200.4 488.0
2006 158.4 194.4 251.1

- vegetaţie spontană zona Botuşana -
În anul 2006, în zona minieră Botuşana, aval haldă Gal.3 (25 m de bază), ca şi în zona
143
locuită limitrofă perimetrului minier Botuşana, s-a înregistrat o radioactivitate beta globală
artificială a vegetaţiei recoltate mai scăzută faţă de maxima anuală înregistrată în municipiul
Suceava (proba martor).
600.0
400.0
Bq/Kg
200.0
0.0
Probă martor (sol
Limitrof haldă CET Suceava
mun. Suceava)
2003 - 600.4
2004 337.8 391.3
2005 125.6 488.0
2006 121.5 251.1

- vegetaţie spontană zona CET Suceava
În zona limitrofă haldei CET Suceava s-a înregistrat de asemenea o valoare mai
scăzută a radioactivităţii artificiale maxime faţă de maxima înregistrată în municipiul Suceava
(proba martor) în 2006.
E. Deşeuri: steril exploatare minereu uraniu şi zgură şi cenuşă CET Suceava
Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat steril de pe principalele
halde din sectoarele miniere Crucea şi Botuşana şi de pe halda CET Suceava (tabel
7.2.2.5.):
Nr. Denumire punct de
Sursa potenţială de poluare Nr.prelevări/ an
crt. prelevare
Steril haldă Gal. 8
1 Sector exploatare minereu uraniu Crucea 1
2 Steril haldă Gal. 3 1
Botuşana
Zgură haldă CET Suceava
3 Sector CET Suceava 1
TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE STERIL 3
Tabel 7.2.2.5. Deşeuri - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare
Rezultatele obţinute la măsurătorile activităţii beta globale întârziate la probele de
steril şi de zgură recoltate din zonele de impact sunt reprezentate grafic în figura de mai jos,
un de sunt reprezentate grafic valorile maxime înregistrate în perioada 2003-2006:
4000,0
3000,0
Bq/kg dw
2000,0
1000,0
0,0
Crucea, haldă Troaca Găv anului Botuşana, haldă Gal.3 Haldă CET Suceav a
(steril) (steril) (zgură)
2003 4023,5 1499,7 -
2004 2932,2 1381,4 1991,5
2005 4545,1 1334,3 1428,3
2006 1696,9 1418,8 1271,0

– deşeuri cu conţinut radioactiv (steril şi zgură) -
144
CAPITOLUL 8. MEDIUL URBAN
Industrializarea, urbanizarea, valorificarea intensivă a resurselor naturale din zonele

intens populate reprezintă elemente care, cumulate, pot conduce, pe termen scurt, mediu
sau lung, la modificări cantitative şi calitative importante ale factorilor de mediu, care
determină, la rândul lor, degradarea condiţiilor de viaţă şi chiar la consecinţe negative asupra
stării de confort şi sănătate umană.
Localităţile urbane reprezintă mari consumatoare de resurse naturale şi generatoare
de emisii poluante şi de deşeuri în mediu, exercitând o continuă presiune asupra mediului.
Deteriorarea mediului urban exercită la rândul său influenţe negative asupra stării de
sănătate a populaţiei.
Ca atare, activităţile economico-sociale trebuie controlate şi reglementate de aşa
manieră încât să se reducă la minim impactul acestora asupra calităţii mediului şi a sănătăţii
umane.
8.1. Aşezările urbane
Aşezările umane reprezintă o categorie specială de ecosisteme, acele ecosisteme

create de om care consumă resurse, precum energie, apă şi alte materii prime, pe care le
transformă într-o mare varietate de produse finite şi de deşeuri, procese cu atât mai intense
cu cât gradul de urbanizare şi de industrializare sunt mai avansate.
Prin aceste procese, aşezările umane produc impact asupra mediului înconjurător,
diferit ca tip şi mărime, în funcţie de stadiul lor de dezvoltare economico-socială, de natura şi
gradul de dezvoltare al activităţilor industriale care se desfăşoară pe teritoriul lor, de numărul
populaţiei etc.
Prin urmare, referitor la nivelul impactului activităţilor antropice asupra mediului, este
relevantă evoluţia aşezărilor umane, care este strâns legată de evoluţia numerică şi
mişcarea populaţiei, de construirea şi utilizarea spaţiilor de locuit, de gradul de dezvoltare
socio-economică a localităţilor etc.
Variaţia numărului populaţiei are influenţă asupra cerinţelor de locuinţe, de asigurare a
infrastructurii şi a serviciilor, care, la rândul lor, conduc la modificări ale habitatului uman.
Evoluţia populaţiei judeţului Suceava este prezentată în tabelul 8.1.1. Datele sunt
furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, indicând reducerea populaţiei
judeţului în anul 2006 cu cca. 1,86% faţă de anul 2001.
Total populaţie 2001 2002 2003 2004 2005 2006
la 1 IULIE anul:
719.134 707.242 705.547 705.202 705.752 705.730
Tabel 8.1.1. Evoluţia populaţiei din judeţul Suceava în perioada 2001-2006
Pentru populaţie, mai ales pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor, calitatea vieţii este
strict condiţionată în primul rând de calitatea serviciilor publice, alături de calitatea mediului
ambiental.
În structura serviciilor şi utilităţilor publice sunt incluse componente ca:
 Alimentarea cu energie electrică şi gaze naturale;
 Producţia şi distribuţia apei potabile;
 Canalizarea şi epurarea apelor uzate şi meteorice;
 Producţia şi distribuţia energiei termice pentru încălzire şi apă caldă;
145
 Salubritatea şi gestiunea deşeurilor urbane;

 Întreţinerea străzilor, spaţiilor verzi şi obiectivelor din domeniul public;
 Transportul public local;
 Administrarea, întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat.
Toate acestea alcătuiesc un tablou complex, important în aprecierea stadiului de
dezvoltare a localităţilor, care concură la atingerea unui anumit nivel de trai al locuitorilor
acestora.
Calitatea vieţii este şi trebuie să fie o componentă esenţială în politicile de dezvoltare
socio-economică locale, regionale şi naţionale. În acest sens, extinderea şi creşterea calităţii
serviciilor publice la nivelul tuturor localităţilor, atât urbane cât şi rurale, trebuie să reprezinte
un obiectiv major pentru factorii de decizie la nivel local, care trebuie să gestioneze în mod
adecvat şi echilibrat resursele locale limitate, încât să obţină maxim de rezultate cu minim de
resurse.
Totodată însă, creşterea nivelului de educaţie, a gradului de civilizaţie a populaţiei
reprezintă căi necostisitoare, dar extrem de eficiente, de păstrare a unui mediu ambiental
corespunzător, de utilizare raţională a resurselor comunităţilor şi de menţinere în bună stare
a infrastructurii publice existente.
În domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, în scopul creşterii calităţii vieţii la
nivelul judeţului Suceava, principalele lucrări de investiţii realizate în ultimii ani au vizat în
principal domenii ca:
- reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare;
- extinderea reţelelor de gaze naturale;
- întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor;
- reabilitarea reţelelor de termoficare;
- executarea de locuinţe sociale.
8.1.1. Amenajarea teritorială

Conform Legii 351/2001, cu modificările ulterioare, privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul, activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism trebuie să se desfăşoare cu
respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei,
descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor,
precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generaţiei prezente trebuie să
asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare
proprie.
Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea politicilor economice,
sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local, pentru asigurarea echilibrului
în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor
economice şi sociale dintre acestea.
În funcţie de specificul şi de ponderea activităţii economice dominante, de numărul de
locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populaţiei şi a locuinţelor, de nivelul de
dotare social-culturală şi de echipare tehnică, localităţile se împart în două mari grupe:
localităţi urbane şi localităţi rurale.
Localitatea urbană este acea localitate în care majoritatea resurselor de muncă este
ocupată în activităţi neagricole cu un nivel diversificat de dotare şi echipare, exercitând o
influenţă socioeconomică constantă şi semnificativă asupra zonei înconjurătoare.
Localitatea rurală (sat) este o localitate în care:
a) majoritatea forţei de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit,
oferind un modspecific şi viabil de viaţă locuitorilor săi, şi care prin politicile de modernizare
îşi va păstra şi în perspectivă specificul rural;
b) majoritatea forţei de muncă se află în alte domenii decât cele agricole, silvice,
piscicole, dar care oferă în prezent o dotare insuficientă necesară în vederea declarării ei ca
146
oraş şi care, prin politicile de echipare şi de modernizare, va putea evolua spre localităţile de
tip urban.
Reţeaua naţională de localităţi este compusă din localităţi urbane şi din localităţi
rurale, ierarhizate pe ranguri. Potrivit legii 351/2001, ierarhizarea localităţilor pe ranguri este
următoarea:
a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţă europeană;
b) rangul I - municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;
c) rangul II - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în
reţeaua de localităţi;
d) rangul III - oraşe;
e) rangul IV - sate reşedinţă de comună;
f) rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.
Trecerea localităţilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor
locale, cu consultarea populaţiei prin referendum şi a instituţiilor implicate, în condiţiile legii,
cu respectarea principalilor indicatori cantitativi şi calitativi minimali prevăzuţi în lege. Aceştia
sunt diferenţiaţi pentru localităţile urbane şi respectiv pentru cele rurale.
Aceşti indicatori minimali se referă, în cazul localităţilor urbane, în afară de un număr
minim de locuitori (5.000 de locuitori pentru oraşe şi 25.000 pentru municipii) la nivelul de
dotare minimal cu diferite servicii şi utilităţi publice (alimentare cu apă, canalizare, baie şi
WC, staţie orăşenească de epurare a apelor uzate, mijloace de transport în comun, dotări
culturale şi sportive, număr de paturi în spitale şi număr de medici care revin la 1000
locuitori, unităţi de învăţământ, spaţii verzi, depozit controlat de deşeuri).
Ca urmare a trecerii în ultimii ani a unora dintre localităţile rurale din judeţ în rândul
oraşelor, respectiv a unor sate în rândul comunelor, la nivelul judeţului Suceava s-au produs
modificări importante în structura reţelei de localităţi urbane şi rurale, aşa cum se constată
din tabelul 8.1.1.1., unde sunt prezentate caracteristicile administrative ale judeţului
Suceava, la data de 1.07.2006, comparativ cu datele din tabelul 8.1.1.2., unde acestea sunt
prezentate la data de 18.03.2002, în urma recensământului din anul 2002. (Sursa: D.J.S.
Suceava).
Numărul Densitatea
Suprafaţa Numărul Numărul Numărul Numărul
Judeţ 2
locuitorilor medie
totală (km ) municipiilor oraşelor comunelor satelor
1.07.2006 ( loc/km2 )
Suceava 8553,5 705.730 82,5 5 11 97 379
Tabel 8.1.1.1 Caracteristicile administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava la 1.07.2006
Numărul Densitatea
Suprafaţa Numărul Numărul Numărul Numărul
Judeţ locuitorilor medie
totală (km2) municipiilor oraşelor comunelor satelor
18.03.2002 ( loc/km2 )
Suceava 8553,5 688.435 80,5 5 3 93 396
Tabel 8.1.1.2. Caracteristicile administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava la 1.03.2002

Se constată că, în perioada 2002 – 2006, în judeţul Suceava a crescut numărul de
localităţi urbane (oraşe şi municipii), de la 8 la 16, şi a scăzut numărul de sate, de la 396 la
379, ca rezultantă a punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea IV-a - Reţeaua de localităţi,
completată de Legea 83/2004 pentru declararea ca oraşe a unor comune. Totodată, s-au
înfiinţat 9 comune noi.
147
Cu toate acestea, există şi în prezent în judeţ municipii, oraşe şi comune, inclusiv

dintre cele vechi, anterioare anului 1989, în care nu sunt atinşi indicatorii cantitativi şi
calitativi minimali stabiliţi prin lege.
Ca urmare, sunt necesare eforturi susţinute ale comunităţilor locale pentru a se realiza
dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale aşa încât să se atingă, cât mai curând posibil,
stadiul de dotare tehnico-edilitară, culturală etc. aferent statutului dorit de localităţi, urbane
sau rurale, mai mari sau mai mici, dar europene.
În prezent judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ - teritorială:
 5 municipii: Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei;
 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,
Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus;
 97 comune
 379 sate.
Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare
Urbanizarea este un proces continuu, dinamic, care a apărut prin concentrarea unei
populaţii într-un anumit spaţiu şi s-a extins prin procese de migrare, sporul natural al
populaţiei şi prin transformarea treptată a unor zone rurale în oraşe. Astăzi, zonele urbane
sunt zone complexe: rezidenţiale, industriale, culturale, administrative, ştiinţifice, de
învăţământ, comerţ, având complexe căi de comunicaţie interne şi externe.
Urbanizarea prezintă o tendinţă generală de creştere în prezent, deoarece aduce o
serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii, printr-un acces mai larg şi calitativ
crescut al populaţiei la serviciile publice (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, epurare a
apelor uzate, sisteme de management al deşeurilor etc.).
Oraşul însă reprezintă un ecosistem specific, un complex de factori naturali si
artificiali, care asigură o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii, dar, în
acelaşi timp, expun populaţia la diverse riscuri şi disconforturi, în funcţie de modul de
organizare şi folosire, mai mult sau mai puţin echilibrată, al acestora. Adesea, în sistemele
urbane, factorii artificiali se extind din ce în ce mai mult, în detrimentul celor naturali.
Dezvoltarea unei aşezări umane este determinată semnificativ de schimbările care se
produc în structura economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară. Ea este
în mod substanţial influenţată de aplicarea unui management administrativ adecvat, care
trebuie să fie axat pe patru ţinte principale:
 Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului populaţiei la aceasta;
 Asigurarea accesului la locuinţă;
 Protecţia mediului ambiant;
 Diminuarea sărăciei.
Dezvoltarea unui sistem urban trebuie să ţină seama însă de caracterul limitat al
resurselor (de capitalul uman, natural şi financiar disponibil la nivel local), urmărindu-se
alocarea echilibrată şi eficientă a acestora de către autorităţile publice. Autorităţile
administraţiei publice locale trebuie să încurajeze responsabilitatea civică comunitară şi
individuală, parteneriatul în realizarea proiectelor de dezvoltare locală, iniţiativele private.
Relevante pentu evoluţia procesului de urbanizare la nivelul judeţului sunt datele
furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, privind evoluţia procentelor de
populaţie din mediul urban faţă de populaţia totală a judeţului Suceava, în perioada 2003-
2006, prezentate în tabelul 8.1.1.3.
Judeţ Nr. locuitori mediu urban/ Populaţia totală (%)

2003 2004 2005 2006
Suceava 33,47% 43,44% 43,33% 43,28%
Tabel 8.1.1.3. Evoluţia structurii populaţiei în mediul urban în judeţul Suceava
148
Comparativ cu ponderea medie pe ţară a populaţiei urbane, conform recensământului

din anul 2002, de 53,3%, constatăm că în judeţul Suceava această pondere este cu 10% mai
scăzută chiar şi la nivelul anului 2006, populaţia judeţului fiind în continuare preponderent
rurală, deşi între timp, în ultimii ani s-au înfiinţat 8 noi oraşe. Disproporţia este şi mai
accentuată în raport cu ponderea populaţiei urbane din ţările dezvoltate, care era în 1990 de
73%, acest procent fiind estimat să crească la 78% în 2010.
În judeţul Suceava, densitatea populaţiei în localităţile urbane este, în medie, de cca.
2,6 ori mai mare în mediul urban, faţă de cea medie pe judeţ.
Dezvoltarea zonelor comerciale
Odată cu dezvoltarea zonelor de locuinţe în localităţile urbane s-au prevăzut şi
utilităţile sociale necesare: comerţ, servicii, şcoli, cultură etc., conforme cerinţelor din
perioadele respective.
Odată cu trecerea la economia de piaţă, în domeniul comercial, sectorul privat s-a
dezvoltat foarte mult în localităţile urbane după 1990, acesta aflându-se în continuă
dezvoltare, pentru a răspunde cerinţelor de consum din ce în ce mai crescute ale populaţiei.
În general, se pot face următoarele aprecieri cu privire la aspectele legate de evoluţia
zonelor comerciale după anul 1989 în localităţile urbane din judeţ:
- Tendinţa din primii ani de concentrare a activităţilor de comerţ în zona pieţelor
agroalimentare, care a condus la solicitări excesive ale acestor zone, cu implicaţii în
salubritatea, igiena şi estetica zonei.
- Desfăşurarea în primii ani din deceniul trecut a activităţilor comerciale în principal în
amplasamente mai mult sau mai puţin improvizate (apartamente din blocuri de
locuinţe, chioşcuri rudimentare, curţi proprietate privată), situate în zone rezidenţiale şi
centrale ale localităţilor urbane, magazine mici care ulterior fie au evoluat sub aspect
calitativ şi estetic, fie au dispărut, dar în mai mică măsură. Acestea erau în mare
măsură responsabile de diferite disconforturi produse populaţiei din zonă, începând
de la zgomotul datorat aprovizionării şi deservirii acestora şi până la gestionarea
necorespunzătoare a deşeurilor produse, în principal din ambalaje.
- Treptat, s-au dezvoltat o serie de centre comerciale corespunzător amenajate, care
asigură atât eliminarea corespunzătoare, controlată a deşeurilor rezultate din astfel de
activităţi, cât şi o creştere a calităţii deservirii populaţiei prin aceste tipuri de activităţi.
În prezent, activităţile comerciale se desfăşoară încă preponderent în zonele

rezidenţiale şi centrale ale localităţilor urbane, în spaţii comerciale mici şi mijlocii, mai mult
sau mai puţin fericit integrate în ansamblul arhitectonic şi estetica zonelor respective.
În ultimii ani însă, în special în zonele periferice ale oraşelor, s-au dezvoltat o serie de
spaţii comerciale en-gros, altele de tip supermarket şi chiar hipermarket, îndeosebi în
municipiul Suceava, reşedinţă de judeţ.
În conformitate cu PUG-urile localităţilor, autorităţile administraţiei publice locale şi
sectorul privat au procedat la modernizarea centrelor comerciale existente, a pieţelor
agroalimentare, primăriile insistând tot mai mult pe latura calitativă (reutilizarea, reconversia
spaţiilor comerciale existente, amenajarea lor corespunzătoare, organizarea eliminării
deşeurilor rezultate din aceste activităţi).
În municipiul Suceava, reşedinţă de judeţ, s-a pus în ultimii ani un accent deosebit pe
extinderea şi modernizarea zonelor având ca funcţiune predominantă comerţul, pentru a se
crea condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ la standarde de calitate
europene.
În acest scop, în anul 2002 s-au desfăşurat activităţi de reabilitare a pieţei mari din
centrul municipiului Suceava, amenajându-se de asemenea un număr de 30 de spaţii
comerciale pentru modernizarea comerţului în această zonă.
În 2007 primăria Suceava intenţionează să investească un milion de lei pentru
modernizarea aleii comerciale din piaţa agroalimentară George Enescu, urmând ca spaţiile
149
comerciale să fie modernizate pe cheltuiala celor circa 60 de agenţi economici, după un plan
unitar al municipalităţii.
În anul 2003 a fost dat în funcţiune magazinul en gross de tip cash&carry METRO, iar
în zona Lunca Sucevei s-a dat în folosinţă magazinul DEDEMAN, care este un spaţiu
modern de comercializare şi depozitare de materiale de construcţii. Un nou magazin de tip
cash&carry, Selgros, s-a construit în 2006 şi s-a dat în funcţiune la începutul anului 2007.
În anul 2005 a fost demolată fabrica de confecţii „Zimbru”, dintr-o zonă rezidenţial -
comercială relativ centrală a municipiului Suceava, iar în anul 2006 pe acest spaţiu s-a
construit şi s-a dat în folosinţă hipermarketul Kaufland.
Cu toate acestea, lipsa fondurilor necesare au condus la menţinerea uneia din
principalele zone comerciale a municipiului Suceava, cunoscută în întreaga ţară, bazarul din
valea Sucevei, într-o situaţie nu mult diferită de cea din urmă cu 16 ani. Aici comerţul se
desfăşoară încă în aer liber, în condiţii minime de igienă şi civilizaţie, deşi există de ani de
zile proiecte şi bune intenţii ale municipalităţii de a se moderniza această importantă zonă
comercială. Pentru anul 2007, administraţia municipiului Suceava a prevăzut alocarea sumei
de trei milioane de lei, bani cu care se vor putea face lucrările la reţelele de utilităţi, care
lipsesc din această zonă, precum şi cele de realizare a structurii unui corp de clădire.
Deşi comerţul în mediul urban tinde să se modernizeze şi în localităţile urbane din
judeţul Suceava, prin crearea de supermarket-uri şi hipermarket-uri care concentrează o
mare gamă de produse în acelaşi spaţiu comercial, el se desfăşoară încă în bună măsură
prin unităţi mici, dispersate printre blocuri, cu diverse stiluri constructive, de multe ori mai
puţin integrate în arhitectura zonei. Se remarcă totuşi o îmbunătăţire de la an la an a esteticii
acestor unităţi comerciale mici şi mijlocii, disipate pe teritoriul localităţilor urbane.
8.1.2. Concentrările urbane

Conform definiţiei Agenţiei de Mediu Europene, concentrarea urbană reprezintă
procesul prin care o proporţie crescută din populaţia unei ţări este concentrată în zone
urbane. Aşa cum am arătat în tabelul 8.1.1.3., doar 43,28% din populaţia judeţului este
concentrată în localitări urbane.
Din punct de vedere spaţial, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de
Statistică Suceava, situaţia este următoarea:
Judeţ Zona urbană - din care % zona urbană din Densitatea populaţiei
( ha ) Intravilan suprafaţa în zona urbană
( ha ) judeţului (locuitor/km2)
Suceava 142.796 14.834 16,69 214,2
Tabel 8.1.2.1 Situaţia concentrărilor urbane din judeţul Suceava

Comparativ cu densitatea medie a populaţiei la nivelul judeţului Suceava, de 82,5%,
se constată că în localităţile urbane densitatea medie a populaţiei este de peste 2,5 ori mai
mare.
Principala localitate urbană a judeţului Suceava este desigur municipiul reşedinţă de
judeţ. Acesta este departe de a fi o mare concentrare urbană, deşi concentrează cca. 35%
din întreaga populaţie urbană a judeţului.
Această concentrare mare a populaţiei din municipiul reşedinţă de judeţ este strâns
legată de faptul că municipiul Suceava concentrează cea mai importantă infrastructură
economică dintre localităţile urbane ale judeţului. Aici îşi desfăşoară activitatea un număr
mare de unităţi economice, în principal în cadrul unor zone cu funcţiuni mixte, industriale şi
comerciale, cum sunt: zona Valea Sucevei, zona Şcheia, zona Iţcani, zona Traian Vuia.
Aceasta contribuie la crearea unei presiuni mai mari a activităţilor economico-sociale
asupra mediului înconjurător şi asupra populaţiei, în municipiul Suceava, faţă de situaţia
existentă în celelalte localităţi urbane din judeţ.
150
Cele mai bine reprezentate ramuri industriale din municipiul Suceava, care reprezintă
şi surse de impact antropic asupra mediului, sunt:
 industria energetică
 industria celulozei şi hârtiei
 industria alimentară
 industria textilă, confecţii, încălţăminte
 industria de prelucrare primară şi secundară a lemnului.
Principalele probleme cu care se confruntă concentrările urbane, în principal
municipiul reşedinţă de judeţ, dar şi unele dintre celelalte localităţi urbane ale judeţului, sunt:
 poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie PM10, provenite din diverse surse
industriale, trafic auto, sisteme de încălzire centralizate şi individuale etc., care este
întreţinută de starea necorespunzătoare a drumurilor, insuficienţa spaţiilor verzi, starea
de salubritate stradală deficitară. În cazul municipiului Suceava, amplasarea zonelor
industriale Valea Sucevei şi Şcheia în zone de altitudine mai joasă faţă de zonele cu
funcţiuni rezidenţiale şi comerciale favorizează, în anumite condiţii atmosferice,
transportul poluanţilor proveniţi de la sursele industriale în zonele locuite.
 dezvoltarea cartierelor vechi de locuinţe preponderent pe verticală, corelată cu lipsa
spaţiilor verzi, acută chiar în unele dintre aceste cartiere.
 starea precară a drumurilor publice, ca şi capacitatea actualmente insuficientă a
acestora şi lipsa spaţiilor de parcare, toate acestea contribuind la îngreunarea traficului
pe unele artere intens circulate, cu consecinţe negative în planul calităţii aerului şi
nivelului de zgomot de pe aceste artere.
 aspectul urbanistic lasă încă mult de dorit, atât ca stil arhitectonic şi estetică (care de
altfel sunt ca şi inexistente, blocurile de dinainte de 1989 părând încă a avea doar funcţii
de „adăposturi” pentru locuitorii municipiului), în special în cartierele construite în anii
‘80-’90, cât şi prin permisivitatea prea mare a autorităţilor locale cu privire la modificările
şi funcţiunile improprii date balcoanelor şi parterelor blocurilor, adesea chiar la faţada
dinspre drumurile importante din municipiu, ca şi spaţiilor verzi.
 salubrizarea şi managementul deşeurilor municipale încă necorespunzătoare, deşi în
îmbunătăţire de la an la an. Sistemele de precolectare, colectare, transport şi depozitare
a deşeurilor menajere şi a gunoiului stradal în mediul urban, deşi s-au îmbunătăţit în
ultimii ani, trebuie reorganizate şi dezvoltate în conformitate cu prevederile legislaţiei în
domeniul deşeurilor, ceea ce necesită investiţii majore în următorii ani.
 deşi au existat acţiuni tot mai susţinute ale municipalităţilor, în colaborare cu APM,
ONG-uri etc., de a creşte nivelul de educaţie ecologică a populaţiei, de a experimenta şi
implementa sisteme de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, progresele realizate
în acest domeniu sunt încă departe de a fi satisfăcătoare, comparativ cu cerinţele
directivelor UE în domeniul deşeurilor.
 depozitele de deşeuri orăşeneşti actuale, neconforme cu cerinţele legislaţiei de
mediu în vigoare, reprezintă o sursă de poluare a aerului cu mirosuri neplăcute şi fum
datorat autoaprinderii, cu suspensii antrenate de vânt, alături de impactul negativ asupra
calităţii apei şi solului. Legislaţia actuală privind depozitarea deşeurilor, transpusă din
cea a UE, prevede obligaţia realizării unor depozite de deşeuri zonale, corespunzător
amplasate şi amenajate, astfel încât actualele depozite vor fi supuse operaţiunilor de
închidere şi ecologizare.
 zonele periferice ale oraşelor, albiile râurilor şi pârâurilor din zonă sunt încă frecvent
folosite şi de locuitorii oraşelor, ca şi de cei din mediul rural învecinat, pentru depozitarea
necontrolată a deşeurilor. Acest comportament necivilizat trebuie să înceteze, pentru
aceasta fiind necesară apelarea atât la metodele educative, cât şi la cele coercitive, de
către autorităţile locale responsabile.
În general, gestionarea deşeurilor în mediul urban reprezintă una dintre problemele
dificile, departe de a fi rezolvate nu doar la nivel local, ci la nivel naţional.
151
Este o problemă care ţine în bună măsură şi de gradul de educaţie şi civilizaţie a

populaţiei, dar care necesită totodată şi investiţii financiare importante în sisteme moderne
de management integrat al deşeurilor.
8.1.3. Spaţii verzi şi zone de agrement
Vegetaţia, element fundamental al mediului natural, reprezintă un factor important în

autopurificarea atmosferei, acesta fiind şi motivul pentru care nu se poate concepe lipsa ei
din cadrul amenajărilor urbanistice. Prin urmare, principalul scop al amenajării spaţiilor verzi
în mediul urban îl constituie ameliorarea stării mediului înconjurător, acestea având însă şi
un important rol estetic şi social, având în vedere funcţia lor de mijloc de deconectare şi
destindere a omului.
Spaţiul verde este o categorie funcţională din cadrul aşezărilor umane care se
caracterizează prin:
 existenţa unui cadru vegetal natural sau amenajat;
 existenţa unui cadru construit, cuprinzând amenajări şi dotări corespunzătoare
unor activităţi ale populaţiei, recreative sau cultural-educative, sportive, în aer
liber.
Caracterizându-se prin suprafeţe, amplasări, amenajări şi folosinţe diferite, spaţiile
verzi se grupează în două categorii distincte:
- spaţii verzi de folosinţă generală sau publice care cuprind: parcuri, grădini, scuaruri,
accesibile întregii populaţii;
- spaţii verzi de folosinţă limitată, aferente locuinţelor, dotărilor social-culturale, zonelor
industriale, căilor de comunicaţie, zonelor de protecţie sanitară, grădinilor botanice şi
zoologice etc.
Datorită rolului lor în îmbunătăţirea microclimatului urban şi în curăţarea şi
împrospătarea aerului urban, zonele verzi sunt supranumite „plămâni ai oraşelor”, având
funcţii sanitaro-igienice şi de protecţie a factorilor climatici, alături de funcţiile recreative şi
estetico-peisagistice.
După 1989, zonele verzi, şi aşa nu foarte bine dezvoltate în unele dintre localităţile
urbane ale judeţului, au fost şi încă sunt ameninţate de nevoia tot mai mare de spaţii cu
diverse alte destinaţii: comerciale, rezidenţiale etc., spaţii care sunt deja relativ limitate la
nivelul localităţilor urbane, mai ales cele din zonele centrale ale localităţilor.
Zonele verzi reprezintă o condiţie indispensabilă a unei vieţi citadine normale, atât prin
rolul estetic, cât mai ales prin contribuţia la atenuarea poluării mediului; neutralizează unii
poluanţi, filtrează pulberile în suspensie, reduc nivelul de poluare fonică (coroanele arborilor
absorb cca. 26% din energia sonoră). De asemenea, au un rol important în regularizarea
temperaturii şi umidităţii aerului. Totodată, ele reprezintă habitate pentru o serie de specii de
faună sălbatică.
Suprafaţa spaţiilor verzi aparţinând municipalităţilor din oraşele şi municipiile judeţului
Suceava, conform datelor furnizate de către autorităţile locale la nivelul anului 2006, este
prezentată în tabelul 8.2.1.
Municipiu / Oraş Suprafaţa totală Suprafaţa Zone de agrement
spaţii verzi spaţiu verde
(ha) (mp/locuitor)
Municipiul Suceava 31,13 2,94
Parc dendrologic Lic. Dragoş Vodă
Municipiul Câmpulung
16 7,94 Parc M. Eminescu
Moldovenesc
Parc B.T.T.
Municipiul Fălticeni 17,5 5,77 Parcul Nada Florilor
152
Municipiu / Oraş Suprafaţa totală Suprafaţa Zone de agrement

spaţii verzi spaţiu verde
(ha) (mp/locuitor)
Parc Zoo
Municipiul Rădăuţi 24 8,17
Grădina de Tir
Parcul Staţiunii, Pârtii de schi, Parc şi

zona verde de pe Dealul Măgura
Municipiul Vatra Dornei 37 22
(Runc), zona Sport şi Lunca Dornei,
Zona plantată Deal Bârnărel
Parc Dendrologic
Oraş Gura Humorului 28,81 18,37 Parc Central
Parc “Club Şcolar”
Oraş Siret 18 18,97 Grădina de Vară
Oraş Solca 18 38,38
Oraş Broşteni 2 3,06
Tabăra Bucşoaia
Oraş Frasin 9,33 14,1
Parc Moldova
Oraş Salcea 1,6 1,72
Oraş Vicovu de Sus 4,0 2,73
Oraşul Liteni 1,7 1,67
Parcul Balnear, Parcul Central,
Oraşul Solca 18 38,38 Spaţiu de joacă pentru copii,
Stadionul”Victoria”, Teren de sport
Oraşul Dolhasca 1,56 1,38
Judeţ Suceava – total
228,63 -
urban
Tabel 8.2.1. Situaţia spaţiilor verzi în localităţile urbane din judeţul Suceava
Având în vedere că legea 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările
ulterioare, prevede o normă minimală de 15 mp/loc. spaţii verzi pentru municipii şi respectiv
10 mp/loc, se poate constata că o parte dintre oraşele recent înfiinţate: Salcea, Dolhasca,
Broşteni, Vicovu de Sus nu îndeplinesc acest criteriu.
Normele europene prevăd o suprafaţă de spaţii verzi de cca. 30-40 mp/locuitor. Se
constată că majoritatea localităţilor urbane ale judeţului se situează sub această normă.
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, disponibile doar până în
anul 2004, evoluţia suprafeţei totale a spaţiilor verzi din localităţile urbane ale judeţului
Suceava, pentru perioada 1999-2004, este de reducere a acestora, cum se constată din
tabelul 8.2.2. De menţionat că în anul 2004 s-au mai înfiinţat 8 oraşe, faţă de anii anteriori,
când existau doar 8 localităţi urbane.
Suprafaţa totală
1999 2000 2001 2002 2003 2004
spaţii verzi (ha)
din loc. urbane
ale jud. Suceava 572 527 527 527 527 532
Tabel 8.2.2. Evoluţia suprafeţei totale a spaţiilor verzi
din localităţile urbane ale judeţului Suceava în perioada 1999-2004 (sursă: D.J.S. Suceava)
Din tabelul 8.2.2., ca şi din evoluţia ponderii suprafeţei spaţiilor verzi din mediul urban
raportată la suprafaţa totală a mediului urban din judeţul Suceava în perioada 1999 – 2004,
153
prezentată în tabelul 8.2.3., constatăm că ponderea suprafaţei totale de spaţii verzi raportată
la suprafaţa mediului urban, după înfiinţarea celor 8 noi oraşe (care a devenit de 1427,9
kmp, faţă de 576,9 înainte de 2004) a scăzut semnificativ.
Suprafaţa spaţii verzi/Suprafaţa totala a mediului
Unitatea
urban (%)
administrativ
teritorială 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Judeţul
0,99 0,91 0,91 0,91 0,91 0,37
Suceava
Tabel 8.2.3. Ponderea spaţiilor verzi din localităţile urbane din suprafaţa totală a localităţilor urbane
(Sursă: Anuarul statistic al judeţului Suceava ediţia 2005 – D.J.S. Suceava)
Cel mai adesea, spatiile verzi nu alcătuiesc un sistem unitar din punct de vedere
spaţial. Mai mult, acestea sunt complet izolate de teritoriul extraurban.
Astfel, în municipiul Suceava există un număr de 19 parcuri, marea lor majoritate fiind
însă amplasate în zona centrală a municipiului. Situaţia este relativ similară şi în celelalte
localităţi urbane din judeţ.
Consecinţă a politicii de dinainte de 1989 în domeniul urbanistic, în municipiul
Suceava sunt deficitare suprafeţele de teren care s-ar putea utiliza pentru amenajarea unor
noi spaţii verzi, în special în cartierele construite în anii 1970-1990 : Obcini, George Enescu,
Burdujeni, unde spaţiile verzi sunt complet insuficiente, deşi densitatea populaţiei este
crescută.
De menţionat însă şi lipsa de preocupare în acest sens a administraţiilor publice a
municipiului Suceava, în toţi anii de după 1989, eforturile acestora fiind preponderent
orientate spre întreţinerea spaţiilor verzi existente în centrul oraşului şi pe căile de acces
principale în oraş, aceste cartiere „defavorizate” fiind neglijate (mai ales cartierul Obcini),
probabil datorită situării lor spre periferie.
Primăria municipiului Suceava are în vedere, pentru anul 2007, reabilitarea şi
modernizarea Parcului Central. Lucrările vor include modernizarea celor două fântâni
arteziene, a aleilor pietonale, a reţelelor de iluminat, plantarea de arbuşti ornamentali şi
igienizarea parcului. Totodată, se urmăreşte preluarea în administrare a parcului Şipote de la
Direcţia Silvică Suceava, prin HG, urmând a se efectua amenajări şi în acest parc situat în
zona centrală a municipiului.
În general, şi în celelalte localităţi urbane ale judeţului, zonele ocupate de spaţii verzi
şi parcuri sunt relativ reduse şi neuniform distribuite în cadrul localităţilor, deficitare fiind, ca
şi în municipiul Suceava, mai ales cartierele de locuinţe construite în ultimii ani ai
comunismului.
În primul deceniu de după 1990, multe zone verzi au fost transformate mai întâi în
construcţii provizorii de proastă calitate – chioşcuri, garaje etc., cu largul „concurs” al
administraţiilor locale, o mare parte dintre acestea devenind apoi construcţii definitive.
S-a accentuat totodată fenomenul de degradare a spaţiilor verzi care s-au menţinut
totuşi, în special în cartierele de locuinţe de la periferia localităţilor, având loc atât o scădere
a suprafeţei, cât şi o deteriorare treptată a stării acestora, cu afectarea tuturor funcţiilor lor
complexe.
Menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi în mediul urban, cu combaterea şi evitarea
tendinţei de insularizare, de izolare a lor de teritoriile extraurbane, reprezintă o cerinţă
esenţială în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, ca şi din punct de vedere al
protecţiei mediului şi sănătăţii umane.
Concomitent, este necesară o mult mai bună întreţinere a spaţiilor verzi existente, aşa
încât acestea să îşi îndeplinească cu adevărat funcţiile multiple. Municipalităţile ar trebui
să-şi îndrepte atenţia nu doar asupra întreţinerii spaţiilor verzi din centrul zonelor urbane, ci
şi asupra întreţinerii şi dezvoltării celor din cartierele periferice.
154
Cetăţenii ar trebui totodată să se preocupe şi ei de aspectul zonelor din jurul blocurilor

de locuinţe, aşa încât acestea să dobândească funcţii estetice şi de protecţie prin
amenajarea lor ca spaţii verzi, plantare de arbori şi arbuşti, şi nu să rămână locuri virane,
zone de depozitare şi staţionare a gunoaielor, aşa cum încă se mai poate constata în multe
dintre cartierele oraşelor.
8.2. Reţele de alimentare cu apă şi reţele de canalizare
Serviciul public de alimentare cu apă cuprinde activităţi de captare, de tratare a apei

brute, de transport şi de distribuţie a apei potabile şi industriale la utilizatori.
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, date
disponibile doar la nivelul anului 2004, în 2004 în judeţul Suceava doar 52 de localităţi
beneficiau de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile şi doar 30 de localităţi
dispuneau de reţele de canalizare.
Judeţul Reţele de alimentare cu apă potabilă Reţele de canalizare
Lungime Volum Număr Lungime Număr Populaţie
(km) distribuit localităţi (km) localităţi racordată
(mii mc) (nr.)
Suceava 813,3* 20.945 52** 633* 30** -
*- date din raportul stării economice a jud. Suceava pe 2006 (datele sunt de la 31.12.2005)
**-date de la 31.12.2004 – sursa D.J.S. Suceava
Tabel 8.2.1.1. Situaţia reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare
din judeţul Suceava la 31.12.2005
Comparativ cu nivelul de extindere a reţelei de distribuire a apei potabile, este evident

că reţeaua de canalizare este sub necesităţi (reprezentând doar 77,8% din lungimea reţelei
de distribuţie şi acoperind un număr mult mai mic de localităţi).
Dacă cele 8 localităţi urbane vechi ale judeţului dispun de reţele centralizate de
distribuţie a apei potabile şi de canalizare, în schimb asigurarea centralizată a apei potabile
în noile localităţi urbane şi în localităţile rurale este încă mult sub nivelul dorit, aici situaţia
fiind şi mai nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte existenţa reţelelor de canalizare şi a staţiilor
de epurare.
Având în vedere dezvoltarea insuficientă şi starea ridicată de uzură a majorităţii
reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente, sunt necesare eforturi financiare
substanţiale atât pentru reabilitarea, cât şi pentru extinderea acestora, atât în mediul urban,
cât şi, mai ales, în localităţile rurale.
În vederea creşterii gradului de acces al populaţiei la serviciile publice de alimentare

cu apă şi canalizare şi a îmbunătăţirii calităţii apei potabile, se pot lua în considerare trei căi
principale de atragere a capitalului:
 atragerea şi utilizarea fondurilor europene post-aderare;
 utilizarea creditelor în finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor de investiţii în
infrastructura locală, cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale;
 stimularea implicării capitalului privat (parteneriat public-privat).
Reţelele publice de alimentare cu apă în mediul rural s-au aflat în extindere continuă
în ultimii ani, prin programele guvernamentale şi locale derulate în acest scop.
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la sate, prin Programul de alimentare cu apă

a satelor, aprobat conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, în cursul anului 2006, au
continuat lucrările la obiectivele din localităţile Buneşti, Moara, Şcheia şi au fost cuprinse în
cadrul programului localităţi noi: Adâncata, Hănţeşti, Suceviţa, Gălăneşti, Botoşana,
155
Comăneşti şi Fundu Moldovei.

În cadrul programului de alimentare cu apă la sate derulat şi în anul 2006, conform
Hotărârilor Guvernului nr.687/1997 şi nr. 1036/2004, s-au încheiat convenţii prin care s-au
transmis obligaţiile ce revin consiliilor locale pentru sistemele de alimentare cu apă a
localităţilor nou introduse în program şi a avut loc recepţia obiectivelor de la Liteni - Roşcani,
Dumbrăveni, Zvorîştea şi Putna.
Evoluţia reţelelor de canalizare în judeţul Suceava în perioada 2000-2005, ca rezultat
al acţiunilor de extindere a acestora, este prezentată în tabelul de mai jos.
Lungimea simplă a Nr. localităţi racordate la reţeaua
Judeţul Anul
reţelei (km) de canalizare
2000 544,1 27
2001 547,3 28
2002 547,3 28
Suceava
2003 554,0 30
2004 565,1 30
2005 633,0 30
Tabel 8.2.1.2. Evoluţia reţelelor de canalizare în perioada 2000-2005 în judeţul Suceava
(Surse: D.J. Statistică Suceava – 2000-2004, Raportul stării economice a jud. Suceava pe 2005)
În unele localităţi din judeţ s-au desfăşurat tot mai intens în ultimii ani şi lucrări de
extindere şi reabilitare a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare, dar costurile ridicate
ale acestor tipuri de lucrări nu au permis realizarea de astfel de investiţii în ritmul şi volumul
dorit, din bugetele locale.
Autorităţile administraţiei publice locale au făcut demersuri pentru identificarea şi
atragerea de surse de finanţare destinate lucrărilor de extindere/reabilitare a reţelelor de
canalizare şi a staţiilor de epurare.
Pentru implementarea proiectului ,,Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă
potabilă în judeţul Suceava”, finanţat în cadrul Programului SAMTID, în valoare de
11.527.672,26 Euro, a fost desemnat constructorul.
Execuţia propriu zisă a lucrărilor a început în data de 8 august 2006, situaţia
realizărilor la sfârşitul anului 2006 prezentându-se astfel:
- Municipiul Câmpulung Moldovenesc - 2 % (45 635,60 Euro);
- Municipiul Fălticeni - 5 % (87 937,71 Euro);
- Oraşul Gura Humorului - 2 % (45 162,38 Euro);
- Oraşul Siret - 6 % (67 625,08 Euro);
- Oraşul Solca - 2 % (19 094,76 Euro);
- Municipiul Vatra Dornei – 2 % (55 573,80 Euro).
Costurile ridicate ale investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de
canalizare, ca şi a staţiilor de epurare existente şi construirea altora noi, estimate pentru
judeţul nostru la cca. 111,48 mil. euro pentru reţelele de canalizare şi respectiv 146,1 mil.
euro pentru staţiile de epurare, au făcut ca România să solicite şi să obţină perioade de
tranziţie pentru implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate orăşeneşti. Astfel,
pentru reţelele de colectare a apelor uzate, s-au obţinut perioade eşalonate de tranziţie, cel
târziu până la 31.12.2015 pentru localităţile cu mai mult de 10.000 l.e. şi respectiv
31.12.2018 pentru cele cu sub 10.000 l.e.
8.3. Calitatea mediului în zonele urbane
Factorii de risc asociaţi urbanizării constau în principal în:
 poluarea aerului;
 zgomotul;
 accidentele de trafic;
156
 stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaţă.

Principalele surse de poluare a aerului în mediul urban sunt: transporturile, sistemele
individuale de încălzire şi sursele industriale.
Efectele poluării aerului pot fi directe, afectând starea de confort şi sănătate a
populaţiei rezidente, dar şi indirecte, asupra faunei, florei, materialelor de construcţie,
scăzând atracţia turiştilor pentru unele localităţi urbane.
Zgomotul reprezintă principala sursa de disconfort reclamată de populaţia din mediul
urban. Zgomotul deranjează activităţile zilnice, iar tulburările de somn au o frecvenţă
crescută în rândul populaţiei urbane.
Zgomotul urban are ca surse majore traficul rutier, construcţiile, comerţul stradal sau
din pieţe, terasele în aer liber, discotecile, alte activităţi.
8.3.1 Calitatea aerului
Prin emisiile poluante datorate dezvoltării unor activităţi economice cu impact asupra
mediului, traficului intens, producerii de agent termic, atât în sistem centralizat, cât şi
individual, pentru încălzirea locuinţelor şi altor spaţii (comerciale, instituţionale etc.),
concomitent cu insuficienţa sau chiar restrângerea zonelor verzi, calitatea aerului în mediul
urban are de suferit.
Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care exprimă
fenomenul de poluare sub forma prezenţei în aer a unor substanţe poluante, sub formă de
gaze, aerosoli sau suspensii, rezultate din diferite activităţi antropice.
Calitatea aerului în aşezările umane se determină prin măsurarea concentraţiilor medii
orare, zilnice sau anuale ale diferiţilor indicatori de poluare şi compararea lor cu valoarea
limită sau după caz, cu concentraţia maxim admisă prevăzute în actele normative în vigoare
(Ordinul MAPM 592/2002 pentru poluanţii relevanţi, respectiv STAS 12574/1987 pentru
restul poluanţilor reglementaţi).
Aşa cum am arătat la capitolul 2, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava
monitorizează calitatea atmosferei în municipiul Suceava prin intermediul unei reţele de
supraveghere care a cuprins în anul 2006 un număr total de 3 staţii de monitorizare a
concentraţiei poluanţilor gazoşi şi în suspensie, şi anume:
 poluanţi comuni: dioxid de sulf (2 staţii), dioxid de azot (3 staţii), amoniac (1 staţie),
pulberi fracţia PM10 (1 staţie), ozon (1 staţie), plumb (1 staţie)
 poluanţi specifici: hidrogen sulfurat (1 staţie), mercaptani (2 staţii). Aceştia au fost
monitorizaţi doar în a doua jumătate a anului 2006, întrucât sursa de emisie a acestor
poluanţi – secţia de celuloză din lemn SC AMBRO SA Suceava – a fost oprită din
martie 2005, fiind reluată la finele lunii august 2006.
Totodată, cu ajutorul autolaboratorului din dotarea APM Suceava, s-au efectuat
măsurători nesistematice ale concentraţiilor de noxe gazoase şi pulberi în suspensie fracţia
PM10, în staţii mobile din localităţile Ostra, Vereşti, Gura Humorului, Suceava, Rădăuţi,
Câmpulung Moldovenesc şi Fălticeni.
Rezultatele măsurătorilor continue şi/sau nesistematice efectuate privind calitatea
aerului în judeţul Suceava în anul 2006, raportate la condiţiile de calitate aplicabile,
prevăzute de actele normative în vigoare, conduc la următoarele concluzii:
 calitatea aerului se menţine corespunzătoare din punctul de vedere al indicatorilor
dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac în municipiul Suceava, concentraţiile acestor poluanţi
fiind situate permanent sub valorile limită europene pentru protecţia sănătăţii umane stabilite
prin Ordinul 592/2002, sau sub concentraţiile maxime admise conform standardului
12574/1987. La ozon nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau
de alertă (180 g/m3 şi respectiv 240 g/m3) stabilite prin Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, o
singură concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore a depăşit obiectivul pe termen lung
pentru protecţia sănătăţii umane (120 g/m3), aceasta fiind de 139,5 g/m3, înregistrată în
157
data de 4 mai 2006, ora 18.

 Reluarea activităţii de fabricare a celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava
începând de la finele lunii august a condus la poluarea cu mercaptani, poluant de disconfort
datorită mirosului specific foarte neplăcut, frecvenţa depăşirilor CMA fiind mult mai ridicată în
perioada septembrie-decembrie 2006 decât cea din anul anterior sistării acestei activităţi, şi
anume anul 2004.
 calitatea aerului în municipiul Suceava este necorespunzătoare din punctul de vedere
al indicatorului pulberi fracţia PM10 (vezi cap. 2, paragraf 2.6.6.). Astfel, concentraţiile medii
zilnice de pulberi fracţia PM10, monitorizate în staţia Sediu APM din cartierul Obcini, au
depăşit VL+MT pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2006 în condiţiile prevăzute prin
Ordinul 592/2002, deoarece 101 de valori au fost mai mari decât VL+MT, depăşindu-se
astfel numărul maxim admis de valori zilnice care pot depăşi într-un an calendaristic VL+MT
(35). Concentraţia medie anuală, de 49,32 g/mc, a depăşit şi ea VL+MT anuală pentru anul
2006 (40 + 6,66 g/mc).
Având în vedere necesitatea ca până la 1 ianuarie 2007 concentraţiile medii zilnice să
se încadreze sub VL zilnică (50 g/mc, a nu se depăşi de peste 35 ori/an), precum şi sub VL
anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 g/mc), sunt necesare măsuri de reducere a
emisiilor de pulberi în municipiul Suceava, atât din surse fixe, industriale, cât şi din surse
difuze, cum sunt traficul rutier, străzile prăfuite, construcţiile, terenurile virane etc. De
asemenea, deficitul de vegetaţie (spaţii verzi, parcuri, perdele de protecţie) permite
menţinerea unor concentraţii relativ ridicate de pulberi fine în suspensie în municipiul
Suceava.
În acest scop, considerăm că una din căile generale de reducere a concentraţiilor de
pulberi micronice din atmosferă este îmbunătăţirea salubrizării străzilor, prin dotarea tehnică
corespunzătoare a firmelor de salubritate, întocmirea şi respectarea unui program zilnic de
curăţenie stradală în toate cartierele municipiului.
Nivelul ridicat de poluare cu pulberi PM10 se datorează atât dispersiei în atmosferă a
particulelor de diferite provenienţe (emisii din centrale termice, din alte instalaţii industriale,
gaze de eşapament, particule de sol etc.), cât şi antrenării particulelor de sol de către
precipitaţii pe carosabil, de unde este permanent resuspensionat ca urmare a traficului rutier,
ambele situaţii fiind puternic favorizate de lipsa vegetaţiei.
Prezenţa vegetaţiei pe suprafeţe mai mari şi mai bine distribuite pe teritoriul
municipiului Suceava ar avea rolul de reţinere a pulberilor, acţionând ca un filtru pentru
pulberile în suspensie şi favorizând autoepurarea atmosferei, precum şi de stabilizator al
solului, pe terenurile virane sau sărace în vegetaţie.
 măsurătorile de poluanţi gazoşi şi pulberi în suspensie PM10 efectuate cu ajutorul

analizoarelor automate din dotarea autolaboratorului APM Suceava în localităţile
Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Fălticeni, Ostra, Vereşti au condus la următoarele
concluzii:
Nu s-au depăşit VL orare şi/sau zilnice pentru protecţia sănătăţii umane pe anul 2006
la nici unul din poluanţii gazoşi măsuraţi: NO2, SO2, CO.
Măsurătorile de concentraţii medii zilnice de pulberi PM10 s-au încadrat sub VL+MT
zilnică pentru anul 2006 (58,33 µg/mc), cu unele excepţii, înregistrate în:
-comuna Ostra (în vecinătatea SC CAUS FAIG SRL Ostra) în perioada 07-
13.02.2006, când valorile medii zilnice au depăşit VL +MT pe anul 2006 pentru protecţia
sănătăţii umane la 1 din cele 6 valori măsurate;
- în centrul oraşului Gura Humorului, în perioada 2-15.05.2006, VL+MT pe anul 2006
a fost depăşită în proporţie de 30% din totalul de 10 medii zilnice;
- în mun. Câmpulung Moldovenesc, în perioada 01-08.12.2006, VL+MT pe anul 2006
158
a fost depăşită la una din cele 4 valori medii zilnice.

O mare parte din valorile măsurate în aceste localităţi erau foarte apropiate sau chiar
depăşeau VL pentru 1.01.2007 la pulberile PM10.
Întrucât, aşa cum am arătat la pct. 2.6.6., în anul 2006 atât concentraţiile medii zilnice
cât şi media anuală au depăşit VL+MT pentru protecţia sănătăţii umane la indicatorul pulberi
în suspensie fracţia PM10 măsurat în staţia Sediu APM se poate concluziona că atmosfera
municipiului Suceava este poluată cu pulberi fracţia PM10, cel puţin în zona în care acest
indicator este monitorizat, şi anume cartierul Obcini.
Nu este posibil a se stabili cu exactitate dacă în tot municipiul Suceava se poate vorbi
despre poluarea atmosferei cu pulberi fine, sub 10 m, peste limitele maxime, dar apreciem
că, având în vedere concentrarea de surse de emisie industriale din municipiu, traficul rutier
tot mai intens, insuficienţa şi distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi, putem considera
municipiul Suceava în ansamblu ca fiind o zonă critică sub aspectul poluării cu pulberi PM10.
8.3.2. Calitatea apei potabile
Monitorizarea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor
publice de aprovizionare cu apă şi a fântânilor publice se face de către Autoritatea
Judeţeană de Sănătate Publică.
Calitatea apei potabile furnizate prin sisteme publice este reglementată prin Legea
458/2002 privind calitatea apei potabile, care transpune Directiva 98/83/CEE – Calitatea apei
destinate consumului uman, modificată şi completată de Legea 311/2004. Anterior aceasta
era evaluată conform STAS 1342/1991 - Apa potabilă.
Având în vedere costurile ridicate ale investiţiilor necesare în domeniul implementării
directivei UE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, România a solicitat
şi a obţinut perioade de tranziţie pentru conformarea cu cerinţele directivei privind calitatea
apei destinate consumului uman. Acestea sunt diferenţiate în raport de mărimea localităţilor
şi indicatorii de calitate, un prim termen fiind 31.12.2010, iar al doilea 31.12.2015.
Supravegherea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor
publice de alimentare cu apă potabilă se realizează la nivelul judeţului de către Autoritatea
de Sănătate Publică Suceava.
Situaţia alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat în judeţul Suceava este
prezentată în tabelul de mai jos:
Judeţul Suceava 2003 2004 2005 2006
Total populaţie 211752 210272 209877 213728
Populaţie conectată la 166762 166888 170113 173521
sistem public
Populaţie neconectată 44990 43384 39764 49577
Populaţie aprovizionată cu 9370 28095 9370 9370
întrerupere
Tabel 8.3.2.1 Situaţia alimentării cu apă potabilă
în sistem centralizat în judeţul Suceava (Sursa: ASP Suceava)
Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în judeţul Suceava a fost
monitorizată de către ASP prin analize fizico-chimice şi bacteriologice.
Nr. Judeţ Nr. total probe Nr. Nr. determinări
crt determinări bacteriologice
fizico-chimice
1 Suceava 7365 20662 11033
Tabel 8.3.2.2. Număr de determinări privind calitatea apei potabile distribuite

în sistem centralizat în judeţul Suceava efectuate în anul 2006
159
Monitorizarea de către ASP a calităţii apei pentru potabilizare la sursă a evidenţiat

următoarele depăşiri ale valorilor limită la indicatorii bacteriologici în 2006:
Judeţul Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe
efectuate(%)
Coliformi totali % Coliformi fecali %
Suceava 0% 0%
Tabel 8.3.2.3. Depăşiri ale VL la indicatori bacteriologici

analizaţi la sursă în 2006 în judeţul Suceava
Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu apă

potabilă în anul 2006 a fost monitorizată de A.S.P. prin intermediul unor indicatori chimici
generali. Rezultatele sunt prezentate ca procente de probe necorespunzătoare calitativ în
tabelul de mai jos:
Judeţul Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe efectuate(%)
Substanţe CCO Amoniac Azotaţi
toxice % % % %
Suceava 0% - 0,4% 1,07%
Tabel 8.3.2.4 Depăşiri ale VL la indicatori chimici analizaţi

în apa distribuită prin sisteme publice în 2006 în judeţul Suceava
Dintre indicatorii cu impact asupra sănătăţii, pot fi menţionate şi bolile transmisibile,

posibil asociate apei, raportate ca număr de cazuri de îmbolnăvire (tabelul 8.3.2.5. – sursa
Autoritatea de Sănătate Publică Suceava).
Febra tifoida Dizenterii Hepatita A BDA
Judetul
(nr.cazuri) (nr.cazuri) (nr.cazuri) (nr.cazuri)
Suceava - 20 473 2572
Tabel 8.3.2.5. Indicatori cu impact asupra sănătăţii (nr. cazuri de îmbolnăviri) în anul 2006
8.3.3. Gestionarea deşeurilor
Potrivit prevederilor legale în vigoare, autorităţile administraţiei publice locale sunt
responsabile de implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor
asumate de România în vederea integrării precum şi a prevederilor Planurilor regionale şi
judeţene de gestionare a deşeurilor. În acest sens se pot asocia cu alte autorităţi publice
locale pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestionarea deşeurilor.
Conform Angajamentelor asumate, judeţul Suceava va dispune de două depozite
zonale de deşeuri şi un număr de 3 staţii de transfer, care vor deservi întreg teritoriul
judeţului.
Judeţul Suceava va beneficia de asistenţă tehnică pentru pregătirea unui proiect de
management integrat al deşeurilor, asistenţă cofinanţată de Uniunea Europeană şi Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor.
În acest scop era necesară asocierea Consiliilor locale cu Consiliul Judeţean şi
identificarea unor suprafeţe de teren aflate în proprietatea Consiliilor Locale pe care să se
poată construi cele două depozite zonale.
Pentru aceasta APM Suceava în colaborare cu Consiliul Judeţean a desfăşurat în
cursul anului 2006 numeroase acţiuni de conştientizare a autorităţilor publice locale în
vederea constituirii acestei asocieri, precum şi a identificării unor posibile amplasamente
pentru cele două depozite zonale.
În acest sens reprezentanţi ai celor două instituţii au participat la întâlnirile repetate
160
ale autorităţilor publice locale în special din zona Câmpulung – Vatra Dornei, unde nu era
identificat nici un posibil amplasament. Aceste acţiuni sunt în curs de finalizare, şi se vor
concretiza prin emiterea unei Hotărâri de Consiliu Judeţean privind arondarea localităţilor la
depozitele de deşeuri şi staţiile de transfer aferente.
Având în vedere faptul că trei din depozitele actuale de deşeuri municipale trebuie să
sisteze activitatea la 31.12.2008, până la acea dată ar trebui să fie funcţională cel puţin o
celulă a depozitului zonal.
Tot sub responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale este şi organizarea
colectării selective, transportului, neutralizării, valorificării şi eliminării finale a deşeurilor,
precum şi informarea locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul
localităţilor.
În acest sens, în ultimii ani, s-au înregistrat progrese în privinţa modului de colectare,
transportare şi valorificare a deşeurilor municipale. În majoritatea localităţilor urbane au fost
amenajate spaţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje şi s-au întreprins
acţiuni de educare şi conştientizare a populaţiei cu privire la necesitatea colectării selective
în scopul valorificării deşeurilor. Urmare a eforturilor depuse cantităţile de deşeuri colectate
selectiv au crescut an de an, după cum se poate vedea din subcapitolul 6.2.3.
Un impact pozitiv l-au avut şi proiectele pilot „ERA COLECT” derulate în municipiile
Suceava şi Fălticeni, descrise în acelaşi subcapitol.
O categorie aparte de deşeuri colectate selectiv o constituie, începând din anul 2006
cea a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Din păcate, cu toate eforturile
depuse, nu s-a atins ţinta de colectare stabilită prin negocieri, de 2 kg/locuitor şi an.
În noile oraşe, înfiinţate în perioada 2004 - 2005, nu sunt organizate servicii de
gestionare a deşeurilor, acestea fiind transportate la locurile de depozitare în mod individual
de către generatori.
Înţelegând că gestionarea deşeurilor trebuie realizată într-un mod modern şi eficient,
majoritatea agenţilor de salubritate din judeţ s-au dotat cu europubele, eurocontainere,
autospeciale compactoare, astfel încât numărul spaţiilor de colectare insalubre şi inestetice
care existau în trecut s-au redus simţitor.
Redăm mai jos cantitatea de deşeuri municipale generate/cap locuitor, conform
raportărilor anuale ale agenţilor de salubritate. Menţionăm că s-au luat în calcul doar
deşeurile municipale transportate de operatorii de salubritate, nefiind înregistrate toate
deşeurile municipale generate.
Judeţul 2003 2004 2005
Suceava 0,262 0,260 0,234
Tabel 8.3.3.1 Cantitatea de deşeuri municipale generate (tone/locuitor/an)
8.3.4. Zgomotul
Zgomotul constituie unul din factorii perturbatori ai mediului, care influenţează
ambianţa în care se desfăşoară activitatea şi viaţa omului.
Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport,
aparate, oameni etc.
Zgomotul are o acţiune complexă asupra organismului în funcţie de frecvenţă, tărie şi
poziţia surselor.
Efectele zgomotului asupra sănătăţii umane pot varia de la un individ la altul, de la
tulburări auditive sau psihologice până la perturbări ale somnului.
Tipurile de zgomot sunt clasificate după activităţile umane care îl provoacă: trafic
rutier, feroviar, aerian, industrie, construcţii. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică o
deţin, în localităţile urbane din judeţul Suceava, sursele mobile, în principal traficul rutier.
A.P.M. Suceava a monitorizat nivelul de zgomot din localităţile urbane ale judeţului în
anul 2006, efectuând un număr total de 198 măsurători de zgomot.
161
În tabelul 8.3.4.1 sunt prezentate desfăşurat, pe tipuri de măsurători şi puncte de

măsurare, rezultatele monitorizării nivelului de zgomot echivalent în anul 2006:
Tip măsurătoare Număr Maxima măsurată

Punct de măsurare % Depăşiri
zgomot măsurători (dB)
1.G.Humorului – Parc Central

6 67,88 100
(vizavi de Primarie)
2. Vatra Dornei – Parc Central 7 53,58 43
3. Fălticeni –Parc Cental 6 56,73 100
Parcuri, zone de 4. Rădăuţi – Parc Central 6 57,88 100
recreere şi odihnă 5. Siret – Parc Primărie 7 63,93 100
6. Câmpulung Moldovenesc –
6 58,08 100
Parc Central
7. Suceava - Cetate 6 51,55 100
TOTAL 44 67,88 93,18
1. Suceava – S.C. STARMOD 6 68,00 50
8 73,95 50
S.C. SUPERMAG IMPERIAL
3. Fălticeni - FINTEX 6 65,23 17
Incinte industriale 4. Rădăuţi -
7 70,50 14
Fabrica B Tex Bucovina
5.Siret- Swedwood 6 64,83 0
TOTAL 33 73,95 30,30
1.Suceava -Parcare Bucovina
6 70,08 0
(Altex)
Parcaje auto
TOTAL 6 70,08 0
Zone rezidenţiale 1. Vatra Dornei – Str.Dornelor
6 70,13 100
amplasate lângă căile (“Clubul Copiilor”)
ferate (la limita sau în 2. Fălticeni – lângă gară 5 63,15 100
interiorul zonei
feroviare – 25 m de
axa liniei ferate celei
TOTAL 11 70,13 100
mai apropiate) –
măsurători la 2 m de
faţada clădirii
Zone rezidenţiale 1. Suceava – loc. Salcea – - -
-
amplasate lângă lângă aeroport
aeroporturi – la 2 m de
faţada celei mai TOTAL - - -
apropiate locuinţe
1.Câmpulung Moldovenesc –
E576 7 80,30 14
(Fabica de mobilă)
2. Suceava – Intersecţie
7 81,70 43
Centru (McDonalds)
Stradă de categorie 3. Suceava - Intersecţie
7 74,90 0
tehnică I, magistrală Burdujeni
4. Suceava – Inters. Areni 6 75,93 50
5. Gura Humorului –
Intersecţie Centru (Best 8 72,73 0
Western)
TOTAL 35 81,70 20,00
1.G.Humorului –
Stradă de categorie
Str.M.Kogălniceanu (trafic 5 78,40 60
tehnică II, de legătură
greu)
6 67,23 0
Str.Gării, Bl.6 (trafic greu)
162
Tip măsurătoare Număr Maxima măsurată

Punct de măsurare % Depăşiri
zgomot măsurători (dB)
3. Vatra Dornei – Piaţă

7 68,53 0
Centrală (trafic greu)
4. Rădăuţi - Str.Gen. I. Zadik,
6 71,23 33
bl.31 (trafic greu)
TOTAL 24 78,40 20,83
1. Suceava – B-dul
7 71,00 100
“G.Enescu” (Magazinul Plus)
2. Fălticeni – Intersecţie
7 68,68 100
Centru
Stradă de categorie 3. Fălticeni – Magazin “Nada
7 66,93 86
tehnică III, de Florilor”
colectare 4. Rădăuţi – Intersecţie
7 77,58 100
Centru
5. Rădăuţi – C.F. 5 69,70 100
6. Siret – Inters. Centru 6 70,93 83
TOTAL 39 78,40 94,87
Stradă de categorie 1. Suceava – Intersecţie
6 69,48 100
tehnică IV, de Obcini
deservire locală TOTAL 6 69,48 100
TOTAL 2006 198 81,70 58,08
Tabel 8.4.1.Rezultatele monitorizării nivelului de zgomot echivalent în judeţul Suceava, în anul 2006
În anul 2006 s-au efectuat 198 măsurători de nivel de zgomot echivalent, din care
58,08% au prezentat depăşiri ale nivelurilor maxime admise conform STAS 10009/88.
În urma măsurătorilor efectuate s-a constatat că zonele cu poluare sonoră
semnificativă sunt următoarele : zone rezidenţiale amplasate lângă căile ferate şi pe străzi de
categorie tehnică IV, de deservire locală, a căror depăşiri au fost pe tot parcusul anului 2006
de 100%. Depăşiri semnificative, de peste 90% s-au mai înregistrat şi pe străzi de categorie
tehnică III, de colectare, precum şi în parcuri, zone de recreere şi odihnă din jud. Suceava.
8.4. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a

mediului
Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de

mediu: aerul, apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o
perioadă de timp.
Factorii de risc pentru sănătatea umană sunt legaţi de:
 calitatea aerului citadin;
 alimentarea cu apă potabilă;
 colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;
 zgomotul urban;
 habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc);
 calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.
Acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii este foarte diversă. Atunci când
intensitatea poluării este mai mare, acţiunea organismelor este imediată. Cel mai frecvent
însă, acţiunea factorilor de mediu are intensitate redusă determinând o acţiune cronică, de
durată, cuantificarea efectului fiind greu de evaluat.
Pentru urmărirea impactului poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei este
163
necesară urmărirea unor indicatori de sănătate, care pot scoate în evidenţă gradul în care
sănătatea populaţiei poate fi influenţată în urma expunerii de scurtă durată sau a expunerilor
pe perioade mai lungi la factorii de risc (poluanţi) din mediul înconjurător.
În acest sens, este relevantă şi mişcarea naturală a populaţiei, a cărei situaţie în anul
2006 la nivelul judeţului Suceava este prezentată în tabelul 8.4.1.
Indice de natalitate Indice de mortalitate Spor natural
Judeţul
(‰ loc) (‰ loc)
Suceava 11,1 15,3 -4,2
Tabel 8.4.1.Mişcarea naturală a populaţiei în 2006 (rata la 1000 de locuitori)
(sursa: raportul socio-economic al jud. Suceava, pe anul 2006)
8.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Poluarea aerului are atât efecte directe, cât şi indirecte asupra sănătăţii umane. Astfel:
- efectele directe sunt reprezentate de modificările ce apar în starea de sănătate a
populaţiei ca urmare a expunerii la poluanţii atmosferici
- efectele indirecte sunt datorate efectelor poluării atmosferice asupra mediului, care
se reflectă indirect şi în starea de sănătate a populaţiei, cum sunt: schimbările climatice,
încălzirea globală, deprecierea stratului de ozon stratosferic.
Unii poluanţi atmosferici nu au acţiune directă asupra sănătăţii umane, la
concentraţiile în care sunt prezenţi în atmosferă, dar produc disconfort (ex. poluanţii urât
mirositori).
Poluarea fonică determină un disconfort psihic care, în timp, poate conduce chiar la
afectarea stării de sănătate.
Aprecierea stării de sănătate se face pe baza unor indicatori, cum ar fi:
 sporul natural;
 rata brută a mortalităţii;
 durata medie a vieţii;
 mortalitatea infantilă.
Poluarea atmosferei poate produce în principal efecte negative asupra sistemului
respirator, dar poate conduce şi la afecţiuni ale sistemului digestiv, osteo-muscular,
sistemului nervos, boli infecţioase şi parazitare.
Evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele în
suspensie
Expunerea îndelungată la particule în suspensie (TSP, PM10, PM2,5) în concentraţii
relativ crescute are impactul cel mai mare asupra stării de sănătate a populaţiei, aceasta
favorizând în general diverse boli, în principal cele respiratorii.
Sursele de poluare cu pulberi în suspensie pot fi:
 naturale (erodarea straturilor superficiale ale solului, incendii din cauze naturale etc.)
 artificiale sau antropice (combustii, diferite procese industriale, traficul rutier,
activităţile miniere, industria materialelor de construcţii etc.)
Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane diferă atât funcţie de
compoziţie, cât şi de dimensiunile particulelor.
În funcţie de compoziţia lor chimică, pulberile pot fi toxice (determinând manifestări
patologice specifice substanţei toxice componente) sau netoxice.
Pulberile netoxice fac parte în principal dintre poluanţii iritanţi, având efect de iritant al
sistemului respirator şi al mucoasei oculare. Ele pot determina însă, funcţie de natura lor, şi
efecte cancerigene, alergizante, fotodinamice, infectante şi fibrozante.
Pulberile fine în suspensie determină modificări la nivelul căilor respiratorii, reducând
capacitatea de apărare a sistemului respirator. Ca urmare, ele favorizează bronho-
164
pneumopatiile cronice obstructive (bronşita cronică, astmul bronşic şi emfizemul pulmonar).

Totodată, sunt incriminate şi ca agenţi agravanţi ai infecţiilor respiratorii acute microbiene şi
virotice, prin scăderea rezistenţei organismului la infecţii.
Cele mai periculoase pentru sănătatea umană sunt pulberile cu dimensiuni mai mici
de 10 microni (PM10). Pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 m (micronice şi submicronice
– PM10 şi PM2,5) sunt considerate ca având efecte negative asupra sănătăţii umane,
datorită faptului că, în timp ce particulele cu dimensiuni mai mari de 10 m se reţin, în cursul
respiraţiei, în căile respiratorii superioare, fiind rapid eliminate din organism, cele cu
dimensiuni de sub 10 m pot ajunge până la nivelul alveolei pulmonare, unde se depun.
Atunci când cantitatea de pulberi inhalată într-un interval de timp depăşeşte cantitatea ce
poate fi eliminată în mod natural, apar disfuncţii ale plămânilor, începând cu diminuarea
capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene
favorizează instalarea sau cronicizarea afecţiunilor cardiace.
În funcţie de compoziţia lor chimică, pulberile pot face parte şi din grupa poluanţilor
cancerigeni. Este cazul pulberilor care adsorb la suprafaţa lor substanţe organice
carcinogene, cum sunt hidrocarburile policiclice aromatice (PAH), printre care
benzo(a)pirenul, benz(a)antracenul. Benzo(a)pirenul, cel mai răspândit poluant din grupa
PAH, ia naştere în principal din procese de combustie, atât fixe cât şi mobile. El se
volatilizează la temperaturile ridicate, condensând rapid la suprafaţa particulelor în
suspensie. Prezenţa în aer a acestei substanţe recunoscute ca având efect cancerigen
conduce la un risc crescut de cancer pulmonar.
Dintre poluanţii cancerigeni anorganici fac parte pulberile de azbest, precum şi cele
care conţin arsen, crom, cobalt, beriliu, nichel şi seleniu.
La nivelul judeţului Suceava nu s-au realizat studii privind impactul poluării cu pulberi
în suspensie asupra sănătăţii umane. Rezultatele monitorizării de către APM Suceava a
concentraţiilor de pulberi totale şi PM10 în municipiul Suceava, precum şi măsurătorile
indicative ale acestui poluant în alte localităţi urbane din judeţ pot constitui date de plecare
pentru fundamentarea unor astfel de studii.
Starea de sănătate a segmentelor de populaţie cu risc crescut la expunerea
cronică la plumbul generat de traficul auto
Sursele de emisie ale plumbului, la nivelul judeţului Suceava, sunt: autovehiculele
care utilizează benzină cu plumb, surse în scădere în ultimii ani, prin creşterea ponderii
autovehiculelor care utilizează benzină fără plumb şi motorină, procesele de combustie a
combustibililor fosili (cărbunii şi păcura) în cazane energetice sau industriale, activităţile
miniere de exploatare şi preparare a minereurilor, în scădere de asemenea în ultimii ani.
Eliminat în aer, plumbul contaminează elementele ce compun mediul ambiant. Din
aerul pătruns în plămâni este absorbit în organism circa 40-50% din totalul plumbului
conţinut. Din alimente şi apă plumbul este absorbit la nivelul tubului digestiv, în proporţie de
3-10%. Absorbţia plumbului este mai mare la copii decât la adulţi, deoarece metabolismul lor
este mai intens. In urma intoxicaţiei cu plumb pot suferi tulburări sistemul nervos, aparatul
renal, tractul gastro-intestinal, ficatul, aparatul cardiovascular şi glandele endocrine.
Întrucât rezultatele monitorizării de către A.P.M. Suceava a concentraţiilor de plumb în
aer (prezent în pulberile atmosferice fracţia PM10) în municipiul Suceava, în staţia Sediu
A.P.M., situată în cartierul Obcini, în apropiere de E85 (cca. 60 m), indică concentraţii foarte
scăzute ale acestui poluant în atmosferă, se poate aprecia că în prezent nu există risc
crescut de expunere cronică a populaţiei municipiului Suceava la plumbul atmosferic generat
de traficul auto.
Totuşi, având în vedere că acţiunea acestui poluant sistemic este cumulativă şi de
lungă durată, acţiunea plumbului atmosferic adăugându-se altor surse (apa, alimentele), în
lipsa unei evaluări a plumbemiei şi a stării de sănătate pe segmente de populaţie cu risc
165
crescut, nu se poate evalua corespunzător starea de sănătate a populaţiei în corelaţie cu

acest factor de risc.
8.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate
Apa poate influenţa sănătatea populaţiei fie în mod direct prin calităţile sale biologice,
chimice şi fizice, fie indirect.
Astfel cantitatea insuficientă de apă duce la menţinerea unei stări insalubre, a
deficienţelor de igienă corporală, a locuinţei şi a localităţilor, rezultând răspândirea unor
afecţiuni digestive (dezinteria si hepatita endemică) a unor boli de piele, etc.
Bolile umane produse ca urmare directă a calităţii apei, pot fi clasificate în:
- boli cauzate de infecţii răspândite prin consum de apa infectată (diareea, febra tifoida,
hepatita A, salmoneloza, etc.).
- boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice
- boli cauzate de infecţii răspândite prin insecte cu stagii acvatice (ex. malarie).
- boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice nevertebrate
O alta influenţă directă a apei asupra sănătăţii populaţiei se produce prin calităţile
sale, respectiv prin compoziţia sa chimică.
O serie întreagă de boli netransmisibile sunt considerate ca fiind determinate sau
favorizate de compoziţia chimică a apei: guşa endemică, caria dentară şi fluoroza endemică,
afecţiunile cardiovasculare, methemoglobinemia, intoxicaţiile cu plumb, intoxicaţiile cu
cadmiu, crom, cianuri etc.
Acţiunea unor poluanţi organici pot produce totodată la modificări organoleptice ceea
ce duce la limitarea utilizării apei, mai ales ca apă potabilă. Dintre aceşti poluanţi sunt
consideraţi ca principali pesticidele, dintre care cele organoclorurate ocupă primul loc
datorita degradării lor biologice încete şi remanenţei prelungite în apă. Datorita solubilităţi
hidrice reduse şi tendinţei de absorbţie pe suspensii, de asemeni reduse, acestea se găsesc
în concentraţii de obicei scăzute. Ele au efecte ecologice pronunţate dar se pot manifesta şi
asupra organismului uman, concentrându-se în ţesutul adipos, de unde, periodic, se pot
mobiliza - mai ales în perioade de slăbire bruscă. Acţiunea lor este complexă şi se manifestă
asupra ficatului, asupra sistemului nervos, asupra unor glande endocrine, asupra unor
enzime etc.
8.4.3. Efectele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate

Depozitele vechi de gunoi ale localităţilor urbane reprezintă atât surse de poluare a
factorilor de mediu, neavând amenajările necesare pentru prevenirea poluării mediului, dar şi
surse potenţiale de risc pentru sănătatea umană, îndeosebi prin acţiunea agenţilor patogeni.
Acesta este cu atât mai crescut cu cât încă este permis accesul unor persoane
„recuperatoare” de deşeuri reciclabile pe rampele de gunoi, cu riscurile îmbolnăvirilor
datorate factorilor patogeni asociaţi depozitelor necorespunzătoare de deşeuri organice (în
care proliferează diverse organisme şi microorganisme dăunătoare sănătăţii umane), dar şi
contaminării chimice cu diverşi poluanţi proveniţi din diferitele tipuri de deşeuri industriale
depozitate pe rampe. De asemenea, riscurile sunt datorate şi creşterii de animale domestice
(porci, oi) pe rampele de deşeuri (îndeosebi municipiul Suceava).
8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

În prezent, zgomotul reprezintă, la nivel european, o problemă generală, care
afectează calitatea vieţii şi poate afecta chiar sănătatea umană. Ea duce la creşterea stress-
ului, modifică dinamica somnului şi creşte probabilitatea apariţiei afecţiunilor cardiace. În
mare parte, zgomotul este generat de activitatea de transport şi construcţii.
Dintre efectele zgomotului în exces asupra sănătăţii umane, fac parte:
a) Iritarea. Deşi iritarea nu este un aspect al stării de sănătate, ea poate declanşa procese
de degradare a stării de sănătate. Zgomotul este definit ca un „sunet nedorit”. Efectul cel mai
166
obişnuit asupra omului este stimularea reacţiei de iritare.

b) Pierderea sau diminuarea auzului: domeniul dinamic maxim al auzului este mai mare de
120 dB, variabil la diferiţi indivizi; pragul de iritare a urechii mijlocii este de 120-130 dB, iar
pragul de durere 140 dB, acestea variind în funcţie de frecvenţa sunetului. Expunerea
prelungită la niveluri foarte crescute de zgomot poate conduce la pierderea sau diminuarea
auzului.
c) Alte efecte. Multe studii europene indică corelaţia dintre expunerea cronică la zgomotul
industrial şi de mediu şi creşterea incidenţei bolilor cardiovasculare, ulcerelor gastrice,
sindromului de stres.
8.5. Obiective şi măsuri
În ultimele decenii complexitatea urbană a crescut continuu, datorită schimbărilor

fundamentale în sferele instituţionale, spaţiale, sociale, economice, tehnologice şi de mediu.
În zonele urbane, problemele de mediu afectează în tot mare măsură calitatea vieţii
cetăţenilor.
Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zonele urbane şi pentru luarea
măsurilor necesare remedierii sau îmbunătăţirii calităţii acestui mediu revine autorităţilor
locale. În prezent edilii oraşelor trebuie să înţeleagă că este necesară dezvoltarea funcţiei
urbane, adoptând decizii şi programe ţinând cont de Document fundamental al dezvolării
durabile la nivel naţional şi global, adoptat la Rio de Janeiro (1992) de către 178 de state.
Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii
umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar fără a ignora
îmbunătăţirea stării mediului, singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât
şi a celor viitoare. Dezvoltarea durabilă este strategia care stabileşte direcţia şi obiectivele
necesare corelării corespunzătoare dezvoltării economice cu aspectele de protecţie a
mediului. Strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu
în cadrul unui judeţ, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, este Planul Local de
Acţiune pentru Protecţia Mediului.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Suceava, a fost elaborat în
cursul anului 2004, prima versiune fiind finalizată în data de 01.10.2004, aceasta fiind
supusă dezbaterii publice şi adoptată ca formă finală în şedinţa publică din data de
18.11.2004 fiind adoptat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava nr. 12/24.02.2005.
Acest document cuprinde obiective, ţinte şi măsuri/acţiuni, pe termen scurt şi mediu, care să
rezolve problemele de mediu identificate. În ordinea importanţei celor 10 probleme generale
de mediu identificate, pe locul 7 se situează problema urbanizării mediului.
Referitor la această problematică, a impactului urbanizării asupra mediului urban din
judeţul nostru, putem menţiona următoarele probleme specifice identificate:
 diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi
 absenţa delimitării urbanistice a zonelor rezidenţiale de cele industriale şi comerciale
 poluarea sonoră şi prin vibraţii în localităţile urbane din judeţul Suceava
 neamenajarea/insuficienta amenajare a unor zone de agrement şi recreere pentru
populaţia din localităţile urbane
Obiectivele specifice propuse în PLAM pentru rezolvarea problemelor identificate prin
analiza SWOT în acest domeniu sunt:
- Amenajarea de noi spaţii verzi;
- Reabilitarea parcurilor existente;
- Fluidizarea circulaţiei rutiere prin crearea de sensuri unice semaforizate şi marcaje
stradale;
- Reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal;
- Asigurarea dezvoltării şi organizării zonelor de locuit, cu respectarea normelor
prevăzute pentru spaţiile verzi;
167
- Respectarea delimitărilor urbanistice privind dezvoltarea zonelor industriale;

- Reabilitarea şi reamenajarea zonelor de agrement existente în localităţile urbane;
- Dezvoltarea unor noi parcuri de cartier şi amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii.
De asemenea, dintre problemele prioritare identificate în PLAM 2004, o mare parte se
manifestă mai ales la nivelul localităţilor urbane, în principal a municipiului reşedinţă de
judeţ. Acestea sunt prezentate în cap. 10.5.
8.5.1. Poluarea aerului
În ultimele decenii, politica Comunităţii Europene privind mediul s-a concretizat într-un
grup de acte legislative (directive, decizii, regulamente) în domeniul protecţiei calităţii aerului,
cuprinzând măsuri destinate reducerii emisiilor din diferite surse majore, atât industriale, cât
şi mobile, ca şi reglementări privind evaluarea şi monitorizarea concentraţiilor unor substanţe
poluante în atmosferă.
România a transpus în legislaţia internă actele normative europene în domeniu, fiind
în prezent în curs de implementare a acestora.
Obligaţiile asumate de România în cadrul negocierilor capitolului 22 „Mediu” la acest
capitol trebuie realizate în termenele negociate, acestea implicând în anii următori o serie de
costuri, atât pentru autorităţile de mediu, cum sunt cele legate de monitorizarea şi raportarea
la UE a calităţii aerului în conformitate cu noile prevederi legale, cât şi pentru agenţii
economici poluatori şi autorităţile administraţiei publice locale.
Măsurile care trebuie luate în acest domeniu vizează:
- realizarea unor nivele de calitate a aerului care să nu aibă impact sau să nu
presupună un risc crescut pentru sănătatea populaţiei şi starea mediului;
- asigurarea faptului că noile standarde de calitate a aerului, inclusiv standardele
pentru particule, dioxid de sulf, monoxid de carbon, metale grele şi hidrocarburi aromatice,
vor fi atinse până în anul 2007 şi respectiv 2010 şi a faptului că standardele pentru sursele
mobile şi punctuale de poluare sunt respectate.
Pentru a realiza aceste obiective de calitate a aerului, prin HG 731/2004 a fost
adoptată Strategia naţională privind protecţia atmosferei, iar prin HG 738/2004, Planul
naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei.
În Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava referitor la problema
poluării atmosferei sunt identificate următoarele probleme specifice:
Problema specifică Obiectiv general Obiectiv specific
Ţinta
- Poluarea atmosferei - Îmbunătăţirea calităţii - Reducerea emisiilor de TRS la SC AMBRO
municipiului Suceava cu atmosferei în municipiul SA Suceava.
poluanţi gazoşi şi în Suceava. - Reducerea emisiilor de pulberi şi oxizi de sulf
suspensie, inclusiv cu în atmosferă la SC AMBRO SA.
gaze cu efect de seră. - Reducerea emisiilor în atmosferă a gazelor
cu efect de seră.
- Poluarea atmosferei - Reducerea impactului - Încadrarea SC TERMICA SA Suceava în
mun. Suceava generată produs de LCP asupra limitele de emisie stabilite prin HG nr.541/ 2003,
de instalaţiile mari de calităţii atmosferei în la NOx, SO2, pulberi.
ardere (LCP). mun. Suceava. - Încadrarea SC AMBRO SA Suceava în limitele
de emisie stabilite prin HG nr.541/ 2003, la
NOx, SO2, pulberi.
- Poluarea cu pulberi a - Îmbunătăţirea calităţii - Încadrarea în limitele admisibile la imisii pentru
atmosferei localităţilor atmosferei în localităţile pulberi în localităţile urbane din judeţul
urbane, datorată urbane ale judeţului Suceava.
traficului rutier şi unor Suceava. - Reducerea impactului negativ generat de
activităţi industriale. traficul rutier asupra calităţii atmosferei în
localităţile urbane din judeţul Suceava.
- Poluarea atmosferei -Reducerea /eliminarea - Retehnologizare instalaţii şi/ sau înlocuire
168
Problema specifică Obiectiv general Obiectiv specific

Ţinta
cu compuşi organici emisiilor de COV în solvenţi.
volatili (COV), proveniţi atmosferă, provenite din - Execuţie şi montare sisteme de purificare gaze
din activităţi industriale unele activităţi evacuate în atmosferă.
care utilizează produse industriale.
pe baza de COV.
- Poluarea atmosferei - Îmbunătăţirea calităţii - Execuţie şi montare sisteme de recuperare/
cu COV din benzină, atmosferei prin returnare vapori de benzină.
proveniţi din instalaţii diminuarea/ eliminarea
care depozitează, emisiilor de COV în
încarcă, descarcă şi atmosferă, provenite din
distribuie benzina, la instalaţii care
terminale şi în staţii de depozitează, încarcă,
benzină. descarcă şi distribuie
benzină, la terminale şi
în staţii de benzină.
Tabel 8.5.1.1. Probleme/obiective/ ţinte la nivelul judeţului Suceava - Poluarea aerului
În anul 2006, la Siret, pentru diminuarea poluării atmosferice, s-au început lucrări de
execuţie la obiectivul de investiţie „Modernizarea şi reabilitarea centralei termice de la Grupul
Şcolar Laţcu Vodă - Siret şi a reţelelor de incintă, termoficare şi apă”.
În cadrul programului „Utilităţi şi mediu la standarde europene” au fost finalizate
lucrările la partea de reţele termice şi au fost executate reparaţii la cazanele celor două
centrale termice de cartier.
8.5.2. Poluarea apei
Poluarea apelor de suprafaţă şi calitatea şi cantitatea apei potabile au fost incluse, în
urma analizei SWOT, printre cele 10 probleme de mediu identificate în Planul Local de
Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava, ca fiind primele două în ordinea importanţei.
Problemele identificate în PLAM, obiectivele generale/specifice şi ţintele sunt
prezentate succint în continuare :
Probleme specifice Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă
Poluarea apelor de Îmbunătăţirea calităţii Epurarea - Reabilitarea sistemului

suprafaţă datorată apei râului Suceava corespunzatoare a de canalizare din mun.
deversării apelor prin diminuarea apelor uzate menajere Suceava
uzate menajere şi impactului produs de si industriale rezultate -Reabilitarea construcţiilor,
industriale deversarea apelor din mun. Suceava instalaţiilor,
insuficient epurate menajere şi industriale echipamentelor aferente
din mun. Suceava. insuficient epurate prin staţiei de epurare
Staţia de epurare a SC municipale
ACET SA Suceava Reducerea emisiilor în - Reducerea încărcării
apă provenite de la apelor reziduale provenite
SC Ambro SA Suceava de la Secţia Celuloză.
- Reducerea parametrilor
efluentului general al SC
AMBRO SA Suceava
Poluarea apelor de Diminuarea impactului Epurarea -Modernizare staţie
suprafaţă datorată asupra apelor de corespunzătoare a epurare din mun. Fălticeni
deversării apelor suprafaţă datorat apelor uzate menajere
uzate menajere şi deversării apelor şi industriale rezultate
industriale menajere şi industriale din mun. Fălticeni.
insuficient epurate neepurate
din mun. Fălticeni. corespunzător în Statia
de epurare a mun.
169
Fălticeni.
Poluarea apelor de Îmbunătăţirea calităţii Epurarea -Reabilitarea,
suprafaţă datorată apelor prin diminuarea corespunzătoare a modernizarea şi/ sau
deversării apelor impactului creat apelor uzate menajere realizarea sistemelor de
uzate menajere asupra lor de provenite din canalizare şi epurare.
insuficient epurate deversările apelor localităţile urbane. - Realizarea reţelelor de
sau neepurate din menajere epurate canalizare a apei uzate în
alte localităţi urbane necorespunzător/ zonele noi racordate la
ale judetului. neepurate din reţelele de apă potabilă.
localităţile urbane.
Poluarea apelor de Reducerea impactului Realizarea de lucrări de - Realizarea/ reabilitarea/
suprafaţă datorată asupra apelor de canalizare şi statii de extinderea reţelelor de
deversării apelor suprafaţă datorat epurare sau reabilitarea canalizare în localităţile
uzate menajere deversării apelor staţiilor de epurare rurale care dispun de
insuficient epurate menajere neepurate/ existente în localităţile sisteme centralizate de
sau neepurate din insuficient epurate din rurale. alimentare cu apă
localităţile rurale ale localităţi rurale. potabilă.
judeţului. - Realizare de noi staţii de
epurare sau
modernizarea / mărirea
capacităţii celor existente.
Poluarea apelor de Diminuarea impactului Realizarea lucrărilor de - Execuţia lucrărilor
suprafaţă datorată pe care îl crează reconstrucţie ecologică necesare de protecţie a
deversării apelor cu asupra emisarilor, necesare în zona fostei mediului la Iazul Dumitrelu
conţinut de steril deversările de ape EM Călimani., pentru - Realizarea lucrărilor de
uzinal şi a apelor impurificate provenite reducerea/ stoparea colectare/ dirijare/ epurare
pluviale din zona din zona fostei EM poluării apelor de a apelor pluviale provenite
fostei EM Călimani. Călimani. suprafaţă din zona haldelor de steril
Poluarea apelor de Reducerea poluării Execuţie lucrări - Execuţia lucrărilor de
suprafaţă datorată apelor de suprafaţă cu specifice de protecţie a stabilizare iazuri de
deversării apelor poluanţi specifici zonei mediului, în zona decantare şi de colectare/
industriale şi miniere de la UP haldelor de steril şi a descărcare ape pluviale şi
pluviale impurificate Tarniţa –Ostra. iazurilor de decantare. respectiv, de reabilitare
din zona UP Tarniţa galerie subtraversare sau
- Ostra de ocolire Iaz Valea
Tărnicioara.
-Execuţia lucrărilor de
reconstrucţie ecologică
Poluarea apelor de Reducerea poluării Execuţie lucrări - Execuţie lucrări de
suprafaţă datorată apelor de suprafaţă cu specifice de protecţie a stabilizare halda şi de
deversării apelor poluanţi specifici zonei mediului, în zona colectare/ descărcare ape
industriale şi miniere de la Fundu haldelor de steril şi a pluviale la Haldele Dealu
pluviale impurificate Moldovei. iazurilor de decantare. Negru şi Puţ Humboldt.
din zona EM - Execuţie lucrări de
DORNA Iacobeni – stabilizare iazuri de
zona Fundu decantare şi de colectare/
Moldovei. descărcare ape pluviale la
iazurile Dealu Negru şi
Pârâul Cailor.
Poluarea apelor de -Imbunatatirea calitatii Executie lucrari Executie lucrari specifice
suprafaţă datorată apelor de suprafata din specifice de protectie a de protectie a mediului, in
deversării apelor de vecinatatea zonelor de mediului, in zona zona haldelor de steril si a
mina şi a apelor exploatare minieră haldelor de steril si a iazurilor de decantare.
pluviale din zonele iazurilor de decantare.
de exploatare active
170
şi inactive ale SC
MIN BUCOVINA SA
Impactul apelor Reducerea impactului Realizare de instalaţii - Execuţie staţii epurare la
uzate rezultate din produs de apele uzate de epurare/preepurare unităţi spitaliceşti din jud.
unităţile spitaliceşti evacuate din unităţile pentru apele uzate Suceava.
asupra calităţii spitaliceşti evacuate din unităţi - Execuţie/ extindere reţele
apelor de suprafaţă spitaliceşti canalizare şi realizare
instalatii clorinare la
unităţi spitaliceşti.
Lipsa sistemelor Asigurarea surselor de Îmbunătăţirea -Extinderea sisteme de
centralizate de apă corespunzătoare alimentării cu apă alimentare cu apă în
alimentare cu apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ în localităţile rurale şi
potabilă şi calitatea calitativ şi cantitativ în localităţile rurale din asigurarea calităţii
necorespunzătoare localităţile rurale jud. Suceava necesare.
a apei potabile în - Execuţie sisteme noi de
localităţile rurale alimentare cu apă în
localităţile rurale, cu
asigurarea calităţii
necesare.
Asigurarea parţială Asigurarea alimentării Îmbunătăţirea - Reabilitarea sistemului
cu apă potabilă, cu apă, cantitativ şi alimentării cu apă a de alimentare cu apă în
cantitativ şi calitativ, a populaţiei populaţiei din mun. mun. Suceava.
calitativ, în mun. din mun. Suceava. Suceava. -Protejarea sănătăţii şi
Suceava ( Iţcani şi prevenirea îmbolnăvirilor
Burdujeni) asociate factorilor de risc
din mediu
-Pericolul inundarii - Eliminarea riscului Asigurarea cantitativă Consolidarea digului de
frontului de captare de afectare a calităţii şi calitativă a apei protectie la staţia de
Berchişeşti şi şi cantităţii apei potabile din sursa captare Berchişeşti.
afectării calităţii apei potabile în mun. Berchişeşti.
potabile în mun. Suceava.
Suceava.
Calitatea Asigurarea alimentarii Îmbunătăţirea Modernizarea sistemelor
necorespunzătoare cu apa, cantitativ si alimentării cu apă, de tratare şi distribuţie a
a apei potabile în calitativ, a populatiei cantitativ şi calitativ, apei potabile în mun.
mun. Fălticeni din mun. Fălticeni. în mun. Fălticeni. Fălticeni.
-Mărirea debitelor de
captare a apei potabile din
sursele subterane Baia I si
Baia II
- Refacerea digului de
apărare la sursa Baia III şi
refacerea/ curăţarea
rezervoarelor de stocare a
apei potabile.
- Prezenţa azotaţilor -Minimizarea impactului Asigurarea protecţiei - Protejarea sănătăţii şi
şi azotiţilor în fântâni activităţilor agricole apelor din punct de prevenirea îmbolnăvirilor
din mediul rural. asupra calităţii apei vedere al poluării cu asociate factorilor de risc
potabile şi nutrienţi proveniţi din din mediu
îmbunătăţirea stării de sectorul agricol. - Respectarea principiilor
sănătate a populaţiei. Codului de bune practici
agricole
-Gestionarea
corespunzătoare a
deşeurilor rezultate din
171
zootehnie.
- Gradul de uzură şi -Îmbunătăţirea şi Imbunătăţirea - Lucrări de regularizare/
deficienţele tehnice dezvoltarea alimentării cu apă, amenajare/ decolmatare
de la reţelele de infrastructurii sistemelor cantitativ şi calitativ, în cursuri de apă în zona
aducţiune/transport/ centralizate de localităţile urbane din captărilor de apă
distribuţie apă alimentare cu apă din judeţul Suceava. potabilă.
potabilă din zonele urbane. - Extindere / reabilitare
localităţile urbane. sisteme de alimentare cu
apă în localităţi urbane.
- Realizare sisteme noi de
alimentare cu apă în
localităţi urbane.
Riscul colmatării Prevenirea afectării Asigurarea cerinţelor - Monitorizarea calităţii
cuvetei lacului de calităţii apei potabile a calitative ale apei din apei din acumularea
acumulare mun. Suceava. Acum. Dragomirna, în Dragomirna
Dragomirna şi al scopul preparării apei - Respectarea
eutrofizării potabile pentru mun. Regulamentelor de
Suceava exploatare specifice.
Randament Îmbunătăţirea calităţii Asigurarea cerintelor - Reabilitare construcţii,

insuficient al apei potabile furnizată calitative apei potabile instalaţii, automatizări la
instalaţiilor de populaţiei mun. furnizate populatiei din staţia de tratare
tratare apa potabilă Suceava. mun. Suceava. Dragomirna - Mihoveni.
din sursa - Protejarea sănătăţii şi
Dragomirna – prevenirea îmbolnăvirilor
Mihoveni. asociate factorilor de risc
din mediu
Dotarea insuficientă Imbunătăţirea calităţii Imbunătăţirea - Reabilitarea/
cu instalaţii de şi cantităţii apei alimentării cu apă, modernizarea staţiei de
tratare a apei potabile asigurate în cantitativ şi calitativ, în tratare Botuş şi a reţelei
potabile la Staţia de mun. Câmpulung mun. Câmpulung urbane de distribuţie a
captare Botuş şi Moldovenesc. Moldovenesc. apei potabile.
calitatea - Protejarea sănătăţii şi
necorespunzătoare prevenirea îmbolnăvirilor
a apei potabile în asociate factorilor de risc
mun. Câmpulung din mediu
Moldovenesc.
Tabel 8.5.2.1. Probleme/obiective/ ţinte la nivelul judeţului Suceava - Poluarea apei
În anul 2006 Primăria municipiului Suceava a făcut demersurile necesare şi a obţinut
avizele pentru proiectul „Reabilitarea şi optimizarea sistemelor de alimentare cu apă,
canalizare şi modernizare a staţiei de epurare Suceava”, solicitând şi obţinând finanţare prin
programul ISPA. Valoarea totală a proiectului este de 44.590 mii euro, din care 33.442,5 mii
euro din fondurile ISPA, 6.688,5 mii euro buget local şi 4.459 mii euro fonduri de la bugetul
de stat.
În cursul anului 2006, pentru îndeplinirea obiectivelor pe aceste probleme de mediu,
în Siret, s-a început derularea proiectelor: ”Modernizare străzi, reabilitare şi extindere reţele
de canalizare în cartierele Tatarcina şi Ruina din oraşul Siret”, ”Imbunătăţirea sistemului de
furnizare a apei potabile din oraşul Siret”, „S.A.M.T.I.D.- Reabilitarea reţelelor de apă
potabilă în oraşul Siret”. De asemenea, se au în vedere următoarele propuneri de proiecte:
„Modernizarea şi reabilitarea staţiei de epurare (treapta biologică), „Prelungirea digului de
apărare al malului stâng din beton cu 250 ml – pârâu Negostina”.
În Câmpulung Moldovenesc este în derulare investiţia “Reabilitarea şi modernizarea
staţiei de epurare”, având în vedere că staţia de epurare existentă, pusă în funcţiune în anul
172
1981, nu realizează parametrii de calitate impuşi de normativul NTPA 001/2002 şi a

directivelor europene privind calitatea apelor epurate evacuate în emisar natural. În ceea ce
priveşte reţeaua de canalizare este întocmit studiul de fezabilitate şi este în curs de realizare
proiectul tehnic pentru investiţia “Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare”.
Principalele obiective incluse în Strategia Dezvoltării Durabile Fălticeni în ceea ce
priveşte sectorul APĂ sunt reabilitarea şi extinderea sistemului urban de canalizare a apelor
menajere, reabilitarea Staţiei de Epurare a apelor uzate în municipiul Fălticeni, reabilitarea şi
extinderea reţelei de distribuţie a apei. Ca obiective propuse de Primăria municipiului
Fălticeni enumerăm: extinderea reţelei de canalizare in zonele unde exista reţele de
alimentare cu apă şi fără canalizare şi anume cartierele Tâmpeşti şi Oprişeni (cca. 8 km de
canalizare), reabilitarea canalului colector din zona Obor -Pârâul Târgului ( cca. 2,5 km.), la
canalul colector trebuie mărită secţiunea de la ф 600 mm la ф 1000 mm pentru preluarea
apelor pluviale.
8.5.3. Deşeuri
În Planul local de acţiune al judeţului Suceava, la capitolul “Deşeuri” sunt menţionate
următoarele probleme identificate:
Probleme identificate Obiectiv Obiectiv Ţinta

general specific
Impactul asupra calităţii Reducerea / Îmbunătăţirea - Reducerea/ eliminarea
mediului datorat depozitării eliminarea calităţii mediului poluării mediului datorată
deşeurilor municipale în efectelor negative prin gestionarea funcţionării actualului Depozit
mun. Suceava. ale depozitului de corespunzătoare a de deşeuri a mun. Suceava.
deşeuri deşeurilor din - Dezvoltarea unui sistem de
municipale şi municipiul colectare selectivă a
industriale din Suceava. deşeurilor în mun. Suceava, cu
mun. Suceava, asigurarea valorificării
asupra calităţii deşeurilor reciclabile.
mediului şi a - Execuţia unui depozit zonal
sănătăţii umane. de deşeuri în zona mun.
Suceava.
Impactul depozitelor de Reducerea/ Îmbunătăţirea - Reducerea/ eliminarea
deşeuri municipale din eliminarea calităţii mediului poluării mediului datorată
localităţile urbane asupra efectelor negative prin gestionarea funcţionării actualelor depozite
calităţii mediului şi a ale depozitelor de corespunzătoare a de deşeuri din localităţile
sănătăţii umane. deşeuri deşeurilor urbane ale jud. Suceava.
municipale din menajere din - Implementarea/ dezvoltarea
localităţile urbane localităţile urbane unor programe colectare
asupra calităţii selectivă a deşeurilor, cu
mediului şi a asigurarea valorificării
sănătăţii umane. deşeurilor reciclabile în toate
localităţile urbane ale judeţului
Suceava.
- Execuţia unui depozit zonal
de deşeuri în zona mun.
Câmpulung Moldovenesc.
Impactul asupra calităţii Reducerea Îmbunătăţirea - Reducerea cantităţii de
mediului datorat depozitării emisiilor pe sol şi calităţii factorilor de nămoluri organice si
deşeurilor industriale de la în pânza freatică mediu prin incinerarea acestora.
SC AMBRO SA Suceava. provenite din reducerea - Reamenajare/
activitatea SC impactului creat de impermeabilizare haldelor de
AMBRO SA. depozitele de şlam.
şlam de la SC
AMBRO SA.
173
Impactul depozitului de Reducerea / Eliminarea - Respectarea prevederilor

zgură şi cenuşă de la SC eliminarea efectelor negative Directivei IPPC şi a HG
TERMICA SA Suceava impactului asupra mediului şi nr.162/2002 privind
asupra calităţii mediului. depozitelor de asigurarea depozitarea deseurilor.
deşeuri industriale condiţiilor de - Asigurarea valorificarii
ale SC TERMICA funcţionare deseurilor de zgura si cenusa.
SA asupra calităţii conform
mediului. prevederilor
Directivei IPPC.
Poluarea mediului datorată Eliminarea Îmbunătăţirea - Desfiinţarea actualelor
gestionării impactului negativ calităţii mediului depozite şi ecologizarea
necorespunzătoare a al depozitelor de prin gestionarea zonelor afectate.
deşeurilor în mediul deşeuri din mediul corespunzătoare a - Asocierea tuturor Consiliilor
rural. rural asupra deşeurilor în locale la depozitele zonale de
calităţii mediului. mediul rural. deşeuri si asigurarea colectăriii
selective a deşeurilor.
Poluarea mediului cu Eliminarea Îmbunătăţirea - Asigurarea colectării şi
deşeuri rezultate din oricăror depozitări stării de salubritate valorificării deşeurilor
activităţi de exploatare şi neautorizate de a localităţilor. lemnoase.
prelucrare a lemnului în deşeuri lemnoase - Desfiinţarea depozitelor
jud. Suceava. în judeţul neautorizate de deşeuri
Suceava. lemnoase şi reconstrucţia
ecologică a zonelor afectate.
Poluarea mediului Reducerea/ Îmbunătăţirea - Retehnologizarea şi
datorată depozităriieliminarea calităţii mediului modernizarea staţiilor de
nămolurilor orăşeneşti impactului asupra prin gestionarea şi epurare.
rezultate din staţiile de mediului datorat valorificarea - Acţiuni pentru valorificarea
epurare a apelor uzate. depozitării nămolului de potenţialului agrochimic al
nămolului de epurare. nămolurilor de epurare.
epurare.
Impactul creat asupra Reducerea / Îmbunătăţirea - Execuţia lucrărilor de
mediului de iazurile de eliminarea calităţii mediului si stabilizare specifice şi de
steril uzinal existente în efectelor negative reducerea riscului reconstrucţie ecologică la
perimetrele miniere. asupra calităţii de poluări iazurile de decantare în
mediului datorate accidentale. conservare sau cu activitate
existenţei iazurilor sistată din jud. Suceava.
de decantare din - Monitorizarea stabilităţii şi a
zonele miniere. calităţii factorilor de mediu.
- Execuţia lucrărilor de
reabilitare şi de creştere a
gradului de siguranţă în
exploatare la iazurile aflate în
funcţiune.
Impactul creat asupra Reducerea / Îmbunătăţirea - Realizare lucrări de
mediului de depozitele de eliminarea calităţii factorilor stabilizare/ reconstrucţie la
steril provenit din activităţi efectelor negative de mediu în haldele de steril din zona fostei
de explorare/ exploatare a asupra calităţii zonele miniere. EM Călimani
minereului din judeţul mediului datorate - Execuţia lucrărilor de
Suceava. existenţei stabilizare specifice şi de
depozitelor de reconstrucţie ecologică a
steril provenit din celorlalte halde de steril
activităţi de inactive din jud. Suceava.
explorare/ - Monitorizarea calităţii
exploatare a factorilor de mediu.
minereului. - Execuţia lucrărilor de
stabilizare şi refacere a
geometriei la haldele de
174
steril active.
Poluarea mediului datorată Asigurarea Îmbunătăţirea - Respectarea prevederilor

gestiunii deşeurilor eliminării gestiunii Ord. MSF nr. 219/2002 privind
spitaliceşti din judeţul deşeurilor deşeurilor gestionarea deşeurilor
Suceava. spitaliceşti prin spitaliceşti. rezultate din activităţi
incinerarea în medicale.
instalaţii conforme - Asigurarea funcţionării
cu prevederile HG incineratorului SC MONDECO
128/2002, privind SRL pt. deşeuri spitaliceşti în
incinerarea conformitate cu prevederile HG
deseurilor. nr.128/ 2002 cu modif.
ulterioare.
- Verificarea modului de
respectare a legislaţiei privind
gestiunea deşeurilor provenite
din sectorul medical.
Tabel 8.5.3.1. Probleme/obiective/ ţinte la nivelul judeţului Suceava - Deşeuri
8.5.4. Poluarea sonoră
Prin Directiva 2002/49/CE a Parlamentului şi Consiliului European, referitoare la
evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, sunt prevăzute măsuri şi iniţiative
specifice privind reducerea zgomotului ambiental, care completează şi dezvoltă măsurile
comunitare privind zgomotul emis de sursele majore: vehicule rutiere, feroviare, aviaţie,
echipamente utilizate în exterior.
În prezent, reglementarea în domeniul zgomotului ambiental este realizată prin H.G.
321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, care transpune Directiva
UE nr. 2002/49/CE. Acest act normativ are drept obiectiv evitarea, prevenirea sau reducerea
efectelor dăunătoare provocate de zgomotul ambiental, inclusiv a disconfortului, prin
implementarea următoarelor măsuri:
a) determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin întocmirea hărţilor de zgomot;
b) punerea la dispoziţie publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi efectele
sale;
c) adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune, având ca scop
prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental, acolo unde este cazul, în special a nivelurilor
de expunere, care pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane.
Planurile de acţiune se elaborează pentru prevenirea creşterii sau reducerea
nivelurilor zgomotului ambiental, acolo unde acesta depăşeşte limitele maxim admise, şi
pentru a menţine calitatea mediului din punct de vedere al zgomotului ambiental, acolo unde
acesta are niveluri acceptabile.
Această hotărâre de guvern reprezintă cadrul general pentru dezvoltarea măsurilor de
reducere a zgomotului emis de sursele majore, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi
de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale şi mecanismele mobile. Ea
vizează zgomotul ambiental la care este expusă populaţia, în special din:
a) zonele urbane construite, mai ales pentru cele construite pe verticală;
b) parcurile şi grădinile publice;
c) zonele liniştite din aglomerări şi din spaţiile deschise;
d) apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la
zgomot.
Autorităţile administraţiei publice locale din judeţul nostru urmează să elaboreze,
potrivit prevederilor HG 321/2005, pentru localităţile aflate în administrarea lor, mai mici de
250.000 de locuitori, hărţi de zgomot, hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune
aferente acestora, începând cu anul 2011.
175
Pentru ca acţiunile de implementare să fie corect orientate, este necesară colectarea,

compararea şi raportarea datelor privind nivelul de zgomot ambiental în conformitate cu
criterii comparabile, stabilite prin această directivă. Aceasta implică folosirea indicatorilor
armonizaţi de zgomot şi a metodelor de evaluare, ca şi a criteriilor ce trebuie avute în vedere
în cazul întocmirii hărţilor de zgomot. Indicatorii de zgomot sunt:
- nivelul de presiune sonoră continuu echivalent, ponderat A, zi-seara-noaptea, pentru
a evidenţia disconfortul
- nivelul de presiune sonoră continuu echivalent noaptea, pentru a evalua perturbarea
somnului.
Pentru limitarea acţiunii surselor de zgomot este necesară adoptarea unei strategii
adecvate, susţinută de reglementări legislative corespunzătoare.
Principalele mijloace de combatere a zgomotului pot fi clasificate în:
 Reducerea nivelului de zgomot la sursă;
 Măsuri urbanistice;
 Măsuri de protecţie a construcţiilor şi clădirilor;
 Protecţia directă a omului expus în mediu poluat fonic.
8.5.5. Transportul
Transportul reprezintă o sursă de poluare a mediului tot mai semnificativă şi în
localităţile urbane din judeţul nostru. Creşterea numărului de autovehicule de la an la an,
corelată cu calitatea tehnică scăzută a multora dintre ele, determină agravarea impactului
negativ asupra factorilor de mediu.
Cel mai afectat factor de mediu este aerul, datorită emisiilor de gaze cu efect de seră
(CO2, CH4, N2O), a gazelor acidifiante (NOx, SO2), CO, compuşi organici volatili, hidrocarburi
policiclice aromatice, pulberi, Pb. Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor emişi depind de
tipul de autovehicul, de natura combustibilului folosit şi de condiţiile tehnice de funcţionare.
Un factor agravant al impactului asupra mediului urban şi sănătăţii umane datorat
transportului rutier îl reprezintă faptul că emisiile se fac la nivelul solului, adică al respiraţiei
umane, şi sunt difuze, adică sunt răspândite pe tot teritoriul localităţilor.
Pentru locuitorii oraşelor, transportul reprezintă totodată sursa principală de poluare
sonoră şi de stres.
Deoarece în prezent transportul rutier reprezintă o sursă din ce în ce mai importantă
de poluare sonoră şi a aerului în localităţile urbane din România, ca şi în ţările dezvoltate ale
Europei, sunt necesare o serie de măsuri concertate care să conducă la reducerea
impactului negativ al acestuia asupra mediului urban.
Există mai multe soluţii pentru rezolvarea problemelor cauzate de transport cum ar fi:
 utilizarea modurilor de transport ecologice;
 utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi operaţional;
 implementarea măsurilor preventive pentru limitarea poluării (de exemplu
inspecţia şi controlul în trafic a stării tehnice a autovehiculelor rutiere,
licenţierea agenţilor economici pentru efectuarea de servicii sau activităţi
conexe transporturilor, promovarea mecanismelor financiare menite să
favorizeze utilizarea modurilor de transport mai puţin poluante şi care presupun
un consum redus de combustibil)
 aplicarea tehnologiilor de depoluare specifice, cum ar fi utilizarea
convertoarelor catalitice;
 Interzicerea traficului în unele zone ale oraşelor;
 Încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun;
 Încurajarea mersului pe jos şi pe bicicletă.
Problemele de mediu cu privire la transport identificate în cadrul Planului Local de
Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava sunt următoarele:
176
Probleme identificate Obiectiv general Obiectiv specific

Ţinta
Poluarea factorilor de Reducerea poluării - Modernizarea sistemului stradal şi
mediu cu gaze acide, atmosferei datorată fluidizarea circulaţiei rutiere.
pulberi şi metale grele traficului rutier -Modernizarea parcului auto
-Salubrizarea corespunzătoare a
căilor rutiere de transport.
Absenta reţelelor Reducerea factorilor de - Dezvoltarea/ modernizarea
specifice de stres asupra populaţiei reţelelor de supraveghere a calităţii
monitorizare a poluării datorită traficului rutier. atmosferei.
datorată traficului rutier - Valorificarea bazelor de date
şi a studiilor de existente în studii de fluidizare a
fluidizare a traficului. circulaţiei rutiere.
Impactul traficului Reducerea impactului - Îmbunătăţirea infrastructurii de
rutier asupra traficului rutier asupra acces în zonele aferente
monumentelor istorice monumentelor istorice monumentelor istorice.
şi a celor arhitectonice. şi arhitectonice - Realizarea spaţiilor de parcare în
zona monumentelor istorice şi
arhitectonice.
Poluarea fonică Reducerea poluării - Fluidizarea circulaţiei rutiere prin
generată de traficul fonice datorate crearea de sensuri unice
rutier. traficului rutier. semaforizate/marcaje stradale.
-Dirijarea traficului greu pe trasee
periferice.
Absenţa rutelor de Reducerea factorilor de -Modernizarea/ reabilitarea căilor de
centură şi a stres asupra populaţiei, transport rutier.
autostrăzilor, precum şi datorită traficului rutier. -Măsuri pt. limitarea efectuării
a traseelor dedicate transportului industrial prin zone
transportului industrial rezidenţiale.
în afara zonelor
rezidenţiale.
Salubrizarea Reducerea poluării -Intensificarea acţiunilor de
insuficientă a căilor factorilor de mediu salubrizare a căilor rutiere.
rutiere intra şi datorată salubrizării -Asigurarea colectării /valorificării
extravilane din judeţul insuficiente a căilor deşeurilor reciclabile provenite din
Suceava. rutiere. sectorul transporturilor.
Tabel 8.5.5.1. Probleme/obiective/ ţinte la nivelul judeţului Suceava - Transportul
8.5.6. Spaţiile verzi
Prezenţa spaţiilor verzi pe teritoriul localităţilor urbane, destinate să suplinească
deficitul de habitate naturale rezultat ca urmare a ocupării teritoriului cu construcţii cu diverse
funcţiuni, constituie o necesitate atât sub aspectul asigurării confortului psihic al populaţiei, a
satisfacerii cerinţelor de ordin estetic, cât şi al protecţiei sănătăţii umane şi mediului.
Obiectivele legate de zonele verzi din oraşe trebuie să aibă în vedere atât dezvoltarea
lor spaţială, cât şi sub aspectul diversităţii biologice al acestora, concomitent cu refacerea
unui sistem de spaţii verzi, pe de o parte prin realizarea legăturilor dintre acestea
(combaterea fenomenului de izolare, insularizare a acestora), iar pe de altă parte prin
recrearea legăturilor cu zonele naturale existente din teritoriul înconjurător aglomerărilor
umane respective.
Pentru menţinerea şi întreţinerea spaţiilor verzi în mediul urban, sunt necesare acţiuni
cum sunt:
177
 Stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane;

 Analiza suprafeţelor cu spaţii verzi intraurbane şi periurbane existente,
reglementarea şi monitorizarea atentă a acestora;
 Conservarea suprafeţei spaţiilor verzi existente şi realizarea de noi spatii verzi;
 Reabilitarea zonelor intra şi periurbane verzi degradate;
 Extinderea perdelelor de protecţie în zonele industrializate şi pe marginea
drumurilor intens circulate
 Eliminarea construcţiilor ilegale intraurbane şi redarea terenurilor în circuitul
spaţiilor verzi, recreative sau de joacă.
 amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joaca, banci
 continuarea acţiunilor de plantare a puieţilor de salcâm, stejar, molid, tei şi gard
viu în parcuri
8.5.7. Agenda Locală 21
Agenda 21 Locală este un ghid de implementare a conceptului unanim acceptat de
„dezvoltare durabilă”, care a fost definit, dezvoltat şi adoptat oficial la nivel planetar, în 1992,
la întâlnirea de la Rio de Janeiro şi care reprezintă „capacitatea de a satisface necesităţile
generaţiei actuale fără a compromite şansa generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile
necesităţi”.
Agenda 21 reflectă un consens global, voinţa politică la cel mai înalt nivel pentru
dezvoltare şi cooperare în probleme de mediu, arătând că populaţia, consumul şi tehnologia
sunt forţe primare ale schimbărilor de mediu. Este un ghid care oferă politici şi programe
care permit realizarea unui echilibru viabil între consum, populaţie şi capacitatea pământului
de a întreţine viaţa.
În cel de-al V-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene – „Către
Durabilitate” – se recunoaşte faptul că „autorităţile locale deţin un rol deosebit de important în
asigurarea durabilităţii dezvoltării, prin exercitarea funcţiilor lor statutare de autorităţi
competente faţă de multe din directivele şi reglementările existente şi în contextul
transpunerii practice a principiului subsidiarităţii”.
Conform prevederilor stabilite în cadrul Conferinţei de la Rio de Janeiro, fiecare
autoritate locală are obligaţia de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă.
Prin implementarea Agendei 21 Locale se urmăreşte integrarea problemelor de
protecţie a mediului în procesul de luare a deciziei la nivel local în sectoarele social şi
economic, formându-se astfel un parteneriat strategic.
De asemenea, se urmăreşte şi implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea
procesului de implementare. Astfel, procesul aplicării Agendei 21 Locale încurajează
participarea întregii comunităţi (mediu de afaceri, organizaţii guvernamentale şi
neguvernamentale şi chiar participarea individuală a cetăţenilor), întrucât dezvoltarea
durabilă presupune o planificare pe termen lung, cu recunoaşterea interdependenţei dintre
factorii sociali, economici şi de mediu care afectează sănătatea şi calitatea vieţii.
Implementarea Agendei 21 Locale va avea efecte economico-sociale ce vor duce la
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. De aceea, participarea cetăţenilor este
foarte importantă, întrucât ei trebuie să fie conştienţi că este necesar să îşi asume
responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acţiunilor lor.
Începând din anul 2000, România a început implementarea Agendei 21 locale cu
sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Guvernului Marii Britanii şi
Guvernului Canadei, prin proiectul „Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă”.
În anul 2003, urmare rezultatelor obţinute prin acest proiect-pilot, prin care s-a realizat
Agenda Locală 21 în 9 municipii din ţară, s-a decis extinderea Programului în alte 40 de
municipalităţi în perioada 2003-2007. Această extindere a avut loc urmare unui Protocol de
colaborare între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Administraţiei şi
Internelor, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Federaţia Autorităţilor
178
Locale din România şi Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă (CNDD).

Faza de extindere a acestui program va întări parteneriatul public-privat, iniţiat la nivel
local, care va transforma priorităţile identificate de comunităţi în proiecte demonstrative şi de
investiţii, care vor fi totodată obiective prioritare în Planul local de acţiune pentru mediu al
judeţului.
În judeţul Suceava au fost selectate municipiile Vatra Dornei şi Fălticeni pentru a
începe realizarea Agendei 21 Locale în anul 2003, iar în luna mai 2005 şi oraşul Gura
Humorului.
În portofoliul de proiecte cuprinse în aceste agende se regăsesc proiecte vizând
rezolvarea aproximativ a aceloraşi probleme de mediu, în principal legate de dezvoltarea
infrastructurii privind alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate,
managementul deşeurilor în conformitate cu prevederile directivelor europene, dezvoltarea
spaţiilor verzi, ameliorarea calităţii aerului etc.
Municipiul Fălticeni se află în faza de monitorizare şi evaluare a stadiului de
implementare a Planului Local de Acţiune pt. Agenda Locală 21, constatând că lipsa
fondurilor a condus la punerea în aplicare doar în mică parte a acestuia. Se doreşte ca
rezolvarea celorlalte proiecte nerealizate până în prezent să se realizeze prin accesarea
fondurilor structurale în perioada 2007-2013.
Similar, dintre proiectele prioritare de protecţia mediului identificate în cadrul
programului Agenda Locală 21 în municipiul Vatra Dornei şi oraşul Gura Humorului, doar o
mică parte s-au realizat parţial, sau sunt în curs de execuţie, sau doar la faza de studiu de
fezabilitate, din lipsă de resurse financiare suficiente.
APM Suceava a făcut parte din Comitetele locale de coordonare a proiectelor Agenda
21 Locală a celor trei localităţi şi din grupurile de lucru privind protecţia mediului.
8.6. Concluzii
Mediul urban din judeţul Suceava este în continuă evoluţie, autorităţile administraţiei
publice devenind tot mai conştiente în ultimii ani că soluţia viitorului este dezvoltarea
economico-socială durabilă şi acţionând pentru creşterea calităţii vieţii în general în
localităţile administrate. Din păcate, resursele financiare limitate nu au permis progrese
importante pe linia dezvoltării serviciilor publice şi modernizării infrastructurii urbane.
În ultimii ani s-au intensificat preocupările, la nivelul tuturor municipalităţilor, pentru
identificarea de surse de finanţare a unor proiecte care vizează extinderea şi reabilitarea
reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de epurare, îmbunătăţirea
infrastructurii de transport, managementul deşeurilor etc.
În acest sens, în ultimii ani s-au solicitat şi, parţial, s-au obţinut unele cofinanţări
guvernamentale şi externe, precum şi credite externe, pentru o serie de proiecte care vor
conduce la creşterea calităţii vieţii şi ameliorarea calităţii mediului în unele dintre localităţile
din judeţul Suceava.
Calitatea aerului în localităţile urbane ale judeţului este în general satisfăcătoare, cu

excepţia pulberilor PM10, a căror concentraţie depăşeşte în unele localităţi, şi în principal în
municipiul reşedinţă de judeţ, valorile limită europene. Aceasta face necesară elaborarea în
perioada imediat următoare de planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului care să
permită reducerea poluării cu pulberi PM10 în municipiul Suceava, precum şi în municipiile
Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei şi în oraşele Gura Humorului,
Siret, Solca, unde evaluarea preliminară a calităţii aerului efectuată în 2005 a indicat depăşiri
ale VL la acest indicator.
Nivelul de zgomot se menţine ridicat în zonele urbane, îndeosebi datorită traficului
179
rutier.
Situaţia spaţiilor verzi este încă necorespunzătoare, în majoritatea localităţilor urbane,

fiind necesare măsuri mai decise de prezervare şi mai bună întreţinere a celor existente şi de
înfiinţare a unora noi. Activităţile de urbanism şi amenajarea teritoriului trebuie să vizeze mai
buna conservare a spaţiilor verzi existente, concomitent cu preocuparea pentru dezvoltarea
acestora, având în vedere rolul foarte important al vegetaţiei în ameliorarea calităţii aerului,
reducerea poluării fonice, ca şi cel estetic şi decorativ.
Reţelele publice de alimentare cu apă sunt încă insuficient de extinse, acoperind sub
jumătate din numărul total de oraşe şi comune ale judeţului. Situaţia este şi mai
necorespunzătoare în ceea ce priveşte reţelele de canalizare a apelor uzate, de astfel de
reţele dispunând sub o treime din localităţile judeţului.
Reţelele de canalizare şi staţiile de epurare existente sunt vechi, acestea nerealizând
parametrii impuşi de legislaţia privind epurarea apelor uzate orăşeneşti, fiind necesare lucrări
costisitoare de modernizare/reabilitare.
Calitatea apei potabile furnizate prin sisteme publice nu este încă la nivelul impus de
directiva UE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, fiind necesare
cheltuieli substanţiale pentru conformare în următorii ani, până la termenele stabilite în urma
negocierilor cu UE.
Gestionarea deşeurilor în mediul urban reprezintă una dintre problemele dificile, încă
departe de a fi rezolvate. Este o problemă care ţine în bună măsură şi de gradul de educaţie
şi civilizaţie a populaţiei, dar care necesită totodată şi investiţii financiare importante în
sisteme moderne de management integrat al deşeurilor, investiţii dificil de suportat doar de
către bugetele locale şi de la bugetul de stat.
Astfel, este necesară urgentarea soluţionării problemei realizării a două depozite
zonale de deşeuri la nivelul judeţului Suceava, care vor trebui să deservească întreaga
populaţie a judeţului, mai ales având în vedere că termenul de sistare a depozitării deşeurilor
pe rampa de gunoi a municipiului Suceava este anul 2008.
În acest sens, în anul 2006 s-a obţinut finanţarea pentru pregătirea proiectului „Sistem
integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Suceava” finanţat din fonduri ISPA, în
cadrul măsurii ISPA 2005/RO/16/P/PA 001 „Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în
sectorul de mediu”, în februarie 2007 fiind demarată licitaţia, investiţiile urmând a fi asigurate
din fondurile de coeziune UE.
180
CAPITOLUL 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
9.1 . Agricultura
9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
Agricultura, alături de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenţi
poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental. Este practic unanim acceptat
faptul că agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului şi a apei prin utilizarea
excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi
cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări.
Gradul înalt de fragmentare al proprietăţii agricole determinat de punerea în posesie,
orientarea parcelelor din deal în vale, slaba dotare cu utilaje agricole a deţinătorilor de teren,
lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea unei fertilizări raţionale bazate pe studii
agrochimice a solurilor, au creat şi încă mai creează probleme în practicarea unei agriculturi
durabile la nivelul judeţului Suceava.
Dezvoltarea durabilă a sectorului agricol presupune elaborarea unor politici menite să
asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocupările privind protecţia mediului,
astfel încât să se realizeze concomitent bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia
calităţii solului, viabilitatea economică şi acceptabilitatea socială.
Pentru a descrie interacţiunea agriculturii cu mediul sunt utilizaţi următorii indicatori:
a) Consumul de îngrăşăminte chimice
Consumul de îngrăşăminte chimice reprezintă intensitatea utilizării fertilizanţilor chimici
asupra suprafeţei agricole şi se calculează ca un raport între consumul de îngrăşăminte
chimice (azotoase, potasice şi fosfatice) şi suprafaţa totală agricolă.
În tabelul 9.1.1.1. este prezentată o evoluţie a consumului de îngrăşăminte chimice în
judeţul Suceava, în perioada 2003-2006. Se constată o creştere semnificativă la consumul
de îngrăşăminte chimice potasice în 2006, comparativ cu 2003 :
Consumul de îngrăşăminte chimice (kg/ha)
Judeţul Tip 2003 2004 2005 2006
Azotoase 63 66 40 43
Suceava Fosfatice 22 22 16 33
Potasice 7 8 8 36
Total 92 96 64 112
Tabel 9.1.1.1 Consumul de îngrăşăminte chimice în perioada 2003-2006 (Sursa D.A.D.R. )
b) Consumul de pesticide:
Acest indicator reprezintă intensitatea utilizării pesticidelor în agricultură. În categoria
pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele. Utilizarea pesticidelor in
agricultură este măsurată în kg de substanţă activă pe unitatea de suprafaţă agricolă
(hectare):
Judeţul Consumul de pesticide (kg/ha)
Tip 2003 2004 2005 2006
Insecticide 0,39 0,54 0,68 1,11
Suceava Fungicide 1,48 1,04 1,48 1,85
Erbicide 1,49 1,90 1,41 1,32
Tabel 9.1.1.2. Consumul de pesticide în perioada 2003-2006(Sursa D.A.D.R. )
181
În anul 2006, se constată o creştere de 2,84 ori a consumului de insecticide faţă de

anul 2003. Consumul de fungicide în agricultura judeţului Suceava este de 1,25 ori mai mare
faţă de consumul din anul 2003, în timp ce consumul de erbicide a fost mai mic decât cel din
2003.
9.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani din domeniul agriculturii

În judeţul Suceava, sectorul privat deţine cea mai mare parte a suprafeţei agricole. În
ultimii ani producătorii agricoli înclină spre o eficientizare a folosirii terenului, prin comasări
de suprafeţe, în sensul creerii de exploataţii cu dimensiuni optime care să le permită
folosirea tehnologiilor specifice fiecărei culturi.
Evoluţia suprafeţelor de teren introduse şi respectiv scoase definitiv din circuitul
agricol în perioada 2003-2006, conform datelor furnizate de D.A.D.R. Suceava, este
prezentată în tabelul 9.1.2.1.
Evoluţia suprafeţei agricole (ha)
Judeţul Supraf.(ha) introdusă in circuitul Suprafaţa (ha) scoasă din circuitul
agricol agricol
2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006
Suceava - - - 7,1 - - 26,31 144,0
Tabel 9.1.2.1. Evoluţia suprafeţei agricole în judeţ în perioada 2003-2006
Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în judeţul Suceava în

perioada 2003-2006 este cea din tabelul de mai jos:
Judeţul Repartitia Anul
terenurilor agricole 2002 2003 2004 2005 2006*
(ha)
Arabil 179.859 180.494 180.620 180.771 180.623
Păşuni 91.108 90.450 90.430 90.250 90.517
Fâneţe 74.819 75.675 75.700 75.711 75.755
Suceava Vii 0 0 0 0 0
Livezi şi pepiniere 3.345 3.207 3.060 3.030 2.886
pomicole
Total 349.131 349.826 349.810 349.762 349.787
Tabel 9.1.2.2. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în perioada 2003-2006
(Sursa DJS Suceava – per. 2002-2005; * sursa DADR Suceava – 2006)
De remarcat este scăderea suprafeţelor de livezi şi a păşunilor, în 2006 faţă de anul
2002, crescând în schimb suprafaţa totală de teren arabil şi fâneţe. În ansamblu, rezultă o
creştere a terenurilor agricole din 2002 în 2006 cu 656 ha.
9.1.2.1. Evoluţia utilizǎrii solului în agriculturǎ
Pentru a descrie evoluţia utilizării solului în agricultură se foloseşte indicatorul
intensitatea agriculturii. Acesta are drept scop evidenţierea schimbărilor survenite în
utilizarea productivă sau neproductivă a terenurilor agricole şi se calculează ca raport între
suprafaţa agricolă din anul curent şi suprafaţa agricolă dintr-un an de referinţă. Considerând
ca an de referinţă anul 2002, constatăm, din tabelul de mai jos, creşterea intensităţii
agriculturii cu 0,19% în 2006.
Intensitatea agriculturii %
Judet 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava 100 100,2 100,19 100,17 100,19

Tabel 9.1.2.1.1. Intensitatea agriculturii în perioada 2003-2006
182
9.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Anual sunt retrase din circuitul agricol suprafeţe arabile variabile, în scopul utilizării
terenurilor pentru construcţii de locuinţe, desfăşurarea unor activităţi economice etc..
Evoluţia suprafeţelor de teren scoase definitiv din circuitul agricol în perioada 2000-
2005, conform datelor furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava în
anul 2006, este prezentată în tabelul 9.1.2.2.1.
Judeţul Anul Suprafaţa (ha)
Suceava 2000 4,8062

2001 2,1433
2002 7,3175
2003 3,3384
2004 5,9904
2005 5,7912
Tabel 9.1.2.2.1. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol
9.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite şi a suprafeţelor de păduri regenerate
Judet Suprafata impădurită (ha)
2002 2003 2004 2005 2006
Suceava 1071 731 918 1039 863*
Tabel 9.1.2.3.1. Evoluţia suprafeţelor impădurite la nivel de judet
(Sursa D.J.S. Suceava – 2003 – 2005, *Direcţia Silvică Suceava – 2006)
Judet Suprafata de pădure regenerată (ha)

2003 2004 2005 2006
Suceava 446 248 1.094 1.894
Tabel 9.1.2.3.2. Situaţia suprafeţelor de păduri regenerate în perioada 2003-2006
(Sursa Direcţia Silvică Suceava)
9.1.2.4. Evolutia şeptelului (bovine, porcine, păsări)
Judeţul Suceava avea înainte de 1989 o bogată tradiţie în domeniul zootehnic,
domeniu foarte bine reprezentat în judeţ. După 1989 s-a înregistrat o scădere importantă a
şeptelului la nivelul judeţului, prin desfiinţarea fostelor unităţi de stat.
Treptat, această activitate a început să se dezvolte din nou, în zona privată, aşa încât
se constată o evoluţie pozitivă în domeniul zootehnic în ultimii ani, conform datelor furnizate
de D.A.D.R. Suceava.
- mii capete -
Nr. Categorii de Efective (nr. de capete)
crt. animale 2003 2004 2005 2006
1. Bovine total 169 170 175 179
2. Vaci lapte 118 112 110 117
3. Alte bovine(bubaline) 0 0 0 0
4. Ovine total 192 223 233 233
5. Caprine 7 7 7 7
6. Porcine 103 115 146 145
7. Păsări total 1394 1450 1470 1495
8. Găini ouătoare 1000 1000 1000 1000
9. Cabaline 72,7 72,98 43,1 43,24
10. Animale blanã 0,500 0,600 0,500 0,342
Tabel 9.1.2.4.1. Evolutia şeptelului în perioada 2003-2006
183
9.1.2.5. Agricultura ecologică

Producţia ecologică, în înţelesul O.U.G. 34/2000 privind produsele agroalimentare
ecologice, înseamnă obţinerea de produse agroalimentare fără utilizarea produselor chimice
de sinteză, în conformitate cu regulile de producţie ecologică stabilite în O.U.G. 34/2000
privind produsele agroalimentare ecologice, produse care respectă standardele, ghidurile şi
caietele de sarcini naţionale şi sunt atestate de un organism de inspecţie şi certificare
înfiinţat în acest scop.
Producţia agroalimentară ecologică are ca scop realizarea unor sisteme agricole
durabile, diversificate şi echilibrate, care asigură protejarea resurselor naturale şi sănătatea
consumatorilor.
Principiile de bază ale producţiei agroalimentare ecologice sunt:
- eliminarea oricărei tehnologii poluante;
- realizarea structurilor de producţie şi a asolamentelor, în cadrul cărora rolul principal
îl deţin rasele, speciile şi soiurile cu înaltă adaptabilitate;
- susţinerea continuă şi ameliorarea fertilităţii naturale a solului;
- integrarea creşterii animalelor în sistemul de producţie a plantelor şi produselor din
plante;
- utilizarea economică a resurselor energetice convenţionale şi înlocuirea acestora în
mai mare măsură prin utilizarea raţională a produselor secundare refolosibile;
- aplicarea unor tehnologii atât pentru cultura plantelor, cât şi pentru creşterea
animalelor, care să satisfacă cerinţele speciilor, soiurilor şi raselor.
Conversia producţiei convenţionale la cea ecologică va avea în vedere realizarea unui
agrosistem viabil şi durabil.
Metodele de producţie ecologică utilizate în obţinerea produselor agroalimentare
ecologice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) respectarea principiilor producţiei ecologice;
b) neutilizarea de fertilizatori şi amelioratori ai solului, pesticide, materiale furajere,
aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substanţe folosite în alimentaţia
animalelor, substanţe ajutătoare pentru pregătirea furajelor, produse pentru curăţarea şi
dezinfectarea adăposturilor pentru animale şi de alte produse, decât a acelor produse
permise să fie folosite în agricultura ecologică;
c) folosirea de seminţe sau material vegetativ săditor obţinut prin metode de producţie
ecologică.
În conformitate cu Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.
527/2003 pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspectie şi certificare şi conditiile
de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică, în anul 2006
la D.A.D.R. Suceava s-au inregistrat un număr record de operatori pe piata produselor
ecologice, şi anume:
 3 procesatori de lapte ecologic ce produc caşcaval, şvaiţer, lapte consum, unt, brânză
Olanda, brânză Burduf;
 2 exportatori de produse lactate ecologice;
 2176 mici producatori de lapte ecologic;
 57 ferme, în principal de bovine;
 19 apicultori cu un total de 2007 stupi.
După centralizarea datelor din Fişele de înregistrare privind suprafetele de teren şi
număr de animale în sistem ecologic, pentru anul 2006, in judetul Suceava situaţia este
următoarea:
1. Suprafaţa în agricultura ecologică : total 13.172 ha, din care :
 7.212 ha fâneţe;
 5.615 ha păşune;
 345 ha arabil.
2. Bovine: total 10.263 capete, din care :
184
 5.981 capete vaci de lapte;

 735 capete ovine;
 2 capete caprine;
 842 cap porcine;
 735 cap ecvine.
3. Cantitatea estimată de produsele lactate ecologice sunt :
 1.028 t branzeturi;
 5.000 mii l lapte de consum ;
 80.000 pachete unt.
9.1.3. Impactul activitatii din sectorul agricol asupra mediului
Agricultura, prin particularităţile sale (utilizarea solului, întreţinerea proceselor
biologice naturale), reprezintă una din activităţile economice cu influenţă directă asupra
mediului.
Impactul negativ al agriculturii asupra mediului este consecinţa următoarelor practici
agricole, atunci când acestea sunt folosite excesiv şi iraţional, fără respectarea bunelor
practici agricole:
- utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor
- cultivarea plantelor modificate genetic
- creşterea animalelor şi mangementul dejecţiilor
- arderea miriştilor
Oferind resursele de bază necesare vieţii, solul este cel mai preţios capital al
sistemelor biologice, fiind primul afectat de activităţile agricole neraţionale. Una din cele mai
importante cauze de degradare a solului o constituie utilizarea şi administrarea neraţională a
terenurilor agricole.
Starea de fertilitate a solurilor reprezintă factorul esenţial pentru practicarea unei
agriculturi durabile şi performante. Fertilitatea, însuşire extrem de complexă, este
capacitatea solului de a asigura condiţii fizico-chimice şi biologice optime pentru creşterea şi
dezvoltarea normală a plantelor şi de a pune la dispoziţia acestora, continuu şi simultan, apa
şi elementele nutritive necesare pe tot parcursul perioadei de vegetatie.
Odată cu formarea sa, solul este supus unui proces continuu de degradare, atât sub
acţiunea factorilor naturali, cât mai ales a celor antropici. Degradarea solului nu a fost privită
cu foarte multă atenţie în decursul timpului, solul fiind mult timp considerat o resursă
inepuizabilă, însă evoluţiile din ultimele decenii au determinat o revizuire a atitudinii omenirii
faţă de suportul său de viaţă, solul.
Agricultura a contribuit şi încă mai contribuie la poluarea mediului natural prin
utilizarea excesivă de îngrăşăminte chimice şi pesticide. Aceste substanţe ajung, prin
intermediul scurgerii de pantă, în lacuri şi cursuri de apă, determinând poluarea acestora şi
afectarea ecosistemelor acvatice. Totodată, administrarea neraţională de îngrăşăminte şi
produse fitosanitare conduce la transmiterea, prin intermediul plantelor, de-a lungul lanţului
trofic plante – animale - om, a unor substanţe dăunătoare pentru sănătatea umană. Aceste
substanţe, administrate în exces, se acumulează şi în apa subterană, care nu mai poate fi
utilizată, fără riscuri pentru sănătate, în scopuri potabile.
Exploatarea neraţională a pamântului şi chiar irigaţiile, atunci când sunt efectuate
incorect sau exagerat, pot să ducă la degradarea solului şi la pierderea în timp a unor
suprafeţe din circuitul agricol.
Fermele zootehnice necorespunzător amenajate sunt importante surse de poluare a
mediului. Creşterea animalelor şi mai ales managementul dejecţiilor reprezintă surse de
emisie a unor gaze cu efect de seră şi a amoniacului, gaz eutrofizant.
Pentru ca un animal să câştige în greutate 1 kg, el elimină 6-25 kg reziduuri; incorect
eliminate, aceste reziduuri ajung să polueze grav apele de suprafaţă, pânza freatică, solul.
Spre deosebire de industrie, agricultura este deosebit de vulnerabilă la schimbările
climatice. Capriciile climatice constituie unul dintre factorii ce influenţează puternic producţia
185
agricolă şi alimentară, prin afectarea fluxurilor energetice naturale către sistemele de lucru
ale plantei. Trebuie subliniat că energia înglobată în produsul agricol provine 95% din mediu
şi numai 5% din surse conventionale de energie.
În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.P.D.R. nr. 196/2005, judeţul Suceava,

respectiv agricultura judeţului Suceava, nu face parte din zonele vulnerabile la nitraţi
proveniţi din activităţile specifice. Din acest motiv, pentru prevenirea poluării cu nitraţi şi nitriţi
se impune o tematică obligatorie de cercetare la S.C.D.A. Suceava pentru păstrarea acestor
calităţi ale solului, aceasta fiind o necesitate.
Legat de combaterea bolilor şi distrugerea dăunătorilor în judeţul Suceava s-au
comercializat şi se comercializează doar produse corespunzătoare, ambalate, etichetate,
licenţiate şi recunoscute, sub directa monitorizare de către U.F. Suceava.
În principiu, substanţele necesare bolilor şi dăunătorilor de carantină, precum şi
executarea efectivă a tratamentelor în teritoriu au fost asigurate asfel încât, să se evite
incălcarea principiilor de conservare şi protecţie a mediului.
Astfel, la nivelul judeţului Suceava s-a elaborat o strategie de combatere a bolilor şi
dăunătorilor, în scopul reducerii folosirii excesive a substanţelor chimice şi utilizării resurselor
naturale ale ecosistemului, ce ar conduce la reducerea riscurilor de îmbolnăvire şi de
perturbare a echilibrului ecosistemelor cauzate de utilizarea neraţională a pesticidelor.
Legat de organismele modificate genetic, in anul 2006, D.A.D.R Suceava a
monitorizat 35 ha cultivate cu S.M.G, monitorizare pâna la lichidarea ultimului bob de soia.
Pentru a reduce la minimum influenţele negative ale agriculturii asupra mediului, în
judeţul Suceava, D.A.D.R. a pus la dispoziţia celor care gestionează fondul funciar şi cel
forestier tehnologii agricole adecvate, denumite tehnologii agricole cadru, pentru fiecare
cultură şi exploataţie în parte, în vederea gestionării cât mai bune a posibilităţilor agro-
pedologice disponibile.
9.1.4. Utilizarea durabilă a solului

Utilizarea durabilă a solului implică anumite acţiuni pe termen lung prin care să se
asigure, în paralel cu obţinerea unor rezultate economice pozitive, şi conservarea şi
ameliorarea calităţii solului. Aplicarea principiilor agriculturii moderne (rotaţia culturilor,
utilizarea biofertilizatorilor, promovarea lucrărilor de îmbunătăţire calitativă a solului)
reprezintă premizele asigurării unei dezvoltări durabile a acestui sector.
Utilizarea durabilă a solului implică menţinerea celor trei funcţii ecologice ale acestuia:
 producţia de biomasă;
 filtrarea, tamponarea, transformarea materiei şi a apei pătrunse în sol, pentru
asigurarea circuitului acestora în natură;
 habitat pentru organisme.
Una dintre direcţiile de orientare a agriculturii Uniunii Europene, în contextul
promovării noului model european de agricultură, este promovarea agriculturii durabile
bazată pe o producţie intensivă de produse competitive, dar care se află în armonie cu
mediul înconjurător.
Agricultura durabilă presupune utilizarea ştiinţifică, armonioasă, a tuturor
componentelor tehnologice specifice: lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare,
combaterea bolilor şi dăunătorilor inclusiv prin metode biologice, creşterea animalelor,
stocarea, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţile agricole etc, pentru
realizarea unor producţii ridicate şi stabile, fără însă a afecta mediul înconjurător.
Promovarea unei agriculturi durabile implică necesitatea unei caracterizări exhaustive
a solurilor sub toate aspectele, asigurându-se un inventar cât mai detaliat şi actual al
resurselor de sol, validarea în vederea utilizarii tehnicilor de protectie si ameliorare a solului,
de prevenire si combatere a poluarii solului sub toate ipostazele.
De-a lungul timpului, cererea de alimente şi-a sporit presiunea asupra posibilităţilor de
186
producţie agricolă şi, în consecinţă, agricultorii au pus la punct tehnici ingenioase pentru
extinderea culturilor pe terenuri care fuseseră anterior considerate neproductive, evitând în
acelaşi timp eroziunea solului şi menţinând productivitatea acestuia. Printre aceste tehnici se
numără terasarea, rotaţia culturilor, lăsarea terenului în pârloagă.
Amenajarea de terase permite cultivarea terenurilor în pantă, care altfel şi-ar pierde
rapid stratul fertil.
Prin rotaţia culturilor prăşitoare (porumbul) cu cele dense (fânul), ritmul mediu anual
de eroziune a solului se menţine la un nivel tolerabil. Rotaţia culturilor nu numai că asigură o
buna acoperire a solului, dar face ca volumul de materii organice care leagă particulele de
sol între ele să fie mult mai mare comparativ cu realizarea continuă a unor culturi
praăşitoare.
Pentru terenurile agricole afectate de secete periodice este indicată menţinerea de
perdele de protecţie forestiere care constituie elemente de frânare a eroziunii.
În vederea utilizării durabile a solului în contextul sistemelor de agricultură durabilă, se
impun o serie de măsuri cum sunt:
 diversificarea culturilor în vederea îmbunătăţirii şi conservării structurale a solului;
respectarea rotaţiei culturilor în asolamente;
 selectarea speciilor de plante care se potrivesc tipului de sol, climei şi care rezistă la
boli; extinderea, promovarea şi generalizarea cultivării unor soiuri de hibrizi rezistenţi la
atacul bolilor şi dăunătorilor;
 utilizarea de materiale organice reziduale, provenite de regulă din sectorul zootehnic,
în combinaţie cu îngrăşaminte minerale pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi
pentru conservarea stării de fertilitate a solului;
 utilizarea unor noi substanţe fertilizante în vederea menţinerii stratului fertil al solului;
folosirea pe scară largă a mijloacelor profilactice şi biologice de protecţie, îmbinarea raţională
a mijloacelor chimice şi biologice;
 utilizarea fertilizanţilor şi a pesticidelor potrivit potenţialului productiv al solului; limitarea
utilizării produselor chimice (îngrăşăminte chimice, pesticide) şi excluderea celor dăunătoare
pentru om şi mediu, prin acumularea de reziduuri în sol, produse agroalimentare, furaje şi în
organismul uman
 administrarea uniformă şi echilibrată a îngrăşămintelor naturale şi chimice, în
conformitate cu recomandările studiilor agrochimice a solurilor;
 tratarea seminţelor şi a materialului săditor pentru toate culturile;
 efectuarea în perioada optimă de lucrabilitate şi traficabilitate (în funcţie de conţinutul
de apă din sol pe adâncimea de lucrare) a tuturor lucrărilor solului precum şi a celor de
recoltat şi transport, pentru protecţia solului împotriva degradării fizice.
Pentru utilizarea durabilă a solului se impune implementarea acţiunilor şi măsurilor de
protecţie, ameliorare şi valorificare a resurselor solului. În acest sens DADR Suceava a avut
în vedere:
 Dezvoltarea unor sisteme de agricultură care să se poată autosusţine prin conservarea
resurselor şi îmbunătăţirea continuă a fertilităţii solului
 Asigurarea resurselor în primul rând prin regenerarea lor internă
 Respectarea înainte de toate a principiilor biologice şi ecologice care se manifestă în
ecosistemele naturale.
9.2. Industria
9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului
Industria reprezintă sectorul economic cu cel mai mare impact negativ asupra mediului,
ca urmare a utilizării intensive de către acest sector a resurselor naturale, a consumului mare
de energie, a proceselor de producţie generatoare de emisii poluante în aer, apă, sol şi de
diverse tipuri de deşeuri, dintre care unele periculoase pentru mediu şi sănătatea umană.
187
Aşa cum am arătat la capitolele anterioare, activităţile industriale exercită, în mai mare
sau mai mică măsură, impacturi multiple asupra tuturor factorilor de mediu, afectând
calitatea aerului, apelor, solului, generând deşeuri de diverse tipuri, ocupând suprafeţe de
teren pentru depozitarea deşeurilor, consumând resurse naturale şi energie, ceea ce face
necesară reglementarea şi controlul acestora de aşa manieră încât să se asigure
respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi a principiilor dezvoltării durabile.
În sectorul industrial, rezultatele cele mai bune în reducerea impactului asupra mediului
le au aşa numitele tehnologii „curate”, adică acele tehnologii moderne, care reduc substanţial
pierderile de materii prime şi auxiliare în mediu, sub formă de emisii în aer, apă, sol, sau sub
formă de deşeuri şi care astfel poluează mediul, dar economisesc resursele de materii prime
şi energie, conducând astfel la micşorarea costurilor specifice, astfel că, deşi iniţial costul
investiţiei poate fi important, costul pe unitatea de produs pe parcursul funcţionării este mai
mic, activitatea mai eficientă şi „prietenoasă” pentru mediu.
Ordonanţa de Urgenţă nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării
industriale urmăreşte ca, prin măsurile luate de titularii de activităţi şi instalaţii care intră sub
incidenţa ei, să se realizeze următoarele :
- să se prevină poluarea, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;
- să nu se producă nici o poluare semnificativă;
- să se evite producerea de deşeuri iar în cazul în care se produc deşeuri, ele sunt
valorificate, iar dacă acest lucru nu este posibil tehnic sau economic, sunt
eliminate, astel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului;
- să se utilizeze eficient energia;
- să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea
consecinţelor acestora;
- să fie luate măsurile necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităţii să
se evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare
satisfăcătoare.
Sectorul industrial al judeţului Suceava este reprezentat prin următoarele domenii de
activitate:
- exploatarea şi prelucrarea lemnului dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa
considerabilă a fondului forestier ce reprezintă aprox. 50% din suprafaţa totală a judeţului;
- minerit şi prelucrarea minereurilor.
Declinul din ultimul deceniu al acestei activităţi la nivel naţional s-a resimţit
semnificativ şi în jud. Suceava, având drept urmare închiderea a 22 sectoare de extracţie şi
prelucrare a minereurilor, impactul direct asupra mediului al acestei activităţi reducându-se
ca atare considerabil. Rămâne însă de rezolvat problema impactului asupra mediului datorat
neexecutării lucrărilor de ecologizare a fostelor perimetre miniere cu activitate sistată, care
nu a fost decât parţial rezolvată până în prezent.
- industrie uşoară - textile şi pielărie, filaturi de lână, tricotaje, confecţii, încălţăminte,
obiecte de artizanat;
Începând cu 01.01.2007, fabrica de textile SC AKROM AK-AL SRL (producerea firelor
acrilice şi în amestec), şi-a încetat complet activitatea. Acest obiectiv intra sub incidenţa
Directivei IPPC, obţinând în 2006 autorizaţie integrată de mediu.
- alimentară - colectarea şi prelucrarea laptelui, producţie de carne, morărit şi panificaţie,
producţie de băuturi alcoolice şi nealcoolice, exploatare şi îmbuteliere ape minerale;
- fabricarea celulozei, hârtiei şi cartonului ondulat;
- producerea de energie termică şi electrică;
- industria constructoare de maşini - producătoare de maşini unelte, scule, rulmenţi;
- industria materialelor de construcţii - producătoare de obiecte sanitare, sticlărie, BCA, ţevi
PVC.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava monitorizează activitatea agenţilor
economici potenţiali poluatori din jud. Suceava şi în mod deosebit a instalaţiilor/activităţilor
188
care intră sub incidenţa Directivelor UE:

- Directiva LCP (Instalaţii Mari de Ardere - IMA);
- Directiva IPPC (prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării);
- Directiva SEVESO II (controlul activităţilor care prezintă pericole majore de
accidente în care sunt implicate substanţe periculoase). Agenţii economici care intră sub
incidenţa acestei directive au elaborat Raportul de securitate conform HG nr. 95/2003, până
la data limită, 25.08.2006;
- Directiva COV (privind reducerea emisiilor de compşi organici volatili din activităţi şi
instalaţii care utilizează solvenţi organici). În judeţul Suceava astfel de activităţi sunt cele de
fabricare a mobilei, încălţăminte, impregnare lemn cu creozot, degresare piese metalice,
curăţătorii chimice etc.).
Impactul sectorului industrial asupra factorilor de mediu a fost tratat mai pe larg la cap.
2 „Aer”, cap. 3 „Apa”, cap. 4 „Solul” şi cap. 6 „Deşeuri. Substanţe şi preparate chimice
periculoase”.
9.2.2. Măsuri şi acţiuni înteprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării

industriale
În anul 2006, APM Suceava a realizat activităţi de inventariere şi reglementare a
activităţilor economice cu impact asupra mediului şi de control al conformării cu prevederile
legale şi din autorizaţiile de mediu, şi anume:
- s-au reinventariat instalaţiile/obiectivele din judeţ care intră sub incidenţa Directivei
IPPC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;
- s-au reinventariat instalaţiile/obiectivele din judeţ care intră sub incidenţa Directivei
SEVESO II privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe
periculoase;
- s-au efectuat acţiuni de verificare în teren şi controale în comun cu reprezentanţi ai
Comisariatului Suceava al GNM şi ale altor autorităţi, la societăţi economice din jud. Suceava
privind verificarea stadiului de îndeplinire a măsurilor asumate prin programele de
conformare aferente autorizaţiilor de mediu, inclusiv la instalaţii care intră sub incidenţa
Directivelor IPPC, SEVESO, LCP, ca şi pentru verificarea unor sesizări primite de la cetăţeni.
Până în anul 2006, s-au emis de către ARPM Bacău autorizaţiile integrate de mediu
pentru instalaţiile IPPC din judeţul Suceava, cu excepţia SC AMBRO SA Suceava, aflată în
stadiul final al procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.
În evidenţa APM Suceava sunt inregistrate un număr 12 instalaţii/obiective care intră
sub incidenţa Directivei COV privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili. Pentru 10
din acestea s-au revizuit autorizaţiile de mediu.
Sintetic, situaţia activităţii de reglementare pe linie de protecţie a mediului desfăşurată
de A.P.M. Suceava în anul 2006 se prezintă astfel:
- 1082 autorizaţii de mediu emise, din care 13 cu program de conformare;
- 688 vize anuale ale autorizaţiilor de mediu;
- 2 acorduri de mediu;
- notificări pentru obţinerea Acordului Unic – 525 solicitări din care:
- cu ştampila A (nu face obiectul procedurii de mediu - se supune CAU) - 279
solicitări;
- cu ştampila B (se supune CAU - face obiectul procedurii de mediu cu acord) - 246
solicitări.
Trebuie precizat că neconformarea la termenele stabilite pentru oricare dintre
măsurile incluse în programele de conformare aferente autorizaţiilor/autorizaţiilor integrate de
mediu emise conduce la suspendarea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu şi a
activităţii respective.
189
Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în

procesul de integrare europeană, APM a intreprins în 2005 şi mai ales în 2006 o vastă
acţiune de mediatizare a legislaţiei UE în ceea ce priveşte protecţia mediului, a
angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la UE.
9.3. Energie
9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului
Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: extracţia şi prepararea cărbunelui,

extracţia petrolului şi gazelor naturale, extracţia şi prepararea minereurilor radioactive,
industria de prelucrare a ţiţeiului, producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi
termică, gaze naturale şi apă caldă. Unităţile de producţie a energiei sunt: centralele electrice
şi termoelectrice, termocentralele, hidrocentralele şi centralele electrice nucleare.
Ritmul de consum al resurselor energetice convenţionale a crescut alarmant în ultimul
secol, punând în pericol rezervele viitorului şi determinând, printre altele, odată cu
conştientizarea pericolului epuizării resurselor naturale, şi apariţia conceptului de utilizare
durabilă.
În scopul producerii energiei electrice şi/sau termice, prin arderea combustibililor fosili
(cărbuni, păcură, gaze naturale etc.) centralele electrice şi termoelectrice fac ca sectorul
energetic să contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de
dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, metan.
De asemenea, ele reprezintă surse de emisie în aer a unor micropoluanţi periculoşi
pentru sănătate umană şi mediu, cum ar fi: particule de metale grele, unii compuşi organici
volatili, printre care şi hidrocarburi policiclice aromatice. Totodată, emisiile de ape de răcire
cu temperaturi ridicate determină afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apă
receptoare, iar depozitele de zgură şi cenuşă rezultate din ardere afectează calitatea solului
şi pânzei freatice.
Emisiile cele mai importante şi în acelaşi timp cele mai nocive sunt cele provenite din
arderea cărbunilor, îndeosebi a cărbunilor inferiori. Şi arderea păcurii este o sursă importantă
de emisii, în principal de acidifianţi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot). Arderea gazului
natural, deşi reprezintă o sursă importantă de dioxid de carbon şi oxizi de azot, este arderea
cea mai completă, care generează emisii reduse de monoxid de carbon, oxizi de sulf şi
pulberi.
Centralele nuclearo-electrice afectează mediul prin cantităţile foarte mari de apă
necesare în sistemele de răcire, prin conţinutul în radionuclizi al emisiilor în aer şi în apă, ca
şi prin deşeurile radioactive produse. Apa caldă evacuată poate determina poluarea termică
a cursurilor de apă receptoare, ducând la înmulţirea unor specii de alge şi respectiv dispariţia
altor specii acvatice, în timp ce deşeurile radioactive trebuie tratate şi eliminate, cu costuri
mari şi riscuri ridicate pentru mediu şi sănătatea umană.
În prezent, energia nucleară furnizează, la nivel global, o proporţie redusă din
cantitatea totală de energie necesară omenirii.
Evoluţia continuă a sectorului energetic a determinat creşterea importantă în ultimul
secol a emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabile de fenomenul de încălzire globală, a
gazelor acidifiante - cauză a precipitaţiilor acide, a altor emisii cu efect dăunător asupra
mediului şi sănătăţii umane.
Sectorul energetic joacă deci un rol determinant în punerea în practică a conceptului
de dezvoltare durabilă. Problemele majore pe care le ridică producţia şi consumul de energie
în implementarea acestui concept, se referă, pe de o parte, la utilizarea durabilă a resurselor
energetice neregenerabile (combustibilii fosili), iar pe de altă parte la presiunile considerabile
190
exercitate asupra mediului, şi anume:

 contribuţia la schimbările climatice
 deteriorarea ecosistemelor naturale
 deteriorarea mediului urban, construcţiilor etc.
 efecte adverse asupra sănătăţii umane
 ploi acide
Conservarea şi valorificarea eficientă şi ecologică a resurselor energetice, utilizarea
durabilă a acestor resurse, reprezintă în ultimele decenii o preocupare majoră pe plan
mondial.
Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului presupune recurgerea la
energii regenerabile, printre care biomasa, energia solară, cea eoliană şi hidroenergia.
Acestea ar trebui să joace un rol esenţial în viitor.
Este necesar să se facă eforturi pentru utilizarea mai eficientă a energiei, atât în
sectoarele industriale, cât şi la consumatorii publici şi privaţi, ca mijloc relativ uşor de utilizat
pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.
Sectorul energetic poate să beneficieze de oportunitatea creată de potenţialul de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin mecanismele create de Protocolul de la
Kyoto la Convenţia – cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ratificat de
România prin Legea nr. 3/2001.
Valorificarea acestui potenţial prin proiecte tip „Joint Implementation” sau „comerţ cu
emisii” reprezintă o importantă resursă de finanţare a procesului de eficientizare şi dezvoltare
durabilă a sectorului energetic.
La nivelul judeţului Suceava, sectorul energetic este reprezentat de: extracţia gazelor
naturale, extracţia minereurilor radioactive, producţia, transportul şi distribuţia de energie
electrică şi termică, gaze naturale şi apă caldă.
Pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra calităţii aerului, România a
transpus în legislaţia românească, în anul 2003, Directiva 2001/80/CE pentru limitarea
emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, prin H.G. nr.
541/2003, modificată şi completată de H.G. nr. 322/2005.
Acest act normativ vizează limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi
din instalaţiile mari de ardere, şi anume din instalaţiile care au putere termică mai mare de 50
MW termici.
Unităţile de producţie a energiei din judeţul nostru sunt: centrale termoelectrice (SC
TERMICA SA şi SC AMBRO SA), termocentralele (orăşeneşti, de zonă/cartier, industriale) şi
hidrocentralele.
Impactul sectorului energetic asupra calităţii aerului este decisiv şi la nivelul judeţului
Suceava. Astfel, acesta contribuie cu 70-80% la emisiile de gaze cu efect de seră şi de gaze
acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) din totalul emisiilor provenite din surse fixe.
În judeţul Suceava, funcţionează în prezent 4 instalaţii mari de ardere, aparţinând SC
TERMICA SA, pe cele două amplasamente din municipiul Suceava, CET (o instalaţie cu 2
cazane energetice pe huilă) şi CT2 (3 instalaţii care includ 4 cazane, pe gaz şi respectiv pe
combustibil mixt, gaz şi păcură).
Pentru CT2, SC TERMICA SA a solicitat derogare de la respectarea valorilor limită de
emisie, fiind permisă funcţionarea fiecăreia din 3 cele instalaţii un număr redus de ore în
perioada 2008-2015 (20.000 ore cumulat), după care aceste instalaţii îşi vor înceta
activitatea.
Pentru instalaţia CET, unitatea are obligaţia reducerii progresive a emisiilor de dioxid
de sulf, până la 31.12.2013, iar a oxizilor de azot şi pulberilor până la 31.12.2010, conform
programului de conformare care constituie parte a autorizaţiei integrate de mediu.
Neconformarea la termenele sus-menţionate conduce la suspendarea autorizaţiei de mediu
191
şi a activităţii instalaţiei.
Emisiile în aer ale poluanţilor NOx, SO2 şi pulberi provenite de la centrala
termoelectrică pe huilă a SC TERMICA SA Suceava depăşesc V.L. admise de HG 541/2003
pentru instalaţii mari de ardere de tip I. De aceea, agentul economic va trebui să realizeze,
etapizat, măsurile din Programul pentru conformare şi programul de modernizare, care
constituie parte a autorizaţiei integrate de mediu, în termenele stabilite prin negocierile cap.
22 MEDIU.
Măsurile tehnologice de reducere progresivă a emisiilor de poluanti ce sunt incluse în
programul pentru conformare şi programul pentru modernizare al SC TERMICA SA - CET
pe huilă sunt următoarele:
 utilizarea păcurii cu conţinut redus de sulf (S <1%) (termen de conformare -
1.01.2007);
 reabilitarea şi modernizarea electrofiltrelor aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420
t/h ( termen de conformare - 31.12.2010);
 reabilitarea şi modernizarea arzătoarelor cu NOx aferente cazanelor nr.1 şi 2
de 420 t/h (termen de conformare - 31.12.2010);
 realizare Instalaţie de desulfurare gaze de ardere aferente cazanelor nr.1 şi 2
de 420 t/h ( termen de conformare - 31.12.2013);
 măsuri secundare de reducere emisii NOx aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420
t/h ( termen de conformare - 31.12.2017);
 realizarea unei staţii de preepurare a apelor uzate (termen de conformare -
31.12.2009);
 modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui
sistem de captare a cenuşii în stare uscată într-un siloz de cenuşă (termen de
conformare - 31.12.2009).
În anul 2006, SC TERMICA SA - CET pe huilă a realizat lucrări de reabilitare a
electrofiltrelor, în vederea creşterii eficienţei de reţinere a pulberilor. De asemenea, a realizat
studiile de fezabilitate pentru staţie de preepurare a apelor uzate tehnologice şi modificarea
tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii din cazane, demarând şi lucrările pentru
modificarea acestei tehnologii.
Ca urmare a prevederilor HG 541/2003, pentru monitorizarea permanentă a emisiilor

de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi de la CET Suceava, unitatea a achiziţionat şi pus în
funcţiune, în noiembrie 2004, un sistem de monitorizare automată, continuă a concentraţiilor
acestor poluanţi în gazele arse evacuate în atmosferă.
Datele rezultate din automonitorizarea continuă a emisiilor de către SC TERMICA SA
Suceava în perioadele de funcţionare a CET în cursul anului 2006, comparativ cu valorile
limită stabilite prin HG 541/2003, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
3
Poluant VL Concentraţii medii lunare (mg/Nm )
3
(mg/Nm ) Ianuarie Februarie Martie Aprilie Octombrie Noiembrie Decembrie medie
2006
SO2 400 824 713 702 804 533 554 569 671
NOx 500 858 833 831 665 631 642 690 736
Pulberi 50 217 209 138 222 198 365 434 255
Tabel 9.3.1.1. Concentraţii medii lunare ale emisiilor în atomosferă ale CET Suceava în 2006
9.3.2. Consumul brut de energie
Resursele de energie primară sunt purtătorii de energie primară: cărbune, ţiţei, gaze
192
naturale, lemne de foc, energie hidroelectrică, energie nuclearo-electrică.

În judeţul Suceava, principalele resurse energetice utilizate sunt: huila, lemnul
(inclusiv deşeurile din lemn), produsele petroliere şi gazul natural.
Consumul de energie primară se împarte în două categorii importante, şi anume:
 consumul de energie electrică
 consumul de energie termică.
Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava nu dispune de date privind consumul brut de
energie în judeţul Suceava.
Din datele furnizate în 2006 de E ON MOLDOVA SA – Sucursala Suceava, evoluţia
consumului anual total de energie electrică în judeţul Suceava, între anii 1999-2006, a
fost următoarea:
TJ
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Consum total de
22 320 23 040 24 444 25 920 27 072 27 540 24 804 23 976
energie electrică
Tabel 9.3.2.1. Consumuri anuale de energie electrică în judeţul Suceava

Se constată că în perioada analizată a avut loc o creştere a consumului total de
energie electrică între anii 1999-2004.
Menţionăm că pe teritoriul judeţului Suceava mai furnizează energie electrică şi
firmele: SC ENET Bucureşti, SC ELCOMEX Bucureşti şi SC FIDELIS Iaşi. De asemenea, în
cantităţile de energie electrică consumate la nivelul judeţului, din tabelele 9.3.2.1. şi 9.3.2.2
nu sunt incluse nici consumurile de energie electrică ale SC AMBRO SA Suceava şi SC
TERMICA SA Suceava, din producţie proprie, astfel că datele nu sunt complet
reprezentative.
Conform aceleiaşi surse, E-ON MOLDOVA SA – Sucursala Suceava, evoluţia
consumului de energie electrică în perioada 2000-2006, pe grupe de consumatori, este
prezentată în tabelul 9.3.2.2
mii MWh
ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Industrie (inclusiv
275.395 305.826 313.942 386.350 487.915 255.572 210.517
construcţii)
Agricultură, silvicultură,
4.260 6.177 7.018 6.890 2.383 0.966 2.603
pescuit
Transporturi şi
62.025 59.595 66.712 63.679 60.084 * *
comunicaţii
Alte activităţi 112.051 119.829 146.509 93.057 8.646 209.850 219.268
Populaţie 186.641 187.615 185.824 202.250 206.384 222.178 233.933
TOTAL CONSUM 640.372 679.042 720.005 752.226 765.412 688.566 666.321
* consumurile sunt incluse la „Industrie”
Tabel 9.3.2.2. Evoluţia consumului de energie electrică în perioada 2000 – 2006 în judeţul Suceava
Se constată că principalul consumator de energie electrică este industria, după care
urmează populaţia, alte activităţi, cum ar fi firmele de comerţ, iluminatul public etc.
Ponderea industriei în consumul total de energie electrică a crescut treptat în perioada
analizată, de la 43% în 2000, la 63,7% în 2004, iar mai apoi a scăzut până în 2006 până la
31,6%.
Ponderea cea mai mare a consumului de energie în 2006, o reprezintă consumatorii
casnici (35,1%), în continuă în creştere în perioada analizată.
9.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative
Din datele furnizate de Direcţia de Statistică Suceava, disponibile doar până la nivelul
anului 2005, cantităţile de energie termo şi hidroelectrică produse în judeţ sunt prezentate în
193
tabelul 9.3.3.1.
mii KWh
Anul 2002 2003 2004 2005

Energie electrică (la bornele generatoarelor 197178 341857 358608 336728
electrice), din care:
Energie electrică produsă în termocentrale 178091 313586 326838 302736
Energie electrică produsă în hidrocentrale 19087 28271 31770 33992
Tabel 9.3.3.1. Producţia de energie electrică la nivelul jud. Suceava în perioada 2002 - 2005
Se constată că energia hidroelectrică (produsă de MHC-uri din judeţ) reprezintă doar
cca 10% din energia electrică totală produsă în judeţ, în anul 2005. De asemenea se
constată o creştere semnificativă a energiei electrice produse în termocentrale în 2003 faţă
de 2002.
Din aceeaşi sursă, situaţia privind încălzirea la nivelul unităţilor administrative din
judeţul Suceava, la nivelul anului 2004, comparativ cu anul 2003, este prezentată în tabelul
de mai jos:
Judeţ Anul Localităţi în care Localităţi în care Volumul gazelor naturale
se distribuie se distribuie gaze distribuite
energie termică naturale (mii mc)
(nr.) (nr.)
Total Din care pentru uz
casnic
Suceava 2003 6 8 139.988 31.661
2004 6 10 151.956 31.214
Tabel 9.3.3.2. Încălzirea la nivelul unităţilor administrative din judeţul Suceava – 2004
Numărul de localităţi în care se distribuie energie termică în sistem centralizat şi gaze
naturale în judeţul Suceava este foarte scăzut.
În judeţul Suceava, singurul producător de energie electrică furnizată în Sistemul
Energetic Naţional, este SC TERMICA SA Suceava.
SC TERMICA SA Suceava reprezintă totodată furnizorul de energie termică (abur
tehnologic, apă caldă şi căldură) în sistem centralizat pentru o mare parte a populaţiei şi
agenţilor economici din municipiul Suceava.
Centrala termoelectrică (CET) aparţinând SC TERMICA SA Suceava este o instalaţie
de cogenerare (producţie de energie electrică şi termică), care utilizează drept combustibil
huila. Cazanele CET Suceava au fost retehnologizate în perioada 1999-2001, când s-a
realizat atât conversia acestora de pe lignit pe huilă, cât şi modernizarea cazanelor şi a
instalaţiilor aferente lor: instalaţia de preparare a prafului de cărbune, instalaţia de aer şi
gaze arse, înlocuirea arzătoarelor cu arzătoare cu NOx redus, instalaţia de zgură şi cenuşă.
A fost modernizat totodată şi sistemul de automatizare şi control a cazanelor.
Toate acestea au condus la:
- creşterea eficienţei energetice şi reducerea costurilor de exploatare
- reducerea emisiilor poluante: oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon
- reducerea cantităţilor de zgură şi cenuşă produse şi depozitate la halda unităţii
Începând din noiembrie 2004, emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi la
coşul acestei instalaţii mari de ardere sunt automonitorizate continuu.
SC TERMICA SA mai deţine 4 cazane, în amplasamentul CT2, care constituie 3
instalaţii mari de ardere ce produc energie termică (în principal apă caldă în perioada de
vară) pentru municipiul Suceava.
194
Energia hidroelectrică este produsă pe teritoriul judeţului de către HIDROELECTRICA

SA – Sucursala hidrocentrale Bistriţa, în microhidrocentrale de pe cursurile de apă din judeţ.
În celelalte localităţi urbane din judeţ, generarea de energie termică, atât pentru
populaţie (apă caldă şi căldură), cât şi pentru diverse activităţi economice, s-a realizat prin
arderea, în centrale termice de zonă şi în centralele termice ale unităţilor economice, a
diverse tipuri de combustibili fosili: gaz metan, păcură, CLU, mai puţin cărbuni, precum şi, în
mare măsură, deşeuri lemnoase şi rumeguş.
În ultimii ani, o parte din instalaţiile de ardere pe combustibili lichizi sau solizi au fost
modificate pentru arderea de gaz natural, pe măsură ce s-a realizat extinderea reţelei de
gaze naturale (ex. în mun. Rădăuţi).
Din anul 2002, municipiul Fălticeni a renunţat la producerea şi furnizarea energiei
termice şi apei calde în sistem centralizat, încălzirea şi prepararea apei calde fiind realizate
individual, prin: centrale termice de cvartal, de bloc sau apartament şi sobe pe gaz natural,
sobe cu lemn, motorină etc.
Şi în localităţile urbane care dispun de reţele de termoficare, în ultimii ani s-a
manifestat fenomenul de debranşare a populaţiei sau a unor agenţi economici (sedii
administrative, comercianţi etc.) de la sistemul centralizat de încălzire, aceştia trecând la
încălzirea în sistem individual, în marea lor majoritate utilizând centrale termice pe gaz
natural.
Deşi emisiile rezultate de la arderea gazului natural sunt mai scăzute faţă de arderea
combustibililor fosili solizi sau lichizi, dispersia mare pe teritoriul localităţilor a acestor surse
de emisie şi înălţimea scăzută la care se produc emisiile fac ca acest tip de surse (de arie)
să aibă un aport din ce în ce mai mare la emisiile totale de dioxid de carbon, monoxid de
carbon, oxizi de azot şi totodată să crească riscul efectelor negative asupra sănătăţii
populaţiei.
În municipiul Vatra Dornei, în cadrul proiectului de tip JI (Joint Implementation) vizând
implementarea în comun a Protocolului de la Kyoto, derulat în parteneriat cu Danemarca, a
fost finalizată şi pusă în funcţiune în anul 2004 o centrală termică, cea mai mare de acest tip
din România, care utilizează biomasă (rumeguş, alte deşeuri lemnoase). Aceasta furnizează
căldură pentru cca. o treime din municipiul Vatra Dornei şi conduce la o reducere importantă
a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu arderea combustibililor fosili. Totodată,
valorificarea energetică a unor cantităţi importante de rumeguş şi alte deşeuri din lemn
contribuie la îmbunătăţirea stării de salubritate în Bazinul Dornelor, reducându-se
semnificativ suprafeţele de teren afectate prin depozitări necontrolate de deşeuri lemnoase.
9.3.4. Impactul consumului de energie asupra mediului
Utilizarea energiei electrice poate polua termic, fonic, electromagnetic, chimic şi
estetic mediul, însă impactul asupra mediului înconjurător a distribuţiei şi furnizării energiei
electrice este nesemnificativ. Poluarea vizuală se resimte prin deteriorarea peisajului, mai
evidentă în zonele rurale şi în special în zonele turistice.
Distribuţia şi consumul de energie electrică pot crea impact asupra mediului prin:
- scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice
(transformatoare de putere, întrerupătoare de înaltă şi joasă tensiune, bobine de stingere,
reductori de tensiune şi curent) aflate în exploatare sau mentenanţă;
- declanşarea de incendii ca urmare a funcţionării defectuoase a echipamentelor
electroenergetice cu ulei electroizolant şi a liniei electrice aeriene;
- scurgeri accidentale de electrolit datorate manipulării defectuoase a bateriilor de
acumulatori staţionari din staţiile de transformare.
Din analiza categoriilor de impact negativ al câmpului electromagnetic, creat de
elementele reţelei electrice de foarte înaltă tensiune, rezultă că în România nu se depăşesc
limitele normale sau recomandate de standardele internaţionale. Singurele categorii care ar
195
putea afecta populatia, câmpul magnetic şi ionizarea creată de descărcarea de tip corona şi
descărcările parţiale, nu sunt clarificate pe plan international, cercetările ştiinţifice
desfăşurându-se în continuare.
Pentru diminuarea aproape de zero a nivelului de radiaţii emise în mediu, instalaţiile
sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de sol, clădiri.
Nivelul de zgomot şi vibraţii produs este în limitele normate (STAS 10009/88).
Echipamentele care produc zgomot sunt ecranate, fiind amplasate în clădiri zidite, iar staţiile
de distribuţie a energiei electrice amplasate la distanţe de protecţie faţă de zonele de locuit.
Producerea de energie prin arderea combustibililor fosili reprezintă însă o sursă
majoră de poluare a aerului, prin:
 emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan), sectorul energetic
deţinând ponderea majoră (cca. 79,6% în 2006) din emisiile totale din surse fixe
(centrale termolelectrice şi termice, diverse activităţi industriale) la nivelul judeţului
Suceava;
 emisiile de gaze acidifiante (oxizi de azot şi oxizi de sulf). Procesele de ardere din
sectorul energetic (instalaţiile mari de ardere ale SC TERMICA SA Suceava, SC
AMBRO SA Suceava, centrale termice de oraş/cartier) au generat în anul 2006 cca.
70,9% din emisiile de oxizi de sulf şi cca. 79% din emisiile de oxizi de azot, raportat la
emisiile totale provenite din sursele fixe inventariate la nivelul judeţului Suceava;
 emisiile de pulberi (îndeosebi din arderea cărbunilor şi a păcurii). Ponderea sectorului
energetic în anul 2006 a fost de cca. 42% din totalul emisiilor de pulberi totale
provenite de la sursele fixe. Dintre acestea, o pondere mare o au în general pulberile
micronice, periculoase pentru sănătatea umană.
Este evident, prin urmare, că aportul sectorului energetic la emisiile de gaze cu efect
de seră, acidifianţi atmosferici, pulberi, precum şi alte noxe (metale grele, hidrocarburi
policiclice aromatice, compuşi organici volatili), este unul major.
Măsurile de reconversie a cazanelor CET Suceava de pe lignit pe huilă şi de
modernizare a acestora, au condus la creşterea eficienţei energetice şi la reducerea emisiilor
de poluanţi, fără însă a asigura încadrarea în valorile limită de emisie admise conform
reglementărilor naţionale şi europene privind emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi
pulberi (directiva LCP). Realizarea măsurilor stabilite prin programul de conformare aferent
autorizaţiei integrate de mediu a SC TERMICA SA – CET pe huilă Suceava, va conduce la
diminuarea semnificativă a emisiilor de noxe din această sursă. Costurile ridicate necesare
realizării acestor măsuri au determinat obţinerea de către unitate a unei perioade de tranziţie,
aşa cum ama arătat
Totodată, o contribuţie la reducerea emisiilor de SO2 a avut-o şi utilizarea în ultimii ani
de către agenţii economici din judeţ a unor combustibili lichizi cu conţinut mai redus de sulf,
precum şi trecerea unor centrale termice de la funcţionarea cu combustibili lichizi la
funcţionarea cu gaz metan.
9.3.5. Energii neconvenţionale
Găsirea de soluţii viabile pentru problemele cu care se confruntă omenirea în prezent
în domeniul energetic, este imperios necesară datorită:
 creşterii în ritm accentuat a emisiilor de gaze cu efect de seră, gaze acidifiante,
pulberi şi alţi poluanţi atmosferici;
 epuizării treptate a resurselor energetice tradiţionale (petrol, cărbuni, gaze naturale);
 extinderii centralelor nucleare, cu consecinţa creşterii volumului de deşeuri
radioactive.
Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic presupune:
 reducerea emisiilor din acest sector
 promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor
196
regenerabile de energie (energie neconvenţională)

 luarea în considerare la dezvoltarea acestui sector a impactului asupra mediului
 promovarea şi stimularea producerii de energie din surse neconvenţionale
regenerabile
 luarea în considerare a producerii combinate (cogenerare) a energiei electrice şi
termice, în măsură tot mai mare
 valorificarea energetică a deşeurilor, prin incinerarea acestora cu producerea de
energie electrică şi/sau termică.
Referitor la utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor regenerabile de energie, se
consideră că una dintre cele mai promiţătoare surse de energie neconvenţională este
biomasa.
Biomasa cuprinde următoarele categorii de combustibil:
- reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc;
- deşeuri de la prelucrarea lemnului - rumeguş şi alte resturi de lemn;
- deşeuri agricole;
- biogaz;
- deşeuri şi reziduuri menajere urbane.
În judeţul Suceava există resurse importante de lemn şi deşeuri lemnoase, acestea
fiind încă doar parţial utilizate în scopuri energetice, în principal în centralele termice ale
unităţilor de prelucrare a lemnului.
În cadrul unui proiect de tip JI (Joint Implementation) vizând implementarea în comun
a Protocolului de la Kyoto, derulat în parteneriat cu Danemarca, a fost finalizată şi pusă în
funcţiune în anul 2004 în municipiul Vatra Dornei, o centrală termică, cea mai mare de acest
tip din România, care utilizează biomasă (rumeguş, alte deşeuri lemnoase). Aceasta
furnizează căldură pentru cca. o treime din municipiul Vatra Dornei şi conduce la o reducere
importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu arderea combustibililor fosili.
De asemenea, energia termică obţinută are costuri mai mici în raport cu cea pe bază de
combustibili fosili.
În judeţul Suceava în prezent nu se utilizează energia biogazului produs de staţiile de
epurare, şi nici nu se recuperează şi valorifică energetic biogazul produs în depozitele de
deşeuri menajere.
Conform Strategiei energetice privind sursele de energie neconvenţională, s-a
constatat că pentru România cele mai pretabile astfel de forme de energie sunt biomasa,
microcentralele, energia geotermală, energia eoliană şi cea solară fotovoltaică.
9.3.6. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2006 şi tendinţele generale în următorii ani
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă prevede o serie de măsuri care vor
contribui la reducerea impactului asupra mediului în sectorul energetic. Acestea sunt:
 reducerea emisiilor în acest sector;
 promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor
regenerabile de energie;
 evaluarea şi luarea în considerare, la analiza soluţiilor energetice, a costului
impactului acestora asupra mediului;
 promovarea şi stimularea producerii de energie din surse regenerabile;
 luarea în considerare a producerii de energie electrică şi căldură prin incinerarea
deşeurilor, cu efecte asupra reducerii poluării prin depozitarea acestora.
Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic presupune satisfacerea necesarului de
energie la un preţ competitiv, în condiţii de calitate, de siguranţă în alimentare şi de utilizare
eficientă a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului.
Opţiunile de dezvoltare durabilă în viitor a sectorului energetic sunt:
- dezvoltarea resurselor energetice convenţionale (combustibili fosili, nucleari,
197
hidroenergie);
- valorificarea potenţialului de eficienţă energetică, atât prin creşterea eficienţei
instalaţiilor de producere a energiei electrice şi termice, cât şi prin reducerea pierderilor
de căldură (în clădiri, locuinţe etc.), utilizarea mai eficientă a energiei
- dezvoltarea surselor regenerabile de energie.
În judeţul Suceava în perioada analizată s-au petrecut o serie de modificări în
structura resurselor energetice utilizate, ca şi a producţiei, respectiv consumului de energie,
care au modificat şi impactul sectorului energetic asupra mediului.
Astfel, principala unitate din sectorul energetic şi-a modernizat şi modificat instalaţiile,
trecând de la utilizarea unui combustibil inferior, lignitul, la utilizarea huilei, concomitent cu
implementarea de măsuri vizând creşterea eficienţei energetice şi măsuri primare de
reducere a formării oxizilor de azot (arzătoare cu NOx redus), în perioada 1999-2001, ceea
ce a condus la:
- creşterea fiabilităţii şi a randamentelor cazanelor;
- scăderea consumurilor specifice de combustibili;
- reducerea emisiilor, în principal a celor de dioxid de sulf şi pulberi, prin utilizarea
huilei, cu conţinut mai redus de sulf şi cenuşă şi cu putere calorifică superioară faţă de
combustibilul utilizat anterior, lignitul;
- reducerea emisiilor de oxizi de azot prin instalarea de arzătoare cu NOx redus;
- scăderea cantităţii anuale de zgură şi cenuşă evacuată din cazane şi depozitată pe
halda de zgură şi cenuşă proprie. Ca urmare, a fost posibilă, în 2002-2003, închiderea şi
ecologizarea (prin acoperire cu pământ vegetal şi înierbare cu ierburi perene) a 2 din cele 3
compartimente ale haldei de zgură şi cenuşă, având ca efect pozitiv stoparea antrenării de
pe haldă a pulberilor de către vânt, care constituia o problemă în perioada anterioară pentru
locuitorii din vecinătatea haldei. Unitatea analizează posibilitatea eliminării în viitor a cenuşii
din cazane în formă uscată.
Producţia de energie termică a SC TERMICA SA Suceava a scăzut în această
perioadă aproape la jumătate, în timp ce producţia de energie electrică a fluctuat în funcţie
de cerinţele sistemului energetic naţional, cu o reducere mai accentuată între anii 1998-
2001.
Scăderea producţiei de energie termică a SC TERMICA SA Suceava în această
perioadă s-a datorat atât reducerii cerinţelor de energie termică ale consumatorilor economici
(fie datorită restrângerii activităţii, fie datorită punerii în funcţiune de centrale termice proprii),
cât şi ale populaţiei municipiului (fie prin debranşarea unei părţi a populaţiei municipiului
Suceava de la reţeaua de termoficate, produsă treptat în ultimii ani, fie prin montarea de
repartitoare care permit economii substanţiale de energie termică la consumatorii finali).
La nivelul judeţului, în această perioadă, prin extinderea reţelei de alimentare cu gaz
natural a localităţilor, o parte din centralele termice au fost modificate sau înlocuite cu
centrale termice pe gaz metan, cu consecinţe benefice asupra nivelului emisiilor poluante în
atmosferă.
Continuarea implementării proiectului Consiliului Judeţean Suceava, „Suceava -
Utilităţi şi mediu la standarde europene”, va conduce în viitor la convertirea de noi instalaţii
de producere a energiei termice, care funcţionează actualmente pe combustibili fosili lichizi
sau solizi, la funcţionarea cu gaz metan, combustibil cu emisii mult mai puţin nocive şi mai
reduse (în special cele de dioxid de sulf şi pulberi).
De asemenea, proiectul vizează reabilitarea reţelelor de termoficare din 7 oraşe (fără
oraşul Siret, care are un proiect separat), ceea ce va conduce la reducerea pierderilor de
agent termic de la 40-50% în prezent, la cca. 2-5%, lucru care implicit va determina
creşterea eficienţei energetice, cu reducerea emisiilor de poluanţi în mediu prin diminuarea
consumurilor de combustibili (premisă a dezvoltării durabile).
Având în vedere cantităţile importante de deşeuri de lemn şi rumeguş produse în
198
judeţul nostru, o parte din agenţii economici, în principal cei care generează astfel de
deşeuri, s-au dotat în ultimii ani cu centrale termice pe deşeuri lemnoase şi rumeguş, astfel
de investiţii fiind cea de la SC AMBRO SA Suceava, destinată incinerării cu valorificare
energetică a rumeguşului şi cojii, pusă în funcţiune în 2002. Centrala termică pe rumeguş a
municipiului Vatra Dornei, pusă în funcţiune în 2004, este un alt exemplu de valorificare
energetică a biomasei (proiect JI).
Acestea s-au adăugat instalaţiilor existente anterior (în special la fabricile mari de
cherestea şi de mobilă), determinând pe de o parte valorificarea energetică a unui deşeu al
cărui eliminare ridica probleme, iar pe de altă parte, utilizarea unui combustibil cu emisii de
noxe mai reduse decât, de exemplu, păcura sau cărbunii.
9.3.7. Consumul anual de energie pe cap de locuitor (tone echivalent petrol/cap

locuitor), în jud. Suceava – an 2006
Judeţ 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Suceava 0,075 0,078 0,082 0,087 0,091 0,093 0,083 0,081
Tabel 9.3.7.1. Consumul anual de energie electrică pe cap de locuitor (tone echivalent petrol/cap
locuitor) (sursa E-ON Moldova)
9.4. Transporturile
9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului
Traficul rutier reprezintă cel mai utilizat mod de transport, atât de persoane cât şi de
mărfuri. Impactul acestuia asupra mediului rezidă din:
- consum de resurse energetice (carburanţi)
- emisii de poluanţi atmosferici, în special gaze cu efect de seră
- ocuparea spaţiului cu căi de transport
- poluare fonică
- antrenarea de pericole grave pentru om şi mediu, generate de lipsa de securitate a
transporturilor de persoane şi mărfuri sau de conţinutul mărfurilor transportate
(substanţe inflamabile, toxice).
Traficul urban reprezintă o sursă liniară de emisii la joasă înălţime de poluanţi ca:
dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi, plumb, compuşi
organici volatili.
Poluarea aerului din localităţile urbane ca urmare a traficului rutier este influenţată şi
de factorii geografici şi urbanistici specifici acestora, corelându-se cu condiţiile de
microclimat astfel create, care în multe cazuri împiedică dispersia poluanţilor, astfel încât are
loc o concentrare a acestora, îndeosebi în zonele intens circulate, pe străzile de tip „canion”.
Traficul rutier afectează mediul în măsură tot mai mare prin creşterea numărului de
autovehicule. Străzile construite cu zeci de ani în urmă nu mai corespund din punct de
vedere al capacităţii portante şi nici din punct de vedere al elementelor geometrice în plan şi
în profil transversal pentru a asigura trecerea volumului actual de trafic.
Lipsa informaţiilor şi datelor necesare pentru calculul emisiilor din traficul auto la nivel
de judeţ a împiedicat până în prezent estimarea emisiilor totale provenite din trafic în judeţul
Suceava.
Totuşi, în localităţile urbane din judeţul Suceava poluarea atmosferei datorată
traficului urban nu ridică probleme deosebite, cu excepţia pulberilor PM10, la al căror nivel
ridicat îşi aduce contribuţia traficul auto.
Pe plan global însă, aportul acestor surse la emisiile totale de gaze cu efect de seră,
precursori ai ozonului şi de acidifianţi atmosferici este semnificativ, depăşind în unele mari
aglomerări urbane aportul celorlalte surse de emisie (industrie etc.)
199
În schimb, transportul rutier şi cel feroviar sunt în cea mai mare măsură responsabile
de poluarea sonoră a localităţilor urbane din judeţ. Măsurătorile de nivel de zgomot efectuate
sistematic la zgomotul exterior urban au indicat, că în intersecţiile şi pe străzile cu trafic rutier
intens, dar şi în parcuri, zone de recreere, nivelurile de zgomot echivalent ating şi chiar
depăşesc, în unele cazuri sistematic, limitele maxime admise conform STAS 10009/1988
(vezi subcapitolul 8.3.4.- Zgomotul).
Din păcate, sistematizarea defectuoasă a localităţilor moştenită din trecut este una
dintre cauzele care, alături de creşterea continuă a numărului de autovehicule rutiere aflate
în trafic, determină menţinerea poluării sonore.
Luarea de măsuri, de către autorităţile locale, de restrângere şi deviere a traficului
rutier, în special în centrele civice ale localităţilor urbane, este singura soluţie viabilă care ar
putea reduce presiunea exercitată de zgomotul urban.
De asemenea, măsurile de protecţie antifonică cu perdele verzi de protecţie a căilor
rutiere şi feroviare intravilane ar fi de natură să contribuie atât la reducerea disconfortului
produs de zgomotul urban, cât şi la ameliorarea calităţii aerului.
Dezvoltarea traficului aerian, tot mai accentuată în ultimele decenii, duce la un imapct
asupra mediului prin:
- emisiile de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră
- zgomotele şi vibraţiile din vecinătatea aeroporturilor.
-consumul de energie
- pierderile posibile de kerosen care afectează apa, solul.
În judeţul Suceava există un singur aeroport, amplasat în comuna Salcea, la distanţă
de cca. 10 km de municipiul Suceava, cu un număr redus de curse pe săptămână,
transportul aerian neconstituind o sursă de presiune asupra mediului importantă, la nivelul
judeţului nostru, în raport cu celelalte activităţi umane.
9.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din
transporturi
În plin proces de restructurare economică şi profunde transformări sociale, s-a
înregistrat o creştere permanentă a nevoii de mobilitate, ce a exercitat presiune asupra
mediului înconjurător. În sensul contracarării efectelor negative ale dezvoltării economice
locale necontrolate, administraţia publică locală desfăşoară activităţi care favorizează
progresul socio-economic general, în concordanţă cu principiile conceptului de dezvoltare
durabilă.
În domeniul transportului, eforturile sunt focalizate pe promovarea şi eficientizarea
transportului public de călători şi facilitarea accesului la informaţiile legate de funcţionarea
acestuia, măsuri a caror impact pe termen lung va fi creşterea calităţii vieţii în oraşul
Suceava şi contribuţia adusă la asigurarea respectării liniilor de politică energetică ale
Uniunii Europene.
Beneficiind de sprijin financiar, de experienţa şi expertiza acumulată de alte oraşe
europene, Primăria Municipiului Suceava derulează activităţi în cadrul a două proiecte cu
cofinanţare din partea Uniunii Europene:
 SMILE - “Alternative ecologice pentru o dezvoltare durabilă a oraşelor Europei”,
finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Cercetare Dezvoltare 6, prin Direcţia
Generală “Transport - Energie”, Iniţiativa CIVITAS II
 MIDAS – „Măsuri privind influenţarea cererii de transport pentru dezvoltare durabilă“
co-finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Cadru “Energie Inteligentă –
Europa” (IEE)
Proiectul “SMILE” are ca obiective următoarele:
 Îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor municipiului prin reducerea nivelului poluării
urbane şi a emisiilor cu efect de seră, cauzate de traficul rutier şi scăderea nivelului de
zgomot;
200
 Modernizarea transportului public local, în scopul operării unei modificări a diviziunii

modale a transportului urban în favoarea transportului în comun şi a mersului pe jos;
 Informarea cetăţenilor cu privire la problemele actuale ale societăţii, la măsurile care
se iau în vederea contracarării efectelor negative, consultarea şi implicarea activă a
acestora în găsirea soluţiilor de rezolvare a problemelor.
În cadrul acestui proiect, cele mai importante acţiuni realizate sunt:
 achiziţionarea a 30 de autobuze noi, marca Irisbus Iveco, echipate cu motoare cu
normă de poluare EURO 3, spaţioase, confortabile, eficiente din punct de vedere energetic
şi economice;
 elaborarea unui plan de transport public local, materializat într-o hartă a oraşului pe
care se pot consulta traseele, orarul de funcţionare şi staţiile, pentru valorificarea şi
maximizarea potenţialului noii flote de autobuze;
 rutele pe care operează autobuzele noi ale societăţii de transport public local au fost
desemnate Eco-rute, deoarece, în aceste zone, impactul asupra mediului înconjurător
datorat parcului de autovehicule TPL s-a redus considerabil (s-a decis semnalizarea acestor
rute, prin montarea unor panouri informative);
 demararea procesului de transformare demonstrativă a unuia din motoarele
autobuzelor, din funcţionare pe combustibil motorină în funcţionare alternativă pe combustibil
tip GPL şi motorină.
 campanii de informare ale tuturor categoriilor de cetăţeni asupra necesităţii reducerii
consumului de combustibili fosili şi a adoptării unor resurse energetice alternative;
 campanii de promovare a combustibilului alternativ GPL.
 extinderea reţelei de străzi adiacente şoselei principale din centrul istoric al oraşului,
cu o rută alternativă menită să devieze o parte din traficul intens caracteristic zonei;
 organizarea de evenimente locale preponderent în această zonă, pentru a-i spori
popularitatea, ocazii cu care s-au făcut diseminări ale proiectului
 realizarea de pliante şi distribuirea lor prin campaniile de marketing şi informare.
Aceste pliante oferă date despre conceptul de dezvoltare durabilă, performanţele
combustibililor alternativi, noua imagine a transportului public urban sucevean şi despre
proiectul SMILE.
Proiectul „Midas” are ca obiectiv principal schimbarea mentalităţii cetăţenilor referitor
la traficul rutier şi transportul în comun, în scopul încurajării acestora către mijloace mai
economice din punct de vedere energetic şi ecologice, pentru reducerea poluării datorate
traficului, a consumului de energie şi a congestiei în trafic.
Activităţile ce urmează a fi desfăşurate în cadrul acestui proiect au drept scop
dezvoltarea şi implementarea unor măsuri soft de influenţare a cererii de transport, de
ridicare a gradului de cunoaştere şi informare asupra problemelor de trafic, mediu, energie
prin campanii de promovare, diseminare şi informare publică şi a unor planuri de mobilitate
personalizate (pentru elevi, studenţi, angajaţi ai sectorului privat şi public, precum şi la nivelul
cetăţenilor oraşului) – studii, design, implementare - ca instrument de management al
mobilităţii.
9.4.3. Situaţia parcului auto
Tip vehicul 2002 2003 2004 2005 2006
Proprietate 63954 70479 77711 72796 27533
personală
Automobile
Total 96031 100613 104571 104238 42689
automobile
Tabel 9.4.3.1.Evoluţia parcului auto în judeţul Suceava în perioada 2002 -2006
(Sursa D.J.S. Suceava)
Menţionăm că pentru anul 2006 datele sunt furnizate de MAI – Direcţia Regim
permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, prin adresa 7640/02.03.2007.
201
9.5. Turismul
Potenţialul turistic al judeţului Suceava, alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice
acestei zone, cu peisaje pitoreşti, precum şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a
Bucovinei, renumite pe plan internaţional: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor,
Dragomirna, Arbore etc., la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee,
case şi fonduri memorial-documentare), reprezintă o activitate economică din ce în ce mai
dezvoltată în judeţul Suceava.
Turismul poate influenţa pozitiv mediul, prin stimularea eforturilor de protejare a
cadrului natural, în cadrul unor parcuri naţionale, arii protejate, a unor monumente ale naturii
şi unor situri cu valoare istorică.
În acelaşi timp însă, turismul poate reprezenta, atunci când este practicat excesiv şi în
mod necivilizat, o presiune cu impact negativ asupra mediului, care ar putea suferi, în timp,
deteriorări şi chiar daune ireversibile.
Toate aceste valori, resurse, naturale sau istorice, care constituie baza de dezvoltare
a industriei turismului, fac parte din patrimoniul umanităţii, fiind necesar a se lua toate
măsurile pentru prezervarea lor şi transmiterea lor generaţiilor viitoare.
Educaţia ecologică a populaţiei are o importantă contribuţie în acest sens, ea fiind
strâns legată de practicarea unui turism „prietenos” faţă de mediu.
În ultimii ani, urmare afluxului în continuă creştere de turişti, în judeţul Suceava a
crescut continuu numărul locurilor de cazare şi alimentaţie publică de pe traseele turistice,
îndeosebi în sectorul privat. Totodată însă, se manifestă şi o accentuare a presiunilor asupra
mediului ca urmare a desfăşurării acestor activităţi.
Principalii factori de stres legaţi de practicarea turismului sunt legaţi de poluarea
rezultată din transportul spre siturile de interes turistic, managementul deşeurilor şi educaţia
ecologică.
Se foloseşte tot mai des noţiunea de ecoturism, ca fiind turismul în zone relativ
neafectate de activităţile umane: arii protejate, zone rurale pitoreşti, zone montane sălbatice,
fiind practicat fie ca turism de recreere, de observare a naturii, florei şi faunei sălbatice, cât şi
sportiv sau chiar de aventură: schi, alpinism etc.
În judeţul Suceava o mare amploare o are agroturismul, practicat în unele localităţi cu
potenţial turistic ridicat, ca: Suceviţa, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Dragomirna,
Voroneţ, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa, Vama etc.
O staţiune cu tradiţie de pe teritoriul judeţului Suceava este municipiul Vatra Dornei,
staţiune balneară unde se practică şi sporturi de iarnă. Municipiul Câmpulung Moldovenesc a
obţinut şi el statutul de staţiune turistică de interes naţional, din anul 2005, iar oraşul Gura
Humorului din 2006.
Potecile din masivele Călimani, Rarău - Giumalău, Suhard şi Obcinele Bucovinei sunt
marcate pentru turiştii amatori de drumeţii montane.
Turismul, şi în special cel „de week-end”, determină din păcate afectarea mediului prin
abandonarea deşeurilor, recoltarea de exemplare din speciile rare etc.
De asemenea, deşi în ultimii ani s-a executat un volum important de lucrări de
reparaţii, de reabilitare şi modernizare a drumurilor de acces la obiectivele turistice, starea
unora dintre acestea, şi în special a celor din interiorul localităţilor urbane, este încă departe
de a fi corespunzătoare. Aceasta determină ca traficul să se desfăşoare în condiţii
necorespunzătoare, ceea ce duce nu doar la uzura autovehiculelor, dar şi la creşterea
emisiilor de gaze de eşapament.
În PLAM al judeţului Suceava, problema turismului şi agrementului şi impactul
acestuia asupra mediului se regăseşte ca ordine de prioritate la poziţia 10, din cele 10
probleme generale de mediu identificate. Problemele specifice identificate în acest domeniu
sunt următoarele:
 Lipsa amenajărilor necesare practicării turismului ecologic şi insuficienta implicare a
202
autorităţilor locale în valorificarea acestui potenţial.

 Lipsa strategiilor locale şi regionale de dezvoltare a turismului ecologic, cultural
istoric, religios, de agrement şi cură balneară.
 Disfuncţionalităţi în amenajarea zonelor turistice şi a altor locuri de agrement şi
recreere.
 Lipsa infrastructurii şi a facilităţilor necesare dezvoltării turismului ecologic în mediul
rural.
Obiectivele specifice avute în vedere sunt următoarele:
- Execuţia infrastructurii necesare în zonele turistice
- Educaţia ecologică a populaţiei.
- Derularea lucrărilor de investiţii necesare pentru realizarea unei reţele de turism
competitive.
- Promovarea profesionistă în ţară şi străinătate a atracţiilor turistice.
- Măsuri pentru popularizarea legislaţiei de mediu şi creşterea nivelului educaţional.
- Reabilitarea/ execuţia infrastructurii în zonele turistice
- Amenajarea /modernizare/ extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor de recreere
din cadrul localităţilor.
- Educaţia ecologică a comunităţilor.
- Realizare lucrări de infrastructură în mediul rural
9.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În anul 2006 nu s-au produs poluări accidentale cu efecte majore asupra calităţii
mediului şi nici cu impact transfrontalier.
S-a produs o singură poluare accidentală, fără consecinţe importante asupra calităţii
apei şi ecosistemului acvatic al cursului de apă receptor, aşa cum rezultă din tabelul de mai
jos:
Factorii Modul de
Nr. Localizarea Agentul poluator;
Data/ ora de mediu manif. al Măsuri luate Sancţiuni
crt. fenomenului Cauza poluării
afectati fenomenului
JUDETUL SUCEAVA
În zona podului
Iţcani care
SC BETTY ICE SRL traversează râul
Suceava- neasigura- Suceava au apărut
rea căminului de la ora menţionată
purjare de la instalaţia aprox. 30-40 peşti Asigurarea
Părăul Şcheia
de amoniac care, morţi datorită împotriva
la cca 300 m
datorită unei căderi amoniacului, care scurgerilor a
25.06.2006 amonte de
1 mari de precipitaţii, apa prin canalizarea de instalaţiei de -
ora 10, a.m. confluenţa cu
prin umplere, a permis pluviale, a ajuns în amoniac şi a
râul Suceava,
evacuarea pârâul Şcheia. căminului de
mun. Suceava
amoniacului în Concentraţia de purjare
canalizarea pluvială şi amoniu înregistrată
respectiv evacuarea în la proba prelevată
pr. Şcheia din pr. Şcheia, aval
de sursă, a fost de
6,109 mg/l
203
CAPITOLUL 10. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU
10.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului
Cheltuielile pentru protecţia mediului reflectă fluxurile financiare alocate la nivel de

agenţi economici, servicii publice locale etc. pentru acţiuni care au drept scop prevenirea,
reducerea sau combaterea daunelor aduse mediului.
Investiţiile pentru protecţia mediului includ bunurile de capital noi sau existente
cumpărate de la terţi sau produse pentru utilizări proprii, cu durata de funcţionare mai mare
de un an, în scopul protecţiei mediului.
Ele includ şi bunurile cum ar fi terenurile, precum şi adăugirile, renovările şi
îmbunătăţirile aduse echipamentelor, utilajelor, în scopul prelungirii duratei de viaţă sau
capacităţii acestora.
Mijloacele tehnice pentru protecţia mediului includ echipamente, utilaje, instalaţii,
proceduri, tehnologii pentru protecţia mediului, clasificându-se în:
- Mijloacele tehnice adăugate, aflate la sfârşitul procesului tehnologic, de tip „end of
pipe” (staţii de epurare, instalaţii de depoluare a emisiilor în atmosferă, coşuri de
dispersie etc.). Acestea sunt destinate reţinerii poluanţilor în vederea reducerii
emisiilor poluante în mediu şi nu afectează procesul de producţie propriu-zis, sau
sunt facilităţi asimilate acestora, în cazul activităţilor nelegate strict de un proces de
producţie.
- Mijloacele tehnice integrate în proces, care realizează adaptarea sau schimbarea
unui proces sau a unei instalaţii de producţie, astfel încât să genereze mai puţine
emisii de poluanţi sau deşeuri, cu efecte directe atât în îmbunătăţirea performanţelor
industriale ale procesului sau a instalaţiei de producţie, cât şi asupra reducerii
poluării. Acestea poartă denumirea generică de procese/instalaţii cu „tehnologii
curate”.
Corespunzător, investiţiile pentru protecţia mediului pot fi pentru mijloacele tehnice

adăugate şi respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces.
Cheltuielile curente pentru protecţia mediului cuprind acele cheltuieli care sunt
necesare pentru operarea, repararea şi întreţinerea echipamentelor şi utilajelor pentru
protecţia mediului. Acestea includ cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi pentru
servicii, alte cheltuieli curente şi pot fi interne sau externe unităţii.
Cheltuielile totale pentru protecţia mediului includ investiţiile pentru mijloacele
tehnice adăugate şi respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces şi cheltuielile
curente interne sau externe unităţii
Dintre cheltuielile pentru protecţia mediului efectuate anual la nivelul judeţului

Suceava, APM Suceava nu deţine decât date privind investiţiile realizate în domeniul
protecţiei mediului, în cadrul unor proiecte aflate în derulare sau demarate în 2006, de către
agenţi economici, Consiliul Judeţean Suceava şi consiliile locale.
204
- mii RON-
Judeţ Agenţi economici Consiliul Judeţean Consilii Locale
Suceava 9.781 149.611 11.844
Tabel nr.10.1.1. – Investiţii de mediu în anul 2006

Agenţii economici au realizat investiţii de mediu pentru realizarea lucrărilor stabilite
prin Programele de conformare, ca şi pentru realizarea angajamentelor rezultate din
negocierile cap. 22 MEDIUL cu Uniunea Europeană.
În tabelul de mai jos sunt trecuţi agenţii economici care au realizat în 2006, cheltuieli
şi investiţii cuprinse în Programul pentru Conformare la autorizaţia de mediu.
Un număr de 41 agenţi economici au realizat lucrări de mediu conform programelor
pentru conformare, în anul 2006. Valoarea investiţiilor realizate de aceştia a fost de 6.380
mii RON. Cele mai mari investiţii de mediu le-a realizat SC TERMICA SA Suceava, pentru
lucrarea “Modernizare instalaţii de desprăfuire electrică” - valoarea investiţiei a fost de
3.233,404 mii RON, realizând totodată şi alte cheltuieli, pentru studii de fezabilitate, în
vederea realizării în viitor a altor lucrări.
- mii RON-
Nr. Agentul economic Valoare prevăzută Valoarea Valoare
crt. în PC programată în realizată în
2006 2006
1. SC ACET –Agenţia Fălticeni 85,000 85,000 44,200
2. SC ACET –Agenţia Gura 85,000 85,000 44,200
Humorului
3. SC ACET –Agenţia Vatra 64,600 64,600 34,000
Dornei
4. SC ACET –Agenţia 32,300 32,300 17,000
Câmpulung Moldovenesc
5. SC ACET –Agenţia Siret 85,000 85,000 44,200
6. SC TERMICA SA Suceava 26349,021 3287,616 4118,093
7. SC MOBILA RADAUTI SA 750,000 715,000 48,350
8. SC ROMANEL SRL Vatra 19,400 4,400 19,400
Dornei
9. SC TANELCRAD SRL 299,200 299,200 299,200
Broşteni
10. SC SERVICII COMUNALE 1892,032 - 1291,773
SA Radauti
11. DEPOUL SUCEAVA NORD 25,000 - 129,428
12. SC CFR IRV SA Constanţa 25,000 25,000 29,750
SIRV Suceava
13. SC LAGAN MOBILEX SRL 238,000 204,000 260,452
Sadova
14. SC Euro-Tehnic SRL Rădăuţi 3,500 3,500 11,900
– St. Gălăneşti
15. SC Panafor Impex SRL 5,250 5,250 85,000
Panaci
16. SC Panafor Impex SRL 10,500 10,500 85,000
Panaci – St. D. Arini
17. SC Memo SRL Suceava – St. 42,000 42,000 30,000
Pătrăuţi
205
Nr. Agentul economic Valoare prevăzută Valoarea Valoare

crt. în PC programată în realizată în
2006 2006
18. SC La Câmp Com SRL 3,500 3,500 10,000
Cajvana
19. SC Dinocarb SRL Frătăuţii 5,000 5,000 9,600
Vechi
20. SC Probenz SRL Suceava 1,200 1,200 9,800
21. SC AMD Credit SRL Iaşi – St. 70,000 70,000 23,800
V. Dornei
22. SC Regnafor SA V. Dornei 5,000 5,000 25,020
23. SC Elpeto Oil SRL 20,000 20,000 20,000
Dumbrăveni
24. SC Mica Industrie si Prestări 3,500 3,500 7,100
Servicii SRL Cajvana – St.
Cacica
25. SC Asconf SRL Suceava – 9,000 9,000 1,600
St. Dolhasca
26. SC Hîrgău Prod Com SRL 10,500 10,500 5,000
Forăşti – St. Oniceni
27. SC Euro Serv Viorel SRL 3,500 3,500 8,500
Volovăţ – St. Suceava
28. SC Oil Star SRL Adîncata 5,000 5,000 10,000
29. SC Oil Star SRL Adîncata – 5,000 5,000 4,000
St. Pătrăuţi
30. SC Caroli Oil SRL Arbore 3,300 3,300 10,000
31. SC Polul Nord SRL Baia 5,000 5,000 10,000
Mare – St. Falcău
32. SC Oil D. Negru Company 5,000 5,000 5,000
SRL Suceava – St. Frasin
33. SC Oil Aral SRL Rădăuţi 5,000 5,000 6,000
34. SC Salvoram SRL Solca 5,000 5,000 6,000
35. SC Promanta SRL Suceava 5,000 5,000 6,000
36. SC Pyt Com SRL Mălini – St. 5,000 5,000 5,500
Cornu Luncii
37. SC Freintal SRL Moldoviţa 5,000 5,000 6,000
38. SC Jean Luc Impex SRL 3,500 3,500 10,000
Cîrlibaba
39. SC Mili Ghes SRL Bosanci 5,000 5,000 10,000
40. SC HVE Trans SRL Suceava 3,500 3,500 8,000
– St. Cumpărătura
41. SC Beautiful SRL Marginea 10,500 10,500 10,000
TOTAL 30.212,782 5.150,366 6.818,946
Tabel nr.10.1.2. – Realizarea investiţiilor cuprinse în programul pentru conformare
la autorizaţia de mediu în anul 2006
De asemenea, SC AMBRO SA Suceava, pentru o parte dintre măsurile rezultate din
angajamentele asumate privind implementarea Directivei IPPC 96/61/CE, a realizat investiţii
de mediu, în 2006, în valoare de 2.401,5 mii RON.
Totodată, pentru conformarea cu prevederile Directivei COV benzină, în judeţul
Suceava s-au realizat instalaţii pentru recuperarea vaporilor de benzină la un număr de 46
staţii de distribuţie, în valoare totală de 681,9 mii RON, din care 438,9 mii RON au fost
206
lucrări prevăzute prin Programele de Conformare. Menţionăm că au fost realizate în

proporţie de 100% lucrările necesare pentru conformarea cu prevederile acestei directive, la
obiectivele care au avut termen de finalizare 31.12.2006.
Consiliul Judeţean Suceava a continuat şi în 2006 derularea proiectului „Suceava

– Utilităţi şi mediu la standarde europene” cu valoarea totală de 53.403 mii euro
(186.912 mii RON), din care, în 2006, s-au realizat lucrări în valoare de 34.965 mii euro
(122.377,5 mii RON). Finanţarea acestui proiect este asigurată prin credit extern de la
Deutsche Bank Londra, garantat prin HG 484/2002.
De asemenea prin Consiliul Judeţean s-au derulat şi 11 proiecte de alimentare cu
apă la sate, proiecte finanţate cu credit extern garantat prin HG 687/1997, cu valoarea totală
de 8.450 mii euro (29.572 mii RON), din care, în 2006, s-au realizat lucrări în valoare de
7.781 mii euro (27.233,5 mii RON).
În tabelul de mai jos prezentăm situaţia investiţiilor pe linie de protecţia mediului
realizate de către Consiliul Judeţean Suceava:
- mii RON-
Plan investiţii 2006 Realizat total în 2006
Proiect Buget Buget Alte Buget Buget Alte
Total Total
local de stat surse local de stat surse
Alimentare cu apă la sate conform HG 687/1997
Alimentare cu
apă sat Liteni 4539,3 - - 4539,3 4157,7 - - 4157,7
Roşcani
Alimentare cu
1219,6 - - 1219,6 1357,5 - - 1357,5
apă sat Corni
Alimentare cu
2809,2 - - 2809,2 3726,5 - - 3726,5
apă sat Dolhasca
Alimentare cu
apă sat Budeni - 1243,4 - - 1243,4 1660,0 - - 1660,0
Dolhasca
Alimentare cu
apă sat Poieni 191,7 - - 191,7 172,2 - - 172,2
Solca
Alimentare cu
apă sat 2188,7 - - 2188,7 1598,8 - - 1598,8
Siminicea
Alimentare cu
apă sat 3783,4 - - 3783,4 4583,4 - - 4583,4
Dumbrăveni
Alimentare cu
2315,2 - - 2315,2 2148,5 - - 2148,5
apă sat Zvoriştea
Alimentare cu
4214,7 - - 4214,7 3943,7 - - 3943,7
apă sat Putna
Alimentare cu
apă sat Pârteştii 4297,4 - - 4297,4 2353,0 - - 2353,0
de Jos
Alimentare cu
apă sat 2769,5 - - 2769,5 1533,2 - - 1533,2
Păltinoasa
Total obiective
realizate conf.
29572,1 - - 29572,1 27233,5 - - 27233,5
HG 687/1997
207
„Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene”

I. Reţele de termoficare în oraşele:
Inclus in
Gura Humorului - - 8988,0 - - 8988,0
total
Câmpulung
idem - - 9916,0 - - 9916,0
Moldovenesc
Vatra Dornei idem - - 5165,7 - - 5165,7
Siret idem - - 4270,7 - - 4270,7
Rădăuţi idem - - 20870,0 - - 20870,0
II. Conducte de transport pentru gaze naturale de înaltă presiune:
Racorduri de
înaltă presiune la
idem - - 2772,5 - - 2772,5
conducte
existente
III. Conducte de transport gaze
Frasin – idem
C-lung - - 13540,0 - - 13540,0
Moldovenesc
Păltinoasa - idem
- - 4095,2 - - 4095,2
Rădăuţi
Rădăuţi – Siret idem - - 0 - - 0
IV. Transformare C.T. în P.T.
Gura Humorului idem - - 1674,6 - - 1674,6
Câmpulung idem
- - 3113,9 - - 3113,9
Moldovenesc
Siret idem - - 1448,4 - - 1448,4
Vatra Dornei idem - - 1991,8 - - 1991,8
V. Modernizare P.T.
Rădăuţi idem - - 2983,7 - - 2983,7
VI. Centrale cogenerare
Câmpulung
idem - - 19171,8 - - 19171,8
Moldovenesc
Gura Humorului idem - - 22375,2 - - 22375,2
Total proiect
„Suceava –
Utilităţi şi mediu 186.912,3 - - 186.912,3 122.377,5 - - 122.377,5
la standarde
europene”
Total 216.484,4 - - 216.484,4 149.611,0 - - 149.611,0
Tabel nr.10.1.3. - Situaţia investiţiilor pe linie de protecţia mediului realizate de către Consiliul
Judeţean Suceava
Un număr total de 30 proiecte s-au derulat de către consiliile locale, în valoare
totală de 13.702 mii euro (47.957 mii RON). Din această valoare, în anul 2006, s-au realizat
lucrări în valoare de 3.384 mii euro (11.844 mii RON).
Dintre acestea, un număr de 6 proiecte, în valoare de 2.310 mii euro (8.085 mii RON)
au demarat în anul 2006.
Proiectele au vizat, în principal, realizarea de lucrări de:
- reabilitarea/extinderea sistemelor existente de alimentare cu apă (Siret, Suceava,
Ipoteşti, Ciocăneşti)
- reabilitarea/extinderea sistemelor existente de canalizare (Siret, Suceava, Gura
208
Humorului)
- reabilitarea staţiilor de epurare (Rădăuţi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc)
- realizarea de noi staţii de epurare (Ciocăneşti)
- colectare selectivă a deşeurilor (Fălticeni, Gura Humorului, Panaci)
În tabelul de mai jos este prezentată situaţia derulării proiectelor de mediu, pentru
anul 2006, pe consilii locale din judeţul Suceava:
Nr. Valoare Realizat cumulat Realizat în
Consiliul local proiecte totală la 31.12.2006 2006
(mii euro) (mii euro) (mii euro)
Consiliul Local Suceava 11 5687 2132 868
Consiliul Local Siret 2 1384 143 48
Consiliul Local 1 1246 121 121
C-lung Moldovenesc
Consiliul Local Rădăuţi 1 591 178 178
Consiliul Local Gura Humorului 2 60 57 43
Consiliul Local Vatra Dornei 1 870 - -
Consiliul Local Ipoteşti 4 1852 1689 1689
Consiliul Local Şaru Dornei 1 169 - -
Consiliul Local Panaci 1 33 13 13
Consiliul Local Ciocăneşti 2 835 89 89
Consiliul Local Buneşti* 1 291 177 56
Consiliul Local Moara* 1 250 180 50
Consiliul Local Ciocăneşti* 1 163 46 21
Consiliul Local Şcheia * 1 271 208 208
TOTAL 30 13.702 5.033 3.384
*Obs. Aceste proiecte derulate de consiliile locale sunt alimentări cu apă, finanţate din fonduri interne prin
M.T.C.T., conf. HG 577/1997.
Tabel nr. 10.1.4. - Proiecte de mediu derulate de Consilii locale în 2006
De menţionat că investiţiile C.L. Rădăuţi şi Siret se realizează prin cofinanţare în
cadrul programului PHARE, iar cea a C.L. Câmpulung Moldovenesc are cofinanţare din
Fondul de Mediu.
Un număr de 4 proiecte au fost derulate de ONG-uri. Valoarea lor totală a fost de
543 mii euro (1900 mii RON) din care, în anul 2006, s-a realizat valoarea de 165 mii euro
(577 mii RON). Dintre aceste proiecte s-au finalizat un nr. de 3 iar unul este în curs de
realizare.
Tabelul de mai jos prezintă ONG-urile care au derulat proiecte în domeniul protecţiei
mediului în 2006:
Nr. Valoare totală Realizat cumulat la Realizat în 2006
Denumire ONG
proiecte (mii euro) 31.12.2006 (mii euro) (mii euro)
GEC Bucovina 3 497 239 165
Fundaţia Club Speo
1 46 46 41
Bucovina
Total 4 543 285 206
Tabel nr. 10.1.4. - Proiecte de mediu derulate de ONG-uri în judeţul Suceava în 2006
209
10.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici şi raportate la Garda

Naţională de Mediu
Conform informaţiilor furnizate de Comisariatul judeţean Suceava al GNM, investiţiile
de mediu realizate de agenţii economici din judeţul Suceava în anul 2006, înregistrate de
această instituţie sunt redate în tabelul de mai jos:
- mii RON-
Agenţi Plan investiţii 2006 Realizat 2006
economici Total Buget Buget Surse Alte Total Buget Buget de Surse Alte
local de proprii surse local stat proprii surse
stat
S.C. - - - - - 3.233,404 - 3.233,404 - -
TERMICA
S.A. Suceava
– Modernizare
electrofiltre
S.C. ROMOIL - - - - - 931 - - 931 -
S.A. Vatra
Dornei
S.C. HARDAU 3 - - 3 - 5 - - 5 -
PROD COM
S.R.L. Oniceni
S.C. 2 - - 2 - 3,07 - - 3,07 -
MILIGHES
S.R.L. Bosanci
S.C. 1,2 - - 1,2 - 9,79 - - 9,79 -
PROBENZ
S.R.L.
Suceava
Total 6,2 - - 6,2 - 4182,264 - 3233,404 948,860 -
Tabel nr. 10.2.1. - Investiţii de mediu înregistrate la Comisariatul Suceava al GNM,
realizate de agenţii economici din judeţul Suceava în anul 2006
10.3. Fondul de Mediu

Din datele furnizate de Administraţia Fondului pentru Mediu, în cursul anului 2006
contribuţiile la Fondul de Mediu provenite din judeţul Suceava sunt cele prezentate în
tabelul următor:
- mii RON-
Judeţ Categorie Suma plătită
Suceava Deşeuri 69,557
Ambalaje 32,290
Lemn 274,892
Poluanţi surse fixe 113,379
Poluanţi surse mobile 7,064
Chimice 0,017
Pesticide 0,000
Anvelope 5,471
Tutun 0,000
Terenuri 0,000
Vânătoare 0,000
Nedefalcate 617,052
TOTAL 1119,722
Tabel nr. 10.3.1. - Contribuţia la Fondul de Mediu în anul 2006 – judeţul Suceava
210
Numărul contribuabililor înregistraţi la Fondul pentru Mediu din judeţul Suceava, în

anul 2006, a fost de 966.
Propuneri de proiecte depuse spre finanţare la Administraţia Fondului pentru

Mediu în anul 2006 la nivelul judeţului Suceava
În anul 2006, Administraţia Fondului pentru Mediu a organizat două sesiuni de
depunere de cereri de finanţare, una în perioada 10.01.-15.02.2006, iar cea de-a doua în
perioada 15.07. - 15.08.2006.
APM Suceava a întocmit referate favorabile pentru 5 propuneri de proiecte în prima

sesiune de depunere a cererilor de finanţare de proiecte din Fondul pentru Mediu şi 3
pentru cea de-a doua sesiune.
Prezentăm mai jos propunerile de proiecte înaintate spre finanţare la F.M., la nivelul
judeţului Suceava, în cele două sesiuni:
- Sesiunea 10.01.- 15.02.2006-

Nr. Solicitant Denumire proiect
crt.
1. SC RITMIC COM SRL Linie de uscat şi brichetat rumeguş – S.C. RITMIC COM
S.R.L. – Sat Ilişeşti, Com. Ciprian Porumbescu, Jud.
Suceava
2. SC DIASIL SERVICE SRL Extinderea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor
Suceava municipale solide din municipiul Suceava
3. Asociaţia Grupul Ecologic de „BUCOVINA ÎNTRE ACQUIS ŞI PRAXIS”
Colaborare Bucovina Proiect – semnal pentru implementarea acquis-ului
(GEC Bucovina) comunitar privind protecţia mediului
4. Consiliul Local al oraşului Broşteni Demolarea blocurilor O2 şi N6 din oraşul Broşteni şi
ecologizarea zonei
5. Mănăstirea Dragomirna Reţea canalizare şi staţie de tratare ape uzate menajere
Tabel nr. 10.3.2. - Proiecte înaintate pentru finanţare de la FM în sesiunea 10.01.-15.02.2006
- Sesiunea 15.07.- 15.08.2006 -

Nr. Solicitant Denumire proiect
crt.
1. Consiliul Localal oraşului Demolarea blocurilor O2 şi N6 şi ecologizarea zonei din

Broşteni oraşul Broşteni
2. SC INFOMENTOR SRL Apărări de maluri râu Voroneţ în zona INFOMENTOR, din
Gura Humorului cartierul Voroneţ, oraşul Gura Humorului, jud. Suceava
3. Colegiul Naţional „Ştefan cel Exerciţii cu natura - Program de educaţie a adulţilor de
Mare” Suceava către liceeni, în beneficiul protecţiei mediului
Tabel nr. 10.3.3. - Proiecte înaintate pentru finanţare de la FM în sesiunea15.07.-15.08.2006
În anul 2006 Administraţia Fondului pentru Mediu a încheiat contracte de finanţare în

judeţul Suceava, pentru un număr de 9 proiecte, care sunt redate în tabelul următor:
211
Judeţ/ Titlul proiectului Beneficiar Valoarea totală Procent din

localitate contractată total cheltuieli
(RON) eligibile (%)
Suceava/ Unitate de incinerare deşeuri SC MONDECO SRL 3.958.959 50
Suceava periculoase cu capacitate de10.800t/an Suceava
Suceava/ Modernizarea şi retehnologizarea SC SAB RĂDĂUŢI SA 223.712 40
Rădăuţi staţiei de epurare mecano – biologică a
apelor uzate, rezultate din procesul
tehnologic al fabricii de spirt Rădăuţi
Suceava/ Ansamblu de măsuri privind educarea Universitatea “Ştefan 48.000 68,57
Suceava şi conştientizarea populaţiei mun. cel Mare” Suceava
Suceava privind necesitatea sortării şi
reciclării deşeurilor – elemente de bază
pentru protecţia mediului
Suceava/ Modernizare staţie de epurare ape SC ECOLACT SA 104.560 39,78
Milişăuţi industriale Milişăuţi
Suceava/ Dotarea cu staţie de epurare a SC POPAS TURISTIC 66.711,2 40
Suceviţa complexului POPAS turistic Bucovina BUCOVINA SRL
Suceviţa
Suceava/ Linie uscat şi brichetat rumeguş SC SC RITMIC COM SRL 273.492,4 40
Ilişeşti RITMIC COM SRL, sat Ilişeşti, com.
Ciprian Porumbescu, jud. Suceava
Suceava/ Colectarea şi reciclarea anvelopelor SC SUPERMAG 3.742.560 40
Câmpulung uzate din Regiunea nord-est IMPERIAL SRL
Moldovenesc
Suceava/ Regularizarea pârâului Sadova şi Consiliul Local Sadova 196.000 40
Sadova afluenţilor săi, etapa a II-a din
localitatea Sadova, jud. Suceava
Suceava/ Implementare staţie de epurare a SC CAMY LACT SRL 95.998,6 40
Panaci apelor uzate – SC CAMY LACT SRL –
com. Panaci, jud. Suceava
Suceava/ „BUCOVINA ÎNTRE ACQUIS ŞI Asociaţia Grupul 59.090,44 79,96

Suceava PRAXIS” – Proiect - semnal pentru Ecologic de
implementarea acquis-ului comunitar Colaborare Bucovina
privind protecţia mediului (GEC Bucovina)
Tabel nr. 10.3.4. – Proiecte pentru care Administraţia Fondului pentru Mediu a încheiat contracte de
finanţare, în anul 2006, în judeţul Suceava
10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

10.4.1. Programul SAPARD
În anul 2006 s-au derulat 4 proiecte prin SAPARD şi anume:
 Baia – canalizare şi staţie de epurare;
 Liteni – canalizare şi staţie de epurare;
 Mănăstirea Humorului - canalizare şi staţie de epurare;
 Vama - alimentare cu apă
Valoare totală a acestor proiecte este de 2.869 mii euro (10.041 mii RON) din care
s-a realizat cumulat până la 31.12.2006 valoarea de 2358 mii euro (8253 mii RON). Toate
aceste proiecte au fost finalizate în anul 2006.
10.4.2. Programul PHARE

În anul 2006, în judeţul Suceava s-au aflat în derulare 3 proiecte prin Programul
PHARE, cu valoarea totală de 1.975 mii euro, contribuţia PHARE fiind de 1404 mii euro.
212
Până la sfârşitul anului 2006, s-a realizat cumulat suma de 320 mii euro. Aceste proiecte
sunt:
- Retehnologizare Staţie epurare ape uzate Rădăuţi, al cărui beneficiar este
Consiliul Local Rădăuţi, realizat în proporţie de 75%;
- Îmbunătăţirea sistemului furnizare apă potabilă, prin captarea de suprafaţă din
r. Siret (PHARE 2001) al cărui beneficiar este Consiliul Local Siret, realizat în
proporţie de 15%;
- Modernizare străzi, extindere reţea canalizare în cartierele Tatarcina, Ruina
(PHARE 2001) al cărui beneficiar este Consiliul Local Siret, realizat în proporţie de
15%.
10.4.3. Programul ISPA
Prin Programul ISPA în 2005 s-a solicitat finanţare pentru proiectul “Reabilitarea si
optimizarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare şi modernizare a Staţiei de
epurare Suceava” al cărui beneficiar este Consiliul Local Suceava. Pentru acest proiect
s-au făcut demersurile necesare, s-au obţinut avizele şi s-a aprobat finanţarea în anul 2006.
Valoarea totală a proiectului este de 44.590 mii euro, din care: 33.442,5 mii euro fonduri
europene ISPA, 6688,500 mii euro buget local, 4.459 mii euro fonduri de la Ministerul de
Finanţe.
În anul 2006 s-a obţinut finanţarea pentru pregătirea proiectului „Sistem integrat de
management al deşeurilor solide în judeţul Suceava” finanţat din fonduri ISPA, în cadrul
măsurii ISPA 2005/RO/16/P/PA 001 „Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în
sectorul de mediu”, în februarie 2007 fiind demarată licitaţia.
10.5. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PLAM)
Programul pe termen scurt şi mediu pentru soluţionarea problemelor de mediu în

cadrul unui judeţ, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, este Planul Local de
Acţiune pentru Protecţia Mediului.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Suceava, a fost elaborat
în cursul anului 2004, prima versiune fiind finalizată în data de 01.10.2004, aceasta fiind
supusă dezbaterii publice şi adoptată ca formă finală în şedinţa publică din data de
18.11.2004 PLAM a fost adoptat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava nr.
12/24.02.2005.
În cadrul PLAM s-au identificat 10 problemele majore de mediu ale judeţului, care au
fost ierarhizate prin analiza SWOT.
Acestea sunt, în ordinea importanţei:
1. Poluarea apelor de suprafaţă – PM-01
2. Calitatea şi cantitatea apei potabile – PM-02
3. Poluarea atmosferei – PM-03
4. Gestiunea deşeurilor – PM-04
5. Poluarea solului şi a apelor subterane – PM-05
6. Degradarea mediului natural şi construit – PM-06
7. Urbanizarea mediului – PM-07
8. Transporturile – PM-08
9. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale – PM-09
213
10. Turism şi agrement – PM-10

De asemenea în PLAM s-au stabilit obiective generale şi specifice, ţinte şi
măsuri/acţiuni, pe termen scurt şi mediu, care să conducă la rezolvarea problemelor de
mediu identificate.
Realizarea măsurilor/acţiunilor cuprinse în PLAM conduc la atingerea ţintelor şi
obiectivelor propuse.
Pentru colectarea datelor în vederea evaluării progreselor în implementarea PLAM s-a
stabilit un calendar de monitorizare şi evaluare. Calendarul de monitorizare şi evaluare a
PLAM stabilit de APM Suceava a fost următorul:
1. Întâlnirea Grupului de Monitorizare al PLAM şi stabilirea formatelor rapoartelor de
evaluare (forma primară) – 30.11.2005 şi 30.01.2006;
2. Prezentarea Rapoartelor sectoriale (pe probleme generale) de evaluare finale - 28
februarie 2006;
3. Elaborarea raportului final de evaluare a stadiului implementării PLAM până în
prezent şi analiza oportunităţii revizuirii PLAM - 31 martie 2007.
4. Aprobarea raportului final de evaluare a stadiului de implementare a PLAM de către
toate instituţiile din Grupul de monitorizare – 20.05.2006
5. Publicarea de către APM Suceava a raportului de evaluare a stadiului de
implementare a PLAM şi transmiterea acestuia la Instituţia Prefectului judeţului
Suceava, Consiliul Judeţean Suceava şi celorlalte instituţii implicate – 30.05.2006.
Monitorizarea şi evaluarea stadiului de implementare a PLAM s-a făcut de către Echipa
de Monitorizare şi Evaluare a PLAM, care cuprinde reprezentanţi ai următoarelor instituţii
implicate în procesul PLAM:
1. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava - instituţia coordonatoare a procesului de
monitorizare a implementării PLAM şi de evaluare a rezultatelor
2. Consiliul Judeţean Suceava
3. Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Suceava
4. Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava
5. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava
6. Autoritatea de Sănătate Publică Suceava
7. Direcţia Silvică Suceava
PLAM-ul judeţului Suceava cuprinde un număr de 247 măsuri/acţiuni. Stadiul
realizării acestora, la finele anului 2006, este redat în tabelul de mai jos:
Realizate Realizate în In curs de Nerealizate TOTAL

avans realizare
Număr acţiuni
5=
1 2 3 4
1+2+3+4
Număr acţiuni cu termen de
40 - 37 28 105
realizare până în 2006
Număr acţiuni cu termen de
- 8 46 88 142
realizare mai mare de 2006
TOTAL
40 8 83 116 247
număr acţiuni PLAM
Tabel nr. 10.5.1. – Stadiul realizării măsurilor/acţiunilor cuprinse în PLAM-ul judeţului Suceava,
la sfârşitul anului 2006.
Majoritatea acţiunilor nerealizate şi a problemelor nerezolvate se datorează, în
214
principal, lipsei sau insuficienţei fondurilor necesare la nivelul autorităţilor/instituţiilor/

agenţilor economici responsabili cu implementarea acestora.
Autorităţile publice locale şi agenţii economici care nu au realizat anumite acţiuni, din
lipsa fondurilor necesare, au fost şi sunt în permanentă căutare de surse de finanţare,
externe sau interne.
Pentru a facilita accesarea diferitelor fonduri de finanţare interne şi externe, Agenţia

pentru Protecţia Mediului Suceava informează autorităţile administraţiei publice locale şi
agenţii economici despre programele de finanţare care pot fi accesate în anumite perioade
(ex. Fondul pentru Mediu), colaborând cu acestea, în limita competenţelor proprii, la
demersurile necesare solicitării fondurilor.
Raportul de evaluare a stadiului de implementare a PLAM concluzionează că, deşi

nu au fost atinse toate obiectivele şi ţintele de mediu vizate şi nu s-au realizat integral
acţiunile propuse care au avut termene scadente până în anul 2006, s-au făcut, în limita
resurselor financiare disponibile, o serie de progrese în rezolvarea problemelor de mediu
majore identificate.
După analiza stadiului de implementare a acţiunilor din PLAM, evaluarea actuală a

problemelor de mediu identificate şi a evoluţiei calităţii mediului, Grupul de monitorizare şi
evaluare PLAM consideră că se impune revizuirea PLAM în cursul anului 2007, cu atât mai
mult cu cât integrarea României în Uniunea Europeană implică obligaţii şi răspunderi sporite
în domeniul protecţiei mediului, care vor necesita intensificarea acţiunilor orientate spre
implementarea prevederilor directivelor europene şi ameliorarea stării mediului.
215
Abrevieri
ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

APM Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava
ANM Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti
DSP Direcţia de Sănătate Publică Suceava
DADR Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava
DAS Bacău Direcţia Apelor „Siret” Bacău
SGA Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava
MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor
MAPDR Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
UE Uniunea Europeană
EMEP Co-operative Programme for Monitoring and Evaluation of the
Long-range Transmission of Air pollutants in Europe
CORINAIR Metodologie europeană de inventariere a emisiilor de poluanţi în
atmosferă, dezvoltată începând din 1986 în cadrul programului CORINE
(CO-oRdinated INformation on the Environment in the European
Community – AIR)
PRGD Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor
EN Normă Europeană
SR Standard român
ISO Oficiul de Standardizare Internaţional
VL Valoare limită conform Ordinului 592/2002
VLA Valoare limită anuală conform Ordinului 592/2002
MT Marjă de toleranţă conform Ordinului 592/2002
OTL Obiectiv pe termen lung conform Ordinului 592/2002
PI Prag de informare conform Ordinului 592/2002
PA Prag de alertă conform Ordinului 592/2002
PIE Prag inferior de evaluare a calităţii aerului conform Ordinului 592/2002
PSE Prag superior de evaluare a calităţii aerului conform Ordinului 592/2002
CMA Concentraţie maximă admisă conform STAS 12574/1987 „Aer din
zonele protejate – Condiţii de calitate”
TSP Pulberi totale în suspensie
PM10 Pulberi în suspensie fracţia sub 10 microni
NOx Oxizi de azot
NO2 Dioxid de azot
SO2 Dioxid de sulf

NH3 Amoniac
CO2 Dioxid de carbon
O3 Ozon
CH4 Metan
N2O Protoxid de azot
COV Compuşi organici volatili
MNVOC Compuşi organici volatili nemetanici
CO Monoxid de carbon
Pb Plumb
Cd Cadmiu
Zn Zinc
Cr Crom
Ni Nichel
Cu Cupru
Se Seleniu
As Arsen
Hg Mercur
Mn Mangan
Co Cobalt
POPs Poluanţi organici persistenţi
PCDD/PCDF Derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor
PCB Bifenili policloruraţi
PAH Hidrocarburi policiclice aromatice
JI Joint Implementation
ODS Ozone Depletion Substances – Substanţe care degradează stratul de
ozon
VSU Vehicule scoase din uz
s.u. substanţă uscată

Raport Starea Mediului in Suceava - 2006 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Starea Mediului in Suceava - 2006 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C U P R I N S

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL

CAPITOLUL 5. BIODIVERSITATEA, BIODIVERSITATEA, STAREA PĂDURILOR

CAPITOLUL 6. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

CAPITOLUL 8. MEDIUL URBAN

CAPITOLUL 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

CAPITOLUL 10. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU

Problematica vastă a protecţiei mediului în contextul dezvoltării durabile se

Scurtă prezentare administrativ teritorială

Ramurile industriale reprezentative pentru judeţul Suceava sunt:

Obiective de interes regional şi naţional

monumente culturale şi istorice.

Fig. 1. Rezervaţia Fig. 2. Cocoşul de mesteacăn Fig. 3. Floarea de colţ

Fig. 4. Mănăstirea Voroneţ Fig. 5. Mănăstirea Putna

Fig. 6. Cetatea de Scaun Suceava

Căile de transport rutiere principale sunt: drumul european E 85 Bucuresti - Suceava -

Căi de transport feroviare: magistrala Bucureşti - Suceava - Vicşani - Kiev - Varşovia –

Raportul este o sinteză anuală a rezultatelor activităţii de monitorizare şi control a stării

Scopul raportului este acela de a descrie rezultatul interacţiunii dintre activităţile

Datele şi informaţiile prezentate în raportul judeţean vor fi utilizate pentru elaborarea

Raportul cuprinde 10 capitole, fiecare abordând un anumit aspect privind problematica

Datele rezultate din activităţile de monitorizare a calităţii factorilor de mediu în judeţul

 Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţului Suceava

În conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor pre-

În vederea atingerii dezideratului major de asigurare a unui mediu înconjurător sănătos

Ca urmare, punerea în aplicare a cerinţelor aquis-ului de mediu comunitar în România,

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL.

1.1. Caracteristici fizico-geografice ale judeţului Suceava

Denumirea vârfului Denumirea masivului Altitudinea

Ca urmare a faptului că relieful judeţului este destul de variat, cuprinzând zone de

Suceava, Rădăuţi, Poiana Stampei şi Călimani sunt prezentate în tabelele ce urmează:

Staţia Meteorologică Suceava

Staţia Meteorologică Rădăuţi

Staţia Meteorologică Poiana Stampei

Staţia Meteorologică Călimani

localităţi locuitori gospodării socio- agricol

2004 35 1 171 21 3907 2 21 165 12

1.2. Resurse naturale

- resurse regenerabile: aerul, apa, solul, flora, fauna sălbatică

- sectoarele miniere Crucea şi Botuşana – extracţie minereu de uraniu

Poluarea mediului este o problemă deosebit de importantă a secolului XXI, datorită

Nr. Locali- Denumire Tip staţie Poluanţi Frecvenţa Timp Nr.

În scopul evaluării calităţii aerului, APM realizează totodată, anual, inventarierea şi

Menţionăm că valorile emisiilor pe anul 2006 prezentate în continuare în cadrul

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component

atmosferică şi concentraţiile lor din atmosferă nu depăşesc:

Respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010 va contribui

PNRPE are ca obiectiv principal respectarea plafoanelor naţionale de emisie

Cunoaşterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant la nivel

Emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante pe teritoriul judeţului Suceava

2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Fig. 2.2.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf

Fig. 2.2.2.1. Emisii anuale de NOx din surse staţionare

2.3. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC)

NMVOC sunt precursori ai poluanţilor oxidanţi din atmosferă, în principal ai ozonului

Fig. 2.3.1. Emisii anuale de NMVOC din surse staţionare

2.4. Pulberi în suspensie (PM10)

Pulberile din atmosferă se clasifică, după dimensiunile particulelor, care influenţează

Poluarea cu pulberi a atmosferei provine din surse:

Fig. 2.4.1. Emisii anuale de pulberi din surse staţionare

Evoluţia emisiilor de pulberi fracţia PM10 inventariate în anul 2006 comparativ cu

contribuţie la aceste emisii, ca şi cu cantităţile de deşeuri incinerate, cantitatea de sticlă şi de

- cuptoarele de ciment care ard deşeuri periculoase