UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI – FACULTATEA DE GEOGRAFIE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE REGIONALĂ ȘI MEDIU

Strategii de reabilitare a mediilor degradate

Lect. univ. dr. Laura Tîrlă

Zone sau medii degradate?

 Zona – spațiu cu un anumit rol funcțional; în urma

degradării survine disfuncționalitatea.

 Mediul degradat – mediu supus deteriorării ca urmare

a epuizării unor elemente componente (resurse)
precum aerul, apa sau solul, a distrugerii ecosistemelor
și dispariției unor specii/scăderii biodiversității
(Johnson et al., 1997).
Poluant sau contaminant?
 Substanța contaminantă este prezentă în mediu în
concentrație normală sau detectabilă (substanță
naturală).

 Poluantul este o substanță care poate exista în mediu

în concentrații normale, dar care în urma unor
perturbări devine agresivă, având impact asupra
biodiversității sau funcționării ecosistemului.

(Amiard, 2011)
Categorii de zone/medii degradate

 A. Terenuri (suprafețe cărora li s-a diminuat sau

eliminat starea productivă în urma activităților
antropice)
 B. Aer (CMA ale substanțelor poluante/contaminante
cu valori depășite)
 C. Ape degradate (pe categorii de folosință)
 D. Zone urbane/suburbane (foste spații industriale,
rampe de deșeuri)
A. Terenuri degradate

Degradarea terenurilor:
Constituie un proces prin care valoarea mediului biofizic este afectată de
către unul sau mai mulți factori generați în urma intervențiilor antropice
asupra terenului (Johnson et al., 1997).

Scăderea productivității terenurilor prin modificări nefavorabile în starea

de aprovizionare cu nutrienți, în conținutul de materie organică, în starea
structurală, în conținutul de săruri și substanțe toxice sau altor însușiri ale
terenurilor (Florea, 2003).
Codul Silvic (Legea 46/2008):

 Terenurile degradate – terenuri care, prin eroziune, poluare

sau acțiunea distructivă a unor factori antropici și-au
pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă, dar pot
fi ameliorate prin împădurire (12 categorii).

 Zonă deficitară în păduri – județul în care suprafața

pădurilor reprezintă mai puțin de 16% din suprafața totală a
acestuia.
Componente ale degradării terenurilor (FAO)
http://www.fao.org/nr/land/degradation/en/

Scăderea biodiversității Salinizarea Eroziunea areolară și

liniară

Aridizarea/deșertificarea Suprapășunatul Migrațiile

 Forme de degradare a terenurilor
Criterii unitare de clasificare

1. După adâncime

A. Superficiale • degradarea solurilor

• degradarea substratului
B. De profunzime
geologic (mai ales prin minerit)
 2. După forma de manifestare a degradării
(după Codul Silvic, 2008)
a) Terenuri cu eroziune areolară foarte
puternică și excesivă
b) Terenuri cu eroziune de adâncime
c) Terenuri afectate de alunecări active,
surpări, tasări, prăbușiri
d) Terenuri nisipoase expuse eroziunii
eoliene sau pluviale
e) Terenuri pietroase, stâncării,
depozite de aluviuni torențiale
f) Terenuri cu exces permanent de
umiditate
g) Terenuri sărăturate sau puternic
acide
h) Terenuri poluate cu substanțe
chimice, petroliere sau noxe
i) Terenuri ocupate cu halde miniere,
deșeuri industriale sau menajere
j) Terenuri neproductive
k) Terenuri cu nisipuri mobile
l) Terenuri care au fost ameliorate prin
plantații silvice și de pe care vegetația a
fost înlăturată
3. După tipul de activitate antropică generatoare

Minerit
• Mine, goluri subterane, cariere,
halde de steril

Lucrări hidrotehnice
• Terenuri inundate, înmlăștinite,
desecate, sărăturate
• Terenuri erodate și în curs de
erodare (ravene, rigole, organisme
Agricultură/Defrișări
torențiale)
• Alunecări de teren, surpări
Industria chimică,
petrochimică, etc. • Terenuri degradate prin poluare
Mineritul

Excavații • Cratere de exploatare (Mina

miniere Bingham, Utah; Roșia Poieni;
deschise Majdanpek, Serbia)

Goluri • Tasări (Australia, Polonia)

subterane • Surpări (Ocnele Mari)
 Cratere de exploatare
 Bingham,
Utah
 Roșia Poieni
 Majdanpek, Serbia
 Goluri de tasare, subsidență
 New South Wales, Australia
 Efectele mineritului
pe termen lung:

 Subsidenţa în cazul mineritului

subteran (A, B, C)

 Subsidenţa în cazul exploatărilor

de suprafață (D, E, F)

1. Depozite de cărbune superior

2. Strate de rocă sterilă
3. Puţuri şi galerii de exploatare
4. Falii apărute datorită subsidenţei
5. Suprafaţa topografică iniţială
Modificarea topografiei datorită subsidenţei
(Sosnowiec – Klimontów, Silezia)

(după Rzętała, 2008, cu modificări)

Surpări, prăbușiri
 Cauzate de crearea unor goluri subterane prin minerit
(ex. sare): Ocnele Mari (2001-2006), Ocna Mureș
(2010)
Lucrări hidrotehnice
 Construcția digurilor de protecție a plajelor
 Construcția barajelor și a lacurilor de acumulare
 Amenajarea sistemelor de desecare
 Eroziunea costieră prin prăbușirea sectoarelor de faleză
(ex. Eforie Sud). Cauze principale:
 intensificarea abraziunii marine în anumite sectoare costiere ca
urmare a modificării acțiunii hidraulice a apei marine și a scăderii
aportului de aluviuni pe cursul Dunării prin construcția de diguri;
 infiltrațiile de apă din sistemele de canalizare.
B. Ape degradate
(conform valorilor indicatorilor de calitate a apelor de suprafață)

Nr. crt. Indicator de calitate Metode de incecare

1 pH SR ISO 10523/97
2 Conductivitate SR EN 27888/97
3 Turbiditate SR EN ISO 7027-01
4 Cloruri SR ISO 9297/01
5 CCOCr (consumul chimic de oxigen) SR ISO 6060/96
CBO5 (consumul biochimic de oxigen după
6 SR EN 1899/2-02
5 zile)
7 Amoniu
SR ISO 7150/2-01
8 Azot amoniacal(N-NH4)
9 Azot total SR ISO 10048/01
10 Azotaţi SR ISO 7890/2-00
11 Sulfaţi STAS 8601/70
12 Substanţe extractibile cu solvenţi organici SR 7587/96
Indicatori de calitate determinați pentru
calcularea cantității de metale grele
acumulate în sedimente

Nr.crt. Indicator de calitate Metoda de incercare

1 Zn SR ISO 11047 - 97
2 Cr total SR ISO 11047 - 97
3 Cu SR ISO 11047 - 97
4 Pb SR ISO 11047 - 97
 Criterii de selectare
a categoriilor de ape degradate
 1. După tipul de folosință
 Ape de suprafață
 Apă potabilă
 Ape mineralizate
 Ape naturale destinate susținerii vieții piscicole (HG nr.
202/2002, M.Of. nr. 196/22.03.2002)
 Ape destinate îmbăierii

 2. După concentrația poluanților conform claselor de

calitate
C. Ecosisteme degradate
 Prin desecări
 Prin înmlăștiniri
 Prin activități agricole
 Prin vânătoare/pescuit excesiv sau ilegal (braconaj)
 Prin devierea cursurilor apelor

Consecințele principale:
Distrugerea calității solului
Deteriorarea habitatelor
Scăderea biodiversității
 Activități antropice:

Cultura plantelor

 Prin distrugerea echilibrului ecosistemic al solului:

- dislocarea și fragmentarea solului în orizontul
arat (cca 40 cm);
- cantitatea de nutrienți și substanțe minerale;
- circuitul (bilanțul) apei în sol;
Pășunatul
 Eroziunea areolară a solului în urma distrugerii
vegetației ierboase;
 Bătătorirea (compactarea solului);
 Degradarea pajiștilor (intervine succesiunea ecologică
secundară); modificarea compoziției floristice și
scăderea productivității.
 Aportul ridicat de dejecții în arealele de stabulație a
animalelor (ferme, stâne) – ex. creșterea concentrației
de azotați.
Braconajul
 Dezechilibrarea până la distrugere a ecosistemelor
 Diminuarea biodiversității
 Periclitarea/dispariția speciilor
Activitățile turistice
 Perturbarea ecosistemelor
 Fragmentarea/restrângerea habitatelor
 Eroziune, compactare
 Defrișări (pentru crearea infrastructurii)
 Acumularea deșeurilor
 Dislocare, prelevare de roci, plante, animale, etc.
 C. Mediu aerian degradat = aer poluat
(CMA depășită pentru substanțele poluante)

 Lista poluanților pentru care se aplică criteriile de selectare

a categoriilor de medii poluate (16):
Nr. Poluant Nr. Poluant
1 Dioxid de sulf (SO2) 8 Ozon (O3)
2 Dioxid de azot (NO2) 9 Arsen (As)
3 Oxizi de azot (NOx) 10 Cadmiu (Cd)
4 Particule în suspensie 11 Nichel (Ni)
(PM10 și PM2,5)
5 Plumb (Pb) 12 Benzo(a)piren (BaP)
6 Benzen (C6H6) 13 Mercur (Hg)
7 Monoxid de carbon (CO)
 Clase de valori corespunzătoare indicilor de calitate a
aerului pentru diverși poluanți, utilizate în
monitorizarea calității aerului
Indicele specific corespunzător dioxidului de sulf se stabilește prin încadrarea
valorii medii orare a concentrațiilor în unul dintre domeniile de concentrații
înscrise în tabelul următor:

Domeniu de concentrații
Indice specific
pentru dioxid de sulf (ug/m3)
0-49,(9) 1
50-74,(9) 2
75-124,(9) 3
125-349,(9) 4
350-499,(9) 5
>500 6
Indicele specific corespunzător monoxidului de carbon se stabilește prin
încadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, înregistrate în ultimele 8 de
ore, în unul dintre domeniile de concentrații înscrise în tabelul următor:

Domeniu de concentrații pentru

Indice specific
monoxid de carbon (mg/m3)
0-2,(9) 1
3-4,(9) 2
5-6,(9) 3
7-9,(9) 4
10-14,(9) 5
>15 6

http://www.calitateaer.ro/indici.php
Legislație selectivă

 Acte normative în conformitate cu legislația europeană

 Codul Silvic - Legea nr. 46/2008 (pentru categorii de
terenuri degradate)
 Normele ICPA (categorii de terenuri degradate)
 Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător
 Legea Apelor - nr. 107/1996
 Reabilitarea mediilor degradate
 Reabilitare/reconstrucție/renaturare

 Reabilitarea terenurilor
 Procesul prin care un teren degradat este readus la un
procent oarecare din starea sa iniţială. Stadiul degradării
poate fi variat, în funcţie de factorul generator.
 Numeroase proiecte şi activităţi antropice pot aduce un
teren într-o stare degradată, de exemplu mineritul,
creşterea animalelor sau activităţile forestiere.
 Categorii de reabilitare prin
reconstrucție ecologică
 Bioremedierea suprafețelor poluate/contaminate (prin
fitoremediere, micoremediere)
 Fitostabilizare (fixarea metalelor grele în sistemul
radicular)
 Revegetare (fixarea haldelor de steril, versanților
degradați prin alunecări de teren sau ravenare,
terenurilor nisipoase)
 Reconstrucție edafică (recopertare după exploatarea în
benzi)
În ansamblu: RESTAURARE ECOLOGICĂ

Rezultate:
 Refacerea parțială/totală a ecosistemelor
 Readucerea ecosistemului la parametrii funcționali inițiali
 Crearea coridoarelor ecologice pentru refacerea/extinderea
habitatelor
 Integrarea optimă în peisaj
Exemple de reabilitare ecologică a carierelor de nisip ...

 Nisipuri glaciare pleistocene (Riss)

 Exploatate pentru umplerea galeriilor de
mină

 După încheierea exploatărilor,

reabilitarea urmează două direcţii:

Împădurire Acvatoriu
(lacuri pentru Plantaţie de arbori în fosta carieră
de nisip Szczakowa Siersza Misiury
agrement) (Dulias, 2004)
 ... și a minelor de cărbuni (Silezia Superioară)

Pogoria III

Umplerea cuvetei artificiale

se realizează în mod natural,
în urma revenirii nivelului
pânzei freatice la starea iniţială.

(Foto: Laura Tîrlă, 2009)

 Fixarea cu vegetație forestieră (salcâm)
a nisipurilor din sudul Olteniei
 Sectorul Calafat – Dăbuleni (800 km2)
 25000 ha împădurite cu salcâm între 1852-1872
 Perdele forestiere plantate după 1948
 Retrocedări defrișări masive după 1989
 20 de ani – termen până la distrugerea completă a
terenurilor în jud. Dolj prin înaintarea nisipurilor
Bibliografie selectivă

 Achim, E., Manea, G., Vijulie, I., Cocoș, O., Tîrlă, L., 2012.
Ecological reconstruction of the plain areas prone to
climate aridity through forest protection belts. Case study:
Dăbuleni town, Oltenia Plain, Romania. Procedia
Environmental Sciences 14 (2012): 154-163.
 Amiard, J.-C., 2011. Les risques chimiques
environnementaux. Editions TEC & DOC, Paris.
 Ene, M., Osaci-Costache, G., Tîrlă, L., 2009. The caving-ins
at Ocnele Mari in the Vâlcea Subcarpathians, Romania.
Geografia Fisica e Dinamica Quaternaria 32 (1): 67-72.
 Florea, N., 2003. Degradarea, protecția și ameliorarea
solurilor și terenurilor, Editura București.
 Johnson, D.L., S.H. Ambrose, T.J. Bassett, M.L. Bowen, D.E.
Crummey, J.S. Isaacson, D.N. Johnson, P. Lamb, M. Saul,
and A.E. Winter-Nelson. 1997. Meanings of environmental
terms. Journal of Environmental Quality 26: 581-589.
 Sevastel, M., 2002. Formarea, evoluția și strategia de
amenajare a ravenelor. Bren, București.
 Traci, C., 1985. Împădurirea terenurilor degradate. Ceres,
București.