Sunteți pe pagina 1din 13

Introducere

Factorii naturali care determină


calitatea solurilor din România sunt:
relieful, litologia, clima, vegetaţia şi
timpul. Clima şi vegetaţia sunt
influenţate de activitatea omului şi din
acest punct de vedere omul trebuie să
intervină în conservarea calităţii
solurilor. Factorii antropici sunt factorii
care au modificat şi modifică sensibil şi
rapid calitatea solurilor.

Accentul se pune pe valorificarea optimă a tuturor condiţiilor ecologice,


stabilindu-se relaţii între soluri, soluri alese şi condiţii climatice, edafice şi factori
biotici la care se adaugă considerarea criteriilor sociale şi tradiţionale pentru
asigurarea unei dezvoltări economice durabile.

Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele


componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi
practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de
compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind
din activităţile industriale şi urbane.

Calitatea solurilor este determinată în principal de proprietăţile acestora.


Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor
care limitează capacitatea productivă a acestora.

În regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, cele mai răspândite soluri din totalul


suprafeţei agricole de 110099 ha, o reprezintă argilosolurile, după care
urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor cu vegetaţie
forestieră din Regiunea 8 totalizează cca. 26500 ha. Cele mai răspândite soluri
sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate. Solurile

1
predominante din Regiunea 8 prezintă, în general, o vulnerabilitate scăzută la
impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună.
Astfel au fost depistate cca. 100 ha de teren poluat cu metale grele şi
SO2 în zona de influenţă a platformei industriale Pantelimon – Neferal. Au fost,
de asemenea, evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de
excavare în zona canalului Argeş ( cca. 20 ha) şi prin depozitarea de gunoaie
sau alte materiale de construcţii în diverse zone ( cca. 140 ha).
Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a
solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de
la complexele agrozootehnice din zonele Periş, Jilava, Buftea.

1. Repartitia solului pe categorii de folosinţe(Tabel 1):

Tabel 1
Categoria de folosinta Suprafaţă (ha)
Suprafaţă totala 23787
Suprafaţă agricolă 5449
-proprietate majoritar privata 4153
Suprafaţă agricolă pe categorii de
folosinta 4607
-arabil 506
-pasuni -
-fanete 66
-vii şi pepiniere viticole 270
-livezi, pepiniere pomicole
Paduri şi alte terenuri cu vegetaţie 611
forestiera
Ape şi balţi 908
Alte suprafeţe 16819

2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic


modificate antropic, tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe suprafeţe
restranse din unele parcuri şi din zonele periferice putin influenţate de
activităţile umane (zona forestiera nordica şi zona agricolă nord-vestica).

2
Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata
construcţiilor de toate felurile în care, prin operatiuni de decopertare, modelare,
s-au creat practic alte tipuri de sol.
A două faza a început odata cu industrializarea masiva şi cu
intensificarea traficului rutier.
Practic, toate emisiile de la aceste surse influenteaza negativ solul prin
încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel
de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradeaza însuşirile fizice,
chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii productive a
solurilor.

3. Monitorizarea calităţii solurilor

Nu se deţin informaţii cu privire la monitorizarea calităţii solului pe


teritoriul judeţului Ilfov.

4. Zone critice sub aspectul degradării solurilor:

In judeţului Ilfov s-au identificat în următoarele comune terenuri


degradate, inapte pentru o agricultură eficientă, după cum urmează:
- comuna Afumaţi – 3 ha
- comuna Bragadiru – 6 ha (malurile râurilor Ciorogârla şi Sabar)
- comuna Cernica – 3 ha pe marginea izlazului comunal
- comuna Chiajna – 31 ha (păşune cu exces de umiditate)
– 13 ha mlaştină - domeniul privat al comunei
– 64 ha suprafaţă cu umpluturi şi denivelări neproductive - domeniul privat al
comunei
- comuna Găneasa - 4 ha
- comuna Grădiştea - 2 ha
- oraş Măgurele - 1 ha
- oraş Pantelimon - 3 ha
- oraş Buftea - 2 ha

3
In municipiul Bucuresti, sub aspectul degradării de terenuri, impărtirea
pe sectoare se prezintă în modul următor (Tabel 2):

Tabel 2
Sectorul Suprafaţă de teren
degradat (ha)
Sectorul 1 75
Sectorul 2 27.2
Sectorul 3 3.5
Sectorul 4 10.14
Sectorul 5 35
Sectorul 6 30
Total 180.84

5. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor


a. Ingraşăminte

Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii


solului, în special în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest
sens, din date furnizate de către ICPA (Institutul de Cercetari
pentru Pedologie si Agrochimie), reies următoarele :

• reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol
cercetate, restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la
slab acide;
• rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari;
• conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate)
şi mijlocii la solurile cernoziomice;
• conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile
cercetate, mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %;
• conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate
şi mare la restul de 25 %.

4
Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2008 în judeţul Ilfov (Tabel 3):

Tabel 3

An Îngrăşăminte chimice folosite N+P2O5+K2O


(tone substanţă activă)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
2008 2.230 1.607 374 4.211 56.636 1.680

Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2008

b. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele.

Consumul de pesticide la nivel naţional (kg/ha) (Tabel 4):

Tabel 4

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
2,3 2,2 2,0 1,5 1,6 1,5 1,4 1,2 1,2 1,0

Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Bucuresti 2008

Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2008 în judeţul Ilfov (Tabel 5)

Tabel 5

Cultură Suprafaţ Consum Consum Consum


a insecticide fungicide erbicide

(ha) (kg substanţă (kg substanţă (kg substanţă


activă) activă) activă)
Grâu 18.853 245 6.448 1.399
Orz şi 4.403 0 876 170
orzoaică
Porumb 21.599 1.949 145 10.050
Floarea 10.467 314 1.140 12.219
soarelui
Soia 40 - - 176
Rapiţă 3.672 458 - 1.026
Lucernă 3.203 481 - 335
Fasole 69 - 62 55
boabe
Cartofi 943 24 198 -
Legume 5.234 1.085 17.378 514
total

5
Pomi total 736 4.974 3.429 906
Vie 1.477 10 96 3,3
Căpşuni 64 - 24 -
TOTAL 70.760 9.540 29.796 26.853,3
GENERAL

Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2008

c. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o


vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită
capacităţii de tamponare bune.
Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă procese de poluare a solurilor
cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de
complexele agrozootehnice din zonele Periş, Jilava, Buftea. Procentul de
reducere a producţiei agricole în toate aceste situaţii a variat între 25 şi 100%.

Inventarul solurilor contaminate în urma activităţilor agricole- zootehnice


la nivelul judeţului Ilfov (Tabelul 6) :

6
Tipul
Tipul de Vârs
Numele Localizarea activităţ Natura Natura Suprafaţa
Nr. proprietat ta
Judeţ proprietarului/administratorului sitului ii sursei de poluanţi contaminată Observaţii
Crt. e asupra polu
/deţinătorului sitului contaminat contaminat poluato poluare lor (m2)
terenului ării
are
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Sos
activ. poluanti
Oltenitei, dejectii
Agricol de
nr. 220, proprietate animalier
1 Ilfov S.C.Picovit Rom-Impex S.R.L. e- natura 1978 2000
orasul privata e
zootehn organic
Popesti pastoase
ie a
Leordeni
Sos.
zootehn
Bucuresti dejectii
proprietate ie- poluanti
2 Ilfov S.C.Avicola S.A Buftea Targoviste animalier 1974 5000
privata avicultu organici
nr.4, oras e
ra
Buftea
surse de
activităţ
Cosiliul Local, comuna 1 1 proprietate nitrati din conf. Ord.
3 Ilfov i nitraţi 2127 ha
Decembrie Decembrie privata activ 241/2005
agricole
agricole
surse de
proprietate activităţ
nitrati din conf. Ord.
4 Ilfov Consiliul Local, oraşul Chitila Chitila privata de i nitraţi 744 ha
activ 241/2006
stat agricole
agricole
5 Ilfov Consiliul Local comuna Dărăşti Dărăşti Ilfov proprietate activităţ surse de nitraţi 1140 ha conf. Ord.
- Ilfov privată de i nitraţi din 241/2007,
stat agricole activ prin adresa
agricole CL
informeaza

7
Tipul
Tipul de Vârs
Numele Localizarea activităţ Natura Natura Suprafaţa
Nr. proprietat ta
Judeţ proprietarului/administratorului sitului ii sursei de poluanţi contaminată Observaţii
Crt. e asupra polu
/deţinătorului sitului contaminat contaminat poluato poluare lor (m2)
terenului ării
are
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ca exista
465 ha
teren
poluat din
activitati
diverse
surse de
proprietate activitat
Consiuliul Local comuna nitrati din conf. Ord.
6 Ilfov Dobroesti privata de i nitraţi 741 ha
Dobroeşti activ 241/2008
stat agricole
agricole
surse de
proprietate activitat
nitrati din conf. Ord.
7 Ilfov Consiuliul Local comuna Jilava Jilava privata de i nitraţi 1929 ha
activ 241/2009
stat agricole
agricole
surse de
proprietate activitat
nitrati din conf. Ord.
8 Ilfov Consiliul Local oras Măgurele Măgurele privata de i nitraţi 3351 ha
activ 241/2010
stat agricole
agricole

8
Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2008.

Suprafetele marcate in tabel sunt identificate la nivelul anului 2006 şi


asupra cărora nu s-a intervenit până în prezent cu lucrări de refacere.

d. Situatia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

Suprafeţele de teren amenajate cu lucrări de imbunătăţiri funciare ( irigaţii,


desecare) de pe teritoriul judeţului Ilfov s-au redus de la an la an datorită
extinderii intravilanului construibil.
Reţelele de irigaţii au fost dezafectate în zonele construite. Au rămas funcţionale
canalele de desecare care preiau apele pluviale şi apele în exces.

e. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier,


siderurgic, energetic etc.)

Sursele principale de poluare a solului in regiunea 8 Bucureşti-Ilfov,


sunt:
- depunerile uscate şi umede din atmosferă;
- depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe
terenuri neamenajate corespunzător;
- chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole;
- degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de
practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare, etc.);
- poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens.
Practic, toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de
elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum
sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice
contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor.
În anul 2008 Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu a efectuat
analize de sol.
La nivelul judetului Ilfov, în urma activităţilor din sectorul industrial
siderurgic, din platforma Brăneşti, s-a identificat un teren poluat cu metale grele
(poluare istorică). Din rapoartele de amplasament şi bilanţurile de mediu

9
efectuate pentru societăţile de pe platformă, s-a constatat existenţa metalelor
grele (plumb, zinc, cupru) în sol.

6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologica a terenurilor degradate


şi pentru ameliorarea stării de calitate a soiurilor

În anul 2008 s-au întreprins acţiuni pentru reconstrucţia ecologica a


terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor constând în
lucrări de ameliorare a terenurilor degradate (crovuri) pe o suprafaţă de 524 ha în
comunele Berceni, Grădistea şi Petrăchioaiadin judetul Ilfov.
Pentru celelate terenuri degradate prin diferite procese (activităţi
agrozootehnice, activităţi industriale), nu s-au întreprins până în prezent lucrări
pentru reconstrucţia ecologică.

7. Modalităţi de investigare

Pentru aceste situri, conform HG 1408/2007, autoritatea publica centrala


pentru protectia mediului decide efectuarea investigării şi evaluării poluării
mediului geologic în zonele afectate şi stabileste condiţiile de investigare.
În cursul anului 2008 s-au efectuat investigaţii preliminare , conform
chestionarelor din anexele 1 şi 2 din HG 1408/2007 privind modalitatile de
investigare si evaluare a poluării solului şi subsolului. Conform acestei Hotărâri s-
au transmis în teritoriu, la agenţii economici şi autorităţile publice, chestionarele
prevazute în anexele 1 şi 2 , în vederea identificării preliminare a siturilor
contaminate din regiune.

8. Reconstrucţia ecologică a solurilor

Până in prezent nu s-au demarat proceduri de reconstrucţie ecologică a


solurilor contaminate.

10
CUPRINS:

Introducere…………………………………………………………………………...1
1. Repartitia solului pe categorii de folosinţe....................................................2
2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor......................................................2
3. Monitorizarea calităţii solurilor......................................................................3
4. Zone critice sub aspectul degradării solurilor...............................................3
5. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor.........................4
6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologica a terenurilor degradate şi
pentru ameliorarea stării de calitate a soiurilor....................................................10
7. Modalităţi de investigare………………………………………………………..10
8. Reconstrucţia ecologică a solurilor…………………………………….....…..10

11
12
13