Judetul Dambovita - Din paleoliticul inferior dateaza unelte de silex descoperite in zona satelor Ionesti si Puntea de Greci.

In paleoliticul superior (cca.35000 - 0000 ani! aria si numarul descoperirilor creste" din acea peroada datand descoperirile ar#eolo$ice de la Potlo$i"%orteni si Putimanu. Judetul Dambovita - &eoliticul este atestat in 'udetul Dambovita inca di fazele sale timpuri prin descoperirile de la (ratestii de )us"dar si in cele avansate prin descoperirile ar#eolo$ice de la *orbi %ari" *roitori" Gena$oiesti" %oara din Groapa"+dobesti si Padureni. *ercetarile aatesta faptul ca eici existau asezari stabile de a$ricultori construite in faza mi'loci a culturii Gumelnita" care constau la locuinte de suprafata"prevazute cu podina de lut" pereti de lemn lipiti cu pamantsi vetre. ,poca bronzului (-000- -00 i.e.n.!se re$aseste in asezarile purtatorilor culturii Glina"situata pe terasele raurilor Ialomita" Ilfov" .inoasa"&ucetel"/acovita si altele " dezvelirea mormintelor realizate in forma de cuti de piatra de la /uncu" 0oinesti" *andesti si %esteacan su$erand ca popularea re$iunii subcarpatice era in acea perioada pana in zonele montane. + importanta aparte o are asezarea de la Persinari"comuna 0acaresti unde in afara faptului ca au fost puse in evidenta fortificatii cu santuri de aparare" s-a descoperit si un tezaur de arma de aur si argint datat din epoca bronzului mi'lociu. 1allstt-ul" prima epoca a fierului" defineste cultura materiala si spirituala a tracilor" marcata de obiecte de la +cnita-doua centuri de bronz din sec. al 2II-lea i.e.n..rasaturile specifice civilizatiei $eto-dacice se re$asesc in vesti$iile de epoca3a .ene(sec 0I-0 i.e.n.! deescoperite in 0alea 0oievozilor. ,tapele urmatoare sunt marcate de prezenta tezaurelor monetare" marcand intr-o prima faza le$aturile cu teritoriile $recesti" macedonene" romane" marturie in acestsens fiind tezaurele de la (rancoveanu si Gaiesti sau descoperirile de la %oreni"Patroaia si .ac#itele. Dupa retra$erea aureliana" le$aturile dintre romanitatea sudica si norddunareana s-au amplificat in epoca constantiniana(sec.I0 i.e.n.! In prima 'umatatea sec. al 2III-lea" diploma *avalerilo Iuaniti mentioneaza existenta 4tarii lui )eneslau5 situata la rasarit de +lt" care cuprindea cea mai mare parte a 'ud. Dambovita. +data cu construirea statului feudal .ara /omaneasca se remarca atat documemtar cat si ar#eolo$ic o intensa populare a 'udetului " cercetarile evidentiind existenta asezarilor in toate formele de relief 6 *azaci"(a'esti"Pucioasa-)erbanesti"*obia"%atasaru. Incepand cu sec.al 2I0-lea principalele economice"politice si militare se concentreaza la .ar$oviste" devenita resedinta domneasca si capitala .arii /omanesti dupa voia lui %ircea cel (atran. De-a lun$ul timpului" pe tronul voievodal au urcat o serie de mari domnitori cum ar fi 6

/adu cel %are( 785- 509!"care afost ocrotitorul primelor tiparituri "0lad .epes( 779" 75:- 7:-" 7;:!" fi$ura fascinanta a istoriei noastre care a fost asociata cu persona'ul Dracula" celebrul carturar &ea$oe (asarab( 583- :0 !"Petru *ercel( 593595!"%i#ai 0iteazu( 583- :0 !" fiind cel care a relizat unirea celor trei principate romane" %atei (asarab( :3-- :57!"*onstantin (rancoveanu ( :99- ; 7!.In urma morti tra$ice a lui *onstantin (rancoveanu" resedinta domneasca s-a mutat la Bucuresti. In perioada fanariota" orasul si-a pierdut imsemnatatea economica si politica.Desi dupa moartea lui *onstantin (rancoveanu turcii au provocat o serie de distru$eri" *urtea Domneasca a rezistat" avand un rol militar important. In anul 9- " datorita exploatari boieresti si straine" masele populare s-au rasculat" izbucnind astfel marea rascoale condusa de .udor 0ladimirescu . In lunile aprilie-mai ale anului 9- " in .ar$oviste a fost instalat cartierul $eneral al ,teriei.<ciderea lui .udor 0ladimirescu de la -; mai 9- a fost urmata de lic#idarea armatei eteriste in luptele cu turcii de la %anastirea &ucet" pe *ampia *ornatelului si la Dra$asani.

#ttp6==>>>.referat.ro=referate=Judetul?Dambovita?-0-5.#tml

Poluarea - .ipurile de poluanti ,xista putini poluanti naturali. )olul contine anumiti fertilizatori" cum ar fi nitratii" care in timpul aratului pasunilor pot iesi la suprafata. In sol se mai $aseste si aluminiu" care poate a'un$e in apele cur$atoare prin diferite reactii c#imice. In timpul inundatiilor" in sol poate patrunde ma$neziul" care provoaca dezastre in randul pestilor. Insa aceste scur$eri naturale sau semi-naturale de poluanti sunt insi$nifiante in comparative cu ele produse de om. @ermierii introduc in mediu o $ama intrea$a de substante c#imie" si deci si in rezervele de apa potabila. Printre acestea se numara erbicidele" insecticidele" acaricidele" fun$icidele si deparazitantii pentru ovine" care laolalta contin 750 de substante numite biocide. +data cu epurarea apei prin care aceasta devine potabila se fac anumite masuratori c#imice care lasa si ele anumite resturi in apa. .ri#alometanul" o substanta c#imica compusa care se presupune ca provoaca cancerul" este un produs rezultat in urma clorurarii apelor. Industria produce alti factori poluanti printre care cei mai importanti sunt metalele $rele" cum ar fi cadmiul" plumbul si zincul. Ploile acide cauzate de arderea combustibililor fosili sunt un alt poluant important.

,fectele asupra florei si faunei <nul dintre ele mai obisnuite semne ale poluarii apelor este ve$etatia verde de la suprafata" cunoscuta ca eutrofie. Plantele acvatice si al$ele se dezvolta la suprafata apelor" atunci and apa este imbo$atita cu un amestec de compusi care s-au infiltrat din solurile din apropiere. @osfatii sunt mai de$raba vinovati de aparitia eutrofiei decat nitratii. )tratul verde de la suprafata apelor actioneaza ca un invelis $ros prin care razele solare nu pot patrunde spre straturile din adancuri. Astfel" plantele acvatice care produc oxi$enul necesar vertebratelor sau vertebratelor acvatice mor. Proliferarea al$elor apare in lacuri si bazine si din alte doua cauze 6 defrisarea padurilor si aplicarea de fertilizatori arborilor din paduri" in urma carora apar infiltratii de substante c#imice in apa. Incidentele poluante au de obicei ca efect distru$erea dramatica a vietuitoarelor salbatice" mai ales a pestilor. <nele or$anisme" cum ar fi molustele de rau" ale caror bran#ii devin sufocate de mal" pot sa prezinte dezec#ilibre. Plumbul este un metal $reu care se $aseste in apa sub forma de solutie. + sursa a poluarii cu plumb a apelor sunt $reutatile pescarilor abandonate in apa. Plumbul are un efect puternic asupra lebedelor care in$era $reutatile de plumb in timp ce se #ranesc cu al$e. <n simptom al otravirii cu plumb este boala B $at frant C" care apare atunci cand musc#ii pasarii nu mai pot sustine $atul lun$. *admiul este alt metal $reu care patrunde in apa afectand pestii si astfel si oamenii care il consuma. P+3<A/,A +*,A&,3+/ +ceanele sunt le$ate de uscat prin intermediul raurilor care sunt transmitatorii poluantilor. )ubstantele c#imice se infiltreaza prin pamant in apa raurilor si sunt astfel purtate pana in oceane. )ubstantele c#imice" cum ar fi cele petroliere" fertilizatorii" inseticidele si erbicidele" care nu se descompun in contact cu solul" patrund in cele din urma in oceane. +ceanele devin astfel depozite imense pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri. .iteiul si alte substante petroc#imice sunt principalii poluatori ai oceanelor" alaturi de care apele uzate" $unoaiele casnice si poluarea aerului se adau$a in mod semnificativ. %asele plastice si petrolul spalat de pe tarm sunt o dovada a poluarii marilor si a caracterului non-biode$radabil al multor deseuri.

#ttp6==>>>.referat.ro=referate=Poluarea?ba;ae.#tml

,fectele sociale ale poluarii apelor Din cauza amplificarii fenomenului de poluare" solutiile devin si mai complicate. )unt situatii in care apa se aduce de la distante mai mari de 00 Dm" sau se pompeaza de la adancimi de peste 300 Dm. Pe de alta parte procedeele de tratare presupun consumuri ener$etice ridicate si lucrari de investitie costisitoare care ridica costul apei intr-un mod alarmant" a'un$and in unele cazuri la nivelul materiilor prime de baza. In urma diferitelor actiuni omenesti se modifica atat cantitatea cat si calitatea substantelor care patrund in ape ceea ce duce la un dezec#ilibru al mediului ambiant. %area ma'oritate a interventiilor in acest ec#ilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea acestora. Poluarea afecteaza toate formele apei in natura.,xista cai de patrundere a unor substante poluante in apa atmosferica" in apa scursa la suprafata solului" in apa marilor si oceanelor si in apa subterana. &ivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii" in special in acele re$iuni de pe $lob in care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid" fara luarea unor masuri pentru protectia calitatii apelor. Prime'dia impurificarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele re$iuni intrucat dezvoltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata.

)ursele de poluare a apei sunt diferite. *ele care produc murdarirea in urma evacuarii unor substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri 6 orase canalizate" crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse or$anizate" iar cele care produc murdaria prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape" locuri necanalizate sunt surse neor$anizate. Dupa actiunea lor in timp" sursele de poluare se pot $rupa in 6 - permanenteE - nepermanenteE - accidentale. Dupa modul de $enerare a poluarii" sursele de poluare pot fi 6 - naturaleE - atrificiale " datorate activitatii omului care" la randul lor" pot fi subdivizate in 6 - ape uzateE - depozite de deseuri. /eferitor la apele subterane" sursele de poluare provin din 6 - impurificari cu ape saline" $aze sau #idrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau fora'eE - impurificari produse de inflatiile de la suprafata solului a tuturor cate$oriilor de ape care

produc si impurificarea dispersata a surselor de suprafataE - impurificari produse de sectiunea de captare" din cauza nerespectarii zonei de protectie sanitara sau a conditiilor de executie. )ursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.,le provoaca adesea modificari influentand ne$ativ folosirea lor. Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt 6 - trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor saruri in cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere./ocile radioactive pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane. - .recerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine cum sunt cele din marne si ar$ile care se mentin mult timp in suspensie. - 0e$etatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare variabile in timp in functie de perioada de ve$etatieE - 0e$etatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin caderea plantelor intre$i.,lementele or$anice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere care conduc la o impurificare a apelor" in special in perioade de ape mici sau sub pod de $#eata. )ursele de poluare accidentala naturale sunt in $eneral rare.,le se datoreaza unor fenomene cu caracter $eolo$ic. )ursele de poluare permanent artificiale Principala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa utilizarea lor de catre folosinte.

#ttp6==>>>.referat.ro=referate=,fectele?sociale?ale?poluarii?apelor?3 :9.#tml Actiunile pentru reducerea poluarii sunt esentiale daca vrem ca viata pe Pamant sa continue. ,le pot fi intreprinse numai de $uverne si sunt costisitoare. Dar ar trebui sa fim dispusi sa platim scump supravietuirea omenirii. *a rezultat al pro$reselor din industrie" agricultura si te#nolo$ie" se creeaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele" lic#idele" deseurile solide" deseurile mena'ere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecolo$ic ec#ilibrat" deseurile putrezesc producand materiale noi" utile6 frunzele cazute creeaza un in$rasamant natural care imbo$ateste solulE excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si or$anisme mai mici" eliminand din nou in aer si in sol elemente importante. <n asemenea mediu" in care prospera multe forme de viata"

ar trebui sa fie un model pentru viata moderna. Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa" trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate. Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul" ec#ilibrul natural este pierdut si acest dezec#ilibru poate avea efecte dezastruoase- asupra animalelor" ve$etatiei si c#iar a vremii. Poluarea are diferite cauze si efecte6 pe uscat" in rauri si mari" si in atmosfera. *#iar si z$omotul este un tip de poluare care ar trebui limitat. )tudiul si impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei. P+3<A/,A A,/<3<I Poluarea aerului este adesea vizibila sub forma fumului din #ornuri si a $azelor de la tevile de esapament ale masinilor. @umul este un amestec de $aze si c#imicale si poate deveni si mai toxic sub actiunea soarelui puternic" datorita unei reactii c#imice provocata de lumina. )mo$ul care rezulta are un miros neplacut si provoaca lacrimare. %ai de mult el invaluia 3ondra in timpul iernii" cand in fiecare casa ardeau focuri de carbune. In anii 850 $uvernul a emis le$i pentru a impiedica ca in anumite re$iuni oamenii sa arda altceva decat combustibili fara fum. *resterea numarului de cazuri de astm si de boli bron#iale este o dovada a efectelor daunatoare a poluarii aerului. In lupta pentru aer curat" multe autoritati au instalat monitoare pentru verificarea calitatii aerului. %onitoarele masoara particulele suspendate si $azele" inclusiv dioxidul de sulf si monoxidul de carbon. Pe lan$a efectele directe ale inspirarii aerului poluat" aerul poluat are si un efect devastator asupra mediului. )ubstantele c#imice emanate in atmosfera sunt transportate de vaporii de apa din curentii de aer" iar daca acestia se ridica deasupra muntilor" vapori de apa se condenseaza si cad sub forma de ploaie. Daca exista substante c#imice in curentii de aer" ele vor cadea odata cu ploaia" provocand fenomenul de ploaie acida. P+3<A/,A @+&I*A Desi z$omotul in mediul urban nu reprezinta o noutate" este ciudat ca cercetarea sistematica a poluarii fonice este relativ recenta. Prima cercetare importanta din lume a z$omotului a fost efectuata in 3ondra in 8:0. Pe lan$a problemele te#nice asociate cu o asemenea investi$atie" prezentarea datelor privitoare la z$omot intr-o forma inteli$ibila este complicata. F$omotul produs de avioane este o problema de mediu care se atenueaza prin reducerea z$omotului la sursa" in motorul avionului" si interzicerea constructiei de locuinte lan$a aeroporturile cu trafic intens. ,fectul z$omotului avioanelor poate fi redus prin utilizarea unor motoare mai silentioase si prin introducerea in avioanele noi a unor standarde de z$omot imbunatatite" convenite international. P+3<A/,A <)*A.<3<I Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de masurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul sau apa. <scatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor mena'ere si comerciale" iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este in $eneral depozitat pe uscat sub forma unei suspensii in apa sau in stare uscata ori semiuscata. &oroiul contine cantintati importante de substante nutritive" precum azotul si fosforul" dar el poate sa contina si cantitati nedorite de metale toxice. /eziduurile mena'ere si industriale uzuale sunt descompuse in contact cu solul. Dar multe

materiale reziduale daunatoare nu dispar asa de simplu. De aceea" multe tari monitorizeaza acum substantele periculoase pe uscat si verifica nivelul acestor substante in tesuturile ve$etale" in or$anismul uman. 3ocurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu $ri'a pentru ca pamantul sa nu adaposteasca boli. %ulte locuri in care au fost depozitate deseuri timp de zece ani" au fost recuperate si c#iar au oferit teren pentru parcuri si case. Insa o asemenea dezvoltare nu este de dorit in unele locuri6 daca s-au depozitat reziduuri toxice si ele nu sunt etansate si in$ropate adecvat" la un moment dat pot aparea emanatii de $aze nocive. P+3<A/,A /A</I3+/ )ubstantele care polueaza solul sunt adesea spalate in paraie si rauri" provocand poluarea apelor. In$rasamintele utilizate la imbunatatirea productiei a$ricole contribuie si ele la aceasta problema" incura'and cresterea excesiva a plantelor in rauri" iar pesticidele" dintre care multe nu se descompun" sunt daunatoare pentru insecte si alte or$anisme utile. In acelasi timp" raurile si paraiele ofera un traseu convenabil pentru reziduurile industriale lic#ide. Desi evacuarea deseurilor de catre fabrici este strict controlata" este de a'uns un mic accident pentru ca deseurile toxice sa distru$a un rau. *and oamenii erau nomazi si mult mai putini ca numar" poluarea apei era ne$li'abila deoarece raurile in care a'un$eau deseurile lor se curatau de la sine. Pa masura ce comunitatile s-au marit" au manifestat tendinta de a se aseza in apropierea unor surse mari de apa curata care sa poata accepta povara poluarii fara un efort observabil. P+3<A/,A %A/I3+/ Apa raurilor se scur$e in mare si ca rezultat intinderi mari de litoral au pla'e inadmisibile de poluate. In unele parti ale Insulelor (ritanice inotul in mare este c#iar periculos datorita nivelului inalt de ape reziduale nocive din apa. )cur$erile de petrol din naveletanc transoceanice pot distru$e viata salbatica pe intinderi mari. %ai demult se foloseau deter$enti in operatiunea de curatare" dar se considera ca efectul daunatoare ale deter$entilor inrautatesc lucrurile si petrolul este lasat sa se disperseze in mod natural. P+3<A/,A AP,3+/ Poluarea apei cur$atoare este de obicei invizibila pentru ca a$entii poluanti se dizolva in apa. +ricum" exista si exceptii cum ar fi deter$entii care produc spuma" sau titeiul sau reziduurile netratate care plutesc la suprafata. .oti a$entii poluanti pot fi detectati in laborator prin teste bioc#imice standardizate. Din aceste teste rezulta un nivel care determina $radul de extindere al poluarii si cel de puritate relativa a apei. )e poate monitoriza si efectul pe care-l are poluarea asupra plantelor si animalelor si aceasta este o alta metoda prin care oamenii de stiinta pot determina nivelul de poluare. P+3<A/,A +*,A&,3+/ +ceanele sunt le$ate de uscat prin intermediul raurilor care sunt transmitatorii poluantilor. )ubstantele c#imice se infiltreaza prin pamant in apa raurilor si sunt astfel purtate pana in oceane. )ubstantele poluante care nu se descompun in contact cu solul" patrund in cele din urma in oceane. +ceanele devin astfel depozite imense pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri.

.IP</I D, P+3<A&.I ,xista putini poluanti naturali. )olul contine anumiti fertilizatori" cum ar fi nitratii care in timpul aratului pasunilor sau in decursul iernilor pot iesi la suprafata. In sol se mai $aseste si aluminiu care poate a'un$e in apele cur$atoare prin diferite reactii c#imice. In timpul inundatiilor luncilor" in apa poate patrunde ma$neziul care provoaca dezastru in randul pestilor. Insa aceste scur$eri naturale sau semi-naturale de poluanti sunt insi$nifiante in comparatie cu cele produse de om. @ermierii introduc in mediu o $ama intrea$a de substante c#imice si deci si in rezervele de apa potabila. Printre acestea se numara erbicidele" insecticidele" acaricidele" fun$icidele si deparazitantii pentru ovine care" luate laolalta" contin 750 de substante numite biocide. @ermierii imprastie fosfati si nitrati pe terenuri pentru a stimula dezvoltarea plantelor si exista scur$eri semnificative de lic#ide toxice din silozuri sau din fermele de porcine sau cele avicole. Produsele farmaceutice utilizate in a$ricultura" cum ar fi antibioticele" #ormonii sau cele ce impiedica cresterea" pot si ele polua alaturi de dezinfectanti. Preparatele pe baza de #ormoni pot si ele sa patrunda in rezervoarele de apa prin retelele de canalizare urbana. + data cu epurarea apei prin care aceasta devine potabila se fac anumite masuratori c#imice care lasa ... #ttp6==>>>.referat.ro=referate=Poluarea???aspecte?$enerale?5357.#tml

I&./+D<*,/, P+3<A/,A - + A%,&I&GA/, P,&./< +%,&I/, +mul Hi mediul sunt entitIJi inseparabile" existenJa omului fiind dependentI de mediu" iar factorii mediului - aer" apI" sol etc. - fiind modificaJi" Kn urma folosirii lor de cItre om. Astfel" apare poluarea" aspect implicit al vieJii" Kn desfIHurarea cIreia unele produse" rezultate din procesele fiziolo$ice Hi din activitatea omului Hi animalelor devin reziduuri care pot sI incomodeze bunul trai" Kn funcJie de naturI Hi de cantitatea lor. )e poate spune cI poluarea a KnsoJit pe om de la apariJia lui pe PImLntE dar reziduurile nu au avut aceiaHi semnificaJie de-a lun$ul existenJei omenirii. In trecut" cLnd densitatea populaJiei era redusI" precum Hi utilizarea aproape Kn exclusivitate a produselor naturale nu ducea la crearea unor cantitIJi mari de reziduuri" iar natura lor nu le fIcea periculoase pentru om. +datI cu marile pro$rese HtiinJifice care au revoluJionat societatea umanI" determinLnd lar$a folosire a te#nicii Hi marele avLnt al civilizaJiei din ultimele secole" cu creHterea explozivI a populaJiei" industriei Hi transportului mecanizat" cantitatea Hi natura reziduurilor se sc#imbI fundamental. Acestea se acumuleazI" invadeazI Hi alerteazI starea naturalI a mediului. Astfel" elementele vitale - aerul" apa" solul - sunt invadate de mase de reziduuri care depIHesc puterea naturalI de transformare Hi inte$rare Kn factorii de mediu. a! Poluarea atmosferei Mn atmosferI se revarsI fum" pulberi Hi $aze nocive din coHurile uzinelor" din Jevile de eHapament ale automobilelor" din $urile de ventilaJie ale Kntreprinderilor industriale. InfluenJI asupra poluIrii atmosferei Kn 'udeJul DLmboviJa au Kntreprinderile *.+.)..."

0I*.+/IA" /+%*I@ @I,&I" dar Hi celelalte Kntreprinderi mai mici. Kn cazul *.+.)... emisiile de fier afecteazI partea de sud a oraHului .Lr$oviHte (% 2I" % 2II!. Depunerea de pulberi pe frunzele culturilor a$ricole reduce procesul de fotosintezI" Kn final determinLnd reducerea producJiei a$ricole obJinute de pe terenurile din 'urul *ombinatului (3 Dm Kn 'urul sIu!. De luat Kn seamI este Hi termocentrala de la DoiceHti" unde prin arderea cIrbunelui rezultI mari cantitIJi de cenuHI" care" eliminatI Kn atmosferI" ameninJI satele din 'urul sIu Hi partea nord-vesticI a oraHului .Lr$oviHte (% II" % III!. ,fecte asupra monumentelor istorice )ubstanJele poluante atacI" de$radeazI Hi scurteazI durata de utilizare a celor mai rezistente Hi mai durabile materiale. Kn era noastrI concepJia despre a$enJii de uzurI s-a sc#imbat. Poluarea s-a Knsumat cu factorii meteorolo$ici pentru a da noi dimensiuni noJiunii. Astfel se apreciazI cI monumente ca .urnul *#indiei Hi *urtea DomneascI cu vec#ile ei ziduri" vec#ea bisericI )telea" dar Hi casele memoriale ale marilor scriitori care au fIcut ca aceastI zonI sI fie cunoscutI" riscI sI fie Knc#ise pentru de$radarea lor accentuatI" acest lucru datorLndu-se Kn mare mIsurI a$enJilor poluanJi care se depun pe aceste clIdiri" corodLndu-le. *#iar Hi asupra sInItIJii omului s-au semnalat cLteva cazuri de intoxicaJii (mai ales la @ieni Hi DoiceHti!" ce-i drept" accidentale" dar care reprezintI un serios avertisment. b! Poluarea apelor In sursele de apI se scur$ afluenJi KncIrcaJi cu resturi or$anice de tot felul Hi microor$anisme evacuate din activitIJi casnice" cu substanJe de o nelimitatI varietate" provenite din industrii. )ursele de poluare a apelor )ursele de poluare a apelor sunt de o mare varietate. PoluanJii solizi sau lic#izi a'un$ Kn apele naturale direct sau" Kn cele mai multe cazuri" prin intermediul apelor uzate. %anifestarea Kn timp a surselor de poluare poate fi6 - continuI (canalizarea oraHului!E - discontinuI (canalizarea unei fabrici cu funcJionare sezonierI!E - cu caracter permanent (oraHe industrii!E - accidentale (avarii de instalaJii" de rezervoare etc!.

#ttp6==facultate.re$ielive.ro=proiecte=mana$ement?ecolo$ie=calitatea?mediului?in?'udetul ?dambovita-99097.#tml

Dambovita: Poluare peste limita admisa in Targoviste

*ea mai poluata zona a municipiului .ar$oviste este cea din platforma industriala" unde concentratia de pulberi respirabile este depasita cu peste :0N. 55Pra$ul de alerta pentru indicatorul pulberi totale in suspensie a fost depasit" in luna septembrie" cu frecventa de ;5N in .ar$oviste" in micro 2II" zona de impact a platformei industriale" dar si la Doicesti" cu o frecventa de 30N55" a declarat miercuri seful A$entiei de Protectie a %ediului (AP%! Dambovita" %i#ail Dru$a. Potrivit AP% Dambovita" poluarea apelor de suprafata este cauzata de receptarea de scur$eri lic#ide cu incarcare or$anica ridicata precum evacuarile de la statiile de epurare a apelor uzate. Au fost depasite limitele admise la urmatorii indicatori specifici de poluare or$anica6 azot amoniacal" azotiti" fosfor si deter$enti. *ele mai afectate sunt raul Ialomita (receptor pentru apele uzate provenite de la statiile de epurare @ieni" Pucioasa" Doicesti" .ar$oviste! si paraurile *ricov si *revedia. 3a nivelul 'udetului" .ar$oviste si @ieni sunt localitatile care depasesc cotele de poluare. *onform $raficelor de monitorizare a aerului" cele mai alarmante cote de poluare s-au inre$istrat in zonele unde functioneaza @abrica de *iment @ieni si %ec#el .ar$oviste (fostul *ombinat de +teluri )peciale!.

#ttp6==>>>.$reen-report.ro=stiri=dambovita-poluare-peste-limita-admisa-tar$oviste

Accident ecologic vineri seara, n comuna dmboviean Gura Ocniei. *Lteva sute de litri de amestec de JiJei Hi apI sIratI au a'uns pe o stradI Hi pe HanJurile de pe mar$ine" dupI ce s-a spart o conductI a )c#elei %oreni. Incidentul a avut loc Kn zona cunoscutI sub denumirea Dealul (ItrLn. Din primele cercetIri ale reprezentanJilor GIrzii de %ediu" produsul petrolier nu a a'uns Kn curJi sau pe terenurile a$ricole. #ttp6==>>>.ecoma$azin.ro=accident-ecolo$ic-in-'udetul-dambovita=

Pre entarea !udetului6 Judetul DI%(+0I.A (7.03:Om patrati! atestat documentar pentru prima data in anul

"#"$ se afla in partea central sudica a /omaniei"este strabatut de paralela de %# de grade c#iar pe la mi'loc si are forma unui triun$#i spri'init cu virful pe cele mai inalte culmi&v'( O)*+$(#,#m- ale (uce$ilor"iar cu baza pe cimpia Gavanu(urdea( -9"8m! respectiv pe confluenta *ricovului Dulce cu Ialomita.)untii situati in partea de nord"ocupa cca. ",. din suprafata"fiind formati din muntii Bucegi&BAB/0/ si 12345*0- si muntii 0eaota.)ubcarpatii ocupa cca. -5N din suprafata 'udetului.*impiile ocupa 50N din suprafata 'udetului.*lima temperat-continentala iar precipitatiile medii anuale inre$istreaza 500mm in extremitatea de sud a 'udetului si .700mm in zona montana.Padurile acopera aproximativ 6,. din suprafata 'udetului" la altitudini incepind de la "#,m si pina la "(7,,( In zona de munte intilnim paduri de foioase(fa$ul! rasinoase (brazi"molizi!" apoi tufarisuri de 'neapan " ienupar" smirdar" care fac trecerea spre padurile alpine.In )ubcarpatii Ialomitei si Piemontul *indesti apare alternanta de $orun si foioase" pina la peste :00-:50m. In zona de cimpie" apar insular paduri de cer si $irnita" iar dintre padurile azonale se remarca in primul rind zavoaiele(paduri de esente moi! din luncile principalelor cursuri de apa" unde pot fi intilnite speciile de anin alb" anin ne$ru" plop si salcie.2auna" bo$ata si diversificata" este reprezentata" in zona montana" de urs" cerb" mistret" ras" cocos de munte" iar pe tancurile prapastioase ale (uce$ilor de capra nea$ra.Dealurile au ca fauna dominanta rozatoarele iepure" 'der" veverita.Des intilnita este caprioara" iar dintre carnivore traieste lupul" in timp ce elementele faunistice specifice cimpiei sint rozatoarele" reptilele(sopirla" $usterul! si pasarile (privi$#etoarea" dumbraveanca" cinteza" cotofana etc.!.In apele riurilor de munte si dealuri traieste o bo$ata fauna i#tiolo$ica pastravul" scobarul" cleanul" mreana" lipanul etc.

%a'oritatea pensiunilor sunt concentrate pe cele doua vai ale celor doua rauri importante ale 'udetului si anume raul Dambovita si respectiv raul Ialomita rau care isi are izvoarele in circurile $laciare de sub PIA./A +(A/)I,I(-750m! astfel6 Pe valea IA3+%I.,I in localitatile 0ulcana-bai" Pucioasa" /uncu"Pietrosita si %oroieni" Pe valea DA%(+0I.,I" in localitatile Dra$omiresti( 753!" 0oinesti"sat 3unca" Pietrari sat 0alea cu @lori" *aprioru" .atarani( 75 !" Dra$odanesti"*andesti deal" 0alea %are "0aleni Dambovita" (arbulet" Puc#eni. Pe valea paraului *ricov in 3ocalitatile Iedera si 0alea 3un$a. De asemenea in comuna *omisani " sunt amena'ate pensiuni pt pescuit.

,xista o concentrare de pensiuni asezate pe valea raului Dambovita fiindca zona nu prezinta poluare deoarece inainte nu a fost permisa amplasarea industriei poluante pe motiv ca apa raului Dambovita alimenteaza cu apa potabila (ucurestiul. *ele mai multe pensiuni sunt clasifiate la cate$oria - si 3 %ar$arete " ceea ce Knseamna ca pot oferi conditii bune si foarte bune pentru ma'oritatea cate$oriilor de turisti6 *amerele de Knc#iriat sunt de doua locuri si c#iar daca au toaleta comuna cu $azda sau cu ceilalti turisti"(la -- crizanteme! aceasta are apa rece curenta si apa calda. .uristii au Kn ma'oritatea pensiunilor acces la bucataria $azdei" putLndu-si prepara sin$uri #rana Kn cazul Kn care opteaza pentru o astfel de variantaE sunt si pensiuni care dispun de bucatarii numai pentru turistiE In cele mai multe dintre pensiuni se poate servi masa" Kn una dintre cele trei variante6 mic de'un (%D!" demipensiune (DP!" pensiune completa (P*!E Kn pensiunile unde nu se poate servi masa" se pot da recomandari catre locurile apropiate" unde se poate face acest lucruE In cateva cazuri intrarea Kn pensiune poate fi comuna cu cea a $azdeiE %a'oritatea pensiunilor pot oferi locuri de parcare a autoturismelor proprii ale turistilor Kn curteE <nele pensiuni ofera mLncaruri traditionale si alimente proaspete din $ospodaria proprie. Mn cazul pensiunilor de 3 mar$arete " diferentele Kn privinta confortului ar fi urmatoarele6 ,xista un $rup sanitar comun pentru cel mult doua camere" Knsa ma'oritatea au $rup sanitar propriuE (ucataria este numai a turistilor Kn cazul Kn care doresc sa-si prepare mLncareaE Intrarea este separata de cea a $azdeiE Intotdeauna exista curte si posibilitate de parcareE Pot fi cazuri Kn care se ofera o pensiune turistica independenta de cea a $azdei.Pensiunile sunt situate in apropierea obiectivelor turistice. Obiective turistice Mn 'ud Dambovita exista numeroase posibilitati de a$rement pentru turisti6 )e pot face e8cursii n masivul Bucegi(eventual cu $#id specializat din partea Asociatiei de turism *1I&DIA!E )e pot vi ita monumentele istorice, ar9eologice si religioase din Kmpre'urimi6

PA3A.<3 (/A&*+0,&,)* de la Potlo$i"

*omplexul %uzeal *</.,A D+%&,A)*A de la.A/G+0I).,"resedinta domneasca a lui %I/*,A *,3 (A./A& ( 387! sin$ura capitala a .A/II /+%A&,).I ( 73 ! unde au domnit personalitati importante ale vremii" printre care amintim pe bravul domnitor :0AD T/P/1,

cunoscutul erou al novelei lui (ram )t#oDer D;A<*0A, complexul continind si celebrul Turn al <9indiei. %ai pot fi vizitate ruinele conacului 0acaresti" (iserica )tela" (iserica Andronesti" %uzeul de ar#eolo$ie" %uzeul scriitorilor" %uzeul tiparului si al cartii vec#i.

1tatiuni pe cuprinsul 'udetului6

balneoclimaterica Pucioasa 0ulcana (ai.

1e pot 'ace e8cursii spre 6

)nastirea Dealu si )anastirea :i'orita, spre *etatuia &e$ru 0oda" spre &amaiesti" sc#itul *ota 000.

P,/)+&A3I.A.I A3, 3+*<3<I 3a .ar$oviste au trait si au creat o parte din operele lor cronicarii6

)tolnicul *onstantin *antacuzino" /adu Popescu si )toica 3udescu" *alu$arul %acarie si diaconul *oresi. In comunele omonime s-au nascut poetii 0acaresti si scriitorul I.3.*ara$iale care a vazut lumina zilei in ma#alaua 1aimanale care ii poarta acum numele. 3a .ar$oviste s-au nascut" I.1./adulescu" 0asile *arlova si Gri$ore Alexandrescu. .ot aici si-au desfasurat o parte din activitate Alexandru 0la#uta" Duiliu Famfirescu si )maranda G#eor$#iu (%aica )mara!. Damboviteni prin origine sunt si: pictorul &icolae Gri$orescu (sat Pitaru comuna Potlo$i!" savantul doctor G#eor$#e %arinescu si Alexandru (ratescu 0oinesti" artistii plastici G#eor$#e Petrascu si Gabriel Popescu" compozitorul Ionel @ernic si actorii .onP (ulandra si %i#ai Popescu.

Pe cuprinsul 'udetului o suprafata de peste -000 de #ectare este ocupat de ;e ervatii naturale6

rezervatia naturala Pestera 3alomitei Q cea mai importanta forma carstica din (uce$i rezervatia <9eile Tatarului" <9eile Or ei"

)untele si <9eile =anoagei Q cu ve$etatie termifila si elemente rare pentru tara noastra" ;e ervatia Babele cu cele mai spectaculoase forme de modelare naturala Q cum sunt Babele si 1'in8ul- cuprinde asociatii ve$etale alpine" /ezervatia botanica :ir'ul Omu care prote'eaza asociatii de tundra alpina" cu specia endemica pentru *arpatii %eridionali /ezervatia Turbaria 0aptici care ocroteste o mlastina in care cresc specii de musc#i" /ezervatia )untele Gro9otisu" /ezervatia Bucegi cu paduri seculare de brad ocrotite prin le$e" /ezervatia botanica Poiana <rucii" /ezervatia paleontolo$ica Plaiul >otilor Pestera ;ateiu.

#ttp6==>>>.antrec.ro=ro- 0-antrec-dambovita.#tml Poluare masiva pe raul 3alomita

*a urmare a efectuarii expertizelor de calitate a raurilor de pe teritoriul 'udetului in cursul lunii septembrie" laboratoarele A$entiei pentru Protectia %ediului Dambovita au evidentiat fenomenul de poluare caracteristica in rauri care recepteaza scur$eri lic#ide cu incarcare or$anica ridicata si ape uzate de la statii de epurare a apelor orasenesti. A fost constatata depasirea valorilor limita admise la indicatorii specifici de poluare or$anica" anume la azot amoniacal" oxidabilitate (masura a consumului de oxi$en prin de$radare c#imica a poluantilor" si fier total" in cazul raului Ialomita" ca receptor pentru apele uzate evacuate de catre statiile de epurare .ar$oviste &ord" .ar$oviste )ud si de pe platforma industriala. ,vacuarile de ape uzate industriale epurate in ape de suprafata" au $enerat neconformitati fata de limitele admise prin normativele de calitate sau fata de limitele impuse prin autorizatia de $ospodarire a apelor. Au fost depasite limitele admise la indicatorii de poluare *o-*r" amoniu" deter$enti si fosfor total" receptor fiind tot raul Ialomita. In timp" fenomenul de poluare caracteristica" evidentiat prin depasirea limitelor admise la indicatori specifici de poluare or$anica" a fost evidentiat si pe raul *ricov ori pe paraurile Ilfov si &ea'lov. )tudii de data recenta arata ca raurile si paraurile care strabat 'udetul au apa de calitate medie" proasta si foarte proasta" fara a se contura insa si o strate$ie de redresare a situatiei" intr-o perioada cat de cat previzibila. &u mai este demult un secret ca statiile de epurare orasenesti si industriale nu fac fata solicitarilor" fiind vec#i si subdimensionate in raport cu cerintele actuale de mediu. /emediul consta in an$a'area unor investitii substantiale" finantate prin fonduri comunitare. Pentru aceasta este insa

nevoie in primul rand de proiecte viabile si interes din partea autoritatilor" responsabile inclusiv fata de mostenirea ce trebuie transmisa $eneratiilor viitoare. #ttp6==>>>.ziardambovita.ro=index.p#pRcate$orPidS9Tp-?articleidS ;::9

Prelevare din apele rului Dmbovia

+ pLnzI de aproximativ 900 de metri pe care au fost scrise mesa'e Hi desene dedicate Filei %ondiale a Apei au fost amena'atI de o parte Hi de alta a DLmboviJei" pe traseul dintre PiaJa <nirii Hi PiaJa &aJiunile <nite. %anifestarea" intitulatI U+ferI-i DLmboviJei un tablouV" a fost or$anizat de Apa &ova Kn colaborare cu AdministraJia &aJionalI a Apelor /omLne Hi a fost dedicat Filei Apei. Pe partea stLn$I a DLmboviJei au fost mesa'ele an$a'aJilor Apa &ova Hi desenele prin care aceHtia au vrut sI dovedeascI importanJa apei. ,levi" profesori Hi artiHti din (ucureHti Hi-au lIsat Hi ei mesa'ele dedicate Filei %ondiale a Apei pe partea dreaptI a c#eiului. Directorul $eneral A&A/" %arius Postelnicescu" a declarat" pentru /ompres" cI prin acJiunea de ieri a vrut sI-i Kndemne pe bucureHteni sI respecte Hi sI ocroteascI DLmboviJa. .imp de aproximativ douI ore" bucureHtenii au posibilitatea sI scrie mesa'e sau sI deseneze pe pLnza care Kncon'oarI rLul DLmboviJa" urmLnd ca la cIderea serii aceasta sI fie ridicatI Hi expusI Kn mare parte la sediul Apa &ova. UDesenele vor sta pLnI disearI (ieri searI Q n.r.!" cLnd vor fi oferite instituJiilor care s-au implicat Hi" de ce nu" autoritIJilorV" a declarat directorul A&A/. #ttp6==uebcampus.>ordpress.com=-009=03=- =raport-cele-mai-poluate-rauri-din-romania= Anali a ?udetului Dambovita Problemele de protectie a mediului sunt deosebit de complexe si vizeazW toate sectoarele de activitate6economice"sociale si politice. /ezolvarea acestor probleme reclama participarea tuturor celor implicati Kn poluarea factorilor de mediu6a$enti economici"departamente" ministere"dar si a celor care sunt interesati in ocrotirea mediului6in primul rand populatia si reprezentantii ei alesi in diverse or$anisme"or$anizatii ne$uvernamentale"intre$a structura statala.+ activitate poate sa polueze factori de mediu"dar poate sa fie si victima a poluarii.In tara noastra resursele disponibile in urmatorii 0 - -0 de ani pentru imbunatatirea conditiilor de mediu sunt foarte limitate"iar costul atin$erii unor obiective le$ate de mediu este foarte ridicat.Asistam la o poluare si c#iar la o de$radare"in unele cazuri ireversibila a factorilor de mediu.,ste pusa in pericol insasi viata oamenilor daca nu se iau masuri de limitare si de eliminare a procesului de poluare.In aproape toate tarile lumii se iau masuri pentru limitarea poluarii.)-au semnat conventii internationale care armonizeaza aceste masuri la nivelul .errei.)-au avut in vedere amploarea amenintarilor contemporane la adresa

mediului care creaza obli$ativitatea sublinierii rolului conservarii naturii nu numai Kn zonele prote'ate"ci si pe plan $lobal.Acesta a fost motivul pentru care *omitetul %inistrilor *onsiliului ,uropei a decis declararea anului 885 ca an european de conservare a naturii"cu preocupari in sfera conservarii naturii in afara zonelor prote'ate.Inca din anul 895 s-a adoptat *onventia de la 0iena privind protectia stratului de ozon cat si Protocolul de la %ontreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon"aceste doua acorduri fiind semnate de 5 de state care s-au an$a'at sa le aplice. %odul de abordare a problemelor de mediu in tara noastra a suferit modificari importante in perioada de tranzitie.*el mai important este asi$urarea dezvolatrii durabile a societatii.Pentru atin$erea acestui scop trebuie luate in considerare urmatoarele principii si strate$ii6 - principiul precautiei in luarea deciziilorE - principiul prevenirii riscurilor ecolo$iceE - principiul conservarii biodiversitatiiE - principiul Xpoluatarul platesteVE - identificarea si eliminarea poluantilor care dauneaza sanatatii populatieiE - reconstructia ecolo$ica a zonelor de$radate. Principalele probleme de mediu" cu care se confrunta 'ud. Dambovita" sunt6 - lipsa deseurilor ecolo$ice de deseuri nepericuroaseE - or$anizarea defectuoasa a activitatilor de salubrizare a localitatilor rurale si urbaneE - evacuarea in receptori a apelor uzate industral Q mena'ere insuficient epurateE - traficul rutierE - lipsa ec#ipamentelor moderne de control a emisiilor de noxe $azoase in atmosfera" la instalatiile de ardere industriale (ex6 ec#ipamente de desulfurare" arzatoare cu emisie redusa de oxizi de azot Q &+x!E - emisii necontrolate de compusi or$anici volatili (*+0! in atmosferaE - automonitorin$ industral deficitar" in special in domeniul emisiilor in atmosfera si pe solE - accentuarea fenomenelor de de$radare a solului (eroziune" alunecari de teren" exces de umiditate!. 3a elaborarea planului local de actiune a mediului s-a luat in considerare le$islatia" standardele si re$lementarile in vi$oare"cu referire la protectia mediului. Principalele acte normative in vi$oare"care asi$ura cadrul le$islativ $eneral pentru protectia si mana$ementul mediului sunt6 - 3e$ea protectiei mediului nr. 3;= 885" republicata" cu modificarile si completarile ulterioareE - 3e$ea administrariei publice locale nr. - 5=-00 E - 3e$ea apelor nr. 0;= 88:E - 3e$ea nr. 759=-00-" privind calitatea apelor potabileE - 3e$ea fondului funciar nr. 9= 88 " modificataE - 3e$ea imbunatatirilor funciare nr. 97= 88:E - *odul silvic din 88:E - 3e$ea nr. -98=-00- privin perdelele forestiere de protectieE - 3e$ea nr. 7:-=-00 pentru aprobarea +rdonantei de ur$enta a Guvernului nr. -3:=-000 privind re$imul ariilor prote'ate" conservarea #abitatelor naturale" a florei si faunei salbaticeE

- 3e$ea nr. ; = 88; privind aprobarea Planului de amena'are a teritoriului national Q sectiunea a II-a" ApaE - 3e$ea nr. 5=-000 privind aprobarea Planului de amena'are a teritoriului national Q sectiunea a III-a" Fone prote'ateE - 3e$ea nr. 5;5=-00 privind aprobarea Planului de amena'are a teritoriului national Q sectiunea a 0-a" Fone de risc naturalE #ttp6==facultate.re$ielive.ro=proiecte=economie=analiza?'udetului?dambovita-:;-3 .#tmlR inSproiecteTsSirevers <ea mai curat ap din lume este n !udeul Dmbovia *ea mai curata apa din lume este in muntii (uce$i" intre 3acul (olboci si )cropoasa. *ercetatorii sustin ca indicatorii calitativi ai apei de la )apte Izvoare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume. )pre exemplu" numarul de bacterii e zero - fata de 5 limita minima acceptata - iar poluarea cu azotati si azotiti este" de asemenea" zero. )ecretarul stiintific al @acultatii de )tiinte <maniste din cadrul <niversitatii 0ala#ia .ar$oviste" Alexandru Istrate spune ca" din punct de vedere c#imic" aceste izvoare sunt intr-adevar unele dintre cele mai curate surse naturale de apa minerala plata din lume. Y)e incadreaza in acea denumire de apa plata" desi aceasta denumire este una data de francezi" comerciala mai mult. Insa in tara noatra sunt apreciate ca ape slab mineralizate si si$ur ca sunt propice pentru imbuteliere in masura in ca ele raman pureY. )e lucreaza de'a la captarea lor si aducerea apei" prin conducte" intr-o zona in care sa poata fi imbuteliata" in asa fel incat lic#idul sa nu intre in contact cu aerul decat atunci cand consumatorul desc#ide dopul sticlei. Deocamdata" in afara de captarea apei YsacreY" $rupul care a initiat cercetarile in acest domeniu a cooptat consiliile catorva localitati din zona" precum si <niversitatea 0ala#ia din .ar$oviste" pentru a realiza in (uce$i un YantipolisY" adica un YantiorasY. + alternativa a civilizatiei actuale" in conditiile create de ciudateniile %untilor (uce$i" pe care &icolae *eausescu le voia doar pentru el. @iind informat ca din apa de la )apte Izvoare bause Falmoxe inainte de a fi zeificat" acesta a cerut in 89- inc#iderea zonei si limitarea accesului la informatiile privind aceasta sursa de apa. #ttp6==-003.informatia.ro=*ea?mai?curata?apa?din?lume?este?in?'udetul?Dambovita-;8-3
14.1 Presiuni exercitate de aglomerarile umane

Presiunile pe care aglomerarile umane le exercita asupra mediului se regasesc in cea mai mare masura in mediul urban. Cele mai importante activitati si aspecte care afecteaza mediul sunt: Traficul rutier in aglomerarile urbane, majoritar fiind traficul local, mai ales in lipsa unui sistem de transport in comun dezvoltat care sa motiveze diminuarea utilizarii mijloacelor auto proprii; ndustria ! dezvoltata in general in mediul urban, asociat cu prezenta ofertei generoase de forta de munca si cu dezvoltarea infrastructurii; "ensitatea surselor punctiforme de ardere; #enerarea de deseuri menajere, stradale, comerciale sau de la institutii; #enerarea de ape uzate menajere.

n zona rurala predomina probleme legate de managementul defectuos al deseurilor menajere $depozitare necontrolata, lipsa serviciilor specializate in mediul rural% si al apelor uzate. &ursele fixe de ardere au o densitate redusa iar traficul rutier este net inferior celui din mediul urban c'iar si in localitatile de tranzit.

(udetul "ambovita se confrunta din partea mediului urban in special cu probleme legate de : )purarea apelor uzate menajere, data fiind eficienta redusa a statiilor orasenesti de epurare si evacuarea necorespunzatoare dupa epurare, in apele de suprafata; Poluarea din trafic $depasiri frecvente a concentratiilor de pulberi in suspensie in mun. Targoviste%; *ipsa depozitelor ecologice de deseuri;

n mediul rural "ambovitean fenomenul depozitarii necontrolate a deseurilor menajere in preajma cursurilor de rauri are un aport notabil la fenomenul de poluare din surse difuze a apelor de suprafata, in ciuda eforturilor

consiliilor locale de a amenaja spatii pentru depozitare controlata.

14.+. Turismul ,ona montana din judetul "ambovita prezinta un potential natural si turistic deosebit de important, care ofera publicului posibilitatatea vizitarii in scopuri recreative, turistice, educationale si stiintifice. -rumusetea peisajului, completata de c'ei, pesteri, stanci cu forme curioase ! multe dintre ele monumente ale naturii ! minunata vale a alomitei si a afluentilor sai, padurile ce inconjoara poalele muntilor fac din zona muntilor .ucegi, una dintre cele mai pitoresti din tara, vizitata anual de numerosi turisti. n aceasta zona, pe teritoriul judetului "ambovita sunt construite cabanele: .abele $++//m%, 0mu $+1/2m%, .olboci $143/m%, ,anoaga $14//m%, &cropoasa $1+/1m%, Padina $11+1m%. Cabana 0mu ! aici a functionat, timp de 41 de ani, prima statie meteorologica de la vf. 0mu $15+2!153+%. Primele observatii climatologice s!au facut de catre cabanierul 06 &T76 *7 din 8asnov, care le!a consemnat timp de 1/ ani intr!un registru. n anul 1542, nstitutul 9eteorologic infiinteaza la cabana un birou specializat, cu trei observatori. n anul 153+, nstitutul construie o statie propie, cu toate dotarile necesare. :otelul Pestera, situat la 133/ m altitudine, 41 ;m de &inaia, 21 <m fata de Targoviste, poate gazdui peste +// de turisti, oferind acestora posibilitati de cazare si servicii deosebite $restaurant, bar de zi, piscina, sala de bo=ling%. Capacitatea de cazare a turistilor la cabanele din zona muntoasa a judetului este de peste 1// de turisti>zi. Pe langa aceste cabane, al caror confort de cazare a fost mult imbunatatit, in apropierea cabanei Pestera s!a amenajat un camping care are o capacitate de cazare de peste 1/ de locuri. "e asemenea, la ?f. Paduc'iosu s!a ridicat un complex turistic modern. n masivul .ucegi se organizeaza anual tabere scolare: Caprioara, Cerbu, ?anatoru. Peisajul masivului *eaota, cu intinse suprafete de 8'ododendron <otsc'@i este deosebit de incantator si pitoresc, dar potentialul turistic nu este

folosit la adevarata lui valoare, aici existand decat o singura cabana. 7scensiunea in zona muntilor .ucegi se face destul de usor, existand numeroase cai de acces $unele dintre ele mai greu accesibile in timpul iernii%: poteci turistice marcate, drumuri auto, drumuri forestiere, telecabina .abele ! Pestera.

Perspective ale turismului si impactul prognozat asupra mediului : Proiectele care vizeaza dezvoltarea turismului in judetul "ambovita sunt corelate cu una din preocuparile 9inisterului Turismului: dezvoltarea si modernizarea domeniului pentru sc'i in zona centrala a 8omaniei. n cadrul AProgramului 6ational &upers<i in CarpatiA initiat de 9inisterul Turismului, sunt inscrise urmatoarele propuneri de proiecte: a% A&tatiunea turistica montana Pestera ! PadinaA pentru care exista: &tudiu de oportunitate si Plan urbanistic zonal; b% A&tatiunea ecoturistica *eaotaA pentru care exista: studiu de fezabilitate si plan urbanistic zonal; c% AComplexul turistic ,anoaga ! Poiana &oareluiA pentru care exista: &tudiu de oportunitate, fezabilitate si Plan urbanistic zonal. Primele doua proiecte au fost initiate de Consiliul (udetean "ambovita, iar cel de!al treilea de &.C. T0P809 &.7. .ucuresti.

a% &tatiunea turistica montana Pestera ! Padina "ezvoltarea celor doua statiuni montane ridica multiple probleme in ceea ce priveste calitatea mediului. Pentru eliminarea disfunctionalitatilor privind calitatea mediului, proiectul prezinta propuneri si reglementari urbanistice in ceea ce priveste: ! ! ! ! ! zonarea functionala; diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare; epurarea apelor; eliminarea deseurilor; recuperarea terenurilor degradate;

! sport; ! ! ! ! rutiere.

organizarea sistemelor de spatii verzi ! zone de agrement, delimitarea zonelor protejate; refacerea piesagistica si reabilitare urbana; prevenirea riscurilor naturale si antropice; eliminarea disfunctionalitatilor din domeniul circulatiei

b% &tatiunea ecoturistica *eaota 9asivul *eaota se intinde pe teritoriul administrativ al comunelor 9oroieni si 8uncu din judetul "ambovita, dar si pe teritoriul judetului 7rges. Prin Planul Brbanistic #eneral al comunei 9oroieni s!a delimitat o zona de interes deosebit pentru dezvoltarea turismului si a sporturilor montane in care este inclus si masivul *eaota. 7nalizand situatia existenta, tinand cont de principalele disfunctionalitati s!au facut prin PB# urmatoarele propuneri de protectie a mediului si interventie urbanistica: ! "iminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora $emisii, deversari etc.%; ! Toate deseurile menajere rezultate din functionarea statiunilor vor fi corect precolectate, transportate si depozitate astfel incat sa nu fie poluata zona; ! &e vor elabora studii de impact pentru toate amplasamentele si toate ec'ipamentele exterioare statiunilor care fac parte din sistemul )coturistic *eaota, se va obtine 7utorizatie de 9ediu si se va respecta programul de conformare; ! Criteriul principal de amplasare a constructiilor si amenajarilor pe toate amplasamentele va fi protejarea suprafetelor acoperite cu paduri si a golurilor alpine; ! 9odul de utilizare a terenurilor cuprinse in intravilanul PB# 9oroieni $zona *eaota% va fi cel stabilit prin 8egulamentul *ocal de Brbanism aferent PB#;

! )laborarea de studii de specialitate pentru delimitarea corecta a zonelor cu riscuri naturale previzibile si se vor elabora programe de realizare a lucrarilor specifice, premergatoare investitiilor; ! 0rganizarea sistemelor de spatii verzi in interiorul asamblurilor va fi facuta astfel incat sa se realizeze continuitate cu peisajul natural in care nu se intervine decat pentru operatiuni de igenizare a padurilor; ! Toate amplasamentele propuse vor fi abordate ca zone de reface peisagistica, iar cladirile si amenajarile ca insertii in peisajul natural.

14.4. Presiuni exercitate de zgomot n afara poluarii sonore tipice mediului urban $multitudine de surse de zgomot care alcatuiesc fondul sonor al orasului in timpul zilei, cea mai importanta sursa fiind traficul rutier% si a unor probleme ajustabile derivate din utilizarea ca spatii de productie a unor foste spatii comerciale de la parterul blocurilor de locuinte, nu au fost semnalate probleme deosebite de poluare sonora. 7tunci cand se ivesc presiuni in zonele locuite aflate in vecinatatea surselor indutriale $exemplu: &C BP)T &7 in Targoviste situat in prezent in zona centrala, datorita extinderii orasului fata de momentul construirii intreprinderii%, se fac eforturi de minimizare a zgomotului prin intretinerea utilajelor si izolare fonica acolo unde este posibil.

!!!!! 0riginal 9essage !!!!! -rom: AC*B.B* ") C C*0TB8 &9 67P0C7A Coffice at ccn.roD To: A9)" B!* &TA Cmediu at ngo.roD; A#rup++listA Cgrup++ at @a'oogroups.comD; A)C0C*B(listA Ceco!cluj at greenagenda.orgD; A)C0809listA C)co8omania at @a'oogroups.comD &ent: T'ursda@, (anuar@ 15, +//3 1:/1 P9 &ubject: E9ediuF .atjocorirea termenului AecoturismA D Nesimtirea si imbecilitatea nu mai cunoaste nici o limita si amplifica D confuzia si batjocoreste intelesul termenilor legati de turism si de

D mediu. D D Iata un exemplu cras in articolul din ANEXA, publicat in Romania libera: D Trei consilii judetene denumesc ecoturism un proiect care implica D realizarea intr!o zona montana de noi statiuni, sosele asfaltate, D telecabine, "oteluri, partii, bazine de inot etc. D D #u profunda scarba si re$olta, D D Radu %ititean D ##N D D D ANEXA: D Extras din presa D &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& D 'roiectul ecoturistic (eaota din %asi$ul )ucegi D D #onsiliul *udetean Arges a aprobat proiectul +istemul ecoturistic D (eaota , care urmeaza sa fie realizat in colaborare cu #onsiliul D *udetean ,ambo$ita, -undatia D -elix!,omo )ucuresti si .bstea %osnenilor ,ragoslo$eni, pana in anul D /01/, pentru punerea in $aloare a potentialului turistic din zona D )ucegilor, ce se intinde in D judetele Arges si ,ambo$ita. 'roiectul, e$aluat la 20 milioane euro, D finantat de 3niunea Europeana, pre$ede amenajarea unei baze D turistice!pilot in %asi$ul (eaota, D cu doua statiuni adiacente, situate la 1.400 si 1.520 metri altitudine, D comunicarea dintre ele urmand sa se faca cu telecabine si pe drumuri D asfaltate, prin modernizarea D a doua drumuri forestiere. Realizarea proiectului $a fi deosebit de D benefica si pentru accelerarea turismului rural din partea de nord a D judetului Arges, de pe ruta D #ampulung, ,ambo$icioara, (eresti, Rucar, 'odul ,ambo$itei, )ran. D 'roiectul pre$ede constructii de "oteluri montane si moteluri, partii de D sc"i, bazine de inot si de D apro$izionare cu apa potabila, sisteme de iluminat. D

#ttp6==>>>.patrir.ro=pipermail=mediu?n$o.ro=-00:-JanuarP=0073-3.#tml

Prelevare din apele rului Dmbovia + pLnzI de aproximativ 900 de metri pe care au fost scrise mesa'e Hi desene dedicate Filei %ondiale a Apei au fost amena'atI de o parte Hi de alta a DLmboviJei" pe traseul dintre PiaJa <nirii Hi PiaJa &aJiunile <nite. %anifestarea" intitulatI U+ferI-i DLmboviJei un tablouV" a fost or$anizat de Apa &ova Kn colaborare cu AdministraJia &aJionalI a Apelor /omLne Hi a fost dedicat Filei Apei. Pe partea stLn$I a DLmboviJei au fost mesa'ele an$a'aJilor Apa &ova Hi desenele prin care aceHtia au vrut sI dovedeascI

importanJa apei. ,levi" profesori Hi artiHti din (ucureHti Hi-au lIsat Hi ei mesa'ele dedicate Filei %ondiale a Apei pe partea dreaptI a c#eiului. Directorul $eneral A&A/" %arius Postelnicescu" a declarat" pentru /ompres" cI prin acJiunea de ieri a vrut sI-i Kndemne pe bucureHteni sI respecte Hi sI ocroteascI DLmboviJa. .imp de aproximativ douI ore" bucureHtenii au posibilitatea sI scrie mesa'e sau sI deseneze pe pLnza care Kncon'oarI rLul DLmboviJa" urmLnd ca la cIderea serii aceasta sI fie ridicatI Hi expusI Kn mare parte la sediul Apa &ova. UDesenele vor sta pLnI disearI (ieri searI Q n.r.!" cLnd vor fi oferite instituJiilor care s-au implicat Hi" de ce nu" autoritIJilorV" a declarat directorul A&A/.

#ttp6==>>>.ecoma$azin.ro=cele-mai-poluate-rauri=

@("( <alitatea aerului in mediul urban

%ediul urban este un mare consumator de resurse" un producator ma'or de emisii poluante rezultate din industrie" trafic si alte surse difuze de combustie" fiind caracterizat de o densitate mare a populatiei si de concentrarea surselor de poluare .

Principalele surse de poluare in localitatile urbane din Dambovita sunt traficul rutier si procesele de combustie din perioada anotimpului rece pentru incalzirea populatiei" la care se adau$a6 %etalur$ia feroasa in mun. .ar$oviste" $eneratoare de pulberi metalice si cantitati mici de dioxine. Industria de materiale de constructie in orasul @ieni Q de asemenea $eneratoare de pulberi (din procesele de exploatare cariera" transport si prelucrare materie prima" macinare clinc#er si calcar" combustie cocs si pacura! si de $aze de ardere" in special dioxid de sulf " datorita utilizarii combustibililor solizi si lic#izi care contin sulf.

Principalii poluantii iritativi cu pondere mare in 'udetul Dambovita sunt pulberile in suspensie .

%asuratorile de noxe si pulberi din reteaua de suprave$#ere a calitatii aerului in 'ud. Dambovita au evidentiat pe parcursul anului -00- urmatoarele depasiri ale limitelor admise de ).A) -5;7= 89;6

In mun. Targoviste: Pulberi in suspensie6 -3 depasiri ale concentratiilor maxime admise ( 3"87 N frecventa de depasire a *%A!E maxima inre$istrata fiind de 0"-:; m$=mc" respectiv ;9 N din valoarea *%A. %edia anuala a masuratorilor a fost de 0" : m$=mc" respectiv ;;"33 N din valoarea *%A si fiind situata peste pra$ul de alerta de 0" 05 m$=mc. Alde#ida formica Q 9 valori peste pra$ul de alerta (3"87 N din valori!" maxima inre$istrata fiind de 0"0 05 m$=mc" adica 9;"5 N din valoarea concentratiei maxime admise si -5 N din valoarea pra$ului de alerta. &u s-au inre$istrat depasiri ale PA si *%A la dixid de sulf" amoniac" dioxid de azot" substante oxidante.

In orasul Fieni: pulberile sedimentabile in zona centrala au inre$istrat valori lunare peste limita admisa (50 N din valori!" maxima fiind de 3-"- $=mp=luna" adica 98 N din *%A.

&oxele si pulberile in suspensie nu sunt suprave$#eate in orasul @ieni si nici in celelalte orase ale 'udetului.

@($( 1ituatia spatiilor ver i si a onelor de agrement

*onform informatiilor primite de la *onsiliul Judetean Dambovita si de la Primariile +rasenesti" se inre$istreaza o extindere a spatiilor verzi care ocupa in prezent in mediul urban o suprafata totala de -7:"- #a" fata 87 #a existente la nivelul anului -000 reprezentand 3";: N din totalul suprafetei intravilane a oraselor. 3a aceasta se adau$a zonele de a$rement si parcurile" cu o suprafata totala in mediul urban de 97"77 #a" rezultand un total zona verde de 330":7 #a (5"05 N din intravilan!.

*ea mai mare pondere " ca suprafata ocupata in oras" se inre$istreaza in orasul %oreni (tabel :.-.- !6

+raH .ar$oviste Pucioasa @ieni %oreni Gaesti .itu

)uprafaJI )paJii verzi intravilan (#a! (#a! 8:: 7-93 : 0 ;;8"-9 833 73 :"0--"7 : "7 5"09 9"3

Parcuri Hi zone .otal zonI de a$rement verde (#a! (#a! 5;"; 00"; 3";7 8";: 0"5 --"8 :-"7 8 -7"09 -"5 0"9

Fona verde Kn DistribuJie zona intravilan (N! verde (m.p.=locuitor! 5" "-: -"3 :"7 :"; :0"7 0"-3 -8"9 3"08 5"79 " 5 0"5:

.otal mediu :57 "-9 urban

-7:"-

97"77

330":7

5"05

-0";8

.abel :.-. - . )ituatia spatiilor verzi in mediul urban

@(6( 1tarea de con'ort si de sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului in onele locuite

Din datele statistice ale Directiei de )anatate Publica Dambovita rezultata ca mortalitatea $enerala se datoreaza in special bolilor aparatului circulator" tumorilor mali$ne" bolilor aparatului respirator" bolilor aparatului di$estiv .

Poluarea aerului din zonele populate are o influenta ma'ora in declansarea acestor afectiuni. *apacitatea iritanta a pulberilor in suspensie creste atunci cand exista in aer si alti poloanti iritanti respiratori " cum ar fi )+ - si &+- " manifestandu-se efectul siner$ic intre )+- - pulberi in suspensie si &+- - pulberi in suspensie.In 'udetul Dambovita )+ - si &+- nu au depasit *%A pe -7 ore" dar au fost prezenti.

In zonele in care se inre$istreaza depasiri ale pulberilor in suspensie" in special cele cu dimensiuni micronice si submicronice pot afecta aparatul respirator cu precadere la copii " prin $enerarea pneumoniilor " bronsitelor " astmului sau emfizemului" pot irita oc#ii(con'unctivita! si pielea. Pulberile in suspensie " respirabile pot patrunde pe tractul respirator in plaman unde se depun" cauzand cancerul bron#opulmonar " conducand astfel la cresterea mortalitatii.

F$omotul " poate $enera starea de disconfort" stressul" mai ales in zonele urbane supuse unui nivel de z$omot ridicat (Z :5 d(! datorat in special traficului rutier intens.

Deseurile urbane sunt depozitate in rampe de $unoi care nu sunt prevazute cu sisteme de protectie a mediului" reprezentand pericol de contaminare a factorilor de mediu si vectori importanti in raspandirea bolilor infectioase " datorita a$entilor pato$eni continuti in ele.

@(6(" Date de sanatate (olile aparatului respirator determina rata cea mai mare de decese la copii sub 7 ani (mortalitate specifica respiratorie - 3 ";= 00.000!. 3a aceasta situatie poate contribui si calitatea necorespunzatoare a aerului in asezarile umane.

In cazul adultilor mortalitatea este data in special de bolile aparatului circulator si de tumorile mali$ne" ponderea avand-o tumorile bron#opulmonare.

%orbiditatea $enerala este $enerata in special de bolile aparatului respirator" care au ponderea cea mai mare" urmata de alte cate$orii de afectiuni (tabel :.3. Q !6

/ata calculata = 00.000 %orbiditate specifica (oli aparat respirator (oli aparat di$estiv (oli aparat renal (oli aparat cardiovascular .otal populatie - 987" 5-; "3 3870"7 350"3 0- 7 ani :0-5 "7 79:;"5 7;8"7 7-:5 ani 530"3 5 -:"; 778 370"5 Z:5 ani 97-3"5 :5; "; 7;3-" 3339":

(oli enocrine si metabolice .umori mali$ne %alformatii con$enitale

039"7 53"5 :"-

-58"3 ;"7 ;-";

8 9"3 5; :

3 8"; 375": -

.abel :.3. Q

%orbiditatea specifica pe $rupe de varsta in 'udetul Dambovita

2ig( @(6("+( )orbiditatea speci'ica pe grupe de varsta in !udetul Dambovita &$,,$-

)e constata nu numai ponderea afectiunilor respiratorie" dar si rata maxima de morbiditate respiratorie la se$mentul de populatie de - 7 ani" fenomen care este posibil sa fie potentat de prezenta in atmosfera a poluantilor iritativi" cei prezenti in .ar$oviste peste pra$urile de alerta si limitele de protectie a sanatatii fiind alde#ida formica si respectiv pulberile in suspensie" din care cele respirabile reprezinta cca ;0 N!.

@(%( Orasele

@(%("( /8tinderea mediului urban ,xtinderea mediului urban s-a realizat prin extinderea intravilanului oraselor" prevazandu-se un ritm anual de crestere in medie cu "9 #a. ,volutia suprafetei intravilanului in mediu uraban in perioada 88---00- se prezinta in felul urmator6

0ocalitatea .ar$oviste Pucioasa (fara sate! %oreni @ieni .itu Gaesti .+.A3 J<D,.

1upra'ata intravilan &9a"77$ $,,$ 88; 7-3 0 93 93-"9 ;3:"3: -8" 8:: 7-: 0 93 833 ;;8"-9 :57 "-9

Observatii diminuarea se datoreaza modif. 3imitelor in -003 - extindere P<G -

Tabel @(%("(+" /8tinderea mediului urban &$,,$ 'ata de "77$-

@(%($( =ona urbana In afara inconvenientelor pe care le presupune mediul urban (poluare" z$omot" a$lomeratie si concentrare umana si a zonelor de locuit" etc!" urbanizarea presupune si necesita dezvoltarea unor facilitati" semnificative si din punctul de vedere al sanatatii populatiei si i$ienei mediului 6 Alimentare centralizata cu apa potabilaE /acordare la retea de canalizare si epurarea apelor uzate mena'ere E *olectare or$anizata a deseurilorE

Asi$urarea acestor utilitati este net superioara in mediul urban" unde insa este mai redus in zonele rurale limitrofe oraselor" incluse in teritoriul administrativ al acestora6

Accesibilitatea la apa potabila urban /rural (date de la Directia de Sanatate Publica Dambovita):
populatie <rban rural N de populatie conectata N de populatie aprovizionata cu N de populatie neconectata la sistemul public interupere la retea la sistem public :9"-8 3;"7: 3 "; 0" 5 :"9 98"9: Tabel @(%($(+" Accesibilitatea la apa potabila A comparatie urban+rural

Racordarea la retea publica de canalizare (date de Directia de Statistica Dambovita):

N locuinte racordate din total 37"9 N lucuinte racordate urban 95" N lucuinte racordate rural 3"

Tabel @(%($(+$ 1ituatia racordarii la retea de canali are: comparatie urban+rural

Alimentare locuinte cu apa potabila de la reteaua publica in zona urbana (date de la C.J. Dambovita):
+ras .ar$ovist e Pucioasa @ieni %oreni N din total locuinte 97"5 90 95"7 00 N din total N din total in zona locuinte in oras limitrofa rurala 88 97 00 00 ;0 :3 -;"7; -

.abel :.7.--3 Asi$urarea cu apa potabila in mediul urban

Racordare locuinte la reteaua publica de canalizare in zona urbana (date de la C.J. Dambovita):
+ras .ar$ovist e Pucioasa @ieni %oreni .itu Gaesti N din total locuinte &u sunt date &u sunt date 8"; 8:"5 50 53 N din total N din total in zona locuinte in oras limitrofa rurala 80 75 9 "9 8:"5 &u sunt date &u sunt date &u sunt date &u sunt date - ";8 &u sunt date &u sunt date

.abel :.7.-.-7 /acordarea la retea publica de canalizare in mediul urban

@(%(6( <oncentrarile urbane: Datele preliminare ale recensamantului populatiei din -00- (martie! indica o scadere a ponderei populatiei urbane in 'detul Dambovita6

.otal 'udet Iulie -00 %artie -0055 3957 3-:

.otal mediu urban ;-- ; 580-

Pondere populatie in mediul urban 3 "- N -8"3; N

.abel :.7.3.- Populatia mediului urban in Dambovita

Populatia cea mai numeroasa si cea mai mare densitate de locuitori pe suprafata se inre$istreaza in municipiul .ar$oviste6 987-8 locuitori (5:"-3 N din totalul populatiei urbane si :"5- N din totalul populatiei 'udetului! densitate Q 8 0"5 locuitori = Dmp (fata de ;;-": locuitori=Dmp in mediul urban si 33"5 locuitori=Dmp in 'udet!

@(%(%( ;esursele in oras Dezvoltarea localitatilor si a oraselor in particular este direct dependenta de posibilitatea de asi$urare a resurselor necesare. *ele : localitati urbane ale 'udetului Dambovita s-au dezvoltat in zonele prielnice sub aspectul disponibilitatii unor resurse precum 6 petrolul" $azele naturale (.ar$oviste" %oreni!" lemnul (@ieni" Pucioasa!" apa (orasele @ieni" Pucioasa" .ar$oviste sunt dispuse pe traseul raului Ialomita" orasul %oreni este situat pe traseul raului *ricov" orasul Gaesti are in apropiere raul Ar$es!. /ocile dure din zona de munte sunt exploatate ca material de constructie6 marnele si $ipsurile de la @ieni si calcarele de la nord de %oroieni sunt folosite la fabrica de ciment de la @ieni. *omplexul balnear de la Pucioasa exploateaza apele sulfuroase $enerate de zacamintele de sulf din re$iune. /elieful asi$ura conditii optime de dezvoltare a a$riculturii in prea'ma oraselor si conditii pentru extinderea zonelor urbane" fara a exista factori limitativi $eo$rafici.

Apa potabila pentru localitatile urbane este asi$urata in principal din surse din vecinatatea oraselor" in special subterane 6 %unicipiul .ar$oviste 6 fronturi de captare apa subterana la 6 1ulubesti" 3azuri" Dra$omiresti" %anesti" bazin Priseaca. +ras Pucioasa 6 apa de suprafata din sursa IalomitaE +ras @ieni 6 izvoare captate (Galma si /ateiu! si dren din albia ma'ora a IalomiteiE .itu 6 apa subteranaE +ras Gaesti 6 puturi de mica adancime E +ras %oreni 6 sursa subterana (zona Iedera!" suplimentata cu apa de suprafata de la statia de apa Paltinu (*ampina" 'udetul Pra#ova!E

@(%(#( Poluarea in orase In observatiile privind poluarea aerului de la capitolul - al acestui raport se re$asesc informatiile referitoare la poluarea aerului in orase" respectiv in orasele monitorizate6 .ar$oviste si @ieni . /ezumand" datele de calitate a aerului rezultate din masuratori evidentiaza poluarea cu pulberi in suspensie in municipiul .ar$oviste (surse ma'ore6 traficul si metalur$ia! si poluarea cu pulberi sedimentabile in @ieni (sursa ma'ora6 industria extractiva si a materialelor de constructie!.

@(%(@( 0ocuri contaminate &u se poate vorbi de contaminari ma'ore in mediul urban dambovitean" se pot doar aminti expunerile la poluanti iritativi cum sunt pulberile din surse industriale si trafic si noxele din trafic. ,xpunerea la aceste cate$orii este mai mare in zonele a$lomerate" cu trafic intens (in special in .ar$oviste!" in zonele rezidentiale din prea'ma )* *+) )A .ar$oviste si in centrul orasului @ieni unde se resimte cel mai intens impactul activitatii de la )* /omcif )A @ieni" in special in perioadele de varf de activitate.

@(%(B( =gomot Determinarile de z$omot" in diverse puncte din 'udet (strazi" scoli" parcuri" piete" parcari auto" spatii comerciale" auto$ara" zona feroviara" incinte industriale" etc! evidentiaza

expuneri deosebite ale populatiei la z$omot" in special in timpul zilei" $enerat in special de traficul pe soselele a$lomerate din interiorul localitatilor. )i unele surse industriale pot $enera disconfort fonic ()* /+%*I@ )A @ieni Q activitatea de transport materie prima pe banda !" dar in $eneral locuintele populatiei nu se $asesc in imediata vecinatate a zonelor industriale.

0alorile inre$istrate s-au situt in $eneral sub nivelul de z$omot(d(! admisibil conform ).A) 0008=99" exceptand strazile de deservire si de le$atura (Z :5 d( - sos. .ar$oviste - Ploiesti " *alea (ucuresti" *alea Ialomitei" (ulevardul Independentei" sos. &. (alcescu " Aleea )inaia !. %aximele se obtin pe arterele de circulatie destinate traficului $reu" care in $eneral evita zonele locuite. In aceste zone nivelul de z$omot depaseste limitele inpuse la bordura sau la fatada cladirilor. )pecifica interiorului orasului este expunerea continua la nivele ridicate de z$omot de fond pe tot parcursul zilei .

B(%(C( De voltarea onelor comerciale &u am intrat in posesia unor informatii care sa ne permita sa facem observatii pertinente despre acest subiect. In $eneral insa se pot face urmatoarele aprecieri6 *oncentrarea activitatilor de comert in zonele pietelor a$roalimentare conduce la solicitari excesive ale acestor zone" cu implicatii in salubritatea si i$iena urbana. Din aceste considerente este benefica dezvoltarea acestui sector de activitate" cu conditia evitarii desfasurarii acestor activitati de comert in amplasamente improvizate in zonele blocurilor de locuinte" in curti proprietate privata sau in c#ioscuri rudimentare. *onsiliul 3ocal Dambovita si Primariile +rasenesti au in vedere evoluJia unitIJilor comerciale insistand pe latura calitativI (reutilare" reconversie a unor spaJii" amena'are corespunzatoare a spatiilor si or$anizarea eliminarii deseurilor rezultate din aceaste activitati !E

B(#( )ediul urban( Obiective si masuri Prioritatile administratilor locale urbane si ale *onsiliului Judetean Dambovita sunt indreptate in sensul imbunatatirii conditiilor de viata si a factorilor de mediu in arealul

urban" date fiind presiunile specifice le$ate de industrie" a$lomerare umana" densitatea cailor de transport si comunicatie" servicii si comert.

+biectivele pe termen lun$ se refera la cateva domenii6 Protectia resurselor de apa - prin reducerea cantitatilor de poluanti din industrie" controlul surselor XmiciV de poluare" evacuarea in resurse de apa a apelor mena'ere cu $rad corespunzator de epurare" extinderea si modernizarea retelelor de canalizare existente si a statiilor de epurare orasenesti. Imbunatatireacalitatii aerului ambiental in zonele urbane in conformitate cu standardele de calitate - reducerea impactului traficului rutier asupra calitatii aerului in orase" reducerea emisiilor de la sistemele de incalzire individuale" asi$urarea controlul emisiilor la sursele industriale si instalarea de ec#ipamente de depoluare la toate sursele cu impact ma'orE <rbanism - imbunatatirea practicilor in amena'area teritoriului" extinderea perdelelor de protectie si a spatiilor verziE Incadrarea nivelului de z$omot in normele existente - reducerea nivelului de z$omot in zonele rezidentiale. Implementarea sistemului de mana$ement inte$rat a deseurilor - sistem inte$rat de colectare selectiva a deseurilor mena'ere" crearea de depozite adecvate pentru deseurile mena'ere" reducerea cantitatii de deseuri mena'ere" inc#iderea $ropilor de deseuri existente. #ttp6==>>>.apmdb.ro=do>nload=starea?mediului=/aportN-0stareN-0mediu N-0DambovitaN-0-00-=*ap.:N-0%,DI<3N-0</(A&.#tm

Poluare peste limita admisa in Targoviste

<ea mai poluata ona a municipiului Targoviste este cea din vecinatatea societatii )ec9el, 'ostul <ombinat de Oteluri 1peciale, unde concentratia ma8im admisa de pulberi respirabile este depasita cu o 'recventa de #6., transmite corespondentul ;O)P;/1( YYAu fost inre$istrate valori mari ale poluarii in aceasta perioada" in care au persistat fenomenul de ceata si temperaturile scazute" ceea ce a dus la o slaba dispersie a poluantilorYY" a declarat seful )erviciului Implementare Politici de %ediu din cadrul A$entiei de Protectie a %ediului (AP%! Dambovita" ,lena Ivascu.

In luna ianuarie" in micro - din .ar$oviste" zona aflata in apropierea societatii %ec#el" in platforma industriala a municipiului" s-au inre$istrat si depasiri ale concentratiei maxim admise a pulberilor in suspensie" cu o frecventa de peste N" dar si la Doicesti" localitate unde functioneaza o termocentrala. *onform AP% Dambovita" poluare exista si la apele de suprafata din 'udet" din cauza receptarii de scur$eri lic#ide cu incarcare or$anica ridicata" precum evacuarile de la statiile de epurare a apelor uzate. Au fost depasite limitele admise la urmatorii indicatori specifici de poluare or$anica6 azot amoniacal" azotiti" fosfor si deter$enti. *el mai afectat este raul Ialomita (receptor pentru apele uzate provenite de la statiile de epurare @ieni" Pucioasa" Doicesti" .ar$oviste!.

#ttp6==>>>.ziare.com=tar$oviste=actual=poluare-peste-limita-admisa-in-tar$oviste-35:53/aurile din zona Gaesti si %oreni" un pericol pentru viata Ioana Capana
Tot mai serios se pune problema biodiversitatii mediului inconjurator in Dambovita. Abordata pe zone, echilibrul acesteia risca sa fie tot mai amenintat de catre factorii care produc poluarea. Apa este elemental cel mai important care trebuie protejat, de el depinzand nu numai existenta mediului inconjurator natural , dar si o serie de activitati industriale. Agentii economicifolosesc apa si o returneaza in natura sub forma de reziduuri toxice, care au efecte directe in primul rand asupra agriculturii. In cazul in care este extreme de grava, poluarea poate ucide un numar mare de pesti, pasari si alte animale. Astfel, ca urmare a expertizelor de calitate a raurilor si a panzei freatice de pe teritoriul judetului Dambovita, realizate de catre laboratorul Agentiei pentru Protectia Mediului Dambovita, expertii au constatat fenomenul de poluare binaeseristica, manifestata prin prezenta concentratiei crescendo de saruri dizolvate, precum clorurile si produse petroliere in apele de suprafata din zona de impact a chelei Petroliere Moreni, lucru ce afecteaza cu preponderenta calitatea raului Pascov. Deasemenea, panza fratica din zona localitatii !ucsani este in continuare afectat de fenomenul de saraturare. "oncentratia medie de cloruri monitorizata in fantani a fost de #$% mg&litru in cazul utilizarii in uz probabil a surselor de apa. In ceea ce priveste statiile de epurare orasenesti, aici s'au inregistrat depasiri ale valorilor limita admise la indicatorii specifici de poluare organica( azot amonical, oaidobilitate fosfor total, detergenti pe raul Ialomita )amonte si aval Targoviste*. +econformitati la evaluare s'au inregistrat si la statiile de epurare ,A-" Targoviste us, receptorul apelor uzate fiind raul Ialomita, " -ent Dambovita, cu statiile de epurare I..."aragiale si Moreni, receptorul fiind raul "ricov si " -ospodarie "omunala -aesti cu raul +eajlov drept receptor al apelor uzate insufficient epurate. /n impact deosebit asupra poluarii apelor il au intreprinderile. In cazul apelor uzate industrial evacuate in ape de suprafata inregistrandu'se neconformitati la " Mechel A Targoviste, collector al apelor industriale de la " 0telinox A si " 1rdemir ,omania ,., la indocatorii fiert total si azotati, ca urmare a proceselor specifice de decopare acida a metalelor din industria metalurgica, colectorul apelor uzate fiind raul Ialomita.

#ttp6==dbs.uv.ro=social .#tm

Sa pastram apele curate!

Crezi ca poluarea apelor nu te afecteaza? Mai gandeste-te!

Dambovita "ucisa" de evacuarea apelor uzate

*onform raportului de monitorin$ realizat de AdministraJia &aJionalI UApele /omLneV" pentru anul -009" volumul de ape uzate evacuate din municipiul (ucureHti Hi localitIJile limitrofe este de 357"3 mil mc=an" reprezentLnd toate apele uzate evacuate direct Kn DLmboviJa" dupI trecerea printr-o treaptI mecanicI" ceea ce are un impact puternic asupra calitIJii apei rLurilor DLmboviJa Hi Ar$eH" tronsoanele de rLu afectate fiind ape puternic degradate. Astfel" conform datelor de monitorin$" pentru anul -009" apele uzate continuI sI fie KncIrcate cu nutrienJi (reflectate Kn valorile ridicate ale azotului Q media anualI -;"03; m$=l- Hi fosforului total Q Kn medie 3"88 m$=l!" parametri care susJin necesitatea epurIrii avansate

a apelor uzate. 0olumul maxim de ape uzate deversat este de circa 9 mc=sec. DupI realizarea liniei I de epurare a apei va fi epurat un volum maxim de 0 mc=s urmLnd ca" dupI realizarea liniei a II-a" sI fie epurat debitul maxim de 9 mc=s. Directivele <, din domeniul $ospodIririi apelor impun" Kn special marilor oraHe" crearea unor staJii de epurare cu treaptI terJiarI" Kn vederea atin$erii stIrii bune a apelor" respectiv clasa a II-a de calitate. Mn prezent" nu putem vorbi de existenJa vreunei staJii de epurare" cu treaptI terJiarI" capabilI sI trateze apele uzate" de conJinutul de nutrienJi" respectiv fosfor total Hi azot total.

Din cele -:05 a$lomerIri identificate Kn /omLnia" conform Planului de implementare al Directivei" 505 a$lomerIri sunt dotate cu sisteme de canalizare Hi doar 9 dintre ele sunt conforme cu cerinJele Directivei 8 =-; =,,*. Din cele 380 a$lomerIri care sunt deservite de 33; staJii de epurare" numai 7 staJii de epurare fiind conforme cu cerinJele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (8 =-; =,,*!" pentru treapta secundarI de epurare. Din totalul staJiilor de epurare" 9 staJii de epurare au $rade de racordare mai mari de 85N" respectiv staJiile de epurare aferente a$lomerIrilor *lu'-&apoca" *onstanJa" )ibiu" (istriJa" 0ictoria" )lobozia" <rziceni" GIndIrei" @ieni" [tei" )ebeH-PetreHti" Plopeni" Arad"

*urtea de Ar$eH" (uzIu" +dor#eiul )eciuesc" *arei" staJii de epurare care sunt proiectate sI fie finalizate pLnI la sfLrHitul anului -008. &u avem KnsI staJii de epurare conforme la a$lomerIrile mari" cu mai mult de 0.000 de locuitori ec#ivalenJi" acestea derulLnd Kn prezent o serie de proiecte" cu linie de finanJare. -0 0 este primul termen-JintI la care /omLnia trebuie sI raporteze pro$resele referitoare la implementarea Directivei. Astfel" pLnI la sfLrHitul lui -0 0" o parte din marile a$lomerIri urbane cu mai mult de 00.000 de locuitori ec#ivalenJi" de

exemplu" (ucureHti" *lu'" IaHi" (uzIu" Piatra &eamJ" )atu %are" *arei ('udeJul )atu %are!" *onstanJa" GalaJi" .Lr$u %ureH" PloieHti" .imiHoara trebuie sI raporteze finalizarea lucrIrilor la staJiile de epurare cu treaptI terJiarI Hi implicit racordarea locuitorilor la acestea. PLnI la sfLrHitul anului -008" Kn (ucureHti" trebuie finalizatI linia I" urmLnd ca" pLnI Kn -0 - sI fie realizate Hi lucrIrile la linia II de epurare.

Gradul de racordare la reJele de canalizare a fost Kn anul -009 de cca. 78"7:N" iar pentru staJii de epurare de 7-" 9 N. *onform obli$aJiilor asumate de /omLnia prin UPoziJia *omunI a <niunii ,uropene (*+&@ /+ 5-=07!" (ruxelles" -7 &oiembrie -007" *apitolul -- %ediu Q *alitatea apeiV" $radele de racordare JintI (primul raport! sunt atin$erea pLnI Kn decembrie -0 0 a :0"9N $rad de racordare a locuitorilor ec#ivalenJi la reJele de canalizare Hi respectiv de 50"5N $rad de racordare a locuitorilor ec#ivalenJi la staJii de epurare. INFORMARE DE PRESA ANAR

Statia de epurare Glina nu iltrea!a apele u!ate ale "apitalei Administratia &ationala BApele /omLneC (A&A/! sustine ca sectoarele din rLurile DLmbovita si Ar$es" Kn care a'un$ apele uzate din (ucuresti" sunt puternic de$radate. %odernizarea statiei de epurare Glina intarzie. Primaria *apitalei sustine ca %ediul

$estioneaza lucrarile" iar ministerul demonstreaza contrariul. U*onform raportului de monitorin$ realizat de Administratia &ationala BApele /omLneC pentru anul -009" volumul de ape uzate evacuate din municipiul (ucuresti si localitatile limitrofe este de 357"3 milioane de metri cubi pe an" reprezentLnd toate apele uzate evacuate direct Kn DLmbovita" dupa trecerea printr-o treapta mecanica" ceea ce are un impact puternic asupra calitatii apei rLurilor DLmbovita si Ar$es" tronsoanele de rLu afectate fiind ape puternic de$radateV" se arata Kntr-un comunicat al A&A/. Aceasta situatie are drept cauza intarzierea lucrarilor de la statiile de epurare" lucrari care trebuie finalizate in conformitate cu standardele te#nice impuse de <niunea ,uropeana. (iroul de presa al Primariei Generale a municipiului (ucuresti ne-a precizat ca Uplanul

operatio nal sectorial este conceput si realizat de catre %inisterul %ediului si ca in PG( exista o unitate de implementare care nu poate trece peste etapele impuse de %ediuV. .ot (iroul de presa ne-a informat ca banii pentru executarea acestor lucrari provin din fonduri europene. )urse din %inisterul %ediului sustin contrariul" mai exact faptul ca Utoate de'ectiile din raurile Dambovita si Ar$es intra prin statia de epurare de la Glina" statie care este $estionata" si te#nic" si cu fonduri" de catre primarie. %inisterul %ediului doar asistaV" ne-a declarat un inalt functionar care a dorit sa-si prote'eze anonimatul. Asadar" directivele europene Kn domeniul apelor impun" Kn special marilor orase" crearea unor statii de epurare cu treapta tertiara" Kn vederea atin$erii starii bune a apelor" respectiv clasa a II-a de calitate. UPLna la sfLrsitul anului -008" Kn (ucuresti trebuie finalizata linia I" urmLnd ca pLna Kn -0 - sa fie realizate si lucrarile la linia II de epurareV" anunta A&A/. *ontinut in$ri'orator de azot si fosfor 0olumul maxim de ape uzate deversate Kn (ucuresti este de 9 metri cubi pe secunda. Dupa realizarea liniei I de epurare ar putea fi curatat un volum maxim de 0 metri cubi pe secunda" urmLnd ca" dupa realizarea liniei a II-a" sa fie epurat debitul maxim de 9 metri cubi pe secunda.*onform datelor monitorizarii A&A/" si Kn -009 apele uzate continua sa

fie Kncarcate cu nutrienti" valorile UridicateV ale azotului - Kn medie anuala de -;"03; mili$rame pe litru - si fosforului - 3"88 mili$rame pe litru" UsustinLnd necesitatea epurarii avansate a apelor uzateV. Din cele -.:05 orase din /omLnia" doar 505 sunt dotate cu sisteme de canalizare. Din acestea" doar 9 sunt conforme cu cerintele directivei europene Kn domeniu. Gradul de racordare la retele de canalizare a fost" Kn anul -009" de 78"7: la suta. /omLnia si-a asumat fata de <, obiectivul ca" pLna la finele anului -0 0" :0"9 din locuitorii de la orase sa fie racordati la canalizare" Din acelasi numar total de orase" doar 380 sunt deservite de 33; statii de epurare" dintre care doar 7 sunt conforme cu cerintele

europene" avLnd treapta secundara de epurare. +rasele mari nu au Knsa statii de epurare a apelor conforme cu cerintele europene. Anul -0 0 este" potrivit A&A/" primul termen-tinta la care /omLnia trebuie sa raporteze pro$resele referitoare la implementarea directivei europene privind epurarea apelor uzate. Potrivit A&A/" pLna la sfLrsitul lui -0 0" Uo parte din marile a$lomerari urbane cu mai mult de 00.000 de locuitori" Kntre care (ucuresti" *lu'" Iasi" (uzau" Piatra &eamt" )atu %are" *arei" *onstanta" Galati" .Lr$u %ures" Ploiesti sau .imisoara" trebuie sa raporteze finalizarea lucrarilor la statiile de epurare cu treapta tertiara si" implicit" racordarea locuitorilor la acesteaV. UMn prezent nu putem vorbi de existenta vreunei statii de epurare cu treapta tertiara capabila sa trateze apele uzate de continutul de nutrienti" respectiv fosfor total si azot totalV" sustine A&A/. #ttp6==apecurate.blo$spot.com=-008=05=in--0 0-primele-statii-de-epurare-cu.#tml