Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014

`






Referat MCIA
-Riscurile polurii asupra sntii umane-






Student: Suba Alexandra
Prof.coord.: Manole Constantin
Grupa: 1131,CEPA
Facultate: CASM

Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014
`



Cuprins:

Introducere

Clasificarea surselor de poluare

Efectele apei poluate asupra sanatatii umane

Efectele gestionarii deseurilor

Pesticidele in mediu

Poluarea fonica

Concluzii










Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014
`
Introducere

Poluarea aerului se poate defini prin prezenta n aerul atmosferic a unei substante straine de
compozitia sa normala sau variatia importanta a proportiilor componentilor sai, care pot avea
efecte nocive si/sau pot induce direct sau indirect modificari asupra sanatatii populatiei. n
general, poluarea aerului este de tip complex, astfel nct se traduce prin prezenta mai multor
categorii de poluanti care si pot nsuma sau potenta posibila actiune nociva asupra sanatatii
populatiei. Din punct de vedere al igienei, aerul influenteaza sanatatea att prin compozitia sa
chimica, ct si prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer,
radioactivitate, presiune).
Actiunea poluantilor atmosferici asupra organismului se traduce n efecte acute si cronice
care pot fi
cuantificate prin modificarea unor indicatori specifici (mortalitate, morbiditate etc.).
n cazul poluantilor atmosferici primul afectat este sistemul respirator, iar populatia cea mai
vulnerabila face parte din categoria populatiei infantile si apoi a grupei de vrsta > 65 ani.





Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014
`
Clasificarea surselor de poluare:

n functie de actiunea lor asupra organismului poluantii atmosferici pot fi clasificati n:
iritanti,fibrozanti, toxici sistemici, asfixianti, alergeni si cancerigeni.

Poluantii iritanti realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si ndeosebi asupra
aparatului respirator. n aceasta grupa intra pulberile netoxice, precum si o suma de gaze si
vapori ca bioxidul de sulf,bioxidul de azot, ozonul si substantele oxidante, clorul, amoniacul
etc. Poluarea iritanta constituie cea mai raspndita dintre tipurile de poluare, rezultnd n
primul rnd din procesele de ardere a combustibilului, dar si din celelalte surse de poluari.

Poluantii fibrozanti produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator.
Printre cei mai raspnditi sunt bioxidul de siliciu, azbestul si oxizii de fier, la care se adauga
compusii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi n mediul industrial unde determina
mbolnaviri specifice care sunt exceptionale n conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea
intensa cu pulberi poate duce la modificari fibroase pulmonare.

Poluantii alergenici din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. ndeosebi este cazul
poluantilor naturali (polen, fungi, insecte) precum si a prafului din casa, responsabili de un
numar foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe lnga acestea se adauga poluantii
proveniti din surse artificiale - n special industriale - care pot emite n atmosfera o suma de
alergeni completi sau incompleti. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gaseste industria
chimica (industria maselor plastice, industria farmaceutica, fabricile de insecticide etc.).

Poluanti cancerigeni. Exista foarte multe dificultati n estimarea rolului poluantilor
atmosferici ca factori etiologici ai cancerului. Totusi cresterea frecventei cancerului ndeosebi
n mediul urban, a impus luarea n considerare si a poluantilor atmosferici ca agenti cauzali
posibili, cu att mai mult cu ct n zonele poluate au fost identificate n aer substante cert
carcinogene. Putem clasifica substantele cancerigene prezente n aer n substante organice si
substante anorganice.



Efectele apei poluate asupra sntii umane

Apa potabil
Apa este un constituent fundamental, indispensabil organismului uman, la nivelul caruia
ndeplineste multiple functii.
Avnd n vedere faptul ca apa poate fi usor contaminata, ea poate constitui un important
factor de mbolnavire att prin ingestie, ct si prin spalare si mbaiere sau inhalare.
Principalele boli cu transmitere hidrica sunt:
boli infectioase:
a, dizenteria, holera;


boli neinfectioase: intoxicatii.



Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014
`
Radioactivitatea apei potabile
Supravegherea radioactivitatii apei potabile se face n functie de sursele de apa de consum
pentru
populatie, si anume:
1. Apa potabila din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa n sistem centralizat;
2. Apa din fntni particulare si izvoare cu apa potabila;
3. Apa mbuteliata (minerala de izvor sau de masa).
Romnia are un numar de 340 ZAP distribuite pe toata suprafata sa si care aprovizioneaza cu
apa 67% din populatia tarii. Distributia lor geografica poate fi asimilata foarte bine cu o retea
deasa, fie ea si neuniforma.

Normele Fundamentale de Securitate Radiologica (CNCAN) stabilesc doza limita pe care o
poate ncasa (peste doza data de fondul natural) un individ din populatie pe toate caile de
iradiere, de 1 msv/ an.
Activitatea de monitorizare a radioactivitatii apei potabile si al imentelor, factori de mediu al
caror continut radioactiv contribuie la expunerea la radiatii a populatiei, asigura mentinerea
dozei efective prin ingestie n limitele prevazute de norme si face parte din responsabilitatile
sistemului de sanatate publica.

Din punct de vedere al protectiei mediului si sanatatii umane, monitorizarea calitatii apei
potabile se asigura de catre producator, distribuitor si de autoritatea de sanatate publica
judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti. Producatorii si distribuitorii de apa potabila
asigura conformarea la parametrii de calitate si finantarea monitorizarii de audit si de control
a calitatii apei potabile.



Efectele gestionrii deeurilor asupra sntii populatiei

Toate tipurile de deseuri generate sunt clasificate n:

deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile industriale; pot fi deseuri
de productie nepericuloase si deseuri de productie periculoase;
deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, n mediul urban si n
mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri
menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, namoluri
de la epurarea apelor uzate orasenesti;
deseuri generate din activitati medicale.

Depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si
risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de
depozitele de deseuri orasenesti si industriale, n ordinea n care sunt percepute de populatie,
sunt:
- modificari de peisaj si disconfort vizual;
- poluarea aerului;
- poluarea apelor de suprafata si subterane;
- modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile nvecinate.
Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014
`
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vnt este deosebit de
evidenta n zona depozitelor orasenesti actuale, n care nu se practica exploatarea pe celule si
acoperirea cu material inerte .
Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate n apropierea apelor de suprafata contribuie la
poluarea acestora cu substante organice si suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt sursa infestarii apelor subterane cu
nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Att exfiltratiile din depozite, ct si apele
scurse pe versanti, influenteaza calitatea solurilor nconjuratoare, fapt ce se repercuteaza
asupra folosintei acestora.

Deseurile menajere periculoase constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului
lor n:
substante toxice (insecticide, produse de curatare, antigel)
substante inflamabile (uleiuri uzate, terebentina)
substante explozive sau reactive (amoniacul, gazele din dozele de spray, acetona)
substante corozive care ard sau distrug materialul (acidul din baterii)
Deseurile industriale constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor n :
substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu)
pesticide
solventi
uleiuri uzate.
Si, problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase :
namolurile toxice
produsele petroliere
reziduurile de la vopsitorii
zgurile metalurgice care sunt depozitate n comun cu deseurile solide orasenesti.

Poluantii Organici Persistenti (POP) sunt substante chimice ce ramn intacte n mediu
perioade lungi, sunt extrem de toxici pentru oameni si viata salbatica, se acumuleaza n
tesuturile grase, sunt volatili si au ocirculatie globala prin atmosfera si apa marii.
Conventia de la Stockholm privind Poluantii Organici Persistenti se axeaza pe reducerea, si
unde este oportun, pe eliminarea a 12 POP-uri din circuitul international.
Acestea includ noua pesticide: aldrin, clordan, diclorodifenil-tricloroetan (DDT), dieldrin,
endrin,heptaclor, hexaclorobenzen (de asemenea produsi chimici industriali si produsi
secundari neintentionati),mirex si toxafen; doua substante chimice industriale bifenili
policlorurati (BPC-uri de asemenea, produsi secundari neintentionati) si hexaclorobenzen
(HCB); si patru produsi secundari dibenzo-p-dioxine policlorurate (DDPC) si dibenzo-
furani policlorurati (DFPC) ca si HCB si BPCuri.
Sursele de emisie ale POP-urilor sunt situate n patru sectoare economice principale:
agricultura,industrie, transport si energie, dar alte surse notabile includ depozitele de deseuri
si crematoriile si incineratoarele.
Incineratoarele de deseuri medicale sunt o sursa majora confirmata de POP-uri (si alti
poluanti ca metalele grele). Cele mai importante surse de POP-uri n Romnia (printre care
dioxinele) o reprezinta incinerarea deseurilor medicale si a celor municipale.
Deseurile medicale includ toate deseurile generate de institutiile sanitare, institutele de
cercetare si laboratoare. n plus, acestea includ si deseurile provenite din surse minore ori
difuze, ca cele produse n cursul ngrijirilor de sanatate ntreprinse acasa (dializa, injectii
cu insulina etc.), fiind clasificate n: Deseuri anatomo-patologice, Deseuri infectioase,
Deseuri ntepatoare-taietoare, Deseuri chimice si farmaceutice, Deseuri radioactive. ntre
75% - 90% din deseurile medicale pot fi asimilate ca deseuri menajere, fiind transportate la
Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014
`
rampa de depozitare a deseurilor. Aceste deseuri provin, n principal, din activitatile
administrative si menajere ale institutiilor spitalicesti si pot include de asemenea deseuri
generate n timpul ntretinerii.
Restul de 10 25% din deseurile medicale este considerat periculos, prezentnd riscuri
asuprasanatatii si mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe din materialele reciclabile si utile sunt depozitate
mpreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si
biologic, recuperarea lor devenind dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor n Romnia pot fi sintetizate astfel:
acestora;
existente sunt uneori amplasate n locuri sensibile (n apropierea locuintelor, a
apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);
conducnd la poluarea apelor si solului din zonele respective;
se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte n vederea prevenirii incendiilor,
a raspndirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitattii de
deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile
principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt ntretinute,
mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt
prevazute cu mprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare.
are nu mai
pot fi utilizate n scopuri agricole; la ora actuala, n Romania, peste 12000 ha de teren sunt
afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;
ozite
ca atare, amestecate, pierzndu-se astfel o mare parte a potentialului lor util (hrtie, sticla,
metale,materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor
masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor n mediu.
Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de
mediu afectati de prezenta deseurilor.
n sinteza, principalele valori, cu caracter de medie, ce pot fi retinute pentru deseurile
menajere urbane produse n Romania, sunt urmatoarele :
Continut de substante organice 52,0%
Continut n hrtie 17,0%
Productia zilnica n kg/locuitor/zi 0,5
Substante minerale incinerabile 5,0%
Apa libera n greutate 42,0%
Greutatea specifica 300
Umiditatea totala 60,0 %
Puterea calorica sub 800cal/kg






Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014
`
Pesticidele si efectele substantelor chimice in mediu

Pesticidele sunt substante biologic active destinate utilizarii n agricultura, silvicultura, spatii
de depozitare, n scopul prevenirii, diminuarii, ndepartarii sau distrugerii daunatorilor,
agentilor fitopatogeni,buruienilor, insectelor si rozatoarelor. Anterior utilizarii, ele sunt
testate din punct de vedere toxicologic.
Utilizarea lor inadecvata poate fi daunatoare sanatatii omului, animalelor precum si mediului
nconjurator.
Toate acest substante sunt periculoase n diferite grade, unele reprezentnd toxici dintre cei
mai puternici.

I mpactul n mediu
Utilizarea pesticidelor n agricultura, pe lnga avantajul obtinerii unor productii sporite,
prezinta dezavantajul poluarii mediului, fiind cea mai periculoasa sursa de impurificare a
mediului prin vastitatea suprafetelor pe care se folosesc si prin toxicitatea lor ridicata. Solul
actioneaza ca un receptor si rezervor pentru pesticide, unde acesta se degradeaza. Pesticidele
sunt treptat dispersate n mediu sau translocate n plante, unele putnd persista n sol multi ani
de la aplicare. Comparativ cu tarile membre ale Uniunii Europene, Romnia nu se gaseste,
nici pe departe, n situatia de a fi saturata cu produse de uz fitosanitar.
Excesul de pesticide prezent n sol poate afecta sanatatea umana prin intermediul
contaminarii apelor, solului, alimentelor si a aerului. Contaminarea apelor subterane este o
problema speciala. n medie, 65% din cantitatea de apa potabila din Europa este furnizata din
rezervele de apa subterana, iar actiunea de purificare este de lunga durata. De asemenea, o
grava problema o constituie contaminarea alimentelor si acumularea continua n plante
si animale a anumitor pesticide, precum si impactul asociat asupra sanatatii si capacitatii lor
de reproducere.
Din atmosfera, pesticidele pot ajunge din nou pe sol sau n ruri, lacuri si mari unde sunt prel
uate de alge. Pesticidele decelate astazi n unele alimente determina afectari ale funct iei
reproductive a organismelor.
ntr-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care l acopera, precum si de
natura nsasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei
pesticidelor si ngrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul economic si de
protejare a mediului cere ca att ngrasamintele ct si pesticidele sa ramna ct mai bine
fixate n sol.
n realitate, o parte din ele este luata de vnt, alta este spalata de ploi, iar restul se
descompune n timp, datorita oxidarii n aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din
sol.

Impactul n sanatate
Pentru om, riscul de intoxicatie, acuta sau cronica, poate fi de natura profesionala, accidentala
sau voluntara si prin contaminarea mediului nconjurator sol, surse de apa, alimente, aer
cu mari implicatii ulterioare.
n ceea ce priveste domeniul de utilizare al produselor ce au determinat intoxicatiile acute
neprofesionale cu pesticide,ponderea o detin insecticidele, prezente n 175 cazuri, fiind
urmate n ordine de erbicide n 18 cazuri,rodenticide n 12 cazuri, 46 cazuri raportate ca
necunoscute.
Se impune un control mai riguros n privinta respectarii dispozitiilor legale ce reglementeaza
regimul pesticidelor de catre organele responsabile ce ar trebui sa elucideze modul n care
unele produse au ajuns la ndemna populatiei. Este necesara o supraveghere atenta a copiilor
Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014
`
n familie (n anul 2010 au fost raportate 30 cazuri de intoxicatii acute neprofesionale cu
pesticide la copii), precum si o mai buna informare si educare a adultilor ce folosesc produse
pesticide n agricultura si profilaxia sanitar-umana.

Datorita riscului pentru mediu si sanatatea umana reprezentat de substantele si preparatele
chimice periculoase, managementul si monitorizarea acestora prezinta interes deosebit din
partea tuturor factorilor responsabili.



Poluarea fonic i sntatea

Zgomotul este definit ca fiind sunetul sau amestecul de sunete discordante, puternice care
impresioneaza neplacut auzul.
Pentru derularea normala a activitatilor umane pe timp de zi, seara si noapte, confortul acustic
reprezinta elementul de importanta majora. Un mediu acustic favorabil, ajuta la mentiner ea
zgomotului la un nivel la care nu perturba activitatea efectuata ntr-un spatiu limitat.
Astfel printre factorii de risc identificati n vederea evaluarii starii de sanatate a populatiei se
numara si zgomotul. Datorita ritmului alert de desfasurare a activitatilor zilnice, zgomotul
devine unul dintre cei mai influenti factori de risc, dar deseori neglijat, care poate costa mai
mult dect pierderea auzului, putnd conduce la:
- vatamarea urechii n timpul expunerii la substante periculoase (ototoxice);
- stresul legat de munca;
- cresterea riscului de accidentare la locul de munca;
- vatamarea fatului, n timpul sarcinii angajatei, etc.
Managementul eficient al zgomotului implica adoptarea standardelor nationale de zgomot
realizate att pe baza standardelor si liniilor directoare europene si internationale dar si pe
baza factorilor tehnologici,sociali, economici si politici.
De asemenea evaluarea starii de confort si a reactiei subiective a locatarilor pot fi principalele
prghii n vederea fundamentarii masurilor pentru reducerea nivelurilor expunerii si
prevenirea aparitiei efectelor pentru populatia expusa.
Importanta majora o reprezinta prevenirea si informarea populatiei referitoare la riscul pentru
sanatate. Majoritatea tarilor, n special cele europene, au constientizat importanta acestei
probleme, introducnd astfel, directive antizgomot pentru mbunatatirea confortului acustic n
cladirile noi.

Deranjul produs de traficul aerian respectiv cel feroviar este mai putin frecvent comparativ cu
traficul rutier si este specific localitatilor dotate cu aeroporturi sau/si port naval.
De asemenea activitatile comerciale desfasurate la parterul blocurilor de locuinte sau stradal,
deranjeaza prin zgomotul produs pe perioada aprovizionarii si desfacerii de produse. Gradul
de deranj este influentat de dezvoltarea economica diferentiata a localitatilor din esantion.
Disconfortul creat de zgomotul urban se manifesta n reducerea sau stoparea unor activitati
precum: nvatare, lectura, relaxare.
Indiferent de intensitatea traficului, profilul morbiditatii cronice nregistrate la vrsta adulta
este reprezentat de bolile cardio-vasculare, tulburarile de auz si nevroze; de subliniat ca la
copii afectiunile sunt reprezentate de tulburarile de auz. Localitatile cu frecventa cea mai
crescuta a afectiunilor ntretinute si/sau agravate de zgomot se situeaza conform valorilor
nivelului de zgomot, corelat pozitiv cu valoarea nivelului de zgomot echivalent continuu de
pe harta de zgomot .
Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014
`

Totodata analiza simptomelor nregistrate n raport cu vrsta persoanelor intervievate releva
pentru copii frecvente crescute ale tulburarilor de somn, dificultati de nvatare si atentie.
Pentru adulti se manifesta un profil diferit, concretizat n oboseala, irascibilitate, cefalee si
tulburari de somn.
Comisia Europeana a desemnat zgomotul ca fiind una din principalele probleme de mediu din
Europa (Cartea verde Politica viitoare cu privire la zgomot, 2007).
Astfel, la nivel comunitar exista obligatia implementarii Directivei 2002/49/CE privind
evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, care obliga statele membre la realizarea hartilor
strategice de zgomot precum si stabilirea unor masuri de reducere a zgomotului n cadrul
Planurilor de actiune elaborate de catre acestea.
Principalele avantaje pe care le ofera hartile strategice de zgomot n mediul urban sunt:
- informarea populatiei asupra nivelurilor de zgomot n zonele de interes prin paginile oficiale
web etc;
- conservarea zonelor linistite;
- stabilirea zonelor unde se nregistreaza depasiri ale valorilor limita, precum si simularea
efectelor
diferitelor metode de diminuare ce pot fi implementate, alegndu-se masurile cele mai
eficiente din
punct de vedere tehnic si economic n scopul implementarii acestora;
- luarea n considerare a planurilor de actiune n deciziile cu privire la dezvoltarea de noi zone
rezidentiale si la dezvoltarea urbanistica n general.
Exemple de masuri de reducere a zgomotului:
pentru planificarea traficului:
- dispunerea de trasee cu sens unic pe strazi nguste, cu imobile foarte apropiate de axa de
circulatie - acestea realizeaza de obicei structuri de circulatie paralele ntr-o zona rezidentiala
sau cu functiuni complexe, realizndu-se concomitent si temporizarea traficului;
- limitari ale tonajului autovehiculelor pe anumite artere, mai ales n zonele rezidentiale;
- limitarea vitezei de circulatie pe anumite sectoare de drum;
- introducerea conceputului de strazi exclusiv pietonale, n special n centrele istorice ale
oraselor;
pentru amenajarea teritoriului:
- n procesul de proiectare a noilor zone rezidentiale se au n vedere spatii verzi
nconjuratoare
mai mari, plasarea imobilelor la distanta mai mare fata de trama stradala de principala
circulatie, amenajarea spatiilor verzi cu gard viu marginal la drum, pentru limitarea sau
reducerea zgomotului produs de traficul rutier;
- se evita realizarea de noi locuinte n apropierea aliniamentului cailor ferate de circulatie
intensa;
- construirea locuintelor noi cu ferestrele camerelor de odihna si dormit spre strazile cu
circulatie rutiera mica;
masuri tehnice la nivelul surselor de zgomot:
- refacerea si ntretinerea sectoarelor de cale de tramvai deteriorate, foarte zgomotoase;
- refacerea si ntretinerea sectoarelor de drum, utilizndu-se n special asfalt de tip poros;
alegerea surselor mai silentioase:
- nnoirea parcului de autovehicule de transport n comun, mai silentioase, cu emisii de noxe
ecologice, mai reduse;
- nnoirea parcului de tramvaie cu rame mai silentioase.
masuri de reducere a transmiterii zgomotului:
- refacere si ntretinere de aliniamente de gard viu n zonele de agrement .
Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014
`


Concluzii

Se poate spune ca: sanatatea individuala n masura decisiva este rezultatul inter-relatiilor
organismului (cu particularitatile sale biologice) cu mediul nconjurator si ocupational si
factorii determinati de modul de trai si comportamentul individual.
Deteriorarea mediului nconjurator este consecinta unor activitati economice create si
desfasurate de om, n lupta acestuia pentru prosperitate si confort. n esenta, preocuparile
pentru protectia mediului sunt o forma de negociere n care trebuie sa aflam ce poate face
Omul naturii pentru ca El sa supravietuiasca si ce nu trebuie sa-i faca pentru ca Ea sa
supravietuiasca.
Factorul uman poate cauza perturbari ale ecosistemului, adeseori cu implicatii mai complexe
dect cele provocate de factorii naturali.
n Europa preocuparile majore privind sanatatea n legatura cu mediul sunt legate de poluarea
aerului n interior si n exterior, calitatea inferioara a apei, igiena precara si produsele chimice
periculoase. Multi poluati cunoscuti ca avnd efecte asupra sanatatii umane intra treptat sub
control reglementat.
Accesul la apa si aer, ambele curate, este de o importanta capitala pentru sanatatea umana,
dar acesta este adesea subminat de poluarile si de deseurile rezultate din activitatile
industriale. Schimbarile climatice pun o presiune suplimentara asupra calitatii aerului si apei,
n timp ce pierderea biodiversitatii poate submina capacitatea ecosistemelor de a subzista si
de a crea mediul natural de purificarea apei si altor servicii legate de sanatate.
n vederea prevenirii si combaterii poluarii aerului, la nivel national s-au stabilit norme de
concentratii maxime admisibile ale poluantilor atmosferici si s-au elaborat acte legislative
corespunzatoare cu cerintele europene si internationale. Principalele modalitati de mentinere
a calitatii aerului sunt:



suprafetelor spatiilor verzi, care influenteaza benefic fenomenele meteorologice
si asigura o circulatie mai rapida a diferitelor substante poluante.
La nivel local se urmareste reducerea poluarii aerului prin impunerea de obiective si masuri
prin intermediul programele de conformare ale autorizatiilor de mediu si prin planurile de
actiune ale autorizatiilor integrate de mediu, conform prevederilor legislative n vigoare.
Apa reprezinta un factor important n echilibrele ecologice, poluarea acesteia fiind o
problema actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei. Efectele
poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, n functie de natura si concentratia
substantelor poluante.

Obiectivul general privind apa potabila l constituie mbunatatirea alimentarii cu apa potabila
a populatiei iar obiectivele specifice sunt: alimentarea continua cu apa potabila de buna
calitate, cu costuri minime; folosirea rationala a resurselor de apa; cresterea fiabilitatii si
durabilitatii sistemului de alimentare cu apa; reducerea consumului de apa potabila utilizata
n scopuri industriale; reabilitarea, modernizarea si extinderea retelei de distributie a apei
potabile.




Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014
`
Bibliografie

www.anpm.ro (cap .mediul,sanatatea si calitatea vietii) Starea factorilor de mediu in Romania