Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Gestionarea deseurilor in judetul Ilfov

Profesor coordonator:
Student:

- Bucuresti, 2011 –

3
 Cuprins

1. Scurta prezentare a judetului Ilfov………………………………………………………...

2. Deseuri: concept si casificare …………………………………………………………….
3. Prevederi legislative……………………………………………………………….………
4. Generarea deseurilor in judetul Ilfov……………………………………………………..
5. Colectarea deseurilor………………………………………………………….…………

5.1. Metode de colectare……………………………………………………….….…

5.2. Moduri de colectare……………………………………………………………...

6. Transportul deseurilor……………………………………………………………………

7. Valorificarea şi tratarea deşeurilor……………………………………………………….

8. Reciclarea materialelor din deseuri……………………………………………………..

9. Eliminarea deseurilor……………………………………………………………………

10. Impactul activitatii de gestionare a deseurilor asupra mediului si prognoze……………

Bibliografie
 1. Scurta prezentare a judetului Ilfov

Teritoriul administrativ al judeţului Ilfov este situat în SE ţării, în centrul Câmpiei

Valahe, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti, în bazinele hidrografice Argeş, Ialomiţa
şi Mostiştea.
Este cel mai mic judeţ al ţării cu o suprafaţa totală de 158.328 hectare (1.583 km2).
Din punct de vedere istoric judeţul Ilfov este regăsit pentru prima oară într-o diplomă
a principelui Ţării Româneşti Basarab cel Tînăr (Ţepeluş),
din 23 martie 1482 la Gherghiţa.
După numele pe care îl poartă, Ilfov, se pare că
judeţul s-a format de-a lungul văii cu arini a râului Ilfov.
Teritoriul actual al judeţului Ilfov, reprezintă o relicvă a
judeţului de odinioară, cu rădăcini ancorate în secolul al
XV-lea. De-a lungul timpului, şi cu precădere în a doua
jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari
amputări teritoriale, ajungând la suprafaţa de 1583 km2
(0,67% din suprafaţa ţării) în prezent, faţă de 5176 km2 în
anul 1937 şi 8225 km2 în anul 1972 (cu 2 municipii, 2
oraşe, 125 de comune). La 23 ianuarie 1981, judeţul era un
sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea
un oraş Buftea şi 26 comune).
Judeţul Ilfov este structurat din punct de vedere
demografic conform informaţiilor primite de la Institutul
Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană Ilfov în:
 8 oraşe – Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele,
Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Voluntari;
 32 comune - 1 Decembrie, Afumaţi, Baloteşti,
Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla,
Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Darăşti-Ilfov,
Dascălu, Dobroieşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale,
Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei,
Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneştii de
Jos, Tunari, Vidra.
Populaţia stabilă pe total judeţ la 1 iulie 2009 este de 312.317 persoane, din care
179.113 persoane trăiesc în mediul rural şi 133.204 persoane în mediul urban.
Populaţia structurată pe sexe se prezintă astfel:
 Zona urbană - populaţia masculină – 64.769
- populaţia feminină – 68.435
 Zona rurală - populaţia masculină – 87.246
- populaţia feminină – 91.867
Densitatea populaţiei în mediul urban este de 391,6 locuitori/km2.
La nivel de judeţ se constată o uşoară creştere a populaţiei comparativ cu anul 2008
de la 304.045 persoane, la 312.317 în anul 2009.
 2. Deseuri: concept si casificare

Gestionarea deşeurilor, cunoscută şi ca managementul deşeurilor, se referă la

colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor. De obicei, termenul se
referă la materialele rezultate din activităţi umane şi la reducerea efectului lor asupra sănătăţii
oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deşeurilor are ca scop şi
economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părţilor recuperabile. Deşeurile gestionate
pot fi atât solide, cât şi lichide sau gazoase, precum şi cu diverse proprietăţi (de exemplu
radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora.
După provenienţă, pot fi deosebite următoarele tipuri de deşeuri:
 Deşeuri municipale şi asimilabile, care sunt deşeuri generate în mediul urban şi rural.
Ele sunt grupate în:
A1 - Deşeuri menajere, provenite din activitatea casnică, magazine, hoteluri,
restaurante, instituţii publice.
A2 - Deşeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hârtii, mase plastice, frunze, praf).
A3 - Deşeuri din construcţii şi demolări, provenite din activitatea de construcţii şi
modernizarea şi întreţinerea străzilor.
A4 - Nămol orăşenesc, rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate şi menajere.
 B. Deşeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare şi cabinete medicale.
 C. Deşeuri de producţie, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole.
 C1 Deşeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasifică în:
Clasa 1 Deşeuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest.
Clasa 2 Deşeuri industriale nepericuloase şi netoxice.
Clasa 3 Deşeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcţii.
Clasa 4 Deşeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive.
Clasa 5 Deşeuri industriale produse în cantităţi foarte mari, de exemplu cenuşile
produse de termocentralele care funcţionează pe cărbune.
 C2 Deşeuri agro-zootehnice, provenite din agricultură şi, în special, din
zootehnie.
 C3 Deşeuri speciale, categorie în care intră explozibilii şi substanţele
radioactive.
În România activitatea de gestionare a deşeurilor este fundamentată pe OUG 78/2000,
care implementează o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei
activităţi cade în sarcina Ministerului Mediului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului (ANPM).
Din mediul urban (orase si municipii) şi din mediul rural rezultă deşeuri
nepericuloase (un amestec estec de deşeuri menajere si asimilabile din gospodarii, institutii si
agenti economici), deşeuri menajere periculoase, deşeuri inerte, deseuri din constructii si
demolari, deşeuri compostabile, deşeuri energetice, etc.
In categoria de deşeuri nepericuloase (din mediul urban si rural) intră următoarele
tipuri:
- deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv
fractiuni colectate separat listate in HG 856/2002, sectiunea 20- privind evidenţa gestiunii
deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase,
- deşeuri nepericuloase (care nu sunt incluse in categoria deşeurilor periculoase)
de orice altă origine care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitele de deşeuri
nepericuloase, in conformitate cu prevederile Ord. 95/2005,
- deşeurile periculoase stabile, nereactive (cum sunt cele solidificate, vitrificate)
– asemenea deşeuri periculoase stabile nu se depozitează in celule destinate deşeurilor
menajere nepericuloase ci in celule separate,
 - deşeuri din piete,
- deşeuri stradale,
- nămoluri de la staţiile de epurare ape uzate menajere (daca, potrivit Studiului
agrochimic special emis de OSPA Giurgiu-Ilfov, aprobat de DADR Ilfov aceste namoluri pot
fi imprastiate pe sol atunci se va solicita Permis de aplicare de la APM Ilfov (respectarea Ord.
344/2004) iar namolul va putea fi folosit pentru ameliorarea calitatii solurilor) ,
- deşeuri industriale nepericuloase (fara asterisc) listate in HG 856/2002 in capitole
separate,
- deseuri din constructii si demolari fara valoare economica, (porivit Planului
Regional pentru gestiunea Deseurilor in Regiunea 8 Bucuresti Ilfov, deseurile din constructii
si demolari nu mai trebuie sa ajunga la depozite de deseuri conforme) . In judetul Ilfov exista
agenti economici autorizati sa gestioneze deseurile din constructii si demolari – SC
Ecorecycling SRL (pe teritoriul orasului Popesti Leordeni si pe teritoriul orasuluiu Chitila).
Judetul Ilfov, spre deosebire de alte judeţe, prezintă caracteristici aparte în ce priveşte
gestiunea deşeurilor municipale şi asimilabile din următoarele motive:
- este limitrof municipiului Bucureşti, capitala Romaniei, şi ca urmare suportă
evacuarea tuturor tipurilor de deşeuri (care au fost în prealabil sortate) din marea metropolă;
incepand din anul 2007, cand s-a pus in functiune statia de sortare deseuri menajere
“colectate la gramada” pe
amplasamentul depozitului conform Glina - SC Ecorec SA, colectarea deseurilor manajere
din municipiul Bucuresti se realizeaza “la gramada” in proportie de 85 %,
- in anul 2009 a fost autorizata sa functioneze si statia de sortare deseuri, din deseuri
menajere si asimilabile colectate “la gramada”, aferenta depozitului conform Vidra-Ecosud,
in conditiile unei colectari “la gramada” de 85 %,
- activităţile cu impact semnificartiv asupra factorilor de mediu s-au mutat din
Bucureşti în oraşele, comunele şi satele judeţului Ilfov;

- transportul rutier, cu mijloace auto mai mari de 3,5 tone, dinspre Bucureşti şi spre
Bucureşti se desfăşoară pe soselele şi drumurile orasenesti si comunale din judeţul Ilfov,
- în judeţul exista o puternica baza melifera pentru care se impune un control riguros
şi o supraveghere continua a modului de gestionare, din punct de vedere mediu si asigurarea
sanatatii populatiei, a substanţelor toxice şi periculoase inclusiv a substanţelor si preparatelor
fitosanitare,
- exista o reţea hidrografica amenajată şi neamenajată care trebuie supravegheată,
menţinută în stare de funcţionare şi ecologizată prin acţiuni de colectare diverse deşeuri,
dragare şi apărare împotriva inundaţiilor,
- s-au amenajat 3 depozite ecologice de deşeuri, din care 2 depozite (Vidra – SC Eco
Sud SRL şi Glina – SC Ecorec SA) deservesc judeţul Ilfov, iar depozitul (Rudeni - SC Iridex
Group SRL) deserveşte municipiul Bucureşti. În realitate toate cele trei depozite deservesc
municipiul Bucureşti si judetul Ilfov. Toate cele 3 depozite de deseuri nepericuloase,
conforme, au fost autorizate cu Autorizatie Integrata de Mediu in trimestrul 1 al anului 2007.
De retinut este faptul ca toate au facut obiectul unui control din partea reperzentantului UE in
luna octombrie 2006, iar observatiile au fost consemnate in Planul Regional de Gestionare a
Deseurilor pentru Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov. Observatiile confirma ca depozitele sunt
conforme cu normele UE.
In anul 2009 la depozitul Vidra-SC Ecosud SRL au mai fost pozitionate puturi de
colectare gaz de depozit, astfel ca la sfarsitul anului 2009 existau pozitionate 18 puturi de
colectare gaz de depozit.
La depozitul Glina-SC Ecorec SA, in anul 2009, numarul puturilor de colectare gaz
de depozit a ajuns la 126.
 In anul 2009, in judetul Ilfov au fost inchise si ecologizate toate cele 28 depozite
neconforme si neautorizate ce au deservit 28 consilii locale pana la data de 16.07.2009. La
data de 30.09.2009 judetul Ilfov a raportat la MM, indeplinirea obligatiei de mediu de
inchidere si ecologizare a depozitelor de deseuri neconforme si neautorizate.
Situatia anului 2009 a locatiilor (inchise si ecologizate la 16 iulie 2009) unde au fost
depozite de deseuri nepericuloase, neautorizate (locatii colorate in verde deschis) este
schitata pe harta judetului, prezentata in continuare:

3. Prevederi legislative

Legislaţia privind gestionarea deşeurilor este bogată. În februarie 2008 la nivel

european acquis-ul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei Europene. Pentru
aderarea la Uniunea Europeană România a trebuit să implementeze în legislaţia sa aceste
directive. Principalele directive sunt:
 Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006
privind deşeurile
 Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin
Directiva Consiliului 94/31/CE)
 Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (modificată de
Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE)
 Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor
 Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor
 Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi
electronice
 Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe
periculoase în echipamentele electrice şi electronice
  Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele
scoase din uz
 Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Directiva
Consiliului 87/101/CEE)
 Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi
acumulatori
 Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor
 Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor
policloruraţi (PCB şi PCT)
 Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a
solurilor când se utilizează nămoluri provenite din epurare în agricultură
În februarie 2008, dintre cele 29 directive, 21 erau complet transpuse în legislaţia
românească, 3 erau transpuse parţial, iar 5 încă nu erau transpuse. În total un număr de 116
acte legislative transpuneau aceste directive: legi, hotărâri de guvern, ordonanţe de urgenţă
ale guvernului şi ordine emise de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD, fost
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor – MMGA, fost Ministerul Apelor şi Protecţiei
Mediului – MAPM), Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF, fost Ministerul Economiei şi
Comerţului – MEC) şi Ministerul Transporturilor (MT, fost Ministerul Transporturilor şi
Telecomunicaţiilor – MTCT). Actual această transpunere este completă.
Depozitarea deseurilor in Uniunea Europeana este reglementata de Directiva
1999/31/CE privind depozitele de deseuri, transpusa in legislatia nationala prin HG 349/2005,
completata de HG 210/2007.
HG 856/2002 – privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase – codifică deşeurile funcţie de activitatea
generatoare de deşeuri (astfel fiecare tip de deşeu este caracterizat prin 6 cifre - primele 2
cifre = activitatea generatoare; următoarele 2 cifre = subcapitolul în care se încadrează
deşeul; următoarele 2 cifre = tipul de deşeu). Cu un (*) se precizează deşeurile periculoase.
Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe
fiecare clasa de depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit
sunt stabilite prin Ord. MMGA nr. 95/2005 care poate fi revizuit funcţie de modificarea
condiţiilor tehnico-economice.

4. Generarea deseurilor in judetul Ilfov

Evolutia anuală a indicatorului de generare a deseurilor municipale este determinată,

in principal, de schimbarile economice (evolutia PIB), schimbarile privind consumul de
bunuri de larg consum, schimbari in tehnologiile de productie etc. Astfel, stabilirea tendintei
acestui indicator este un proces complex, care se realizeaza pe baza datelor statistice
disponibile si tinand seama de prevederile Planului Regional si National de Gestionare a
Deseurilor.
Conform metodologiei şi pe baza mediilor naţionale, cele mai probabile valori ale
cantităţilor generate pe zi de către populaţie sunt 0,4 kg/locuitor.zi in mediul rural si 0,9
kg/locuitor.zi în mediul urban. Pentru necesităţi de calcul au fost utilizate aceste valori,
deoarece nu există măsuratori specifice în judeţul Ilfov.
De remarcat însă că Agenţia Natională de Reglementare a Serviciilor Comunale
(ANRSC), în Anexa 6 la Ordinul 111/2006 care precizează modul în care se întocmeşte
caietul de sarcini pentru delegarea serviciului de colectare a deşeurilor menajere, cantităţile
de deşeuri generate pe zi se stabilesc, în situaţiile în care lipsesc măsurătorile directe, la 0,8
kg/locuitor.zi în mediul urban şi 0,15 kg/locuitor.zi în mediul rural.
 Ca si in cazul deseurilor municipale si asimilabile, principalii parametrii care pot
influenta generarea deseurilor de ambalaje sunt schimbările economice, schimbările privind
cererea si natura bunurilor de larg consum si schimbările in tehnologiile de fabricare a
ambalajelor.
De aceea ca si in cazul indicatorului de generare a deseurilor municipale si variatia
anuală
a cantitătii de deseuri de ambalaje este greu de stabilit.
Indicatorii de generare a deşeurilor colectate, exprimaţi în kg/locuitor.zi, au fost
utilizaţi pentru prognoză de generare a deşeurilor de la populaţie, fiind consideraţi conform
mediilor naţionale de 0,4 kg/locuitor şi în mediul rural si de 0,9 kg/locuitor.zi in mediul
urban, în lipsa datelor de acest tip specifice judeţului Ilfov.
Aceşti indicatori au fost corectaţi cu o creştere de 0,8% anual pe orizontul de
prognoză (conform metodologiei) pentru a reflecta creşterea cantităţilor de deşeuri odată cu
sporirea veniturilor personale şi a nivelului de trai.

Compoziţia deşeurilor menajere

Compoziţia deşeurilor, în ce prveşte deşeurile din ambalaje şi deşeurile biodegradabile a

fost considerată cea din studiile la nivel naţional, din anul 2002, în lipsa unor date provenite
din măsurători directe în judeţul Ilfov

Tabel 2 – Compoziţia deşeurilor în Romania

2002
Componente
% kg/loc.an

Hartie, carton 11% 39

Sticla 5% 18

Metale 5% 18

Plastic 10% 35

Textile 5% 18

Biodegradabile 51% 179

Altele 13% 46

Total 100% 352

Sursa: ICIM citat in PNGD

 Sursa: ICIM

Figura 1: Graficul compoziţiei deşeurilor menajere

Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale

In categoria deseurilor biodegradabile din deşeurile municipale sunt cuprinse:

 deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării
 deseuri biodegradabile din unităţi de alimentaţie publică;
 deşeuri vegetale din parcuri, grădini publice;
 deseuri vegetale din gradini ale populatiei, sere, solarii etc.
 deşeuri biodegradabile din pieţe agro-alimentare;
 componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;
 nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere;

Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile menajere utilizată în proiecţii a fost

cea din studiile la nivel naţional existente.
In judetul Ilfov, in anul 2007, au desfasurat diverse activitati aproximativ 13 000
agenti economici (in oraşe şi comune). Tipurile de deseuri generate din activitatile
desfăşurate au fost:
- hîrtie şi carton rezultata din gestionarea ambalajelor, din activitati de birou, din procese de
productie, din activitati de comercializare si depozitare,
- mase plastice de diverse compozitii: polietilena de joasa densitatae (PE), polietilena de
înaltă densitate (HDPE), polipropilena (PP), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC),
polietilenterftalat (PET), poliamida (PA), poliacetat de vinil (PCV), polimetilmetacrilat
(PMMA), cauciuc, etc. rezultate din activitati de ambalare, imbuteliere, productie,
comercializare, activitati de productie incaltaminte, prelucrare mase plastice, productie de
ambalaje etc.,
- materiale compozite (carton+masa plastica, carton+aluminiu, metal+masa plastica,
carton+masa plastic+metal), textile impregnate rezultate din activitati de comercializare, din
activitati de cercetare, din activitati de productie,
- cioburi de sticla rezultate din activitati de prestari servicii, din activitati de productie, din
activitati de imbuteliere, din demolari de constructii,
- uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din activitati de
prestări servicii de reparaţii mecanice auto, din activitati de transport, din activitati de
transport energie electrica),
 - baterii si acumulatori, rezultate din activitatea de reparatii mijloace auto, transporturi auto,
transport energie electrica,
- span feros si neferos rezultat din sctivitatea de prelucrari mecanice prin aşchiere,
- namoluri din instalaţiile de epurare si prepurare (apa, aer) existente in dotarea unor agenti
economici,
- deseuri de lemn, inclusiv rumegus rezultat din activitati de prelucrare lemn, productia de
ambalaje de lemn, dezafectare ambalaje lemn, productia de mobila, etc.,
- deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv, fractiuni colectate
separat,
- deseuri metalice (bucăti, capete) rezultate din activitatea de confectii metalice, din ambalaje
dezafectate, etc.,
- deşeuri de echiamente electrice si electronice rezulte din activitati de producţie, prestări
servicii de reparaţii, comercializare produse electrice, electronice si electrocasnice,
- deşeuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz,
- deseuri de amestecuri cu continut de mercur si mercur ca metal,
- anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, producţie de anvelope, resapari de
analope, prestări servicii de reparaţii mecanice auto,
- deseuri textile rezultate din activitatea de prelucrare fibra si tesaturi,
- echipamente electrice si electronice,
- deseuri din constructii si demolari, din activitatea de constructii civile si industriale.
Colectarea si valorificarea deseurilor de baterii si acumulatori auto a capatat un ritm
alert dupa transpunerea in legislatia nationala a Directivei nr. 91/157/EEC privind bateriile si
acumulatorii care contin anumite substante periculoase si Directivei nr. 93/86/EC privind
etichetarea bateriilor. Prin HG 1132/2008 privnd gestionarea bateriilor si acumulatorilor
inclusiv a deseurilor de bateriii si acumulatori-s-a transpus astfel in legislatia nationala
Directiva 2006/66/CE priivnd bateriile si acumulatorii inclusiv deseurile de baterii si
acumulatori.
In tabelul urmator se prezinta evolutia cantitatilor de deseuri de baterii si acumulatori
auto colectate si valorificate in anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009:

Evolutia deseurilor de baterii si acumulatori auto

Deşeuri de baterii şi acumulatori auto u.m. = tone

ANUL 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Cantitati 15585,098 9844.942

18.423 19.533 19781,00 21265,990
colectate

Cantitati 16475,859 9319.848

18.623 19.654 19682,990 21364,990
valorificate

5. Colectarea deseurilor

Colectarea si transportul deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta o

component importanta in procesul de gestionare a deseurilor, desi aceasta este de cele mai
multe ori subevaluata, ea reprezinta intre 60%-80% din costul total de gestionare a deseurilor
si materialelor reciclabile, deaceea orice imbunatatire adusa acestei component poate reduce
mult acest cost.
 Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si transportului deseurilor
si materialelor reciclabile se vor avea in vedere anumite caracteristici de referinta:
 Marimea zonei de colectare;
 Structura economica a zonei;
 Nivelul de trai al populatiei
 Conditiile urbanistice
 Cerintele clientilor
 Alegerea sistemului adecvat de colectare.

5.1. Metode de colectare

Metodele de colectare a deseurilor sunt determinate de comoditatea actiunii necesare

din partea consumatorului, adminstratiei si costurilor implicate. De aici se desprind trei
metode principale de colectare a deseurilor: strangerea in centre de colectare, centre de buy-
back si colectarea “de la marginea drumului”.
Centrele de colectare sunt cea mai eficienta metoda de colectare din punctul de vedere
al costurilor, dar sufera din cauza gradului scazut de predictibilitate al cantitatilor ce pot fi
colectate in intervale determinate de timp.
Centrele de buy-back sunt cele care ofera o suma de bani in schimbul recuperarii
bunurilor stricate sau iesite din uz. In cazul acestei metode de colectare a deseurilor costurile
de colectare (remuneratia platita celui care aduce bunurile stricate) sunt mai mari decat pretul
materiei prime rezultate, de aceea statul trebuie de multe ori sa intervina prin subventii.
Colectarea de la marginea drumului se diferentiaza prin modul in care sunt stocate
deseurile: colectie mixta, colectie de materiale reciclabile si depozitare prin separarea pe
categorii. Primul nu presupune nicio sortare, de aici venind si costurile mari necesare
separarii ulterioare a materialelor refolosibile si apoi stocarea in functie de categorie. Al
doilea mod presupune stocarea separata a materialelor reciclabile de de materiile ce nu mai
poti fi folosite, eliminand astfel costurile separarii acestora. A treia metoda este cea mai
practica, necesitand cele mai scazute costuri, deoarece materialele reciclabile sunt deja sortate
dupa categorie (Ex: sticla, hartie, plastic).

5.2. Moduri de colectare

Colectarea in amestec

Colectarea in amestec este cea mai simpla metoda de colectare. Totodata, acest mod
de colectare limiteaza posibilitatile ulterioare de reciclare si tratare a deseurilor. Colectarea in
amestec a deseurilor nu implica nici un efort din partea generatorului de deseuri, in ceea ce
priveste selectarea pe tipuri de deseuri.
Pentru sortarea materialelor reciclabile din deseuri colectate in amestec este nevoie de
o instalatie de sortare mecanica. In aceasta instalatie vor fi sortate, in diferite etape,
elementele componente ale deseurilor, cu utilaje corespunzatoare sau manual. Sortarea
ulterioara a materialelor reciclabile din deseuri implica mai putina atentie si mai putin interes
in pregatirea si colectarea lor din parte a celor care produc deseurile si, de asemenea, implica
o munca suplimentara pentru sortare cu consum de energie, forta de munca si mijloace
tehnice. Calitatea materialelor reciclabile sortate este inferioara dupa ce acestea au fost
amestecate in recipientele autovehiculelor de colectare uneori chiar comprimate sau
maruntite. Materialele reciclabile sortate pot fi murdare sau umede, ceea ce le face greu de
procesat si valorificat in continuare. Preluarea amestecata a tuturor grupurilor de materiale
reciclabile a demonstrat ca hartia, plasticul si sticla sunt greu de sortat in instalatii de sortare
obtinand doar partial materiale pentru procesul de reciclare.

Colectarea selectiva

In cazul colectarii selective a materialelor reciclabile si a deseurilor in amestec,

intervalele de colectare trebuie sa corespunda sistemului de colectare utilizat. Perioadele
dintre colectarile succesive ale deseurilor in amestec pot fi scurtate avand in vedere conditiile
de igiena, pe baza reducerii cantitatilor de deseuri prin preluarea in paralel a materialelor
reciclabile. In cazul materialelor reciclabile uscate, precum sticla si hartia, frecventa colectarii
este determinata doar de dimensiunile pubelelor. Pubelele cu deseurile biodegradabile
colectate separat vor fi golite, pe considerente de igiena, cel putin o data pe saptamana.
Prin preluarea materialelor reciclabile se intelege colectarea elementelor componente
din deseuri din care materialele pot fi recuperate. Obiectivul preluarii acestor materiale din
deseuri si reintroducerea lor in procesele de productie ca materie prima secundara il
reprezinta economisirea materiilor prime primare si reducerea cantitatilor de deseuri
eliminate. In acelasi timp se pot economisi cantitati mari de energie. De exemplu, pentru
topirea cioburilor (materia prima secundara) in cazul productiei de sticla sunt necesare numai
2/3 din energia necesara pentru producerea sticlei din materii prime primare. Preluarea
acestor materiale face parte din domeniul reciclarii deseurilor si implica o diminuare a
cantitatii de deseuri depozitate. Alaturi de economia de energie si de materii prime se obtine
indirect o diminuare a deseurilor de productie specifice prin diminuarea cantitatii de materiale
auxiliare si suplimentare. Alaturi de preluarea materialelor reciclabile din deseurile menajere
este necesar sa se colecteze si sa se sorteze materialele reciclabile din deseurile asimilabile
din comert, industrie si institutii si, de asemenea, din deseurile de productie.
În judeţul Ilfov se practică colectarea deşeurilor municipale „la grămadă” datorită
stării precare a infrastructurii de transport rutier în oraşele şi comunele judeţului. În
localităţile Otopeni şi Voluntari există un proiect pilot de colectare selectivă a deşeurilor de
ambalaje – colectare sticle PET- desfăşurat de SC Urban SA ca urmare a unui proiect ce se
desfăşoară începând cu anul 2004. La agenţii economici se face o colectare selectivă,
deşeurile fiind predate pentru valorificare la agenţi economici specializaţi în astfel de
activităţi.
Prin Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Ilfov, aprobat de
Consiliul Judeţean Ilfov s-au precizat procentele de colectare selectivă a ambalajelor de la
agenţi economici.
Ambalajele de lemn, deşi sunt colectate sunt utilizate ca şi combustibil de foc.
La cele 2 depozite ecologice de deşeuri (depozitul Vidra şi depozitul Glina), după
descărcarea deşeurilor din mijloacele de transport, se face o colectare selectivă a deşeurilor
care nu trebuie să ajungă la depozitarea definitivă. La sfârşitul anului 2006 la depozitul
conform de deşeuri “Glina - Ecorec” a fost finalizată investiţia la Staţia de sortare deşeuri
municipale colectate “la grămadă”. Începând cu anul 2007, luna martie, această investiţie a
început să genereze: deşeuri de hârtie şi carton – 1089 t, deşeuri de material plastic – 436 t,
deşeuri de sticla – 3048 t, deşeuri metalice – 700 t, deşeuri de lemn - anvelope uzate, alte
tipuri de deşeuri.
În anul 2008 la Staţia de sortare deşeuri din deşeurile menajere şi de tip menajer,
colectate “la grămadă ” s-au selectat următoarele tipuri şi cantităţi de deşeuri: deşeuri de
hârtie şi cartoane-1120 t, deşeuri de material plastic-501 t, deşeuri de sticlă-3075 t, deşeuri
metalice-724 t, deşeuri de lemn, anvelope uzate, alte tipuri de deşeuri. În anul 2009 la Staţia
de sortare deşeuri din deşeuri menajere şi asimilabile colectate la grămadă s-au selectat
 următoarele tipuri de deşeuri: aluminiu-12.4 tone, mase plastice (inclusiv PET-uri) - 97 tone,
H+C -348.06 tone. Au fost procesate 11080 tone deşeuri colectate la grămadă .
La depozitul conform Vidra – Ecosud , în anul 2008, a intrat în probe tehnologice o
nouă staţie de selectare deşeuri cu valoare economică, din deşeurile colectate “la grămadă ”.
Se selectează, din deşeurile colectate “la grămadă ”, următoarele deşeuri: hârtie şi
cartoane, materiale plastice (ambalaje PET. PE, PP, PST, PVC), materiale metalice feroase,
neferoase, aluminiu (doze), textile, lemn, sticlă, baterii şi acumulatori auto, baterii de uz
casnic şi industrial. Semnalăm că deşeurile reciclabile şi refolosibile prezintă sincope în
gestionarea ritmică, în sensul că se creează stocuri care sunt valorificate în funcţie de cerere şi
ofertă. Staţia de sortare deşeuri din deşeuri colectate “la grămadă ”, aferentă depozitului
conform Vidra-Ecosud a fost autorizată în anul 2009. cantităţile de deşeuri
reciclabile/refolosibile, pe tipuri, sortate din deşeurile colectate “la grămadă “sunt mase
plastice (inclusiv PET-uri) – 362 tone, aluminiu-12,4 tone.

Generarea şi gestionarea deşeurilor pentru anii 2006, 2007, 2008, 2009 şi prognoza
anului 2010

Nr. Codul Realizări Prognoza

crt deşeului
Categorii de deşeuri (u.m = tone) -tone-

2006 2007 2008 2009 2010

1 Deşeuri municipale, din 20.15.01 4 51843 64589 76800 77650

care: 8480
1.1 Deşeuri municipale 20.03.20.01 21 048 28 1 99 40786 48814 52224
colectate în amestec de la
populaţie

1.2 Deşeuri asimilabile celor 20.01.15.01 4 262 5928 8197 7937 8152
menajere colectate în
20 % din 1.1
amestec din comerţ,
industrie, instituţii
1.3 Deşeuri colectate separat, 20.01.15.01 5 114 5 332 5798 13092 13098
din care:
20 % din 1.1
şi 1.2

hârtie şi carton 20.01.20.01 3266 3396 3792 11275 11277

15.01.20.01

sticlă 20.01.20.02 308 310 313 275 276

 15.01.20.07

plastic 20.01.19.39 512 520 526 528 529

15.01.20.02

metale 20.01.19.49 422 430 436 437 437

15.01.20.04

lemn 20.01.19.38 62 70 74 80 82

15.01.20.03

**Biodegradabile 20.01.20.08 **198 **230 ** 267 ** 248 **248

Altele (compuşi, textile, - - - - -

etc.), din care:
20 0119*
deşeuri periculoase*
20 0121*
din deşeuri menajere
20 0123*

20 0126* 346 376* 390* 249* 249*

20 0133*

20 0131*

20 0129*

20 01 37*

1.4 Deşeuri voluminoase 20.03.07 - - 400 140 142

1.5 DEEE 20 03 07 520 681 1800 4000 1216

1.6 Deşeuri din grădini şi 20.02 2 042 2 054 2052 1701 1702
parcuri

1.7 Deşeuri din pieţe 20.03.02 300 302 305 306 306

1.8 Deşeuri stradale 20.03.03 797 804 815 810 810

1.9 Deşeuri necolectate 20.0115.01 14 397 8544 4436 0 0

*) rezulta din utilizarea ambalajelor de sticla, plastic, metal, eliminarea materialelor cu

conţinut de azbest, uleiuri uzate, etc
**) includ şi nămolul rezultat din instalaţiile de epurare şi preepurare ape uzate menajere.

***) generatul este conform prevederilor din PJGD pentru Judeţul Ilfov, referitor la
populaţie, respectiv: 0,9 kg/loc/zi în mediul urban şi 0,4 kg/loc/zi în mediul rural.

Precizări:
- în anul 2005 s-au colectat de la persoane fizice 256 tone DEEE ca urmare a faptului ca s-
au înfiinţat 2 puncte de colectare DEEE pentru Judeţul Ilfov,
- în anul 2006 s-au colectat 508 tone DEEE de la persoane fizice ca urmare a faptului ca s-
au înfiinţat 6 puncte de colectare DEEE în oraşe cu peste 20000 locuitori, dar şi în alte
localităţi
- în anul 2007 s-au colectat 681 t DEEE atât de la persoane fizice, cat şi de la persoane
juridice,
- în anul 2008 s-au colectat 1800 t DEEE atât de la persoane fizice, cat şi de la persoane
juridice,
- în anul 2009 s-au colectat 4000 t DEEE atât de la persoane fizice cat şi de la persoane
juridice,
- în anul 2008 s-au colectat 267 t deşeuri biodegradabile (materiale nedestinate consumului
uman de la aeroportul Bucureşti – Otopeni, magazine de tip METRO, restaurante,
cadavre animale,) care au fost prelucrate în fainuri proteice la unitatea SC Protan SA –
Sucursala Popeşti Leordeni. O parte din deşeurile biodegradabile colectate au fost
transformate în mraniţă la serele floricole ce deservesc oraşele Buftea, Voluntari, Popeşti
Leordeni. Chitila, Pantelimon, Măgurele, Otopeni, Bragadiru.

În graficul următor se prezintă realizările anilor 2005 şi 2006, 2007, 2008, 2009 în ce
priveşte managementul şi gestionarea deşeurilor municipale generate, colectate în amestec,
colectate separat, biodegradabile, DEEE, necolectate.
Cantitatea de deşeuri necolectate a scăzut de la 30 180 tone în anul 2004 la 14 725
tone în anul 2005, la 14 397 tone în anul 2006. În anul 2007 cantitatea de deşeuri
necolectată a fost de 8544 tone, concomitent cu reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate
definitiv la depozitele de deşeuri conforme şi autorizate (Vidra şi Glina, s-a depozitat şi la
depozitul Iridex - Rudeni). În anul 2008 cantitatea de deşeuri generate şi necolectate a fost de
4436 t.
În anul 2009 toate cantităţile de deşeuri generate au fost colectate şi depozitate la
depozitele de deşeuri conforme şi autorizate cu Autorizaţie integrată de mediu.
În anul 2007 reducerea la depozitare definitivă a deşeurilor menajere şi asimilabile
(din comerţ, industrie, instituţii) a fost de 2 021 tone, în anul 2008 a fost de 2043,45 t, iar în
anul 2009 a fost de 2038,35 t
Tabelar se prezintă cantităţile de deşeuri menajere şi asimilabile (din comerţ,
industrie, instituţii) ajunse la depozitare în cele 3 depozite conforme de deşeuri
nepericuloase, autorizate cu autorizaţie integrată de mediu, ce desfăşoară activitatea în
Regiunea 8 Bucureşti Ilfov.
 Distribuţia deşeurilor nepericuloase pentru depozitare finala la cele 3 depozite de
deşeuri conforme, autorizate cu Autorizaţi e integrată de mediu, şi precizarea cantităţilor
de deşeuri necolectate depozitate pe depozite neconforme, neautorizate.

Anul 2007 2008 2009

depozit conform Vidra - Eco Sud (u.m = tone) 3630 4937 15722

depozit conform Glina -Ecorec (u.m = tone) 13670 37418 45281

depozit conform Rudeni - Iridex (u.m = tone) 16819 17798 15797

depozite neconforme (u.m = tone) 0

8544 4436
deşeuri necolectate

Reprezentare grafica şi Evoluţia depozitarii deşeurilor nepericuloase în Judeţul Ilfov în

anii 2007, 2008 şi 2009. Cantităţile de deşeuri nepericuloase generate şi neajunse la
depozitele de deşeuri nepericuloase conforme, din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov (Glina-SC
Ecorec SA, Vidra-SC Ecosud SRL, SC Rudeni-SC Iridex Grul SRL), au scazul la 0 în anul
2009 de la 4436 tone în anul 2008 şi 8544 tone în anul 2007.

localizarea depozitarii deseurilor nepericuloase in judetul Ilfov, in anii 2007, 2008, 2009

50000

45000

40000

35000

30000

cantitati (tone) 25000

20000

15000

10000

5000

0
depozit conform Vidra - depozit conform Rudeni- depozite neconforme,
depozit conform Glina-Ecorec
Ecosud Iridex deseuri necolectate

2007 3630 13670 16819 8544

2008 4937 37418 17798 4436

2009 15722 45281 15797 0

depozitele conforme -in numar de 3, (depozitele neconforme au fost inchise si ecologizate la 16.07.2009)

Legenda:
- depozit conform - se refera la depozit autorizat cu autorizaţi e integrată de mediu;
 - depozitari neconforme se refera la depozitari pe depozite neautorizate ce au deservit
comunitatile locale până la data de 16.07.09.
De reţinut:
Acolo unde au fost depozite de deşeuri nepericuloase, neconforme şi neautorizate, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, din punct de vedere mediu, s-a procedat în
anul 2009 la închiderea simplificată a acestor depozite. Atenţionăm că locaţiile aferente
localităţilor: Bragadiru, Măgurele, Clinceni, Cornetu, Găneasa, Brăneşti, Ciolpani, Periş,
Gruiu, Mogoşoaia, Buftea, Dobroeşti, Tunari, Petrăchioaia, Grădiştea, Jilava unde au fost
îngropate cantităţi importante de deşeuri nepericuloase trebuie monitorizate pe durata a cel
puţin 15 ani (cel puţin până în anul 2025) din punct de vedere comportare la tasare şi al
formarii pungilor de gaz de depozit (gazul de depozit conţine cel puţin 55 % metan), cât şi
din punct de vedre al poluării apei subterane.
Odată cu creşterea numărului de oraşe în judeţul Ilfov, dar şi cu elaborarea Planului
de Gestionare a Deşeurilor în Regiunea 8 Bucreşti-Ilfov-anul 2007, s-au extins serviciile de
salubrizare, ale operatorilor care prestează un astfel de serviciu în Bucureşti, în localităţile
Judeţului Ilfov. Ca urmare un număr de 28 depozite de deşeuri neecologice existente (listate
în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov) s-au închis şi
ecologizat la sfârşitul anului 2009. Din totalul de 40 Consilii locale numai 7 au optat pentru
realizarea de servicii de salubritate proprii, restul au concesionat serviciul unor operatori de
salubrizare licenţiaţi şi autorizaţi . De remarcat este faptul ca deşeurile colectate (după o
sortare) sunt depozitate la depozitele conforme Vidra-Ecosud, Glina-Ecorec, Rudeni-Iridex)
Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov a
reaşezat pe baze noi managementul deşeurilor generate luând ca bază realizările anului 2003.
Pe baza Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, la
sfârşitul anului 2007 Consiliul Judeţean Ilfov în colaborare cu Agenţia pentru Protectia
Mediului Ilfov şi sub coordonarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti a
realizat Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Ilfov , care a fost aprobat de
Consiliul Judeţean Ilfov prin H.C Judeţean nr. 59/22.04.2009.
 Din punct de vedere instituţional colectarea şi transportul deşeurilor in judeţul Ilfov se
realizează astfel:
 de către serviciile specializate ale primăriilor, cu sau fară personalitate juridică;
 de către companii private prin contract de concesiune a serviciului;
 de către companii private prin contract de prestari servicii.

Operatorii licenţiaţi ce colectează deşeurile municipale de pe teritorul administrativ al

Judetului Ilfov sunt prezentaţi în tabelul următor.

Tabel 1– Operatorii licenţiaţi de colectare a deşeurilor menjere în judeţul Ilfov

Forma de capital
Integral
Denumire operator de Integr Majorit Autohton Publică de
Majorita privat cu
salubritate al de ar de integral interes
r privat capital
stat stat privat local
mixt
SC Urban SA- Sucursala
X
Otopeni
SC Compania Romprest
X
Service SA, Otopeni,
SC Rosal Ecologic &
Recycling Sistem SRL, X
Bucuresti,
SC Salubritate Apa si
Canal Voluntari SRL, (SC X
Ecoval SRL)
SC RER Ecologic Service
X
Bucuresti (REBU SA)
SC Salserv Ecositem
X
SRL, Bucuresti
SC Servicii Salubritate
X
Bucuresti SA
SC Supercom SA,
X
Bucuresti
SC Sal Trans Exim SRL,
X
Magurele
CL Ciolpani X
CL Gruiu X
CL Cornetu X
CL Copaceni X
CL Vidra X
CL Glina X
CL Branesti X
Sursă: Agentia de Protectia Mediului Ilfov
Nu există serviciu de salubritate organizat în următoarele localităţi:
- Dobroieşti
- Dărăsti/Ilfov
- Petrăchioaia
- Gradiştea
- Nuci
În comuna Cernica colectarea şi transportul deşeurilor se realizează pe baza unui
contract de prestări servicii (temporar) cu SC ROSAL Ecologic Recycling Systems SRL.
Operatorii de colectare a deşeurilor menejere sunt în majoritate cei care realizează
colectarea în Bucureşti. Predomina cei în care capitalul privat este majoritar.
Raportat la totalul populaţiei judeţului Ilfov -280.403 locuitori, rezultă că pentru 5,9%
din populaţie nu există sisteme de colectare a deşeurilor in localităţile de domiciliu, nici în
gestiune proprie nici în delegare de gestiune. Introducerea sistemelor de colectare în aceste
localităţi este considerată ca fiind de maximă prioritate.
Din evidenţele operatorilor, conform raportărilor la APM Ilfov, la sfârşitul lui 2006
aveau contract cu operatorii de salubritate licentiaţi un număr de 64.120 persoane fizice,
adică aproximativ 22% din populaţia judeţului.

6. Transportul deseurilor

Transportul deşeurilor dintr-un loc în altul pe teritoriul României este supus unei
proceduri de reglementare şi control stabilite prin prezentul act normativ.
Procedura de reglementare şi control al transportului de deşeuri se aplică deşeurilor
periculoase şi deşeurilor nepericuloase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.
856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase.
Transportul deşeurilor poate fi local, judeţean sau interjudeţean.
Instalaţia la care se transportă deşeurile pentru valorificare sau eliminare trebuie să deţină
autorizaţie de mediu conform legislaţiei în vigoare.
Deşeurile nepericuloase destinate depozitării se transportă de la expeditor la destinatar
şi se controlează, pe baza formularului de expediţie/de transport prezentat în anexa nr. 2, în
care se precizează clar că deşeurile sunt nepericuloase, sau pe baza Formularului de
înregistrare a transportului de deşeuri prevăzut în anexa nr. 4 la Normativul tehnic privind
depozitarea deşeurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de
deşeuri, aprobat prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 1.147/2002 publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 şi 150 bis din 7 martie 2003, care este
prezentat în anexa nr. 3.
În judetul Ilfov nu există staţii de transfer.

7. Valorificarea şi tratarea deşeurilor

In judetul Ilfov nu este permisa depozitarea deseurilor menajere si de alte tipuri in

locuri nepermise , neautorizate. Nu este permisa infiintarea altor depozite de deseuri ( sol,
subsol, in albia apelor, in paduri, in parcuri, pe marginea drumurilor terestre sau a cailor
ferate) pentru depozitarea deseuriloor de orice fel generate sau detinute de diverse personae
fizice sau juridice.
În judeţul Ilfov există o staţie de sortare care a fost pusă in funcţiune în martie 2007
de către doi operatori cu capital privat: S.C. Rosal grup S.R.L şi ECOREC S.A. Staţia are o
capacitate de prelucrare proiectata de 18 tone/ora şi deserveşte în principal populaţia din
 sectorul 3 al Bucureştiului şi mai puţin populaţia din judeţul Ilfov. Principalele materiale
sortate sunt: hârtia, plasticul, sticla, metalele.

Date generale privind instalaţa de sortare 2006 (dare in funcţiune)

Judeţ Instalaţie de Capacitate proiectată Tipuri de deşeuri sortate*

sortare/localitate (t/an)

ILFOV Glina 130.000 – 150.000 Metale: 20 01 40/15 01 04

tone/an,
Hartie si cartoane-20 01 01/

15 01 01

Plastice-20 01 39/15 01 02

Sticla-20 01 02/15 01 07

* codurile deşeurilor sunt cele conform HG nr. 856/2002

Situaţia generării, colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi carton în anul 2009,

comparativ cu anul 2004 şi 2005 şi 2006, 2007, 2008

Colectorii de hârtie şi cartoane sunt în primul rând operatorii de salubritate, dar şi

persoane fizice. Beneficiarii acestei materii prime secundare deosebit de valoroasă din punct
de vedere economic sunt unităţile industriale producătoare de hârtie şi cartoane din ţară. În
judeţul Ilfov nu există agenţi economici producători de hârtie şi cartoane având ca materie
primă lemnul, paiele, hârtia şi cartonul reprocesat.
Agenţii economici menţionaţi sunt autorizaţi şi deţin instalaţii pentru tratarea
deşeurilor de hârtie şi carton, respectiv prese pentru balotat. APM Ilfov urmăreşte lunar
fluxul de deşeuri de hârtie şi carton şi raportează la ANPM şi ARPM Bucureşti. Deşeurile de
hârtie şi carton provin în cea mai mare parte din ambalaje, dar şi de la birouri şi firme care
procesează hârtia, de la agenţii economici care desfăşoară activitatea de tipografie (cărţi,
ziare, reviste). În conformitate cu Directiva 94/62CE. în judeţul Ilfov există următoarele ţinte
de atins:
- până la 31.12.2009 trebuie sa se atingă următoarele procente de reciclare:
- 60 % - pentru hârtie şi cartoane,
- 38 % - pentru sticlă,
- 50 % - pentru metale.
Procentul global de reciclare este de 38 % la termenul de 31.12.2009, iar cel de
recuperare sau incinerare în instalaţii de coincinerare de 45%. În anul 2009 (informativ) au
fost atinse următoarele obiective:
- 60 % din greutate hârtie şi carton reciclată,
- 50% din greutate ambalaje metalice reciclate.
Deşeuri de materiale plastice - ambalaje de sticle PET – post consum
Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje – sticle PET, postconsum – a început să
se desfăşoare alert după anul 2002, când a fost transpusă în legislaţia naţională Directiva nr.
94/62/CE referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje prin HG nr. 349/2002, abrogată în
anul 2005 şi înlocuită de HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de
ambalaje.
Deşeurile de sticle PET – postconsum au făcut obiectul unei HG nr. 166/2004 pentru
aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET,
postconsum, în vederea reciclării” completată cu Ord. de Ministru nr. 117/2004 modificat şi
completat în 2005, republicat – Norme metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004. HG
166/2004 a fost modificată şi completă prin HG 989/2005.
În anul 2009 cantităţile colectate de deşeuri „sticle PET – postconsum” au fost mai
mari cu 4,2 % faţă de anul 2008. Se impune să se acţioneze cu mai multă fermitate la nivelul
Cosiliilor Locale (din oraşe şi comune) pentru a se obţine o implicare mai mare a autorităţilor
locale în ce priveşte realizarea spaţiilor de stocare a cantităţilor de ambalaje (sticle PET)
colectate selectiv în şcoli, instituţii publice; conlucrarea cu agenţii economici care
comercializează cantităţi mari de mărfuri ambalate pentru introducerea „sistemului depozit”,
a sistemului „ambalaj la schimb”; plantarea de containere adecvate sau pubele pentru
colectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje la serbările organizate în aer liber, la stadioane
sau alte întâlniri cu aglomerări de oameni. La nivelul Consiliilor Locale trebuie sa se asigure
resurse financiare pentru realizarea unui grad înalt de recuperare a deşeurilor reciclabile,
recuperabile, reutilizabile, folosinduse fonduri europene post aderare. Pentru gestionarea în
condiţii de protecţie a sănătaţii populaţiei şi a mediului, cât şi ca urmare a negocierilor cu UE,
în România s-a înfiinţat SC Ecorom Ambalaje SA agent economic autorizat de MMGA să
realizeze inventarul şi să ţină evidenţa cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţa
românească. Acest agent economic reprezintă punctul verde (grüne punct) al UE în Romậnia.
Alaturi de SC Ecorom Ambalaje SA au mai fost autorizati agentii economici: SC Ecologic 3
R SRL, SC Eco –X SRL, SC Sota Ggrup 21 SRL, SC Intersemat SRL. In Planul Judetean
pentru Gestiunea Deseurilor pentru judetul Ilfov sunt prevazute actiuni pentru imbunătăţirea
managementului deşeurilor de materiale plastice.

►deşeuri de anvelope uzate◄

Baza legală referitoare la gestionarea anvelopelor uzate este HG nr. 170/2004. Potrivit
acestei HG în anul 2005 trebuia să se atingă ţinta de 60 % anvelope valorificate din cantitatea
de anvelope introdusă pe piată în anul 2004, in anul 2006 tinta de atins a fost de 70%, pentru
ca in anul 2007 si urmatorii tinta de atins sa fie de 80 % din cantitatea de anvelope introdusa
pe piata in anii precedenti. In judeţul Ilfov această ţintă a fost atinsă. În judeţul Ilfov existau
în anul 2005, 1492 tone de anvelope uzate depozitate la SC Remat Bucureşti Nord SA.
Ca urmare a înfiinţarii SC Ecoanvelope SA - agent economic autorizat de MMGA sa
gestioneze în condiţii ecologioce anvelopele uzate – stocul de anvelope uzate s-a diminuat an
de an astfel ca în anul 2009 a ajuns la 462.819 tone. Diminuarea cantităţilor de anvelope
uzate s-a facut prin: coincinerare in instalaţii de ardere aferente fabricilor de ciment, prin
reşapare şi prin alte utilizari economice (roţi la mijloacele de transport rurale, pudreta de
cauciuc).

8. Reciclarea materialelor din deseuri

Potrivit Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor: „Promovarea tratării deşeurilor

municipale în vederea asigurării unui management ecologic raţional se va realiza prin:
 încurajarea investiţiilor în domeniul tratării deşeurilor municipale, se are în vedere
realizarea compostării aerobice şi anaerobice (cu producţie de biogaz şi compost), reciclarea
deşeurilor din construcţii şi demolări, utilizarea gazului de depozit,
 construcţia tuturor capacităţilor necesare pentru tratarea deşeurilor municipale (deşi
există câteva capacităţi de sortare a deşeurilor din deşeurile municipale şi asimilabile
colectate la grămadă, în judeţ mai sunt necesare şi alte instalaţii).
Termenul de tratare se defineşte prin totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice
care schimbă caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului
periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor.
În acest sens se poate arăta:
- agenţii economici care prestează servicii de alimentaţie publică de tip ”Mc Donalds” – în
oraşul Otopeni, „Metro” – în oraşul Voluntari, „Sel Gross” – în oraşul Pantelimon, deţin
prese pentru micşorarea volumului şi asigurarea unei manipulări uşoare a deşeurilor generate,
- SC Stericare Romậnia SRL, cu sediul în comuna Jilava, str. Prelungirea Soselei Giurgiului,
nr. 5 realizează sterilizarea deşeurilor rezultate din activitatea medicala pentru eliminarea
caracterului periculos al acestora. În 2009 a fost sterilizată o cantitate de 1940, 024 tone, din
care: 221,125 tone din Judeţul Ilfov, 857,325 tone din Bucureşti, 861.574 tone din judeţele
Prahova, Călăraşi, Braşov, Cluj, Ialomiţa, Teleorman, Galaţi, Argeş, Iaşi. Cantitatea de
1939,184 tone deşeuri sterilizate (nepericuloase) a fost depozitată, final, la depozitul
conform de deşeuri nepericuloase Vidra-SC Ecosud SRL, în celulă separată,
- CN Aeroprtul Internaţional „Henri Coandă” SA Otopeni - coordonat de Ministerul
Transportului, Construcţiei şi Locuinţei - deţine un incinerator care în anul 2009 a incinerat
următoarele cantităţi de deşeuri:
▬ 0,75 tone deşeuri medicale înţepătoare – tăietoare,
▬ 0,00123 tone deşeuri constând din medicamente cu termen expirat ,
▬ 9,78 tone deşeuri medicale infecţioase.
Au mai fost incinerate materiale de tip” Catering” rezultate de pe aeronavele de
transport sau ca urmare a instituirii „carantinei sanitare” – 840,31 tone. Cenuşa de ardere a
fost depozitată la depozitul ecologic Vidra - SC Ecosud SRL.
- SC Protan SA – Sucursala Popeşti Leordeni, deţine un incinerator la care nu s-a incinerat în
anul 2009 datorită lucrărilor de retehnologizare, începând cu luna octombrie 2006.
- SC Cartogate Group SRL din sat Căţelu, Com. Glina, deţine un incinerator la care în anul
2007 s-au incinerat următoarele tipuri de deşeuri:
- deşeuri de ţesuturi animale – 14,66 tone,
- aşternuturi de grajd (dejecţii animaliere) – 64,859 tone,
- deşeuri periculoase din activitate sanitar-veterinară – 1,1896 tone,
 În Judeţul Ilfov nu se practică procedeul de compostare deşeuri biologice sau
biodegradabile în scopul producerii de biogaz şi compost şi sistemul de tratare mecano-
biologică a deşeurilor. Este necesar să se interzică incinerarea deşeurilor de orice fel în
instalaţii de incinerare neecologice sau în spaţii deschise. O atenţie mare trebuie acordată
modului de gospodărire a anvelopelor uzate ştiut fiind că incinerarea acestora în spaţii
deschise sau în instalaţii neecologice (pentru prepararea varului, pentru fierberea răchitei,
pentru topirea bitumului) produce o poluare a aerului pe arii foarte întinse.

9. Eliminarea deseurilor

Eliminarea deşeurilor trebuie făcută prin metode care nu periclitează sănătatea

oamenilor şi fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.
Pentru orizontul de timp 2017, pentru zona Bucureşti - Ilfov, se are în vedere
realizarea unui incinerator care să incinereze mai mult de 150 000 tone/an (cantitatea estimată
se va produce spre orizontul de timp 2017) deşeuri municipale incinerabile (după ce sunt
sortate deşeurile reciclabile/refolosibile/reutilizabile).
În Judeţul Ilfov nu se practică incinerarea deşeurilor municipale datorită faptului că la
nivelul Uniunii Europene se permite coincinerarea deşeurilor cu valoare energetică. O analiză
mai atentă (mai laborioasă) a cantităţilor de deşeuri municipale generate prin luarea în
considerare a cantităţilor ce pleacă în alte judeţe (deşeuri energetice), prin luarea în
considerare a cantităţilor de deşeuri depozitate în „depozite uitate de timp” şi având în vedere
tendinţa pe plan european de a rezolva multe probleme de mediu la nivel de regiune de mediu
credem că realizarea unui incinerator generator de enegie termică şi electrică ar fi posibilă.
Bineînţeles trebuie făcut un studiu de fezabilitate şi trebuiesc găsite fonduri de investiţie şi
investitori.
La unitatea de sterilizare din Judeţul Ilfov sunt aduse deşeuri medicale periculoase şi
infecţioase şi din alte judeţe. Deşeurile sterilizate, la care s-a înlăturat caracterul periculos, au
fost depozitate definitiv la depozitul de deşeuri nepericuloase, conform, Vidra-SC Ecosud
SRL
Datorită obligaţiilor de mediu rezultate din negocierea Capitolului 22 Mediu cu U.E
pentru Judeţul Ilfov s-a stabilit un program de obţinere a Avizului de Mediu la încetarea
activităţii de distrugere termica a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, conform
tabelului 2.
Tabel 2

Amplasament Ani de închidere/

Obligativitatea solicitării şi obţinerii Avizului de Mediu la sistarea activităţii

de distrugere termică a deşeurilor medicale periculoase

jud. Ilfov 2005 2006 2007 2008 2009

1. Sp. Judeţean Sf. În anul 2008 a Crematoriul a fost

Imp. Constantin şi obţinut Aviz de dezafectat
Elena mediu pentru
sistarea activităţii
de distrugere
termică a
deşeurilor
 Amplasament Ani de închidere/

Obligativitatea solicitării şi obţinerii Avizului de Mediu la sistarea activităţii

de distrugere termică a deşeurilor medicale periculoase

jud. Ilfov 2005 2006 2007 2008 2009

medicale, nr.
68/16.11.2008

2*. Sp. de a sistat a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare.
Psihiatrie incinerarea
A fost dezafectat
„Domnita Bălaşa”

3*. Sp. orăşenesc. A sistat a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare.
incinerarea
Dr. M Burghele A fost dezafectat

4.* Sp. comunal A sistat a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare.
Periş incinerarea
A fost dezafectat

5.* Centru A sistat a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare.
Medico-Social incinerarea
A fost dezafectat

Cele 4 crematorii (2*,3*,4*,5*) cu termen de închidere 2005 au obţinut Aviz de

Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare şi stabilirea obligaţiilor de mediu, in anul 2006.
Au fost autorizate sa desfăşoare activităţi de incinerare:
- deşeuri periculoase medicale şi din activitatea de catering: Aeroportul Internaţional “Henri
Coandă” Bucureşti Otopeni,
- şi materii nedestinate consumului uman, rezultate din activitatea sanitara veterinara: SC
Protan SA - Sucursala Popeşti Leordeni, SC Cartogate Romania SRL. SC Protan SA nu a
incinerat deşeuri animaliere datorită faptului că parcurge un program de retehnologizare ca
urmare a unui Program de Acţiuni.

10. Impactul activitatii de gestionare a deseurilor asupra mediului si prognoze

Depozitele de deşeuri industriale au un impact deosebit asupra factorilor de mediu

prin potenţialul constituenţilor (constituenţi care pot reacţiona foarte haotic şi necontrolat sub
acţiunea factorilor externi) din haldele depozitate. Se pot identifica compuşi ce au impact
deosebit asupra apei, solului, aerului, florei, faunei cit şi asupra oamenilor cum ar fi oxizi de
cadmiu, oxid de zinc, oxid de beriliu, fluoruri de sodiu, potasiu. Se găsesc azotaţi, sulfaţi,
oxizi de plumb care ajung şi în apa freatică şi produc boli dintre cele mai periculoase. Pe
factorul aer, antrenarea particulelor în suspensie de către curenţii de aer favorizează
pătrunderea în organism a unor particule din compoziţia tipului de deşeuri existent ceea ce
generează boli ale cailor respiratorii. Unii compuşi existenţi în depozitele de deşeuri
industriale au proprietăţi cancerigene, mutagene şi periculoase pentru reproducere. La analiza
trebuie pornit de la faptul că apariţia cancerului sau altor boli cu dezvoltare înceată necesită
mulţi ani şi foarte multe investigaţii pentru stabilirea cauzelor. Asupra animalelor depozitele
de deşeuri industriale au impact atât asupra aspectului exterior al acestora cât şi asupra
dezvoltării şi stării de sănătate.
Depozitele de deşeuri nepericuloase, neamenajate, neconforme cu normele europene,
atât în mediul urban cât şi în mediul rural, au un impact extrem de nefavorabil asupra stării de
confort al populaţiei , asupra stării de sănătate. Impactul depozitelor de deşeuri neconforme
este, de asemenea, extrem de nefavorabil asupra factorilor de mediu: apă, aer, sol subsol,
faună, floră. Asupra apei depozitele de deşeuri au impact asupra peştilor ( provoacă lipsa de
oxigen, moartea prin asfixiere în cazul înghiţirii), dar sunt responsabile de producerea unor
inundaţii catastrofale atunci când obturează albiile râurilor sau construcţiile hidrotehnice.
Asupra aerului: mirosurile dezagreabile formate în zonele de depozitare necontrolata a
deşeurilor produc disconfort spatiilor de locuit şi sunt un indiciu ca poluanţii pe factorul aer
au concentraţii depăşite. Asupra solului conduc la sărăcirea proprietarilor nutritive ale
acestuia, la împiedicarea dezvoltării plantelor, la apariţia vectorilor purtători de boli, şi viruşi.
Asupra faunei şi florei impactul consta în încetinirea creşterii plantelor şi florilor, în
diminuarea surselor de hrană al faunei, cât şi la apariţia unor focare de infecţii cu transmitere
la om.
Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Problematica existentei planurilor de gestionare a deşeurilor:

- în anul 2007 a fost aprobat şi a intrat în vigoare Planul Regional de Gestionare a
Deşeurilor, Reg. 8 Bucureşti-Ilfov;
- în anul 2009 a fost aprobat de Consiliul Judeţean Ilfov, Planul Judeţean de
Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Ilfov.
Închiderea depozitelor de deşeuri nepericuloase, neconforme şi neautorizate din
Judeţul Ilfov:
- la data de 30 septembrie 2009, APM Ilfov prin ANPM şi ACPM, a raportat ca s-au
închis şi ecologizat toate cele 28 amplasamente pentru depozitarea deşeurilor nepericuloase,
neconforme şi neautorizate (listate în PRGD , Reg. 8 Bucureşti-Ilfov. Închiderea s-a făcut cu
respectarea prevederilor Ordinului de ministru 1274/2005 (modificat şi completat).
Gestiunea deşeurilor menajere şi asimilabile din comerţ, industrie,instituţii, inclusiv
fracţiuni colectate separate
Deşeurile menajere şi asimilabile sunt raportate la populaţia Judeţului.
Pentru anul 2009 s-a luat în calcul 284520 locuitori , din care : în mediul urban 88900
locuitori, în mediul rural 195620 locuitori
Cantităţi de deşeuri (DMS- deşeuri municipale solide) generate: 76800 tone.
- toata cantitatea generata a ajuns la depozitele de deşeuri nepericuloase din judeţ,
astfel:
- la depozitul conform Glina-Ecorec 45281 tone (are durata de viata : până în anul
2045),
- la depozitul conform Vidra –Ecosud 15722 tone (are durata de viata: până în anul
2023),
- la depozitul conform Rudeni-Iridex 15797 tone (aceste depozit este pe teritoriul
municipiului Bucureşti)
Pătrunderea operatorilor de salubrizare în Judeţul Ilfov
- toate consiliile locale din Judeţul Ilfov au asigurat serviciul de salubritate astfel:
- 33 consilii locale au concesionat serviciul de salubritate unor operatori licenţiaţi şi
autorizaţi ,
- 7 consilii locale deţin propriul serviciu de salubrizare.
 Sortarea deşeurilor reciclabile, refolosibile/reutilizabile din deşeurile menajere şi
asimilabile colectate la grămadă :
● la staţia de sortare deşeuri , aferenta depozitului conform Glina-Ecorec, s-au sortat
în anul 2009, 133,56 tone deşeuri cu valoare economică,
● la staţia de sortare deşeuri , aferenta depozitului conform Vidra-Ecosud , s-au
sortat, 370,4 tone deşeuri cu valoare economică.
În judeţ, la agentul economic SC Rosal Grup SRL, exista o staţie de sortare deşeuri
(sortarea se face manual) din deşeurile colectate de la stradă.
3) Gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice(DEEE)
La aceste tip de deşeu, România este obligata sa realizeze 4 kg DEEE/locuitor/an,
începând cu danul 2009 (potrivit HG 448/2005, modificata şi completata).
În judeţ exista 16 operatori economici ce au în activitate gestionarea DEEE, astfel:
- 2 agenţi economici care realizează colectare şi tratare DEEE,
- 14 agenţi economici care realizează colectare şi valorificare DEEE,
La nivel naţional exista BAZA DE DATE, în care fiecare Autoritate judeţeană de
mediu introduce datele referitoare la gestionarea DEEE.
Precizări
- în anul 2007, în Judeţul Ilfov s-au colectat 681 tone DEEE, cea mai mare cantitate
din ţară (dar a fost un exerciţiu),
- în anul 2008 s-au colectat 1836 tone, ceea ce reprezintă 6,26 tone/locuitor.
- în anul 2009 s-au colectat 5320 tone DEEE, ceea ce reprezintă 18,6 kg/locuitor
(datele sunt informative deoarece nu s-a finalizat colectarea datelor din teritoriu (se respectă
prevederile Ord. 1223/2005)).
APM Ilfov, în perioada 06.07.2009-18.07.2009 a procedat la verificarea în teren a
tuturor amplasamentelor de deşeuri nepericuloase, neconforme şi neautorizate . S-au purtat
discuţii cu Primarii localităţi lor pentru capacitarea acestora în vederea închiderii şi
ecologizării tuturor amplasamentelor neautorizate. S-au precizat primarilor, în calitatea lor
de Şefi ai serviciilor de administraţie publică la nivel local, necesitatea marcării cadastrale,
pe harta administrativă a localităţii, a amplasamentelor neautorizate ce au servit pentru
depozitarea deşeurilor până la data de 16.07.2009.
APM Ilfov, în perioada 06.06.2009-28.06.2009, a transmis în teritoriu, la toate
consiliile locale deţinătoare de depozite de deşeuri neconforme şi neautorizate, adrese pentru
capacitarea acestora în vederea concesionării serviciilor de salubrizare sau creării propriului
serviciu de salubrizare.
APM Ilfov realizează o monitorizare lunară a circuitului unor deşeuri periculoase
(baterii şi acumulatori auto, uleiuri minerale uzate, cât şi a altor tipuri de deşeuri: hârtie şi
cartoane, mase plastice, în special PET-uri, lemn).
La nivel naţional exista o BAZĂ DE DATE privind statistica deşeurilor în care se
introduc date, colectate statistic, de la diverşi agenţi economici din judeţ.
La nivel naţional există o BAZĂ DE DATE privind gestiunea ambalajelor şi
deşeurilor de ambalaje, în care se introduc date raportate de agenţii economici care
gestionează ambalaje şi deşeuri de ambalaje - cu respectarea prevederilor Ord. 927/2005.
Problematica substanţelor şi preparatelor chimice periculoase inclusiv gestiunea
deşeurilor
APM Ilfov acţionează sub directa îndrumare a ANPM
Sunt respectate Regulamentele , Directivele şi Deciziile Comisiei Europene, astfel:
- în baza Regulamentului 1005/2009 sunt inventariate anual tipurile/cantităţi de
substanţe, modul e gestionare, inclusiv cantităţi de deşeuri pe tipuri de substanţa care
depreciază statul de ozon, inclusiv halonii. În regiunea 8 Bucureşti - Ilfov exista cel mai
important agent economic SC Midal Group SRL care gestionează substanţele ce depreciază
stratul de ozon , SC TAROM SA care gestioneză halonii (utilizaţi în aviaţie). Precizam ca
halonii sunt utilizaţi şi de zona militara.
- în baza Regulamentului 842/2006 sunt inventariate anual tipurile/cantităţi de
substanţe, modul e gestionare, inclusiv cantităţi de deşeuri pe tipuri de substanţă care au
proprietăţi refrigerante dar datorita conţinutului de fluor din structură sunt considerate gaze
cu efect de seră.
Cei mai mari consumatori din asemenea substanţe sunt SC Den Braven Romania SRL
şi agenţii economici care asigură mentenanţa instalaţiilor de condiţionare aer din încăperi şi
spatii de producţie. Agenţii economici care asigura mentenanţa instalaţiilor de condiţionare
aer din încăperi şi spatii de producţie nu sunt autorizaţi din punct de vedere mediu.
- în baza Regulamentului 689/2009 se fac inventarieri de substanţe şi preparate
chimice periculoase, restricţionate şi sever restricţionate (în special pesticide). Baza de date
este la ANPM.
- în baza Directivei 1987/217/CE privind azbestul transpusă prin HG 124/2003 sunt
inventariaţi deţinătorii de produse cu conţinut de azbest, producători şi importatori. Baza de
date este la ANPM.
- în baza Directivei 1987/101/CE transpusa prin HG 235/2007 privind uleiurile uzate
se fac inventarieri de generatori, colectori şi procesatori de uleiuri uzate . Baza de date este la
ANPM..
- în baza Regulamentului 1907/2006 se fac inventarieri privind importatorii,
producătorii utilizatorii , inclusiv a deşeurilor, de substanţe şi preparate chimice acordându-
se atenţie acelor substanţe şi preparate care sunt periculoase pentru factorii de mediu şi pentru
sănătatea oamenilor, este vorba de benzene, toluene, ehylmethyl cetone, cromaţi şi
bicromaţi, substanţe cu efect asupra reproducerii sau cele care produc mutaţii genetice,
substanţe şi preparate foarte periculoase pentru mediul acvatic . Agenţia pentru Protecţia
Mediului Ilfov nu se opune desfăşurării de activităţi, dar solicită totdeauna documente şi
înscrisuri care atestă că activităţile se desfăşoară în condiţii prietenoase mediului şi cu
respectarea prevederilor legale privind protecţia factorilor de mediu.

Prognoza genrarii deseurilor munincipale

O analiză atentă a gestionării deşeurilor municipale ne arată că acestea au tendinţa de

creştere ca urmare a creşterii gradului de urbanizare. Se va ajunge încurând la cantităţi de
aproximativ 70 000 – 80 000 tone deşeuri municipale, dacă se va lua în considerare că o
cantitate importantă pleacă în alte judeţe pentru a satisface diverse nevoi economice. În
cantitatea de deşeuri municipale va creşte cantitatea de deşeuri biodegradabile, ca urmare a
faptului că va creşte procentul de urbanizare, iar în agricultură se va pune un accent mai mare
pe legumicultură şi culturi agricole. Este necesară reducerea cantităţilor de deşeuri
biodegradabile până în anul 2010 cu 75 % faţă de cantitatea generată în anul 1995. Sarcina de
reducere a cantităţii de deşeuri depozitate definitiv prin colectarea deşeurilor biodegradabile,
în anul 2010 este de (3650 tone). Va creşte de asemenea cantitatea de deşeuri energetice, ca
urmare a faptului vor apărea mai multe anvelope şi mai multe deşeuri de mase plastice. Până
la sfârşitul anului 2010 sarcina este de a furniza deşeuri energetice (utilizate pentru
coincinerare în fabricile de ciment) cu circa 7 % mai mult fata de anul 2008-2009. Ca urmare
a activităţilor preponderent agricole ce se desfăşoară în Judeţul Ilfov estimăm că va creşte
cantitatea de deşeuri biodegradabile (vegetaţie din întreţinerea zonelor verzi, resturi de la
cantine, restaurante, pensiuni, hoteluri, resturi din legumicultură). În curând va apărea şi
legislaţia care să reglementeze gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări. Cantităţile
rezultate vor trebuie să fie gestionate în condiţii de siguranţă pentru mediu şi pentru sănătatea
populaţiei . În judeţ se impune găsirea unor amplasamente care să se constituie în adevărate
staţii de reciclare şi recuperare deşeuri cu valoare economică din deşeurile de construcţii şi
demolări.
Trebuie orientate fonduri (atât de la Fondul de mediu, cat şi din fondurile europene
post-aderare) promovate acţiunile de conlucrare intre sectorul privat şi sectorul public
pentru realizarea de instalaţii care să asigure sortarea deşeurilor colectate la grămadă, cât şi
pregătirea pentru reutilizare a unor categorii de deşeuri ce fac parte din fluxuri speciale de
deşeuri.
 Bibliografie

1. Camelia Capatina, Claudia Simonescu, Depozitarea, tratarea si reciclarea deseurilor si

materialelor recuperabile, Editura Matrixrom, 2006
2. O. V. Bold, Octavian Valerian Bold, Gelu Agafiel Maracineanu, Managementul
deseurilor solide urbane si industrial, Editura Matrixrom, 2003
3. N. Antonescu, R. Polizu, V. Cândea-Muntean, M. Popescu Valorificarea energetică a
deseurilor: Procese şi instalaţii de ardere, Editura Tehnică, 1988
4. www.wikipedia.org
5. www.apmif.anpm.ro
6. www.incdpm.ro
7. Material didactic pus la dispozitie de Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov