• Valorificarea deseurilor municipale

•
•
• Deseurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificarii materialelor
reciclabile, decât într-o mica masura la nivelul judetului. SC RER ECOLOGIC
SERVICE SA Buzau, cea mai mare societate de salubritate, care deserveste municipiile
Buzau si Rm. Sarat, a initiat un plan de colectare selectiva a deseurilor de
ambalaje.Situatia punctelor amenajate pentru colectarea selectiva a deseurilor este
prezentata in Tabelul nr. 8.1.1.1 <Tabel_8111.doc> Astfel, urmând acest plan de
colectare selectiva, în anul 2004, au fost colectate 65 to deseuri ambalaje tip PET si 631
to hârtie -carton.Restul deseurilor municipale se elimina prin depozitare, pierzându-se
astfel mari cantitati de materii prime secundare si resurse energetice.Ca urmare a
colectarii selective, în Buzau sunt autorizate sa valorifice deseurile din mase plastice
(PET) mai multe societati: SC GREENTECH SA Buzau SC CIE CHIROLEMN SRL
Parscov SC GEANI CONPES SRL Buzau,iar deseurile din hârtie-carton se valorifica
în tara, la fabricile de hârtie.Namolurile de la statiile de epurare nu sunt valorificate
decât într-o mica masura.În ceea ce priveste valorificarea deseurilor din constructii si
demolari aceasta se realizeaza partial prin utilizarea în gospodarii (pentru pavari alei,
construire anexe gospodaresti etc.) sau prin folosirea lor ca materiale de umplere (pentru
aducerea la cote a terenurilor destinate construirii de obiective).
Tratarea deseurilor municipale În judetul Buzau, cu exeptia compactarii realizate în
utilajele de transport (gunoiere, autocompactoare) deseurile municipale nu sunt supuse nici unui
proces de tratare prealabila înaintea eliminarii finale.
Incinerarea deseurilor municipale În judetul Buzau nu se realizeaza incinerarea deseurilor
municipale.
8.2. Deseuri de productie
Deseuri periculoase Situatia gestionarii deseurilor periculoase, la nivelul judetului Buzau,
în anul 2003, este prezentata în tabelul 8.2.1.a (unitate de masura -tone) <tabel_821a.doc>
Estimam, ca în anul 2004, cantitatile de deseuri periculoase generate, valorificate si/sau
eliminate sa fie comparabile cu cele din anul 2003.Principalii agenti economici generatori de
deseuri periculoase sunt : DUCTIL STEEL SA Buzau, DUCTIL SA Buzau, CORD SA Buzau,
FERMIT SA Rm. Sarat, RAFINARIA VENUS OILREG SA Rm. Sarat, METAL SOMET SA
Buzau, DEPOUL CFR Buzau, SNCF - SECTIA L3 Buzau, PETROM SERVICE SA Berca,
NITA AEG COMPANY SRL Buzau, SNP PETROM - SCHELA Berca, ROMCARBON SA
Buzau. Modul de gestionare al acestor deseuri consta în principal în colectarea si stocarea lor în
spatii special amenajate si predarea spre valorificare (acumulatori, uleiuri uzate, alte produse
petroliere uzate), eliminare în depozite de deseuri industriale (namoluri din epurarea apelor
uzate industriale, praf mineral cu continut de azbest, materiale refractare sau de captusire,
zguri), neutralizare si evacuare în retele de canalizare (deseuri lichide apoase cu continut de
substante periculoase).În judetul Buzau, exista 80,496 tone de deseuri de produse de uz
fitosanitar (cu termen de valabilitate expirat sau interzise pentru folosire). Aceste deseuri sunt
depozitate, în 35 de magazii apartinand societatilor detinatoare, asigurandu-se supravegherea si
paza depozitelor. Prin Proiectul PHARE RO 2002/000-586.04.07 "Reambalarea, colectarea si
eliminarea deseurilor de pesticeide de pe teritoriul Romaniei", al carui beneficiar este
M.A.P.D.R , de pe raza judetului Buzau vor fi trimise in statia de transfer Giurgiu 43656 kg si
503 l de deseuri de produse de uz fitosanitar. Acestea vor fi ambalate, cântarite, etichetate,
transportate si distruse de catre SAVA Sonderabfallverbrennuns- analgen GmbH Germania, în
instalatia proprie de incinerare. Actiunile vor fi monitorizate de Ramboll Danemarca.În
 conformitate cu prevederile Ordinului nr. 2/2004 privind reglementarea si controlul
transportului deseurilor, în anul 2004 s-au eliberat 5 autorizatii pentru transportul de deseuri
periculoase.
Deseuri nepericuloase Situatia gestionarii deseurilor nepericuloase, la nivelul judetului
Buzau, în anul 2003, a fost urmatoarea (unitate de masura -tone): stocul initial - 44362,1705
cantitatea generata - 91622,461 cantitatea valorificata - 79174,3271 cantitatea eliminata -
4893,648 stocul final - 59699,906Estimam, ca în anul 2004, cantitatile de deseuri
nepericuloase generate, valorificate si/sau eliminate sa fie comparabile cu cele din anul 2003.
8.3. Deseuri generate din activitati medicale
Deseuri medicale periculoase În anul 2004, au fost generate si tratate, în instalatii tip
"crematoriu", aflate în incinta spitalelor, 260,96 tone de deseuri spitalicesti.Pe teritoriul
judetului exista instalatii de tratare a deseurilor medicale si anume 15 instalatii de tratare
termica, care nu îndeplinesc cerintele HG nr. 128/2002, motiv pentru care exista un plan de
închidere etapizata a acestora dupa cum este prezentat în tabelul 8.3.1.a. <Tabel_831a.doc>
Caracteristicile acestor instalatii sunt prezentate sintetic in tabelul nr. 8.3.1.b.
<Tabel_831b.doc> Conform "Planului de implementare al Directivei 2000/76/CE privind
incinerarea deseurilor" în anul 2004 trebuiau sa fie inchise doua instalatii apatinând Spitalului
Judetean Buzau si anume cel de la sectia DV si cel de la sectia TBC. Ca urmare, instalatia de la
sectia DV a fost trecuta în conservare anterior lunii iunie 2004, iar instalatia de la sectia TBC
începand cu data de 15.02.2005. Deseurile spitalicesti rezultate de la ambele sectii sunt
transportate si respectiv vor fi transportate în vederea incinerarii, printr-o firma autorizata (SC
CABEL SNC Buzau), la instalatia amplasata în incinta Spitalului Judetean Buzau.
8.4. Namolurile
Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate Conform bazei de date existente la A.P.M.
Buzau, în anul 2004, cantitatea de namoluri rezultata de la epurarea apelor uzate orasenesti, a
fost de aproximativ 185 tone namol umed si 1775 tone namol uscat. Din aceasta cantitate, 1645
tone namol uscat si 4,2 tone namol umed au fost valorificate prin utilizarea lor ca straturi de
acoperire a depozitelor de deseuri menajere, la consolidarea digurilor din cadrul statiilor de
epurare si la aducerea la cota a terenurilor accidentate în zona aferenta statiilor, iar 27 tone
namol umed si 55 tone namol uscat au fost eliminate în depozitele de deseuri menajere
Namoluri reziduale generate in industrie În ceea ce priveste namolurile rezultate în urma
epurarii apelor uzate industriale, în anul 2004, au fost generate 7974,4 tone namol umed si
1918,432 tone namol uscat. S-au eliminat 7951,86 tone namol umed si 1911,184 tone namol
uscat, în depozitele de deseuri industriale si în depozitele de deseuri menajere. În agricultura, ca
fertilizanti ai solului s-au valorificat 16 tone namol umed si 7,248 tone namol uscat.Prin
conditiile impuse în autorizatiile de mediu emise dupa intrarea în vigoare a reglementarilor
specifice pentru acest tip de deseu ne asteptam ca gestionarea namolurilor sa se realizeze în
totalitate în concordanta cu prevederile legale.Pâna în prezent nu s-a înregistrat nici o solicitare
pentru eliberarea permisului de aplicare a namolurilor pe terenurile agricole, în conformitate cu
prevederile Ordinului comun MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind protectia mediului si în special a solurilor, când se utilizeaza namoluri de
epurare în agricultura.
8.5. Depozite de deseuri
Depozite de deseuri municipale Deseurile menajere municipale si urbane sunt colectate si
eliminate organizat, de catre servicii de salubritate, în depozitele de deseuri existente, care însa
nu au amenajari menite sa asigure în totalitate protectia factorilor de mediu.
 Foto 8.5.1 Depozitul de deseuri menajere al municipiului Buzau utilizat pâna la sfârsitul anului
2003
Caracteristicile depozitelor urbane pentru deseuri menajere sunt prezentate în tabelul 8.5.1.a.
<tabel_851a.doc> Depozitul de deseuri municipale de la Galbinasi este singurul depozit care va
fi conform pâna la 31.12.2006. Celelalte depozite pentru deseuri menajere urbane, care
deservesc municipiul Rm. Sarat (operator: SC RER Ecologic Service SA Buzau) si orasul
Nehoiu (operator: SC SERVCOM SA Nehoiu), vor fi folosite în continuare, pâna la gasirea
unor surse de finantare pentru amenajarea depozitului ecologic zonal si a statiilor de transfer si
pentru închiderea depozitelor existente. Avându-se în vedere costurile mari necesare demararii
procedurii de închidere a celor trei depozite de deseuri menajere actuale (Buzau - depozitare
sistata, Rm. Sarat si Nehoiu) s-a acordat, pentru implementarea Directivei 1999/31 EC,
perioada de tranzitie, dupa cum urmeaza: 2017 - pentru depozitul Rm. Sarat; 2009 - pentru
depozitul Nehoiu; fostul depozit al municipiului Buzau a fost închis în anul 2003, urmând, ca
dupa realizarea bilantului de mediu, sa fie demarata procedura de închidere. În municipiul
Buzau, deseurile din constructii si demolari sunt depozitate pe un amplasament situat în zona
"Dig aparare râu Buzau", care ocupa o suprafata de 8 ha si este administrat de SC URBIS
SERV SRL Buzau. Depozitarea deseurilor inerte în aceasta zona a fost stabilita de Primaria
municipiului Buzau, în scopul aducerii la cota a terenului pe care se intentioneaza amenajarea
unui parc industrial. În celelalte orase, deseurile de materiale din constructii sunt utilizate
pentru amenajarea drumurilor de acces în depozitele de deseuri menajere si/sau pentru aducerea
la cota a terenurilor. În mediul rural exista 369 depozite de deseuri, care ocupa o suprafata de
153,0586 ha., unde colectarea, transportul si depozitarea deseurilor se realizeaza individual,
neexistând posibilitatea estimarii cantitatilor de deseuri depozitate anual. În aceste
amplasamente se depoziteaza neorganizat deseuri menajere, dejectii animaliere solide (gunoi de
grajd), resturi vegetale provenite din culturi agricole si deseuri de materiale din constructii (în
special moloz, restul materialelor fiind valorificate în gospodarii).
Depozite de deseuri industriale În judetul Buzau au fost inventariate 4 depozite de deseuri
industriale: SC DUCTIL STEEL SA Buzau si SC CORD SA Buzau detin un depozit de
deseuri industriale periculoase unde se depoziteaza namoluri rezultate de la epurarea apelor
uzate industriale, având o suprafata de 0,8 ha. În sfera de activitate a acestor societati
enumeram: prelucrarea metalurgica a sârmei si obtinerea de cord metalic, cabluri, sârme
diverse, trefilarea sârmei, fabricarea panourilor din plase sudate, fabricarea cuielor si caielelor.
Sistarea depozitarii deseurilor este stabilita, prin program de conformare, la 31.12.2004,
urmând ca cele doua societati sa-si amenajeze alte depozite individuale. SC FERMIT SA Rm.
Sarat detine un depozit de deseuri industriale periculoase, în amestec, cu o suprafata de 2 ha,
unde se depoziteaza praf mineral, deseuri elastomer cu continut de azbest. Acesta societate are
în obiectul de activitate fabricarea de garnituri de frecare si etansare: placute de frâna, segmenti,
discuri de ambreiaj, garnituri din marsit. Ca termen de sistare a depozitarii deseurilor în
depozitul existent s-a stabilit data de 31.12.2006, iar ca metoda alternativa, începând cu 2007,
se propune incinerarea deseurilor. SC RAFINARIA VENUS OILREG SA Rm.Sarat detine un
batal pentru depozitarea deseurilor lichide rezultate de la regenerarea uleiurilor si a namolului
de la epurarea apelor industriale uzate, avand o suprafata de 6,2 ha. Societatea desfasoara
activitati de regenerare a uleiurilor minerale uzate, în vederea obtinerii de combustibil usor tip
III, pacura, Ulforom. Tipurile de deseuri eliminate pe acest amplasament sunt: argile de filtrare
epuizate, gudroane acide, deseuri de la spalarea combustibililor cu baze, namoluri de la
epurarea apelor uzate industriale. Termenul stabilit pentru sistarea depozitarii este 31.12.2006,
iar ca metoda alternativa, începând cu 2007, se propune incinerarea. SC HOEGANES
EUROPE SA Buzau detine un depozit de deseuri nepericuloase unde se depoziteaza zgura si
caramizi refractare, pe o suprafata de 0,3 ha. Termenul de sistare a depozitarii a fost stabilit la
16.07.2009, iar ca metoda alternativa se propune recuperarea deseurilor si incinerarea sau
amenajarea unui nou depozit conform.
Depozite de deseuri periculoase Cele trei depozite de deseuri periculoase sunt
administrate de agentii economici generatori de deseuri, dupa cum urmeaza: SC RAFINARIA
VENUS OILREG SA RM. SARAT administreaza un batal neecologic pentru deseurile
rezultate din regenerarea uleiurilor uzate, în suprafata de 6,2 ha; acest depozit intra sub
incidenta OUG nr. 34/2002 privind reducerea si controlul integrat al poluarii; SC FERMIT SA
RM. SARAT administreaza o halda industriala pentru deseuri cu continut de azbest, în
suprafata de 2 ha; conform prevederilor HG nr. 162/2002 si ale Programului de conformare
acest depozit va intra în procedura de închidere; S.C.DUCTIL STEEL SA BUZAU si SC
CORD SA BUZAU administreaza un depozit de deseuri periculoase, în suprafata de 0,8
ha.Situatia depozitelor de deseuri industriale este prezentata în tabelul 8.5.3.a <tabel_853a.doc>
Ca obiectiv a implementarii Directivei privind depozitarea deseurilor industriale, graficul
închiderii depozitelor de deseuri industriale este dupa cum urmeaza: 31.12.2006 - depozitul
SC RAFINARIA " VENUS OILREG" SA Rm.Sarat 31.12.2006 - depozitul SC DUCTIL
STEEL SA ,SC CORD SA, Buzau 31.12.2006 - depozitul SC FERMIT SA Rm. Sarat
16.07.2009 - SC HOEGANES EUROPE SA Buzau.
Impactul depozitelor de deseuri industriale si municipale asupra mediului Amplasarea
depozitelor de deseuri menajere, în municipiile Buzau, Rm. Sarat si în orasul Nehoiu, a fost
stabilita (în anii 1970,1980 si respectiv 1992) astfel încât impactul asupra asezarilor umane sa
fie minim. În aceste zone, vânturile predominante nu transporta emisiile specifice depozitelor
de deseuri menajere spre cartierele locuite, iar alimentarea cu apa se realizeaza din surse de
adâncime. În privinta depozitelor de deseuri din mediul rural, amplasarea acestora a fost
verificata de comisii formate din specialisti de la Agentia de Protectie a Mediului, Administratia
"Apele Române" si Directia de Sanatate Publica; acestea au acceptat doar acele amplasamente
care aveau impact minim asupra populatiei, apelor subterane si de suprafata si unde a fost cazul,
au fost alese alte amplasamente corespunzatoare. Dovada faptului ca impactul datorat
transportului eolian de emisii specifice este minim, este faptul ca s-a înregistrat un numar foarte
mic de sesizari ale populatiei din zonele învecinate depozitelor de deseuri. Un aspect important,
necuantificat, pâna în prezent în judetul Buzau, este efectul emisiei gazului de depozit asupra
atmosferei. Asa cum se stie, gazul de depozit, rezultat din descompunerea deseurilor organice,
este alcatuit din CH4, care alaturi de CO2 este un gaz cu efect de sera. Având în vedere ca o
tona de CH4 este echivalenta cu 21 tone de CO2, putem concluziona ca CH4 are un impact mai
mare în cadrul procesului de încalzire globala. Putem concluziona ca, este imperios necesar sa
se ia masuri de captare si ardere a gazului de depozit. Acest aspect va fi evaluat în cadrul
bilanturilor de mediu nivel II care vor fi efectuate în cursul anului 2005. Depozitarile
neconforme de deseuri industriale au relevat, în cadrul bilanturilor de mediu efectuate, un
impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Acest fapt a condus la impunerea de masuri de
monitorizare permanenta a calitatii factorilor de mediu, de gasire a unor solutii altenative pentru
eliminarea deseurilor pentru ca în final sa se poata trece la închiderea acestora. Pâna la
31.12.2006 vor fi închise depozitele neconforme de deseuri industriale periculoase si vor fi
eleborate proiectele de închidere. Problema impactului semnificativ asupra factorilor de mediu,
datorat eliminarii deseurilor în depozite neamenajate corespunzator, va fi solutionata prin
închiderea actualelor depozite neconforme, în conformitate cu prevederile legislatiei actuale.
Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului În dorinta de a
oferi cetatenilor judetului un mediu curat si sanatos care sa nu afecteze posibilitatile de
dezvoltare a generatiilor viitoare, Agentia de Protectie a Mediului Buzau s-a înscris în
programul "România curata", care are ca obiective asigurarea protectiei mediului înconjurator si
conservarea resurselor naturale, în concordanta cu cerintele unei dezvoltari economice si sociale
durabile, precum si cresterea nivelului de educatie si constientizare a populatiei privind
realizarea acestor obiective. În cadrul acestui amplu program A.P.M. Buzau a demarat actiuni
privind colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje reciclabile. Astfel, în luna mai 2003 s-a
initiat organizarea sistemului de colectare si valorificare a deseurilor de ambalaje tip PET.
Actiunile de colectare si valorificare a deseurilor PET sunt de o importanta deosebita, deoarece
aceste deseuri eliminate în rampele de deseuri menajere sau în alte locuri neautorizate, au un
impact negativ, pe termen lung, asupra mediului, datorat atât volumului mare cât si
nebiodegradabilitatii materialelor de acest tip. Cea mai mare societate de salubritate SC RER
ECOLOGIC SERVICE SA Buzau, care deserveste municipiile Buzau si Rm.Sarat , a initiat un
plan de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje care la nivelul anului 2004 s-a prezentat
conform celor expuse la punctul 8.1.1 .Aceasta societate a finalizat amenajarea unui depozit
ecologic de deseuri menajere pentru municipiul Buzau, în comuna Galbinasi. În ceea ce priveste
deseurile industriale, s-a constatat: cresterea gradului de colectare selectiva si de valorificare a
deseurilor reciclabile, respectandu-se aproape în totalitate conditiile de gestionare impuse de
legislatia în vigoare; construirea de catre SNP PETROM - Suc. Ploiesti - Schela Berca a
batalului ecologic pentru reziduuri rezultate din curatirea rezervoarele de stocare a titeiului -
comuna Tisau - investitie în valoare de aprox. 9605 milioane lei; demararea construirii
depozitului ecologic pentru namolurile tehnologice rezultate din activitatea SC DUCTIL
STEEL SA Buzau; initierea procedurii de obtinere a acordului de mediu pentru depozitul de
namoluri tehnologice, rezultate din activitatea SC CORD SA Buzau; înfiintarea în municipiul
Buzau a unor societati specializate în valorificarea, prin macinare a deseurilor de ambalaje tip
PET : SC GREENTECH SA, SC GEANI COMPES SRL, SC CIE CHIROLEMN SRL care în
2004 au colectat 6487,184 to deseuri ambalaje PET si au valorificat 3570,611 to ;
îmbunatatirea si extinderea în cadrul marilor agenti economici generatori de deseuri, a
sistemului de colectare selectiva si predare spre valorificare a deseurilor reciclabile; instituirea
unui sistem de raportare lunara catre APM Buzau a cantitatilor de deseuri reciclabile generate,
colectate si valorificate si crearea bazei de date privind gestionarea deseurilor. Conform acestor
raportari, din judetul Buzau au fost predate spre valorificare, în anul 2004, 657,217 tone de
deseuri de ambalaje de diferite tipuri, 16,5 tone de anvelope uzate, 142,62 tone acumulatori
uzati si 19852,638 tone deseuri lemnoase (valorificate prin ardere în scopul generarii de
caldura); colectarea de catre SC RAFINARIA VENUS OILREG SA Rm. Sarat a 269,042 tone
de uleiuri uzate si valorificarea prin regenerare a 244,912 tone din cantitatea colectata;
societatilor detinatoare de depozite pentru deseuri industriale li s-au impus conditii de transport,
depozitare si întretinere a depozitelor, în asa fel încât, impactul negativ asupra factorilor de
mediu si asupra populatiei sa fie minim în conditiile date. Totodata, s-au negociat Programe de
Conformare, prin care s-au impus masuri de monitorizare tehnologica, a calitatii factorilor de
mediu si de demarare a procedurii de închidere a depozitelor neconforme.
 8.6. Tendinte privind generarea deseurilor
Prognoza privind generarea deseurilor municipale Având în vedere, faptul ca populatia
judetului este în continua scadere, ca are loc un proces de migrare a populatiei din mediu urban
în mediu rural, ca retelele de canalizare si instalatiile de epurare se vor extinde, ca exista
tendinta trecerii la sisteme de încalzire pe baza de combustibili lichizi sau gazosi, ca activitatile
de constructii vor lua amploare, ca nivelul educatiei ecologice a populatiei este într-o
permanenta îmbunatatire si pornind de la anchetele statistice se poate spune ca tendintele
privind generarea deseurilor sunt : o crestere a cantitatii de deseuri municipale si asimilabile
generate ; o scadere a componentei biodegradabile a deseurilor municipale ; în conformitate cu
obiectivele implementarii Directivei privind depozitarea deseurilor municipale, cantitatea de
deseu biodegradabil depozitat trebuie redusa pâna la 16.07.2010, la 75% din cantitatea
depozitata în 1995 ; o crestere a colectarii selective (prin demararea proiectelor de colectare a
PET si hârtie-carton) ; implementarea colectarii selective prevede o extindere a colectarii
selective a deseurilor de ambalaje pe tipuri de deseuri; o crestere a cantitatii de namoluri de la
epurarea apelor uzate; o crestere a cantitatii de deseuri din constructii si demolari.
Prognoza privind generarea deseurilor de productie Cantitatile de deseuri de productie
generate variaza de la un an la altul, aceasta variatie neuniforma având mai multe cauze, dintre
care cele mai importante sunt : variatia din punct de vedere cantitativ a activitatilor industriale
generatoare de deseuri de productie; retehnologizarile, utilizarea tehnologiilor curate si
cresterea preocuparii pentru minimizarea cantitatilor de deseuri generate ; cercetarea este
exhaustiva, procentul de raspuns variaza aleator de la an la an, iar agentii economici care
raspund chestionarelor anuale sunt diferiti ;astfel transmiterea într-un an a chestionarelor
completate de unii agenti economici mari generatori de deseuri si netransmiterea datelor pentru
anul urmator creaza variatii relativ importante ale cantitatilor de deseuri de la an la an. Având în
vedere faptul ca unitatile economice utilizeaza tehnologii foarte diferite ca tip si performante
economice, nu se poate realiza o estimare a cantitatii de deseuri de productie generate, în
functie de tipul de activitate si numarul de angajati în sectorul productiv. Din aceasta cauza, la
care se adauga si conditiile specifice ale situatiei economice actuale din România, nu se poate
realiza o prognoza a cantitatilor de deseuri de productie generate pentru urmatorii ani. Totusi se
poate estima ca generarea anumitor tipuri de deseuri va urma o curba descendenta, ca urmare a
necesitatii respectarii noilor cerinte legislative (Directiva IPPC transpusa în legislatia nationala),
care implica utilizarea tehnologiilor curate si intensificarea activitatilor de prevenire si
minimizare a deseurilor.