Memoriu de Mediu

MEMORIU TEHNIC DE MEDIU
Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Sălaj

PENTRU PROIECTUL
SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR

ÎN JUDEŢUL SĂLAJ
I. Date generale
1. Denumirea obiectivului de investiţii
Obiectivul de investiţii pentru care se solicită aprobarea procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului, este SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL
DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL SĂLAJ.
2. Amplasamentul obiectivului şi adresa
Obiectivul de investiţii pentru care se solicită aprobarea procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului, este amplasat pe întreg teritoriul judeţului Sălaj,
cuprinzând:
• Colectare deseuri:
- Impartirea judetului in 4 zone de management a deseurilor, astfel:
 Zona 1 deservita de Centrul de management a deseurilor, în DOBRIN;
 Zona 2 deservita de statia de transfer CRASNA, cu o capacitate de
13.900 t/an;
 Zona 3 deservita de statia de transfer SURDUC, cu o capacitate de
3.400 t/an;
 Zona 4 deservita de statia de transfer SINMIHAIU ALMASULUI, cu o
capacitate de 2.600 t/an.
- Colectarea a 61 500 t/an deşeuri municipale solide:
 Implementarea unui sistem de colectare a deşeurilor verzi
pentru 30% din populaţie, exclusiv în zonele rurale;
 Implementarea unui sistem dual de colectare, unul pentru fracţia
umedă şi unul pentru fracţia uscată, cu posibilitatea extinderii la
1
3 fracţii, (unul pentru colectarea hârtiei) pentru 54% din

populatie (67% urban şi 33% rural);
 Implementarea unui sistem de colectare selectivă în 4
sortimente (hârtie, metale, materiale plastice, deşeuri
amestecate) pentru 16% din populatie (100% din zona rurală)
• Tratare / depozitare deseuri

− Zona 1 acopera partea centrala a judetului, deservita de
Centrul de management al deseurilor, situată în extravilanul
localităţii DOBRIN;
− Zona 2 acopera partea vestica a judetului, deservita de statia
de transfer CRASNA situată în extravilanul localităţii CRASNA
(zona va fi de asemenea acoperita de mici statii de transfer
dezvoltate prin proiect Phare);
− Zona 3 acopera partea nordica a judetului, deservita de
statia de transfer SURDUC, situată în extravilanul localităţii
SURDUC;
− Zona 4 acopera partea estica a judetului, deservita de statia
de transfer SINMIHAIU ALMASULUI, situată în extravilanul
localităţii SINMIHAIU ALMASULUI;
− Promovarea compostarii in gospodarii in zonele rurale. Se
estimeaza ca vor fi compostate aproape 2 600 t/an de deseuri
biodegradabile. In acest scop, vor fi livrate cetatenilor 12 000 de
pubele cu capacitate de 220 l.
• Reabilitarea depozitelor existente:
- 121 de depozite rurale mici cu o suprafata de 30,83 ha si o cantitate de
deseuri de 10 800 t vor fi curatate si deseurile vor fi transportate in depozite mai mari
din apropiere;
- 2 depozite rurale mari cu o suprafata totala de 2,13 ha si o cantitate de
deseuri de 10 000 t vor fi reabilitate in situ cu sol si strat de acoperire din sol imbogatit;
- 4 depozite urbane cu suprafata totala de 9,51 ha si o cantitate de deseuri de
386.000 t vor fi reabilitate in situ printr-un sistem de acoperire completa asa cum
impune legislatia romana in materie.
3. Proiectantul lucrărilor
Acest proiect a fost atribuit Consortiului format din urmatoarele companii:

• KOCKS Consult GmbH (Germania) – Compania Lider;
• Enviroplan SA (Grecia);
2
• Epem SA (Grecia);
• Romair Consulting SRL (Romania).
4. Beneficiarul lucrărilor/titularul proiectului
Beneficiarul lucrărilor, respectiv titularul proiectului este CONSILIUL JUDEŢEAN

SĂLAJ.
5. Valoarea estimativă a lucrărilor, din care: pentru protecţia mediului
Valoarea estimativă a lucrărilor este 34 022 100 Euro, din care pentru protecţia
mediului 34 022 100 Euro.
6. Perioada de execuţie propusă
Implementarea proiectului se propune a se realiza în perioada 2009 -2012, în

conformitate cu graficul de sistare a depozitării, prevăzut în HG 349/2005, pentru
depozitele rurale, şi cele orăşeneşti din judeţul Sălaj.
II. Date specifice proiectului

1. Oportunitatea investiţiei
1.1. Scopul şi importanţa obiectivului de investiţii
Proiectul SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR ÎN

JUDEŢUL SĂLAJ, se înscrie în contextul necesităţii integrării politicilor de
mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi judeţeane şi al
fundamentării unei strategii de dezvoltare durabilă pe termen lung.
Strategia naţională de gestionare a deşeurilor împreună cu Planul naţional de
gestionare a deşeurilor, Planul judeţean (6 NV) de gestionare a deşeurilor şi
Planul judeţean de gestionare a deşeurilor, constituie instrumentele de bază
prin care se asigură implementarea în Romania, şi respectiv în judeţul Sălaj a
politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.
Prin punerea în practică a proiectului, se urmăreşte respectarea legislaţiei
comunitare şi îndeplinirea obligaţiilor pe care România şi le-a asumat în
domeniul gestionării deşeurilor prin Tratatul de aderare a României la Uniunea
Europeană, precum şi prin legislaţia naţională în vigoare, şi anume, HG nr. 349
din 21 aprilie 2005, privind depozitarea deşeurilor, care, în ANEXA 5 –
CALENDARUL de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele
de deşeuri existente, stabileşte pentru depozitele de deşeuri actuale,
neconforme, termenele de încetare a depozitării, respectiv de închidere.
3
Obiectivul general al proiectului este sa sprijine pregatirea unei retele solide a

proiectului in Romania pentru un sistem unitar de gestiune a deseurilor
municipale solide si care sa fie finantat din Fondul Structural si de Coeziune
(FSC). Acest SF se refera la crearea unui proiect de management integrat al
deseurilor municipale solide in judetul Salaj. În forma finală, proiectele de
management al deseurilor cuprind toate aspectele, incluzand:
• Aspecte tehnice: proiectarea infrastructurii necesare;
• Aspecte financiare si economice: calculul investitiei proiectului si a
costurilor de functionare si intretinere, precum si a tarifelor care vor fi
percepute atat populatiei cat si agentilor economici;
• Aspecte de mediu: descrierea impactelor de mediu pentru managementul
deseurilor si a masurilor de reabilitare;
• Aspecte institutionale: creerea schemelor administrative necesare,
intarirea capacitatilor persoanelor implicate in implementarea unui sistem
de management integrat al deseurilor.
1.2. Utilitatea publică şi/sau modul de încadrare în planurile de urbanism şi

amenajare a teritoriului, alte scheme de amenajare, programe
speciale, inclusiv planul naţional de gestiune a deşeurilor
Prin implementarea proiectului de fata, beneficiile vor fi:
 crearea de locuri de munca;

 cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza
de servicii de colectare a deseurilor;
 imbunatatirea calitatii structurii de management al deseurilor;
 contributia la dezvoltarea umana si durabila a judetului Cluj;
 imbunatatirea calitatii mediului prin imbunatatirea calitatii
aerului, solului, apei;
 imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin reducerea
gradului de poluare;
 contributia la atingerea obiectivelor asumate de Romania
prin Tratatul de aderare la Uniunea European in sectorul deseurilor;
 contributia la atingerea obiectivelor Planului Operational
Sectorial de Mediu;
 beneficiarii proiectului sunt populatia locala si implicit
populatia si agentii economici ai intregului judet;
 contributia la cresterea interesului si constientizarea
4
populatiei asupra problemelor privind deseurile.
Realizarea investitiei va avea ca finalitate un Sistem integrat de management al

deseurilor ce va cuprinde:
- colectare selectiva a deseurilor municipale,

- colectarea deseurilor din mediul rural;
- depozit judetean de deseuri dotat cu statie de sortare a
deseurilor si statie de compostare;
- 3 statii de transfer amplasate in zonele Dobrin, Crasna,
Sânmihaiu Almaşului şi Surduc.
Totodata este prevazuta inchiderea deseurilor existente municipale si rurale

neconforme.
Masurile de investitii propuse a fi finantate in prima faza au fost stabilite in

Master Planul privind managementul integrat al deseurilor – Judetul Sălaj.
Master Planul privind Sistemul de management al deseurilor solide a fost

elaborat cu asistenta tehnica oferita de consortiumul format din Kocks Consult
GmbH (Germania) – Epem SA (Grecia) -Enviroplan SA (Grecia) si Romair
Consulting SRL (Romania) in cadrul aceluiasi proiect de asistenta.
Scopul principal al Master Planului este de a furniza programul de investitie

pentru judetul Sălaj, ajutand astfel Romania sa-si indeplineasca obligatiile legate
de managementul deseurilor. Programul este structurat astfel incat sa conduca
la respectarea termenelor asumate de tara noastra in timpul negocierilor cu
Comisia Europeana si stabilite prin Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea
Europeana .
Master Planul identifica, pentru o perioada de 30 de ani, masurile necesare

pentru realizarea unui sistem integrat de management al deseurilor solide in
judetul Sălaj, in conformitate cu obligatiile legale si identifica investitiile prioritare
necesare a fi realizate in perioada 2008 - 2013.
Procesul de planificare a avut in vedere nevoia de dezvoltare a unui sistem de

management integrat al deseurilor pentru tot judetul si de asemenea macro -
afordabilitatea proiectului, pentru o perioada de 30 de ani, asa cum a fost
previzionat in Master Plan.
Etapizarea investitiilor este realizata luand in considerare perioada de finantare

prevazuta de Regulamentul CE nr. 1083/2006. In consecinta, investitiile
necesare, asa cum au fost ele identificate in Master Plan, sunt prioritizate pentru
a determina infrastructura care va fi finantata sub Programul Operational
Sectorial de Mediu.
5
Proiectul propus este conform prevederilor Planului naţional de gestionare a

deşeurilor, Planului judeţean (6 NV) de gestionare a deşeurilor şi Planului
judeţean de gestionare a deşeurilor. De asemenea, se încadrează în planurile
locale de urbanism (Se ataşează cerificatele de urbanism pentru locaţiile
cuprinse în Studiu).
2. Descrierea proiectului
Pe baza informatiilor de mai sus, a distributiei geografice a populatiei si a
generarii deseurilor, judetul a fost impartit in patru 4 zone de management a
deseurilor, 1 deservita direct de Centrul, iar celelalte 3 de câte o statie de
transfer. Mai exact:
• Zona 1 acopera partea centrala a judetului, deservita de Centrul de
management al deseurilor, situată în localitatea DOBRIN;
• Zona 2 acopera partea vestica a judetului, deservita de statia de transfer
CRASNA (zona va fi de asemenea acoperita de mici statii de transfer
dezvoltate prin proiect Phare);
• Zona 3 acopera partea nordica a judetului, deservita de statia de transfer
SURDUC;
• Zona 4 acopera partea estica a judetului, deservita de statia de transfer
SINMIHAIU ALMASULUI.
Suplimentar, s-a facut si o analiza a optiunilor, in vederea alegerii celei mai
bune variante pentru sistemul integrat de management al deseurilor. Tabelul
urmator indica optiunile examinate.
Optiuni pentru managementul deseurilor
Etapa
Optiuni
management Selectie Comentarii
examinate
deseuri
Colectare deseuri Tip de colectare: • Sistem cu 1 pubela pentru Sistemul principal va
• Sistem cu 1 aproape 70,000 locuitori in fi cel cu 2 pubele in
zonele rurale vederea educarii
pubela locuitorilor si apoi se
• Sistem cu 2 pubele, 1
• Sistem cu 2 pentru fractia umeda si 1 va extinde sistemul
pubele pentru fractia uscata, prin adaugare de
transformat ulterior in pubele suplimentare
• Sistem cu 4 sistem cu 3 pubele (pentru Sistemul cu 1 pubela
pubele hartie si colectare deseuri este implementat in
organice) pentru aproape zone rurale mici,
130,000 locuitori atat in insotite de puncte de
zonele urbane cat si rurale colectare benevola
• sistemul cu 4 pubele (1 pentru recuperare
reciclabile
pt. hartie, 1 pt. metal, 1 pt.
Sistemul cu 4 pubele
plastic,1 pt. Deseuri mixte)
este deja in
pentru aproape 38,000
implementare
locuitori in zonele rurale
6
Etapa
Optiuni
examinate
deseuri
Tip de pubele In principal EURO PUBELE
folosite de 1.1 m3
Tip de camioane 16m3 in zone urbane & 12m3
folosite in zone rurale
• Criseni Dobrin Avantajele locatiei
sunt:
• Dobrin • Izolarea vizuala
• Un bun acces
rutier
• Acceptarea
Locatie centrala
publica
management
deseuri • Suprafata
suficienta
• Apropierea de
mari generatori de
deseuri
• Proprietate
publica
• TMB complexa TMB simpla/compostare Avantajele sunt:
• Tehnologie cu cost
• TMB redus
simpla/compostare • O buna performanta
de mediu
• Acceptarea publica
• Tratare In principal centralizata cu Cele mai multe
Tratare deseuri mici facilitati descentralizate deseuri sunt generate
biodegradabile centralizata in zona 1 si acest
• Tratare lucru impune o
descentralizata facilitate centralizata.
Statiile mici de
compostare sunt
prevazute a se
dezvolta in cadrul
programului Phare
Recuperare Facilitate simpla de sortare Nu este necesara o
material reciclabil analiza extensiva
datorita cantitatilor
mici si a limitarii
bugetului; va fi
implementata o statie
simpla de sortare
bazata pe culegere
manuala
Depozit 1 depozit judetean central Aceasta este definita
conform cu legislatia de managementul
judeţean al deseurilor
si de master plan-ul
de management al
deseurilor. Toate
reziduurile vor fi aduse
la depozit.
7
Etapa
Optiuni
examinate
deseuri
Vechi depozite • Curatire • Curatire pentru depozite Intreaga reabilitare
neconforme rurale foarte mici este realizata in
• Reabilitare simpla conformitate cu
• Reabilitare • Reabilitare simpla pentru prevederile legale si
completa depozite rurale mari principiul de eficienta
• Reabilitare completa pentru a costurilor
depozite urbane
Analiza indică faptul ca schema este croită pe nevoile judetului Sălaj, atinge
tintele din legislatie si asigură protectia mediului in cea mai eficientă manieră de
utilizare a fondurilor:
• Colectare deseuri:
- Impartirea judetului in 4 zone de management al deseurilor asa cum
s-a indicat anterior:
 Zona 1 deservită de Centrul de management al deseurilor, în
localitatea DOBRIN;
 Zona 2 deservită de statia de transfer CRASNA, cu o capacitate
de 13.900 t/an;
 Zona 3 deservită de statia de transfer SURDUC, cu o capacitate
de 3.400 t/an;
 Zona 4 deservită de statia de transfer SINMIHAIU ALMASULUI,
cu o capacitate de 2.600 t/an.
- Colectarea a 61 500 t/an deşeuri municipale solide:
 Implementarea unui sistem de colectare a deşeurilor verzi
pentru 30% din populaţie, exclusiv în zonele rurale;
 Implementarea unui sistem dual de colectare, unul pentru fracţia
umedă şi unul pentru fracţia uscată, cu posibilitatea extinderii la
3 fracţii, (unul pentru colectarea hârtiei) pentru 54% din
populatie (67% urban şi 33% rural);
 Implementarea unui sistem de colectare selectivă în 4
sortimente (hârtie, metale, materiale plastice, deşeuri
amestecate) pentru 16% din populatie (100% din zona rurală).
- Cumpararea a 5 000 de pubele suplimentare de 1.1 m3 pentru a

acoperi nevoile judetului;
- Cumpararea a 14 camioane de 16m3 si a 21 de 12 m3 pentru a acoperi
nevoile judetului.
8
• Tratare / depozitare deseuri

- Construirea unui Centru de management a deseurilor in Dobrin, care
va cuprinde urmatoarele:
 1 statie de TMB simpla / compostarea pentru tratarea deseurilor
biodegradabile, in care va fi tratat continutul pubelei umede.
Capacitatea acestei statii este de 32 000 t/an, si va produce:
compost (10 000 t/an), ceva metale (500 t/an) si reziduuri
(16 500 t/an);
 1 instalaţie de sortare, in care va fi tratat continutul pubelei
uscate. Capacitatea acestei statii este de 19 000 t/an, si va
produce: reciclabile (12 000 t/an), si reziduuri (7 000 t/an);
 1 depozit judetean, construit in conformitate cu dispozitiile si
specificatiile din legislatie, care va primi anual 34 000 t de
deseuri (inclusiv namoluri).
- Promovarea compostarii in gospodarii in zonele rurale. Se estimeaza
ca vor fi compostate aproape 2.600 t/an de deseuri biodegradabile. In
acest scop, vor fi livrate cetatenilor 12 000 de pubele cu capacitate de
220 l.
• Reabilitarea depozitelor existente
- 121 de depozite rurale mici cu o suprafata de 30,83 ha si o cantitate de
deseuri de 10.800 t vor fi curatate si deseurile vor fi transportate in
depozite mai mari din apropiere;
- 2 depozite rurale mari cu o suprafata totala de 2,13 ha si o cantitate de
deseuri de 10 000 t vor fi reabilitate in situ cu sol si strat de acoperire
din sol fertil;
- 4 depozite urbane cu suprafata totala de 9,51 ha si o cantitate de
deseuri de 386.000 t vor fi reabilitate in situ printr-un sistem de
acoperire completa asa cum impune legislatia romana in materie.
2.1. Centrul judeţean de management a deşeurilor

Centrul judeţean de management a deşeurilor care va fi proiectat şi construit va
rezolva problema eliminării reziduurilor, aşa cum a fost descris anterior, până în
anul 2037. Prima celulă a depozitului de deşeuri, care se aşteaptă să fie finanţată
de FEDR, este estimată a avea o durată de viaţă de nu mai puţin de 5 ani, iar
suprafaţa bazinului nu mai puţin de 3 ha. Pe baza cantitătilor de deseuri
menţionate anterior şi a ipotezelor, depozitul de deşeuri nepericuloase este
proiectat conform cerinţelor impuse de legislaţia română şi a caietului de sarcini,
care transpune Directiva CE relevantă cu privire la depozitele de deşeuri
(Directiva 1999/31/CE).
9
Principalele catogorii de lucrări necesare pot fi grupate in:

− Amenajarea zonei de depozitare;
− Lucrări de impermeabilizare;
− Lucrări privind realizarea sistemului de drenare a levigatului (ape
pluviale cazute in interiorul celulei de depozitare);
− Colectarea si descarcărea gravitatională a levigatului in exteriorul
depozitului de deseuri;
− Epurarea levigatului;
− Evacuarea permeatului si concentratului;
− Lucrari de inchidere, in timp, pentru celulele care ating capacitatea
de stocare proiectată.
Depozitul de deseuri este format din cinci zone principale, astfel:
− zona celulei de depozitare nr. I;
− zona tehnică, care cuprinde:
o zona de cântărire intrare/iesire a autocamioanelor,
inclusiv cabina personal de supraveghere;
o zona de receptie, sortare si expeditie deseu uscat;
o zona de biostabilizare deseuri;
o zona de circulatie a autocamioanelor;
o zone de spălare a rotilor autocamioanelor;
o cladire administrativă, inclusiv laborator si statie
meteorologică;
o parcare personal;
o zona statiei de combustibili;
o zona de interventie utilaje;
o canalizare interioară/exterioară ape contaminate;
o post de transformare;
o generator de curent electric;
o gospodarie de apă;
o statie de epurare ape uzate menajere provenite din
clădirea administrativă;
o toalete ecologice mobile.
− zona de retentie a levigatului provenit din zona de

depozitare, care cuprinde:
o retea de colectare si transport levigat;
o bazin de retentie si pompare levigat;
o statie de epurare levigat.
− zona bazinul de retentie a apelor pluviale provenite din zona

viitoarelor celule de depozitare a deseurilor si a drumurilor de
serviciu, inclusiv conducta gravitatională de evacuare;
10
− zona bazinul de retentie a apelor pluviale provenite din zona

tehnică si statia de pompare a apelor conventional curate in Valea
Fâneţelor.
Drumul de acces aferent acestei investitii va fi construit pe o lungime de 2,10 km
între DJ 108-D şi Depozitul judeţean, urmarind traseul unui drum existent de
exploatare din pamant.
Statie de sortare deşeu uscat

Statia de sortare deşeu uscat aferentă zonei tehnice a Centrului de management
integrat al deseurilor Dobrin, va avea umatoarele caracteristici:
- Deseuri procesate: 19 000 tone/an;
- Materiale reciclabile: 12 000 tone/an;
- Reziduuri: 7 000 tone/an;
Instalatia de compostare
Zona de compostare a materialelor biodegradabile, amplasată in cadrul zonei
tehnice a Centrului de management integrat al deseurilor va avea urmatoarele
capacităti:
- Deseuri procesate : 32 000 tone/an;
- Compost: 10 000 tone/an;
- Residuuri: 16 500 tone/an;
Compostarea biodegradabilelor se va realiza intr-o hală inchsă ce se va construi
pe o suprafata de aproximativ 1,035 ha.
Drum de acces
Drumul de access la amplasament va fi realizat intre Drumul DJ 108 D si intrarea
in incinta Centrului de management integrat al deseurilor Dobrin.
Conducta de refulare a apelor conventional curate

Conducta de refulare a apelor conventional curate va descărca apele din cadrul
bazinului de retentie ape pluviale din incinta Centrului de management integrat al
deseurilor in Valea Fâneţelor aflată la cca. 0,6 km de intrarea in ampalsament.
Calitatea apei evacuate va fi conform NTPA 001/2005.
Tabelul următor prezintă cerintele de bază pentru impermeabilizarea de bază
precum si pentru proiectarea celulei (alveolei) asa cum sunt ele incluse in
legislatia română in domeniu si conform experientei expertilor.
Proiectarea impermeabilizării de bază – alveolei

Specificatii
Distanţa minima intre sub-baza si ape subterana 1m
Bariera geologica naturala – permeabilitate < 10-9 m/s
11
Bariera geologica naturala – grosimea stratului > 1,00m

Bariera geologica artificiala – permeabilitate < 10-9 m/s
Bariera geologica artificiala – grosimea stratului > 0,50m
Stratul de drenare – permeabilitate < 10-3 m/s
Stratul de drenare – grosimea stratului > 0,50m
Geomembrana – permeabilitate < 10-9 m/s
Geomembrana – grosimea stratului > 2mm
Proiectare alveola
Inclinare alveola (longitudinal) > 1%
Inclinare alveola (transversal) > 3%
Drenarea, colectarea si tratarea levigatului

Pentru calculul sistemului de drenare a levigatului, colectarii şi tratării, vor fi
folosite datele meteorologice oficiale pe ultimii cinci ani, precum si factorul de
canalizare 0.0 pentru bazinul deschis şi 0.7 pentru bazinul temporar închis.
Dimensionarea tevilor se va baza pe cantitatea zilnică maximă de precipitaţii
împărţita la 12h şi înmulţită cu 1,5.
Următorul tabel prezintă calitatea estimată a levigatului înainte de tratare, atât
pentru deşeuri netratate, cât şi pentru cele tratate.
Calitatea levigatului inainte de tratare

Din reziduuri In depozitul judetean
Din deseuri
Parametru tratate Salaj (cel mai rau caz
netratate
(indicativ) presupus)
CBO5 (mg/lt) 13000 1500 13000
CCO-Cr (mg/lt) 22,000 2,000 22,000
Total nitrogen 2,000 100 2,000
(mg/lt)
Total fosfor (mg/lt) 6 10 6
Suspensii solide 1,200 1,200 1,200
Din moment ce depozitul va accepta în principal reziduuri tratate, precum şi unele

cantităţi mici de deşeuri netratate şi nămoluri, compoziţia levigatului va depinde
de proportia fiecarui flux de deşeuri care intră în depozitele de deşeuri. Coloana
relevantă din tabelul de mai sus oferă o estimare a compozitiei finale a levigatului
care va fi tratat la depozitul judetean Sălaj.
Efluentul, care va fi descărcat într-un bazin de colectare trebuie să aibă calitatea
care este prezentată în tabelul de mai jos:
Calitatea efluentului inaintea deversării
Valoare
Parametru Unitate
maxima
Temperatura ºC 0-35
12
Valoare
Parametru Unitate
maxima
pH - 6.5-8.5
Suspensii solide mg/lt 35 (60)
CBO5 mg O/lt 20 or 25
CCO-Cr mg O/ lt 70 or 125
N-NH4+ mg/ lt 2 (3)
N total mg/ lt 10 (15)
NO3- mg/ lt 25 (37)
NO2- mg/ lt 1 (2)
P total mg/ lt 1 (2)
CN (cianida) mg/ lt 0.1
S2- (hidrogen sulfurat) mg/ lt 0.5
SO2-(Sulfura) mg/ lt 1
SO3-(Sulfat) mg/ lt 600
C8H* OH (fenol) mg/ lt 0.3
Substante extrase din solventi mg/ lt
20
organici
Substante pe baza de petrol mg/ lt 5
Detergent sintetic mg/ lt 0.5
Reziduuri filtrate mg/ lt 2000
Arsenide (As+) mg/ lt 0.1
Aluminiu (Al3+) mg/ lt 5
Calciu (Ca2+) mg/ lt 300
Pb2+ (Plumb) mg/ lt 0.2
Cd2+ (Cadmiu) mg/ lt 0.2
Cr + Cr6+ (Total Crom)
3+
mg/ lt 1.0
Cr6+ (Crom hexavalent) mg/ lt 0.1
Fe2+, Fe3+ mg/ lt 5
Cu2+ (Cupru) mg/ lt 0.1
Ni2+ (Nichel) mg/ lt 0.5
Zn2+ (Zinc) mg/ lt 0.5
Hg2+ mg/ lt 0.05
Mn (Total Mangan) mg/ lt 1.0
Fl- mg/ lt 5
-
Cl (Clor) mg/ lt 500
Cl2- (Clor liber) mg/ lt 0.2
Ag+ mg/ lt 0.1
Mo2+ mg/ lt 0.1
Se2+ mg/ lt 0.1
Mg2+ mg/ lt 100
Co2+ mg/ lt 1
Tratarea biogazului
Pentru calculul generarii biogazului este folosit modelul LandGEM – Model pentru
Emisii de Gaz din Depozit, Versiunea 3.02.
Acesta este un model de calcul de biogaz, care acoperă toti poluanţii potenţial
care pot deriva din biodegradarea deşeurilor. Acest model este folosit pe scară
largă de către APM din SUA. LandGem:
13
• Calculează emisiile provenite de la eliminarea deşeurilor, în funcţie de rata

anuală de eliminare, de fluctuaţia de timp la eliminare şi de capacitatea
depozitului de deşeuri
• Include calculul, nu numai pentru principalii poluanţi (metan, dioxid de carbon),
dar şi pentru urmele de elemente, constând in mai puţin de 1% de biogaz
generat. De asemenea, calculează compuşii organici volatili non metan, care
joacă un rol semnificativ în reacţii fotochimice
• Se bazează pe calcule matematice avand in vedere procesul de biodegradare
ca reacţie de prima clase, în ceea ce priveşte rata. Sunt folositi doi parametri de
bază şi anume Lo care se referă la numărul potenţial total de metan generarat si
k care se referă la scaderea generarii biogazului de-a lungul timpului
• Permite posibilitatea de a estima parametrii Lo şi k, folosind date experimentale
sau din locatie.
In judetul Salaj depozitul de deşeuri trateaza în principal reziduurile dar, de
asemenea, vor fi depozitate si deşeurile netratate precum şi nămolurile.
Următorul tabel prezintă aceşti parametri, pentru fiecare tip de deşeuri
Parametrii de calcul ai biogazului pe tip de deseuri

Parametru Deseuri netratate Reziduuri tratate Namol
Lo (m3 CH4/t 166.6 pentru 77.9 pentru 60.0
deseuri) biodegradabile biodegradabile si
14.0 pentru hartie hartie
35.9 pentru alte 34.1 pentru alte fractii
fractii
k (y-1) 0.185 pentru 0.100 pentru 0.100
biodegradabile biodegradabile si
0.100 pentru hartie hartie
0.0300 pentru alte 0.0300 pentru alte
fractii fractii
Prin urmare, generarea biogazului depinde de raportul dintre diferitele tipuri de

deşeuri care intră în depozitul de deşeuri. Este de remarcat, de asemenea, faptul
că se presupune că biogazul este format din 50% metan v.v.
Material de acoperire
Se presupune că materialul de acoperire va fi de aproximativ 15% w.w a din
volumul deşeurilor depozitate.
Inchidere depozit, reabilitare si ingrijire ulterioara
Închiderea depozitului de deşeuri va fi efectuata în conformitate cu Hotărârea de
Guvern 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi legislaţiei europene pentru
închiderea depozitelor de deşeuri nepericuloase. Sistemul de acoperire va consta
din următoarele:
• Strat de acoperire cu o grosime minima de 0.50 m cu k >1x10-4 m/s;
14
• Strat de drenare gaz construit din materiale granulare sau artificiale

cu grosime minima de 0.30 m cu k<5x10-4 m/s;
• Strat compactat de argila cu o grosime de minim 0.50 m, cu
k<5x10-9 m/s sau altă bariera echivalenta;
• Strat de drenare a apei din precipitaţii, construit din materiale
granulare sau artificiale cu grosime minimă de 0.30 m si cu k >
1x10-3 m/s sau din alte materiale artificiale;
• Membrana geotextilă de separare;
• Strat de acoperire sol cu o grosime de minim 1 m, dintre care 0.15
m superiori se presupune a fi sol fertil.
Proiectarea sistemului de acoperire se realizează având in vedere următorii
factori:
• Temperatura si precipitatiile extreme;
• Efectele rădăcinilor si ale vizuinelor animalelor asupra integritătii
sistemului;
• Robustete impotriva stresului asezării;
• Stabilitatea pantelor;
• Circulatia vehiculelor;
• Urme de acces auto si urme de pasi umani;
• Suprafata drenare apă;
• Recirculare levigat;
• Instalatia de captare de gaz si reteaua de conducte de colectare;
• Instalatia de trape pentru colectarea levigatului si reteaua de
conducte;
• Usurinta in reparatie;
• Aspectul estetic;
• Utilizare finală.
2.2. Staţii de transfer

Prin proiect se propune realizarea a 3 statii de transfer aferente zonelor de
colectare: Zona 2 - Crasna, Zona 3 - Surduc si Zona 4 – Sânmihaiu Almaşului.
Statiile de transfer vor avea urmatoarele capacitati:

Statia de Transfer Crasna: 13 900 tone/an;
Statia de Transfer Surduc: 3 400 tone/an;
Statia de Transfer Sânmihaiu Almaşului: 2 600 tone/an
Statiile de transfer sunt proiectate astfel incat sa poata asigura desfasurarea in

conditii optime a activitatilor de colectare si procesare a deseurilor, in vederea
dirijarii lor catre depozitul regional. Aceste statii vor fi prevazute cu urmatoarele
facilitati:
15
A. Acces
B. Platforma cantarire
C. Constructii
 hala metalică compartimentată pentru receptionarea
deseurilor.
 hală metalică ce va adăposti instalatia de compactare a
deseurilor nesortate.
D. Drumuri si platforme interioare
Platformele betonate
 de manevrare a autovehiculelor;
 de incărcare.
E. Drumuri exterioare
F. Retele de apă si canalizare
 Retele de alimentare cu apă:
 Retele de canalizare:
 Protectia si stingerea incendiilor
G. Retele electrice si posturi de transformare
H. Imprejmuiri
I. Echipamente si dotări
 1 incărcător cu cupă si greifer;
 1 instalatie de compactare deseuri
1.Tipul de instalatie propus pentru dotarea statiilor de transfer, pentru deseurile

reciclabile (fractia uscată) este eliminarea directă a deseurilor din vehiculul de
colectare (la etajul de sus), de pe o rampă in containerul sau remorca de
transport. Aceasta solutie este optima datorită vehiculelor de colectare mici care
se folosesc si datorită ne-compactării deseurilor. Vehiculele de colectare elimină
deseurile direct de pe rampă in containerele de transport catre facilitate centrală,
respectiv instalaţia de sortare. Containerul poate fi miscat in mod automat pentru
a permite o umplere egala, iar jgheabul poate asigura faptul ca deseurile nu sunt
eliminate imprejur. Aceasta solutie nu prezinta probleme de igiena deoarece
deseurile sunt transferate direct din vehicolul de colectare in containerul pentru
transport.
Statiile cu descarcare directa, fara compactare sunt proiectate cu doua etaje
principale de operare. Pe durata operatiunii de transfer, deseurile sunt
descarcate direct din vehiculele de colectare (la etajul de sus), printr-o palnie, in
remorcile sau containerele deschise de la etajul inferior. Remorcile sau
containerele sunt pozitionate pe cantare astfel incat descarcarea poate fi oprita
atunci cand se atinge incarcatura maxima. Se foloseste o macara stationara
montata pe un vehicul cu o cupa cu graifar in vederea distributiei deseurilor in
remorca. Dupa incarcare peste remorca este asezata o prelata. Pentru stocarea
deseurilor pe durata momentelor de varf sau intreruperilor de sistem, deseurile
suplimentare trebuie golite si stocate temporar intr-o parte a podelei basculante,
pe o durata de 24 de ore sau mai putin.
16
2. Pentru deseurile umede, containerul de transport deseuri la facilitatea

centrala de compostare este incarcat cu ajutorul compactoarelor (sistem de
container presa). In acest caz, vehiculele de colectare elimina deseurile de pe
rampa intr-un jgheab. Apoi, containerele sunt incarcate printr-un
compactor/presa, ajungandu-se la o incarcatura optima a containerului de
transport. Aceasta solutie reprezinta o solutie moderna si flexibila deschisa unor
extinderi viitoare. Avantajul este ca volumul materialelor de deseuri usoare si
voluminoase poate fi redus si astfel sa permita o utilizare optima a capacitatilor
de transport la distanta. In general, echipamentul consta din compactoarea
hidraulica a deseurilor cu presa compactoare/presa anticamera.
Statiile de transfer cu compactare folosesc echipament mecanic in vederea
mariirii densitatii deseurilor inaintea transferului acestora. Maiul actionat hidraulic
al compactorului impinge deseurile in remorca de transfer care este legata in
mod mecanic de compactor.
Alte dotari ale statiilor de transfer includ:

- zona asfaltata la intrare pentru a permite manevrarea vehiculelor
pentru descarcarea deseurilor/containerelor;
- cantar rutier suprateran;
- cabina cantar;
- cladire de birouri dotata cu grupuri sanitare si dusuri;
- atelier mecanic interventii vehiculele de transport si
autogunoiere.
2.3. Inchiderea depozitelor urbane neconforme

Judetul Salaj are in total 127 depozite vechi urbane/rurale, care trebuie să fie
închise şi reabilitate. 4 din aceste depozite sunt urbane neconforme, iar restul
sunt dispersate în partea rurala a judeţului. Datele colectate în ceea ce priveşte
depozitele existente, pot fi distribuite în 3 categorii principale, după cum urmează.
Categorii de depozite neconforme existente

Descrierea Numar de Suprafata Total deseuri
Categorie
locatii totală (ha) depozitate (t)
Total deseuri
Categoria 1: Depozite
depozitate < 121 30.83 10,712.3
rurale mici
5,000t
Categoria 2: Depozite Depozite rurale
2 2.13 10,000
rurale mari cu total > 5,000t
Categoria 3: Depozite Depozite urbane
4 9.51 385,800
urbane
Total 127 42.47 406,512.3
17
Pentru depozitele neconforme din zona urbană sunt necesare urmatoarele lucrări
aditionale:
•Puturi de eliminare pasivă sau activă a biogazului;
•Sistem de ardere cu flacără a biogazului colectat din depozitul
neconform Zalău;
•Biofiltre ( folosind compostul generat din cadrul Centrului de
management integrat al deseurilor (CMID) Dobrin pentru degazarea
pasivă a biogazului produs in cadrul depozitelor neconforme Cehu
Silvaniei, Simleu Silvaniei si Jibou;
•Canal perimetral de colectare a apelor pluviale cazute pe suprafata
depozitelor inchise.
In tabelul următor sunt prezentate caracteristicile principale aferente reabilitării

depozitelor neconforme urbane.
Principalele caracterietici ale reabilitarii deporzitelor neconforme urbane

Cehu Simleul
Element Zalau Jibou
Silvaniei Silvaniei
Suprafata (ha) 4.35 2.5 1.3704 1.3
3
Excavatii (m ) 3,152 2,522 2,530 5,078
Taluze (m3) 57,822 11,504 6,067 1,795
Suprafata impermeabilizata (ha) 2.574 1.691 1.093 0.6667
Canal perimetral ape pluviale (m) 800 700 500 500
Puturi de colectare biogaz (nr.) 24 14 10 10
Inchiderea depozitelor rurale neconforme

Inchiderea unui depozit neconform existent de deseuri se face in concordanta cu
Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1274/2005, respectiv in
functie de suprafata si de volumul de deseuri existent in cadrul acestuia.
Functie de aceste considerente, exista trei categorii de depozite de deseuri
neconforme, astfel:
- categoria b.1 – denumite depozite mici neconforme de deseuri
nepericuloase care au suprafata mai mica de 1,00 ha si volumul de
deseuri mai mic de 20.000 mc;
- categoria b.2 – denumite depozite mijlocii neconforme de deseuri
nepericuloase care au suprafata cuprinsa intre 1,00 si 5,00 ha si
volumul de deseuri cuprins intre de 10.000 si 150.000 mc;
- categoria b.3 – denumite depozite mari neconforme de deseuri
nepericuloase care au suprafata mai mare de 5,00 ha si volumul de
deseuri mai mare de 150.000 mc.
18
Inchiderea depozitelor existente neconform de deseuri din zona rurala -

categoria b.1.
Inchiderea acestui tip de depozit neconform de deseuri nepericuloase se face
astfel:
- relocarea pe cat posibil a deseurilor depozitate sporadic catre zona
de baza a depozitului, precum si mutarea completa a deseurilor din
zona apelor curgatoare, izvoarelor, iazurilor si lacurilor la o distanta
de minimum 5 – 10 m de acestea;
- micsorarea pe cat posibil a suprafetei finale aferente depozitului;
- indepartarea din zona definitiva de depozitare a deseurilor
voluminoase (echipamente electrice si electronice, acumulatori auto,
anvelope auto, materiale feroase, deseuri din constructii etc.);
- indepartarea din zona definitiva superioara de depozitare a
deseurilor din material plastic (PET-uri, pungi si folii de plastic);
- umplerea gropilor si denivelarilor existente in cadrul corpului
depozitului;
- compactarea deseurilor prin trecerea succesiva cu buldozerul peste
masa acestora de minimul 3 – 5 ori;
- respectarea pantelor de inchidere si profilare a depozitului in asa fel
incat sa se previna erodarea acestora in perioadele ploioase,
respectandu-se panta maxima de 1:3 si minima de 1:10;
- acoperirea masei profilate de deseuri cu un strat de minimum 30 cm
de pamant repartizat uniform peste aceasta;
- insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol vegetal si implicit a
depozitului;
- suprafata inierbata a depozitului de deseuri se intretine timp de
minimum 2 ani;
- prevederea de panouri avertizoare in zona depozitului de deseuri cu
rol de atentionare asupra tipurilor de utilaje care au posibilitatea de
a patrunde in zona depozitului.
Masurile de mai sus au rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat
de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si de a le reda
mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.
Inchiderea depozitelor existente neconform de deseuri din zona rurala -

categoria b.2.
Inchiderea acestui tip de depozit neconform de deseuri nepericuloase se face
astfel:
- relocarea pe cat posibil a deseurilor depozitate sporadic catre zona
de baza a depozitului, precum si mutarea completa a deseurilor din
19
zona apelor curgatoare, izvoarelor, iazurilor si lacurilor la o distanta

de minimum 5 – 10 m de acestea;
- micsorarea pe cat posibil a suprafetei finale aferente depozitului;
- indepartarea din zona definitiva de depozitare a deseurilor
voluminoase (echipamente electrice si electronice, acumulatori auto,
anvelope auto, materiale feroase, deseuri din constructii etc.);
- indepartarea din zona definitiva superioara de depozitare a
deseurilor din material plastic (PET-uri, pungi si folii de plastic);
- umplerea gropilor si denivelarilor existente in cadrul corpului
depozitului;
- compactarea deseurilor prin trecerea succesiva cu buldozerul peste
masa acestora de minimul 3 – 5 ori;
- respectarea pantelor de inchidere si profilare a depozitului in asa fel
incat sa se previna erodarea acestora in perioadele ploioase,
respectandu-se panta maxima de 1:3 si minima de 1:20;
- acoperirea masei profilate de deseuri cu un strat de minimum 30 cm
de pamant argilos repartizat uniform peste aceasta;
- repartizarea uniforma peste stratul de pamant argilos a unui strat de
minimum 10 cm de sol vegetal necompactat;
- insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol vegetal si implicit a
depozitului;
- prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de
deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile
cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor
ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de
canalizare din zona;
- suprafata inierbata a depozitului de deseuri se intretine timp de
minimum 2 ani;
- prevederea de panouri avertizoare in zona depozitului de deseuri cu
rol de atentionare asupra tipurilor de utilaje care au posibilitatea de
a patrunde in zona depozitului.
Masurile de mai sus au rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat
de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si de a le reda
mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.
Nămolurile de la statiile de epurare

Asa cum a fost deja menţionat, în conformitate cu legislaţia română
(Ordin757/26.11.2004 şi normativele tehnice cu privire la depozitarea deşeurilor)
nămolurile de epurare generate în apă şi in statiile de tratarea apelor uzate, pot fi
aduse în depozitele de deşeuri într-o proporţie de 10%, in raport cu deşeurile
20
municipale solide aduse la depozit. Mai mult decât atât, pentru ca nămolurile sa
fie acceptate în depozit conţinutul lor de apă nu trebuie să depăşească 65%.
Acestea sunt cele două condiţii de bază, pentru ca nămolurile de epurare sa fie
acceptate la depozitul de deşeuri. În plus, ar trebui de asemenea cunoscuta,
pentru a verifica natura nepericuloasa a nămolurilor şi testele de scurgere
conform Deciziei Consiliului Europei 2003/33/CE (privind criteriile şi procedura de
acceptare a deşeurilor la depozite) ar trebui să fie efectuate în scopul de a evalua
dacă nămolurile îndeplinesc criteriile pentru aducerea la depozitelele de deşeuri
nepericuloase.
Având în vedere toate cele de mai sus, depozitul de deşeuri din judetul Salaj va fi
proiectat cu o capacitate crescuta cu 10%, pentru a fi capabil sa primeasca
cantitatea maximă de nămoluri permise de legislaţia în vigoare.
Cantitatea maximă de nămol care poate fi adusă la depozitul de deşeuri nu poate
depăşi 3.000 t/an.
III. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu
1. Protecţia calităţii apelor

1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, concentraţii şi debite masice de poluanţi
rezultaţi pe faze tehnologice şi de activitate. Concentraţii şi debite de
poluanţi
A. Centrul de management integrat al deşeurilor (depozit, staţie de sortare,

staţie de compostare)
In faza de exploatare se disting doua tipuri de activitati si anume:

- depunerea deseurilor si lucrari aferente intretinerii depozitului;
- lucrari de sustinere a activitatii principale si de protectie a mediului
Surse potentiale de poluare apelor subterane si de suprafata sunt:

• levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat pe fundul spatiului de
depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se
infiltreaza prin deseuri);
• apele uzate tehnologice si de la spalarea platformelor si pardoselilor si
spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare (platforma betonate pentru
descarcarea deseurilor reciclabile, pardoseala halei de sortare, platforma
de stocare materiale reciclabile, platforma halei de prelucrare refuz din
cadrul statiei de sortare)
21
• ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor zonei de compostare;

• ape uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii
administrative;
• ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor si a platformelor
gospodaria auto;
• ape uzate provenite de la spalarea platformei gospodariei de carburanti;
• ape pluviale colectate de pe suprafetele din incinta.
a) Levigatul
Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de
deseuri este considerat cel mai important pentru protectia mediului. Levigatul este
un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori
variaza in functie de natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa
care le traverseaza.
Compozitia tipica a levigatelor din depozitele aflate in diferite faza de
descompunere este prezentata in tabelul urmator:
Indicatorul Compozitia levigatului ( mg/l )

de poluare Deseuri Deseuri vechi Deseuri cu
proaspete umiditate ridicata
CCO-Cr (mg/l) 23800 1160 1500
CBO5 (mg/l) 11900 260 500
COT (mg/l) 8000 465 450
Acizi volatili - carbon 5688 5 12
(mg/l)
Amoniu (mg/l) 790 370 1000
Azotati (mg/l) 3 1 1
Fosfati (mg/l) 0,73 1,4 1
Cloruri (mg/l) 1315 2080 1380
Sodiu (mg/l) 9601 300 1900
Magneziu (mg/l) 252 185 186
Potasiu (mg/l) 780 560 570
Calciu (mg/l) 1820 250 158
Mangan (mg/l) 27 2,1 0,05
Fier (mg/l) 540 23 2
Nichel (mg/l) 0,6 0,1 0,2
Cupru (mg/l) 0,12 0,03 –
Zinc (mg/l) 21,5 0,4 0,5
Plumb (mg/l) 0,40 0,14 –
Levigatul colectat este directionat prin conductele de colectare la statia de
22
epurare levigat. Din statia de epurare permeatul este evacuat in emisar cu

respectarea NTPA 001/2005.
b) Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele
tehnologice (ape uzate industriale) provin de la spalarea autogunoierelor si a
platformele si spatiile inchise din cadrul statiei de sortare si statiei de compostare.
Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de
substante organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita
continutului lor aceste ape vor fi colectate si directionate catre statia de epurare
levigat. Dupa epurare apele uzate epurate vor fi evacuate in emisar.
c) Ape uzate fecaloid menajere

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative
si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre statia de epurare ape
uzate menajere si apoi evacuate in in bazinul de retentie ape pluviale si apoi
pompate in emisar.
d) Apele provenite spalarea platformelor zonei de interventie asupra utilajelorsi de
la spalarea platformei din zonei staiei de carburanti (ape uzate industriale) au un
continut ridicat de suspensii anorganice si organice, substante organice dizolvate
si pot fi impurificate cu produse petroliere. Aceste uzate vor fi colectate apoi sunt
preepurate in separatorul de produse petroliere si apoi evacuate in bazinul de
retentie ape pluviale apoi pompate in emisar.
e) Apele pluviale
Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari vor fi
captate prin sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole. Inainte
de evacuarea în bazinul de retentie, apele vor fi pre-tratate printr-un separator de
produse petroliere.
Apele pluviale colectate prin canalule deschise din zona exterioara a digului
perimetral aferent celulei nr. I de depozitare, din zona viitoarelor celule de
depozitare a deseurilor, din sistemele de ape freatice de sub depozit si de pe
acoperis, a drumurilor de serviciu si spatiilor verzi vor fi evacuate in bazinul de
retentie si de aici se varsa gravitational in bazinul de retentie ape pluviale si apoi
pompate in emisar. In acest bazin de retentie sunt sunt deversate si apele
epurate de la statia de epurare levigat.
Astfel In emisar vor fi evacuate apele pluviale din amplasament care nu vin în
contact cu deseurile.
Drenarea levigatului
Pentru eliminarea levigatului format din apa de precipitatii care percoleaza
deseurile depuse si apa din constitutia deseurilor, levigat care se colecteaza
gravitational la baza depozitului, s-a prevazut un sistem de drenare care consta
dintr-un strat drenant granular.
Stratul drenant cu granulatia 16/32 mm este realizat din pietris spalat cu continut
de carbonat de calciu ≤ 10 %. Stratul drenant este dispus peste geotextilul de
23
protectie a geomembranei de polietilena, avand pantele la partea inferioara de 3

% catre conducta de drenaj. Separarea stratului drenant de solurile depozitate se
face cu ajutorul unui geotextil de separatie. Stratul drenant are grosimea cuprinsa
intre 0,50 si 0,75 m.
Conductele de drenaj vor fi amplasate in interiorul celulei, in zona stratului
drenant, panta de amplasare fiind de 1 % in lungul generatoarei conductei, catre
conducta colectoare.
In exteriorul stratului drenant (celulei de depozit), in zona amonte si aval a celulei
de depozit, conductele de drenaj se continua cu conducte de polietilena de inalta
densitate fara fante, pana in caminele de spalare, respectiv conectare si spalare.
Conductele de drenaj vor fi montate pana in afara digului perimetral.
Sistemului de drenare a apelor din interiorul celulei de depozit va permite
curatarea conductelor cu jet de apa introdus prin caminele amplasate la capatul
aval al acestora. Conductele de drenaj din cadrul celulei nr. 1 de depozit, precum
si conductele de drenaj aferente celulelor viitoare, se descarca in cadrul
colectoarelor de levigat.
Conductele de colectare se pot conecta intre ele prin sudura cap la cap sau cu
ajutorul mansoanelor electrosudabile. De-a lungul colectoarelor de levigat, se
amplaseaza camine de vizitare, care vor permite curatarea acestora cu jet de
apa.
Levigatul colectat va fi pompat In statia de epurare levigat. Dupa epurare fluidul
este evacuat emisar.
Depozitarea deseurilor in celule si subcelule, care se izoleaza definitiv odata cu

atingerea cotei finale, va face ca producerea de levigat sa aiba loc in:
− subcelula afalta in exploatare;
− subcelula care nu au fost adusa la cota finala;
− subcelule deja acoperite, in care nu s-au epuizat rezervele de apa
ramase dupa inchidere; pe masura ce inainteaza depozitarea, zona
ajunsa la cota finala se acopera iar hidroizolatia din acoperis nu va
permite infiltrarea apei din precipitatii in deseuri; apa din precipitatii –
practic curata - va fi preluata de drenajul de acoperis si evacuata prin
canalul de evacuare in emisar;
In timpul exploatarii depozitului, stadiile de executie si de operare vor fi

diferentiate pe suprafata amplasamentului, pornind de la zone la cota finala (cu
acoperisul definitivat), urmand zone In operare, zone In pregatire pentru operare
si zone neatacate.
In aceste conditii debitul de evacuat din precipitatii odata cu levigatul, va fi preluat
numai de pe suprafata depozitului In curs de operare, fara acoperis si deja
hidroizolata la baza.
Pe masura ce se va extinde depozitul, In partea initiala de depozitare, va fi deja
executata hidroizolatia din acoperis, deci precipitatiile se vor evacua prin drenajul
de suprafata, gravitational, catre debuseu.
Levigatul colectat prin reteaua de colectare este directionat catre bazinul de
retentie si pompare levigat apoi, in vederea epurarii, este transportat la Statia de
24
epurare levigat.
Dupa epurare prin osmoza inversa apa uzata rezultata (permeatul) se va putea
utiliza pentru umectarea deseurilor sau va fi evacuata in emisar. Levigatul nu se
va amesteca cu restul apelor uzate.
Indicatorii da calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile NTPA
001/2002 modificat prin HG 210/2007.
Parametri calitativi ai apelor epurate
Indicator Valoare
pH 6,5-8,5
Materii totale în suspensie 35 mg/dm3
Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) 25 mg/dm3
Consum chimic de oxigen metoda CCO-Cr 125 mg/dm3
Azot total 10 mg/dm3
Azot amoniacal 2 mg/dm3
Azotaţi [NO(3)^-)*6) 25 mg/dm3
Azotaţi [NO(2)^-)*6) 1 mg/dm3
Sulfuri şi hidrogen sulfurat 0,5 mg/dm3
Sulfaţi 600 mg/dm3
Substanţe extractibile cu solvenţi 20 mg/dm3
Produse petroliere 5 mg/dm3
Fosfor total 1 mg/dm3
Detergenţi sintetici 0,5 mg/dm3
Cianuri totale 0,1 mg/dm3
Cloruri 500 mg/dm3
Reziduu filtrat 2000 mg/dm3
Aluminiu 5 mg/dm3
Calciu 300 mg/dm3
Plumb 0,2 mg/dm3
Cadmiu 0,2 mg/dm3
Crom total 1,0 mg/dm3
Cupru 0,1 mg/dm3
Nichel 0,5 mg/dm3
Zinc 0,5 mg/dm3
Mercur 0,05 mg/dm3
Argint 0,1 mg/dm3
25
Molibden 0,1 mg/dm3

Seleniu 0,1 mg/dm3
Mangan total 1,0 mg/dm3
Magneziu 100 mg/dm3
Cobalt 1 mg/dm3
Statia de epurare levigat

Fluxurile de apa uzata ce intra in statia de epurare levigat sunt:
• Levigat
• Ape uzate tehnologice de la spalarea platformelor tehnologice si a
spatiilor inchise de la Statia de sortare si Statia de compostare.
Levigat
EMISAR
STATIE DE
EPURARE LEVIGAT
Ape uzate Ape uzate

tehnologice tehnologice
provenire de la provenire de la
Statia de sortare Statia de
compostare
Conform NTPA 001-2005 rezulta ca randamente de epurare estimate

necesare ale statiei de epurare levigat sunt urmatoarele:
Valori limita Eficienta de

Valori estimate
conf. NTPA epurare (%)
Indicatori de calitate in influentul
001/2005 pentru necesar a fi
statiei(mg/l)
statii noi realizata in statie
1 2 3 4,0
Suspensii 700 60 91,4
CBO5 3.800 25 99,3
Azot total 500 15 97
Fosfor total 4,5 2 55,5
Substante extractibile 530 20 96,2
in eter de petrol
26
Avand in vedere eficienta de epurare necesara si gradul mare de variabilitate a

caracteristicilor apelor uzate, s-a optat pentru o statie de epurare compusa din
doua trepte:
• treapta mecanica, in care are loc o reducere a valorii pH si o
prefiltrare.
• treapta biologica, in care are loc procesul de tratare propriu - zis prin
osmoza inversa si nanofiltrare.
Instalatia functioneaza automat si este alcatuita din urmatoarele componente:
• Pre – filtrare;
• Treapta de tratare a levigatului, inclusiv un sistem de control (PLC);
• Sistem de rezervoare;
• Containere.
Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla,
durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere. Prin procesul osmozei
inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din
levigat, in procent de peste 99,5 %.
Calitatea apei tratate poate fi evaluata on – line, fara interventia omului, prin
masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in
tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei,
reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor
periculoase pentru acesta.
Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru
mult timp (de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica)
se va folosi bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de
inmagazinare permite retinerea influentului in statie timp de cateva ore.
Treapta mecanica:
Levigatul stocat in bazinul colector este pompat in tancul de dozare. Aici are loc
reducerea pH-ului prin adaugare de acid sulfuric. Dozarea cantitatii de acid
sulfuric se face automat.
Operatia de pre - filtrare se realizeaza in doua trepte, care asigura:
 filtrarea grosiera - prin filtre sac pentru a indeparta particulele
grosiere continute de levigat;
 filtrarea fina – printr-un filtru cartus cu o rata de retinere nominala de
10 μm instalat in aval levigat.
Cartusele filtrante sunt intodeauna instalate in aval ca filtre simple si garanteaza o
protectie optima pentru treapta de osmoza inversa. Elementele filtrante trebuie
schimbate cand presiunea atinge o valoare maxima de 2,50 bar. In sistem
automat necesitatea schimbarii filtrelor este indicata de pe panoul de control.
In aceasta etapa valoarea pH - lui din levigat este ajustata la 6,50 – 6,00 pentru a
evita precipitarea necontrolata.
27
Treapta de tratare a levigatului

Dupa prefiltrare, levigatul este pompat in sistemul de distributie prin pompe de
inalta presiune, la o presiune de intrare de 30 – 65 bar. La capatul sistemului de
distributie este instalata o electrovana de control a presiunii.
Pompele multietajate de mare presiune ale unitatilor modulare, transfera levigatul
prin sistemul de distributie in modulele DT. Levigatul pompat in module de tratare
conectate in serie pe o constructie scheletata . Numarul modulelor DT poate fi
suplimentat in functie de necesitate. Instalatia poate va fi montata intr-un
container standardizat. Containerul este izolat termic, ventilat si incalzit.
Dimensiunile containerului sunt: 12,00 x 2,50 m si 2,59 m inaltime.
Statia de epurare este formata din urmatoarele componente:
 Panoul de control local;
 Sistemul de distributie a curentului de joasa tensiune;
 Control procesor;
 Panou de control;
 Dispozitive de masurare;
 Pompa de inalta presiune;
 Sectiunea de module cu osmoza inversa cu pompa liniara;
 Valvele de control a presiunii;
 Tancuri de stocare permeat cu poma de spalare cu permeat;
 Tancuri de curatare cu pompa de spalare;
 Valvele de control pneumatic;
 Conducte (materiale de joasa presiune:PVC, materiale de
inalta presiune: otel 1,4571);
 Sistemul de furnizare a aerului sub presiune;
 Sistemul de dozare a agentilor de curatare.
Concentratul rezultat in urma procesului de epurare se recircula prin statia de
epurare.
Concentratul in exces este dus in depozitul pentru deseuri. La un ciclu de tratare
cantitatea de concentrat rezultata reprezinta cca. 23 % din cantitatea de levigat
intrata in statie.
Alimentarea cu levigat poate fi adaptata intr-un mod flexibil, cantitatea putand fi
variata. Oprirea instalatiei pentru o perioada de timp este posibila fara nici o
problema.
Pompele liniare furnizeaza viteza necesara curgerii tangentiale peste “pernele”
membranare in interiorul modulelor DT. Eficienta unei pompe liniare este
suficienta sa alimenteze numeroase module DT conectate in serie intr-o unitate.
28
Permeatul (levigatul tratat) este stocat in tancul B192. In timpul opririlor si inainte
de curatarea chimica a membranelor, instalatia cu osmoza inversa este spalata
cu permeat din acest tanc.
Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul
conductivitatii. El nu poate fi evacuat din tancul de stocare B192 decat daca
indeplineste conditiile de calitate impuse.
Tehnologia de filtrare
Statia de tratare propusa foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza
inversa si nanofiltrarea. Acestea sunt metode de filtrare tangentiala, sub
actiunea presiunii.
Nanofiltra
Levi re Conce
gat ntrat
(namo
l)
spatiu
perme
at
Apa netratata curge tangential peste un strat activ (membrane) la o viteza mare si
levigatul filtrat traverseaza membrana in directie verticala. Separarea
membranara este un proces fizic, astfel incat componentii care sunt separati nu
sufera nici o schimbare termica, chimica sau biologica. In acest fel, componentii
mixturii fluide pot fi recuperati.
Osmoza inversa permite separarea substantelor mici moleculare si a sarurilor
anorganice din mediul apos, la presiune inalta de pana la 200 bar.
Nanofiltrarea este un proces de separare a moleculelor din mediul apos care
functioneaza prin selectivitatea sarcinii. Ionii monovalenti traverseaza membrana
nanofiltranta, in timp ce ionii polivalenti si bivalenti sunt retinuti.
Cu osmoza inversa se estimeaza urmatoarele rate de reducere:
Tabel : Rate de reducere prin osmoza inversa

Ioni monovalenti 96,0 – 98,0%
Ioni polivalenti 98,0 – 99,0%
Amoniu la pH de 6,5 9,05%
Componente organice cu masa moleculara mare 99,0 –99,8%
Din acest motiv osmoza inversa si-a dovedit utilitatea sa in tratarea levigatului
rezultat din depozitele de deseuri municipale.
Levigatul epurat se va inscrie in indicatorii fizico-chimici, prevăzuţi de NTPA 001
29
In conditii normale de expoatare retelele de canalizare, bazinele de retentie si

statiile de pompare nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in
cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor sau opririi pompelor.
Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a
inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea diverselor avarii.
Statia de epurare ape uzate menajere

Apele menajere provenite de la pavilionul administrativ vor fi preluate de un
colector de canalizare si conduse gravitational la statia de epurare ape uzate
menajere.
Statia de epurare a apelor uzate menajere este dimensionata pentru a putea
prelua debitul aferent apelor uzate menajere provenite din cladirea administrativă
din incinta CMID
Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate trebuie sa se incadreze in limitele
impuse de CN Apele Romane si prevederilor normativului NTPA 001-2002.
Gradul de epurare necesar

Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001-2002 este necesara realizarea in
cadrul procesului de epurare a urmatoarelor grade de epurare:
 90 % - Materii in suspensie (MS).
 93 % - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).
 93 % - Azot amoniacal (NH4+)
 80 % - Fosfor total (P)
 86 % - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat
de potasiu (CCOCr);
 98 % - Detergenti sintetici biodegradabili;
 33 % - Substante extractibile cu solventi organici;
Valorile rezultate impun o tehnologie de epurare a apelor uzate menajere care sa
cuprinda: treapta mecanica, treapta biologica si treapta chimica.
Schema de epurare adoptata

Schema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si
concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea, si urmareste in mod
special retinerea materiilor in suspensie (MS), a substantelor flotante, eliminarea
substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) si eliminarea
compusilor azotului si fosforului.
Solutia de epurare adoptata are la baza o unitatea de epurare compacta,
containerizata, supraterana.
In situatia caderii alimentarii cu energie electrica sau epuizarii volumului tampon
din bazinul de egalizare, omogenizare si pompare (pe timpul noptii) statia de
epurare compacta, containerizata, supraterana permite o intrerupere a functionarii
de pana la 6 ore.
30
Dupa aceasta perioada de intrerupere, unitatea biologica este capabila sa-si

continue functionarea fara nici o problema din punct de vedere a proceselor bio-
chimice.
Din statia de epurare ape menajere efluentul epurat este evacuat in emisar cu
respectarea NTPA 001/2005.
B. Statii de transfer
Apele uzate rezultate din stocarea temporara a deseurilor si apele uzate rezultate
din spalarea platformelor betonate si spalarea autogunoierelor din incintele
statiilor de transfer sunt colectate, preepurate in separatoarele de produse
petroliere, directionate apoi catre bazinele de stocare etanse vidanjabile. De aici,
prin grija beneficiarului vor fi preluate prin intermediul vidanjelor si descarcate la
cea mai apropiata statie de epurare.
2. Protecţia aerului
2.1. Sursele de poluanţi pentru aer
− În faza de colectare/precolectare:
 În acestă fază nu sunt estimabile surse de poluare semnificativă a
aerului.
− În faza de tratare/depozitare (operare):
 În această fază, sursele de poluare a aerului pot fi:
o Gazele de fermentaţie produse în procesul de compostare a
fracţiei biodegradabile;
o Gazele de depozit;
o Gazele de ardere ale mijloacelor de transport şi utilajelor de
procesare a deşeurilor, dotate cu motoare cu ardere internă.
− În faza de reabilitare a depozitelor existente:
o Gazele de depozit;
construcţie, dotate cu motoare cu ardere internă;
o Pulberile rezultate pe amplasamentele construite, antrenate
în aerul atmosferic de utilajele de transport, construcţie şi de vânt.
− În faza de construcţie a depozitului judeţean şi a staţiilor de tranfer:
construcţie, dotate cu motoare cu ardere internă.
o Pulberile rezultate pe amplasamentele construite, antrenate
în aerul atmosferic de utilajele de transport, construcţie şi de vânt.
31
2.2. Debitele, concentraţiile şi debitele masice de poluanţi rezultaţi şi

caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate
În faza de operare
Surse potentiale de poluanti emisi in aer sunt urmatoarele:
• Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere finala)
• Descarcarea/manipularea deseurilor (statia de compostare, statia de
sortare, statiile de transfer si depozit) si compactarea deseurilor in cadrul
depozitului –
• Descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice: CO2,
CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici
clorurati) si de mercur.
• Sistemul de colectare si evacuare si tratatea a gazului de depozit (ardere
controlata)
• Depozitul de carburanti: conductele de aerisire ale rezervoarelor si
activitatia de distribuire a carburantilor (motorina)
• Autovehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea
finala
Pentru inchiderea depozitelor neconforme sursele de poluanti sunt specifice

operatiilor de inchidere:
• dislocarea si mutarea prin impingere a deseurilor pentru a reduce
suprafetele ocupate de deseuri;
• nivelarea, compactarea si modelarea masei de deseuri;
• acoperirea cu pamant argilos si aplicarea unui strat de sol vegetal
Durata de viata a proiectului va fi de minimum 20 ani, aceasta incluzand

constructia, operarea si inchiderea finala. Realizarea depozitului va implica trei
etape, care insa nu vor fi decat partial distincte. Astfel, etapa de constructie va
include o faza de pregatire distincta cu durata de 2 ani, urmata de etape anuale
de constructie pana cand se va atinge capacitatea proiectata.
Etapa de operare a depozitului va include faze zilnice de operare propriu-zisa
urmate de inchideri izilnice intermediare si anuale finale ale celulelor (incepand
din cel de al patrulea an de la deschidere):
•Descarcarea gunoaielor din utilajele de transport,
•Impingerea lor in celule,
•Compactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilor,
•Inchiderea finala a celulelor
•Lucrari de constructie a celulei anuale
Etapa de inchidere finala va fi distincta abia dupa epuizarea capacitatii de stocare

a depozitului si va include numai inchiderea finala a ultimei celule .
32
Intrucat lucrarile de constructie si de inchidere a celulelor presupun in principal

manevrarea pamantului, aceste situatii vor avea asociate cele mai mari rate de
emisie pentru particule si pentru poluantii rezultati din functionarea utilajelor.
Emisii datorate operarii depozitului au urmatoarele caracteristici comune:
- sunt emisii la nivelul solului, nedirijate,
- au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe
amplasamentelor)
- sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).
Sursele si emisiile de poluanti se prezinta pentru fiecare categorie de lucrari:
Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere zilnica/inchidere finala)

Activitatile de inchidere zilnica si finala, cele de construire a celulelor, inchiderea
depozitelor care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt
asemanatoare celor descrise faza de constructie. Poluantii specifici sunt
reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament
rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru
transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu
continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.
Descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor:

Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt
reduse.
Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea

depozitului in perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii
particulelor de praf si a mirosurilor in atmosfera.
Emisii nedirijate de particule – din manevrare deseuri, inchidere si construire

celule
Nr
Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)
crt Categorie
lucrare/operatie
d ≤ 30 d ≤ 10 d ≤ 2,5
d ≤ 15 µ m
µ m µ m µ m
1. Sapaturi 0,949 0,219 0,167 0,093
2. Umpluturi 0,682 0.168 0,130 0,062
3. Manevrare deseuri 0,270 ND ND ND
TOTAL 1,901 0,387 0,297 0,155
33
In ceea ce priveste poluantii cu impact olfactiv (H 2S, mercaptani, etc)

concentratiile in emisie vor fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc
localitatile, concentratiile in aer se vor situa mult sub pragurile olfactive.
Poluanti rezultati din inchiderea depozitelor neconforme sunt specifici lucrarilor
de constructii: emisii de patricule si gaze de esapament rezultate de la utilajele cu
care se executa operatiile.
Descompunerea deseurilor depozitate

Emisii de gaze rezultate din descompunerea deseurilor apar la momentele T + 20
ani si T + 30 ani, unde T este momentul inceperii functionarii depozitului.
Constituenti primari ai gazului emanat de depozitele de deseuri sunt: CH 4, CO2,
H2S, NH3, COV.
Metanul si dioxidul de carbon reprezinta principalii constituenti ai gazelor de
depozit. Acestia sunt produsi de microorganisme in conditii anaerobe. In perioada
in care generarea gazelor atinge starea constanta, acestea contin cca. 40 % CO2,
55 % CH4, 5 % N2 si alte gaze ce nu depasesc 0,1%.
Ratele de emisie sunt determinate de productia de gaze (respectiv conditiile din
depozit) iar mecanismele de transport sunt difuzia, convectia si migrarea.
Cantitatea de gaze produsa de o depunere nu se poate aprecia decat cu o
precizie scazuta. Din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta Intre 120 si
400 m3 gaze emise si depinde de compozitia deseurilor.
Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor
rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru
colectarea si arderea in instalatii performante de ardere a gazului la facla.
Pentru retinerea mirosurilor, in special unii compusi de sulf (H2S, mercaptani) care
rezulta dintr-o fermentare locala anaeroba se prevede o celula de filtrare cu
carbune activ sau turba. Eliminarea emisiilor se face prin urmatoarele procedee:
 adsorbtie pe carbune activ;
 absorbtie pe faze lichide, cu oxidare (ozon, clor, apa
oxigenata);
 filtrare pe mase biofiltrante (turba, rumegus) insamantate cu
microorganisme specifice,
Depozitul de carburanti si depozitul de combustibil – surse punctuale asociate

conductelor de aerisire ale rezervoarelor si activitatii de distribuire a carburantilor
(motorina).
Emisii de la depozitul de carburanti si de combustibil – surse nedirijate

Sursa Poluant Debit masic (g/h)
Aprovizionare statie carburanti 4400 g/transa
Stocare carburanti Hidrocarburi diverse 360
Distribuire carburanti 280
Aprovizionare depozit combustibil 2200 g/transa
34
Vehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala.

In vederea reducerii emisiilor provenite de la autovehicule se vor lua urmatoarele
masuri:
• optimizarea circulatiei vehiculelor de transport deseuri pe suprafata
depozitului
• plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.
Emisiie de poluanti generate de sursele mobile:
Debite masice (g/h)

Sursa
NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part. Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP
[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]
Vehicule 290,75 1,70 55,56 232,87 0,82 68,09 29,28 0,07 11,58 0,34 0,48 0,07 6,81 0,00
Utilaje 3982,18 13,87 577,7 1289,3 106,1 816,0 467,58 0,82 138,72 4,08 5,71 0,82 81,60 270,9
Total 4272,93 15,57 633,3 1522,1 107,0 884,1 496,86 0,88 150,30 4,42 6,19 0,88 88,41 270,9
Debitele masice de poluanti emisi in etapa de operare s-au determinat cu:

• Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR
• Metodologia US EPA/AP-42
Inchiderea finala a depozitului

Sursele de poluare a aerului specifice acestei perioade vor fi asemanatoare celor
pentru etapele de inchidere a celulelor in timpul perioadei de operare. Debitele
masice de poluanti sunt prezentate in tabelele de mai jos.
Emisii de particule – inchidere – emisii nedirijate
Nr. Categorie Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

crt. lucrare/operatie
d ≤ 30 µ m d ≤ 15 µ m d ≤ 10 µ m d ≤ 2,5 µ m
1. Umpluturi 1.518 0.350 0.267 0.149
Sistemul de colectare tratare şi evacuare a gazului de depozit

Captarea propriu-zisa din depozit se va face prin puturi de gaze special
amenajate. Practica si calculele au aratat ca densitatea puturilor pentru captarea
gazelor trebuie sa fie de 80/80 m. Puturile sunt amplasate începand din baza
depozitului si evacueaza gazele în drenurile de gaze din acoperisul depozitului.
35
O grupare zonala de puturi – maximum 20 - se racordeaza prin conducte

individuale la cate o statie intermediara de reglare, apoi statiile intermediare sunt
legate prin conducte colectoare de statia centrala de reglare.
Tinand seama de faptul ca celulele de umplere a depozitului ecologic se inchid
succesiv, sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare
si legarea statiilor intermediare la statia centrala este cel adecvat pentru
inchiderea zonelor de depozit ecologic.
Conductele de legatura de la puturi duc la o statie intermediara de colectare.
Adancimea de ingropare a conductelor este de 0,60 mm la generatoarea
superioara, pentru prevenirea inghetului. Conductele se monteaza cu o panta, in
directia de curgere a gazului, de 0,5%. In statia intermediara de colectare a
gazelor se gaseste un colector care primeste terminalele conductelor de la
puturile din toata celula nr.I.
In statia intermediara de colectare a gazelor sunt amplasate organe de reglaj a
debitului de gaze (diafragme), robinet de inchidere, bara pentru aparate de
masura: temperatura, presiune, priza pentru masurarea compozitiei gazelor
extrase. De aici gazele sunt conduse prin conducte la colectorul general.
Colectorul general este amplasat in afara depunerii, pe teren stabil. In final va fi
un colector circular, care inconjoara intreg depozitul de deseuri. Din colectorul
central pleaca conductele catre ventilatoare de absorbtie pentru depozit si
refulare pentru instalatia de ardere a gazelor la facla. Pe colectorul central sunt
prevazute robinete de inchidere, bara pentru aparate permanente de masura:
temperatura, presiune, priza pentru masurarea permanenta a compozitiei gazelor
extrase.
Partea centrala a colectorului central este amplasata intr-o camera inchisa, in
care sunt amplasate aparatura permanenta de reglaj si masura, ventilatoarele,
arzatoarele si baza cosurilor de evacuare a gazelor de ardere.
2.3. Instalaţiile pentru epurarea gazelor reziduale şi reţinerea pulberilor, pentru

colectarea şi dispersia gazelor reziduale în atmosferă
Pentru faza de tratare/depozitare:

 Instalaţiile de compostare a fracţiei biodegradabile, vor fi dotate cu coşuri de
dispersie, la rândul lor dotate cu filtre;
 Gazele de depozit vor fi colectate prin intermediul unor instalaţii de captare,
şi în funcţie de conţinut, concentraţie şi debit, vor fi trecute printr-un strat
biofiltrant înaintea dispersării în atmosferă, sau arse, cu sau fără
recuperarea energiei termice produse, în instalaţii prevăzute cu filtre pentru
reţinerea noxelor şi coşuri de dispersie;
 Gazele de ardere ale mijloacelor de transport şi utilajelor de procesare a
deşeurilor, dotate cu motoare cu ardere internă vor avea conţinutul de noxe
sub limita valorilor maxime impuse prin Ordinului nr. 743/2002.
Pentru faza de reabilitare a depozitelor existente:
 Gazele de depozit vor fi colectate prin intermediul unor instalaţii de captare,
şi în funcţie de conţinut, concentraţie şi debit, vor fi trecute printr-un strat
36
biofiltrant înaintea dispersării în atmosferă sau arse, cu sau fără recuperarea

energiei termice produse în instalaţii prevăzute cu filtre pentru reţinerea
noxelor şi coşuri de dispersie;
 Gazele de ardere ale mijloacelor de transport şi utilajelor de procesare a
deşeurilor, dotate cu motoare cu ardere internă vor avea conţinutul de noxe
sub limita valorilor maxime impuse prin Ordinului nr. 743/2002.
3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

3.1.Sursele de zgomot şi de vibraţii
În faza de colectare/precolectare:
 În acestă fază nu sunt estimabile surse de zgomot şi vibraţii cu efect
semnificativ asupra mediului.
În faza de tratare/depozitare:
 În această fază, sursele de poluare sonoră a mediului pot fi:
− Instalaţiile şi utilajele de tratare/depozitare;
− Mijloacele de mare capacitate utilizate pentru transportul
deşeurilor;
În faza de reabilitare a depozitelor existente:

− Utilajele de construcţie;
deşeurilor;
II. În faza de construcţie a depozitului judeţean şi a staţiilor de tranfer:
− Utilajele de construcţie;
deşeurilor;
3.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Toate obiectivele sunt situate la distante relativ mari de receptorii sensibili, astfel
ca poluarea sonora va fi practic imperceptibila pentru populatie:
Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al
operatorului se va stabili astfel IncIt impactul poluarii sonore asupra asezarilor
umane datorat activitatii din depozit sa fie minim.
Surse de zgomot pe Frecventa activitatii/24 h Masuri de control
perioada de operare
Interzicerea claxonatului,
Transportul deseurilor; In functie de cantitatea de optimizarea traseelor pentru
descarcarea deseurilor deseuri colectate a reduce durata de
manifestare a zgomotului
Functionarea utilajelor Luni – sambata, 8 ore / zi Interzicerea claxonatului,
care lucreaza la centrul optimizarea traseelor pentru
37
de management integrat a reduce durata de

al deseurilor manifestare a zgomotului
Perdeaua vegetala din jurul depozitului va asigura printre altele si atenuarea

intensitatii zgomotelor propagate din zona de lucru a depozitului.
Masuri operational
• optimizarea traseului utilajelor care transporta materiale si deseuri;
• folosirea unor utilaje si mijloace de transport silentioase ;
• plantarea pe perimetrul imprejmuit a perdelei de protectie (arbori, arbusti
repede crescatori si rezistenti la poluare) inca din faza de inceput a
constructiei;
• scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata
de manifestare a efectelor negative.
4. Protecţia împotriva radiaţiilor

În cadrul obiectivului proiectat nu se vor utiliza materiale radioactive sau instalaţii
care să constituie surse de radiaţii.
5. Protecţia solului şi a subsolului

5.1. In faza de constructie
In faza de constructie calitatea solurilor va fi afectata prin urmatoarele actiuni:
Scoaterea din circuitul natural al terenului
Prin realizarea unui CMID se va scoate din circuitul natural sau economic o
suprafata de teren de 20 ha careia i se va da o alta folosinta pentru o perioada de
cel putin 30 ani.
Scoaterea din folosinta agricola a terenului se va face treptat, astfel ca impactul

generat va avea o amploare moderata, desi el se va intinde pe o durata mare de
timp (30 ani ). Ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea
reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta.
Decopertarea solului
In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului sunt o
sursa principala de afectare a calitatii solului.
Noua folosinta impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de
impact direct asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului
si peisajului.
Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in
afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi cu eliminarea pamantului de
deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei
geologice naturale existente pe amplasament. Aceste activitati vor determina:
38
- modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea

stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil),
- modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de
depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin
disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv),
- modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a
circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice
(impact direct si partial reversibil).
5.2. In faza de operare

In etapa de operare se desfasoara si activitati de constructie dar acestea au loc
strict pe amplasamentul propriu zis deoarece transportul pana la amplasament se
efectueaza pe drumurile de acces deja realizate si date in folosinta.
In consecinta, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii
solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de
exploatare sunt:
- schimbarea folosintei terenului prin decopertare si influenta depozitului
asupra zonei inconjuratoare;
- poluarea aerului cu pulberi si poluanti chimici (rezultati din procesele
tehnologice si activitatile de pe depozit si din transportul deseurilor pe
drumuri publice) care se pot depune pe sol sau pot genera, eventual, ploi
acide;
- descarcari accidentale ale apelor uzate neepurate in receptorul natural
sau descarcarea efluentului insuficient epurat de la statia de epurare,
care ar putea afecta calitatea apei receptorului si, indirect, calitatea apei
freatice si a solului, producand printre altele si acidifierea solului;
- pierderi necontrolate de deseuri pe traseul de transport pana la depozit.
Impactul in timpul etapei de exploatare datorat schimbarii folosintei terenului este
identic cu cel prezentat pentru perioada de constructie, deoarece scoaterea din
folosinta agricola a celor 20,0 hectare prevazute pentru realizarea investitiei se
va face treptat. Ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea
reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta.
Referitor la solul decopertat, proiectul prevede depozitarea acestuia separat de
cea a stratelor de dedesub. Depozitarea pe o durata mai lunga de timp (peste 2 –
3 ani) va avea efecte de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si
microfaunei specifice.
Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu pulberi si poluanti
chimici se va resimti pe distante variabile. In cazul pulberilor sedimentabile,
distantele vor fi mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In cazul poluantilor
gazosi, distantele pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile poluantilor se
micsoreaza.
39
In cazul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la

statia de epurare, efectele directe asupra apei si cele indirecte asupra solului
depind de marimea debitului natural in Emisar in timpul poluarii accidentale si de
durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate. Proiectul
prevede echiparea statiei cu un bazin hidroizolat avand capacitatea de retentie a
apelor uzate timp de 2 - 4 zile. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate
neepurate este redus si, in mod similar, nu vor apare efectele corespunzatoare.
Desi este improbabil ca efluentul statiei de epurare sa contina metale grele sau
alte elemente chimice daunatoare pentru calitatea solului, infiltrarea in albie a
apelor descarcate de la statia de epurare precum si eventualele efecte datorate
poluarilor accidentale ar putea conduce la un impact cumulativ asupra solului.
Impactul asupra solului din vecinatatea deponeului este dificil de estimat. Este
probabil ca acesta sa fie nul datorita modului controlat de exploatare. In cazul
reluarii activitatii de cultivare a solului, cu folosirea de ingrasaminte organice sau
chimice, ar fi posibila decelarea unor concentratii mai ridicate de azot, fosfor,
humus si chiar metale grele. Acidifierea solului este insa putin probabila dar, in
eventualitatea producerii, cauza ar putea fi atat infiltrarea de levigat cat si
adausul de ingrasaminte in exces.
5.3. Masuri pentru protectia solului si a subsolului

Solutiile tehnice adoptate de proiectant pentru constructia depozitului de deseuri
includ sisteme de impermeabilizare in scopul protectiei solului, subsolului, apelor
desuprafata si subterane.
Protectia solului se realizeaza prin:

• impermeabilizarea corespunzatoare a bazei depozitului cu sistemul
de etansare;
• dig perimetral;
• alei betonate;
• imprejmuire depozit.
Impermeabilizarea fundului depozitului s-a proiectat in conformitate cu cerintele

din Directiva EU 1999/31/EC, preluate si in legislatia nationala prin HG 349/2005
si Ordinul MAPM 757/2004, folosind o bariera geologica CONSTRUITA si una
artificiala. Sistemele de colectare levigat si colectare gaz de depozit corespund
celor mai bune practici la nivel mondial.
Corespunzator cerintelor legislatiei nationale (HG 349/2005 si Normativ

757/2004) privind protectia solului, apei subterane si a celei de suprafata
impotriva poluarii cu poluanti infiltrati din depozitul de deseuri, depozitul a fost
astfel proiectat incat sa realizeze combinarea barierei geologice naturale cu
impermeabilizarea artificiala a bazei depozitului si impermeabilizarea acoperisului
depozitului in faza de inchidere.
40
Impermeabilizarea acoperisului depozitului are rolul de a bloca patrunderea apei

din precipitatii in depozit si de a reduce astfel cantitatea de levigat. Hidroizolatia
din acoperisul depozitului va fi alcatuita dintr-un strat de pamant argilos;
geomembrana; geotextil de protectie a fetei superioare a geomembranei.
Drenarea apei de pe acoperisul depozitului. Peste hidroizolatia din acoperis se
plaseaza sistemul de drenaj al apei din acoperisul depozitului, alcatuit din retea
de drenuri absorbante si canale colectoare strat de balast (sortat, spalat) si
geotextil cu rol de protectie si filtrare.
Impermeabilizarea taluzurilor digurilor de contur ale depozitului se realizeaza de
asemenea cu strat de argila si geomembrana protejata cu un strat de geotextil.
Deasemenea, pentru protectia poluarii solului va trebui respectate urmatoarele
masuri atat in perioada de constructie, cat si in cea de exploatare:
• respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si
refolosirea in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertaile necesare
realizari celulelor de depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si
cailor de acces din zonele tehnice;
• verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea
operativa a eventualelor fisuri/crapaturi;
• verificarea periodica a bazinelor statiei de epurare, a bazinului colector
pentru levigat si a bazinului de retentie, pentru depistarea operativa a
eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;
• respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a
activitatilor desfacurate la depozitului de deseuri in perioada de exploatare
si de post-inchidere;
• levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia
de epurare;
• verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti
si lubrifianti;
• executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii
existent pe platforma betonata;
• se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de
descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate.
Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor
subterane. Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista
impact asupra resurselor subsolului.
6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

6.1. Faza de construcţie
In apropierea amplasamentului Centrului de management integrat al deseurilor
(CMID) nu se afla situri din reteaua Natura 2000 sau areale protejate in care sa
traiasca si/sau sa se dezvolte plante sau animale protejate.
41
In zona nu au fost semnalate specii de plante sau animale care sa aiba o valoare
economica deosebita (precum vanat, pesti, ciuperci, etc).
Conform tehnologiei de amenajare a depozitului de deseuri, terenul alocat va
suferi o decopertare de sol pe o suprafata de 20,0 ha, lucrare care afecteaza
fauna si flora.
Decopertarea solului va determina disparitia habitatelor pentru plante si animale
si a unor verigi din lantul trofic - respectiv restrangerea resurselor de hrana pentru
speciile mobile care se hraneau pe amplasametul depozitului. O expresie a
acestei forme de impact este restrangerea numarului de indivizi din speciile care
populeaza in mod normal zona.
Prin realizarea CMID suprafetele inierbate ca mediu de viata al speciilor de
plante si animale din zona se va reduce cu 20 de ha.
De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf,
seceta, zgomot. Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea
partiala sau totala a deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la
compozitia numerica aproximativ similara situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei.
De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o data cu cresterea deponiei,
taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti.
Prin scaderea nivelului apei freatice sub depozit, cel putin pe terenurile din
vecinatatea acestuia, este posibila o schimbare calitativa in componenta
biocenozelor, prin predominarea speciilor rezistente la seceta si conditii de
poluare (de obicei specii ruderale). Se estimeaza ca vegetatia rezistenta la seceta
se va dezvolta pe o fasie lata de maxim 100 m in jurul deponeului. Se poate
admite ca, in timp, procesul de stepizare se va accentua ca efect cumulat al
tuturor activitatilor antropice care se vor dezvolta in zona.
In momentul actual peisajul nu are o valoare deosebita deoarece este un teren
agricol de calitate slaba. O data cu inceperea lucrarilor de amenajare si apoi de
exploatare a depozitului, peisajul va fi modificat in sens negativ. Impactul asupra
peisajului va fi mai acut in primii 3-5 ani, cand masurile de mascare a deponeului
nu vor fi suficient de eficiente. Ulterior impactul asupra peisajului se va diminua
treptat.
Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu
un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum:
- zone in curs de excavare,
- drumuri de acces sau tehnologice,
- cladiri si instalatii in constructie
- oameni angrenati in diferite activitati
- utilaje de diferite dimensiuni si culori.
Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o
parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor – spre exemplu – vor
dispare dupa inchiderea depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista.
Indiferent de durata, impactul pe peisaj va fi unul semnificativ despre care nu se
poate afirma cu certitudine ca va fi in totalitate negativ, nici pentru locuitorii din
42
localitatile invecinate sau zone protejate ca recreative (care nu vor fi afectati

vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc.
In vecinatatea viitorului depozit nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica,
arhitectonica, naturale, etc.
6.2. Faza de operare
Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea atat in
timpul amenajarii depozitului, cat si pe parcursul exploatarii lui, sunt:
- praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate
afecta:
- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;
- vizibilitatea in zbor pentru pasari;
- procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe
terenurile adiacente deponeului;
- zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza
animalele si pasarile;
- compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si
fauna;
- caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna,
insecte si pasari (pentru hrana si adapost);
- prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera
accidente;
Deoarece noul deponeu de deseuri este planificat a se realiza pe celule, efectul
tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp.
Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va
crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.
Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al depozitului este
foarte mica.
Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter
definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora
din speciile existente in zona.
Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac
zgomot, multe dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele
care sunt deja obisnuite cu acest gen de activitate si care se hranesc cu resturi
alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.).
Statia de epurare levigat va deversa apele epurate in emisar. Avand in vedere
faptul ca statiile de epurare a asigura o eficienta de epurare de 97% la CBO 5 si de
95% pentru suspensii, este de asteptat ca apa emisar sa nu isi modifice
caracteristicile fizico-chimice. In consecinta, in conditii normale de functionare a
statiei de epurare, se estimeaza un impact neglijabil asupra ecosistemelor
acvatice din emisar.
In caz de deversare accidentala a unor ape neepurate, cresterea nivelului de
poluare a raului ar avea o influenta negativa asupra ecosistemului acvatic.
De asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii).
Prin realizarea proiectului nu vor fi modificate rutelor de migratie a unor specii de
animale (pasari, mamifere, pesti).
43
Prin realizarea investitiei propuse in peisaj, vor aparea o serie de noi

componente antropice:
- drumuri de acces, drumuri tehnologice pe amplasament;
- cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii;
- zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri,
depuneri de deseuri si depozite de pamant).
Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile
invecinate si anume prin:
aspecte negative:
- disparitia caracterului natural al zonei;
- imaginea unui “santier” in dezvoltare pe o durata de minim 30 ani;
- aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor.
- aspecte pozitive:
- senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada “santierului”
si a drumului de acces va fi corect intretinuta.
- realizarea unei perdele verzi in jurul incintei.
Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive:

- In faza de constructie se va excava suprafata de teren ce se va umple cu
deseuri.
- In faza de exploatare se vor depune deseuri, care vor ajunge, peste 30
ani, la o inaltime medie de 22 m deasupra cotei terenului. Caracteristicile
reliefului nou creat vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate
laturile depozitului.
Dupa inchiderea deponeului si reintroducerea terenului in circuitul natural, acesta
va putea fi amenajat prin revegetare, fie ca loc de agrement, fie reintrodus in
circuitul agricol.
O data cu realizarea deponeului, schimbarea in relief este definitiva, ca si
folosinta acestuia. Pe parcursul activitatii deponeului, peisajul va fi afectat negativ
de activitatea specifica depozitarii deseurilor. La inchiderea deponeului va apare
un trunchi de piramida revegetat, in trepte.
Prin acoperirea zilnica a deseurilor depuse in celule se evita imprastierea in
zonele limitrofe acestuia a deseurilor.
In vecinatatea depozitului la distante cuprinse intre 2,1 si 5,4 km se afla
localitatile Dobrin, Cuceu, Firminiş şi Cristur-Crişeni, care nu vor fi afectate vizual
de aparitia depozitului decat in perioada de constructie deoarece perdeaua
vegetala in timp va micsora impactul.
Măsuri pentru diminuarea impactului asupra biodiversităţii
• Plantarea unei perdele vegetale

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut
realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a
suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei,
44
perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu

si cele deja existente in exteriorul acestuia.
Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul deponeului, va oferi de
asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele
specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care
poate sa adaposteasca o fauna specifica. Printre randurile de arbori, se mai pot
planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si
cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.
Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat
personal de specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.
• Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de

arbori si recultivarea cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini
tehnologice
O data cu inchiderea treptata a depozituluii si acoperirea sa cu sol fertil, acesta
se poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante
ierboase; se vor reface astfel locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si
animale mici.
Activitatile de dezinsectie si deratizare vor fi contractate cu firme specializate cu
acest profil.
Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv
asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:
- reduce poluarea cu suspensii si CO2,
- ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului,
- ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.
Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei.
Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative
asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:
- imprejmuirii depozitului cu o perdea vegetala substantiala, formata din mai
multe etaje de
- arbori si arbusti cu crestere rapida;
- perdea de protectie pe perimetrul platformelor tehnologice si social-
administrative
- cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in
peisaj;
Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale peisajului se recomanda ca
pe parcursul exploatarii depozitului sa se pastreze curatenia atat in incinte cat si
pe drumurile de acces.
Aceste masuri, asociate cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de
reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze
aspectele pozitive.
45
• Prin lucrarile de inchidere a depozitelor de deseuri si ecologizare se vor

introduce in cadrul peisagistic natural al zonei terenulile ocupate in prezent
de depozitele de deseuri neconforme.
• Prin realizarea proiectului de investitii nu se vor efectua defrisari si nu

se vor produce modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa,
mlastini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante protejate.
7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

7.1. Distanţa faţă de aşezările umane şi obiectivele de interes public, respectiv
investiţii, monumente istorice şi de arhitectură, diverse aşezăminte, zone
de interes tradiţional etc.
Proiectul propus pentru implementare, în întregul său reprezintă lucrări de

protecţie inclusiv a aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public, în
sensul că:
 Amplasarea obiectivelor noi de investiţie a fost aleasă astfel încât să nu
afecteze negativ aşezările umane;
 Închiderea actualelor depozite neecologice şi neconforme, va avea efecte
pozitive asupra aşezărilor umane din arealul afectat.
7.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a
obiectivelor protejate şi/sau de interes public
Proiectul propus pentru implementare, în întregul său reprezintă lucrări de

protecţie inclusiv a aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public.
8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

8.1. Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate, şi modul de
gospodărire
În perioada de exploatare
Activitatea productivă desfăşurată pe amplasamentul depozitului judeţean, cât şi
în cadrul staţiilor şi micro-staţiilor de transfer, conform proiectului, va avea ca
rezultat, producerea următoarelor tipuri şi cantităţi de deşeuri:
Cod 20 03 01 – deşeuri municipale amestecate

Reprezintă deşeurile menajere produse de personalul angajat, în timpul
programului de lucru şi sunt colectate în pubelele destinate acestui scop.
Sunt introduse periodic în circuitul deşeurilor municipale colectate, şi
procesate împreună cu acestea.
46
Cantitatea estimată de deşeuri municipale amestecate produse de

personalul facilităţii centrale cât şi al staţiilor de transfer, în timp de un an,
va fi de 27 tone.
cod 13 01 13*– deseuri de uleiuri hidraulice

Aceste deşeuri, provin de la agregatele de ridicare/transport şi
autovehiculele utilizate la depozitul central şi la staţiile de transfer, dotate
cu sisteme hidraulice, odată cu înlocuirea uleiului uzat.
Se estimează producerea cantităţii anuale de 1,4 tone.
cod 13 02 05*– deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de

ungere
Rezultă periodic, de la mijloacele auto de transport şi ridicare. Se predau la
unităţi specializate în colectarea şi valorificarea/neutralizarea lor (SNP
Petrom).
Cantitatea anuală de astfel de uleiuri uzate, este estimată la 2,6 tone.
Uleiurile uzate trebuie să fie colectate in recipienţi metalici, şi să se
depoziteze in locuri special amenajate.
cod 16 06 01* – baterii cu plumb (acumulatori)

Acumulatorii uzati provin de la mijloacele de transport şi/sau ridicare, cu
ocazia înlocuirii lor. Trebuie recuperati, depozitati separat in containere
inscriptionate si predaţi unor unităţi specializate. Cantitatea de acumulatori
uzati rezultată pe parcursul unui an, este estimată la 0,78 tone.
cod 16 01 03 – anvelope scoase din uz

Anvelopele uzate rezulta de la mijloacele de transport şi/sau ridicare, cu
ocazia preschimbării lor. Anvelopele uzate se valorifica prin firme autorizate
pentru colectarea şi valorificarea de anvelope uzate. Cantitatea estimată de
anvelope uzate rezultata in decurs de un an este de 36 tone.
Cod 19 02 07* – ulei şi concentrate de la separare

Rezultă în procesul de spălare a autovehiculelor, prin separarea uleiurilor şi
a produselor petroliere.
Cantitatea anuală estimată este de 0,30 t.
Cod 13 05 02* – namoluri (slamuri)
Rezulta din decantarea suspensiilor continute in apele uzate tehnologice, şi
va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de namol;
NOTĂ: Deşeurile ale căror cod este marcat cu * fac parte din categoria deşeurilor
periculoase
În perioada de construcţie
In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de
deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica
47
in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG

856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:
• deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si
caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03
02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17
05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips
(cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);
• uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de
constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;
• anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei
(deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de
transport.
De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri
biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele
septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate
(cod 20 03 01).
9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase
În cadrul proiectului propus, nu vor fi utilizate substanţe toxice şi periculoase.
IV. Lucrări de refacere / restaurare a amplasamentului

1. Situaţii identificate de risc potenţial; zonele şi factorii de mediu posibil a fi
afectaţi. Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi,
acolo unde este posibil, contracararea efectelor adverse semnificative
asupra mediului
1.1. Riscuri naturale
Cutremur
În conformitate cu normativul P-100-92. amplasamentul propus pentru
realizarea obiectivului are următoarele caracteristici seismice :
- coeficient de seismicitate: Ks = 0,08
- perioadă de colţ: Tc = 0,7 s
- gradul seismic echivalat: 7 (zona F).
Construcţia obiectivelor proiectate s-a realizat astfel încât să facă faţă
solicitărilor seismice previzionabile zonei în care se situează.
48
Inundaţii
Canalele perimetrale asigură colectarea apelor pluviale din zona fiecărui
obiectiv, astfel că, nu sunt previzibile efecte negative notabile în situaţii de
inundaţii locale determinate de ploi torenţiale sau de lungă durată.
Secetă
Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.
Alunecări de teren
În zona amplasamentelor obiectivelor prezentului proiect, nu s-au semnalat şi nu
sunt previzionabile alunecări de teren de o amploare care să necesite luarea în
calcul a unor situaţii de risc. Înaintea execuţiei lucrărilor, pe fiecare amplasament,
vor fi efectuate studii geologice, prin care acest factor de risc va fi analizat în
detaliu.
1.2. Riscuri tehnologice

Riscuri industriale
În general, procesele tehnologice legate de colectarea procesarea şi depozitarea

deşeurilor, nu prezintă riscuri industriale cu impact semnificativ asupra mediului.
Din perspectivă tehnologică, un anumit risc este cuantificabil în domeniul
fiabilităţii măsurilor de impermeabilizare a straturilor de bază a celulelor de
depozitare. Măsurile de minimizare a riscurilor, prin prevenirea unor accidente în
acest plan, atât pentru perioada de construcţie, cât şi în perioadele de exploatare
şi post-închidere, vor fi prevăzute în proiectele tehnice de execuţie, pentru fiecare
amplasament.
Protectia muncii si prevenirea incendiilor pe depozitele de deseuri
Toate activitatile de administrare a depozitului judeţean, a staţiilor de transfer,

precum şi a depozitelor actuale ce vor fi închise, se vor executa in baza
prevederilor legale referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor, astfel:
A.Toate persoanele care desfasoara o activitate pe depozit trebuie sa fie

instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia
muncii. Instruirea trebuie sa se realizeze pentru urmatoarele aspecte:
- drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului in ceea ce
priveste protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de
munca in parte;
- cerintele de protectia muncii si prevenirea incendiilor pe timpul
tuturor fazelor de functionare ale depozitului, atat pentru functionarea
normala cat si pentru accidente sau cazuri de urgenta;
49
- echipamentul de protectie necesar;

- amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor;
- masurile de prim-ajutor;
- alte cerinte specifice fiecarui loc de munca (utilaje, cantar,
curatarea anvelopelor, laborator etc.).
B.Personalul angajat trebuie sa fie instruit anual in urmatoarele domenii si sa fie
informat imediat la aparitia de noi legi, aprobari si reglementari legate de
functionarea depozitului:
- organizarea activitatilor pe depozit (planul de functionare,
instructiuni de functionare, planul de alarma etc.);
- modificarea obligatiilor si responsabilitatilor fiecarui angajat, in
vederea asigurarii conditiilor de protectie a mediului;
- modul de comportare si actiune in caz de accidente si in cazuri
de urgenta.
C.Constructiile si instalatiile, in special cele pentru depozitarea si/sau utilizarea
combustibililor, se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform
normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.
D.Conform prevederilor legale, administratorul depozitului asigura functionarea in
incinta depozitului a unei unitati PSI.
2. Prevederi privind modul de constituire a Fondului pentru închiderea

depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia după închidere, inclusiv
pentru acoperirea parţială (a unei celule cu capacitatea epuizată)
Constituirea Fondului pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea
acestuia după închidere, inclusiv pentru acoperirea parţială, se va realiza în
conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind regimul deşeurilor, astfel:
(1) Operatorul depozitului isi va constitui un fond pentru inchiderea si urmarirea
postinchidere a depozitului, denumit Fond pentru inchiderea depozitului de
deseuri si urmarirea acestuia postinchidere.
(2) Fondul prevazut la alin. (1) se va pastra intr-un cont purtator de dobanda
deschis la o banca comerciala, cu exceptia cazului in care operatorul depozitului
are calitatea de institutie publica si fondul se pastreaza intr-un cont deschis la
unitatea de trezorerie si contabilitate publica in a carei raza acesta isi are sediul
fiscal. Dobanda obtinuta va constitui sursa suplimentara de alimentare a fondului.
(3) Fondul se constituie in limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru
inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului si se realizeaza prin
esalonarea anuala a acestei sume, astfel:
a) din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi
a intrarii in functiune a depozitului unde se realizeaza depozitarea deseurilor
pentru terta persoana;
b) cota-parte anuala din suma stabilita prin proiectul depozitului la depozitele
unde operatorii realizeaza eliminarea propriilor deseuri.
50
(4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimenteaza fondul se vor stabili
initial prin proiect si se recalculeaza la cel mult 3 ani in vederea asigurarii sumei
stabilite la alin. (3).
(5) Fondul se alimenteaza trimestrial, dupa finalizarea incasarilor contravalorii
operatiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii
sumelor previzionate se face anual pe toata perioada exploatarii depozitului;
aceste sume sunt previzionate.
(6) Consumul fondului se va face pe baza situatiilor de lucrari care se intocmesc
o data cu realizarea lucrarilor, la inchiderea depozitului sau a unei parti a
depozitului. Operatorul utilizeaza fondurile previzionate constituite in acest scop
pe baza situatiilor de lucrari justificative.
(7) Fondul prevazut la alin. (1) nu se include la masa credala in caz de lichidare
judiciara, el urmand sa fie folosit numai in scopul pentru care a fost constituit.
(8) Controlul alimentarii si utilizarii fondului se realizeaza de catre autoritatile
competente ale administratiei publice locale pentru finante publice, in
conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
(9) Autoritatile administratiei publice locale asigura transparenta informatiei
privind costul depozitarii deseurilor si al implicatiilor realizarii depozitului de
deseuri.
3. Sistemul de închidere şi monitoring după închidere

Închiderea depozitului de deşeuri va fi efectuata în conformitate cu Hotărârea de
Guvern 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi legislaţiei europene pentru
închiderea depozitele de deşeuri nepericuloase. Sistemul de acoperire va consta
din următoarele:
• Strat de acoperire cu o grosime minima de 0.50 m cu k >1x10-4 m/s;
• Strat de drenare gaz construit din materiale granulare sau artificiale
cu grosime minima de 0.30 m cu k<5x10-4 m/s;
• Strat compactat de argila cu o grosime de minim 0.50 m, cu k<5x10-
9
m/s sau altă bariera echivalenta;
• Strat de drenare a apei din precipitaţii, construit din materiale
granulare sau artificiale cu grosime minima de 0.30 m si cu k >
1x10-3 m/s sau din alte materiale artificiale;
• Membrana geotextila de separare;
• Strat de acoperire sol cu o grosime de minim 1 m, dintre care 0.15
m superiori se presupune a fi sol fertil.
Proiectarea sistemului de acoperire se realizeaza avand in vedere urmatorii
factori:
• Temperatura si precipitatiile extreme;
• Efectele radacinilor si ale vizuinelor animalelor asupra integritatii
sistemului;
• Robustete impotriva stresului asezarii;
• Stabilitatea pantelor;
51
• Circulatia vehiculelor;
• Urme de acces auto si urme de pasi umani;
• Suprafata drenare apa;
• Recirculare levigat;
• Instalatia de captare de gaz si reteaua de conducte de colectare;
• Instalatia de trape pentru colectarea levigatului si reteaua de
conducte;
• Usurinta in reparatie;
• Aspectul estetic;
• Utilizare finala.
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului
A. Monitorizarea în faza de construcţie
Monitorizarea în faza de execuţie a proiectului presupune urmărirea şi controlul

următorilor parametri de mediu:
• Modul de îndeplinire a cerinţelor privind terenul de fundare şi
impermeabilizarea bazei depozitului judeţean, cu referire la:
- Proprietăţile fizice ale terenului de
fundare:omogenitate, capacitate portantă, poziţia pânzei
freatice;
- Chimismul terenului de fundare;
- Mineralogia terenului de fundare;
- Impermeabilizarea bazei de fundare:bariera
geologică naturală, rezistenţa barierei construite.
• Modul de îndeplinire a cerinţelor constructive privind bariera,

impermeabilizarea şi sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul judeţean
şi depozitele actuale, cu referire la:
- Terenul de pozare al etanşării sintetice;
- Protecţia mecanică a etanşării sintetice;
- Stratul de drenaj aferent etanşării sintetice;
- Conductele de drenaj pentru levigat;
- Primul strat de deşeuri depozitate;
- Construcţia barierelor.
• Modul de îndeplinire a cerinţelor constructive privind colectarea
gazului de depozit la depozitul judeţean şi la depozitele actuale, cu referire
la:
52
- Construcţia puţurilor de extracţie;

- Construcţia conductelor de colectare a gazelor
de depozit.
B. Monitorizarea în faza de exploatare
Monitorizarea depozitelor de deşeuri pe toată durata de exploatare este obligaţia

operatorului.
Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de
deseuri cuprind:
a) automonitorizarea tehnologica;
b) automonitorizarea calitatii factorilor de mediu.
Automonitorizarea tehnologică
Automonitorizarea tehnologică constă in verificarea permanentă a stăării si
functionării urmatoarelor amenajari si dotari posibile din depozite:
a) starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;
b) starea impermeabilizarii depozitului;
c) functionarea sistemelor de drenaj;
d) comportarea taluzurilor si a digurilor;
e) urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor deja
acoperite;
f) functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate;
g) functionarea instalatiilor de captare si ardere a gazelor de
depozit;
h) functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale;
i) starea altor utilaje si instalatii existente in cadrul
depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare
materiale reciclabile, spalare/dezinfectie auto.
Automonitorizarea tehnologică are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin

incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea
sistemelor de drenaj si tasări inegale ale deseurilor in corpul depozitului.
Pentru a descrie modificarea in timp a depozitului si a proba respectarea limitelor
de emisie, este necesară inregistrarea sistematică a datelor de functionare
relevante ale depozitului. Responsabilul cu auto-monitorizarea trebuie să asigure
faptul ca aparatura de măsurare si control utilizată este functionabilă in orice
moment. Acest lucru se realizeaza printr-o intretinere si calibrare periodică,
conform cu legislatia in vigoare.
Program de masurare pentru faza de functionare
In faza de functionare, se compilează si se documentează datele referitoare la

următoarele aspecte:
53
A. Deformări ale sistemelor de etansare a depozitului de deseuri

B. Capacitatea de functionare a conductelor de colectare a levigatului:
a) deteriorări mecanice:
- deformări, fisuri, rupturi;
- deteriorări ale imbinarilor si ale coturilor.
b) depuneri de cruste - dimensiunea si pozitia in conductă a
depunerilor de cruste.
C. Conditiile de temperatură in corpul depozitului de deseuri
Operatorul depozitului are obligatia sa informeze imediat autoritatea competentă
asupra deficientelor de functionare a sistemului de colectare a levigatului.
Măsurile de remediere sunt hotărâte de comun acord cu autoritatea de mediu
competentă.
Automonitorizarea calitătii factorilor de mediu
Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare a unui depozit de deseuri are

ca scop verificarea conformării cu conditiile impuse de autoritatile competente
(autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor etc.).
Operatorul depozitului este obligat ca inainte de punerea in functiune a

depozitului să asigure o minimă dotare cu instrumente si aparatura de măsura si
control, care la intervale regulate să determine starea de functionare a
depozitului prin:
• Sistem de monitorizare a apei freatice, care

să contină cel putin un foraj (put) in amonte si minimum 2
foraje in aval, amplasate in perimetrul aferent depozitului;
• Instalatii de monitorizare a tasărilor si
deformărilor sitemului de izolare a bazei depozitului,
precum si a corpului depozitului.
• Instalatii de monitorizare a levigatului, a
apelor acumulate la suprafata depozitului si a
precipitatiilor.
• Instalatii de monitorizare a datelor
meteorologice:
a. Instalatii de monitorizare a precipitatiilor,

b. Instalatii de măsurare a temperaturii,
c. Instalatii de măsurare a vântului,
d. Instalatii de măsurare a evaporarii apei.
Auto-monitorizarea presupune de asemenea evidenţierea întregii activităţi a

depozitului prin întocmirea de documente adecvate.
54
Toate documentele, informatiile si instructiunile care se referă la activitătile din

depozit (incepând cu faza de proiect până la reconstructia ecologică) se
păstreaza intr-un registru de functionare. Registrul constă din:
a) documentele de aprobare
b) planul organizatoric
c) instructiunile de functionare
d) manualul de functionare
e) jurnalul de functionare
f) planul de interventie
g) planul de functionare / de depozitare
h) planul stării de fapt
Registrul de functionare se realizează in formă scrisă si in formă electronică si se

prezintă, la cerere, autoritătii competente pentru protectia mediului.
Operatorul depozitului de deseuri este obligat sa raporteze catre autoritatea de
mediu competenta rezultatele activitatii de auto-monitoring, dupa cum urmeaza:
- anual pentru depozitele construite conform prevederilor HG

349/2005 privind depozitarea deseurilor;
- semestrial pentru depozitele supuse unui program de
conformare.
Orice efect negativ inregistrat prin programul de auto-monitoring se raporteaza

catre autoritatea de mediu competenta in maximum 12 ore.
C. Monitorizarea post-închidere
Monitorizarea post-inchidere a depozitelor de deseuri este reglementata prin

prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor si ale Anexei 2 din
Normativul tehnic 757/2004.
Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa efectueze
monitorizarea postinchidere, pe o perioada stabilita de catre autoritatea de mediu
competenta (minimum 30 ani). Aceasta perioada poate fi prelungita daca in
cursul derularii programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este inca
stabil si poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu si sanatatea umana.
Este necesara obtinerea autorizatiei de gospodarirea apelor de la autoritatea
competenta pentru gospodarirea apelor, in scopul asigurarii respectarii cerintelor
legale in vigoare privind protectia calitatii apelor.
In cazul in care se constata efecte negative asupra mediului, operatorul
depozitului de deseuri este obligat sa informeze autoritatea de mediu competenta
in mod operativ.
Valorile obtinute pentru fiecare factor de mediu se compara cu cele prevazute de
normele legislative in vigoare.
Analizele si determinarile necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor si
controlul calitatii factorilor de mediu se realizeaza conform cu cerintele legale in
55
vigoare, iar rezultatele se inregistreaza / pastreaza pe toata perioada de

monitorizare.
Operatorul depozitului de deseuri este obligat sa raporteze rezultatele activitatii
de auto-monitoring catre autoritatea de mediu competenta, la cererea acesteia.
In faza postinchidere, se documenteaza datele referitoare la următoarele
aspecte:
• Capacitatea de functionare a sistemului de

impermeabilizare a suprafetei depozitului de deseuri;
• Capacitatea de functionare a sistemului de
impermeabilizare a suprafetei depozitului se
controleaza regulat. Daca se constata exfiltratii, se
aplica de urgenta masuri de remediere;
• Deformarea sistemului de etansare la suprafata al
depozitului de deseuri;
• Gestionarea apei din precipitatii colectate de pe
suprafetele acoperite;
• Alte masuri de asigurare pe termen lung.
La intervale de jumatate de an se executa inspectii ale depozitului scos din

functiune. Se urmaresc in special urmatoarele:
a) Starea stratului vegetal;
b) Starea sistemului de drenaj;
c) Destinatia post-inchidere.
Trebuie sa se asigura faptul ca vegetatia si utilizarea ulterioara corespund celor
admise in documentele de autorizare.
Parametri care trebuie monitorizaţi sunt prezentaţi în tabelul următor:
Parametri de monitorizare
Nr.
Parametru Faza de funcţionare Faza post-închidere
crt.
1. |Date meteorologice
1.1 Cantitatea de precipitatii zilnic, suma zilnica zilnic, medie lunara|
1.2 Temperatura (Min., Max.la ora 15 zilnic medie lunara
1.3 Directia si viteza vantului dominant zilnic nu este necesar
1.4 Evaporare direct cu lisimetrul sau zilnic Lunar, medie lunară
prin stabilirea umidităţii aerului şi
determinarea prin calcul a
evaporării
1.5 Umiditatea aerului zilnic Lunar, medie lunară
2 Date despre emisii
2.1 Cantitatea de levigat lunar La 6 luni
2.2 Compoziţia levigatului trimestrial La 6 luni
2.3 Nivelul levigatului în corpul zilnic La 6 luni
depozitului
2.4 Cantitatea de apă colectată de pe trimestrial La 6 luni
suprafeţele acoperite
56
2.5 Compoziţia apei colectate de pe trimestrial La 6 luni

suprafeţe acoperite
2.6 Calitatea apei de suprafaţă din La 6 luni La 6 luni
vecinătatea depozitului dacă
estecazul
2.7 Emisii difuze de gaze La 6 luni La 6 luni
2.8 Posibile emisii de gaz şi presiunea lunar La 6 luni
atmosferică
3 Date despre apa subterană
3.1 Nivelul apei subterane La 6 luni La 6 luni
3.2 Compoziţia apei subterane Specific Specific
(amplasamentului) (amplasamentului)
4 Date despre corpul depozitului
4.1 Construcţia şi compoziţia corpului anual Nu este necesar
depozitului
4.2 Tasarea corpului depozitului anual anual
Evaluarea datelor rezultate din măsurători

Datele determinate conform tabelului prezentat se evalueaza lunar si anual /
semestrial pentru depozitele vechi pe timpul fazei de functionare si anual pe
timpul fazei post-inchidere. La evaluarea datelor se tine cont de urmatoarele
criterii minime:
a) Evaluarea lunara contine in special:
- determinarea valorilor sumei saptamanale pentru precipitatii, emisii,
levigat, ape subterane;
- graficul de monitorizare a precipitatiilor, emisiilor, levigatului si nivelelor
apei subterane.
b) Evaluarea anuala / semestriala pentru depozitele vechi:
La evaluarea anuala / semestriala pentru depozitele vechi, datele masurate
se evalueaza si statistic.
Se acorda atentie in special urmatoarelor relatii dintre:
- cantitatea de levigat - cantitatea precipitatiilor - cantitatea scurgerilor de pe
suprafata acoperita - cantitatea evaporata - procedeele de depozitare;
- compozitia levigatului;
- tasarea corpului depozitului - metodele de depozitare;
- compozitia apei subterane - capacitatea de functionare a sistemelor de
impermeabilizare a depozitului.
Praguri de alertă
(1) Dacă după realizarea evaluarilor operatorul constata modificarea
semnificativa a compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta
specificate in autorizatia de mediu, atunci el este obligat sa informeze de urgenta
autoritatea competenta.
57
(2) Autoritatea competenta are obligatia ca, pe baza planului de masuri prezentat
de operator, sa stabileasca pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii
starii mediului in zona.
Întocmit,
Dr. chim. Vasile ŞERBAN
VI. Anexe - piese desenate
1. Anexe
− Certificat de urbanism nr. 34 din 10.06.2009 pentru depozit
deşeuri Cehu Silvaniei;
− Certificat de urbanism nr. 51 din 10.06.2009 pentru depozit
deşeuri Crişeni (Zalău);
− Certificat de urbanism nr. 83 din 10.06.2009 pentru Sistem
integrat de management al deşeurilor în judeţul Sălaj;
− Certificat de urbanism nr. __ din _______ pentru depozit
deşeuri Şimleu Silvaniei;
2. Borderou piese desenate:
Nr. Codul
Titlul plansei Scara Revizia
crt. plansei
1. Plan de incadrare in zona Depozit Central
PG-000 1:50.000 R0
Dobrin
58
Nr. Codul
crt. plansei
2. Plan de incadrare in zona Depozit neconform
PG-001 1:50.000 R0
Simleu Silvaniei
PG-002 1:50.000 R0
Cehu Silvaniei
PG-003 1:50.000 R0
Zalau
PG-004 1:50.000 R0
Jibou
6. Plan de incadrare in zona Statie de Transfer
PG-005 Crasna 1:50.000 R0
PG-006 Sanmihaiu Almasului 1:50.000 R0
PG-007 Surduc 1:50.000 R0
9. Plan de situatie Depozit Central Dobrin – celula
GL 1.1 nr. I 1:1.000 R0
1
Plan de situatie Depozit Central Dobrin –
0. GL 4 1:1.000 R0
monitorizare
1
Plan de situatie Depozit Central Dobrin –
1. GL 5.1 1:1.000 R0
managementul precipitatiilor
1
2. GL 7.1 Plan de situatie inchidere depozit Cehu Silvaniei 1:500 R0
1
Plan de situatie inchidere depozit Cehu Silvaniei
3. GL 7.2 – contur final 1:500 R0
1
4. GL 8.1 Plan de situatie inchidere depozit Jibou 1:500 R0
1
Plan de situatie inchidere depozit Jibou – contur
5. GL 8.2 final 1:500 R0
1
Plan de situatie inchidere depozit Simleu
6. GL 9.1 Silvaniei 1:500 R0
1
Plan de situatie inchidere depozit Simleu
7. GL 9.2 Silvaniei – contur final 1:500 R0
1 GL 10.1 Plan de situatie inchidere depozit Zalau 1:500 R0
59
Nr. Codul
crt. plansei
1
Plan de situatie inchidere depozit Zalau – contur
9. GL 10.2 final 1:500 R0
2
Depozit Central Dobrin. Detalii de etansare a
0. D1 1:10 R0
bazei
2
1. D3 Depozit Central Dobrin. Detalii colectare biogaz 1:25 R0
2
1:20/1:1
2. D4 Depozit Central Dobrin. Detalii monitorizare R0
0
2
Depozit Central Dobrin. Sectiune transversala
3. D6 1:10 R0
strat de acoperire
2
Detalii de acoperire finala depozite neconforme
4. D9 1:10 R0
urbane
2
Detalii pentru extragerea biogazului din
5. D 10 1:25 R0
depozitele neconforme urbane
2
Plan de situatie/sectiune Statie de Transfer
6. ST 1 1:250 R0
Crasna
2
7. ST 2 1:250 R0
Surduc
2
8. ST 3 1:250 R0
Sanmihaiu Almasului
60

Memoriu de Mediu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU TEHNIC DE MEDIU

Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Sălaj

MEMORIU TEHNIC DE MEDIU

SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR

1. Denumirea obiectivului de investiţii

Obiectivul de investiţii pentru care se solicită aprobarea procedurii de evaluare a

2. Amplasamentul obiectivului şi adresa

Obiectivul de investiţii pentru care se solicită aprobarea procedurii de evaluare a

3 fracţii, (unul pentru colectarea hârtiei) pentru 54% din

• Tratare / depozitare deseuri

Acest proiect a fost atribuit Consortiului format din urmatoarele companii:

4. Beneficiarul lucrărilor/titularul proiectului

Beneficiarul lucrărilor, respectiv titularul proiectului este CONSILIUL JUDEŢEAN

5. Valoarea estimativă a lucrărilor, din care: pentru protecţia mediului

6. Perioada de execuţie propusă

Implementarea proiectului se propune a se realiza în perioada 2009 -2012, în

II. Date specifice proiectului

Proiectul SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR ÎN

Obiectivul general al proiectului este sa sprijine pregatirea unei retele solide a

1.2. Utilitatea publică şi/sau modul de încadrare în planurile de urbanism şi

Prin implementarea proiectului de fata, beneficiile vor fi:

 crearea de locuri de munca;

populatiei asupra problemelor privind deseurile.

Realizarea investitiei va avea ca finalitate un Sistem integrat de management al

- colectare selectiva a deseurilor municipale,

Totodata este prevazuta inchiderea deseurilor existente municipale si rurale

Masurile de investitii propuse a fi finantate in prima faza au fost stabilite in

Master Planul privind Sistemul de management al deseurilor solide a fost

Scopul principal al Master Planului este de a furniza programul de investitie

Master Planul identifica, pentru o perioada de 30 de ani, masurile necesare

Procesul de planificare a avut in vedere nevoia de dezvoltare a unui sistem de

Etapizarea investitiilor este realizata luand in considerare perioada de finantare

Proiectul propus este conform prevederilor Planului naţional de gestionare a

- Cumpararea a 5 000 de pubele suplimentare de 1.1 m3 pentru a

• Tratare / depozitare deseuri

2.1. Centrul judeţean de management a deşeurilor

Principalele catogorii de lucrări necesare pot fi grupate in:

− zona de retentie a levigatului provenit din zona de

− zona bazinul de retentie a apelor pluviale provenite din zona

− zona bazinul de retentie a apelor pluviale provenite din zona

Statie de sortare deşeu uscat

Conducta de refulare a apelor conventional curate

Proiectarea impermeabilizării de bază – alveolei

Bariera geologica naturala – grosimea stratului > 1,00m

Drenarea, colectarea si tratarea levigatului

Calitatea levigatului inainte de tratare

Din moment ce depozitul va accepta în principal reziduuri tratate, precum şi unele

• Calculează emisiile provenite de la eliminarea deşeurilor, în funcţie de rata

Parametrii de calcul ai biogazului pe tip de deseuri

Prin urmare, generarea biogazului depinde de raportul dintre diferitele tipuri de

• Strat de drenare gaz construit din materiale granulare sau artificiale

2.2. Staţii de transfer

Statiile de transfer vor avea urmatoarele capacitati:

Statiile de transfer sunt proiectate astfel incat sa poata asigura desfasurarea in

1.Tipul de instalatie propus pentru dotarea statiilor de transfer, pentru deseurile

2. Pentru deseurile umede, containerul de transport deseuri la facilitatea

Alte dotari ale statiilor de transfer includ:

2.3. Inchiderea depozitelor urbane neconforme

Categorii de depozite neconforme existente

In tabelul următor sunt prezentate caracteristicile principale aferente reabilitării

Principalele caracterietici ale reabilitarii deporzitelor neconforme urbane

Inchiderea depozitelor rurale neconforme

Inchiderea depozitelor existente neconform de deseuri din zona rurala -