PROIECT DE DIPLOMA Studiul unui traseu

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

SCOPUL PROIECTULUI
Prin tema de proiectare s-a cerut sa se intocmeasca Studiul unui sector de drum montan
intre localitatile A si B(proiect didactic).

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Obiectivul general al proiectului a fost stabilirea unei variante de traseu,din doua propuse
initial. Activitatile desfasurate au inclus urmatoarele aspecte:
- aplicarea si respectarea standardelor de proiectare in vigoare;
- au fost efectuate studii topografice ale terenului, determinarea surselor de materiale de
constructie,etc.

AMPLASAMENTUL LUCRARII SI TOPOGRAFIA

Regiunea cea mai proeminenta orografic o constituie prelungirea masivelor montane

situate in partea nordica a Spaniei (planul de situatie este unul real, oferit de catre Istram in
vederea realizarii unor proiecte cu caracter didactic), al carei inaltimi nu depasesc 1150 m.
Altitudinile absolute ale acestei zone variaza intre 550-700 m si ele scad de la nord catre sud.
Relieful este puternic accidentat, cu vai adanci si versanti abrupti.

STUDII NECESARE PENTRU PROIECTARE

STUDII GEOTEHNICE

Din sondajele executate s-a pus n eviden stratificaia terenului i condiiile de fundare
pentru lucrrile de art. Tipul de teren este P4 ,impermeabil, pamanturi cu plasticitate
mijlocie, slabe coeziv, ce contin praf, praf nisipos, praf argilos, praf argilos nisipos.

STUDII CLIMATOLOGICE- HIDROLOGICE

Ploile au intensitati mari ce se repeta foarte rar, tinand seama ca revarsarea apei din sant,
dupa o ploaie torentiala exceptionala, nu va avea efecte catastrofale pentru drum, se poate
adopta in calcule frecventa 1/3 sau 1/5.

Din punct de vedere climatologic, in zona montana au fost inregistrate urmatoarele

date:

1
Mirela Mariana Micu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri, 2013
 PROIECT DE DIPLOMA Studiul unui traseu

Media anula a temperaturii aerului : 9-10C

Prima zi de inghet apartine perioadei 11.10-21.10
Ultima zi de inghet apartine perioadei 11.04-21.04
Numarul de zile cu ninsoare este de 15-20/an
Numarul de zile cu strat cu zapada este 40-60/an

STUDII DE MEDIU

Principalele surse de poluare specifice drumurilor si circulatiei rutiere pot fi impartite in patru
categorii, dupa perioada si intensitatea poluarii:
>Poluarea specifica lucrarilor de constructie a drumurilor. (Se manifesta in perioada de
constructie).
>Poluarea sezoniera, determinate de interventiile in timpul iernii.
>Poluarea cronica specifica circulatiei rutiere. Se manifesta prin emisii de noxe produse de
gazele de esapament, de uzura soselei si a cauciucurilor, uzura autovehiculelor, etc.
>Poluarea accidentala se manifesta in cazul accidentelor de circulatie in care sunt implicate
vehicule ce transporta substante periculoase sau toxice, substante ce pot fi deversate pe platforma
drumului, in santurile de evacuare a apelor din precipitatii sau pe terenurile de la marginea
drumului.
Tipurile de impact ale unui astfel de antier sunt diverse i privesc domeniile de mediu care
vor fi expuse n cele ce urmeaza.
n general, lucrarile vor trebui semnalizate inainte de zona santierului cu panouri de
avertizare sau cu semafoare cu lumina intermitenta, obligand conducatorii auto sa reduca viteza si
sa acorde o atentie speciala circulatiei in zona. Pot fi adaugate si panouri care indica natura si
intervalul de timp in care se vor desfasura lucrarile.
Masurile compensatorii propuse n continuare pentru impactul pe perioada executiei
lucrarilor sunt numai masuri cu caracter general.
Antreprenorul va tine cont de acestea la alegerea tehnologiilor de lucru si a surselor de
materiale locale.
Pe baza unei documentatii adecvate la conditiile sale concrete de lucru, constructorul va
solicita din partea agentiei de mediu avizele necesare executiei lucrarilor in conformitate cu
legislatia in vigoare (n special pentru statia de asfalt si organizarea de santier).
Anumite operatiuni de santier genereaz un nivel de zgomot foarte ridicat.
Remediile acestei probleme pot imbraca mai multe aspecte:
- executarea de protectii acustice n localitati, acolo unde este posibil;
2
Mirela Mariana Micu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri, 2013
 PROIECT DE DIPLOMA Studiul unui traseu

- adoptarea unor tehnologii si utilaje de executie ecologice.

Deplasrile utilajelor de santier, zgomotele puternice, pot speria animalele care astfel pot
produce accidente afectand personalul lucrator sau animalele respective. Barierele fizice in acest
caz vor atenua riscurile de accidente.

STUDIUL TRAFICULUI

Pentru perioada de perspectiv de 15 ani, traficul de calcul a fost determinat n

conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionarea straturilor bituminoase a
sistemelor rutiere suple i semirigide, ind. AND 550.

In lipsa unui studiu de trafic , am considerat Nc=1.1 mos, in conformitate cu clasa

tehnica III.

TRASAREA LUCRARILOR

Trasarea lucrrilor se va efectua in conformitate cu prevederile STAS 9824/4-83.

Msurtorile terestre se vor face fa de axul drumului existent, conform profilelor
transversale, a planului de situatie si a profilului in lung.
La terminarea lucrarilor se va prezenta o masuratoare topo cu situatia real executata
(in plan si in profil in lung).
SOLUTIA PROIECTATA

TRASEUL IN PLAN

Proiectul a fost initial conceput ca o comparatie intre doua variante de traseu, insa
pentru ca cele doua trasee se aflau pe acelasi versant si nu difereau decat prin lungime,
aceasta comparatie nu ar fi fost justificata. Din aceasta cauza am ales dezvoltarea unei
singure variante de traseu.

(lungimea de L=1181.16 m, alcatuit din 4 curbe,din care 3 racordari arc de cerc si o racordare
clotoida-arc de cerc-clotoida; in profil longitudinal traseul are declivitati cuprinse intre 0.68
1.712%.,raza de racordare convexa este de 3800 m, iar cea concava de 2510 m.)

3
Mirela Mariana Micu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri, 2013
 PROIECT DE DIPLOMA Studiul unui traseu

Varianta de proiect aleasa are partea carosabila alcatuita din doua benzi de circulatie a
cate 3.00 m fiecare, cu acostamente de 1.00 m fiecare. Etapele principale de care s-a tinut
cont la proiectarea traseului in planul de situatie:
- stabilirea elementelor traseului astfel incat sa avem parte de o circulatie sigura si comoda
a vehiculelor, cu viteza ceruta prin conditiile de proiectare;
- lucrarile ce trebuiau efectuate sa fie cat mai reduse ca volum , cost,dificultate in executie;
- incadrarea traseului in relieful regiunii strabatute;
In urma trasarii in plan a axei zero, dupa geometrizarea acesteia a rezultat un traseu format
din aliniamente cu lungime totala de 781.422 m si curbe in lungime totala 399.735 de m.(5
racordari cu arce de cerc si o racordare clotoida-arc de cerc-clotoida). Lungimea totala a
traseului este de 1181.16 m, elementele traseului calculandu-se cu viteza de proiectare 40
km/h.

PROFIL LONGITUDINAL
Profilul longitudinal s-a considerat in axa zonei mediane, solutie ce se recomanda in
cazul in care zona mediana este prevazuta cu o imbracaminte de protectie care asigura
colectarea si evacuarea apelor de suprafata. Caile unidirectionale sunt situate la acelasi nivel.
Raza curbelor de racordare in plan vertical este de 2510 m si 3800 m, traseul are declivitati
cuprinse intre 0.614 1.712%.

PROFIL TRANSVERSAL

In profil transversal drumul proiectat are urmatoarea alcatuire :

- doua benzi de circulatie cu latimea de 3.00 m si panta transversala de 2.5%;
- acostamentul cu latimea de 1.00 m si panta transversala de 4%;
In zonele de debleu sunt prevazute santuri trapezoidale cu pereti din beton sclivisit, pentru
colectarea si evacuarea apelor adunate de pe versanti. Corpul rambleului are panta 1:1 si pentru o
mai buna conlucrare cu terenul existent s-au realizat trepte de infratire cu o lungime de 2 m si
inaltime variabila,in portiunile cu rambleu mai mare de 3.00m.
SISTEM RUTIER

Structura sistemului rutier flexibil este urmatoarea:

Strat de balast de 25 cm grosime
Strat de fundatie din piatra sparta de 30 cm grosime
Strat de baza din anrobat bituminos tip AB2 de 10 cm grosime
Strat de legatura din mixtura asfaltica BAD25 de 8 cm grosime
Strat de uzura din mixtura asfaltica BA 16 de 4 cm grosime

Structura sistemului rutier rigid este urmatoarea:

Strat de balast de 25 cm grosime

Strat de fundatie din piatra sparta de 30 cm grosime
Dala din beton ciment rutier BCR 4.5 de grosime 23 cm

4
Mirela Mariana Micu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri, 2013
 PROIECT DE DIPLOMA Studiul unui traseu

Dimensionarea si verificarea sistemelor rutiere s-a facut conform Normativului de

dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide (PD-177) si a Normativului de
dimensionare a structurilor rutiere rigide (NP-081).

LUCRARI DE COLECTAREA SI EVACUAREA APEI

Pentru protejarea terasamentelor si a celorlalte constructii din zona drumului

impotriva actiunii apei provenita din precipitatii se executa dispozitive de colectare si
evacuare a apelor de suprafata cum ar fi: santuri trapezoidale pereate, cu adancimea de 0.60
m si latimea 0.60m.
Apele de suprafata de pe partea carosabila sunt preluate si evacuate in podete de tip
cadre prefabricate tip C2(elemente de tip caseta),cu calea asezata direct pe
prefabricat.Podetele au o dispozitie normala pe axul drumului si cu panta transversala
i=0.54%.

LUCRARI DE SPRIJIN

Lucrarile de sprijin sunt generate de latimea mare a platformei drumului si de

parasirea traseului existent ca urmare a cresterii valorii razei curbelor circulare (fata de
situatia existenta) in plan orizontal.
Lucrarile de consolidari proiectate sunt :
- ziduri de sprijin debleu din beton simplu : cu inaltimea elevatiei cuprinsa intre
3.00-5.00m
S-a cautat pastrarea aspectului terenului inconjurator pe cit posibil neschimbat, fiind zona de
munte, cu teren impadurit, cu valoare peisagistica si economica deosebita.
Verificarile facute zidului de sprijin sunt:

5
Mirela Mariana Micu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri, 2013
 PROIECT DE DIPLOMA Studiul unui traseu

momentul de stabilitate in raport cu fundatia sa fie mai mare decat momentul de rasturnare, iar
factorul de siguranta la rasturnare sa fie mai mare de 1.01.5;
verificarea la alunecare pe talpa;
verificarea eforturilor pe talpa fundatiei si la rostul elevatie-fundatie.

SIGURANTA CIRCULATIEI

Pentru sporirea sigurantei circulatiei sunt necesare urmatoarele masuri:

a) intocmirea de caiete de sarcini cu conditii specifice pentru realizarea partii carosabile
cat mai corecte (planeitate, rugozitate, inclinarea profilelor transversale, etc.), care sa
completeze prevederile standardelor, normativelor si perscriptiilor pentru diferitele
tipuri de imbracaminti.;
b) semnalizarea rutiera orizontala prin marcaje si verticala prin indicatoare de circulatie
mari, vizibile, amplasate lateral si deasupra pe portale sau console conf STAS 1848;
c) interzicerea montarii de panouri pentru reclame sau anunturi, altele decat
semnalizarea rutiera, pentru a se evita distragerea atentiei participantilor la trafic;
d) evitarea efectului de orbire, provocat de farurile autovehiculelor care circula noaptea
din sensuri contrare, prin dispozitive speciale impotriva orbirii;
e) marcajele si semnele includ semenale orizontale si semnele verticale (semnele si
marcajele suplimentare);
f) Proportionalitatea dintre simbolurile si culoarea zonelor, si dintre litere si fond
trebuie sa fie pastrate constant pentru toate semnele sau marcajele de acelasi fel,
indiferent de dimensiune;
g) semnele si marcajele rutiere trebuie sa fie vizibile de la distanta si sa fie inteligibile;
h) marcajele si semnele (de circulatie) trebuie sa amplasate astfel incat conducatorul
auto sa poata actiona prompt;
i) este important sa se evite utilizarea exagerata a sistemelor de semnalizare, de
exemplu prin adunarea unui numar de semne fara o distanta adecvata de amplasare;
j) culorile pentru semnalizarea si marcajele drumului trebuie sa fie rosu, albastru,
galben, alb si negru;
k) se recomanda ca marcajele sa fie reflectorizante;
l) marcajele trebuie sa fie rezistente la derapare atat in conditii de umezeala cat si in
conditii uscate;
6
Mirela Mariana Micu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri, 2013
PROIECT DE DIPLOMA Studiul unui traseu

m) marcajele permanente ale vor avea culoarea alb. Ele trebuie sa se armonizeze cu
semnele de pe drum astfel incat sa le intareasca semnificatia;
n) liniile continue de marcare se vor folosi unde depasirea este interzisa; aceste linii vor
avea latimea minima de 12.5 cm;
o) pentru sprijinirea marcajelor obisnuite ale drumului pot fi utilizati si butonii
reflectorizanti (ochi de pisica);
p) pentru a impiedica aparitia circulatiei necontrolate de animale sau oameni trebuie
luate masuri pentru construirea de imprejmuiri (garduri inalte de 1.50 2.60 m)
paralele cu drumul;
q) este obligatorie amplasarea de parapete de siguranta cu glisiere pe zona mediana
pentru a impiedica trecerea accidentala a autovehiculelor de pe o cale pe calea de
sens opus; glisierele sunt continue, insa din 5 in 5 km trebuie sa poata fi demontate
pe cate 160 m pentru a permite, in cazuri exceptionale, dirijarea ambelor sensuri de
circulatie pe o singura cale, sau a permite intoarcerea vehiculelor de interventie,
pompieri, militari, etc.

SEMNALIZAREA DRUMULUI
a) Semnele aflate sa fie vizibile de la o distanta de cel putin 150 m.
b) Este bine ca aceste sa nu contina mai mult de 4-5 randuri. Alfabetul folosit este cel
latin.
c) Utilizarea cuvintelor trebuie evitata in favoarea simbolurilor internationale,
inteligibile pentru soferii de diverse nationalitati.
d) Culoarea fondului semnelor informative trebuie sa fie cea verde, exceptie facand
urmatoarele cazuri:
- la semnalizarile pentru directii, fondul trebuie sa fie albastru;
- semnele turistice vor avea fond galben;
- panourile suplimentare trebuie sa aiba fondul alb.
e) Panourile reflectorizante trebuie sa fie inlocuite cu semnale luminoase in toate
cazurile unde, datorita conditiilor sau amplasarii, acestea nu pot fi vizibile de catre
utilizatori.

7
Mirela Mariana Micu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri, 2013
PROIECT DE DIPLOMA Studiul unui traseu

LUCRARI ANEXE

Se vor executa marcaje longitudinale pe lungimea drumului si se vor monta indicatoare

rutiere.
ASPECT ECONOMIC
(acest punct nu l-am dezvoltat deoarece inca nu am reusit sa fac comparatia intre cele
doua tipuri de structuri rutiere)

TEHNOLOGIA I ORDINEA DE EXECUIE A LUCRRILOR

Lucrri pregtitoare

Lucrarile pregatitoare constau in decaparea pamantului vegetal, curatirea amprizei si

defrisarea de copaci.

Lucrari de terasamente

Lucrarile de terasamente constau in sapaturi, realizarea treptelor de infratire si

umpluturi din materiale locale.

Lucrari de consolidari

Lucrarile de consolidari se vor executa odata cu lucrarile de terasamente pe fronturi cu

lungimi mici pentru a nu pune in pericol stabilitatea versantilor.

SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

Pentru evitarea accidentelor de munca, personalul ce concura la executarea lucrarii va

fi instruit din Legea nr.319/2006 Legea securitatii si sanatati in munca, precum si din
instructiunile specifice.
In timpul lucrarilor se va semnaliza punctul de lucru cu semnalele prevazute n
instructiuni.
La executie se vor respecta normele de protectia muncii specifice fiecarei categorii de
lucrari n parte, nscrise n normative si legislatia n vigoare.

8
Mirela Mariana Micu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri, 2013