1

PROIECT TEHNIC DE IMPADURIRE

Partea I – Memoriu tehnic

Proiectul consta in gasirea, argumentarea si detalierea solutiilor de instalare naturala sau
artificiala a vegetatiei forestiere pentru terenuri normale stational sau putin modificate antropic
si pentru terenuri degradate. Regenerarea arboretelor in terenuri normale stational sau putin
modificate antropic se realizeaza pe cale naturala, in cazul aplicarii tratamentelor care
favorizeaza instalarea si dezvoltarea semintisurilor, pe cale artificiala prin plantatii, semanaturi
directe, butasiri sau mixt.
Primul pas in stabilirea lucrarilor de executat., in suprafetele alese (unitati de cultura
forestiere--UCF) il constituie stabilirea categoriilor de teren, dupa aceea a categoriilor de
lucrari de impadurire pentru fiecare suprafata.
Modalitatile de realizare a compozitiilor de regenerare sunt urmatoarele:
- impaduriri propriu –zise – instalarea culturilor forestiere pe terenuri pe care padurea
nu a existat, poieni, goluri, terenuri erodate, nisipuri mobile, terenuri destinate infiintarii
perdelelor de protectie, alte terenuri care nu au fost ocupate cu vegetatie forestiera ;
- reimpaduriri – instalarea vegetatiei forestiere pe terenuri de curand despadurite, dupa
dobaraturi de vant, atac de insecte, taieri rase, substituiri-refaceri in arborete slab
productive, arborete necorespunzatoare stational;
- completarea regenerarilor naturale- plantatii sau semanaturi directe sub masiv cu
specii valoroase;
La baza acestor recomandari vor sta - Normele tehnice privind compozitii, scheme si
tehnologii de regenerare a padurilor si de impadurire a terenurilor degradate din 28.09.2022.
Ulterior se face o esalonare pe 5-6 ani a interventiilor cu lucrari pe fiecare unitate de cultura
forestiera (UCF). Pasul urmator consta in alegerea speciilor in vederea realizarii unor culturi
forestiere corespunzatoare conditiilor stationale si functiilor social-economice. Aceasta se face
in functie de recomandarile normelor tehnice in vigoare. Pentru fiecare UCF se cunoaste TP
(tipul de padure) si TS ( tipul de statiune). In functie de tipul de padure (TP) se stabileste
conform normelor grupa ecologica careia ii apartine suprafata. Doar in cazul in care nu este
precizat TP se poate alege grupa ecologica in functie de tipul de statiune (TS). Grupa
ecologica mentioneaza compozitia de regenerare recomandata pentru o anumita situatie data (
cu anumite limite de participare a unor specii sau altele). In cazul in care intr-o suprafata exista
semintis utilizabil , acesta trebuie evaluat, apoi trebuie calculata formula de impadurire-
compozitia ce va fi aplicata pe restul suprafetei , astfel sa se ajunga la compozitia de
regenerare recomandata de norme.. Ulterior pentru UCF-urile alese se vor stabili metodele si
procedeele de instalare a vegetatiei , schemele de impadurire, pregatirea terenului si lucrare a
solului, necesaul de puieti si perioada de executie a lucrarilor.
Se va proiecta reteaua de puncte pentru amplasarea si materializarea pe teren a suprafetelor
de proba (pentru controlul anual al impaduririlor), si se vor stabili lucrarile de ingrijire a culturilor
pana la atingerea starii de masiv.
 2
I. DATE GENERALE

1.1 Denumirea proiectului; CAMPANIA NATIONALA DE IMPADURIRE SI

REIMPADURIRE, INCLUSIV PADURI URBANE

I.2 Amplasamentul suprafetelor propuse pentru plantare:

Judetul: SALAJ
Localitatea: Francenii de Piatra
Incadrarea in zone expuse/vulnerabile la riscuri climatice: nu este cazul
I.3 Beneficiar : Pascu Ioana Catalina ( nume/denumire,adresa domiciliu/sediu,
CNP/CUI, nr. inregistrare Registrul Comertului, nr tel, e-mail.).
I.4 Elaboratorul proiectului: ing. Ioan SELING, CNP 1540505310763, CI-SX,
318263, nr. atestat……………… data………………………
I.5 Perioada intocmirii proiectului:………………………..

II. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1 Situatia actuala

2.1.1 Suprafata: 0,58 ha;

- Elemente de identificare a amplasamentului : identificarea amplasamentului se va
face inaintea executiei lucrarilor de impaduriri. Proprietarul impreuna cu persoana
autorizata va proceda la identificarea amplasamentului suprafetei de impadurit, pe limite
naturale, in vederea efectuarii masuratorilor, dar inainte de aceasta este obigatorie
materializarea punctelor ce definesc limitele suprafetei de plantat, de catre persoana
autorizata in prezenta proprietarului, cu tarusi de lemn, vopsiti la capatul superior cu
vopsea rosie.
- Vecinatati……………………………………………………………………………….
- Posibilitati de acces la terenul propus pentru impadurirre…………………….
- Lista punctelor de contur cu coordonate Stereo 70 a suprafetei propuse pentru
impadurire
2.1.2 Descrierea situatiei actuale a terenului ( daca este cazul, daca terenul e
degradat) : terenul nu este degradat. Nu necesita lucrari speciale de amelioratii silvice.

II.2 DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI

II.2.1 Statutul juridic al terenului ce urmeaza a fi impadurit ( detinator, document

de proprietate, utilizator, etc): terenul este cumparat cu act de mana in prezenta
martori. Cumparatorul detine copie de pe titlul de proprietate.
II.2.2 Categoria de folosinta: faneata
II.2.3 Caracterizarea cadrului natural
Cadrul natural al zonei luata in studiu , imbraca un aspect de deal. Din punct de vedere
geografic, suprafata care urmeaza a fi impadurita este situata in Podisul Transilvaniei,
in bazinul mijlociu al raului Somes.
 3
II.2.3.1 Geomorfologia : din punct de vedere geomorfologic, regiunea in
care se incadreaza suprafata de impadurit, este situata in Depresiunea Transilvaniei,
Regiunea Podisului Transilvaniei, Subregiunea Podisului Somesan, districtul Dealurile
Ciceului.
Aceasta zona se caracterizeaza prin dealuri fragmentate de vai, unitatea
geomorfologica dominant fiind versantul cu inclinari usoare la foarte repezi si
configuratie ondulata. Partea estica este delimitate de o stanca masiva de
conglomerate si sisturi cristaline.
Incadrarea pe unitati de relief: 20 % campie (lunca Vaii Glodului) si 80 % deal
– versant inferior.
Inclinarea: - 0,20 ha - inclinare 0-15 grade si 0,38 ha - inclinare 31-40 grade.
Expozitia: - partial insorita 100%.
Altitudine: - 0,20 ha (101-200 m); -038 ha (201-400 m).
2.2.3.2 Geologia – din punct de vedere geologic, suprafata de impadurit se
incadreaza intr-o raza teritoriala care prezinta un substrat geologic variat din perioada
Oligocenului si Eocenului, astfel:
- Oligocenul rupelian: argile, nisipuri, gresii, marno-calcare,
- Eocenul priabonian: calcare, marne,, gresii, argile.
2.2.3.3 Hidrologia – principala vale care trece prin preajma suprafetei de
impadurit si face chiar limita cu ea, este Valea Glodului, afluent de stanga a raului
Somes. Apa freatica si retelele de ape subterane nu prezinta importanta in aceasta
zona.
2.2.3.4 Caracterizare climatica
Raionare climatica – climatul zonei este continental moderat, specific
zonelor de deal, favorabil dezvoltarii vegetatiei forestiere. Climatul , prin influenta
permanenta, determina raspandirea speciilor de plante, a asociatiilor si formatiunilor
vegetale, precum si a tipurilor de soluri. Ca atare, climatul reprezinta principalul element
al cadrului natural care conditioneaza mediul atmosferic al biocenozei si dezvoltarea
vegetatiei de orice fel.
Regim termic
- Temperatura medie anuala in zona, este de 5,2 grade C, indicand un bilant termic spre
satisfacator dezvoltarii vegetatiei forestiere.
- Maximele temperaturilor anuale se inregistreaza la mijlocul perioadei de vegetatie – 11,3
grade C, cu efect mediocru asupra dezvoltarii arboretelor.
- Durata medie a intervalului fara inghet este de 200 de zile, in corelatie cu aceasta,
perioada de vegetatie tinand cca 108 zile. Ingheturile timpurii si cele tarzii au consecinte
negative asupra vegetatiei forestiere, mai ales asupra semintisurilor si plantatiilor
tinere.
Regimul pluviometric
- Precipitatiile medii anuale in zona, sunt destul de reduse ca volum, media anuala
situandu-se in jurul valorii de 600 mm.
- Maximul precipitatiilor se inregistreaza in sezonul cald (maximul absolut in luna iunie ),
iar minimul in ianuarie.
Regimul eolian
 In zona studiata , frecventa medie a vantului dominant, este din sectorul vestic si sud-
vestic. Vegetatia forestiera este alcatuita din amestecuri de foioase: fag, gorun, cires ,
paltin , frasin ,carpen, anin, salcam, specii cu radacina pivotanta, rezistente la doboraturi
de vant, asa ca astfel de fenomene se produc foarte rar, sau deloc.
4

Concluzii privind conditiile climatice

Cu privire la datele climatice prezentate, de desprind urmatoarele concluzii:

- dupa clasificarea Kopen, aceasta zona este situata in D.f.b.x – climat umed cu ierni
aspre, dar veri mai putin calduroase .
- umezeala relativa a aerului prezinta importanta deosebita pentru regimul evapo-
transpiratiei si al transpiratiei vegetatiei.
- atat indicatorii sintetici ai datelor climatice cat si topoclimatul local, arata ca padurile din
zona au conditii climatice scazute dezvoltarii, deci plantatia care urmeaza s-o
executam va beneficia de conditii vulnerabile la riscuri climatice.

2.2.3.5 Etajul de vegetatie

2.2.3.6 Conditii pedologice

Avand in vedere ca suprafata care urmeaza a fi impadurita face parte din categoria de
folosinta ,,faneata”, vom tine cont de prevederile Ordinului nr.278 din 9 decembrie
2011, privind aprobarea Programului national privind realizarea Sistemului
national de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
Pentru identificarea si studiul tipurilor de sol se vor executa doua profile de sol, unul in
apropierea Vaii Glodului, iar celalalt in zona de panta, probele urmand a fi analizate la
I.N.C.D.S ,,Marin Dracea”- Statiunea Brasov.
Buletinele de analiza vor fi anexate la prezentul proiect , in vederea stabilirii formulei de
impaduriri. Pe baza buletinelor de analiza se va face descrierea tipurilor de sol.

2.2.3.7 Constituirea unitatilor stationale, criterii utilizate

Constituirea unitatilor stationale se va face pe baza elementelor obtinute prin intocmirea
fisei stationale ( sau prin cartare stationala speciala), indicatiile oferite de vegetatia
lemnoasa si patura erbacee ( tip padure, tip flora indicatoare), factori stationali care se
manifesta limitativ pentru crestere. Urmeaza datele concrete.

2.2.3.8 Consideratii cu privire la impactul plantatiei

Plantatia va contribui la reducerea inundatiilor facute de Valea Glodului, mai ales in
perioada de topire a zapezilor si la reducerea eroziunii solului pe taluzul superior al
drumului comunal Glod-Francenii de Piatra, precum si la diminuarea schimbarilor
climatice in zona si promovarea biodiversitatii spececiilor forestiere.

2.2.3.9 Indeplinirea si respectarea principiului ,, Do No Significant Harm” (DNSH)-

(A nu prejudicial in mod semnificativ).
Investitia este utila in sensul ca suprafata respectiva nu mai indeplinea functia de
faneata, a fost lasata in paragina si s-a impadurit partial si cu specii valoroase si
nevaloroase din punct de vedere silvicultural, precum si arbusti din cele mai diversificate
specii. Inainte de plantare intreaga suprafata va fi parcursa cu lucrari de eliminare a
speciilor care nu fac obiectul acestui proiect. La puietii din specii valoroase si
aclimatizate local se vor face lucrari de intretinere, in functie de varsta, specie, starea de
vegetatie, etc.

II.2.4 Solutia tehnica

2.2.4.1 - Grupa stationala – cartarea stationala la scara mijlocie a teritoriului s-a

fundamentat pe identificarea elementelor esentiale ale statiunii ca sistem orografic, sol,
factori climatici, precum si a raporturilor dintre aceste componente si biocenoza.
Coreland datele culese de pe teren cu privire la statiune, sol, factori climatici, etc., cu
elementele ce caracterizeaza a arboretele limitrofe, si arborii preexistenti de pe
suprafata de impadurit, s-a constatat ca zona se incadreaza intr-un etaj de vegetatie –
Deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete ( FD3).
Grupa stationala este 5.1.5.3 – Deluros de gorunete Ps, brun, edafic mare, cu
Asperula-Stelaria, tipul de sol-2101, subtipul de sol 3101.Se gaseste pe versantii
mijlocii si inferiori, cu expozitii insorite si semiinsorite, cu inclinare slaba si moderata pe
substrate de andezit. Soluri brune eumezobazice sau argiloiluviale, in parte slab
pseudogleizate, bogate in humus si substante nutritive, fara schelet sau slab scheletice,
cu volum edafic mare si troficitate ridicata.
Bonitate superioara pentru gorunete pure sau amestecate cu ( carpen, tei, paltin,
jugastru, cires ), sleauri de deal ( cu gorun si fag) si goruneto-sleauri.
- Compozitia de impadurire