STUDIU DE FEZABILITATE

DENUMIRE INVESTITIE:

“ INFIINTARE DRUMURI SATESTI IN COMUNA

SENDRENI, JUDETUL GALATI”

BENEFICIAR:

U.A.T. SENDRENI, JUDETUL GALATI

AMPLASAMENT:

SAT SENDRENI
SAT SERBESTII VECHI
COMUNA SENDRENI, JUDETUL GALATI
ELABORATOR:

SC PROCONMAR SRL
SC MEGANIS INVEST SRL

NR PROIECT 43/11.2009

NOIEBMRIE 2009

1
 STUDIU DE FEZABILITATE

A. PIESE SCRISE

DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului de investitii

“Infiintare drumuri satesti in comuna Sendreni, judetul Galati”

2. Amplasamentul (judet, localitate, strada, numar)

Sat Serbestii Vechi si Sat Sendreni, Comuna Sendreni, judetul Galati

3. Titularul investitiei

Unitatea Administrativ Teritoriala Sendreni, Galati

4. Beneficiarul investitiei

Unitatea Administrativ Teritoriala Sendreni, Galati

5. Elaboratorul studiului.

SC PROCONMAR SRL,Judetul Galati

SC MEGANIS INVEST SRL, Judetul Braila

Informatii generale privind proiectul.

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea

proiectului.

Comuna Sendreni de care apartin satele: Sendreni, Serbestii-Vechi si Movileni face

parte din regiunea de Dezvoltare Sud-Est a Romaniei si este situata în partea sudica a
judetului Galati pe malul stang al raului Siret. Comuna Sendreni are 3125 de locuitori.

2
Comuna are urmatorii vecini:
 la nord - comuna Smardan
 la sud - judetul Braila
 la est - comuna Branistea
 la vest - municipiul Galati (6km)
Relief
Suprafata aferenta comunei Sendreni se incadreaza geografic in Podisul Moldovenesc,
Teritoriul comunei are un relief variat, lunca Siretului, ses.

Caracteristici geotehnice
Terenul de fundare din zona studiata este reprezentat de depozite loessoide (loessuri
argiloase, loessuri prafoase, prafuri argiloase loessoide, prafuri nisipoase loessoide) si
nisipuri de dune, avand varsta Holocen Inferior.
Forajele au interceptat un strat de loessuri galbene macroporice, cu umiditate redusa si
grosimi de 5-10 m, urmate in adancimea de nisipuri si nisipuri prafoase de origine
eoliana avand grosimi de 10-15 m.
Nivelul hidrostatic este situat la adancimi de 4-8 metri de la teren. Terenurile interceptate
de forajele executate in zona, prezinta compresibilitate mare sau foarte mare,
caracteristici nefavorabile ale rezistentei la forfecare. Se incadreaza in categoria
terenurilor de fundare slabe, care necesita masuri de imbunatatire in vederea fundarii
directe a constructiilor.
Din punct de vedere seismic, teritoriul se incadreaza in zona seismica “D” cu coeficientul
ks=0.16 dar si partial in zona “C” cu coeficientul ks=0,20. perioada de colt Tc=1,5
secunde

Clima
Climatul comunei are un caracter excesiv continental caracterizat prin veri foarte calde si
uscate si ierni geroase marcate de viscole puternice.
Temperatura medie anuala este 10,5 grade C, cu un maxim mediu in iulie intre 22,6
grade C si cu un minim mediu in ianuarie intre -3,1 grade C.
Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord- est, directiile lor fiind determinate de
circulatia generala a maselor de aer si influentate de orientarea formelor de relief.

Hidrologie
Raurile care apartin bazinului Siret, au au un regim strans legat de cel climatic.
Reteaua hidrografica este reprezentata in principal de cursurile de apa Siret, paraul
Rusca Mare, Malina, valea lui Odobescu.
Regimul hidrografic este relativ controlat prin existenta acumularii Malina, a mai multor
acumulari amplasata pe BH Siret.
APE SUBTERANE
Existenta pe unii versanti a unor roci impermeabile, in alternanta cu roci permeabile ce
adapostesc intre ele panze de apa la mica adancime, care umecteaza intens marnele
din cadrul alternantelor litologice, au dus la aparitia microreliefului de alunecari de teren.
Aceste alunecari se produc in special in anii bogati in precipitatii, cand nivelul apei
freatice de pe versanti este aproape de suprafata, formand izvoare de coasta.
LACURI
Pe teritoriul comunei Sendreni este amplasata acumularea Malina - folosinta
agropiscicola.
ALIMENTAREA CU APA

3
Asigurarea cerintelor de apa pentru gospodariile neracordate la sistemul centralizat se
asigura partial prin reteaua locala de alimentare cu apa si prin fantanile din gospodariile
populatiei.

2. Descrierea investitiei.

A). Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului de investii pe termen lung (in
cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si
oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat.

Proiectul propune infiintare de drumuri comunale in doua zone cu destinatie constructii

civile, cartiere din cele doua sate componente: Sendreni si Serbestii Vechi.

Planul Local de Actiune (PLA) privind construirea unui sistem de epurare a apei uzate si
dotarea caminului cultural din comuna Sendreni contine un set de politici pe domenii de
activitate ce se aplica într-un termen determinat în scopul realizarii obiectivelor generale
fixate într-o strategie. Termenul de realizare a planului local de actiune trebuie sa
corespunda termenului de 10 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de
Dezvoltare Durabila (SLDD).

Obiective generale ale Planului local de actiune

O.1. Asigurarea conditiilor si climatului necesare ca localitatea Sendreni sa devina o
comuna sigura, cu acces la infrastructura si servicii comunale de calitate si grad sporit
de accesibilitate, astfel incat sa se raspunda nevoilor comunitatii.
 Asigurarea unei infrastructuri de baza care sa imbunatateasca calitatea vietii si a
conditiilor de desfasurare a activitatilor economice
 Asigurarea accesului la servicii locale constante in calitate si adaptate cerintelor
actuale de calitate a vietii si de protectie a mediului
 Cresterea gradului de siguranta a cetateanului

O.2. Sporirea atractivitatii comunei Sendreni ca destinatie pentru intreprinderi, forta de

munca si cetateni.
 Valorificarea si protejarea mostenirii istorice si culturale
 Sporirea coeziunii culturale a comunei, prin promovarea identitatii comunei,
festivaluri, a activitatilor culturale care sa tina cont de specificul si traditiile
comunitatii
 Incurajarea participarii cetatenilor la viata societatii, in parteneriat cu sectorul
ONG, institutiile de invatamant, etc

O.3. Imbunatatirea calitatii factorilor de mediu si asigurarea unei valorificari durabile a

resurselor naturale si construite locale.
 Ameliorarea sau eliminarea elementelor naturale care se opun dezvoltarii
 Imbunatatirea calitatii factorilor de mediu
 Protejarea si promovarea peisajului, spatiilor deschise, biodiversitatii, ariilor
naturale
 Promovarea consumului eficient de energie si a valorificarii durabile a resurselor
naturale

4
O.4 Dezvoltarea unui mediu de afaceri local dinamic si adaptat caracteristicilor locale,
capabil sa creeze locuri de munca variate si stabile si sa absoarba forta de munca.
 Asigurarea cadrului local de promovare si sprijinire a aparitiei si dezvoltarii
afacerilor
 Diversificarea activitatilor economice locale astfel incat sa se valorifice resursele
locale si sa se extinda baza de ocupare a fortei de munca locale
 Revitalizarea agriculturii (reducerea suprafetelor de terenuri agricole
neexploatate, promovarea agriculturii intensive durabile, imbunatatirea septelului
prin introducerea de animale de rasa pura, promovarea oportunitatilor legate de
agricultura ecologica, crearea unui centru de dezvoltare al agriculturii care sa
gaseasca solutii concrete locale pentru situatia existenta).
ANALIZA SWOT
infrastructura si accesibilitatea la aceasta

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

-Existenta in apropierea localitatii a conductei

-Infrastructura de transport relativ slab dezvoltata
magistrale de transport si distributie a gazelor
fata de exigentele si cerintele actuale ale Uniunii
naturale;
Europene;
-Existenta cailor de transport in comuna sau in
-Sistemele rutiere si trotuarele din unele zonele
imediata apropiere a acesteia;
periferice ale comunei sunt complet degradate;
-Sistem rutier interior sistematizat si suficient de
-Reteaua de transport in comun inadecvata
des pentru a echilibra topografia locala;
cerintelor mederne ;
-Sistem rutier interior – stare satisfacatoare prin
-Transportul privat de calatori practica preturi care
comparatie cu alte localitati din judet;
pot dezavantaja categoriile de populatie sarace;
-Zone de dezvoltare care permit proiectarea de
-Insuficienta utilizarea a transportului de marfuri si
noi drumuri de acces ;
calatori;
-Existenta mijloacelor de transport in comun care
-Lipsa de retele de distributie a apei potabile pe
fac legatura dintre localitate si unitatile
toate strazile comunei;
administrativ teritoriale invecinate ;
-Lipsa sistemului centralizat de canalizare.
-Existenta retelei publice de alimentare cu apa.

OPORTUNITATI AMENINTARI

- Lipsa fondurilor bugetare pentru proiectele de

- Modernizarea cailor rutiere; interes regional si local;

-Reducerea gradului de risc a transporturilor - Sporirea circulatiei locale si regionale si

terestre;
-Extinderea utilizarii vehiculelor nepoluante;
-Incurajarea operatorilor de transport in comun
particulari;
-Extinderea zonelor cu destinatie constructii
civile / intravilan
canalizarea acesteia doar pe anumite rute poate
duce la o uzura neuniforma a drumurilor;
- Furnizarea anumitor tipuri de servicii
din infrastructura de utilitati implica
costuri foarte ridicate;
- Insuficienta colaborare între
administratiile publice locale si
judetene pentru promovarea unor mari
proiecte de interes judetean sau
national.

5
Necesitatea si oportunitatea investitiei

Infrastructura reprezinta una din problemele esentiale ale comunitatilor rurale intrucat
starea sa arata nivelul dezvoltarii satelor in mod particular si, pe de alta parte, modul
cum s-a raportat administratia centrala din Romania si deopotriva populatia de-a lungul
timpului la aceasta chestiune. Acolo unde acest lucru a fost rezolvat, rolul esential a
revenit comunitatilor locale. De asemenea, nu trebuie omis nici aportul regiunilor istorice
ca entitati sociale si al comunitatilor locale, care s-au implicat in mod diferit in rezolvarea
unor elemente ale infrastructurii rurale.
Pentru populatia rurala din Romania drumurile judetene si comunale sunt de mare
importanta, daca avem in vedere faptul ca acestea reprezinta principalele linii de
legatura cu exteriorul, atat sub aspect economic, cat si din perspectiva socio-culturala.
Din citirea datelor incluse in tabel pot fi evidentiate trei aspecte apreciate ca fiind mai
importante:
 ritmul scazut de modernizare a drumurilor judetene si comunale in perioada 1980-
1998;
 ponderea mare a drumurilor cu imbracaminti usoare rutiere, care reprezinta in
majoritatea cazurilor rezolvari de moment; aceasta categorie de drumuri necesitand
lucratori pentru reparatii permanente;
 costul ridicat al unui kilometru de drum modernizat. In contextul actual al economiei
romanesti, problemele enumerate nu pot sa ofere prea mari sperante nici celor mai
optimisti analisti in privinta modernizarii drumurilor judetene si comunale din
Romania, decat in conditiile in care vor aparea investitori straini pentru modernizarea
drumurilor judetene si comunale.
Numai in situatia cresterii ponderii de drumuri judetene si comunale modernizate este
posibil sa apara o serie de schimbari in viata populatiei rurale, atat din perspectiva
economica precum si sub aspect cultural-spiritual.

Infrastructura rutiera:
1. necesitatea de a imbunatati accesul catre institutii si de a asigura accesul la
infrastructura rutiera din cadrul satului, pe arterele cele mai importante din
punctul de vedere al circulatiei;
2. Necesitatea asigurarii accesului rutier facil din interiorul comunei cu o artera
importanta de circulatie;
3. necesitatea cresterii calitatii vietii prin facilitarea accesului la o infrastructura
moderna si sigura;
4. cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere economic, reducerea poluarii si
crearea unei legaturi rutiere de acces catre cea mai apropiata artera importanta
de circulatie;
5. Starea de viabilitate a sistemului rutier precum si sistematizarea verticala
eterogena, nu asigura conditii de siguranta si securitate a circulatiei rutiere si nu
mai asigura capacitatea portanta necesara traficului.
6. Cresterea intensitatii traficului rutier si a greutatii pe osii cu mult fata de ipotezele
de calcul initiale ale drumului, agresivitatii autovehiculelor (mai ales a celor cu
destinatie agricola) datorata starii proaste a suprafetei de rulare (dese franari –
accelerari), constituie factori agravanti in procesul de degradare a sistemului
rutier care cumulati cu actiunea factorilor climatici vor conduce in mod accelerat
la cedarea sistemelor rutiere.

6
Necesitati tehnice de drum:
7. Accesul in zonele propuse pentru cele doua cartiere se face anevoios,
neexistand un drum amenajat specific.

Necesitati sociale:
8. Din cauza celor expuse mai sus, accesul in, si dinspre zona, este foarte dificil.
9. Se asigura cu dificultate accesul vehiculelor de urgente medicale, transportul
elevilor catre si dinspre scoala, este greoi si cu durata mare de timp (factor
favorizant pentru abandonul scolar).
10. Pe timpul iernii se produc deseori inzapeziri si se blocheaza circulatia pe
perioade insemnate. Utilajele performante (freze de zapada) nu pot actiona pe
acest fel de drum.
11. Toate cele prezentate in mod succint mai sus, duc la degradarea in mod
constant a vietii sociale, pun in pericol asigurarea sanatatii comunitatii,
alimentatiei si confortului locuitorilor din comuna Sendreni;
12. sistemul actual rutier nu raspunde nevoilor reale ale populatiei din zona tinta;
13. Necesitatea dezvoltarii unei infrastructuri locale dezvoltate in vederea atragerii
potentialilor investitori in zona.
14. Lipsta tranzitului in localitate induce localnicilor un sentiment de izolare, avand
astfel implicatii la nivelul indicatorilor sociali si demografici.

B). Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi

atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborate un studiu de
prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung)
- scenarii propuse (minim doua)
- scenariul recomandat de elaborator
- avantajele scenariului recomandat.

OBIECTIV

Realizarea infrastructurii rutiere de acces in zonele propuse spre amenajare – cartiere,

in cele 4 zone propuse.

Se urmareste infiintarea de drumuri comunale, complet functionale pentru a deservi

zona de cartiere nou infiintare.

VARIANTE PROPUSE SPRE ANALIZA

Felul stratelor sistemului

Varianta I Varianta II Varianta III
rutier
Strat de uzura din BA16 - 4 cm -
Strat de legatura din BAD25 - 5 cm -
Monostrat (strat de uzura si
- - -
strat de legatura) BA25
Fundatie de LIDONIT 10 cm 10 cm 10 cm

7
Fundatie de balast 10 cm 10 cm 10 cm
Zestrea-pamant stabilizat
20 cm 20 cm 20 cm
mecanic - EXISTENT
Elemente anexe - - Santuri pereat
si trotuare
pietonale

VARIANTA 1

Reprezinta prima solutie propusa si anume crearea unui drum comunal de categorie IV-
V, cu imbracaminte din LIDONIT, destinat traficului usor si asigurarea accesului cat mai
facil catre zonele vizate

Avantaje

 Cost de realizare a investitiei foarte mic

 Durata de executie a investitiei este redusa
 Intretinere ieftina a suprafetei carosabile avand in vedere existenta balastierelor
in zona

Dezavantaje
 Durata de viata relativ mica a imbracamintii din lidonit
 Stratul de lidonit este supus intemperiilor

VARIANTA 2
Avantaje:
 Realizarea stratelor din mixturi asfaltice se face usor, intr-un ritm rapid.
 Sunt societati comerciale specializate in astfel de lucrari care realizeaza zeci de
km pe zi de straturi asfaltice mai ales in aceasta zona cu clima calda.
 Asfaltarea drumului se face “sub trafic” adica fara intreruperea circulatiei auto.
 Prin asternerea a 2 straturi de mixturi cu grosimea de 4...5 cm se realizeaza mai
usor compactarea, fata de situatia cand se toarna un singur strat cu grosimea de
6...8 cm.
 Durata de viata a unei imbracaminti asfaltice in doua straturi este de 8-10 ani dar
daca este bine executat si are un trafic redus poate depasi chiar 15 ani.
 Pentru un drum cu imbracaminti asfaltice cheltuielile de intretinere si reparatii
sunt minime iar lucrarile respective usor de executat.
 Se economisesc cheltuielile de transport ca urmare a maririi vitezei de deplasare
si respectiv a reducerii timpului de parcurs. Aceasta imbracaminte asfaltica
asigura desfasurarea traficului auto in conditii de siguranta si confort cu un
consum minim de combustibil.
 Aceasta imbracaminte asfaltica nu degaja praf iar nivelul de zgomot produs de
trafic este mult mai mic asa incat asfaltul realizeaza o protectie fonica.
 Noxele de esapament rezultate din desfasurarea traficului auto pe o
imbracaminte asfaltica sunt reduse, aflandu-se la limita inferioara a normelor de
mediu. Scurgerea si dirijarea apelor pluviale se realizeaza ordonat si precis prin
pante transversale si longitudinale asigurandu-se autocuratirea carosabilului de
praf si noroi. Gospodariile adiacente nu mai sunt infestate cu noxe din aer, apa si
cu noroi.

8
  Pe un drum cu o imbracaminte conform variantei 2 circulatia auto va fi dirijata
printr-o semnalizare rutiera verticala si orizonatala fapt ce va scade numarul de
accidente de circulatie.
 Se micsoreaza taxele si impozitele si va creste speranta de viata a localnicilor.
 Va creste calitatea serviciilor si se creeaza conditii pentru promovarea turismului.

Dezavantaje
 Prin turnarea a doua straturi de asfalt de 5 cm si respectiv 4 cm cantitatea de
mixtura este foarte mare si mareste costul investitiei.In timpul executiei toate
utilajele de la asternere vor parcurge toata lungimea drumului de doua ori mai
mult ( datorita celor doua straturi).
 Exista pericolul ca intre cele doua straturi sa nu se faca o priza buna si stratele
sa lucreze separat si sa se degradeze mai repede. Acest inconvenient poate
apare atunci cand se face o pauza mai mare de 24 de ore intre turnarea
binderului si a stratului de uzura si pe binder se asterne praf, noroi sau alte
particule.

VARIANTA 3

Reprezinta realizarea aceleiasi structuri rutiere ca in varianta 1, dar se vor profila

elemente aditionale drumului.

Santuri pereate
Trotuare pietonale

Avantaje

 Cost de realizare a investitiei foarte mic

 Asigurarea scurgerii apelor pluviale
 Durata de executie a investitiei este redusa
 Intretinere ieftina a suprafetei carosabile avand in vedere existenta balastierelor
in zona
 Asigurarea accesului pietonal facil

Dezavantaje
 Durata de viata relativ mica a imbracamintii din lidonit
 Stratul de lidonit este supus intemperiilor
 Costuri mai mari de executie

VARIANTA PROPUSA = VARIANTA 1

Avand in vedere costurile reduse ale investitie si functionalitatea deplina a structurii
rutiere a fost selectata variante constructiva 1

C). Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz.

Lucrarile sunt situate pe doua amplasamente principale – sat Serbestii Vechi si Sat
Sendreni in cadrul unitatii administrative teritoriale Comuna Sendreni, Judetul Galati,
astfel :

Sat Serbestii vechi:

9
  T87/1, P 480/2,
 T86/1, P 482/1

Sat Sendreni:
 T75. P 427/1
 T76, P 428/1

Suprafata totala prevazuta pentru drumuri =72 910 mp

Lungime totala drumuri = 6 554 ml
Suprafata trotuare + rigole 6554ml x 3m( 1,5 m pe fiecare latura a drumului ) = 19 622
mp
Clasa tehnica IV – V cf NT 27.01.98

Detaliere amplasament
Sat Serbestii Vechi:
T87/1, P 480/2, Nr cadastral =1950, Carte funciara 1945
Nr de loturi = 39,
Suprafata totala loturi= 28153 mp
Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 9712 mp

Lungime totala drum = 715 ml

Nr Drum Identificare Lungime Latime Suprafata observatii
crt traseu ml carosabil carosabil
de la – pina la ml mp
1 D1 Lot 1 – Lot 39 350 7 2450
2 D2 Lot 39 31 7 217
3 D3 Lot 6 – Lot 39 164 4 656
4 D4 Lot 18 – Lot 80 7 560
28
5 D5 Lot7 – Lot 12 90 7 630
total 715 7 4531
Sat Serbestii Vechi:
T86/1, P 482/1, Nr cadastral =1955, Carte funciara 1943
Nr de loturi = 71;
Suprafata totala loturi= 72480 mp
Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 13174 mp
Lungime totala drum = 1164 ml
Nr Drum Identificare Lungime Latime Suprafata observatii
crt traseu ml carosabil carosabil
de la – pina la ml mp
1 D6 Lot 2 – Lot 33 340 4 1360
3 D7 Lot 3 – Lot 34 340 7 2360
4 D8 Lot 2 – Lot 33 260 7 1820
5 D9 Lot 33 – Lot 160 4 560
90
6 D10 Lot 38 – Lot 64 7 448
39

10
 total 1164 6548
Sat Sendreni:
T76, P 428/1, Nr cadastral =1981, Carte funciara 1920
Nr de loturi = 97,
Suprafata totala loturi= 99954 mp
Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 19760 mp
Lungime totala drum = 1790 ml
Nr Drum Identificare Lungime Latime Suprafata observatii
crt traseu ml carosabil carosabil
de la – pina la ml mp
1 D11 Lot 91 – Lot 120 4 480
94
2 D12 Lot 2-Lot 88 300 7 2100
3 D13 Lot 18 – Lot 420 7 294
65 0
4 D14 Lot 14 – Lot 630 4 2620
60
5 D15 Lot 66 – Lot 100 7 700
90
6 D16 Lot 1-Lot 35 220 7 1540
total 1790 10380
Sat Sendreni:
T75, P 427/1, Nr cadastral =1925, Carte funciara 1921
Nr de loturi = 181
Suprafata totala loturi= 165 638 mp
Lungime totala drum = 2885 ml
Nr Drum Identificare Lungime Latime Suprafata observatii
crt traseu ml carosabil carosabil
de la – pina la ml mp
1 D17 Lot 5– Lot 12 400 4 1600
2 D18 Lot 14 – L182 630 4 2520
3 D19 Lot 43 – Lot 580 7 4060
155
4 D20 Lot 71 – Lot 515 7 3605
121
5 D21 Lot185 – 160 7 1120
Lot187
6 D22 Lot 121–Lot 80 7 560
122
7 D23 Lot 39–Lot 97 220 7 1540
8 D24 Lot 1–Lot 71 300 7 2100
total 2885 17105
De asemenea, se va amenaja o platforma asfaltata de 25 x 50 m = 500 mp la solicitarea
beneficiarului
Terenul pe care urmeaza sa fie create drumurile apartin domeniului public de interes
comunal si asigura accesul la parcelele configurate in aceste zone.
Nu sunt necesare lucrari de demolare constructii sau retele edilitare existente .

11
Nu sunt afectate suprafete de teren aflate in proprietate privata sau de stat

TERASAMENTE

Drumurile sunt prevazute cu santuri laterale dalate pe ambele parti sau pe o singura
parte functie de situatia din teren. In zonele in care pantele longitudinale ale drumului
depasesc 5% santurile se vor executa in trepte asigurandu-se pante longitudinale si la
santuri de maxim 5 %. Acostamentele vor avea pante transversale de 4% si se vor
insamanta cu gazon .
De asemeni, se prevad drenuri de acostament din 30 m in 30 m din pietris.
STRATUL DE FUNDATIE DRUM
Grosimea straturilor sistemului rutier a fost stabilita constructiv cf STAS 6400/84.
Straturile de balast se compacteaza la 98 % grade Proctor.
IMBRACAMINTEA
Imbracamintea se realizeaza din macadam ordinar cilindrat ( LIDONIT) cu grosimea
dupa compactare 10 cm cu pante transversale de 3%
RACORDUL CU DRUMURILE EXISTENTE
In zonele de intersectie cu drumurile existente se vor prevede executarea de podete
dalate peste santurile de colectare a apelor pluviale.

DESCRIERE CONSTRUCTIVA

CARACTERISTICI PRINCIPALE

 Drumurile care se vor infiinta se incadreaza in clasa IV – V cf NT 27.01.98

 Viteza de proiectare este de 40 km/h, cu pasul minim de proiectare de 25 m

 Declivitate maxima 12%

 Raze cuprinse intre 300 si 40 m

 Partea carosabila are latimea de 7,00 m cu doua benzi de circulatie cu o latime

de 3,25 m cu acostamente de pamant variabile de 0,25 m, cu santuri laterale de
0,50 m si trotuare pietonale betonate cu latimea de 1,00 m .

 Profilul transversal tip acoperis are pante laterale de 3%

CONDITII TEHNICE
Se vor respecta:
• STAS 6400/1984 - Straturi de baza si de fundatie;
• STAS 1709/1,2,3,/1990 - Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet
dezghet;
• STAS 662-2002 – Agregate naturale de balastiera;
• STAS 1913/15-1975 si STAS 12288/1985 - Determinarea densitatii efective prin
inlocuirea cu nisip; Proctor modificat.
• Normativ C148/1985 – Fundatii de balast – compactare;
• Normativ C 56/85- Verificarea calitatii si receptia lucrarilor;

12
 • Decizia Directorului General al CNADNR nr.237/12.05.2004
• Prevederile proiectului;
• Legea calitatii nr.10/1995.

Fundatii balast.
PREVEDERILE DE EXECUTIE

Fundatiile de balast pot fi alcatuite respectind unul din cele doua feluri:
 balast pentru straturi de fundatie;
 balast amestec optional, pentru stratul de fundatie;

Calitatea materialului pietros

In ambele cazuri balastul trebuie sa respecte conditiile de granulometrie pentru sortul

0…71 mm si conditia ceruta de coeficientul de neuniformitate care trebuie sa fie de
minim 15, respectiv minim 30 ( conform cerintelor curbei granulometrice).
Balastul trebuie sa fie curat, fara argila si cu maxim de 3% fractiuni fine (sub 0,02 mm).
In conformitate cu SR 662-2002 balastul si balastul amestec optimal pentru a fi folosite
in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile urmatoare:

CONDITII DE ADMISIBILITATE
Completarea
Metode de
Amestec Fundatii sistemului rutier la
Caracteristici verificare
optim rutiere inghet-dezghet-strat
conform
de forma
Sort 0-63 0-63 0-63
Continut de STAS 1913/5
fractiuni %
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80
STAS 4606
0-16 mm 48-65 37-82 37-86
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de - 15 15
Neuniformitate(Un)
minim
Echivalent nisip 30 30 30
STAS 730
(EN) minim
Uzura cu masina 30 50 50
Los Angeles (LA)
% maxim

13
Constructorul va face determinari de laborator pentru a se respecta calitatile balastului:
granulometria - minim o proba la fiecare lot aprovizionat de 500 tone.

Asternerea si compactarea balastului

Inainte de inceperea lucrarilor de fundatii de balast trebuie facuta receptia pentru stratul
suport, care este de obicei patul drumului (de pamant).
Balastul va fi asternut pe drum, in straturi de 10-15 cm, se va stropi cu apa pana la
umiditatea optima de compactare si se va compacta cu cilindri compresori lis, vibratori
sau cilindri cu pneuri.
Executantul este obligat sa execute tronsoane experimentale pe aproximativ 30x3,50 m,
cu scopul de a stabili, pe santier, componenta atelierului de compactare, modul de
actionare, umiditatea optima, numarul de treceri pe aceeasi urma, etc. pentru a obtine
un grad de compactare cerut de proiect. Compactarea se considera terminata daca
rotile cilindrului compresor nu mai lasa nici un fel de urma pe suprafata de balast si nici o
piatra nu mai poate fi extrasa usor din aceasta fundatie. Gradul de compactare se
verifica prin determinari de laborator asupra probelor recoltate din stratul compactat.
Rezultatele din tronsonul experimental se prezinta dirigintelui de santier si se vor
consemna printr-un proces verbal de receptie.
Asternerea si nivelarea balastului se va face urmarind mereu forma ceruta de proiect
prin controlul cu sablonul si dreptarul.
Realizarea straturilor de balast se va face alternativ pe fiecare sens de circulatie, pentru
a nu stanjeni prea mult traficul auto pe lungimi in general nu mai mari de 600-800 m .

Fundatii de piatra sparta.

Procesul tehnologic de reabilitare a drumurilor va cuprinde in etapa a doua realizarea
unei fundatii din piatra sparta sau lidonit, conform cerintelor constructive sau zonei de
implementare. Selectia celor doua variante: piatra sparta sau lidonit, se va realiza de
catre constructor si beneficiar, deoarece caracteristicile celor doua produse respecta in
aceeasi masura standardele in vigoare.
Se vor respecta:
• SR –667-2001 – Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri;
• STAS – 662-1989 – Agregate naturale de balastiera;
• SR- 179/1995 – Macadam
• SR- 1120/1995 – Macadam penetrant;
• STAS 6400/1984- Structuri de baza si de fundatii,
• INDICATIV C 56/85- Verificarea calitatii si receptia lucrarilor;
• Decizia Directorului General al CNADNR nr.237/12.05.2004
• Prevederile proiectului;
• Legea calitatii nr.10/1995

Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie de piatra sparta si/sau macadam se va face

receptia stratului inferior de nisip sau balast, care trebuie sa corespunda din punct de
vedere al elementelor geometrice si al compactarii.
Materialele din care se executa lucrarile, trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in
conformitate cu prevederile standardelor respective de material dupa cum urmeaza:
piatra sparta mare sort 40-63, 63-90, conform cu SR 667;
 Split, sort 8-16 sau sort 16-25, conform cu SR 667;
 criblura, sort 4-8,sort 8-16 sau sort 16-25 conform cu SR 667;
 nisip natural, sort 0-8, conform cu SR 662;

14
Fundatia din piatra sparta cu impanare si innoroire si macadamul sunt alcatuite dintr-un
sort mare (40….63 mm) (63-90) si respectiv (40….63 mm) monogranular, de piatra
sparta, cilindrat pana la fixare, apoi impanat cu split sau criblura, raspandite uniform,
udate si cilindrate pana la inclestare, dupa care urmeaza innoroirea - umplerea golurilor
ramase cu savura sau nisip, stropite cu apa si cilindrate pana la fixarea definitiva.
Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand tamburii unui compactor
greu, cu rulouri netede, nu mai lasa nici un fel de urma pe suprafata macadamului, iar
mai multe pietre de aceiasi marime si natura cu piatra concasata folosita, nu mai patrund
in macadam si sunt sfaramate de rulouri.
Suprafata fundatiei din piatra sparta si/sau macadamul trebuie sa prezinte un aspect de
mozaic cu pietre raspandite uniform.
In profilele cu doua pante, cilindrarea se incepe de la acostamente si se continua spre
ax, pe fasii paralele si succesive.
Pentru stabilirea numarului optim de treceri, potrivit naturii pietrei folosite, se recomanda
a se executa sectoare de incercare, la inceperea lucrarilor.
Pantele profilului transversal la macadamul sau piatra sparta folosite ca imbracaminte,
sunt de 3….4 %. Abaterile limita locale la grosimea stratului de piatra sparta sau de
macadam sunt de maxim 10% fata de grosime din proiect si numai local.
Abaterile limita la latimea straturilor sunt de ± 5 cm.
Abaterile admise la profilul transversal sunt de maxim 20 mm sub un dreptar de 3m
lungime.

Terasamente
Se vor respecta :
• STAS 1243/1988 – Clasificarea si identificarea pamanturilor;
• STAS 2914/1984-Ts - Conditii generale de calitate;
• STAS 8950/1989 - Verificarea compactarii terasamentelor;
• STAS 9824/1974 - Tolerante la executarea terasamentelor la drumuri;
• STAS 1709/1,2,3,/1990-Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet
dezghet;
• STAS 1913/1,3,4,-1983 – Gradul de compactare - Determinari de laborator
• NormativC 169-83 – Terasamente;
• Normativ C 56/85 - Verificarea calitatii si receptia lucrarilor;
• Prevederile proiectului;
• Legea calitatii nr.10/1995.

 PREVEDERI DE EXECUTIE
Se vor trasa si picheta cu tarusi elementele geometrice ale terasamentelor (lungime,
latime, inaltime, adancime, pozitionate fata de coordonate in plan si cote de nivel) in
prezenta beneficiarului si proiectantului.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se vor executa urmatoarele lucrari:
1. curatirea terenului de crengi, frunze, iarba, buruieni,
2. defrisari,
3. decaparea si depozitarea pamantului vegetal,
4. asanarea zonei
5. taierea arborilor si scoaterea radacinilor,
Miscarea pamantului se va face tinand cont de urmatoarele reguli:
6. pamantul necesar se va lua din gropi de imprumut, pamantul in exces se va duce
in locurile indicate de beneficiar si proiectant. Se va cauta sa se faca o
compensare intre profilele cele mai apropriate de rambleu;

15
 7. gropile de imprumut vor avea pante care sa asigure stabilitatea malurilor;
8. in cazul sapaturilor cu pereti verticali la adancimi mai mari de 1,50 m se vor face
sprijiniri de maluri cu palplanse, juguri sau alte dispozitive rezistente.
Executia terasamentelor se va face respectand urmatoarele masuri:
9. nu se executa terasamente pe timp de ploaie, ninsoare sau cu pamant inghetat;
10. rambleurile se executa in straturi succesive de 10-30 cm grosime in functie de
utilajul cu care se face compactarea;
11. in cazul rambleelor ce se executa pe pante mai mari de 1/5 pana la 1/3,
suprafata coastei se va amenaja in trepte de infratire late de 1,00 m si cu panta
de 2% pentru scurgerea apelor;
12. la pantele mai mari de 1/3 se vor face amenajari speciale: ziduri de sprijin,
contraorti, pamant armat, etc;
13. toate rambleele vor fi compactate pentru a se obtine gradul de compactare
Proctor normal conform STAS 2914-84.= qc=97…100%

 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR

Natura si calitatea materialelor. AGREGATE.
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in
conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza :
 cribluri sort 4-8,8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8
 nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10
 nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5
 pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR662, tabelul
10
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta, a agregatelor naturale de
cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in
totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia de preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazute cu
platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea
amestecarii si impurificarii agregatelor. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face
dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora

Nota :
La solicitarea beneficiarului lucrarea poate fi executata etapizat :
 Etapa I profilarea platformei drumului si executarea platformei carosabile
 Etapa II dupa crearea infrastructurii retelelor edilitare : apa, canal ,energie
electrica , telefonie, etc se executa rigolele laterale si trotuarele pietonale

Neconcordatele cu situatia din teren sau lucrarile suplimenrtare care apar la executia
lucrarilor se vor constata, vor fi analizate si solutionate de catre proiectant, constructor si
beneficiar.

Datorita sistemului de parcelare a suprafetelor, din considerente economice, la curbele

cu raza de racordare mica nu se poate asigura distanta de vizibilitate de 50 de m iar
profilul transversal nu poate nu va avea supralargiri sau suprainaltari.

16
In vederea compensarii acestor deficiente se vor impune restrictii de viteza si de
depasire. Sistemul rutier asigura un modul de deformatie echivalent necesar de peste
300 daN/m2 corespunzator unei strazi de categoria IV, de folosinta locala si o intensitate
a traficului redusa
Se va limita sarcina pe osie mai mare de 7t.

Descriere tehnologica
Procese tehnologice folosite in timpul constructiei

In cazul lucrarilor necesare reabilitarii strazilor comunale din cadrul localitatii Sendreni
procesele tehnologice sunt urmatoarele:

Lucrari pamant
Prima operatie consta in indepartarea stratului superior de pamant prin excavare cu
buldozerul, a depunerilor de materiale, incarcarea acestora in mijloace de transport si
depozitarea lor departe de santier.
Procedeul de excavare in pamantul foarte tare se realizeaza cu excavatorul cu incarcare
directa in vagonete tip si apoi se transporta catre zonele de umplere. Excavarea in
pamantul mediu ca taiere se realizeaza prin aceeasi metoda.
Prin umplerea cu pamant se cere sa se niveleze cu buldozerul pamantul descarcat din
vagonetele tip, apoi sa se compacteze cu cilindru indreptor tras de un buldozer.
Acoperirea terasamentelor cu iarba consta in asternerea unui strat de pamant vegetal cu
ajutorul cupei excavatorului, urmata de nivelarea cu buldozerul.
Supra- structura drum
Asternerea balastului (stratului superior) consta in descarcarea acestuia din camioane,
nivelarea cu ajutorul buldozerului si compactarea acestuia cu cilindru compactor. Stratul
alcatuit din pietris pentru fundatie va urma aceeasi procedura. Stratul alcatuit din
agregate stabilizate cu ciment se obtine din amestecul realizat in instalatia de dozare a
cimentului, depozitarea si apoi plasarea acestuia, prin folosirea aceleasi metode.
Protectia zonelor cu emulsie cationica poate fi realizata prin atasarea unui recipient sau
pulverizator.
Stratul de baza turnat fierbinte este alcatuit din mixtura asfaltica cu bitumum si agregate
concasate. Amestecul va fi pregatit departe de santier si adus la fata locului cu ajutorul
camioanelor echipate cu sisteme de incalzire, descarcat in distribuitori si apoi compactat
cu cilindri compactori speciali pentru asfalt. Materialul de baza neprelucrat format din
adaos de adeziv si agregate concasate va urma acelasi procedeu. De asemenea, stratul
de uzura alcatuit din ciment bituminos neprelucrat va urma acelasi procedeu.
Drumuri laterale
Stratul alcatuit din piatra sparta din fundatii, este executat prin nivelare cu buldozerul si
este compactat cu un cilindru compactor tras de catre un buldozer. Amorsarea
suprafetelor cu emulsie cationica va fi realizata de catre un rezervor sau pulverizator.
Stratului de baza format din mixtura asfaltica i se va aplica o tehnologie specifica
prezentata mai sus. Acesta se va aplica in intersectiile cu drumurile laterale.

Santuri si canale de scurgere

Canalele de scurgere din prefabricate vor fi realizate cu ajutorul unei macarale instalata
pe un excavator. Santurile care nu sunt pozitionate in linie dreapta solicita folosirea
utilajelor de excavatie.

17
Santurile cu imbracaminte realizata din elemente prefabricate solicita montarea unei
macarale echipata cu un excavator.
Parapet si bariere
Parapetii si barierele se vor instala cu ajutorul unei macarale pe roti, cu acces usor.
Semne si marcaje rutiere
Urmatoarele semne si marcaje rutiere vor fi instalate: stalpi indicatori rutieri, borne
kilometrice, marcaje rutiere. Se vor folosi o macara pe roti si un utilaj de marcare.
Administrare santier constructii
In timpul fazei de construire, in cadrul Caietului de Sarcini vor trebui inscrise urmatoarele
masuri de organizare:
 Trasarea limitelor cadastrale ale santierului, in scopul de a defini perimetrul
stabilit pentru constructie
 Aranjarea corespunzatoare a drumurilor de acces catre locurile de munca,
folosind pe cat este posibil drumurile initiale ca banda de circulatie pentru
echipamente;
 Pregatirea schemelor de lucru care iau in considerare timpul de exploatare si
timpul de asezare a materialelor pregatite in afara santierului pentru a sincroniza
schemele de lucrari ale bazelor de productie cu acelea ale echipamentelor de pe
locatiile de drum; scopul acestei actiuni este acela de a preveni posibilitatea
respingerii sarcinilor de material gata preparat, tinand cont de sensivitatea
zonelor;
 Asigurarea protectiei si a securitatii echipamentelor si instalatiilor aflate in zona
de lucru;
 Asigurarea echipamentelor necesare corectarea lucrarilor.
 Administrare materiale;
 Pentru a realiza sectiuni de drum vor fi folosite doua grupe de materiale:
- Materiale locale;
- Materiale de constructii.

O grupa speciala este formata din combustibili si lubrifianti pentru echipamentele si

mijloacele de transport, pe care proprietarii acestora le vor asigura in afara lucrarilor.
Masurile privind administrarea corecta a materialelor se vor grupa in:

 Masuri de asigurarea calitatii constand in certificate si documente de calitate,

determinari pamant recoltat pe santier; realizare pe santier;
 Masuri de asigurarea cantitatilor necesare constand in documentatii de transport,
cantarirea sau masuratorile facute pe probe sau pe cantitatea totala
aprovizionata;
 Masuri specifice in scopul de a fi evitat producerea fenomenului de degradare
efectuand o depozitare si o acoperire corespunzatoare;
 Masuri specifice in scopul de a fi evitat producerea fenomenului de furt, prin
tinerea sub control a inregistrarilor;
 Masuri in scopul de a se asigura o manipulare eficienta, folosind in practica
numai instrumente caracteristice: camioane cu incarcare, macarale, etc;
 Masuri privind protectia muncii in timpul tuturor operatiilor referitoare la transferul,
incarcarea, descarcarea ce urmeaza sa fie realizate, in concordanta cu
calificarea la locul de munca si cu echipamentele de protectie;
 Masuri privind intretinerea permanenta a curateniei pe drumurile regionale si pe
cele de santier prin nivelarea acestora cu moto-gredere, etansare cu balast,
umezire;

18
  Masuri pentru a fi evitata poluarea cu praf, folosind in acest sens mijloace de
transport acoperite.

Trafic executie
Traficul de executie va include vehiculele necesare pentru transportul materialelor de
constructii, al deseurilor rezultate in timpul perioadei de executie si de asemenea, pentru
alte activitati relatate (transport combustibili pentru echipamente, transport apa si hrana
pentru personalul de la executie, cat si pentru cel de la supervizare si control, etc).
Avansarea executiei a fost proiectata si stabilita, in relatie cu urmatoarele elemente:
 Volumul de materiale necesare ce urmeaza sa fie tranportate pe santier;
 Categoriile de materiale necesare ce urmeaza transportate: pamant, balast,
 Categoriile de vehicule existente (capacitatea) si consumurile specifice de
combustibil;
 Intervalele de timp afectate de executia diferitelor categorii de lucrari;
 Viteza medie permisa in trafic: 40 km/h;
 Intervalele de timp necesare efectuarii operatiilor de incarcare/ descarcare: 5-10
min.

Administrare materiale
In cadrul prezentei faze de planificare, a fost realizat un deviz de lucrari care contine si
estimarile privind materialele de constructii. In acelasi timp, au fost identificate
potentialele cariere sursa si zonele de imprumut.
Rolul terasamentelor este acela de a sprijini structura drumului. Terasamentele ce
urmeaza sa fie fixate vor fi durabile si usor de intretinut.
Durabilitatea si stabilitatea terasamentelor este asigurata de:
 Calitatea ridicata a pamantului de fundatie;
 Utilizarea de materiale corespunzatoare;
 Indepartarea apelor de suprafata;
 Realizarea umpluturii din spate, astfel incat, platforma drumului sa fie plasata
peste nivelul consolei sau cel al apelor subterane.
 Lucrari de drenare corespunzatoare efectuate in timpul executiei;
 Compactarea corespunzatoare a pamantului.
Majoritatea terasamentelor vor fi construite prin umplere generala si nu prin umplere cu
material de roca provenite din gropile de imprumut localizate in zonele analizate.

Tehnologia de executie:
 zestrea drumului existent se va reprofilarea si compacta, iar acolo unde este
cazul se vor executa umpluturi din pamant compactate (grad 100% proctor
Normal),
 peste patul drumului se va executa un strat cu rol filtrant si de fundatie, din
balast, in grosime de 15 cm;
 al doilea strat de fundatie se va executa din LIDONIT, in grosime de 10 cm;

Toate lucrarile vor fi executate cu respectarea tuturor cerintelor de calitate de catre

constructori specializati.

3. Date tehnice ale investitiei.

a). Zona si amplasamentul

19
Lucrarile sunt situate pe doua amplasamente principale – sat Serbestii Vechi si Sat
Sendreni in cadrul Unitatii Administrativ Teritoriale Sendreni, Judetul Galati, astfel :
Sat Serbestii Vechi:
T87/1, P 480/2, T86/1, P 482/1
Sat Sendreni:
 T75. P 427/1
 T76, P 428/1

Suprafata totala prevazuta pentru drumuri =72 910 mp

Lungime totala drumuri = 6 554 ml
Suprafata carosabil 6 554 ml x 7m latime = 45 878 mp
Suprafata trotuare + rigole 6554ml x 3m( 1,5 m pe fiecare latura a drumului ) = 19 622
mp
Clasa tehnica IV – V cf NT 27.01.98
Detaliere amplasament

Sat Serbestii Vechi:

T87/1, P 480/2, Nr cadastral =1950, Carte funciara 1945
Nr de loturi = 39,
Suprafata totala loturi= 28153 mp
Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 9712 mp
Lungime totala drum = 715 ml
Nr Drum Identificare Lungime Latime Suprafata observatii
crt traseu ml carosabil carosabil
de la – pina la ml mp
1 D1 Lot 1 – Lot 39 350 7 2450
2 D2 Lot 39 31 7 217
3 D3 Lot 6 – Lot 39 164 4 656
4 D4 Lot 18 – Lot 80 7 560
28
5 D5 Lot7 – Lot 12 90 7 630
total 715 7 4531

Sat Serbestii Vechi:

T86/1, P 482/1, Nr cadastral =1955, Carte funciara 1943
Nr de loturi = 71;
Suprafata totala loturi= 72480 mp
Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 13174 mp
Lungime totala drum = 1164 ml
Nr Drum Identificare Lungime Latime Suprafata observatii
crt traseu ml carosabil carosabil
de la – pina la ml mp
1 D6 Lot 2 – Lot 33 340 4 1360
3 D7 Lot 3 – Lot 34 340 7 2360
4 D8 Lot 2 – Lot 33 260 7 1820
5 D9 Lot 33 – Lot 160 4 560
90

20
6 D10 Lot 38 – Lot 64 7 448
39
total 1164 6548

Sat Sendreni:
T76, P 428/1, Nr cadastral =1981, Carte funciara 1920
Nr de loturi = 97,
Suprafata totala loturi = 99954 mp
Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 19760 mp
Lungime totala drum = 1790 ml

Nr Drum Identificare Lungime Latime Suprafata observatii

crt traseu ml carosabil carosabil
de la – pina la ml mp
1 D11 Lot 91 – Lot 120 4 480
94
2 D12 Lot 2-Lot 88 300 7 2100
3 D13 Lot 18 – Lot 420 7 294
65 0
4 D14 Lot 14 – Lot 630 4 2620
60
5 D15 Lot 66 – Lot 100 7 700
90
6 D16 Lot 1-Lot 35 220 7 1540
total 1790 10380

Sat Sendreni:
T75, P 427/1, Nr cadastral =1925, Carte funciara 1921
Nr de loturi = 181
Suprafata totala loturi= 165 638 mp
Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 30 723 mp
Lungime totala drum = 2885 ml
Nr Drum Identificare Lungime Latime Suprafata observatii
crt traseu ml carosabil carosabil
de la – pina la ml mp
1 D17 Lot 5– Lot 12 400 4 1600
2 D18 Lot 14 – L182 630 4 2520
3 D19 Lot 43 – Lot 580 7 4060
155
4 D20 Lot 71 – Lot 515 7 3605
121
5 D21 Lot185 – 160 7 1120
Lot187
6 D22 Lot 121–Lot 80 7 560
122
7 D23 Lot 39–Lot 97 220 7 1540
8 D24 Lot 1–Lot 71 300 7 2100

21
 total 2885 17105

Deasemeni in perimetrul sat Sendreni se va amenaja o platforma asfaltata de 25 x 5

0 m = 500 mp in zona recomandata de beneficiar .
Terenul pe care urmeaza sa fie create drumurile apartin domeniului public de interes
comunal si asigura accesul la parcelele configurate in aceste zone.
Nu sunt necesare lucrari de demolare constructii sau retele edilitare existente.
Nu sunt afectate suprafete de teren aflate in proprietate privata sau de stat.
b). Statutul juridic al terenului ce urmeaza sa fie ocupat.
Terenul se afla in proprietatea UAT Sendreni.
c). Situatia ocuparilor definitive de teren, suprafata totala, reprezentand terenuri din
intravilan/extravilan.
Sat Serbestii Vechi:
 T87/1, P 480/2,
 T86/1, P 482/1

Sat Sendreni:
 T75. P 427/1
 T76, P 428/1

Suprafata totala prevazuta pentru drumuri =72 910 mp

Lungime totala drumuri = 6 554 ml
Suprafata carosabil 6 554 ml x 7m latime = 45 878 mp
Suprafata trotuare + rigole 6554ml x 3m( 1,5 m pe fiecare latura a drumului ) = 19 622
mp

d). Studii de teren:

- studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, lista cu
repere in sistem de referinta national
- studio geotehnic, cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe xu
rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandarile de fundare si consolidari
- alte studii de specialitate necesare

e). caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii,

specifice domeniului de activitate si variantele constructive de realizare a investitiei, cu
recomnadarea variantei optime pentru aprobare.

Suprafata totala prevazuta pentru drumuri =72 910 mp

Lungime totala drumuri = 6 554 ml
Suprafata carosabil 6 554 ml x 7m latime = 45 878 mp
Suprafata trotuare + rigole 6554ml x 3m (1,5 m pe fiecare latura a drumului ) = 19 622
mp

 Drumurile care se vor infiinta se incadreaza in clasa IV – V cf NT 27.01.98

 Viteza de proiectare este de 40 km/h, cu pasul minim de proiectare de 25 m
 Declivitate maxima 12%
 Raze cuprinse intre 300 si 40 m

22
  Partea carosabila are latimea de 7,00 m cu doua benzi de circulatie cu o latime
de 3,25 m cu acostamente de pamint variabile de 0,25 m, cu santuri laterale de
0,50 m si trotuare pietonale betonate cu latimea de 1,00 m .
 Profilul transversal tip acoperis are pante laterale de 3%

 Datorita sistemului de parcelare al suprafetelor, din considerente economice, la

curbele cu raza de racordare mica nu se poate asigura distanta de vizibilitate de
50 de m iar profilul transversal nu poate nu va avea supralargiri sau suprainaltari.
 In vederea compensarii acestor deficiente se vor impune restrictii de viteza si de
depasire Sistemul rutier asigura un modul de deformatie echivalent necesar de
peste 300 daN/m2 corespunzator unei strazi de categoria IV , de folosinta locala
si o intensitate a traficului redusa
 Se va limita sarcina pe osie mai mare de 7t.

f). situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum.

Nu este cazul

g). concluziile evaluarii impactului asupra mediului.

Nu este cazul

4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.

Nr. ANUL 1
LUCRARI
crt.
Luna 1 Luna2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6
1 Predare amplasament
2 Trasarea elementelor geometrice
3 Terasamente
4 Fundatii de balast
5 Santuri de pamant
6 Fundatie de Lidonit
9 Receptie la terminarea lucrarii

23