Repartitii discrete

Functia de repartitie F(k) reprezinta probabiltatea ca X≤k, unde X este variabila aleatoare, iar k un numar
natural

Densitatea de repartitie f(k) reprezinta probabiltatea ca X=k.

Repartitia binomiala (Bernoulli)

Probabilitatea de a avea exact k rezultate dorite din n incercari, notata si f(k).

n! k ! k k k (n−k)
P(k din n) =    p (1-p)(n-k) =C n p (1− p)
(n−k ) !

Probabilitatea de a avea cel mult k rezultate dorite din n incercari, notata si F(k).
k
x x (n−x)
F(k)= Probabilitatea(x≤ k ¿=¿P(cel mult k din n)= ∑ Cn p (1−p) ❑
x=0

media µ=np; σ2=np(1-p)

In cazul controlului prin esantionare se considera k numarul maxim de defecte acceptate, p-calitatea
productiei (procentajul de defecte), iar 1-p= procentajul de piese bune, adica F(k) este probabilitatea de
acceptare a lotului din care s-a extras esantionul testat, iar [1-F(k)] este probabilitatea de respingere a
lotului din care s-a extras esantionul testat, adica probabilitatea de a gasi in esantion cel putin (k+1)
neconformitati.

f(k) n=10; p=0.3

k
Repartitia Poisson

Repartitia Poisson este un caz particular al repartitiei binomiale, pentru n foarte mare si p foarte mic, iar

µ=np.

e−μ μk
k!

f(k)= P(k din n) =  

k
e− μ μ x
F(k)= Probabilitatea(x≤ k ¿=¿P(cel mult k din n)=∑
x=0 x!

Probleme rezolvate

Un robot de sudare a fost modificat pentru a-i mari performantele. S-a stabilit ca acesta modificare se
considera eficienta daca in productie va da cel mult 1% rebuturi la sudare si se va considera inutila daca
rezulta peste 5% rebuturi (fara alte conditii). Pentru verificare se efectueaza un lot de testare de 100 de
suduri. Conform standardului de control testul se considera corespunzator daca cel mult 2 dintre
sudurile executate nu corespund normelor de calitate.

a.Care este probabilitatea ca o solutie buna sa fie respinsa?

b. Care este probabilitatea ca o solutie proasta sa fie acceptata ?

R X este variabila aleatoare binomiala cu urmatorii parametri:

(a) m = 100 si p = 0.01. O modificare buna va fi respinsa daca X > 2. Aplicand legea binomiala

probabilitatea corespunzatoare este:

P (X > 2) = 1 − P (X ≤ 2) = 1 − P (X = 0) − P (X = 1) − P (X = 2) = 1 −
C 0100∗0.010∗0.99100 −C 1100∗0.011∗0.99 99−C2100∗0.012∗0.9998=¿ 1 − 0.99100 − 100 * 0.01 * 0.9999 − 99
* 50 * 0.012 *0.9998 = 0.0793732;

cu ajutorul aplicatiei Foaie de calcul se calculeaza direct P (X ≤ 2) =BINOMDIST (2, 100, 0.01, 1) = 0.9206
si P (X > 2) = 1 − P (X ≤ 2) = 0.0793732 ;

(ii) m = 100 si p = 0.05. O modificare proasta va fi totusi acceptata daca X ≤ 2. Aplicand legea binomiala
probabilitatea corespunzatoare este:

P (X ≤ 2) = P (X = 0) + P (X = 1) + P (X = 2) =
C 0100∗0.050∗0.95100 +C 1100∗0.051∗0.95 99+C 2100∗0.052∗0.9598=¿ 0.95100 + 100 * 0.05 * 0.9599+ 99 * 50
* 0.052∗0.9598 = 0.118263.

cu ajutorul aplicatiei Foaie de calcul se calculeaza direct P (X ≤ 2) =BINOMDIST (2, 100, 0.05, 1) =
0.11826

http://www.maths.manchester.ac.uk/~saralees/compnotes.pdf

US Air Force incheie contracte in domenii foarte diferite : intretinere autovehicule, asigurarea hranei etc.
In administrarea acestor contracte se fac inspectii (controale) pentru a testa conformitatea acestora :
de exemplu un contract pentru servirea mesei (catering) impune pentru nivelul de curatenie al
echipamentelor folosite un nivel de calitate acceptabil (AQL) de 6,5% pe durata prepararii hranei, adica
necorformitatile legate de curatenie nu trebuie sa depaseasca 6,5 %. Pe baza acestui AQL si a
standardului de control prin esantionare, beneficiarul propune sa se testeze un lot de 13 serviri ale
mesei si sa se considere testul trecut cu succes daca nu apar mai mult de 2 cazuri de neconformitate,
adica se accepta lotul si implicit contractul daca numarul de neconformitati este ≤2 si se respinge daca
acest numar este > 2. Valoarea 2 este numarul de acceptare, adica numarul maxim de defecte la care
este permisa acceptarea lotului. Regula de decizie a fost astfel stabilita incat sa existe o probabilitate de
de cel putin 95% sa se accepte un lot cu AQL-ul stipulat. Se calculeaza :

Pr { acceptare| AQL respectat ( 0.065 ) }=C013∗0.065 0∗0.93513 +C 113∗0.0651∗0.93512 +C 213∗0.0652∗0.93511=0.4174 +

Regula de decizie nu este perfecta, deoarece pot sa apara doua tipuri de erori : se pot respinge loturi
bune (eroarea de tipul I, notata cu α si definita ca riscul producatorului ) sau se pot accepta loturi
necorespunzatoare (eroarea de tipul 2, notata cu β si definita ca riscul consumatorului). De exemplu se
considera un nivel necorespunzator de calitate a serviciilor de catering, la care nerespectarea curateniei
atinge 20% din timp. Se calculeaza probabilitatea ca aceste activitati necorespunzatoare calitativ sa fie
acceptate :

Pr { accepta ℜ| AQL nerespectat ( 0.20 ) } =C013∗0.20∗0.813 +C 113∗0.21∗0.8 12+C 213∗0.22∗0.811=0.055+ 0.1787+0.268

Asadar in peste 50% din cazuri se va accepta serviciul necorespunzator.

a.Care este probabilitatea ca o firma cu nivelul de neconformitate de 6,5% sa fie acceptata ?

b.Care este probabilitatea ca o firma cu nivelul de neconformitate de 20% sa fie acceptata ?

c. Care este probabilitatea ca o firma cu nivelul de neconformitate de 4% sa fie respinsa?

Se considera si cazul unui serviciu de catering de inalta calitate, cu la care nerespectarea curateniei
atinge apate doar in 4% din timp :totusi va exista si aici o mica probabilitate ca si acest serviciu sa fie
respins :
Pr { respingere| AQL de inalta calitate ( 0.04 ) }=C 313∗0.04 3∗0.96 10+ …C 13 13 0
13∗0.04 ∗0.96 =0.135

Aceste tipuri de erori nu se pot evita in deciziile de esantionare. O regula buna de decizie asigura un
echilibru intre ele.

http://www.ase.uc.edu/class/mugam/public_html/notes02.pdf

Un process de fabricatie are o comanda de 100 de dispozitive, care necesita o

componenta livrata de un furnizor, dar s-a constatat ca 2% din componente sunt
defecte( componentele se considera independente intre ele).
(i) Daca producatorul stocheaza 100 de componente, care este probabilitatea ca
cele 100 de dispositive sa fie livrate fara a perturba fabricatia?
(ii) Daca producatorul stocheaza 102 componente, care este probabilitatea ca cele
100 de dispozitive sa fie livrate fara a perturba fabricatia?
(iii) Daca producatorul stocheaza 105 de componente, care este probabilitatea ca
cele 100 de dispositive sa fie livrate fara a perturba fabricatia?
Compnotes.pdf

R Fie X numarul de componentes defecte: X este o variabila aleatore binomiala, cu

urmatorii parametri:
(i) m = 100 si p = 0.02. Dispozitivele sunt livrate fara a perturba fabricatia daca nu
apar componente defecte. Folosind densitatea binomiala de probabilitate:
f ( 0 )=C 0100∗0.020∗0.98100 =0.98100=0.13262
(ii) m = 102 si p = 0.02. Dispozitivele sunt livrate fara a perturba fabricatia daca
apar cel mult doua componente defecte. Folosind functia binomiala de probabilitate:
2
k
F ( 2 )=∑ C102∗0.02 k∗0.98102−k =0.98102 +102∗0.02∗0.98101 +101∗51∗0.022∗0.98100 =0.6657
k=0

(iii) m = 105 si p = 0.02. Dispozitivele sunt livrate fara a perturba fabricatia daca
apar cel mult cinci componente defecte. Folosind functia binomiala de probabilitate:

5
F ( 5 ) =∑ C k105∗0.02k∗0.98105−k =0.98105 +105∗0.02∗0.98104 +105∗52∗0.022∗0.98103 + 35∗52∗103∗0.023∗0.9810
k=0

http://canmedia.mcgrawhill.ca/college/olcsupport/stevenson/om4ce/ChapterSupplements/ch10%20Ac
ceptance%20Sampling.pdf
Controlul de receptie este o forma de inspectie care se aplica loturilor de produse la receptie. In
majoritatea cazurilor loturile reprezinta achizitii/aprovizionari sau produse finale asteptand transportul
catre depozite sau clienti. Scopul controlului de receptie prin esantionare este sa decida daca un lot
satisface specificatiile (standardele) prestabilite pentru caracteristicile importante ale produsului pe
baza controlului esantionului. Loturile care satisfac aceste standarde sunt acceptate, iar restul sunt
respinse. Loturile respinse pot fi supuse unui control total (100%), sau, daca au fost achizitionate, se pot
returna pentru credit sau inlocuire (in special in cazul controlului destructiv). Alternativele controlului
prin esantionare sunt
(a) inspectia 100%
(b) fara inspectie.
Decizia care dintre ele sa se aleaga se bazeaza in principal pe costuri. O masura posibila este pragul de
rentabilitate (breakeven point) BEP1 : BEP = costul inspectiei pe bucata / costul reparatiilor ulterioare
datorate produsului defect. Fie p = proportia estimata a defectelor din lot. Decizia este: p ≈ BEP, se
foloseste controlul prin esantionare; daca p > BEP, se foloseste inspectie 100%; daca p < BEP, dar p este
variabil, se foloseste controlul prin esantionare; daca p < BEP si p este stabil, nu este necesara inspectie.

O fabrica de asamblare auto primeste ansamblele farurilor de la un nou furnizor in loturi de cate 1000
de bucati. Costul controlului unui astfel de ansamblu la receptie este 0.10$.Daca se monteaza pe masina
un ansamblu defect, costul blocarii liniei de asamblare pentru inlocuirea blocului de lumini este 100$. Se
estimeaza ca numai 0.05% - 0.1% dintre ansamble sunt defecte. Sa se determine tipul de inspectie
pentru ansamblele farurilor.
Solution BEP = 0.1/100 $ =0.001. Deoarece 0.001 ≈ 0.05% - 0.1%, se recomanda controlul prin
esantionare. Factorii noneconomici favorizand controlul prin esantionare in raport cu inspectia 100%
includ: 1. timpul este scurt; 2.Este necesar control destructive; 3. Oboseala sau plictiseala cauzate de
inspectarea unui numar mare de produse conduce la erori de inspectie. Controlul prin esantionare
poate fi aplicat atat la both inspectia prin atribute (numararea defectelor) cat si prin variabile (masurari).
Totusi inspectia prin atribute este folosita mai des.