Sunteți pe pagina 1din 31

ELABORAT DE:

X Denumire consultant autorizat - G.C.I.M.M CONSULTING SRL


X Date de identificare ale consultantului (CUI, adresa sediu) - CUI
30740434, 7; ADRESA: Oradea, str. O. Densusianu 1, ap. 20, Tel.
0359-421.624, Mobil 0728-020.252
 Denumire consultant prin M02 - Servicii de consiliere,
servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul
fermei
X Denumire solicitant – ALB IOANA DANIELA IF
X Regim juridic solicitant – Intreprindere Familiala
X Date de identificare solicitant (nume și prenume, semnătură,
stampilă) – ALB IOANA DANIELA __________________
Data intocmirii 26.07.2018
Curs euro – 4.6318 euro/ron
*se va bifa căsuţa corespunzătoare modului prin care s-a elaborat Planul de Afaceri şi se va
completa

PLAN DE AFACERI*
(Modelul - cadru pentru submăsura 6.3 ”Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”)

Prin îndeplinirea obiectivelor obligatorii și suplimentare din Planul de Afaceri ferma se dezvoltă orientându-se spre piață, și prin
urmare se consideră că sprijinul acordat prin FEADR și-a atins obiectivul strategic.
I. DATELE GENERALE REFERITOARE LA SOLICITANT

 Denumirea Solicitantulntului: ALB IOANA DANIELA IF

 Datele de identificare ale Solicitantulntului: CUI 38857104 ; F5/273/14.02.2018

 Obiectul de activitate - se va menţiona şi se va completa obiectul de activitate efectiv al exploataţiei: cultură vegetală, creşterea
animalelor, etc., conform Cod CAEN înregistrat la ONRC.
Obiectul de activitate principal al ALB IOANA DANIELA IF este conform cod CAEN - 0150 Activitati in ferme mixte (cultura
vegetala combinata cu cresterea animalelor) - activitate care se desfasoara la sediul profesional din sat Pestis, Oras Alesd, nr.
246, Judet Bihor

1
 Datele de identificare ale Responsabilului legal:
 numele, prenumele, funcţia (procentul de acţiuni deţinute în cadrul entităţii economice (minimum 50%+1));
ALB IOANA DANIELA IF – titular IF
 sediul social, domiciliul, locul de muncă (denumirea angajatorului, funcţia deţinută de solicitant, adresa sediului unde
îşi desfăşoara activitatea Solicitantul , după caz);
Sediu profesional: sat PESTIS, Oras ALESD, nr. 246, Judet Bihor
Domiciliu reprezentant legal: sat PESTIS, Oras ALESD, nr. 422, Judet Bihor
Loc de munca reprezentant legal: Solicitantul nu detine un loc de munca la momentul depunerii cererii de
finantare, in cazul in care va avea un loc de munca, acesta trebuie sa fie in UAT-ul unde este inregistrata
exploatatia.
 pregătirea profesională (nivelul de studii, competenţe profesionale în domeniul agricol – după caz).
Solicitantul detine calificare in domeniul agricol fiind absolvent al Centrului de Pregatire a Adultilor SRL –
specializarea LUCRATOR IN CRESTEREA ANIMALELOR, conform diplomei de absolvire nr. 143/07.05.2018

 Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare) – după caz.


Se va detalia modul în care a fost elaborat planul de afaceri:
- solicitantul își elaborează singur proiectul și nu implică cheltuieli din suma acordată prin intermediul submăsurii 6.3; - NU
ESTE CAZUL
- solicitantul a recurs la serviciile unui consultant autorizat și suma aferentă va fi inclusă în planul de afaceri ;
- cererea de finantare a fost intocmita de SC G.C.I.M.M. CONSULTING SRL cu sediul in Oradea, str. O. Densusianu nr. 1, ap. 20
conform contractului de consultanta nr. 518/02.05.2018
- solicitantul a recurs la servicii de consiliere gratuită prin intermediul măsurii M02 - Servicii de consiliere, servicii de
gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei și nu implică cheltuieli din suma acordată prin intermediul
submăsurii 6.3; - NU ESTE CAZUL
*Planul de afaceri trebuie să cuprindă doar acţiuni din cadrul PNDR 2014-2020, specifice submăsurii 6.3 şi care sunt în acord cu obiectul
de activitate efectiv al întreprinderii.

II. DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE


II.1. Istoricul activității – presupune prezentarea:
 Principalelor elemente din activitatea Solicitantului/ exploatației cu cel puțin 24 de luni înainte de data depunerii cererii de
finanțare;
Solicitantul ALB IOANA DANIELA este fermier si detine o exploatatie agricola in sat PESTIS, Oras ALESD, nr. 246, Judet Bihor. In vederea
accesarii masurii 6.3 privind dezvoltarea fermelor mici Solicitantul s-a constituit ca INTREPRINDERE FAMILIALA fiind inscrisa la Oficiul
2
Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bihor sub nr. F5/273/14.02.2018, cod unic de inregistrare 38857104 si are ca obiect de
activitate 0150- Activitati in ferme meixte(cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor), fiind inregistrat la APIA, DSVSA Bihor si in
Registrul agricol al Primariei Alesd, prin urmare indeplineste conditia de a fi fermier cu cel putin 24 de luni inainte de depunerea cererii de
finantare asa cum prevede Ghidul Solicitantul ui pt. sm. 6.3 PNDR 2014-2020.
Exploatatia detinuta de Solicitantul ALB IOANA DANIELA IF s-a infiintat prin preluarea exploatatiei agricole formata din 7.73 ha tren agricol
si exploatatia zootehnica compusa din 5 bovine adulte si 2 juninci- detinut in proprietate de catre acesta.
Ca urmare a transferarii exploatatiei, Solicitantul s-a inscris in Registrul Unic de Identificare APIA cu codul RO 010301218 si in campania
din 2018 declara o suprafata de 7.73 ha si cultivat astfel: 1.15 ha porumb boabe; 2.54 ha lucerna; 2 ha pajisti si pasuni; 1.67 ha pruni;
0.37 ha nuci, respectiv Registrul exploatatiilor cu urmoatoarele animale – 5 bovine adulte si 2 juninci.
Dimensiunea exploatatiei fiind stabilita la 11,619.0760 S.O. fiind mixta – 8,356.8460 SO (71.92%) si 3,262.2300 SO (28.08%).

 Modului de constituire și/sau preluare a exploatației;


Exploatatia s-a format ca urmare a preluarii terenurilor agricole detinute de persoana fizica – cedent CADAR VASILE:
Exploatatia vegetala formata din 7.73 ha preluata conform contractului de arenda nr. 137/30.07.2018 incheiat intre ALB IONEL CIPRIAN
si ALB IOANA DANIELA IF, respectiv a contractului de arenda nr. 136/30.07.2018 incheiat intre ALB IOAN si ALB IOANA DANIELA IF
inregistrate la Primaria Oras ALESD.
 Numărului de salariați;
Solicitantul nu are salariati la data depunerii cererii de finantare.
 Datei înregistrării la ONRC și formei de organizare sub care s-a înregistrat;
ALB IOANA DANIELA s-a inregistrat ca INTREPRINDERE FAMILIALA la ORC Bihor sub nr. F5/246/14.02.2018, cod unic de
inregistrare 38857104
 Datei înregistrării (înscrierii) la APIA/ANSVSA/Registrul Agricol a exploatației (sub forma de organizare înregistrată la ONRC),
dacă este cazul.
Solicitantul s-a inscris in Registrul Unic de Identificare APIA la 02.07.2018 si i s-a atribuit urmatorul numar de identificare RO010301218
si in Registrul Agricol al Primariei Alesd la 30.07.2018 cand s-a inregistrat contractele de arenda nr. 137/30.07.2018 incheiat intre ALB
IONEL CIPRIAN si ALB IOANA DANIELA IF, respectiv a contractului de arenda nr. 136/30.07.2018 incheiat intre ALB IOAN si ALB IOANA
DANIELA IF inregistrate la Primaria Oras ALESD.
Solicitanta este inregistrata la DSVSA/Circumscriptia medical veterinara ALESD si detine urmatoarele animale – 5 bovine, 2 juninci ,
conform extras RNE nr. FN/27.08.2018 si adeverintei nr. 335/10.08.2018 emisa de CMV dr. GABU DAN, medic concesionar la CMV ALESD

3
Tabelul nr 1. STRUCTURA ACTUALĂ A EXPLOATAŢIEI (anul 0*)

4
*Anul „0” din Planul de Afaceri – reprezintă anul în care se realizează pe baza înregistrarilor în nume propriu din ultima perioadă de depunere
(înregistrare/actualizare) a cererii unice de plată pe suprafaţă în IACS stabilită conform prevederilor legislatiei nationale în vigoare, şi/sau în Registrul exploatatiilor la
ANSVSA, precum şi în Registrul agricol, conform situaţiei existente in exploataţie la momentul depunerii Cererii de Finantare.
1)Rubrica se completează conform coloanei nr 1 din Secţiunea E a Cererii de finanţare
2)Rubrica se completează conform coloanei nr 2 din Secţiunea E a Cererii de finanţare
3)Rubrica se completează conform coloanei nr 4 din Secţiunea E a Cererii de finanţare
4)Rubrica se completează conform Secţiunilor A5 şi A7 ale Cererii de finanţare
5)Rubrica se completează conform Anexei nr 11 la Ghidul Solicitantul ui
6)Rubrica se completează cu rasa/ soiul autohton, în cazul în care Solicitantul deţine la nivelul exploataţiei agricole nucleul de rase/ soiuri autohtone
7)Rubrica se completează cu tipul de sistem utilizat în cadrul exploataţiei pentru respectiva categorie de animale/ păsări menţionate în coloana 1 din tabelul de mai
sus: stabulaţie liberă/ stabulaţie legată

II.2. În cazul în care sunt completate rubrici de la sectorul zootehnic din tabelul de mai sus, Solicitantul va bifa, dacă în cadrul
exploatației agricole (excepție exploatațiile apicole):
X Nu deţine o platformă/amenajare de gestionare a gunoiului de grajd şi va construi o platformă / amenajare pentru gestionare a
gunoiului de grajd în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi din surse agricole aprobat prin Ordinul nr. 1270/ 2005, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzut în Anexa nr. 9 la
Ghidul solicitantului.
 În UAT-ul respectiv sau în zonele limitrofe, gunoiul de grajd este preluat de o platformă comunală pentru gestionarea gunoiului de
grajd autorizată sau de o platformă autorizată de gestionare a gunoiului de grajd a unui agent economic (se va ataşa copia
contractului de colectare a gunoiului de grajd încheiat între solicitant şi deţinătorul platformei sau copia Adeverinţei emisă de
Primăria Comunei pe teritoriul căreia se regăseşte platforma comunală, din care să rezulte faptul că gunoiul de grajd din
exploataţia solicitantului va fi preluat de platfoma comunală). În acest caz se va prevede o amenajare minimă pentru colectarea
gunoiului de grajd în vederea preluării de către platforma comunală. Amenajarea minimă nu trebuie să fie dimensionată conform
”Calculator - Cod Bune Practici Agricole” din Anexa 8 la Ghidul Solicitantului, ci poate avea dimensiunea minimă necesară pentru
preluarea gunoiului de grajd de către platforma comunală – cu respectarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia
apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole aprobat prin Ordinul nr. 1270/ 2005, cu modificările şi completările
ulterioare .
 Deţine o platformă/amenajare de gestionare a gunoiului de grajd şi aceasta este în conformitate cu prevederile Codului de bune
practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole aprobat prin Ordinul nr. 1270/ 2005, cu
modificările şi completările ulterioare, prevăzut în Anexa nr. 9 la Ghidul solicitantului.
 Deţine o platformă/amenajare de gestionare a gunoiului de grajd şi acesta trebuie adaptată pentru a respecta prevederile Codului
de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole aprobat prin Ordinul nr. 1270/
2005, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzut în Anexa nr. 9 la Ghidul solicitantului;

5
 Deţine o platformă/amenajare individuală pentru gestionarea gunoiului de grajd de tip: grămezi de compost cu pat de paie sau
întăritură de pământ şi grămezile de compost pe folii de plastic, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole
pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1270/ 2005, cu modificările şi
completările ulterioare, prevăzut în Anexa nr 9 la Ghidul solicitantului; Aceasta trebuie să fie dimensionată conform ”Calculator -
Cod Bune Practici Agricole” din Anexa nr. 9 la Ghidul solicitantului;
 Nu deţine o platformă/amenajare individuală şi va construi o platformă/amenajare individuală pentru gestionarea gunoiului de
grajd de tip: grămezi de compost cu pat de paie sau întăritură de pământ şi grămezile de compost pe folii de plastic, în
conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1270/ 2005, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzut în Anexa nr 9 la Ghidul
solicitantului. Aceasta trebuie să fie dimensionată conform ”Calculator - Cod Bune Practici Agricole” din Anexa nr. 9 la Ghidul
solicitantului; fără obligativitatea încheierii unui contract cu o Platformă Comunală pentru gestionarea gunoiului de grajd, dacă
fermierul îşi propune să utilizeze gunoiul de grajd ca îngrăşământ natural.

II.3 În cazul exploatațiilor care vizează și creșterea animalelor, Solicitantul are obligația de a respecta condițiile minime privind
bunăstarea animalelor/ păsărilor prevăzute de legislația națională în vigoare, referitoare la adăposturi, hrană, apă etc., respectiv1: Se
detaliază condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, inclusiv elementele privind dimensionarea adăposturilor pentru animale în corelare
cu numărul animalelor deţinute în exploataţie conform elementelor recomandărilor de bune practici şi standarde minime de bunăstarea
animalelor ANSVSA şi modul de îndeplinire al acestora:

Solicitantul va bifa, dacă:


X Exploataţia este adaptată la normele mai sus menţionate pentru animalele deţinute în anul 0;
 Îşi propune o adaptare suplimentară a exploataţiei la recomandările de bune practici şi standarde minime de bunăstarea
animalelor ANSVSA şi/sau adaptarea la normele prevăzute de legislaţie în conformitate cu noul număr de animale (în cazul în care
exploataţia vizează creşterea numărului de animale).
In cadrul exploatatiei solicitantul respecta normele sanitar-veterinare cuprinse in Ordinul ANSVSA 75/2005 si in legislatia specifica care
reglementeazabunele practici si standardele minime privind bunastarea animalelor. Actiunile efectuate in vederea respectarii acestor
criterii sunt urmatoarele:
-fiecare categorie de animale – bovine, suine si pasari sunt tinute in adaposturi separate si care corespund d.p.d.v functionale conform
normelor legale in vigoare, astfel: acestea sunt dimensionate si asigura spatiul minim conform legislatiei in vigoare, avand o suprafata
totala de 40 mp pentru bovine, 20 mp pt suine si pasari; sunt prevazute atat cu lumina naturala cat si artificiala, exista sursa de apa in

1
Se detaliază condiţiile minime privind bunăstarea animalelor/ păsărilor prevăzute de legislaţia naţională în vigoare, inclusiv elementele privind dimensionarea
adăposturilor pentru animale în corelare cu numărul animalelor deţinute în exploataţie conform elementelor recomandărilor de bune practici şi standarde minime de
bunăstarea animalelor ANSVSA precum şi modul de îndeplinire al acestora
6
apropiere, permit odihna animalelor in acelasi timp precum si culcarea si ridicarea in pozitie patrupeda (vaci si porci) in mod normal,
acestea sunt curatate zilnic astfel incat sa ofere o zona de confort animalelor in timpul noptii.
-in ceea ce priveste accesul la hrana acesta se face usor, hrana fiind in cantitate suficienta. Furajarea se face in functie de varsta,
greutate corporala, cerinte fiziologice, cerinte comportamentale conform Normelor de hrana.
In cadrul exploatatiei solicitantului vor fi interzise: mutilarile animalelor, tratarea cu violenta a acestora, scularea inutila, interventii
asupra animalelor care au ca efect afectarea sau pierderea unei partia corpului sau alterarea structurii osoase.

II.4 Pentru exploatațiile cu activitate apicolă sau viti-vinicolă: Nu este cazul!


În cazul în care în cadrul exploatației au fost/ sunt finanţate acțiuni prin PNS2, acestea au fost/ sunt: Nu este cazul!

Lista acţiunilor prezentate în această secţiune, alături de acţiunile prevăzute în prezentul plan de afaceri vor asigura complementaritatea
dintre acţiunile finanţate din FEGA şi FEADR, aceste elemente asigurând verificarea viabilităţii planului de afaceri în cazul exploataţiilor
apicole şi viti-vinicole.

În cazul exploataţiilor apicole, respectiv care desfăşoară activităţi apicole se va completa Anexa I la planul de afaceri (ultimele 2 pagini).
III. BAZELE DE PRODUCŢIE ALE SOLICITANTULUI

Tabelul nr 2.TERENURI AGRICOLE (HA) ÎN ANUL 0


Suprafața agricolă totală Din care:
Nr Localitate/
în folosință Pajiști și Sere și Alte
Crt. Județ în proprietate Arabil Pomi Vii
(arendă/concesiune) Pășuni solarii categorii
1. PESTIS/BIHOR 7.73 ha 5.69 ha 2.04 ha
TOTAL 7.73 ha 5.69 ha 2.04 ha

Tabelul nr 3.ANIMALE, PĂSĂRI ŞI FAMILII DE ALBINE ÎN ANUL 0


Nr. animale deținute în proprietate Familii de
Nr Localitate/ Păsări
Alte albine
Crt Județ Cabaline Bovine Ovine Caprine Porcine Nr.
specii Nr.
1 PESTIS/BIHOR 7
TOTAL 7

2
Conform prevederilor Capitolului 14 „Informaţii privind complementaritatea’’ din PNDR 2014-2020,cu privire la evitarea dublei finanţări, nu pot fi finanţate prin PNDR
acţiunile eligibile prin Programul Naţional de Sprijin al Sectorului Vitivinicol 2014-2018 (PNS aprobat prin HG nr.578/2014, cu modificările şi completările ulterioare)
7
Tabelul nr 4. DOTĂRILE EXPLOATAŢIEI
Nr Suprafața Modalitate de
Detaliere Capacitate
Crt Număr (mp) dobândire
I. Clădiri pentru producţia vegetală
1. Magazie cereale
2. Remiză utilaje
3. Camera apicola
II. Clădiri pentru producţia zootehnică
1. Grajduri
2. Saivane
3. Padocuri
III. Alte clădiri (cu excepţia celor de locuit)
1. Clădiri administrative
.....
IV. Maşini şi utilaje agricole
1. Tractoare
2. Combine
3. Semănătoare
....
*Dotările exploataţiei în anul 0 (se vor menţiona cele mai importante clădiri, adăposturi, grajduri, maşini şi utilaje agricole, numărul acestora, suprafaţa, capacitatea şi
detalierea modalitatăţii prin care acestea au ajuns în posesia Solicitantul ui – achiziţie, arendă,etc.)

IV. Tabelul nr 5.VALOAREA SPRIJINULUI


Nr. Dimensiunea economică a exploataţiei Dimensiunea exploataţiei în anul 0 Valoarea sprijinului nerambursabil*
crt conform Cererii de Finanţare
1 4.000 S.O. - 11.999 S.O. 11,619.0760 15.000 de euro
*Echivalentul în lei se va stabili la data semnării Deciziei de finanţare, la cursul euro-leu de la data de 1 ianuarie a anului în cursul căruia este aprobată Decizia de
finanțare, stabilit de către Banca Central Europeană și publicat pe pagina web a Băncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html”

8
V. Tabelul nr 6.DESCRIEREA PRINCIPIILOR DE SELECŢIE ÎNDEPLINITE
Criteriu de
selecție
Nr. Documentele/ specificațiile care conduc la îndeplinirea
Criterii de Selecție îndeplinit
crt. principiului**
(punctajul
estimat*)
0 1 2 3
Solicitantul detine calificare in domeniul agricol conform
Principiul nivelului de calificare în domeniul certificatului de calificare emis de Centrului de Pregatire a
1 agricol (în funcţie de nivelul de educaţie şi/sau 10 Adultilor SRL – specializarea LUCRATOR IN CRESTEREA
calificare în domeniul agricol) ANIMALELOR, conform diplomei de absolvire nr.
143/07.05.2018
Principiul sectorului prioritar care vizează sectorul
zootehnic (bovine, apicultură, ovine şi caprine) şi Conform extras APIA 2018 Solicitantul are declarat 1.67 ha pruni,
2 vegetal (legumicultura, inclusiv producţia de 10 ponderea acestora fiind de 41.64 % din totalul SO ( sector prioritar
material săditor, pomicultura şi producţia de pomicol 100%).
seminţe)
Principiul potenţialului agricol al zonei care vizează
Conform Anexei 6 - Studiu privind zonarea potentialului agricol, la
3 zonele cu potenţial determinate în baza studiilor 25
specia - pruni, potentialul zonei este mediu.
de specialitate
Solicitantul este considerat ferma de familie conform
4 Principiul fermelor de familie 30 prevederilor GS, fiind constituit sub forma intreprinderii
familiale.
5 Principiul raselor/soiurilor autohtone - Nu este cazul
Punctaj total 75
*Se va completa cu puntajul estimat conform Sectiunii A8 a Cererii de finanţare
**Se va completa cu documentele/ specificaţiile care conduc la îndeplinirea criteriului de selecţie

VI. OBIECTIVELE ŞI DETALIEREA ACŢIUNILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA


Se vor descrie detaliat măsurile care se vor lua pentru creşterea veniturilor exploataţiei, prin restructurare şi/sau modernizare, alte
modalităţi de îmbunătăţire a exploataţiei, faţă de situaţia prezentată la momentul depunerii Cererii de Finanţare în anul 0.
În vederea modernizării/dezvoltării exploatației nu sunt permise acțiuni care să prevadă cheltuieli cu echipamente sau utilaje second-
hand.
9
Solicitantul nu va reduce dimensiunea economică prevăzută la depunerea cererii de finanțare a exploatației agricole pe durata de
execuție a proiectului cu mai mult de 15%. Prin excepție, în cazul pepinierelor, marja de fluctuație de maximum 15% a dimensiunii
economice poate fi mai mare. Cu toate acestea, dimensiunea economică a exploatației agricole nu va scădea, în nici o situație, sub
pragul minim de 4.000 SO stabilit prin condițiile de eligibilitate.

Pe întreaga durată de execuție și monitorizare a proiectului se va păstra sectorul dominant pentru care proiectul a fost selectat și
contractat.
Se vor descrie detaliat măsurile care se vor lua pentru creşterea veniturilor exploataţiei, prin restructurare şi/sau modernizare, alte
modalităţi de îmbunătăţire a exploataţiei, faţă de situaţia prezentată la momentul depunerii Cererii de Finanţare în anul 0.

Dezvoltarea rurală, are ca scop final ridicarea standardului de viaţă al locuitorilor satelor, având ca suport principal modernizarea producţiei
agricole prin introducerea în practică a cercetării stiinţifice. Obţinerea unor recolte sporite, de calitate superioară, cu costuri reduse
reprezintă indicatorul activităţii exploataţiilor agricole privind profitabilitatea şi competitivitatea acestora în economia de piaţă. În acest caz
producătorul are nevoie pe lângă mijloacele materiale şi financiare şi de cunoştinţe adecvate în vederea unui management tehnologic şi
economic. Progresul în agricultură se poate realiza numai prin valorificarea rezultatelor cercetării în beneficiul producătorilor agricoli. In
cazul exploatatiei vizate se va urmari modernizarea fermei agricole si se va desfasura activitatea de culticare a cerealelor si legumelor
corelata cu reducerea pierderilor care va duce la cresterea productivitatii muncii si indirect a veniturilor.
In cadrul dezvoltarii exploatatiei vegetale, fermierul se va preocupa de cresterea productivitatii vegetale si va gestiona corect principiile
cresterii si dezvoltarii fermei.

Obiectiv general: Imbunatatirea performantelor exploatatiei si facilitarea restructurarii si modernizarii in scopul cresterii orientarii spre
piata, precum si a diversificarii activitatii agricole.

1. Obiective obligatorii:
- Creșterea performanțelor economice ale exploatației, prin comercializarea producţiei proprii în procent de cel puţin 20% din
valoarea primei tranşe de sprijin.
- Construirea unei platforme individuale de gunoi de grajd;

2. Obiective suplimentare:
- Comercializarea productiei in valoare de minim 21% din valoarea primei transe (productie suplimentara);
10
VI.1. MODALITATEA DE GESTIONARE A PLANULUI DE AFACERI
Presupune prezentarea:
 Unei scurte descrieri a modalității de derulare a etapelor de implementare a obiectivelor propuse prin Planul de afaceri;
Dupa semnarea contractului de finantare cu OJFIR Bihor Solicitantul va depune dosarul in vederea incasarii primei transe de plata. In
maxim 3 luni de la incasarea primei transe Solicitantul va incepe implementarea planului de afaceri si va demara procesul de
modernizare a exploatatiei si de comercializare a productiei obligatorii (minim 20% din valoarea primei transe), respectiv productia
suplementara (minim 21%) din valoarea primei transe.
 Duratei de implementare a Planului de afaceri (maximum 3, respectiv maximum 5 ani în cazul plantațiilor pomicole).
Este de maxim 33 luni de la semnarea contractului de finantare cu OJFIR Bihor.

VI.2. DETALIEREA ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELOR OBLIGATORII SOLICITATE PENTRU IMPLEMENTAREA CORECTĂ A PLANULUI DE AFACERI
Presupune prezentarea:
 Creșterii performanțelor economice ale exploatației, prin comercializarea producției proprii în procent de cel puțin 20% din
valoarea primei tranșe de sprijin*;
Ca urmare a incasarii sprijinului pentru dezvoltarea fermei, Solicitantul isi va imbunatati performantele exploatatiei si va obtine productie
in valoare de minim 20% din valoarea primei transe.
Solicitantul detine in arenda 7.73 ha si cultivat astfel: 1.15 ha porumb boabe; 2.54 ha lucerna; 2 ha pajisti si pasuni; 1.67 ha pruni; 0.37 ha
nuci, respectiv Registrul exploatatiilor cu urmoatoarele animale – 5 bovine adulte si 2 juninci, ca urmare:
- la sectorul vegetal va avea o productie de 30.50 tone/an din care 20300 kg/an destinata consumului ca hrana pentru animale, iar 600
kg/an fiind fructe destinate consumului propriu uman si va comercializa 9600 kg/an (prune si nuci) la pretul de 2,086.96 euro
- la sectorul zootehnic va avea o productie de 5 vitei/an din care va comercializa 4 vitei/an la pretul de 2,086.96 euro si 2 juninci pe carele
va comercializa in anul 1 la pretul de 1,521.74 euro, astfel din sectorul zootehnic va obtine in anul 1 - 3,608.70 euro, iar in anii 2 si 3 –
2,086.96 euro
Solicitantul va comercializa pana la sfarsitul anului 3 productia rezultata din activitatile agricole in cuantum de 2,255.00 Euro care reprezinta
minim 20% din valarea primei transe. (conform planului de comercializare prezentat mai jos).
 În cazul exploatațiilor care vizează creșterea animalelor**, a modului de respectare a condiției obligatorii privind platformele de
gestionare a gunoiului de grajd, conform prevederilor Anexelor nr. 9 și 10 la Ghidul Solicitantul ui;
In cadrul exploatatiei beneficiarul se obliga sa respecte conditiile minime privind gestionarea gunoiului de grajd destinate infiltrarii in
panza freatica a compusilor pe baza de nitriti si nitrati. La momentul depunetii Cererii de finantare nu exista in cadrul exploatatiei o
platforma individuala de gunoi de grajd, in conformitate cu cerintele de mediu.
11
In proiect s-a prevazut constructia unei astfel de platforme, iar pentru determinarea dimensiunii platformei de gunoi s-a utilizat
calculatorul din cadrul Codului de Bune Practici, Anexa 10 la Ghidul solicitantului. Avand in vedere ca solicitantul detine autorizatie sanitar
veterinara pentru cresterea vacilor de carne s-a recalculat dimensiunea platformei pentru depozitarea gunoiului de grajd avand in vedere
aceste efective. In calcul au fost luate urmatoarele date :

 Bovine crescute in sistem de stabulatie legata :


- Vaci – 5 bucati
- Juninci – 2 bucati
Perioada de stocare a gunoiului – 2 luni. Ca urmare a rezultat un volum de dejectii cuprins intre 7.1 – 8.5 mc/luna, ceea ce inseamna un
volum total in 2 luni intre 14.2-17 mc.

Suprafata rezultata a platformei de gunoi este : 7.88-9.44 mp.


Avand in vedere aceste rezultate, prin proiect ne propunem construirea unei platforme cu o suprafata de 8.5 mp.
La momentul depunerii cererii de finantare solicitantul nu detine in proprietate terenul necesar construirii platformei de depozitare a
gunoiului de grajd dar se obliga ca pana cel tarziu inainte de depunerea dosarului pentru transa a 2-a sa detina proprietatea terenului si sa
obtina toate avizele necesare autorizarii, conform prevederilor din Ghidul Solicitantului coroborat cu Legea 51/1991, privind autorizarea
lucrarilor de constructii. In vederea construirii platformei solicitanta detine in arenda 100 mp conform contract nr. 87/.03.05.2018.

 UAT-ului/urilor în care este stabilit sau se va stabili Solicitantul : domiciliul, sediul social și locul de muncă (în cazul în care este
salariat). În cazul în care Solicitantul este încadrat într-o activitate salarizată, locul de muncă (punctul de lucru/sediul social al
angajatorului) trebuie să fie în aceeași UAT sau zona limitrofă a UAT-ului în care este înregistrată exploatația vizată pentru sprijin;
Domiciliul fermierului trebuie sa fie în UAT-ul în care exploatația este înregistrată.
La momentul depunerii cererii de finatare Solicitantul prin titularul acestuia are sediul social in Loc. Pestis, Oras Alesd, nr. 246, Judet Bihor si
domiciliul in in Loc. Pestis, Oras Alesd, nr. 422, Judet Bihor. Solicitantul se oblige sa il mentina pe toata perioada de derulare a proiectului.
Solicitantul nu desfasoara activitate salarizata la momentul depunerii cererii de finantare, in cazul in care va desfasura se oblige sa fie in UAT
–ul de care apartie exploatatia agricola

12
* Se va detalia şi modalitatea de utilizare/ valorificare pentru restul producţiei obţinute (<=80%)
** În Planul de afaceri, pentru exploataţiile care vizează creşterea animalelor se va detalia modul de asigurare al necesarului de furaje
pentru animalele din exploataţie, asigurarea adăposturilor/grajdurilor corespunzător adaptate şi va viza în mod obligatoriu platforme de
gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu, în vigoare, pentru evitarea infiltrării în pânza freatică a compuşilor pe bază de
nitriţi şi nitraţi, investiţie ce presupune eliberarea documentelor obligatorii conform legislaţiei naţionale în vigoare, în corelare cu
capacitatea productivă a exploataţiei. Pentru calcul, se va utiliza Anexa nr. 10 la Ghidul Solicitantul ui – Calculatorul capacităţilor de stocare
şi de împrăştiere a gunoiului de grajd. Platformele de gestionare a gunoiului de grajd vor respecta prevederile Codului de bune practici
agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole – Anexa nr 9 la Ghidul Solicitantul ui, cu menţiunea că nu
sunt acceptate ca şi platforme individuale grămezile de compost cu pat de paie sau întăritură de pământ, precum şi grămezile de compost
pe folii de plastic.

VI.3. Tabelul nr 7. DETALIEREA OBIECTIVELOR OBLIGATORII


Valoare estimată
Nr.crt Obiectivul obligatoriu Specificații (după caz)*
(în Euro)
1. Producţia estimată a fi comercializată până la Valorificare productie:
acordarea tranşei a doua de sprijin** Zootehnica – vitei
2,255.00
Vegetala – prune, nuci

2. Amenajarea platformei de gestionare a Solicitanta va amenaja o


gunoiului de grajd (dacă este cazul)*** platforma de gestionare a
gunoiului de grajd la
exploatatia agricola cu o
suprafata de 8.5 mp
3. Stabilirea/ menţinerea domiciliului, sediului Sediul profesional si
social şi locului de muncă (în cazul în care este domiciliul solicitantului este
salariat) de solicitant în UAT-ul în care este stabilit in UAT Alesd si va fi
înregistrată exploataţia vizată pentru sprijin. (În mentinut pe toata durata de
cazul în care Solicitantul este încadrat într-o implementare a proiectului.
activitate salarizată, locul de muncă (punctul de Solicitantul nu desfasoara
lucru/sediul social al angajatorului) trebuie să activitate salarizata la
fie în aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT-ului momentul depunerii cererii
în care este înregistrată exploataţia vizată de finanatare.
pentru sprijin. Domiciliul fermierului trebuie sa

13
fie în UAT-ul în care este înregistrată exploataţia
vizată pentru sprijin)
*În cazul achiziţiei de material săditor (de plantare)/ de înmulţire din categorie biologică certificat sau dintr-o categorie superioară (prebază/ bază) se va menţiona
furnizorul materialului
**Productia comercializată trebuie sa fie în procent de minim 20% din valoarea primei tranşe acordată (se recomandă estimarea unei valori care depăşeşte 20%,
aceasta fiind asiguratorie pentru îndeplinirea obiectivului).
***Se menţionează ca obiectiv doar dacă în cadrul exploataţiei nu există o platformă de gestionare a gunoiului de grajd şi aceasta trebuie construită, conform normelor
de mediu/ există o platformă de gestionare a gunoiului de grajd care trebuie adaptată la normele de mediu

VI.4. OBIECTIVE SUPLIMENTARE PROPUSE DE SOLICITANT PRIN PLANUL DE AFACERI (cu titlu de exemplu)
Presupune prezentarea:
 Tehnologiei aplicate în cadrul proiectului (tehnologia de cultivare a plantelor, tehnologia de creştere a animalelor – tabel furajare
animale, sistem de creştere şi hrănire, etc. vor fi descrise detaliat şi vor include specificaţii temporale, iar în cadrul vizitei pe teren
evaluatorul va verifica respectarea tehnologiei descrise în cadrul planului de afaceri. În cazul constatării neconformităţii celor
descrise în Planul de Afaceri cu cele constatate la vizita pe teren, proiectul va fi declarat neeligibil. În situaţia în care în cadrul
exploataţiei au apărut cazuri de forţă majoră/ circumstanţe excepţionale, Solicitantul va prezenta acte doveditoare emise de către
autorităţile competente în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare.

PORUMB

Tehnologia de cultura a porumbului


Fertilizarea Cele mai bune rezultate se obţin atunci când se efectuează o fertilizare organo-minerală. Porumbul asigură o bună valorificare a
gunoiului de grajd, aplicat direct, în doză de 20-40 de tone la hectar, la 3-4 ani. Îngrăşământul organic trebuie distribuit cât mai uniform pe
mirişte şi încorporat imediat în sol prin arătură, pentru a evita pierderile prin volatizare. Îngrăşămintele minerale se administrează în funcţie
de starea de fertilitate a solului şi de nivelul producţiei ce se doreşte a se obţine, având în vedere că porumbul consumă 20-22 kg de azot şi
8-9 kg de pentoxid de fosfor pentru fiecare tonă de boabe.
Lucrările solului. Pregătirea unui pat germinativ corespunzător constituie una dintre cerinţele majore pentru reuşita culturii de porumb
boabe. Astfel, pentru fiecare caz din cele ce urmează a fi prezentate se va aplica tehnologia adecvată, specifică, urmărindu-se conservarea
apei în sol, distrugerea buruienilor şi asigurarea unui bun pat germinativ. De regulă, arătura, la desprimăvărare, se efectuează atât timp cât
se menţine fenomenul de îngheţ-dezgheţ.
Sămânța și semănatul. Sămânţa pentru semănat trebuie să aparţină hibrizilor recomandaţi pentru fiecare zonă de cultură. Se recomandă a
se folosi numai sămânţa hibridă, certificată F1, obţinută de la unităţi autorizate sau unităţi de cercetare-dezvoltare. Nu este indicat a se
folosi sămânţa „din pătul”, deoarece nivelul de producţie scade în acest caz cu circa 25-40%. Densitatea la semănat se stabileşte în funcţie
de hibridul cultivat, de nivelul de aprovizionare cu apă al solului, de gradul de fertilitate al solei care se cultivă cu porumb, de sistemul de
14
cultură - în cazul nostru neirigat. Valorile medii de plante recoltabile la hectar se stabilesc în limitele a 45-60.000 de plante la hectar la
hibrizii timpurii; 40-55.000 de plante la hectar la hibrizii semitimpurii; 40-50.000 de plante la hectar la hibrizii tardivi. Limita superioară a
densităţii se stabileşte pe parcelele bine aprovizionate cu apă sau aport freatic şi pe cele cu fertilitate ridicată. În situaţia solurilor cu
fertilitate scăzută şi slav aprovizionate cu apă, densitatea se reduce la 30-35.000 plante la hectar. Cantitatea de sămânţă necesară variază
între 15 şi 25 de kilograme la hectar. Distanţa între rânduri este, de regulă, pentru cultura porumbului în sistem neirigat, de 70 cm.
Recoltarea. Recoltarea porumbului necesită un volum mare de muncă şi trebuie realizată într-un timp cât mai scurt, în special în parcelele
pe care urmează să se însămânţeze cereale de toamnă. Lucrarea de recoltat începe la coacerea deplină a boabelor, când acestea au
acumulat cea mai mare cantitate de substanţă uscată şi au un conţinut de apă de aproximativ 30%
Producție medie la hectar este de 4000 kg.

LUCERNA

Tehnologia de cultura la plante de nutret - lucerna


Lucerna este o planta erbacee cu producţie ridicata si este furajul cel mai important pentru animale, datorita conţinutului sau ridicat de
proteine, vitamine, energie si datorita digestibilitatii ridicate. Lucerna poate fi cultivata pe o serie larga de soluri, de la solurile argiloase,
grele pana la solurile uşoare cu textura nisipoasa, dar nu se comporta bine pe solurile slab drenate sau acide. Lucerna poate fi cultivata
aproape oriunde, in orice zona agricola a României, excepţie se regăsesc in zonele din nord-vestul tarii, unde drenajul slab si pH-ul scăzut al
solului fac dificila producerea de lucerna. Lucerna are nevoie de temperaturi ridicate pe parcursul sezonului de vegetatie si de soluri foarte
fertile pentru a atinge potentialul de producţie optima.
Administrarea corecta a ingrasamintelor este deosebit de importanta pentru a obţine o producţie si o rentabilitate maxima la lucerna.
Fertilizarea adecvata a lucernei include o analiza a elementelor nutritive necesare, alegerea ingrasamintelor adecvate si aplicarea corecta a
acestora. Gunoiul de grajd este o sursa excelenta de fertilizare, conţine mai multe elemente nutritive fata de ingrasamintele artificiale, si
este si mai ieftin. Lucrările solului fac sa sporeasca acumularea apei si a elementelor nutritive in sol si in aceeaşi masura sa contribuie la
lupta împotriva buruienilor, bolilor si dăunătorilor.
Recoltarea producţiei. Producţia de lucerna si calitatea furajului sunt invers proporţionale. Recoltatul lucernei se realizeaza prin cosirea de
mai multe ori a lucernei de trei pana la cinci ori. Intervalul dintre coase depinde de modul de utilizare a lucernei si destinatia acesteia.
Pentru furajarea vacilor de lapte performante se foloseste un fan de cea mai buna calitate , aceasta se obţine prin cosirea lucernei in faza
de sfarsit de imbobocire, la un interval dinte coase de aproximativ 30-32 de zile primavara si toamna la 27- 29 de zile, vara. Atunci cand se
urmăreşte mai mult producţia de lucerna furaj dar calitatea nutritiva este mai puţin importanta cosirea se face la 32-36 de zile primavara si
toamna, si la 29-32 de zile vara. in general producţia de furaj de la prima coasa are tendinta de a fi mai mare decât la coasele urmatoare.
Condiţiile climaterice pot impune data la care se poate face ultima recoltare a fânului si tehnica recoltării toamna afecteaza vigoarea
lucernei primavara.
Producția medie la hectar este de 5000 kg.
PASUNI SI FANETE
15
Tehnologia de cultura pasuni si fanete
La înfiinţarea pajiştilor temporare în teren arabil se folosesc graminee perene în cultură pură sau amestecuri de graminee şi leguminoase
perene. Ţinând seama de durata de folosire mai scurtă -3-5 ani) şi de terenurile de obicei profunde şi fertile, la înfiinţarea pajiştilor
temporare în teren arabil se folosesc numai specii intensive, cu ritm rapid sau mijlociu de dezvoltare şi cu otrăvire bună, cultivate în
amestecuri simple de graminee şi leguminoase sau în culturi pure, aşa cum am arătat în paragraful referitor la alcătuirea materialului de
semănat la înfiinţarea pajiştilor temporare.
Pajiştile temporare în arabil pot urma după toate culturile agricole care lasă terenul curat de buruieni, în primul rând plantele prăşitoare ca
porumbul pentru boabe sau siloz, cartoful, sfecla de zahăr şi furajeră etc., cu condiţia să nu fie recoltate prea târziu în toamnă. Uneori,
pajiştile temporare în teren arabil se seamănă şi după culturi de cereale păioase.
Spre deosebire de pajiştile temporare înfiinţate în locul unor pajişti permanente degradate, deci pe terenuri de regulă bogate în substanţă
organică, în cazul pajiştilor semănate în teren arabil se recomandă folosirea îngrăşămintelor organice. Acest lucru se impune şi din
considerente economico-organizatorice, marile complexe de creşterea bovinelor, în perimetrul cărora se amplasează asemenea pajişti,
dispunând de cantităţi însemnate de îngrăşăminte organice.
Daca va fi cazul se va dispune aplicarea a 20-30 t/ha gunoi de grajd sub arătură, iar, în condiţii de irigare, doza se poate ridica la 40 t/ha. Se
pot folosi cu succes şi alte îngrăşăminte organice, precum: urina, gülle, compostul etc., dozele şi modul de aplicare fiind asemănătoare celor
din cazul pajiştilor permanente.
Este o măsură deosebit de eficientă în vederea folosirii la maximum a potenţialului productiv al speciilor intensive de graminee şi
leguminoase perene folosite în cazul pajiştilor temporare semănate în teren arabil. În general, la pajişti temporare semănate în teren arabil
se recomandă o udare de răsărire cu 100-150 mc de apă la hectar pe cernoziomuri şi 500-800 mc la hectar pe soluri brun-roşcate în
momentul în care nivelul umidităţii din sol se apropie de jumătatea intervalului activ al umidităţii.
Producție medie la hectar este de 1500 kg.

PRUNI

Tehnologia de cultura la pomi fructiferi – pruni


Luna martie este una din cele mai importante perioade pentru lucrările de îngrijire şi întreţinere a livezii de pruni. Este cea mai potrivită
lună a anului pentru plantarea pomilor, a arbuştilor fructiferi şi ornamentali. Acum trebuie adunate frunzele uscate, ramurile căzute, iar
trunchiurile copacilor trebuie răzuite cu o perie aspră, pentru îndepărtarea dăunătorilor. Văruirea trunchiurilor este o altă lucrare ce se face
pentru distrugerea ouălor de insecte şi a paraziţilor care se află în crăpăturile din scoarţă. Prin văruire se împiedică şi dezvoltarea muşchilor
şi a lichenilor pe trunchiuri.

16
Tăierile măresc rodul toamnei În funcţie de forma dorită a coroanei se fac tăierile pentru formarea acesteia. Potrivit specialiştilor în
pomicultură, formarea unei coroane se realizează în 3-4 ani de la plantare, prin diverse operaţii de modificare a poziţiei de creştere a
ramurilor şi lăstarilor (aplecare, arcuire etc.), prin tăieri propriu-zise, prin scurtări sau suprimări de ramuri.
Tăierile de întinerire se execută iarna sau la sfârşitul iernii. În cazul cireşului, vişinului şi Prunului, tăierile de întreţinere pot fi făcute după
recoltare, deoarece pentru aceste specii mai sensibile, închiderea rănilor înainte de venirea iernii reprezintă un avantaj. Tăierile din timpul
iernii sunt făcute pentru a întări structura pomului şi pentru un plus de vigoare la creştere. Tăierile de la sfârşitul primăverii, după formarea
fructelor, sunt recomandate pentru corectarea pomilor pitici. Tăierile din timpul înfloririi sunt utile pentru a observa care sunt ramurile care
produc rod şi care sunt cele inutile.
Prunul necesită scurtarea ramurilor anuale care au depăşit anumite lungimi. Prunul are nevoie de tăiere dacă ramurile anuale au depăşit
50-60 cm, prunul dacă ramurile anuale au trecut de 40 cm.
La pomi, tăierile în uscat trebuie să înceapă atunci când nu se mai anunţă geruri mari. Începutul lunii martie poate fi favorabil începerii
lucrărilor de tăiere în uscat, în livezi. Prunul are o sensibilitate mai mare la ger. Ramurile neroditoare sunt de cele mai multe ori parazite şi
consumă resursele celor care rodesc. Este indicată tăierea lor în momentul apariţiei, deoarece se dezvoltă şi se întăresc repede. Cele mai
productive crengi cresc orizontal sau într-un unghi de maximum 45 de grade.

Uneltele pomicultorului
Pentru tăierile la pomii şi semiarbuştii fructiferi se folosesc foarfeci speciale confecţionate din metale uşoare, cu un singur tăiş.
Cultivatorii de tufe şi arbuşti fructiferi au nevoie de foarfeci cu mânere lungi. Ferăstrăul de grădină se poate confecţiona din rama metalică a
unui bomfaier căreia i se aplică o pânză de ferăstrău.
Pe lângă acest tip de ferăstrău, mai este utilizat şi ferăstrăul-sabie. Acesta are mâner, lamă lată, uşor curbată, care se îngustează spre vârf.
Cuţitul de grădină se utilizează mai ales pentru decuparea şi îndepărtarea zonelor bolnave din scoarţă şi lemn.
Producție medie la hectar este de 5000 kg.
NUCI

TEHNOLOGIA NUCULUI
Cerințe față de temperatură. Nucul creşte şi rodeşte bine în zonele cu temperaturi medii anuale cuprinse între 8-10C, cu veri călduroase
(temperatura medie din luna cea mai caldă de 20-22C), ierni blânde (temperatura medie cea mai scăzută -1...-3C). Amplitudinile medii
anuale ale temperaturilor nu trebuie să depăşească 21-23C. Temperaturile mai mari de 35C sunt dăunătoare pentru nuc, acestea
producând arsuri pe frunze, lăstari şi fructe, debilitează pomii şi depreciază calitatea fructelor prin înnegrirea mezocarpului şi chiar a
endocarpului şi tegumentului seminal (V.COCIU şi colab., 1983). Mult mai dăunătoare pentru nuc sunt temperaturile scăzute din timpul iernii
şi primăverii. Limita de rezistenţă la ger variază în funcţie de tip între -25 şi -36C şi chiar -40C.
Cei mai sensibili la ger sunt amenţii şi mugurii micşti de flori femele care degeră la -25...-27C. Ramurile anuale degeră la -30...-36C.
Gerurile timpurii de toamnă şi cele de revenire primăvara sunt foarte periculoase, amenţii putând fi afectaţi la -17...-18C.

17
Dăunătoare pentru nuc sunt şi oscilaţiile de temperatură sub şi peste 0C, oscilaţii care duc la decălirea şi degerarea cambiului şi apariţia
unor plăgi şi crăpături adânci pe trunchi şi ramuri.
După intrarea în vegetaţie rezistenţa nucului la ger scade considerabil, temperaturile mai mici de 0 C sunt dăunătoare. La -3C sunt distruse
atât florile cât şi frunzele şi lăstarii (M.POPESCU şi colab., 1993).
Tulpina. Procesul de creştere la nuc este foarte lent mai ales în primii ani de la plantare, ulterior însă nucul depăşeşte prin talie toate
celelalte specii pomicole. Trunchiul creşte drept, scoarţa la început este netedă, iar mai târziu formează un ritidom gros care crapă
longitudinal.
Coroana este mare (20-25 m în diametru), globuloasă, rară. În perioada de tinereţe creşterile anuale ajung la 1-2 m, iar după intrarea pe
rod se reduc la 10-15 cm. Ramurile anuale sunt groase, cu măduva lamelară.
Mugurii. Nucul este o specie unisexuat monoică care prezintă pe acelaşi pom trei categorii de muguri: vegetativi, de amenţi, micşti de flori
femele. Mugurii sunt dispuşi serial. Pe ramuri mugurii de flori şi cei vegetativi sunt dispuşi în treimea superioară iar amenţii spre bază.
Muguri vegetativi şi cei de amenţi se formează pe lăstari, primăvara în luna mai iar cei micşti de flori femele diferenţiază în iulie-august.
Frunzele la nuc sunt imparipenat compuse cu 5-9 foliole.
Înflorirea, polenizarea și fecundarea. Florile mascule sunt grupate în amenţi. Într-un ament se găsesc de regulă 70-150 de flori, iar fiecare
floare are între 2-32 de stamine. Un nuc matur produce 5-20 miliarde de grăunciori de polen. În condiţii normale, pe fiecare mm 2 de teren
cad în 24 de ore între 1 şi 8 grăunciori de polen (tabelul 4.1.).
Ciclul anual. În comparaţie cu celelalte specii, nucul are o perioadă de repaus lungă şi porneşte în vegetaţie printre ultimele specii
pomicole. Repausul profund durează până la începutul lunii noiembrie.
Caracteristic pentru nuc este faptul că în perioada repausului facultativ şi în primele fenofaze de vegetaţie din rănile făcute cu ocazia
tăierilor are loc o abundentă scurgere de sevă denumită ca şi la viţa de vie "plâns". Între intensitatea plânsului şi rezistenţa la ger este o
strânsă corelaţie, apariţia plânsului evidenţiind sfârşitul repausului profund şi începutul repausului facultativ (V.COCIU şi colab., 1983).
Abundenţa de sevă împiedică cicatrizarea rănilor, de aceea se recomandă evitarea tăierilor în perioada plânsului. Pornirea în vegetaţie are
loc în aprilie, când temperatura medie zilnică devine aproape constantă 16C. Dezmuguritul, înfrunzitul şi înflorirea au loc după 15-20 zile
de la umflarea mugurilor. Creşterea lăstarilor este maximă în mai. Încetinirea creşterii lăstarilor se realizează în ultima decadă din iunie. În
primele 30-40 de zile de la legare, fructele cresc în volum căpătând forma şi dimensiunile normale. După încetinirea creşterii în volum are
loc diferenţierea ţesuturilor şi acumularea miezului. În condiţiile ţării noastre soiurile timpurii se maturează în august, cele cu maturare
mijlocie în septembrie, iar cele târzii în octombrie.
Vigoarea. Nucul este o specie de vigoare mare. Pomii altoiţi au vigoare mai mică decât cei din sămânţă. De asemenea, pomii altoiţi
pe J.nigra au vigoare mai mică decât cei altoiţi pe J.regia.
Longevitatea. În zonele cele mai favorabile, nucul poate trăi 200-400 de ani. În ţara noastră nucii din sămânţă trăiesc de regulă 100-150 ani,
cei altoiţi peJ.regia 60-80 de ani, iar cei altoiţi pe J.nigra 25-40 de ani. Perioada de tinereţe durează 5-12 ani, creşterea şi rodirea 12-40 ani,
maximum de rodire situându-se de la 40-80 de ani, iar perioada de declin apare după 80 de ani.
Producție medie la hectar este de 2000 kg.
BOVINE
18
Tehnologia cresterii bovinelor:
În activitatea de creştere a bovinelor de rasă de carne sunt importante toate caracteristicile rasei respective, care definesc capacitatea
productivă a rasei, direct sau indirect influenţând şi profitabilitatea. În diferitele faze ale tehnologiei creşterii bovinelor de carne unele
caracteristici au importanţă variabilă, de exemplu:
- în faza de reproducţie sunt extrem de importante: fecunditatea, fătările uşoare, instinctul matern, rusticitatea, rezistenţa,
precocitatea, instinctul de grup, longevitatea; pentru a evalua rasele se iau în considerare indicatorii de reproducţie - fertilitate, fătări
uşoare, instinct matern - asociate cu procentul de viţei născuţi şi cu procentul de viţei înţărcaţi, de unde crescătorul poate să-şi aprecieze
profitabilitatea activităţii
- în faza de îngrăşare sunt foarte importante: sporul mediu zilnic, capacitatea de valorificare a furajelor, masa corporală specifică
- la abatorizare sunt extrem de importante: masa musculară, raport carne - oase, calitatea cărnii.
- longevitatea raselor - influenţează în mod direct profitabilitatea, deoarece costurile cu
creşterea viţeilor scad proporţional cu creşterea perioadei de utilizare a vacilor-mame,
Rasa existenta in cadrul fermei solicitantului este Baltata Romaneasca.

Rasa Baltata romaneasca este buna pentru ingrasatul intensiv, ajungand sa castige intre 900-1300
grame pe zi, in timp ce taurii tineri castiga 500 de grame pe zi in timpul primului an de viata. Carnea
este de buna calitate, are un gust excelent, este suculenta, retine apa, consistenta, fiind foarte
apreciata. Junicile din rasa Baltata romaneasca, supuse la ingrasare intensiva, castiga in greutate:
360 kg in 12 luni, 430 kilograme in 14 luni si 480 kilograme in 16 luni.
Caracteristici :
- tip mixt lapte – carne, talie mai redusă faţa de Simmental
- constituţie robustă
- precocitate scăzută (prima fatare la 32-33 luni)
- potenţial genetic ridicat pentru lapte (4000-5000 litri)
- producţie de lapte variabilă în funcţie de zona (2700-2800 litri în gospodariile populaţiei)
- aptitudini deosebite pentru producţia de carne foarte bun (randament 54 – 58 %)

Hranirea vacilor din rasa Baltata romaneasca. Ca tip de alimentatie, este potrivit ca vara sa pasca iarba si iarna sa manance fan dur (iarba si
trifoi) si voluminos si cereale din exploatatie (grau, porumb)
Cresterea si ingrijirea vacilor. Rasa Baltata romaneasca este o rasa rezistenta la mediul inconjurator. Baltata romaneasca este o rasa pentru
productia de lapte si carne, potrivita pentru ferme si gospodarii. Bovinele din rasa Baltata romaneasca sunt usor de intretinut, rezistente la
conditiile grele de viata si pentru perioade scurte, chiar la nutritie saraca.
Reproducerea la rasa Baltata romaneasca este tarzie din mai multe puncte de vedere. Prima fatare apare la 30-33 luni, cu 20-30% mai tarziu
fata de alte rase. Perioada de gestatie dureaza 300 - 360 zile. Perioada de lactatie in timpul gestatiei este de 320-350 de zile.
19
Rata nasterilor 80-90%.

 Solicitanții acestei submăsuri care dețin exploatații zootehnice/ mixte și care fac parte dintr-o asociație/ cooperativă care are
concesionate/ închiriate suprafețe agricole reprezentând pajiști, în conformitate cu Ordinul MADR nr. 619/06.04.2015, vor ține
cont în elaborarea planului de afaceri de toate angajamentele luate ca urmare a aderării la acea asociație/ cooperativă şi vor
prezenta în această secțiune toate detaliile privind modalitatea de creștere a animalelor atât în perimetrul gospodăriei, cât și în
afara acesteia, având în vedere că o perioadă importantă de timp animalele nu se regăsesc în exploatația Solicitantul
ui/adăposturile din gospodărie. Se va detalia raportul între fermier şi asociaţie cu privire la: obţinerea producţiei şi comercializarea
acesteia. În cadrul planului de afaceri trebuie demonstrată sustenabilitatea şi viabilitatea activităţii pentru care se solicită sprijin
(inclusiv obţinerea producţiei de către fermier şi comercializarea acesteia şi în perioada de păşunat). Atât în planul de afaceri cât şi
în cadrul cererii de finanţare trebuie menţionate codurile ANSVSA (al Solicitantul ui şi asociaţiei/cooperativei) în vederea verificării
transferului animalelor.
Nu este cazul!

 Fundamentării necesității. (Descrierea conformităţii obiectivelor investiţiei urmărite de către solicitant prin proiect cu obiectivele
submăsurii prevăzute în PNDR 2014-2020 şi în Ghidul Solicitantului; Se va specifica modul în care tipul de producţie vegetală/
zootehnică este în acord cu potenţialul agricol al zonei în conformitate cu Anexa nr. 11 la Ghidul Solicitantului, aspect care se va
menţine pe parcursul implementării şi monitorizării proiectului).

Obiectivele exploatatiei agricole sunt in concordanta cu obiectivele submasurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici", vizând
dezvoltarea exploatatiilor cu diomensiuni cuprinse intre 4000 SO - 11999 SO, îmbunătăţirea managementului precum si creşterea
competitivităţii sectorului agricol.
Potrivit Fisei submasurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" sprijinul acordat va contribui la îmbunătăţirea managementului, la
creşterea competitivităţii sectorului agricol şi va susţine procesul de modernizare, precum şi conformitatea cu cerinţele de protecţie a
mediului, igienă şi bunăstarea animalelor si siguranţa la locul de muncă. Sprijinul financiar va fi acordat pe baza unui plan de afaceri pentru
dezvoltarea exploataniei. Masura va crea posibilitatea fermierului ALB IOANA DANIELA , deţinând un minim de cunostinte de baza, sa
administreze eficient exploatatia detinuta.

Solicitantul va propune cel puţin un obiectiv suplimentar prin care va urmări dezvoltarea exploataţiei (cu titlu de exemplu):
 Comercializarea productiei in valoare de minim 21% din valoarea primei transe (productie suplimentara).
Ca urmare a incasarii sprijinului pentru dezvoltarea fermei, Solicitantul isi va imbunatati performantele exploatatiei si va obtine productie
suplimentara in valoare de minim 21% din valoarea primei transe.

20
Solicitantul detine in arenda 7.73 ha si cultivat astfel: 1.15 ha porumb boabe; 2.54 ha lucerna; 2 ha pajisti si pasuni; 1.67 ha pruni; 0.37
ha nuci, respectiv Registrul exploatatiilor cu urmoatoarele animale – 5 bovine adulte si 2 juninci si va comercializa pana la sfarsitul anului
3 productia rezultata din activitatile zootehnice in cuantum de 7,782.62 Euro si din avtivitati vegetale in cuantum de 6,260.88 euro care
reprezinta minim 21% din valarea primei transe. (conform planului de comercializare prezentat mai jos).

VI.5. Tabelul nr 8. DETALIEREA OBIECTIVELOR SUPLIMENTARE PROPUSE DE SOLICITANT PENTRU DEZVOLTAREA EXPLOATAŢIEI
AGRICOLE
Nr. Obiectivul Suplimentar Detalierea acțiunilor necesare pentru
Suprafața/Număr/Capacitate
crt. (cel puțin unul) îndeplinirea obiectivului*
1 Comercializarea productiei in cuantum Achizitie de samanta necesara Solicitantul va comercializa productia obtinuta
de minim 21% din valoarea primei implementarii planului de productie in cuantum de minim 2365 euro.
transe (productie suplimentara).

*În secţiunea dedicată acţiunilor întreprinse, va fi exemplificată modalitatea practică/aplicată prin care se preconizează atingerea obiectivelor: achiziţii preconizate,
participarea la programe de instruire (cursuri, seminarii, ateliere practice etc), managamentul exploataţiei (din punct de vedere tehnic, economic şi de mediu), campanii
de promovare şi informare, etc.

In cazul în care fermierul decide să stabilească un obiectiv suplimentar de depăşire a ţintei obligatorii de 20%, acesta va prezenta în cap.
IV5-tabelul nr. 8 procentul total de comercializare a producţiei (incluzând şi procentul de 20% comercializare obligatorie). Astfel, dacă
fermierul îşi propune comercializarea producţiei cu 40% peste minimum obligatoriu de 20% din valoarea tranşei de sprijin, acesta va
stabili ca obiectiv suplimentar: „Comercializarea producţiei proprii în procent de 60% din valoarea tranşei de sprijin”.

21
VI.6. Tabelul nr 9. PONDEREA OBIECTIVELOR OBLIGATORII ŞI SUPLIMENTARE
Nr.crt Obiective Pondere obiectiv
Obiective Obligatorii*
1. Producţie estimată a fi vândută până la acordarea tranşei a doua 33.33%
2 Amenajare platformă gunoi de grajd (după caz)** 33.33%
3 Stabilirea/ menţinerea domiciliului, sediului social şi locului de Nu este cazul
muncă (în cazul în care este salariat) de solicitant în UAT-ul în care
este înregistrată exploataţia vizată pentru sprijin. (În cazul în care
Solicitantul este încadrat într-o activitate salarizată, locul de muncă
(punctul de lucru/sediul social al angajatorului) trebuie să fie în
aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT-ului în care este înregistrată
exploataţia vizată pentru sprijin. Domiciliul fermierului trebuie sa fie
în UAT-ul în care este înregistrată exploataţia vizată pentru sprijin
Obiective Suplimentare***
4 Comercializarea productiei in cuantum de minim 21% din valoarea 33.34%
primei transe (productie suplimentara).

TOTAL 100%

Totalitatea obiectivelor obligatorii și suplimentare în cadrul proiectului reprezintă 100%.


*Nerealizarea unui obiectiv obligatoriu conduce la recuperarea integrală a ajutorului financiar nerambursabil plătit și neacordarea celei
de a doua tranșe de sprijin.
**În cazul obiectivelor obligatorii însoțite de mențiunea - după caz, se va introduce o pondere doar dacă urmează a fi îndeplinite și vor fi verificate după semnarea
Deciziei de Finanțare. Dacă aceste elemente sunt îndeplinite deja la depunere, atunci ele nu mai sunt considerate obiective.
***Nerealizarea unui obiectiv suplimentar, în condițiile în care cele obligatorii au fost realizate, conduce la reducerea sprijinului proporțional cu ponderea
obiectivului suplimentar în totalul obiectivelor (de ex. la 5 obiective – 2 obligatorii și 3 suplimentare ponderea aferentă fiecărui obiectiv este 100%/5 = 20%; astfel,
în cazul nerealizării unui obiectiv suplimentar sprijinul de 15.000 Euro se reduce cu 20%).

VII. PIAŢA DE APROVIZIONARE/DESFACERE, CONCURENŢA ŞI STRATEGIA DE PIAŢĂ CE VA FI APLICATĂ PENTRU VALORIFICAREA


PRODUSELOR/SERVICIILOR OBŢINUTE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

22
Tabelul nr 10. POTENŢIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de Valoare


Produse/servicii Cantitate % din total
Nr.crt materii prime/materiale aproximativă
oferite aproximativă achiziţii
auxiliare/ (Euro)
1 SC BIPIEM SRL Seminte/ingrasaminte 180 kg 1160 51.94%
2 Persoane juridice/PFA/II/IF Lucrari agricole 7.73 ha 773 34.61%
3 CMV Alesd Monta 5 bovine 300 13.45%

Tabelul nr 11. POTENŢIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI

Valoare
Nr.crt Client (Denumire şi adresa) % din vânzări
(Euro)
Sector vegetal
1 Persoane fizice 172.82 10%
2 Persoane juridice 1,555.43 90%
Sector zootehnic
1 Persoane fizice 360.87 10%
2 Persoane juridice 3,247.83 90%

VIII.TIPUL ŞI CANTITATEA PRODUSELOR OBŢINUTE ÎN TIMPUL IMPLEMENTĂRII, INCLUSIV OPORTUNITĂŢILE DE PIAŢĂ


În cadrul acestei secţiuni se detaliază elementele (pentru o mai bună înţelegere de către persoanele care verifică studiul) care au stat la
baza realizării previzionării: gradul de utilizare a capacităţii de producţie şi modul cum evoluează acesta în timp; se va preciza producţia
fizică existentă şi producţia fizică estimată în urma realizării investiţiei.
Se va preciza inclusiv modalitatea de utilizare/valorificare pentru restul producţiei obţinute (<=80%)

Prezumții care au stat la baza realizării previzionării :


Exploatatia agricola. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie de 7.73 hectare este de 100 %. Productia fizica preconizata a fi obtinuta
conform structurii planului de cultura la momentul depunerii cererii de finantare este de 30.50 tone .
 Din culturile vegetale cea mai mare parte este destinata consumului ca furaje pentru animale – 20300 kg/an si consumului
propriu uman 600 kg/ an (400 kg/an prune si 200 kg/an nuci)

23
 Restul productiei 7950 kg prune care se vand la pretul de 1 leu/kg se vor comercializa la pretul de 1,728.26 euro si 1650 kg nuci
care se vand la pretul de 1 leu/kg se vor comercializa la pretul de 358.70 euro

 Productia zootehnica destinata comercializarii:


-Solicitantul detine 5 vaci si va avea o productie de 5 vitei/ani, va comercializa 4 buc la aproximativ 3-6 luni cand vor avea 300
kg/buc. si va obtine 9600 lei (300x4 buc x 8 lei/kg) 2,086.96 euro.
-Solicitantul detine si 2 juninci pe care le va comercializa in anul 1 la aproximativ 8-10 luni cand vor avea 500 kg/buc si va obtine
7000 lei (500 x 2buc x 7 lei/kg) 1,521.74
Restul productiei din sectorul zootehnic va fi utilizata pentru consum propriu – 1 vitel (300 kg)

Pentru a pune în evidenţă tipul şi cantitatea produselor obţinute în cadrul exploataţiei agricole, se vor folosi tabelele următoare:
Planul de producție pentru sectorul vegetal:
Tabelul nr 12

24
Tabelul nr 13

* Anul 0 este 2018 (se va menţiona de beneficiar care este anul 0);
**Se va menţiona producţia totală obţinută pentru fiecare cultură;
***Anul ţintă este anul implememntării planului de afaceri ;
****Valabil numai pentru plantaţiile pomic

2. Planul de producție pentru sectorul zootehnic


Tabelul nr.14
Nr. An 0* An 1 An 2 An 3***
SPECIFICARE
crt Cap Prod.** Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod.
1 Bovine 5 5 5 5 5 5 5 5
2 Juninci 2 2 2 2 0 0 0 0

25
Tabelul nr. 15
Denumire
An 1 An 2 An 3
specie/

Producţia estimată Valoarea estimată a Producţia estimată Valoarea estimată a Producţia estimată Valoarea estimată a
produs animalier destinată producţiei destinată producţiei destinată producţiei
comercializării comercializate comercializării comercializate comercializării comercializate

(kg) (Euro) (kg) (Euro) (kg) (Euro)


0 1 2 3 4 5 6
Vitei 1200 2,086.96 1200 2,086.96 1200 2,086.96

Juninci 1000 1,521.74

TOTAL, din care: 2,200 KG 3,608.70 2,200 KG 2,086.96 2,200 KG 2,086.96

4 vitei si 2 juninci 3,608.70 4 vitei 2,086.96 4 vieti 2,086.96


kg Euro

Producţie destinată comercializării cumulată pentru 3 ani. (=col 1+3+5 de la rubrica ”Productie destinata
Producţie destinată 6,600 KG 7,782.62
comercializarii”)
comercializării

Producţie destinată comercializării cumulată pentru 3 ani pentru îndeplinirea condiţiei minime de
1,375 2,255.00
comercializare în valoare de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin

Productie destinata 300 KG 300 KG 300 KG


consumului propriu 1 vitel 1 vitel 1 vitel

* Anul 0 este 2018. (se va menţiona de beneficiar care este anul 0);
**Se va menţiona producţia totală obţinută pentru fiecare specie;
***Anul ţintă este anul implememntării planului de afaceri.
La verificarea conformităţii Planului de afaceri, nu mai târziu de 33/ 57* luni, (*numai pentru exploataţiile pomicole), de la data semnării
Deciziei de finantare, beneficiarul trebuie să demonstreze că a comercializat producţie proprie de minimum de 20% din valoarea primei
tranşe de sprijin, a îmbunătăţit/ modernizat exploataţia agricolă în conformitate cu cele precizate în Planul de afaceri, că a demarat
implementarea Planului de afaceri în cel mult 9 luni de la data semnării Deciziei de finanţare, şi a realizat toate angajamentele asumate la
depunerea cererii de finanţare.

26
IX.CALCULUL VALORII PRODUCŢIEI STANDARD (SO) LA DATA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE AFACERI
Se va calcula totalul SO-urilor rezultat din cumularea producţiei vegetale şi/sau zootehnice pentru anul ţintă anul implementării planului de
afaceri.
Tipul sectorului Dimensiunea exploatației (SO) din Dimensiunea exploatației (SO) propusă
anul 0 pentru anul țintă

Sector vegetal 8,356.8460 8,356.8460

Porumb boabe 738.0700 738.0700


Alte plante furajere:
diferite specii de trifoi
anual sau peren (trifoi alb,
1,683.4612 1,683.4612
trifoi rosu, trifoi de
Alexandria, diferite
varietati de lucerna
Pajisti si pasuni
590.0800 590.0800
permanente
Pruni 4,696.1068 4,696.1068
Fructe cu coaja: nuci,
alune, migdale, castane 649.1280 649.1280
etc.
Sector animal 3,262.2300 3,262.2300

Bovine de 2 ani si peste -


2,579.2500 2,579.2500
alte vaci
Bovine sub 2 ani - femele 682.9800 682.9800
TOTAL 11,619.0760 11,619.0760

27
X. GRAFICUL DE TIMP PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR ŞI ETAPELOR
Graficul de timp pentru realizarea obiectivelor trebuie să fie exprimat din punct de vedere valoric pe luni şi activităţi şi să ţină cont de
următoarele: pentru sectorul vegetal şi zootehnic perioada de implementare şi termenul de depunere a celei de a doua tranşe de sprijin nu
va depăşi 33 luni de la data semnării Deciziei de finanţare de către Directorul General Adjunct CRFIR, iar pentru investiţiile realizate în
sectorul pomicol termenul de depunere a celei de a doua tranşe de sprijin nu va depăşi 57 luni de la data semnării Deciziei de finanţare de
către Directorul General Adjunct CRFIR.
Graficul de timp trebuie să reflecte menţinerea criteriilor de eligibilitate şi selecţie pe tot parcursul implementării planului de afaceri. Astfel,
dimensiunea SO a exploataţiei nu poate să scadă sub dimensiunea cu care exploataţia a beneficiat de sprijin (anul 0), iar în structura
culturilor, cultura/grupa de animale cu pondere SO majoritară trebuie să rămână majoritară pe tot parcursul implementării planului de
afaceri.
Durata de realizare prognozată (detaliat pe luni) și etape principale (grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi):

Obiectivul Perioada propusă Observații


Obiective Obligatorii

Comercializarea producţiei proprii în procent de Solicitantul va comercializa vitei,


minimum 20% din valoarea primei tranşe de nuci su prune in valoare de
sprijin. Luna1 – luna 33 minim 2255,00 euro si care
reprezinta minim 20% din
valoarea primei transe
Amenajarea platformei de gestionare a gunoiului Solicitanta va amenaja o
de grajd, conform prevederilor din Ghidul platforma de gestionare a
Solicitantul ui (dacă este cazul) Nu este cazul gunoiului de grajd cu o suprafata
de 8.5 mp

28
Stabilirea/ menţinerea domiciliului, sediului social Sediul profesional si domiciliul
şi locului de muncă (în cazul în care este salariat) solicitantului este stabilit in UAT
de solicitant în UAT-ul în care este înregistrată Alesd si va fi mentinut pe toata
exploataţia vizată pentru sprijin. (În cazul în care durata de implementare a
Solicitantul este încadrat într-o activitate proiectului. Solicitantul nu
salarizată, locul de muncă (punctul de desfasoara activitate salarizata
Luna1 – luna 33
lucru/sediul social al angajatorului) trebuie să fie la momentul depunerii cererii
în aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT-ului în de finanatare.
care este înregistrată exploataţia vizată pentru
sprijin. Domiciliul fermierului trebuie sa fie în
UAT-ul în care este înregistrată exploataţia pentru
sprijin)
Obiective Suplimentare (minim un obiectiv)

Comercializarea productiei in cuantum de minim Solicitantul va realiza productie


21% din valoarea primei transe (productie suplimentara in valoare de
suplimentara). minim 21% din valoarea primei
transe.In vederea indeplinirii
Luna1 – luna 33 planului de afaceri solicitantul
va incepe activitatea de
comercializare in cel mult 9 luni
de la semnarea deciziei de
finanatare.

XI. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI


Scurtă prezentare a principalelor riscuri care se pot identifica pe parcursul implementării proiectului, cauzele şi efectele acestora asupra
producţiei totale obţinute şi după caz, modalităţile de combatere a acestora. Se vor menţiona următoarele tipuri de riscuri (listă
neexhaustivă):
 Riscul neîndeplinirii criteriilor legate de începerea implementării planului de afaceri;
 Riscul gestionării afacerii agricole dintr-o localitate aflată la distanţă faţă de exploataţie, ceea ce afectează capacitatea fermierului de a o
gestiona adecvat.
 Riscul de a nu îndeplini obiectivele suplimentare propuse de solicitant prin acţiunile stabilite în prezentul plan de afaceri;
Ca masuri de prevenire a acestor categorii de risc, Solicitantul va demara urmatoarele acţiuni:
 se va stabili in imediata proximitate fata de exploatatia agricola, ceea ce va spori capacitatea fermierului de a o gestiona adecvat;
29
 va deţine un control efectiv pe întreaga durată a angajamentului în ceea ce priveste deciziile referitoate la gestionare, la beneficiie la
riscurile financiare.
 va urma îndeaproape obiectivele stabilite in Planul de afaceri in scopul derulării cu succes al proiectului initiat, inclusiv îndeplinirea
criteriului legat de începerea implementării planului de afaceri în termen de nouă luni de la momentul contactării. Astfel
Solicitantul va efectua prima vanzare de marfa in termen de maximum 9 luni de la momentul semnării Contractului de finanţare si
va efectua totodata prima investitie tot in termen de 9 luni de la data contractării sprijinului solicitat prin proiect.

Dacă la verificarea celei de a doua tranșe de sprijin se constată neîndeplinirea/ îndeplinirea parțială a obiectivelor din Planul de afaceri,
sumele acordate necuvenit se vor recupera integral/ în mod proporțional cu obiectivele nerealizate. Astfel, beneficiarul are obligația de
a depune la tranșa a doua de sprijin Raportul de execuție în vederea verificării îndeplinirii obiectivelor prevăzute în planul de afaceri
aprobat.
Stabilirea domiciliului și sediului social al beneficiarului în UAT în care exploatația este înregistrată, precum si locul de muncă (în cazul în
care deține unul) trebuie să fie în același UAT sau zona limitrofă, conditii care vor fi îndeplinite în termen de maxim 9 luni de la data
semnării Deciziei de finanțare. Aceasta este precondiție a gestionării eficiente a planului de afaceri. În caz contrar, va fi recuperat
întregul sprijin acordat (prima tranșă de sprijin).
Nerealizarea obiectivului de amenajare obligatorie a platformei pentru gestionarea gunoiului de grajd, în conformitate cu prevederile
legislației naționale aplicabile, în cazul exploatațiilor care dețin animale, atrage după sine recuperarea integrală a sumelor deja plătite.
Solicitantul are obligația să mențină criteriile de eligibilitate și selecție pe parcursul implementării și monitorizării Planului de afaceri.
Dacă pe perioada de 3 ani de monitorizare a proiectului se constată că nu au fost îndeplinite și menținute condițiile de eligibilitate și de
selecție prevăzute în Planul de afaceri, se va proceda la recuperarea integrală a sprijinului acordat.
În vederea evitării dublei finanțări, nu pot fi finanțate prin PNDR acțiunile eligibile prin PNS
X. PROGNOZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATAŢIE – excluzând sumele de sprijin
acordate prin Submăsura 6.3*
Indicatori An 0 An 1 An 2 An 3 An 4* An 5*
Venituri
Sectorul vegetal 2,086.96 2,086.96 2,086.96 2,086.96
Sectorul zootehnic 3,608.70 3,608.70 2,086.96 2,086.96
TOTAL VENITURI 5,695.66 5,695.66 5,695.66 5,695.66
Cheltuieli
Sectorul vegetal 773 773 773 773
Sectorul zootehnic 300 300 300 300
TOTAL CHELTUIELI 1,073.00 1,073.00 1,073.00 1,073.00
REZULTAT BRUT 4,622.66 4,622.66 4,622.66 4,622.66

30
*Sumele vor fi exprimate în Euro, iar veniturile şi cheltuielile NU vor include suma de sprijin prin intermediul acestei submăsuri. Pentru anul 0, datele se preiau din
evidentele contabile ale Solicitantul ui. Pentru ceilalți ani, indicatorii se vor estima.

Ipoteze generale care stau la baza estimărilor


• Se considera un orizont de previziune de 3 ani de la data semnării Contractului de finanţare conform prevederilor din GS pt. Sm 6.3
PNDR 2014-2020.
• Previziunea veniturilor se face in preturi constante neactualizate pe întregul orizont de analiza.
• Activitatea principala previzionata prin proiect este sectorul zootehnic
• Capacitatea fermei vegetale este de 7.73 ha.

Ipoteze estimari venituri:


• In anii 1-3 previzionati veniturile care vor fi obtinute din vanzarea de produse finite ( ferma vegetala).

Ipoteze estimări cheltuieli:


• Cheltuieli cu lucrarile agricole – 100 euro/ha – total = 773 euro (7.73 ha teren arabil)/an
• Cheltuieli cu ingrasaminte /seminte - 150 euro/ha = 1160 euro /an (nu se iau in calcul intrucat se vor utiliza din sprijinul acordat)
• Cheltuieli cu monta animalelor 300 euro/an

31