REFERAT LA DISCIPLINA

PLANIFICARE STRATEGICĂ

Tema: ANALIZĂ COMPARATIVĂ A

STRATEGIILOR DIN JUDEȚUL SĂLAJ

1
 CUPRINS

pag
CAPITOLUL I: PREZENTAREA SINTETICĂ A STRATEGIEI COMUNEI 4
TREZNEA DIN JUDEȚUL SĂLAJ
1.1 Prezentarea generală a localității Treznea 4
1.2. Obiectivele strategice 5
1.3. Resurse/modalități de realizare 6
1.4. Puncte de interes 9
CAPITOLUL al II-lea : PREZENTAREA SINTETICĂ A STRATEGIEI 10
ORAȘULUI JIBOU DIN JUDEȚUL SĂLAJ
2.1.Prezentarea generală a localității Jibou 10
2.2. Obiectivele strategice 11
2.3. Resurse/modalități de realizare 12
2.4. Puncte de interes 13
CAPITOLUL al III-lea: PREZENTAREA SINTETICĂ A 14
STRATEGIEI/PLANULUI STRATEGIC DIN JUDEȚUL SĂLAJ
3.1. Prezentarea obiectivelor strategice 14
3.2. Prezentarea resurselor și modalităților de realizare 17
3.3. Puncte de interes 19
Concluzii. Exemple de obiective posibil de implementat în județul Hunedoara și în 19
localitatea Vulcan
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………. 20

2
CAPITOLUL I: PREZENTAREA SINTETICĂ A TRATEGIEI
COMUNEI BOBOTA DIN JUDEȚUL SĂLAJ

1.1. Prezentarea generală a localității Treznea1

Treznea (în maghiară: Ördögkút, în trad. "Fântâna Dracului"; în germană
Teufelsbrunnen) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj,
Transilvania, România. Treznea este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România,
formată din satele Bozna și Treznea (reședința). Comuna Treznea este aşezată în partea de
sud a judeţului, la o depărtare de 15 km de oraşul Zalău, reşedinţa judeţului. Teritoriul
comunei se află în nordul Ardealului, la sud de Municipiul Zalău, centru de reşedinţă al
judeţului Sălaj. Comuna se întinde în depresiunea Almaş-Agrij ce reprezintă
compartimentul nord-estic al Munţilor Apuseni.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Treznea se ridică la
947 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
1.033 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,17%), cu o minoritate de romi
(8,45%). Pentru 3,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,17%), cu o minoritate de
penticostali (9,5%). Pentru 3,27% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.
Pe teritoriul comunei întâlnim următoarele forme de relief: munţi cristalini (Munţii
Meseşului), dealuri înalte (peste 500 m) cele mai numeroase de pe teritoriul comunei şi
zonele depresionare (Treznea -Agrij), unde se află vatra satelor cu acelaşi nume.
Prin poziţia sa geografică în partea de nord-vest a ţării, comuna are o climă
temperat continentală moderată, caracteristică regiunilor vestice ale ţării noastre.
Încă din cele mai vechi timpuri, existenţa comunei Treznea s-a datorat în primul
rând resureselor naturale ale solului şi ale subsolului (lemn, apă, materiale de construcţie,
vânat, livezile şi terenurile de cultură), oferind posibilităţi de hrană şi adăpost.
Situată la poarta Meseşului, comuna a oferit nu numai condiţii de populare a zonei
respective, ci în acelaşi timp, posibilităţi de legătură între Transilvania (ţara de dincolo de
păduri) şi Silvania (ţara pădurilor).

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Treznea,_S%C4%83laj
https://www.ghidulprimariilor.ro/ro/businesses/view/city_hall/PRIM%C4%82RIA-TREZNEA/109384

3
1.2. Obiectivele strategice2
În urma realizării analizei diagnostic a Comunei Treznea, județul Sălaj, a
consultărilor publice întreprinse și a concluziilor analizei SWOT, considerăm că în cei 6
ani (2017-2020), corespunzători programării financiare europene 2014-2020, autoritățile
publice locale si partenerii lor trebuie să își canalizeze energia, eforturile și resursele pentru
atingerea obiectivelor.
OBIECTIVE GENERALE:
 Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor comunei prin dezvoltarea
infrastructurii publice eficiente și prin creșterea calității mediului
înconjurător – componenta HABITAT;
 Valorificarea potențialului economic al comunei prin susținerea dezvoltării
sustenabile a inițiativei locale și atingerea de noi investiții și investitori –
componenta ECONOMIE;
 Îmbunătățirea accesului populației la servicii socio-culturale moderne și
adaptate nevoilor locale – componenta SOCIETATE.
OBIECTIVE SPECIFICE - pentru a atinge obiectivele generale, autoritățile
publice locale și partenerii lor vor urmări următoarele obiective sectoriale:
o Componenta HABITAT:
- Dezvoltarea infrastructurii comunei și rezolvarea
disfuncționalităților actuale;
- Dezvoltarea infrastructurii de agrement, îmbunătățirea
mediului și a peisajului natural, precum și conservarea naturii
în comună.
o Componenta ECONOMIE:
- Dezvoltarea economică durabilă a comunei prin valorificarea
resurselor și potențialului local: agricultură, turism, etc.;
- Diversificarea economiei rurale prin dezvoltarea unor
activități complementare non-agricole pentru creșterea
calității vieții;
- Stimularea inițiativelor economice pentru dezvoltarea
economică sustenabilă a comunei.
o Componenta SOCIETATE:
- Sprijinirea dezvoltării armonioase a comunității locale prin
adoptarea de măsuri adaptate specificului local;
- Apropierea autorităților publice locale față de cetățeni.

2
Strategia de dezvoltare durabilă a Comunei Treznea, Județul Sălaj (2017-2020) -
https://primariatreznea.ro/SDD%20Com%20Treznea.pdf pag.99

4
1.3. Modalități de realizare

A. Plan de acțiune – Componenta HABITAT3

Proiecte propuse:
 Construcția, extinderea și / sau modernizarea drumurilor județene ca trasee de acces în
zona Comunei Treznea – crearea premiselor pentru revitalizarea activităților
economice din zonă;
 Construcția, extinderea și / sau modernizarea drumurilor comunale, străzilor și
drumurilor vicinale în zonele de interes din comună;
 Amenajări trotuare;
 Asigurarea unor rețele rutiere adecvate pentru ameliorarea accesului în zonele turistice;
 Asigurarea dreptului la mobilitate și îmbunătățirea accesului în zonele critice: zone
izolate, slab populate;
 Construcția, extinderea și / sau modernizarea de poduri, podețe sau punți pietonale;
 Construcția, extinderea și / sau modernizarea drumurilor de legătură cu unitățile
administrativ-teritoriale din județ și din județele vecine;
 Construcția, extinderea și / sau modernizarea drumurilor de acces la terenurile agricole;
 Construcția, extinderea și / sau modernizarea drumurilor forestiere
 Construcția, extinderea și / sau modernizarea rețelei publice de apă;
 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rețelelor de telecomunicații;
 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rețelelor de energie electrică;
 Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz metan în satele din comună;
 Dezvoltarea și modernizarea rețelei de iluminat public în localitățile comunei;
 Identificarea unor locații pentru camping și agrement, definirea lor spațială,
semnalizarea și dotarea lor;
 Dezvoltare de tehnologii de tratare și monitorizare a calității apei potabile în localitățile
comunei;
 Dezvoltarea de sisteme de canalizare a apei și / sau de stații de tratare a apelor uzate;
 Cuprinderea serviciilor de salubrizare din comune în cadrul managementului integrat al
deșeurilor;
 Dotarea serviciilor de salubritate și gospodărie comunală cu utilaje de intervenție,
transport și colectare;
 Fixarea terenurilor afectate de alunecări de teren prin plantarea de arbori;
 Realizarea infrastructurii de protecție a naturii și organizare a turismului ecologic;
 Înființarea unor asociații ale producătorilor, în domeniul agriculturii ecologice;
 Educarea comunității locale și susținerea colectării selective a deșeurilor menajere;
 Sprijinirea inițiativelor private în domeniul agriculturii biologice.
Beneficiari: locuitorii comunei Treznea, potențiali investitori, turiști.
Dată estimativă de finalizare: 2017-2020.

3
https://primariatreznea.ro/SDD%20Com%20Treznea.pdf pag 114-125

5
 B. Plan de acțiune – componenta ECONOMIE4
Proiecte propuse:
 Investiții în exploatații agricole;
 Investiții în exploatații pomicole;
 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și
silvice – infrastructura de irigații;
 Înființarea unui centru de valorificare a fructelor de pădure;
 Cultivarea plantelor tehnice (in,cânepă) și a solanaceelor (cartof);
 Pomicultura: înființarea de plantații intensive la speciile de prun, măr,etc. în zonele
localităților comunei;
 Modernizarea și refacerea potențialului pomicol al plantațiilor cu capacitate de rodire;
 Cultivarea plantelor medicinale și aromatice în toate localitățile comunei;
 Înființarea de ferme pentru creșterea ovinelor, caprelor, păsărilor, bovinelor și
porcinelor;
 Construirea/Modernizarea/Renovarea Dispensarelor veterinare;
 Achiziționarea de utilaje și echipamente pentru dezvoltarea sectorului apicol;
 Susținerea investițiilor de restaurare, conservare și accesibilizare a patrimoniului
cultural imobil de interes local, a așezămintelor monahale inclusiv a așezămintelor
culturale;
 Punerea în valoare a moștenirii culturale locale, la promovarea turismului rural,
conducând astfel la creșterea nivelului de trai în zonele rurale;
 Încurajarea unui turism rural activ care să încurajeze un stil de viață natural;
 Îmbunătățirea cantitativă și calitativă a infrastructurii și serviciilor de sănătate în:
dispensare, cabinete medicale și cabinete medici de familie, farmacii;
 Consolidarea și modernizarea școlilor și a grădinițelor rurale;
 Dotarea bibliotecii comunale cu cărți în scopul îmbunătățirii vieții culturale în satele
comunei;
 Fabricarea de peleți și brichete din biomasă;
 Dezvoltarea și asigurarea la nivelul Primăriei Treznea a unui centru de consultanță și
coordonare pentru agricultură în parteneriat cu o societate de consultanță specializată.
Beneficiari: fermierii, cu excepția fizice neautorizate, cooperativele (cooperativele
agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza
legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor, întreprinderile definite
conform legislației naționale în vigoare, locuitorii comunei Treznea, tineri fermieri si
antreprenori, deținători publici și privați de teren agricol si neagricol, ONG-uri , unități de
cult, turiști, potențiali investitori.
Data estimativă de finalizare: 2017-2020.

4
https://primariatreznea.ro/SDD%20Com%20Treznea.pdf pag 126- 145

6
 C. Plan de acțiune – componenta SOCIETATE5
Proiecte propuse:
 Modernizarea școlilor și construcția de noi școli, în funcție de necesitățile identificate;
 Dotarea școlii din localitate cu laboratoare de specialitate;
 Dezvoltarea unei strategii de creștere a calității actului de învățământ și educație în
comuna Treznea prin implementarea unor activități after-school și care să dezvolte
aptitudinile elevilor din localitate;
 Dezvoltarea unui program de carieră pentru copiii din comuna Treznea realizat de
Primăria Treznea și Școala Generală;
 Dezvoltarea unei strategii de creștere a calității cadrelor didactice în localitate și
stimularea stabilirii acestora în comună;
 Promovarea implicării părinților în activitățile școlare;
 Dezvoltarea unor parteneriate durabile ONG – instituții locale pentru implementarea de
proiecte în domeniul educației adulților;
 Accesarea programelor de finanțare europeană destinate educației adulților;
 Stimularea activităților de voluntariat la nivelul tinerilor prin programe inteligente de
interes comunitar;
 Dezvoltarea unor parcuri curriculare la școlile din comună, destinate reînvățării
meșteșugurilor tradiționale și tehnicilor de artizanat, precum și învățarea practicilor
pentru agroturism;
 Înființarea unor centre de regenerare a meșteșugurilor, case ale meșteșugarilor, care sș
concentreze tradițiile zonale;
 Inițierea unui Cerc de stimulare a creativității copiilor în derularea de acțiuni care pun
în valoare specifice locale, tradițiile, meșteșugurile, arhitectura și oamenii deosebiți;
 Dotarea primăriei cu echipamente și tehnici de calcul moderne;
 Introducerea posibilității de achitare a taxelor si impozitelor locale prin intermediul
internetului;
 Participarea personalului autorităților publice locale la schimburi de experiență;
 Asigurarea transparenței în activitatea administrației locale;
 Crearea unui program de relații publice a Administrației Publice Locale cu comunitatea
locală.
Beneficiari: locuitorii comunei Treznea, personalul autorităților publice locale din comuna
Treznea, elevii și părinții din comuna Treznea, cadrele didactice.
Data estimativă de finalizare: 2017-2020; activitate permanentă (asigurarea transparenței
în activitatea administrației locale; crearea unui program de relații publice a Administrației
Publice Locale cu comunitatea locală).

5
https://primariatreznea.ro/SDD%20Com%20Treznea.pdf pag 146-151

7
1.4. Puncte de interes

 Infrastructura comunei și disfuncționalitățile locale;

 Infrastructura de agrement pentru tinerii din comună;
 Mediul și peisajul rural;
 Economia durabilă a comunei;
 Sprijinirea dezvoltării armonioase a comunității locale prin adoptarea specificului
local;
 Apropierea autorităților publice locale față de cetățeni.

8
 CAPITOLUL II : PREZENTAREA SINTETICĂ A STRATEGIEI
ORAȘULUI JIBOU DIN JUDEȚUL SĂLAJ

2.1. Prezentarea generală a localității Jibou6

Jibou (în maghiară Zsibó, în germană Siben) este un oraș în județul Sălaj,
Transilvania, România, format din localitatea componentă Jibou (reședința), și din satele
Cuceu, Husia, Rona și Var. Conform recensământului din anul 2011, Jibou are o populație
de 10.407 locuitori. În Jibou există una dintre cele mai interesante grădini botanice din
România, situată pe fostul domeniu al nobililor maghiari Wesselényi. De asemenea, în
partea dinspre Zalău, există din vechime Băile Jibou, care folosesc efectele curative ale
unui izvor de apă minerală sărată, cu proprietăți asemănătoare celor de la Băile Herculane.
Municipalitatea a organizat un parc industrial, care urmează să polarizeze forța de muncă
de pe Valea Someșului.
Orașul Jibou este amplasat în partea de nord-est a regiunii istorice Crișana, la limita
cu regiunea Transilvania, în partea de nord-est a județului Sălaj, pe malul stâng al râului
Someș, la confluența acestuia cu Agrijul. Se găsește la o distanță de 25 km nord-est de
municipiul Zalău, reședința administrativă a județului Sălaj, de care este legat prin drumul
național 1H și drumul județean 108A, precum și de calea ferată. În componența
administrativă a orașului Jibou intră și patru sate: Cuceu, Husia, Rona și Var. Ca unitate
administrativă, se învecinează cu comunele: Someș-Odorhei spre nord, Creaca spre sud,
Mirșid spre vest și Surduc spre est.
Prin poziția sa, orașul Jibou se încadrează în sectorul cu clima continentală
moderată, caracteristic regiunilor vestice și nord-vestice ale țării și este supus unei
circulații vestice predominante, în timpul iernii predomină invaziile de natură maritim-
polară dinspre nord-vestul continentului, iar vara, aerul cald dinspre sud-vest, în cadrul
activității ciclonice nord-mediteraneene deplasate spre nord. Ca urmare, climatul orașului
Jibou se caracterizează printr-un potențial termic ridicat, amplitudini termice relativ
scăzute și cu precipitații bogate.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Jibou se ridică la
10.407 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
11.306 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,89%). Principalele minorități
sunt cele de maghiari (11,45%) și romi (5,61%). Pentru 3,85% din populație, apartenența
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
ortodocși (68,73%), dar există și minorități de reformați (10,45%), penticostali (7,17%),
baptiști (3,86%), Martori ai lui Iehova (2,11%), romano-catolici (1,45%) și greco-catolici
(1,22%). Pentru 4,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Situat într-o zonă de interferență a căilor de comunicații, Jibou înlesnește legăturile
feroviare și rutiere către Zalău, Baia Mare, Dej, Cluj-Napoca și altele. Acestea sunt
asigurate de linia ferată magistrală București–Satu Mare, care trece prin gara Jibou, și de

6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jibou

9
drumurile naționale și județene. Serviciile de poștă și telecomunicații sunt asigurate de
două oficii poștale și unul telefonic, care dispune de o centrală automată, în curând
digitală.
De-a lungul timpului, Jiboul și-a păstrat caracterul predominant agricol și
meșteșugăresc. Dacă înainte de 1968 avea o singură unitate industrială, „Steaua Roșie”,
care producea articole de tâmplărie, în anii care au urmat s-au construit și sau extins:
integrata de in, întreprinderea de confecții, topitoria de in, fabrica de produse lactate,
întreprinderea minieră, depoul CFR, secții ale Întreprinderii de Armături Industriale din
Fontă și Oțel Zalău, Ceramica Zalău, unitatea forestieră de exploatare și transport,
cooperativele meșteșugărești Colectivul Meșteșugarilor și Progresul și altele. Din păcate, în
anii de după 1989, unele din aceste unități economice și-au încetat activitatea, altele s-au
reprofilat, adaptându-se într-un fel sau altul economiei de piață. Efectul cel mai îngrijorător
îl reprezintă numărul mare al șomerilor, fapt care se răsfrânge asupra nivelului general de
trai al locuitorilor.
Din punct de vedere industrial, orașul Jibou s-a profilat, în timp, pe unele ramuri ale
industriei ușoare, de prelucrare a lemnului, alimentară, meșteșugărești și de construcții.
Unitățile productive au capacități de producție mici, dar valorifică optim principalele
resurse materiale și umane ale zonei.

2.2. Obiectivele strategice7

În Strategia de Dezvoltare a orașului Jibou pentru perioada 2016-2020 obiectivul
general este îmbunătățirea economiei, sociale, de locuire, de agrement şi cazare,
crearea de utilităţi tehnico edilitare şi amplasarea utilajelor aferente, necesitatea
revigorării în sectoare industriale deja existente și de tradiție la nivel local precum cel
al confecțiilor și textilelor, cel al prelucrării lemnului pentru mobilier, cel al mecanicii,
precum cel al agriculturii ecologice, al creșterii animalelor și cel al serviciilor, crearea
condiţiilor pentru o dezvoltare durabilă și sănătoasă a întregului teritoriu.
OBIECTIVELE SPECIFICE propuse sunt:
 Dezvoltarea turistică;
 Dezvoltarea resursei umane, formare profesională, încurajarea dobândirii de noi
competențe și creșterea ratei de ocupare a populației;
 Reabilitarea rețelei de drumuri locale;
 Reabilitarea infrastructurii de utilități publice (apă – canal – ape pluviale,
salubritate, iluminat public, transport în comun);
 Asigurarea cantităţilor de apă necesară combaterii incendiilor;
 Extinderea sistemului de distribuție al gazelor naturale;
 Dimensionarea şi executarea reţelelor de telefonie noi;
 Reabilitarea şi modernizarea reţelelor electrice de repartiţie;
 Dezvoltarea reţelelor distribuție de medie şi joasă tensiune;
 Eficientizarea serviciilor publice și a relației cu cetățenii;
 Dezvoltare cultural – educațională.
7
Strategia de dezvoltare pentru perioada 2016-2020 a orașului Jibou, județul Sălaj - https://primariajibou.ro/site/wp-
content/uploads/2020/05/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-2016-2020.pdf

10
2.3. Modalități de realizare8

OBIECTIVE DE INTERES NAȚIONAL:

 Construire Sala de sport, Centre after-school, Centru pt. vârstnici, Muzeul orașului și
muzeul CFR, Centru de informare a turiștilor și Centru consiliere a cetățenilor;
 Modernizare piața agroalimentară, Gara și alte obiective și imobile din oraș. -
Revitalizarea unor spații industriale existente și ecologizarea și modernizarea
cartierului de romi în bază PUZ;
 Reabilitarea unor clădiri de patrimoniu istoric;
 Amenajarea parcurilor şi terenurilor de sport, restaurarea si punerea in valoare a
monumentelor istorice existente, propuse și a clădirilor cu identitate locală valoroasă
identificate;
 Realizarea investițiilor și a măsurilor de protecție legate de monumentul istoric,
reabilitarea și punerea în valoare a clădirilor cu identitate locală valoroasă.
Surse de finanțare: buget local, buget de stat, credite, fonduri europene, alte surse de
finanțare.
Data estimativă de finalizare: 2016-2020.

OBIECTIVE DE INTERES JUDEȚEAN:

 Reabilitarea drumurilor comunale;
 Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor;
 Amenajare parc şi teren de sport;
 Punerea în valoare a clădirilor cu identitate locală valoroasă;
 Terminarea reabilitării drumurilor județene și comunale și amenajarea unor stații de
autobuz;
 Realizarea Drumului de centură Sud.
Surse de finanțare: buget local, buget de stat, credite, fonduri europene, alte surse de
finanțare.
Data estimativă de finalizare: 2016-2020.

OBIECTIVE DE INTERES LOCAL:

 Construirea unor hoteluri și pensiuni agro-turistice;
 Ecologizarea rampei provizorie de colectare deşeuri;
 Amenajarea punctelor de colectare selectivă a deşeurilor;
 Modernizarea îmbrăcăminţilor rutiere existente;
 Executarea de trotuare şi rigole;
8
https://primariajibou.ro/site/wp-content/uploads/2020/05/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-2016-2020.pdf
pag 50-84

11
 Modernizare intersecţii străzi;
 Amenajarea unor piste pentru biciclişti;
 Extinderea reţelelor de alimentare cu apă;
 Realizare reţea canalizare menajeră;
 Realizarea unor extinderi de rețele și montarea unor posturi de transformare aerien;
 Reabilitarea și modernizarea rețelelor electrice de repartiție, de medie și joasă tensiune;
 Extinderea rețelei existente de telefonie fixă;
 Înfiinţarea de plantaţii și diguri de protecţie faţă de: zonele agro-industriale, culoarele
de transport, cursuri de apă;
 Amenajarea unui punct sanitar, reabilitare cămin cultural și alte clădiri;
 Construire sisteme locale de hidranţi;
Surse de finanțare: buget local, buget de stat, credite, fonduri europene, alte surse de
finanțare.
Data estimativă de finalizare: 2016-2020.

2.4. Puncte de interes

 Ameliorarea stării nemodernizate a unor drumuri și a unor porțiuni din oraș și lipsa
stațiilor de autobuz;
 Construirea unor centre pentru vârstnici, a unor muzee și a unor centre de informare
și consiliere a cetățenilor și turiștilor;
 Construirea unei săli de sport modernă la Liceul tehnologic „O. Goga” și
modernizarea la unele terenuri;
 Înființarea zonelor de protecție si luarea unor măsuri de reabilitare si punere în
valoare;
 Respectarea reglementărilor de urbanism propuse;
 Ameliorarea lipsei sistemelor centralizate pentru canalizare menajeră;
 Repararea porţiunilor degradate din oraș.

12
 CAPITOLUL III: PREZENTAREA SINTETICĂ A STRATEGIEI /
PLANULUI STRATEGIC DIN JUDEȚUL SĂLAJ

3.1. Prezentarea obiectivelor strategice9

Obiectivul 1: Dezvoltarea unei economii durabile și diversificate - Dezvoltarea
diversificată a economiei este un factor strategic esențial pentru județul Sălaj; aceasta se
referă în principal la utilizarea inteligentă a bazei industriale competitive existente
(investitori puternici, nivel tehnologic ridicat, forță de muncă specializată, procese
industriale integrate) pe care puține județe competitoare o dețin. Pe acest fundament,
județul poate construi elemente noi ale economiei bazate pe cunoaștere (precum
manufactură sofisticată, servicii intensive în cunoaștere - R&D, ITC), dezvoltând business-
ul mic și mijlociu și sprijinind un ecosistem antreprenorial efervescent, având ca rezultat
creșterea nivelului veniturilor firmelor și indivizilor.
Obiective specifice:
 Crearea unui parc industrial în județ până în 2026;
 Dezvoltarea sectorului turistic local printr-un efort integrat de reabilitare a
infrastructurii, funcționalizare a obiectivelor și promovarea acestora, încât numărul
turiștilor să se dubleze până în 2027 față de 2019.

Obiectivul 2: Dezvoltarea sistemului educațional în relație cu cerințele pieței

locale și cu meseriile viitorului - Educația trebuie sa fie o prioritate pentru județ atât la
nivel de educație tradițională, cât și în educația pe tot parcursul vieții. Existența unui sistem
educațional performant, capabil să prevadă evoluția pieței și să pregătească resursa umană
calificată pentru această evoluție și pentru nevoile locale și regionale reprezintă premisa
fundamentală a dezvoltării durabile a județului. Existența resursei umane calificate
reprezintă cel mai important factor pentru atragerea investitorilor. De asemenea, resursa
umană educată este o condiție de bază pentru dezvoltarea antreprenoriatului.
Obiective specifice:
 Creșterea cu 10% a procentului de beneficiari integrați în sistemul de educație inclusivă
din județ până în 2026;
 Reducerea abandonului școlar sub la 1% în învățământul primar, gimnazial și liceal și
sub 6% în învățământul postliceal până în 2026;
 Crearea a 2 programe de învățământ dual până în 2025 în 2 licee din județ.

9
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEȚULUI SĂLAJ 2021-2027
https://www.cjsj.ro/date/pdfuri/Transparenta%20decizionala/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20judetului%20Salaj
%202021-2027.pdf pag 532-545

13
 Obiectivul 3: Creșterea conectivității fizice și digitale - Infrastructura de toate
tipurile, inclusiv cea digitală, este cea care determină gradul de accesibilitate și
conectivitate a comunităților locale. În plus, mobilitatea rezidenților în accesarea
locurilor de muncă, a oportunităților de petrecere a timpului liber, a infrastructurii
educaționale și sanitare etc. depinde de existența și calitatea infrastructurii.
Obiectivele strategice pentru județ în această perioadă vor trebui să vizeze
maximizarea avantajelor și minimizarea dezavantajelor, inclusiv prin intervenții
naționale care să suplinească lipsa conectivității dată de culoarele pan-europene de
transport.
Obiective specifice:
 Modernizarea drumurilor județene din județului Sălaj prin:
▪ Creșterea cu minim 5% până la sfârșitul anului 2027, raportat la anul 2019,
a lungimii drumurilor județene;
▪ Creșterea cu cel puțin 30% a ponderilor drumurilor județene modernizate
din totalul acestor categorii de drumuri până la sfârșitul anului 2027, raportat
la anul 2019;
▪ Îmbunătățirea cu 5%-7% a percepției locuitorilor cu privire la starea
infrastructurii de drumuri județene (raportat la nivelul satisfacției în 2019)
care le influențează mobilitatea și ușurința cu care accesează locurile de
muncă, serviciile publice, activități culturale și de petrecere a timpului liber
etc.;
 Înființarea și gestionarea serviciului public de transport persoane până în 2026 în
vederea asigurării unui sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, care să
susțină dezvoltarea economică și teritorială și să asigure o calitate a vieții ridicată în
județul Sălaj.

Obiectiv 4: Creșterea calității vieții și dezvoltarea teritorială echilibrată la

nivel de județ - Calitatea vieții la nivelul județului are o influență semnificativă
asupra evoluției/dezvoltării pe termen lung - un nivel ridicat al indicatorilor de
calitate a vieții influențează decisiv retenția și atracția de resursă umană, valorile
scăzute a acestor indicatori produc un efect opus, de depopulare. Un nivel ridicat de
calitate a vieții presupune îmbunătățirea unui set consistent de servicii și condiții de
trai ce pot fi măsurate obiectiv (existența locurilor de muncă, nivelul veniturilor,
situația utilităților publice, oferta de servicii educaționale și de sănătate, sociale,
etc.), cât și subiectiv, pe baza percepției locuitorilor privind accesul și calitatea
serviciilor publice, siguranța, petrecerea timpului liber, shopping etc. Dezvoltarea
teritorială viitoare a județului trebuie să fie una coordonată și sustenabilă prin
consolidarea legăturilor intra județene și prin promovarea conceptului de dezvoltare
policentrică. Este nevoie să se recunoască faptul că teritoriile/localitățile de diverse
mărimi pot toate contribui la dezvoltarea județului, cu condiția identificării și
valorificării specificului și avantajelor fiecăreia.
Obiective specifice:
 Creșterea calității, funcționalității și accesibilității infrastructurii de sănătate la nivel
județean prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente și/sau crearea unor

14
 elemente de infrastructură noi până în 2027 (inclusiv dezvoltarea infrastructurii
necesare telemedicinei) astfel încât minim 60% din locuitorii județului să fie mulțumiți
sau foarte mulțumiți de serviciile medicale;
 Creșterea calității, funcționalității și accesibilității infrastructurii culturale prin
reabilitare și modernizarea infrastructurii existente și/sau crearea unor noi unități până
în 2027, astfel încât minim 40% din locuitorii județului să fie mulțumiți sau foarte
mulțumiți de activitățile culturale;
 Dezvoltarea oportunităților și facilităților de petrecere a timpului liber în județ, astfel
încât minim 35% dintre locuitori să se declare satisfăcuți sau foarte satisfăcuți de
facilitățile de recreere/petrecere timp liber la nivelul județului până în 2027;
 Creșterea calității, funcționalității și accesibilității infrastructurii și serviciilor sociale
prin reabilitare și modernizarea infrastructurii existente și/sau crearea unor noi unități
până în 2027, astfel încât minim 55% din locuitorii județului să fie mulțumiți sau foarte
mulțumiți de serviciile sociale;
 Reducerea discrepanțelor existente între mediul urban și cel rural prin investiții în
rețelele de apă și canalizare, distribuție a gazelor naturale, energie electrică etc. Până în
2027 se urmărește reducerea la 5% a UAT-urilor care nu sunt deservite de rețele de
apă, la 45% a UAT-urilor care nu sunt deservite de rețele de canalizare, la 90% a UAT-
urilor care nu sunt deservite de rețea de gaz;
 Creșterea cooperării între UAT-urile urbane și/sau rurale din județ prin intermediul
ADI Țara Silvaniei și desfășurarea unor proiecte pilot care vizează dezvoltarea
teritorială echilibrată. Până la finalul anului 2027 se va urmări creșterea cu 5 UAT-uri a
membrilor ADI Țara Silvaniei și implementarea a minim 3 proiecte pilot care să
includă minim 4 comunități;
 Accentuarea rolului de coordonare și ghidaj a CJ Sălaj în procese de planificare
spațială și dezvoltare urbană/rurală. Până la finalul anului 2027, se va urmări
implementarea Ghidurilor de arhitectură elaborate de OAR și includerea lor în
Regulamentele Locale de Urbanism a PUG-urilor aflate în elaborare/actualizare.
Aceste ghiduri vizează aspecte precum standarde pentru construire în comunități rurale
care să respecte specificul local și regional.

Obiectivul 5: Asigurarea unui mediu de viață verde, nepoluat

Obiective specifice:
 Retehnologizarea sistemelor clasice de producere a energiei, prin stimularea
utilizării de surse alternative de energie și prin modernizarea transportului rutier,
astfel încât nivelul de mulțumire publică să crească de la 74,2% la 90% până în
anul 2025;
 Creșterea procentajului populației conectate la sisteme de canalizare cu epurare și
tratarea apelor uzate în trepte superioare de epurare, atât la nivel urban cât și rural,
astfel ca până în anul 2023 populația conectată la sisteme de colectare fără epurare
a apelor uzate să scadă de la 45% la sub 20%;
 Dezvoltarea infrastructurii SMID și a sistemului de colectare selectivă a deșeurilor
astfel încât gradul de colectare selectivă să ajungă până la sfârșitul anului 2022 la
70% și până în anul 2025 la 100%.

15
 Obiectivul 6: Întărirea capacității administrative ridicată la nivelul
administrațiilor locale și a administrației județene - Pentru oferirea de servicii
sofisticate și care să fie utilizate de cetățeni sau companii, autoritățile statului, atât la nivel
local, cât și la nivel central, trebuie să lucreze împreună și să își interconecteze bazele de
date, fluxurile de lucru și aplicațiile deja existente. De asemenea, creșterea gradului de
alfabetizare digitală, atât a populației, cât și a funcționarilor, este esențială pentru adopția
serviciilor publice digitale existente și viitoare.
Obiective specifice:
 Înrolarea UAT Sălaj în platforma ghiseul.ro (folosită de cetățeni pentru plata
taxelor și impozitelor) până la sfârșitul anului 2024;
 Implementarea unei platforme pentru depunerea și ridicarea online a documentelor
urbanistice; cel puțin 25% dintre aceste documente vor fi depuse/ridicate în format
digital la finalul anului 2024.

Obiectivul 7: Identitate județeană coerentă care integrează tradițiile și valorile

locale - Dezvoltarea unui brand local și a unor politici de marketing public coerente,
conectate cu conceptul Țării Silvaniei și cu necesitatea cristalizării elementelor constitutive
ale identității locale, este un element esențial pentru a atrage în județ atât turiști cât și
populație în vederea stabilirii definitive. Patrimoniului cultural mobil (bunuri cu valoare
istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară,
cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică,
reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu
acesta, ale potenţialului creator uman) și cel imobil (patrimoniu construit, monumente,
ansambluri şi siturile istorice) trebuie protejate și valorizate pentru a asigura dezvoltarea
sustenabilă a județului. Produselor locale trebuie dezvoltate și promovate în corelație cu
zone conexe precum turismul și marketingul local.
Obiective specifice:
 Realizarea unei strategii de marketing local, dezvoltarea și promovarea unui brand
județean (identitate județeană) pornind de la conceptul „Țara Silvaniei” și de la
produsele locale specifice până în 2024;
 Crearea sau reorganizarea până în 2023 a unui organism responsabil de
monitorizarea performanțelor turismului în județul Sălaj, analiza datelor statistice,
cu rol de catalizator al turismului regional.

3.2. Prezentarea resurselor și modalităților de realizare10

10
https://www.cjsj.ro/date/pdfuri/Transparenta%20decizionala/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20jud
etului%20Salaj%202021-2027.pdf pag 569-573

16
Având în vedere obiectivele enumerate mai sus cu obiectivele sale specifice, fiecare
dintre ele au indicatorii săi de monitorizare, împreună cu valoarea la începutul
perioadei și valoarea țintă. Astfel avem:
 Parcuri industriale funcționale. Valoarea la care se raportează: 1 din 2021.
Valoarea țintă: 2 din 2026.
 Cifra de afaceri industriale. Valoarea la care se raportează: 5,2 mld. Lei(2019).
Valoarea țintă: 6,7 mld. lei(2027).
 Productivitatea muncii în industrie ( valoare adăugată brută/persoană ocupată
în sector). Valoarea la care se raportează: 18.425 euro (an 2018, ultimul cu date
disponibile). Valoarea țintă: 23.952 euro(2027).
 Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistica cu funcțiuni de cazare
turistica (TUR104B, INS). Valoarea la care se raportează: 46.488. Valoarea
țintă: 92.976.
 Populația școlară pe niveluri de educație, județe și localități. Valoarea la care
se raportează: 126.368 în 2018. Valoarea țintă: 139.015 în 2026.
 Lungimea drumurilor județene modernizate. Valoarea la care se raportează: 28
km în 2020 din 604 km. Valoarea țintă: 36,4 km în 2027.
 Mulțumirea cetățenilor față serviciile medicale. Valoarea la care se raportează:
48,3% din locuitorii județului sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de serviciile
medicale, conform Studiului privind Calitatea vieții în județul Sălaj, 2021.
Valoarea țintă: 60 % din locuitorii județului sunt mulțumiți sau foarte
mulțumiți de serviciile medicale.
 Mulțumirea cetățenilor față de activități culturale. Valoarea la care se
raportează: 23,9% din locuitorii județului sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți
de activitățile culturale, conform Studiului privind Calitatea vieții în județul
Sălaj, 2021. Valoarea țintă: 40% din locuitorii județului sunt mulțumiți sau
foarte mulțumiți de activitățile culturale.
 % UAT-uri acoperite de rețea centralizată distribuție apă. Valoarea la care se
raportează: 88,52% (54 UAT-uri din 61) în 2020. Valoatea țintă: 95% (58
UAT-uri din 61) în 2027.
 % din UAT-uri acoperite de rețeaua de furnizare gaze naturale. Valoarea la
care se raportează: 1,63% (1 UAT) în 2021. Valoarea țintă: 10% (16 UAT-uri)
în 2027.
 Nr. membri în ADI Țara Silvaniei. Valoarea la care se raportează: 11 membri
în 2021. Valoarea țintă: 16 membri în 2027.
 PUG-uri monitorizate pentru includerea prevederilor din ghiduri. Valoarea la
care se raportează: 0 în 2021. Valoarea țintă: 30% din PUG-urile noi
elaborate/actual vizate până în 2027.
 Populația conectată la sisteme de colectare fără epurare a apelor uzate.
Valoarea la care se raportează: 45% în anul 2020. Valoarea țintă: 20% în anul
2023.
 Procentul UAT-urilor înrolate în ghiseul.ro. Valoarea la care se raportează:
9,67% în 2020. Valoarea țintă: 100% în 2024.
 Strategie de marketing. Valoarea la care se raportează: 0 în 2021. Valoarea
țintă: 1 în 2024.
 Organism responsabil de monitorizarea performanțelor turismului în județul
Sălaj. Valoarea la care se raportează: 0 în 2021. Valoarea țintă: 1 în 2023.
17
 3.3. Puncte de interes

 Diversificarea și creșterea competitivității economice;

 Dezvoltarea turismului;
 Dezvoltarea antreprenoriatului;
 Creșterea conectivității;
 Dezvoltarea comunitară echilibrată;
 Creșterea performanței sistemului de educație;
 Creșterea calității vieții;
 Asigurarea unui grad ridicat de incluziune socială.

Concluzii. Exemple de obiective posibil de implementat în județul

Hunedoara și în localitatea Vulcan.

Strategiile reprezintă un instrument eficient și necesar la nivel instituțional pentru

dezvoltarea unei localități sau regiuni. Prin studierea strategiilor prezentate în capitolele
anterioare, consider că în localitatea Vulcan s-ar putea implementa următoarele
obiective:
 Reabilitarea rețelei de drumuri locale;
 Dezvoltarea resursei umane, formare profesională, încurajarea dobândirii de noi
competențe și creșterea ratei de ocupare a populației;
 Eficientizarea serviciilor publice și a relației cu cetățenii;
 Organizarea unor cursuri de educație civică și ecologică în școli și comunitate;
 Construirea unor centre pentru vârstnici, a unor muzee și a unor centre de informare
și consiliere a cetățenilor și turiștilor;
 Repararea porţiunilor degradate din oraș;
 Creșterea calității, funcționalității și accesibilității infrastructurii.

În cadrul județului Hunedoara, se pot implementa o gamă variată de obiective

turistice cu rolul de a îmbunătăți populația. Astfel, avem :

 Dezvoltarea în zonele alpine izolate a turismului montan;

18
  Implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeţie, reabilitarea cabanelor
montane;
 Dezvoltarea turistică a zonelor Parâng, Retezat, Ţara Haţegului, Munţii Orăştie;
 Reintroducerea judeţului în circuitul turistic internaţional, contactarea tur-
operatorilor internaţionali.

Bibliografie:

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Treznea,_S%C4%83laj
 https://www.ghidulprimariilor.ro/ro/businesses/view/city_hall/PRIM%C4%82RIA-
TREZNEA/109384
 https://primariatreznea.ro/SDD%20Com%20Treznea.pdf
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jibou
 https://primariajibou.ro/site/wp-content/uploads/2020/05/STRATEGIA-DE-
DEZVOLTARE-2016-2020.pdf
 https://primariajibou.ro/site/wp-content/uploads/2020/05/STRATEGIA-DE-
DEZVOLTARE-2016-2020.pdf pag 50-84
 https://www.cjsj.ro/date/pdfuri/Transparenta%20decizionala/Strategia%20de%20dezvo
ltare%20a%20judetului%20Salaj%202021-2027.pdf

19