Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Management si Dezvoltare Rurala

Specializare: Master - Management si Dezvoltare Rurala

PROIECT DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A

COMUNEI BEREVOEȘTI

Masterand: Pană Ștefania Gabriela

Profesor: Iorga Adina

1
CUPRINS
1. Fundamentarea necesitșții de elaborare a strategiei
2. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală
3. Implementarea și evaluarea strategiei de dezvoltare
4. Caracteristici generale ale Comunei Berevoești
5. Particularităţi de ordin social
6. Activitățile economice
7. Concluzii
8. Bibliografie

2
 1. Fundamentarea necesitșții de elaborare a strategiei

Comisia Europeană este cea care vine cu propunerile pentru politica de coeziune,
aceasta dorind să schimbe puţin abordarea pentru perioada de după 2013. Viziunea
Comisiei asupra politicii nu este una de moment, ci una durabilă şi continuă, astfel
încât în perioada antecedentă anului 2013 au fost sprijinite industrii care au creat
locuri de muncă şi care au devenit prospere pe o perioadă lungă de timp, unele
născând firme active şi de succes şi în ziua de astăzi.
Planul iniţiat de către Regiunea Sud - Muntenia a fost preluat de către Consiliul
Judeţean Argeş care, împreună cu toate consiliile locale din zonele rurale şi urbane
din judeţ, au dezvoltat şi adaptat strategiile puse în aplicare in 2014 pe o perioadă
de şapte ani.
Pentru a elabora o strategie de dezvoltare locală este nevoie de o gândire pe termen
lung, cu orientare către obiective şi implementarea lor. Odată cu implicarea
Consiliului Judeţean mai participă şi Consiliul Local şi administraţia locală, dar şi
comunitatea care ajută la monitorizarea măsurilor implementate.
Cea mai importantă fază în dezvoltarea unei strategii este cercetarea şi colectarea
datelor economice, care stau la baza fiecărei strategii. Această fază este foarte
eficient realizată printr-o analiză SWOT.
Următoarea fază este legată de strategia propriu-zisă în urma analizei SWOT şi
stabilirea obiectivelor şi măsurile care urmează a fi implementate, dar şi a planului
de investiţii ce face posibilă implementarea lor.

2. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală

Obiectivul principal al politicii agricole Uniunii Europene este dezvoltarea pe mai
mulți ani și menținerea acesteia într-un trend ascendent cu ajutorul finanțării de
către statele membre.
Consiliul Local al Comunei Berevoești a preluat și a adaptat aspectele Consiliului
Județean la nevoile comunei, astfel încât s-a pus problema alimentării cu apă la
nivel de comună, canalizării și epurării apelor uzate și pluviale, salubrizării
comunei și sortarea deșeurilor, implementării transportului public, iluminatului
stradal, alimentării cu gaze naturale, modernizării și reabilitării drumurilor publice
și modernizării unităților de învățământ.
Aspectele propuse de către Consiliul Local Berevoești au fost împărțite pe perioada
2014-2020 și au fost realizate treptat în funcție de bugetul local. În vederea
dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice și aducerea lor la standardele

3
Strategiei 2020, Consiliul Local a avut în vedere mai multe puncte. Aducerea
serviciilor comunitare de utilități publice la nivel cu cerințele populației este un
punct discutat care este destul de important. Trebuie să se determine indici de
calitate pentru a putea fi monitorizate serviciile comunitare de utilităţi publice. De
asemenea, se gândesc la posibilitatea investiţiilor private în domeniul serviciilor
comunitare de utilităţi publice, din moment ce atragerea investiţiilor reprezintă
punctul cheie în dezvoltarea şi modernizarea unei comune.
Atenţia Consiliului s-a îndreptat şi spre colectarea selectivă a deşeurilor, precum şi
a valorificării acestora. Se discută şi despre formarea de parteneriate de genul
public-privat pentru a creşte eficienţa în ceea ce priveşte rapiditatea colectării,
sortării şi reciclării deşeurilor. Un alt punct pus printre primele locuri de către
Consiliul Local este modernizarea şi restaurarea sistemului de alimentare cu apă,
care există în comună încă din cele mai vechi timpuri, dar cel mai important aspect
din agenda Consiliului este realizarea unui sistem de canalizare şi epurarea apelor,
fiind absolut necesar pentru a aduce comuna la ceea ce se consideră normal pentru
secolul actual, dar şi la înfiinţarea reţelei de gaze naturale.
Pentru realizarea acestor puncte extrem de importante pentru comună, Consiliul
Local trebuie să îşi asume responsabilitatea de a asculta şi a răspunde nevoilor
populaţiei, de a se informa permanent cu privire la ultimele tendinţe în materie de
noi tehnologii, trebuie să implice categoria de oameni defavorizaţi şi cu nevoi
speciale şi trebuie să monitorizeze permanent piaţa pentru a evita o situaţie de
monopol.
Punerea în aplicare a Strategiei adaptate nevoilor comunei Berevoeşti nu poate fi
realizabilă fără baza materială. Astfel încât, următorul pas este stabilirea resurselor
financiare care vor fi folosite pentru a pune în aplicare fiecare măsură. Mare parte
din fonduri vin de la Uniunea Europeană pentru modernizarea comunelor, mai
exact se acordă asistenţă financiară pentru modernizarea reţelei de alimetare cu apă
a comunei, pentru instalarea unei reţele de canalizare şi epurare a apelor uzate,
pentru modernizarea iluminatului public, pentru managerirea deşeurilor solide şi
pentru transportul public local. Pentru co-finanţarea proiectelor finanţate aproape
integral de către Uniunea Europeană, dar şi pentru finanţarea proiectelor de sine-
stătătoare, se va apela la împrumuturi bancare, la venituri din obligaţiunile
municipale, din taxe şi comisioane în urma parteneriatului public-privat pentru a
forma bugetul local.

4
 3. Implementarea și evaluarea strategiei de dezvoltare
La baza planului de implementare al strategiei locale stă programul pentru
investiţiile strategice, dar şi o serie de alţi factori cum ar fi obiectivele specifice şi
nevoile comunei.
Implementarea strategiei se face în funcţie de investiţii şi anume eşalonat pe ani
până în 2020, cu posibilitatea intervenirii unor schimbări minore pe parcurs.
Investiţiile vor fi alocate măsurilor pe care Consiliul Local Berevoeşti le consideră
a fi urgente şi vor fi implementate în această ordine.
Consiliul Judeţean Argeş doreşte să verifice respectarea măsurilor şi a planului de
investiţii, astfel încât, trimestrial se va trimite un raport referitor la progresele
făcute în implementarea strategiei.
Pentru procesul de monitorizare şi evaluare s-a apelat la o nouă metodă.
Beneficiarii serviciilor publice, și anume cetăţenii, sunt încurajaţi să ţină evidenţa
calităţii serviciilor pe care le plătesc. Această metodă este sigură, simplă şi
eficientă în îmbunătăţirea serviciilor şi în controlul costurilor. De asemenea,
monitorizarea se va face şi de către Unitatea Locală de Monitorizare, care va
urmări implementarea strategiei.

4. Caracteristici generale ale Comunei Berevoești

Comuna Berevoești este situată în partea de nord a județului Argeş, la o distanță de
50 de kilometri de municipiul Pitești și la 15 kilometri de municipiul Câmpulung
Muscel.
Comuna Berevoeşti face parte dintre localităţile bine cunoscute în ţară şi peste
hotare, datorită a doi dintre „fii” săi, în cea mai mare parte, călătorul explorator,
ziarist şi scriitor Mihai Tican Romano şi a profesorul universitar, socio-antropolog
Vasile Caramelea. În aceaşi măsură prestigiul comunei este susţinut prin munca şi
realizările cotidiene ale populaţiei din agricultură, zootehnie, ateliere de
confecţionat piese auto, exploatări forestiere şi minieritul în trecut. Câştigurile
obţinute în urma acestor activităţi sunt folosite de către locuitori în a-şi construi
gospodării din ce în ce mai cochete şi mai dotate cu utilităţi şi confort, aproape ca
cele din oraşe.
Comuna Berevoeşti era formată din şase sate, satele din sud, Măneşti, Pământeni,
Ungureni şi Orăşelul Minier s-au unit şi se numesc satul Berevoeşti, care este şi
reşedinţa comunei. Din cauza distanţei relativ mari dintre aceste sate, mă voi referi
la ele separat pentru a putea fi posibilă diferenţierea între fostele sate sudice, în
toate punctele discutate în lucrare.
5
 5. Particularităţi de ordin social
Principalul eveniment care a marcat viaţa socială a populaţiei comunei l-a
reprezentat desfiinţarea gospodăriei colective şi înapoierea pământului vechilor
proprietari. Acest proces a decurs rapid, fără conflicte ceea ce a dezorientat
oamenii cu privire la paşii următori.
Un alt fenomen îngrijorător îl reprezintă distrugerea pădurilor din arealul comunei,
îngrijite şi păzite de organele silvice mai mulţi ani. Oamenii sunt îngrijoraţi că se
va reveni la situaţia dintre cele două războaie mondiale, când comuna era
înconjurată de râpi şi dealuri golaşe, ceea ce determinau alunecări grave de teren.
Pădurea se taie nu numai pentru nevoile proprii ale celor care au intrat în posesia a
câte un hectar de pădure, ci şi în scopuri comerciale, apărând întreprinzători care
asigură efectuarea tuturor operaţiilor necesare, de la doborârea copacilor şi
prelucrarea lemnului, până la transportul şi livrarea lor cu ajutorul autocamioanelor
de mare tonaj, în schimbul unor sume de bani exagerat de mari.
În ciuda problemelor apărute din cauza schimbărilor din ultimii 50 de ani, oamenii
din Berevoeşti si-au găsit energia şi speranţa necesare pentru a redresa situaţia şi a
reveni la activităţile lor cotidiene, chiar dacă mulţi s-au văzut nevoiţi să o ia de la
capăt. Prin muncă, implicarea familiei şi determinare, gospodăriile cetăţenilor au
progresat, pas cu pas, ajungând la stadiul actual de dezvoltare.
Manifestările culturale fac parte din viaţa unei comune şi se compun din
obiceiurile, datinile şi tradiţiile transmise din generaţie în generaţie. Ele sunt
susţinute, încurajate şi promovate de către instituţiile şi intelectualii comunei, ca
urmare a unor iniţiative locale sau în urma îndrumărilor date de către organele
judeţene care se ocupă cu sarcini din domeniul culturii.
Partea de nord a judeţului Argeş, din care face parte şi comuna Berevoeşti,
reprezintă un izvor interminabil de cântece, jocuri, costume populare şi datini.
Până şi sărbătorile importante ale calendarului creştin constituie prilej de fericire şi
de menţinere a tradiţiei comunei.
O formă de petrecere a timpului liber de către tinerii din comună, mai ales în serile
de toamnă şi de iarnă, erau clăcile şi şezătorile la care se curăţau porumb şi cartofi,
se fierbeau, iar în jurul focului băieţii şi fetele povesteau întâmplări, cântau în grup,
recitau poezii, spuneau monoloage, ghicitori, fiecare după puterile lui. Clăcile şi
şezătorile se tineau, de obicei, în casele mai spaţioase din comună, fiind urmate,
uneori, de joc. Ele reprezentau un mijloc de socializare între tineri şi cunoaşterea
virtuţilor şi defectelor fiecăruia. A fost un timp în care, la astfel de manifestări, lua
6
parte şi învăţătorul comunei, aducând cu el cărţi de poveşti, broşuri referitoare la
îngrijirea pomilor, lucratul pământului, creşterea animalelor, trezind, astfel, pofta
pentru citit.
În prezent, dansurile populare s-au păstrat şi se organizează serbări în care copiii
dansează, iar clăcile se mai organizează doar în zile de vară, participând o mică
parte dintre tinerii comunei, stând la poveşti şi jucând cărţi în jurul unui foc pe care
se află la fiert porumb şi cartofi.

6. Activitățile economice

În ceea ce priveşte economia, comuna se încadrează în zona de mijloc printre

comunele ţării.
Datoriă poziţiei geografice, care determină un relief în trepte, a fost posibilă
diversitatea domeniilor de activitate pe teritoriul comunei. Cel mai longeviv
domeniu de activitate îl reprezintă prelucrarea
lemnului, datorită pădurilor care ocupă mare parte din comună. De asemenea,
atelierele mecanice au luat amploare. Un alt domeniu de activitate care, din păcate,
nu a rezistat până în zilele noastre, este acela al mineritului cărbunilor.
O altă activitate importantă o reprezintă producerea de băutură alcoolică
tradiţională obţinută din prune sau amestecată cu alte fructe. Producerea de legume
a adus, de asemenea, câştiguri economice, oamenii comercializându-le în alte sate
sau comune împreună cu fructele şi cu băutura tradiţională.
Zootehnia se numără printre activităţile din cele mai vechi timpuri, în comună
aflându-se circa
1.500 de oi şi câteva vaci. În urma prelucrării laptelui, se obţin telemea, brânză,
caş, caşcaval, pe care producătorii le vând împreună cu laptele.
Datorită declarării zonei din jurul râului Râuşor, rezervaţie de vânătoare şi de
pescuit, mai mulţi locuitori din comunele vecine au venit aici pentru a vâna şi a
pescui.
Cea mai actuală activitate economică şi în curs de dezvoltare în comuna Berevoeşti
o reprezintă turismul, în ultimii doi ani înfiinţându-se pensiuni, dar acesta nu are
foarte mare impact asupra economiei comunei.

7
 7. CONCLUZII:

Uniunea Europeană a fost concepută pentru a atinge un nivel unic din punct de
vedere economic chiar dacă stetele membre sunt foarte diferite, conform motto-
ului ,,Unită în diversitate”.
Politica de coeziune a venit în ajutorul statelor care au un PIB mai mic decât media
Uniunii şi a ajutat foarte multe regiuni în dezvoltarea lor economică începând de la
terminarea războaielor până în ziua de astăzi şi planul continuă pe încă şapte ani.
Strategiile de dezvoltare sunt, după părerea mea, cele mai impresionante proiecte
datorită numărului părţilor implicate şi a longevităţii acestora.
Comisia Europeană a trecut în mod eroic peste criza economică şi a demonstrat
eficienţa politicii de coeziune, precum şi necesitatea strategiilor datorită
rezultatelor pozitive obţinute din anul 2000 până în 2020, dar şi pentru cele pe care
le va obţine pe viitor.
Comuna a întâmpinat câteva probleme în ceea ce priveşte implementarea tuturor
măsurilor stabilite de către Consiliul Local în Strategia 2014-2020, de aici
amânarea implementării reţelei de canalizare şi lipsa reţelei de gaze naturale,
acestea vor fi remediate în anii 2021-2022.
Strategia 2021-2027 are în vedere protecţia mediului, conservarea culturii locale şi
informarea populaţiei cu privire la domeniul antreprenoriatului şi al agro-
turismului. Amintind oportunitatea principală a comunei Berevoeşti, anume
dezvoltarea turismului, putem integra foarte uşor măsurile din Strategia 2021-2027.

8
8. BIBLIOGRAFIE:

1. HERA-BUCUR, Ion, Monografia Comunei Berevoeşti – Muscel, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996
2. https://www.cjarges.ro/en/web/berevoesti/consiliul-local-berevoesti
3. Satului-Berevoiesti/Monografie-vatra-satului.pdf
4. https://www.adrmuntenia.ro/
5. http://www.agromro.ro/proiecte/strategii-de-dezvoltare-locala/