PRIMARIA COMUNEI SILISTEA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA

A COMUNEI SILISTEA
PENTRU PERIOADA 2007-2013

2007
CONSIDERAII GENERALE

1
Contextul local, regional, national si european

Problemele caracteristice cu care se confrunta spatiul national romanesc,

evolutia sa istorica, dinamica sa sociala si economica au facut necesara adoptarea unei
politici specifice de dezvoltare regionala.
Dupa anul 1989, in Romania au fost stabilite programe specifice de dezvoltare
regionala pentru zonele sever dezavantajate (M-tii Apuseni, Delta Dunarii si judetele
Botosani, Giurgiu si Vaslui). Totusi, se pare ca aceste investitii ale statului in cadrul
regiunilor au fost in mare masura efectuate pe baze ad-hoc, atunci cand au aparut
solicitari exprese, fiind in mai mica masura rolul unei politici de dezvoltare regionala
definita a priori.
Baza noii politici de dezvoltare regionala a fost conturata la mijlocul anului 1966,
prin CARTA VERDE, un document strategic, rezultat al conlucrarii Guvernului
Romaniei cu Comisia Europeana si finantat prin programul PHARE al Uniunii Europene.
Alaturi de analiza disparitatilor regionale din Romania si a descrierii cadrului
politico-administrativ la momentul respectiv, in acest document se formuleaza primele
obiective de dezvoltare regionala si masurile pentru realizarea acestora.

Obiectivele politicii de dezvoltare regionala propuse in CARTA VERDE au fost:

1. Armonizarea cu prevederile existente in cadrul Uniunii Europene;

2. Reducerea dezechilibrelor regionale;
3. Integrarea activitatilor sectoriale in cadrul regiunilor, in vederea ridicarii nivelului
lor de dezvoltare.

1. Armonizarea cu prevederile existente n cadrul Uniunii Europene

Unul dintre principalele obiective politice ale Guvernului Romaniei este acela de
a reduce decalajele dezvoltarii intre Romania, privita ca macroregiune, si cele mai
dezvoltate regiuni ale Europei, de realizarea acestuia fiind strans legata aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana. Aceasta implica alinierea legislatiei la normele care
reglementeaza piata interna a UE si armonizarea treptata cu normele prevazute pentru
un stat membru, ajungandu-se, in final, la acceptarea realizarilor comunitare n acest
domeniu.
Se asteapta ca alinierea la prevederile pietei unice sa contribuie la intarirea
reformei economice si a restructurarii industriei si sa stimuleze comertul. Un element
esential al acestei alinieri il reprezinta obligativitatea, pentru tara doritoare de a accede

2
in cadrul Uniunii Europene, de a indeplinii anumite obiective, referitoare la dezvoltarea
socio-economica, intre care corectarea dezechilibrului economic dintre regiuni are o
mare prioritate.

2. Reducerea dezechilibrelor regionale

Decalajele intre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni sunt rezultatul

inzestrarii lor diferentiate cu resurse naturale si umane, precum si al cadrelor relativ
specifice de evolutie (geografice, economice, tehnologice, demografice, sociale, politice
si culturale) care le-au modelat dezvoltarea in decursul istoriei.

Aceasta a condus la predominarea agriculturii ca forta economica in regiunile in

care conditiile climatice si pedologice au fost favorabile, a industriei grele in zonele n
care s-au gasit resurse de minereu de fier si de carbune si la concentrarea ramurilor din
sectorul serviciilor in centrele administrative. Unele dintre regiunile de granita au
beneficiat de posibilitati mai mari in privinta serviciilor si cooperarii transfrontaliere .

Fortele pietei au tendinta de a favoriza adancirea decalajelor existente. Centrele

industriale sau zonele in care este prezent un puternic sector de servicii sunt, de obicei,
mai dezvoltate, in timp ce zonele periferice cu predominarea agriculturii sau cu
infrastructura deficitara devin si mai marginalizate.

Politicile de dezvoltare economica urmaresc nivelarea mediului economic prin

inlaturarea unora dintre decalajele care constituie dezavantajul socio-economic al unor
regiuni, in speranta ca inlaturarea lor artificiala va duce la o crestere economica si
sociala autentica, si care, in timp, va stinge necesitatea interventiei statului (a fortelor
neconcurentiale).

3. Integrarea activitatilor sectoriale in cadrul regiunilor, in vederea ridicarii

nivelului lor de dezvoltare

Politica regionala ar putea, prin definitie, include toate activitatile care

influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni. In cadrul sectorului politic
aceasta ar putea include schimbarile produse in sectorul educatiei si invatamantului,
reforma pietei fortei de munca, imbunatatirea infrastructurii, protectia si ridicarea calitatii
mediului inconjurator, dezvoltarea intreprinderilor, transferul de tehnologie si atragerea
investitiior straine, dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Fiecare dintre aceste activitati
implica o varietate mare de actori administraia de stat, administratiile locale, ONG-
urile, intreprinderi private si persoane particulare.

3
 Strategia de dezvoltare a comunei Silistea, ca suport decizional la nivel
local, judetean, regional si national este un document complex care are la baza
Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013 si Planul de Dezvoltare Regionala 2007 -
2013 a Regiunii 2 Sud - Est.

METODOLOGIE

4
 Planificarea strategica este un proces continuu, utilizat de comunitatile locale,
pentru a avea certitudinea ca politicile si programele existente corespund necesitatilor
de dezvoltare economica a comunitatii, in cadrul limitarilor impuse de resursele locale
disponibile. Ca importanta, planificarea strategica ofera un cadru care uneste o serie de
proiecte mai mici, pentru a realiza scopuri/obiective economice de intindere mai mare.
Drept urmare, planificarea strategica ajuta comunitatile sa directioneze dezvoltarea
economica spre realizarea unor obiective fezabile, pe termen lung. Important este faptul
ca aceasta abordare se sprijina pe initiative realizabile pe termen scurt. Se stabilesc
scopuri realiste, pe care le poate indeplini comunitatea.
Una din problemele planificarii strategice des intalnite este dorinta multor
comunitati locale de a realiza mai mult decat au posibilitatea, in conditiile resurselor
disponibile. Totodata, se includ programe care sunt rupte de scopurile unei dezvoltari
economice mai largi sau nu au o valoare directa pentru aceste comunitati. Procesul
planificarii strategice vine in ajutorul comunitatilor pentru gestionarea mai buna a
acestor probleme.
Planificarea strategica este un proces complex ce presupune parcurgerea mai
multor etape astfel incat comunitatile locale sa isi contureze imaginea viitorului pornind
de la conditiile prezente de potential si resurse. O data conturata aceasta imagine,
comunitatile locale vor stabili caile de realizare a acelui viitor.

Etapele necesare a fi parcurse in procesul elaborarii unei planificari

strategice sunt urmatoarele:

1. Evaluarea mediului economico-social si a potentialelor locale (analiza de

potential)

2. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locala

- formularea scopurilor, obiectivelor si a strategiilor realiste;
- identificarea, evaluarea si ordonarea masurilor si proiectelor dupa
prioritati;

3. Implementarea Strategiei de Dezvoltare

- dezvoltarea planurilor de actiune;
- implementarea planurilor;
- monitorizarea si evaluarea rezultatelor;
1. Evaluarea mediului economico-social si a potentialelor locale

5
 Prima etapa in cadrul procesului de planificare strategica pe termen lung a constat
in evaluarea mediului economico-social si a potentialului comunei Silistea in contextul
actual, evaluare menita sa creeze premisele implementarii unor programe de dezvoltare
locala. Programele de dezvoltare locala vor avea rolul de a veni in intampinarea
populatiei din zona in vederea satisfacerii necesitatilor locale.

1.a. Definirea domeniilor de analiz

In prima faza s-a recurs la analiza de potential a comunei Silistea, care a

presupus, printre altele, si o analiza sectoriala: economica, sociala si rurala. Domeniile
de analiza au fost grupate astfel: situatia economica, caracteristicile demografice,
caracteristicile fortei de munca, pozitia geo-politica, infrastructura si telecomunicatii,
mediul de afaceri, resursele educationale, sistemul social, calitatea vietii si a mediului.
Domeniile mentionate au fost impartite in sub-domenii, pentru a cuprinde o paleta cat
mai larga si reprezentativa a vietii economico-sociale a comunei Silistea.

1.b. Colectarea datelor

Colectarea datelor, ca factor - cheie al realizarii profilului economico-social al

zonei, a fost un proces dificil, avand in vedere disponibilitatea si accesul la date
statistice, relevante acestui scop. Dificultatea s-a manifestat cu precadere la datele
statistice privind mediul de afaceri local. S-a avut in vedere faptul ca nu este neaparat
necesara colectarea unui numar exagerat de mare si detaliat de date, atentia fiind
concentrata si asupra simplitatii acestora. S-a procedat la prelucrarea si prezentarea
datelor si informatiilor, astfel incat acestea sa fie relevante si relativ usor de inteles
pentru factorii de decizie. Conditiile de mai sus s-au avut in vedere la conturarea finala
a evaluarii - analiza locala / diagnostic.

1.c. Analiza SWOT

Dupa colectarea si prelucrarea datelor, s-a elaborat analiza de potential al zonei, in

vederea utilizarii acesteia in cadrul analizei SWOT. Analiza SWOT este o metoda
eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea potentialelor, a
prioritatilor i pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare.
S.W.O.T. semnifica Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunitati i Amenintari. De fapt,
analiza SWOT trebuie sa dea raspunsul la intrebarea "Unde suntem?", aceasta
implicand analiza mediului intern al zonei si a mediului extern general si specific.

6
 Punctele Tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care ii dau acesteia
un avantaj competitiv si ii confera atractivitate. Punctele Tari reprezinta fortele interne,
adica forte distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei.
Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendinte care creaza obstacole in calea
dezvoltarii economico-sociale. Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare,
reglementative, operationale sau altele . Acestea pot fi impartite in Punctele Slabe care
pot fi corectate in termen scurt, intre 3-5 ani si Punctele Slabe care necesita timp
indelungat si sunt dificil de corectat.
Raspunsul analitic la relevarea Punctelor Slabe a fost acela de a formula masuri
concrete care sa inlature obstacolele si sa potenteze accentuat Punctele Tari.
Punctele Tari i Punctele Slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau
endogeni.
Oportunitatile si Amenintarile au fost considerate factori externi sau exogeni.
Oportunitatile sunt acei factori externi care usureaza dezvoltarea avantajului competitiv
(Punct Tare).
Amenintarile sunt tendinte nefavorabile dezvoltarii externe de zona, care conduc la
declinul avantajului competitiv al acesteia. Modificarea conditiei externe reprezinta o
Amenintare sau o Oportunitate, in functie de conditiile locale ale zonei.
Evaluarea mediului si a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte
ale planificarii strategice si a fost abordata in cadrul prezentei lucrari prin referire la
comunitatea internationala, inclusiv cea europeana, la planul national si la cel regional /
judetean.

2. Elaborarea conceptului strategic de dezvoltare economico-sociala

2.a. Formularea misiunii, a directiilor strategice si a obiectivelor de

dezvoltare

Bazata pe conturarea realista a profilului - analizei diagnostic a comunei Silistea,

strategia de dezvoltare pe termen lung stabileste ceea ce trebuie realizat in urmatorii 7
ani la nivelul comunei Silistea.
Prin construirea sistemului de obiective ale strategiei comunei Silistea s-a reusit
conturarea viziunii generale pe termen lung si a rezultatului dorit in cadrul procesului
planificarii strategice.

2.b. Formularea alternativelor strategice i a strategiei finale

In vederea alegerii alternativei strategice optime, s-au analizat patru categorii de

actiune strategica, dupa cum urmeaza:

7
 * Strategii de tip SO, care utilizeaza toate avantajele zonei, pentru a profita la maxim
de oportunitatile mediilor exterioare;
* Strategii de tip WO, care depasesc slabiciunile (dezavantajele) zonei, pentru a
utiliza la maxim oportunitatile mediilor exterioare;
* Strategii de tip ST, care utilizeaza toate avantajele zonei pentru a evita/minimiza
amenintarile (pericolele) mediilor exterioare;
* Strategii de tip WT, care minimizeaza slabiciunile (dezavantajele) zonei si evita sau,
dupa caz, minimizeaza amenintarile (pericolele) mediilor exterioare.
In urma analizelor comparative realizate, s-a stabilit elaborarea unei strategiei de
dezvoltare de tip SO, care sa raspunda, la cel mai inalt nivel posibil, criteriilor de
performanta, eficienta, fezabilitate si impact.

8
 ANALIZA DE POTENTIAL A COMUNEI SILISTEA

CADRUL NATURAL

Repere istorice

Prima atestare a satului Silistea dateaza din anul 1852, an in care pe teritoriul
actualului sat s-au stabilit primii locuitori de origine turca. Numele initial al satului era
Taspanar, insemnand in limba turca fantana de piatra.
Tot in anul 1852, in sat au sosit primii colonisti tatari veniti din Crimeea care
aveau ca principala ocupatie agricultura si comertul cu cereale. Practicarea comertului
era facilitata de faptul ca acestia detineau camile care le usurau transportul de marfa.
Ulterior, vazand avantajele materiale ale tatarilor de pe urma comertului n aceasta
zona, au venit si colonisti turci.
Dupa razboiul de independenta din 1877, o parte din turcii si tatarii stabiliti aici au
plecat in Turcia, intorcandu-se mai tarziu.
Primii locuitori romani au sosit in anul 1866 din Tara Barsei si Vrancea,
ocupandu-se cu cresterea oilor. Populatia de origine romana s-a asezat in partea
sudica a Strazii Mari, dar datorita inundatiilor s-au retras in actuala Strada Mare
denumire data de lungimea acestei strazi. Lipsiti de uneltele necesare muncilor agricole
si neavand animale de tractiune, acestia au fost nevoiti sa isi vanda pamanturile
mosierului Rozescu care detinea mai mult de 700 ha de pamant, fiind obligati apoi sa
munceasca pentru acesta. O parte din taranii ramasi fara pamant au inceput sa migreze
in orasele invecinate: Constanta, Cernavoda, Medgidia.
La inceput, colonistii s-au instalat in bordeie, iar mai tarziu si-au construit case
din chirpici acoperite cu olana, dupa modelul turcesc. Majoritatea locuitorilor comunei
nu invatau carte, conditiile culturale fiind exploatate la nivel minim.
In anul 1900 in satul Silistea a fost infiintata scoala primara cu doua sectii:
romana si tatara. Sectia romana a functionat pe locul scolii actuale iar cea in limba
tatara in locul pe care acum este construita Geamia. Primii invatatori ai acestor scoli
aveau ca pregatire 4 clase primare plus 8 ani de pregatire la Seminar la Medgidia.
Scoala cu predare in limba tatara a fost desfiintata dupa primul razboi mondial,
ramanand numai sectia in limba romana. Din anul scolar 19611962 apare clasa a V
a, in 1962 1963 apare clasa a VI a, in 1963 1964, clasa a VIIa. Un numar destul
de mare de copii ai taranilor s-au inscris la scoala primara, obtinand rezultate bune la
invatatura, dar foarte putini au reusit sa urmeze studiile din cauza conditiilor materiale
precare ale familiilor lor.

9
 Reforma agrara a reusit sa improprietareasca pe tarani cu pamant, moment in
care mosierimea a fost desfiintata. In anul 1950 a inceput cooperativizarea, iar industria
producatoare de masini a creat posibiliatea achizitionarii de masini agricole. Taranii au
inceput sa foloseasca ingrasaminte, seminte selectionate, sa apeleze la specialisti in
agricultura, fapt ce a determinat sporirea importantei sectorului agricol. Paralel cu
cresterea productiei agricole s-a dezvoltat si transportul rutier, iar comuna a cunoscut o
perioada de inflorire economica si sociala.

Localizare geografica si relief

Comuna Silistea este situata in partea central - vestica a judetului Constanta, la o

distanta de 9 km de orasul Medgidia si se invecineaza cu:
- comuna Crucea, la Nord
- comunaTargusor, la Nord-Est
- comuna Nicolae Balcescu, la Est
- comuna Mircea-Voda, la Sud
- comuna Seimeni, la Vest

Comuna are in componenta satele Silistea si Tepes Voda si o populatie totala de

1.480 locuitori.

Comuna Silistea se afla la o distanta de 45 km de Constanta si intre Harsova si

Medgidia, este strabatuta in partea de N-E de soseaua nationala care face legatura
intre Bucuresti si Constanta.

10
 La elaborarea potentialului natural al unei regiuni si a posibilitatilor de
utilizare a acestora, o veriga esentiala este cunoasterea conditiilor geologice si
hidrografice a zonei respective.

Date geologice

Teritoriul comunei Silistea este situat in Podisul Dobrogei de Sud, respectiv in

partea de nord a Podisului Medgidiei. Ca urmare, ntreaga evoluie a teritoriului comunei
este strns legat de evoluia podiului din care face parte.
Podisul Dobrogei de Sud are altitudini mai mici de 200 m, este larg ondulat dupa
cutele calcarelor sarmatiene si este inclinat de la mare spre Dunare. Vaile au un
pronuntat caracter endoreic. Extremitatea sud-vestica, cu altitudini maxime de 204 m,
poarta denumirea generica de "Deliorman" (continuandu-se in Bulgaria). Alcatuirea
geologica evidentiaza faptul ca peste un fundament alcatuit din calcare si
gresii sarmatice s-a asternut treptat, o cuvertura formata din loess.
Subdiviziunile de relief componente ale Podisului Dobrogei de Sud sunt: Podisul
Medgidiei (cu Valea Carasu), Podisul Negru Voda si Podisul Oltinei.
Podisul Medgidiei, cu altitudini de 109 m, este traversat de canalul
navigabil Dunare-Marea Neagra si se afla situat la nord de Podisul Oltinei si Podisul
Negru Voda Cobadin (care se desfasoara spre sud pn la grania cu Bulgaria, iar
ctre est vine n contact cu litoralul sud dobrogean).

11
 Evoluia reliefului este determinat de substratul geologic, aciunea modelatoare
a agenilor externi la care s-a adugat, n ultimele decenii, aciunea omului care a
introdus elemente noi n procesul modelrii actuale a reliefului prin realizarea de
sisteme de irigaii i canale.
Relieful comunei Silistea se prezinta sub forma unui podis ale carui altitudini nu
depasesc 100 m. Aspectul general este de podis jos si campie plana cu ondulatii.
Relieful in Nord este plan iar in Sud este accidentat, cu eroziuni pronuntate.

12
Hidrologie

Apele sunt putine, cea mai apropiata apa curgatoare fiind Dunarea, la 6 km
distanta, de unde este alimentat canalul de irigatii.
Comuna Silistea este strabatuta de doua vai: Valea Silistea si Valea Tortomanu,
care se varsa in Dunare. In teritoriu nu exista ape curgatoare cu debit permanent. Apele
provenite din ploile torentiale se scurg pe cele doua vai.
Satele Comunei Silistea sunt predispuse la inundatii, ele aflandu-se intre dealuri.
Cu mai mult timp in urma, aici se gasea o apa care facea legatura cu Seimeni prin Satul
Tepes Voda, sat care purta denumirea de Korcesme (cismeaua fara apa), deoarece
vara panza freatica era mai putin bogata din cauza secetei.
Adancimea panzei freatice variaza in general intre 1,40 m pe firul vailor si 25-30
m pe formele de relief inalte.

Sol si subsol

Solul este definit ca fiind formaiunea natural cea mai recent, de la suprafaa
litosferei, reprezentat printr-o succesiune de orizonturi care s-au format i se formeaz
permanent prin transformarea unor roci si materiale organice sub aciunea conjugat a
factorilor fizici, chimici i biologici n zona de contact a atmosferei cu litosfera. Rezultnd
din aciunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se formeaz i
evolueaz la suprafaa uscatului prin dezagregarea i alterarea rocilor sub aciunea
organismelor (vegetale i animale), n diferite condiii de clim si relief.
Cernoziomurile sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeana ocupand cea
mai mare parte din suprafata judetului.
Cernoziomul se formeaz n condiii de temperatur medie de 10,50C 11,50C,
precipitaii medii anuale de 400 500 mm, relief de cmpie. Vegetaia las n sol
cantiti mari de resturi organice, care sunt descompuse. n aceste codiii, procesul de
bioacumulaie este intens, formndu-se humus de bun calitate. Cantitatea redus de
precipitaii i temperaturile ridicate fac ca procesele de alterare a prii minerale i de
levigare s fie redus.
Solul predominant in teritoriu este cernoziomul castaniu carbonatat asezat pe un
strat de loess. Orizontul arabil este de 32,57 cm cu un continut mijlociu de humus, dar
foarte bogat in calcar, avand reactie alcalina pe tot profilul. Din cauza carbonatarii si
secetei de vara, mobilizarea elementelor fertilizante este nesatisfacatoare. Textura este
lut-nisipoasa, iar adancimea panzei freatice este de 6-15 cm.
Pentru ridicarea capacitii productive, se recomand completarea deficitului de
ap prin irigaii, efectuarea lucrrilor agricole la timp i de bun calitate, combaterea

13
buruienilor, fertilizarea organic i mineral n dozele recomandate, precum si
combaterea eroziunii solului.
Suprafata totala a teritoriului comunei Silistea in anul 1992 era de 7651 ha si a
crescut din anul 1993 la 7844 ha, mentinandu-se constanta pana in 1999. Din anul
2000 pana in 2004 a scazut ajungand la 7154 ha.(Conform datelor de la Directia
Judeteana de Statistica Constanta).

Subsolul

In subsolul comunei Silistea, se gasesc cu preponderenta: calcar, conglomerate

si sisturi verzi.
Cea mai importanta resursa a comunei o reprezinta fondul funciar. Comuna
beneficiaza de un important potential "de pozitie" dat de iesirea la Dunare si de
apropierea de Canalul Dunare-Marea Neagra.

Clima

Datorita pozitiei geografice intre Dunare si Marea Neagra, in cadrul Podisului

Dobrogei de Sud, temperatura anuala este de +10,8 grade C. Temperatura medie a
lunii celei mai calde este de +24 grade C.
Precipitatiile sunt distribuite neuniform, facand ca in toata perioada de vegetatie
factorul apa sa fie sub limita secetei, mai accentuata in lunile iulie si august. Vara,
precipitatiile sunt mai mult sub forma de averse si uneori cu grindina, ducand la
distrugerea culturilor pe suprafee intinse.
Masele de aer se deplaseaza cu viteza destul de mare facand sa smulga solului
toata umiditatea. Domina vantul de N V, perioada de calm fiind mica. Efectele
negative ale vantului se simt mai ales iarna cand zapada este viscolita, iar culturile
raman descoperite. Vitezele medii ale vanturilor sunt cuprinse ntre 2,7 m/s (la
Mangalia) si 3,4 m/s (la Constanta).

Flora si Fauna

Vegetaia Dobrogei este format n cea mai mare parte din step, la care se
adaug suprafee de silvostep i pduri de stejar.
Stepa caracterizeaz peste 3/4 din suprafaa Dobrogei. Desigur este vorba de
"stepa secundar" i terenuri cultivate, deoarece vegetaia natural, cu specii spontane,
este redus ca ntindere.
n comuna Silistea, ca i pe ntreg teritoriul Dobrogei, terenurile cu vegetaie de
step sunt valorificate n agricultur aa c acest tip de vegetaie reprezentat prin

14
negar, papadia, scaiul tataresc, pirul, colilia, piu cu diverse ierburi, s-a pstrat numai
pe sectoare mici ale versanilor cu vechi alunecri de teren sau pe versanii mai
nclinai, supui eroziunilor, unde se pot ntlni i arbuti de mce, porumbar .a.
n prezent vegetaia de step este nlocuit n cea mai mare parte de culturile
agricole.
n stepe, abundena hranei face fauna s fie bogat din punct de vedere al
numrului de indivizi i nu al numrului de specii. n condiiile actuale, de step puternic
folosit pentru culturi de cereale i plante tehnice, predomin roztoarele i psrile,
ntruct acestea s-au adaptat cu uurin la condiiile create n urma transformrii stepei
n terenuri agricole.
Fauna comunei Silistea este caracterizata de specificul zonei de stepa,
predominante fiind rozatoarele si pasarile. Printre acestea se numara: popandaul,
soarecele de camp, orbetele mic, sobolanul, iepurele, harciogul, vulpea, prepelita,
vrabia, cioara, graurul, pupaza, potarnichea, graurul, cotofana, uliul porumbar si uliul
serpar. Apar i insectivore precum ariciul i liliacul.
Carnivorele sunt reprezentate de dihorul de step, vulpea, nevstuica. Dintre
reptile gsim oprla de iarb, iar dintre insecte, specii de ortoptere, lepidoptere,
coleoptere.

Poluarea de fond si de impact

Conform studiilor efectuate si a datelor colectate, comuna Silistea nu figureaza

intre localitatile afectate de poluare. Pe teritoriul comunei nu isi desfasoara activitatea
societati comerciale care sa fie considerati poluatori, lipsesc obiectivele cu emisii de
noxe sau cu deversari de lichide poluante. Asadar, nu exista surse de poluare cu pericol
major pentru populatie, vegetatie si animale.
Datorita conditiilor de relief precum si datorita vecinatatii cu Dunarea, s-au
dezvoltat de-a lungul timpului ocupatii specifice bazate pe agricultura si comert care nu
au dus decat intr-o mica masura la fenomene de degradare a mediului inconjurator.
Pe raza comunei nu exista surse de poluare fonica.
In ceea ce priveste managementul deseurilor, acestea sunt colectate la nivelul
comunei si depozitate in cele trei rampe de gunoi din localitatea Silistea si Tepes Voda.
In conformitate cu Strategia Nationala a Deseurilor si Planul National de
Gestionare a Deseurilor elaborate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (aprobate
de HG 1470/2004) precum si cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru
judetul Constanta, documente ce au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile
a deseurilor, aceste spatii de depozitare a deseurilor din zonele rurale urmeaza a fi
inchise si ecologizate (pana in luna iulie 2009). Masurile prioritare vizeaza constructia
unor statii de transfer la care vor fi racordate si localitatile din mediul rural .

15
Riscuri naturale

Localitatea Silistea este strabatuta de Valea Silistei si Valea Tepesului cu debit

redus, (cca. 0,05 l/s), care la ploi de intensitate redusa nu pune in pericol zona joasa a
localitatii.
La ploi torentiale insa (intensitate de cca. 180 l/s), pot fi in pericol de inundare
constructiile din zona joasa a localitatii care sunt astfel afectate din punct de vedere al
stabilitatii.
Prin localitatea Tepes Voda trece Valea Tepesului, zona in care, apele provenite
de la ploile torentiale pot afecta constructiile.
Pentru evitarea fenomenului de inundare a zonei joase a localitatii Silistea, este
necesara redimensionarea canalului de evacuare a apelor pluviale existent in lungul DJ
224, format din Valea Silistei si Valea Tepesului.
De asemenea, pentru prevenirea acestui fenomen de inundare si in localitatea
Tepes Voda este necesara amenajarea Vaii Tepesului existenta in zona joasa a
localitatii in baza unui proiect de specialitate.
Gospodarirea apelor - lucrari hidrotehnice in teritoriul inconjurator al comunei
Silistea, precum si lucrari necesare pentru apararea contra inundatiilor:
a) amenajarea firelor de vai existente in extravilanul si intravilanul localitatilor, prin
extinderea derelei existente si dalarea malurilor;
b) punerea in functiune a sistemului de irigatii.

Comuna Silistea se afla in evidentele Regiei Autonome de Drumuri si Poduri

Constanta (martie 2006) ca avand zone cu inalt grad de risc de inzapezire al drumurilor
judetene, pentru care se propune infiintarea perdelelor forestiere de protectie pe
aliniamentul drumurilor. Astfel, pe DJ 224 este nevoie sa se infiinteze un tronson de
perdele forestiere pe aliniamentul drumului, cu o lungime totala de 1,6 km cu rol de
protectie contra eroziunii solului, combaterea desertificarii si spulberarea zapezii in
anotimpul iarna.

INFRASTRUCTURA

Transportul

Localizata la 45 de km de Constanta, intre Harsova si Medgidia, comuna Silistea

este traversata de DJ 224 care leaga cele doua drumuri nationale DN 22C Constanta
Cernavoda si DN 2A Constanta Harsova - Bucuresti.
Principalele cai de comunicatii intalnite pe raza comunei Silistea sunt:

16
a. Cai rutiere
Comuna Silistea este tranzitata de urmatoarele artere rutiere:
- DJ 224 Medgidia-Silistea-Tepes Voda
- DC 61 Silistea- Seimeni-Tepes Voda
- DC 63 Tepes Voda Silistea Tortomanu - Medgidia

Reteaua stradala existenta in comuna are o lungime totala de 22 km, din care
drumuri:
- modernizate: 4,5 km
- pietruite: 4 km
- drumuri de pamant: 13,5 km

Arterele asfaltate sunt DJ 224 si DC 61 in localitatea Silistea si DJ 224 in

localitatea Tepes Voda. Reteaua de artere rutiere asigura conditii satisfacatoare pentru
relatiile de circulatie si transport. Strazile din cele doua sate ale comunei sunt cuprinse
intr-o trama stradala relativ rectangulara cu intersectii in majoritate in unghiuri drepte.

Localitatea Silistea, situata pe DJ 224 Medgidia Silistea Tepes Voda si DC 61

Silistea Seimeni si localitatea Tepes Voda, situata la DJ 224 nu necesita masuri de
optimizare a relatiilor in teritoriu.

17
 Foto: Sosea principala, Sat Tepes Voda

In localitatile componente ale comunei se propune mentinerea tramei stradale

existente si modernizarea pe etape, a tuturor strazilor cu latimi cuprinse intre 4,50
5,50 m, acostament de 0,75 m, rigole 1,00 m si trotuare de min. 1,50 m. Strazile astfel
structurate vor fi realizate cu imbracaminti provizorii sau definitive.

Foto: Strada Mare, Sat Silistea

18
 In localitatea Silistea, odata cu regularizarea derelei si dalarea acesteia se
propune realizarea unor podete noi si extinderea derelei existente.
De asemenea, se propune trasarea si amenajarea de strazi noi in zonele in care
s-a extins intravilanul.
In interiorul localitatii, transportul locuitorilor este asigurat prin mijloace proprii
(biciclete, masini, carute, etc).
Legatura cu orasul Medgidia este asigurat prin mijloc de transport in comun
(microbuz).
Localitatile comunei Silistea vor polariza si in viitor spre orasul Medigidia dar si
spre Cernavoda.
Si pe sectorul transporturi, comuna Silistea beneficiaza de o pozitie privilegiata
respectiv situarea in apropierea oraselor Medgidia si Cernavoda, de iesirea la Dunare
precum si de apropierea de Canalul Dunare-Marea Neagra.

b. Cai ferate

In Dobrogea, caile ferate au traditii, aici fiind construita una din cele mai vechi cai
ferate (1859 Constanta Cernavoda). In prezent magistrala 8, electrificata, leaga
Capitala de Constanta-Mangalia, prin intermediul sistemului de poduri dintre Fetesti si
Cernavoda.
De la Medgidia se desprind doua cai ferate: spre Tulcea si spre Negru Voda (de
unde se trece in Bulgaria).
Comuna nu este strabatuta de cale ferata. Cea mai apropiata statie de cale
ferata este cea de la Cernavoda, situata la o distanta de 16 km iar gara Medgidia (nod
feroviar), este situata la o distanta de 18 km.

c. Cai fluviale

Transporturile fluviale se realizeaza pe Dunare si Canalul Dunare-Marea Neagra.

Porturile Dunarene sunt: Cernavoda, Harsova, Macin, Isaccea, Tulcea (acesta fiind un
port fluvial si maritim), Mahmudia. Pe Canalul Dunare-Marea Neagra porturile sunt:
Cernavoda, Medgidia, Basarabi, Agigea (aici canalul iese in zona portului maritim
Constanta Sud).
Comuna Silistea este situata la o distanta de 6 km fata de Dunare si la 17 km
fata de portul Medgidia de pe Canalul Dunare Marea Neagra, acesta fiind un avantaj ,
fata de celelalte comune mai indepartate, in ceea ce priveste transportul fluvial.

d. Cai aeriene

19
 Transporturile aeriene se realizeaza prin aeroportul international Mihail
Kogalniceanu de langa Constanta (situat la 30 km fata de comuna Silistea) si aeroportul
pentru trafic intern de langa Tulcea.

UTILITATI

Reteaua de alimentare cu apa la nivelul localitatii Silistea:

Localitatea Silistea nu detine un sistem centralizat de alimentare cu apa.
Alimantarea cu apa a localitatii Silistea se face din puturi taranesti, cu adancimi
de 6-18 m si nivelul hidrostatic artezian si nivelul hidrodinamic de 2,00 m.
Pentru alimentarea cu apa a localitatii Silistea s-a propus realizarea unui sistem
centralizat format din:
- sursa subterana
- rezervor de inmagazinare
- retele de distributie
Sursa subterana s-a propus echiparea putului forat existent cu electropompa
submersibila performanta.

Foto: Pompe de apa, Sat Silistea

S-a propus realizarea instalatiilor mecano-hidraulice, instalatiilor electrice si de
automatizare. Langa putul forat a fost executata o statie de clorinare. De la put, apa va
fi refulata printr-o conducta cu diametrul DN= 160 x 9,1 mm, intr-un rezervor proiectat
(constructia din beton armat, semi ingropat, cu o capacitate de 200 mc., amplasat pe o
cota inalta a localiatii, la iesirea dinspre Tortomanu - Medgidia.

20
 Din rezervor, apa va ajunge gravitational in reteaua de distributie proiectata a
localitatatii care a acoperi intreaga trama stradala a localitatatii. Pe conductele
proiectate s-au prevazut hidranti de incendiu, iar in punctele de racord, camine de vane.

Reteaua de alimentare cu apa in comuna se intinde pe o lungime de 14 km in

ambele sate, proiect ce a fost realizat prin Programul SAPARD in anul 2004. Bransarea
consumatorilor a inceput in anul 2005.

Foto: Hidrofor, Sat Silistea

Localitatea Tepes Voda a avut un sistem centralizat de alimentare cu apa format

din:
- Sursa subterana
- Rezervor de inmagazinare
- Retele de distributie.
Sursa subterana a localiatatii Tepes Voda o constituie putul forat F1 din cadrul
fostului CAP care in prezent apartine Consiliului Local Silistea. Putul forat a fost echipat
cu pompa submersibila, dar in prezent nu mai functioneaza.
Se impune reechiparea putului forat cu o pompa submersibila fiabila, cu un
randament ridicat. Se vor realiza lucrari mecano-hidraulice, instalatii electrice si de
automatizare. Langa putul forat este necesara contructia unei statii de clorinare
echipata cu aparate de clor gazos, tip ADVANCE.

21
 Rezervorul de inmagazinare: din putul forat F1 apa era refulata printr-o conducta
de azbociment cu Dn = 125 mm cu o lungime L = 1300 mm, intr-un rezervor de
inmagazinare.
Rezervorul de inmagazinare este o constructie din beton armat semi ingropat, cu
o capacitate de 1x100cm. In prezent, rezervorul necesita lucrari de reparatii, tencuieli,
zugraveli, izolatii precum si instalatii mecano - hidraulice noi.
Capacitatea rezervorului existent este suficienta pentru inmagazinarea volumului
de compensare si a rezervei de incendiu calculate pentru consumul actual.
Pentru consumul preconizat, viitor, se considera necesara amplasarea unui al
rezervor, cu o capacitate de 100 mc, langa cel existent.
Retelele de distributie: din rezervor, apa ajunge gravitational in reteaua de
distributie a localitatii Tepes Voda, care au diametrele de DN = 50 mm, Dn = 80 mm, Dn
= 100 mm si nu acopera intreaga trama stradala a localitatii.
Conductele se afla intr-un stadiu avansat de uzura si trebuiesc inlocuite in
totalitate. Este necesara si extinderea retelei pe strazile unde nu exista alimentare cu
apa. In punctele de bransare trebuiesc realizate camine de vane, iar pe conducte,
hidranti de incendiu.
In prezent, locuitorii satului Tepes Voda se alimenteaza cu apa din cele cca. 20
fantani existente.
Pe teritoriul satului Tepes Voda isi desfasoara activitatea S.C.Docefran S.R.L. in
locul fostului IAS Dorobantu, unde exista ferma cu profil zootehnic si ferma cu profil
culturi mari. Alimantarea cu apa la acesta societate se face dintr-un sistem separat,
format din:
- sursa subterana
- castel de apa
- retea de distributie.
Sursa subterana este formata din doua puturi avand Dn = 1,00 m, H = 11 m,
NHS = 7,00 , NHD = 7,50 m. Un put este echipat cu electropompa CERNA 805 iar cel
de al doilea put, cu doua electropompe CERNA 65b.
Din puturi, apa este refulata printr-o conducta Dn = 100 mm, intr-un castel de apa
cu o capacitate de 50 mc avand H = 23 m. Din castel, apa este transmisa gravitational
in reteaua de distributie ce alimenteaza sectorul zootehnic al fermelor.

Sistemul de irigatii

In conditiile in care in comuna Silistea sunt tot mai multe solicitari de terenuri
pentru construirea de noi locuinte precum si pentru racordarea celor existente, se
constata necesitatea extinderii sistemului de alimentare cu apa la nivelul comunei
precum si reabilitarea sistemului de irigatii.

22
 Sistemul de irigatii de pe raza comunei nu mai este functional si este dezafectat
in cea mai mare parte. De aceea se impune construirea unui nou sistem de irigatii care
sa conduca la cresterea productivitatii agricole.

Sistemul de canalizare

In comuna Silistea nu exista in prezent instalatii centralizate de canalizare

menajera, aceasta fiind rezolvata pe plan local prin fose septice.
Realizarea retelelor de canalizare menajera pentru cele doua localitati ale
comunei Silistea, impune realizarea unei statii de epurare in aval de localitati. Aceasta
va fi de tip compact, cu epurare mecanica, biologica si chimica de stabilizare a
namolului.
Namolul mineralizat in statia de epurare, in bazinul de stabilizare a namolului, va
fi depus pe paturile de uscare amplasate langa statiile de epurare. Dupa deshidratare,
namolul va fi depus pe terenurile agricole, fiind admis pentru culturile de paioase.
Reteaua de canalizare va fi proiectata cu tuburi din PVC KG, Dn= 250 mm.
Traseul principal al colectoarelor va fi pe strazile existente, in principal in zona centrala
a localitatilor si in zona unde se desfasoara activitati economice sau densitatea
constructiilor este mare.
In privinta canalizarii pluviale, mentionam ca apele pluviale, in general, vor fi
dirijate prin lucrari de sistematizare pe verticala si evacuate la suprafata terenului. Acolo
unde va fi cazul, retelele si colectoarele pluviale vor fi extinse.

Foto: Derea, Sat Silistea

Se remarca existenta unor amenajari in cele doua localitati, constand in derele

care asigura in parte colectarea apelor provenite din ploi torentiale. Este necesara

23
pavarea si largirea derelelor pentru a reduce riscul producerii inundatiilor ce afecteaza
locuintele si terenurile din imprejurimi.

Foto: Derea, Sat Silistea

Mentionam ca prin lucrarile hidroedilitare propuse a se executa atat in zonele

existente cat si in cele propuse spre dezvoltare (lotizari, zone de productie, etc.) in tot
cuprinsul comunei Silistea, se poate asigura o alimentare cu apa si canalizare
corespunzatoare.
Primaria comunei Silistea, a cuprins in planul de investitii din 2007, amenajarea
retelei de canalizare din comuna precum si o statie de epurare ape uzate.

Reteaua de alimentare cu energie electrica

Sistemul de alimentare cu energie electrica cuprinde o retea de distributie de

medie tensiune 20 KV in montaj aerian, posturi de transformare MT/JT de tip aerian
si retele de distributie de joasa tensiune 0,4 KV ce alimenteaza consumatorii cu
energie electrica si asigura iluminatul public stradal.
Incadrarea pe medie tensiune a posturilor de transformare se realizeaza prin
reteaua de medie tensiune existenta, montata aerian si alimentata din statia de
transformare Mircea Voda.
Reteaua de alimentare cu energie electrica existenta in comuna are in prezent o
lungime totala de 13 km.
Avand in vedere noile lotizari pentru constructia de locuinte precum si celelalte
dotari tehnico-edilitare ce se vor realiza pe teritoriul comunei, se impun lucrari la
reteaua de alimentare cu energie electrica prin extinderea celei existente (retea de

24
medie tensiune si posturi de transformare), precum si amplasarea de noi posturi de
transformare.
Pentru localitatea Silistea, se propune amplasarea unui PTA 20/0,4 KV in zona
forajului si statiei de pompare proiectate la intrarea in Tortomanu, iar pentru zona
lotizata se va amplasa un PTA 20/0,4 KV dimensionat in functie de numarul locuintelor
individuale.
Pentru localitatea Tepes Voda se impune amplasarea a doua noi posturi de
transformare, de tip aerian, ce vor alimenta zonele lotizate. De la posturile de
transformare propuse, prin retea de joasa tensiune se vor asigura bransamentele
electrice la consumatori precum si iluminatul public stradal in zonele lotizate.

Foto: Locuinta noua, Sat Tepes Voda

Sistem de salubritate. Gestionarea deseurilor

In vederea implementarii acquis-ului comunitar in domeniul deseurilor, Romania

a cerut perioade de tranzitie pentru Directiva privind ambalajele si deseurile de
ambalaje, (pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010),
pentru Directiva privind depozitarea deseurilor, (pentru care se solicita o perioada de
tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017) si pentru Directiva privind incinerarea deseurilor,
(pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010).
In Romania, cantitatea de deseuri industriale a scazut semnificativ in anul 2000,
deoarece activitatea din industrie s-a restrans foarte mult, in special in sectorul minier.
Activitatile economice in cadrul carora s-au produs cele mai mari cantitati de deseuri in
anul 2000 au fost: extractia si prepararea minereurilor, producerea de energie, extractia

25
si prepararea carbunilor, agricultura si zootehnie. Din totalul de deseuri generate in anul
2000, s-au valorificat peste 10 mil. tone (22%) si s-au eliminat prin diferite metode
(depozitare, ardere), cca. 37 mil tone (78%). Cea mai mare cantitate de deseuri a fost
eliminata prin depozitare, cantitatea de deseuri eliminata prin ardere fiind de numai 1%
din totalul deseurilor generate.
In judetul Constanta exista un numar de 9 depozite de deseuri de tip b-
nepericuloase in mediul urban si 53 in mediul rural. Dintre aceste depozite, unul este
ecologic.
Pentru conformare cu cerintele Uniunii Europene, cele 8 depozite de deseuri
municipale neconforme inventariate in judet isi vor sista etapizat activitatea. Dupa
inchiderea depozitelor existente, depozitarea deseurilor se va realiza n depozite
conforme zonale.
La nivelul judetului Constanta sunt in curs de amenajare inca 4 depozite zonale
pentru deseuri pe langa cel deja existent Depozit ecologic de deseuri menajere si
industriale Ovidiu, respectiv la Mangalia (Albesti), Medgidia, Costinesti, incinta Port
Constanta.
La nivelul comunei Silistea nu s-a dezvoltat un sistem de salubritate, functionand
regula gospodaririi individuale / colective. Deseurile sunt colectate la nivelul localitatilor
componente si depozitate in acest moment, pe terenuri amenajate in suprafata de 0,50
ha. La nivelul comunei exista trei rampe de gunoi, in buna stare de functionare.
Pentru protejarea mediului inconjurator, se are in vedere intretinerea spatiilor
verzi de aliniament si de agrement.

Incalzirea locuintelor

26
 Foto: Gospodarie, Sat Silistea

Incalzirea locuintelor din comuna Silistea se realizeaza cu sobe si centrale

individuale alimentate cu combustibil lichid si solid.

Servicii potale

n perioada 1992 2006 n comun au existat 2 Oficii Potale. Aceste 2 puncte

potale functioneaza si in prezent, cte unul n fiecare sat. Prin intermediul lor se
deruleaza operatiuni specifice (mandate postale, expediere si distributie corespondenta,
servicii de telefonie fixa / fax, distributie pensii catre populatie), inclusiv plata facturilor
aferente consumului de energie electrica.

Servicii bancare

Pe teritoriul comunei nu i desfoar activitatea nici o instituie bancar,

serviciile bancare fiind oferite i asigurate de ctre Bncile din Cernavoda, Medgidia si
Constana.

Telecomunicatii

In cele doua localitati ale comunei Silistea nu exista centrale telefonice, reteaua
telefonica locala fiind realizata in montaj aerian pe stalpi Romtelecom.
Localitatea Silistea este racordata la centrala telefonica Medgidia (prin
Tortomanu), iar Tepes Voda la centrala telefonica din Nicolae Balcescu.
Nu exista retea de telefonie decat in institutiile din comuna si posturi de telefonie
publica.
Evoluia numrului de abonamente telefonice la telefonia fix este prezentat n
tabelul urmtor, observand un numar foarte scazut al acestora:

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

9 9 8 9 9 8 7 8 4 4 5 6 6
* Date furnizate de Directia Judeteana de Statistica Constanta

Serviciile de televiziune prin cablu sunt asigurate de o firma privata. Evolutia

numarului abonamentelor la radio si televiziune este reliefata in urmatorul tabel:

Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Abonamente 33 37 37 150 148 145 143 139 126 136 103 304
radio

27
Abonamente 89 100 108 108 82 235 237 228 171 147 207 308
televiziune

Telefonizarea zonelor lotizate se va realiza prin extinderea retelelor de telefonie

existente.
Operatorii de telefonie mobila nu au acoperire prea buna pe teritoriul comunei,
uneori semnalul GSM fiind inexistent.

SITUATIA SOCIALA

Satisfactia cu viata in mediul rural

O societate prospera, coeziva, multumita cu ea insasi, nu este neaparat una

bogata. In schimb, o astfel de lume este una in care oamenii sunt satisfacuti cu viata.
Este interesant de vazut in ce masura s-a modificat, in ultimul deceniu, perceptia
locuitorilor din mediul rural, in comparatie cu cei din mediul urban si cu nivelele de
satisfactie din tarile europene.
Eurobarometrul rural 2006 valori europene in sate romanesti a analizat in
profunzime gradul de satisfactie al locuitorilor din mediul rural, in raport cu mai multe
criterii. Astfel, veniturile, banii, reprezinta cea mai instrumentala si cea mai obiectiva
variabila in acest sens.
Locuitorii din mediul rural sunt in general nemultumiti de banii pe care ii castiga.
Aproximativ au motive de nemultumire, in timp ce se declara satisfacuti de situatia
lor materiala.

Satisfactia fata de situatia materiala in mediul rural: 1998 2002 2005

Grade de satisfactie %
Destul
Anul Deloc Nu prea Foarte
NS/NR de
multumit multumit multumit
multumit
1998 2 43 35 18 2
2002 2 39 41 17 1
2005 1 30 43 24 2
Sursa: 1998 BOP FSD; 2002 Eurobarometrul rural, FSD (decembrie 2005); 2005 - Eurobarometrul
rural, FSD (noiembrie 2005);

Tendinta fata de ultimii ani ai mileniului II cunoaste o usoara imbunatatire. Astfel,

sunt semnificativ mai putin sateni deloc multumiti de situatia lor materiala, in timp ce
numarul celor foarte multumiti ramane practic constant. Dupa anul 2000, procentul

28
persoanelor din mediul urban, multumite de nivelul veniturilor pe care le realizeaza, se
mentine constant mai mare decat cel corespondent pentru mediul rural.
Aceleasi concluzii se desprind si din investigarea standardului subiectiv de viata.
Acesta constituie o autoevaluare a veniturilor, in functie de etichete conventionale: strict
necesar, trai decent sau tot ce ne trebuie.

Nivelul standardului de viata Nov. Dec. Nov.

1998 2002 2005
Nu ne ajung banii nici pentru strictul necesar 26% 52% 31%
Ne ajung numai pentru strictul necesar 38% 38% 38%
Ne ajung pentru un trai decent, dar fara lucruri
25% 7% 23%
scumpe
Reusim sa cumparam si unele bunuri mai
9% 1,3% 6%
scumpe, dar cu restrangeri in alte domenii
Reusim sa avem tot ce ne trebuie, fara
2% 0,6% 0,8%
restrangeri
NS / NR 0,3% 1,6% 1,6%
TOTAL 100% 100% 100%

Reprezentarile referitoare la veniturile proprii ale persoanelor din mediul rural, in

raport cu necesitatile sunt din ce in ce mai nefavorabile pana in perioada 1998 1999,
dupa care se stabilizeaza in jurul unui nivel de echilibru, indicind o satisfactie ridicata
fata de capacitatea de a-si satisface nevoile. Astfel, aproximativ 2/3 din sateni reusesc
sa isi satisfaca cel mult strictul necesar. Dintre acestia, jumatate au declarat ca
veniturile pe care le realizeaza nu acopera nici macar strictul necesar.
Diferentele fata de mediul rural sunt destul de importante si se mentin practic
constante incepand cu anul 1999. Orasenii percep la randul lor o discrepanta
importanta intre posibilitati si nevoi, insa, in medie, sunt mai putin nesatifacuti decat cei
din mediul rural.

Evolutia standardului subiectiv de viata, rural si urban, 1998 2005

29
Sursa: BOP FSD, valurile iunie 1998 2005. Cifrele prezentate in grafic reprezinta un indice al
aprecierii veniturilor, calculat ca Indice al Opiniei Dominante. Indicele ia valori de la 100 la + 100,
valorile mai mari reflectand evaluari pozitive ale veniturilor.

O pondere semnificativa din persoanele din mediul rural investigate s-au

etichetat ca fiind mai saraci decat orasenii. Acesta este unul din stereotipurile care apar
in mod frecvent in discursurile publice. Distanta dintre cele 2 medii pare a oscila in
ultimii 10 ani in jurul unui nivel de echilibru.
Dincolo de bani si saracie, ramane insa nivelul de satisfactie cu viata. Oamenii
pot fi satisfacuti cu viata chiar daca nu au acces la mai multe din beneficiile vietii
moderne. Comparativ cu tarile membre sau candidate la integrarea in Uniunea
Europeana, doar Portugalia are aparent nivele apropiate cu Romania cu privire la
nemultumirea fata de viata pe care o au.
In mediul rural, satisfacerea standardelor de viata este foarte redusa. Locuirea
are o calitate mai slaba, sub toate aspectele: suprafata locuintelor, calitatea constructiei,
accesul la utilitati. Veniturile sunt mai reduse, posibilitatile de petrecere a timpului liber
sunt mai reduse, potentialul de dezvoltare este mai mic, etc.
In alta ordine de idei, aproximativ 50% dintre romanii din mediul rural se declara
a fi satisfacuti cu viata pe care o duc. Ca si in alte societati, exista o dubla comparatie:
pe o parte este vorba de raportarea la standardele contemporane europene, care face
ca nivelul de insatisfactie sa fie mai redus decat in Europa. Pe de alta parte comparatia
cu standardele date de posibilitatile medii la nivel national, determina o insatisfactie mai
ridicata decat in mediul urban.

Multumirea fata de diferite elemente ale vietii, in mediul rural

Cat de satisfacuti Deloc Nu prea Destul de Foarte

NS/NR Total
sunteti cu... multumit multumit multumit multumit
Viata dvs. sociala 4% 12% 67% 16% 2% 100%

30
 Locuinta dvs. 6% 18% 62% 12% 2% 100%
Siguranta dvs. 6% 23% 57% 11% 4% 100%
personala
Locul dvs. de munca* 20% 28% 37% 7% 9% 100%
Felul in care traiti 14% 41% 40% 3% 2% 100%
Sanatatea dvs. 10% 33% 47% 9% 2% 100%
Banii pe care ii aveti 30% 42% 25% 2% 2% 100%

Sursa: Eurobarometrul Rural FSD , nov. 2005;* Pentru satisfactia cu locul de munca au fost luati in
calcul daore cei care au un loc de munca.

Indicele general de satisfactie cu viata

pentru diferite categorii de localitati si de status social

Caracteristici ale localitatii

Saraca 5,2
Gradul de dezvoltare a comunei mediu dezvoltata 5,3
Dezvoltata 5,4
centru de comuna 5,4
Localizarea satului in comuna
periferic 5,2
fost cooperativizat 5,3
Istoria economica
Necooperativizat 5,6
Campie 5,3
campie deal 5,3
Forma de relef deal 5,2
deal munte 5,8
Munte 4,8
Sub 10km 5,3
Distanta pana la cel mai apropiat oras 10 16 km 5,0
(km) 16 22 km 5,5
peste 22 km 5,4
Caracteristici individuale / ale gospodariei
Masculin 5,4
Sex
Feminin 5,2
Fara scoala 4,5
Primar 5,0
Gimnazial 5,2
Ultima scoala absolvita Ucenici 5,3
treapta I liceu 5,0
Profesionala 5,6
Liceu 5,7

31
 scoala de maistri 5,6
scoala post-liceala 5,6
Colegiu 6,1
universitar de lunga durata 6,6
Sub 70 RON 4,7
70 150 RON 5,2
Venit pe membru de gospodarie (RON)
150 300 RON 5,5
peste 300 RON 6,1
Sub 7mp 5,0
7 15 mp 5,2
Suprafata pe membru de locuinta (mp)
15 30 mp 5,4
peste 30 mp 5,7

Satisfactia cu viata si reprezentarile asupra

trecutului, prezentului si viitorului

Media indicelui de
Distributia
satisfactie
raspunsurilor
generalizata cu viata
Mult mai buna 1,0% 7,0
Mai buna 19,0% 6,3
Aproximativ la fel 52,0% 5,4
Cum este viata dvs. in
Mai proasta 23,0% 4,5
prezent comparativ cu cea de
Mult mai proasta 4,0% 3,2
acum 1 an?
NR 0,4%
NS 0,8%
Total 100% 5,3

Mult mai bine 3,0% 6,8

Mai bine 31,0% 5,9
Aproximativ la fel 33,0% 5,2
Cum credeti ca veti trai peste Mai prost 14,0% 4,7
1 an? Mult mai prost 2,0% 3,9
NR 15,0% 5,0
NS 0,8%
Total 100% 5,3

In momentul actual, dvs. Mult mai bine 27,2% 6,1

considerati ca traiti mai bine,
Putin mai bine 38,1% 5,3

32
 mai prost sau la fel Aproximativ la fel 13,1% 4,8
comparativ cu modul in care Ceva ma prost 10,3% 4,9
traiau parintii dvs. cand Mult mai prost 4,9% 4,1
aveau aceeasi varsta ? Nu stiu cum 5,0% 4,6
traiau
NR 1,5%
Total 100% 5,3
Sursa: Eurobarometrul Rural FSD , nov. 2005; Cifrele de pe ultima coloana reprezinta medii ale indicelui
de satisfactie cu viata, cu variabile de la 0 insatisfactie totala la 10 satisfactie maxima.

Analizand in dinamica nivelul de satisfactie din mediul rural, se poate observa cu

usurinta ca declinul continuu din anii `90 pare a fi incetat, o usoara tendinta de crestere
devenind sesizabila.

Increderea populatiei din mediul rural

Dezvoltarea economica si dezvoltarea democratica au un determinant principal

comun, respectiv nivelul de capital social, concept care se refera la aspecte ale
organizarii sociale, cum sunt retelele, normele si increderea, care faciliteaza
coordonarea si cooperarea pentru obtinerea unor beneficii mutuale.
Increderea in ceilalti oameni este una din componentele capitalului social cel mai
mult analizata, fiind considerata drept unul dintre factorii care explica cel mai bine de ce
anumite grupuri de oameni au succes in identificarea problemelor comune si a modului
in care acestea pot fi rezolvate, in timp ce altele nu au. Increderea generalizata, in
sensul increderii in oamenii pe care nu ii stim si care este probabil sa fie altfel decat
noi, este cel mai mult discutata si este considerata in mod frecvent forma de incredere
relevanta pentru costurile de tranzactie in economie si pentru predilectia indivizilor de a
se implica in actiuni civice.

Estimari ale increderii generalizate

Foarte
Cat de multa incredere aveti Foarte NS /
Multa Putina putina /
in: multa NR
Deloc
oamenii din familia dvs. 66 26 7 1 15
oamenii care au alta religie
9 30 39 23 6
decat dvs.
oamenii pe care ii intalniti pe
3 16 50 32 4
strada

33
 oamenii care au alta
6 27 40 27 8
nationalitate decat dvs.

Nivelul increderii generalizate se analizeaza in raport cu urmatorii factorii:

a. aria culturala
b. tipul de localitate analiza indica existenta unei legaturi slabe, insa
semnificative din punct de vedere statistic (p < 0.05), intre tipul de localitate si distributia
raspunsurilor privind nivelul de incredere. Locuitorii din orasele mici tind sa aiba un nivel
mai ridicat de incredere decat cei din comunele dezvoltate sau mediu dezvoltate, care
la randul lor au un nivel mai ridicat decat cei din comunele sarace.
c. distanta pana la cel mai apropiat oras oamenii care locuiesc in sate aflate la
distanta mare de orase tind sa aiba un nivel mai scazut de incredere, datorita nivelului
de dezvoltare al localitatii si gradului de expunere al respondentilor la experiente sociale
diverse, cu oameni apartinand altor categorii socio-culturale.
d. nivelul de educatie exista o relatie pozitiva intre nivelul educatiei si nivelul de
incredere a populatiei din mediul rural. Proportia celor care au un grad ridicat de
incredere generalizata este de 2 ori mai mare in randul celor care au absolvit studii
superioare (36%) decat in randul celor care nu au absolvit nici o scoala (17%).
e. gradul de dotare al gospodariei exista o relatie pozitiva intre gradul de dotare
al gospodariei, construit prin insumarea a 13 variabile care surprind prezenta anumitor
bunuri (ex. autoturism, telefon mobil, etc) in gospodarie si nivelul de incredere in ceilalti
oameni.
f. diversitatea de etnie si de confesiune religioasa la nivelul localitatii
existenta unor persoane in cadrul comunitatii locale de alta etnie decat romana, sau de
alta religie decat cea ortodoxa, creeaza premisele unui nivel mai ridicat de incredere
generalizata.

Populatia

In trecut, fenomenele marcante care au condus la trecerea urbanismului pe

primele planuri in activitatea politica si economica au fost cresterea populatiei sin in
special, cresterea populatiei urbane (fenomenul de urbanizare).
Fenomenul de urbanizare este rezultatul industrializarii excesive si intr-un ritm
alert. Ca o consecinta a acestui fapt a aparut fenomenul de depopulare a unor zone, in
special a celor rurale, fluctuatia din localitatile rurale spre orase.
Fenomenul de urbanizare, pe de o parte si de depopulare, pe de alta parte, s-a
manifestat si la nivelul judetului Constanta. Zonele de nord si de sud ale judetului cu
functie predominant agricola au inregistrat descresteri ale populatiei care au atins
niveluri minime, inregistrandu-se un grav deficit de forta de munca in agricultura.

34
 In prezent ne aflam in etapa post industriala care se caracterizeaza printr-o
crestere a pretului la combustibil si energie. Industria, care in deceniile anterioare
atragea forta de munca, in prezent disponibilizeaza forta de munca.
Acest excedent de forta de munca din industrie ar trebui dirijat spre satele
depopulate.
Romnia a intrat n al optsprezecelea an de declin al populaiei i nu exist
perspective de stopare a acestei scderi. Dimpotriv, tendina va continua i n anii
urmtori. Realitatea demografic din ara noastr poate fi caracterizat prin termenul de
criz demografic latent.
Mecanismele care au condus la scderea populaiei Romniei cu aproape 1,5
milioane de oameni din 1990 pn n prezent i la deteriorarea structurii pe vrste a
populaiei sunt:
fertilitatea cu o valoare de numai 1,3 copii la o femeie, aceasta este sczut i nu
asigur nlocuirea generaiilor. Pentru nlocuirea generaiilor, fertilitatea ar trebui sa
fie de 2,1 copii la o femeie;
migraia extern este necunoscut ca dimensiune, dar are valori foarte ridicate
(n special migraia temporar pentru munc). Dintre cei plecai la munc, 65% au
vrste ntre 20 i 40 de ani, persoane care pot aduce pe lume copii;
mortalitatea general nregistreaz nc valori ridicate n Romnia, dei s-a
stabilizat dup 2000 n jurul valorii de 12 decedai la 1000 de locuitori.

Rezultatele acestor factori sunt: o populaie mbtrnit puini copii i tineri i o

populaie de peste 60 de ani numeroas i un raport de dependen de 34 de
vrstnici la 100 de persoane adulte.
n prezent fertilitatea este de 1,3 copii la o femeie. Meninerea acestui nivel al
fertilitii ar avea urmtoarele consecine:
o diminuare drastic a dimensiunii populaiei n vrst de munc populaia de 20-
64 ani ar ajunge la numai 9 milioane n anul 2050, cu 4 milioane mai mic dect n
prezent.
o cretere rapid a populaiei vrstnice populaia de 65 ani i peste ar ajunge la 5
milioane n 2050 fa de 3,2 milioane ct este astzi.
o degradare a raportului de dependen raportul de dependen va ajunge la 115
persoane tinere i vrstnice la 100 de persoane adulte. De reinut c, n prim
faz, o redresare a natalitii va duce doar la amplificarea raportului de
dependen prin creterea populaiei tinere, inactiv economic.

35
 o scdere a populaiei de vrst colar odat cu ptrunderea generaiilor din ce
n ce mai puin numeroase nscute dup 1989. Populaia cu vrsta ntre 3 i 23 de
ani este astzi de 5,7 milioane i ar ajunge la 4,2 milioane n 2025, respectiv la 2,7
milioane n 2050. Populaia cu vrsta ntre 19 i 23 de ani, din care se recruteaz
populaia universitar, va fi compus pn n anul 2025 doar din populaia aflat
deja n via (generaii nscute nainte de 2006) care nu poate fi n nici un fel
influenat ca dimensiune. Aceast populaie este n prezent format din 1,6
milioane, dar va scdea la 1 milion pn n 2025. Dac se menine fertilitatea
actual, n anul 2050 aceast populaie va numra 700 de mii de persoane.
Aceast situaie are consecine economice i sociale grave i necesit msuri
urgente de restructurare coerent a sistemului de asigurri sociale, a celui medical i a
sistemului de educaie care s ia n considerare realitatea demografic din ar.
Adoptarea unei strategii naionale privind populaia i dezvoltarea, realist,
coerent i de larg perspectiv, este singura posibilitate de stabilizare a situaiei
demografice a rii i de stopare a declinului demografic pe termen foarte lung.

Potrivit datelor furnizate de Primaria Silistea, in anul 2004 comuna Silistea

inregistra o populatie totala de 1423 persoane, din care 716 de sex masculin si 707 de
sex feminin.
Evolutia si miscarile populatiei comunei Silistea din 1992 2003, este prezentata
in tabelele si situatiile prezentate mai jos:

POPULAIA TOTALA STABILA (persoane)

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

1484 1432 1430 1407 1365 1377 1357 1384 1408 1403 1453 1444

POPULAIA CU DOMICILIUL N LOCALITATE (persoane)

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

1486 1460 1447 1443 1401 1381 1355 1377 1389 1399 1445 1454
Din care femei:
732 715 707 709 678 697 689 694 710 710 727 720

STABILIRI DE DOMICILIU N LOCALITATE (persoane)

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

30 15 27 16 31 28 35 41 34 8 30 29

PLECRI CU DOMICILIUL DN LOCALITATE (persoane)

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

75 29 38 58 56 52 31 32 13 18 27 30

36
 STABILIRI DE REEDIN N LOCALITATE (persoane)
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

- 25 35 15 29 31 47 42 47 14 17 1

PLECRI CU REEDIN DN LOCALITATE (persoane)

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

- 53 52 51 65 35 45 35 28 10 9 11
* Sursa datelor- Direcia Judeean de Statistic Constana

In raport cu datele prezentate, se remarca o descrestere a numarului de

persoane cu domiciliul stabil in Silistea.
Sporul demografic inregistrat este negativ, situatie care reiese din datele
statistice ale Directiei Judetene de Statistica:

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Nascuti 29 29 25 31 22 16 30 23 20 25 26 19
vii
Decedati- 25 29 17 15 24 28 20 25 19 19 22 24
total
Decedati 4 2 1 - - 2 - 2 - 2 1 2
sub 1 an

Daca luam in considerare evolutia demografica negativa, principalele cauze pe

care le vedem cu usurinta sunt scaderea drastica a natalitatii, nivelul inalt al mortalitatii
generale, emigrarea masiva, lipsa dorintei familiilor tinere de a avea copii sau dorinta de
a avea doar unul sau maxim doi etc., toate acestea pe fondul instalarii unui proces de
imbatranire, care are ca si consecinta cresterea ratei de dependenta - factor de
impovarare a populatiei active incadrate in munca.
O alta problema deloc de neglijat este cea a accesului tinerelor familii la o
locuinta, problema care in ultimii ani s-a acutizat. Resursele scazute ale populatiei, in
special ale tinerilor, atentioneaza asupra necesitatii construirii de locuinte sociale si de
sustinere financiara a unor categorii de populatie in scopul solutionarii adecvate a
accesului la o locuinta. Nivelul de trai, salariile mici sau lipsa locului de munca sunt alte
motive care determina o rata scazuta a natalitatii.

La recensamantul din 1992, comuna Silistea avea 1473 locuitori, din care,
populatia defalcata pe localitati era urmatoarea:
- Localitatea Silistea 676 locuitori
- Localitatea Tepes Voda 797 locuitori

37
 La 01.07.1998 in comuna Silistea, conform datelor statistice erau 1357 locuitori,
din care:
- femei: 689 pers
- barbati: 668 pers

Populatia comunei Silistea a cunoscut in perioada 1966 -1998 un spor natural si

migratoriu negativ, inregistrand o descrestere a populatiei de la 1754 locuitori in 1966 la
1357 locuitori in 1998.
In anul 1998 s-a inregistrat un spor natural si migratoriu pozitiv, avand in vedere
ca numarul de masculi vii este mai mare decat cel al decedatilor, iar numarul de stabiliri
de domiciliu in localitatea Silistea si Tepes Voda este mai mare dacat cel al plecarilor cu
domiciliul din localitate.

Intr-o statistica mai recenta a Primariei Silistea, populatia totala a comunei este
de 1476 persoane care locuiesc in 482 gospodarii, din care pe localiti:
- Silitea 680 persoane,
- epe Vod 682 persoane i
- Grup Ferme epe Vod 114 persoane.

Evolutia populatiei comunei Silistea (cele doua localitati componente) in ultimele

trei decenii, a fost urmatoarea:

Localitatea Recensamant
1966 1977 1992 1998
Silistea 723 687 676
Tepes Voda 1031 870 797
Total 1754 1557 1473 1357

In prezent, populatia totala a comunei Silistea, potrivit datelor furnizate de catre

Primaria Silistea, este de 1480 persoane, constatandu-se o usoara crestere, comparativ
cu anii anteriori.
Pentru etapa 2015 se estimeaza o crestere a populatiei prin dirijarea spre
comuna a unei parti din excedentul de forta de munca din orase si prin stabilirea
acestora pe teritoriul comunei.

Forta de munca. Capitalul uman

Fora de munc i evoluia ei n timp, precum i a domeniilor de activitate n care

aceasta era ncadrat, este prezentat n tabelul de mai jos:

38
 Numrul mediu al persoanelor angajate
pe domenii de activitate n perioada 1992 2003

ANUL Salariati Agricultur Industria Comer Transport, Administraie nvmnt Sntate

Total prelucrtoare depozitare, public i
pot, asisten
comunicaii social
1992 156 116 4 1 - 8 21 6
1993 220 175 8 - - 8 21 8
1994 432 358 8 26 - 8 21 11
1995 225 165 8 12 - 7 22 11
1996 204 150 8 8 - 7 21 10
1997 131 87 - 7 2 7 22 7
1998 153 69 40 7 2 7 22 6
1999 98 58 - 6 2 7 21 4
2000 117 78 - 5 2 7 21 4
2001 148 111 - 4 2 7 21 3
2002 134 97 - 4 2 7 21 3
2003 111 71 1 5 2 8 21 3

Se observa o descrestere continua a numarului persoanelor angajate cu contract

de munca. Potrivit datelor furnizate de Primaria comunei Silistea sunt 80 persoane
angajate cu contract de munca dintr-un numar de 764 persoane apte de munca.
In anul 2007, numarul persoanelor incadrate cu contract de munca a crescut,
ajungand la 100 de persoane.
Este stiut faptul ca, la nivel national, majoritatea populatiei care traieste in mediul
rural au ca principala preocupare agricultura (indiferent ca este pe cont propriu sau in
asociere cu alte persoane). Nici comuna Silistea nu face exceptie de la aceasta regula.
Lipsa locurilor de munca in alte sectoare a determinat orientarea majoritatii
populatiei din mediul rural catre sectorul agricol. Numarul persoanelor ocupate, care
activeaza in sectorul agricol, este destul de mare, desi nu exista evidente clare in
aceasta privinta.
Activitile afectate agriculturii au o gam larg i admit participarea persoanelor
de la vrste mici pn la cele foarte naintate, inclusiv a persoanelor antrenate n alte
profesii (dup orele de program).
Conform datelor recensamantului din 1992, populatia activa in agricultura de pe
teritoriul comunei Silistea era urmatoarea:

Comuna Populatia Nr. ha teren

Nr. Nr. activi la 100 ha Nr. optim 12,5 Deficit
activa in agricol teren agricol activi la 100 ha
agricultura teren agricol
Silistea 334 7427 4,49 935 601

Din datele de mai sus rezulta ca la nivelul anului 1992 pe teritoriul comunei
Silistea se inregistreaza un grav deficit de forta de munca in agricultura, deficit

39
accentuat in perioada 1992-1998 prin usoara scadere a numarului populatiei cu 166
persoane.
In perioada urmatoare se urmareste stoparea tendintei de declin demografic, de
degradare a factorilor de crestere a populatiei si asigurarea unor conditii social-
economice favorabile mentinerii nivelului actual de populatie a teritoriului si de
ameliorare a structurilor demo-economice.
Pentru atragerea populatiei spre localitatile comunei Silistea este necesara
asigurarea posibilitatii construirii de locuinte noi, pe terenuri lotizate. Suprafata de teren
necesara construirii acestor locuinte este estimata la cca. 15 ha (incluzand si strazi si
accese).

Caracteristici ale fortei de munca ocupate

Forta de munca poarta amprenta specificului economiei rurale dominata de

sectorul primar agricultura aceasta constituind una din resursele cheie ale
dezvoltarii rurale.
Populatia din comuna Silistea este ocupata preponderent cu agricultura, cu statut
de lucrator familial si dispune de un nivel de educatie mai redus comparativ cu mediul
urban.
Efectul pozitiv furnizat de rata relativ ridicata de ocupare nu poate compensa alti
factori specifici ocuparii, cu influenta negativa asupra nivelului de trai, precum ponderea
mare a populatiei ocupate in agricultura, sezonalitatea acestei activitati, nivelul scazut al
inzestrarii tehnologice din agricultura, care determina productivitate redusa, generatoare
de venituri mici.
O alta caracteristica a fortei de munca locale o constituie nivelul mediu de
pregatire profesionala care are influente majore asupra productivitatii si a nivelului de
trai.
Categoria intelectualilor este reprezentat n principal prin salariaii ce lucreaz
n sistemul bugetar.
Veniturile populaiei din comuna Silistea provin in principal din agricultura,
comert, servicii.

Somajul

Potrivit datelor publicate in luna mai 2007 de Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca (ANOFM), rata somajului inregistrata la nivel national in aprilie, a fost
de 4,5%, in scadere cu 0,4 puncte procentuale fata de luna precedenta si cu 1,3 puncte
procentuale fata de luna aprilie a anului trecut.

40
 Rata somajului a fost in scadere in toate judetele, cu exceptia judetului Brasov,
unde rata somajului a crescut datorita disponibilizarilor masive de la uzinele Tractorul si
Rulmentul.
Referitor la somajul inregistrat pe sexe, atat rata somajului masculin, cat si cea a
somajului feminin au fost in scadere in aprilie, cu 0,5 si, respectiv, 0,2 puncte
procentuale. Rata somajului in randul barbatilor a fost, luna trecuta, de 4,9%, iar cea din
randul femeilor a fost mai mica cu 0,9 puncte procentuale, si anume de 4%.
Potrivit ANOFM, tendinta de scadere a ratei somajului la nivel national se
datoreaza relansarii activitatilor sezoniere din domeniul agriculturii si constructiilor si a
incadrarii unui numar semnificativ de someri prin ocupare temporara.
In Judeul Constana, numrul omerilor nregistrai a fost in scadere cu 2.233
persoane in luna aprilie 2007.
n judeul Constana aceast scdere s-a produs n special datorit diminurii
numrului persoanelor intrate n categoria omerilor neindemnizai pentru solicitarea
adeverinei, conform Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, dar i datorit
faptului c, n aceast perioad a anului, omerii s-au ncadrat n munc n activiti
economice preponderent sezoniere, precum construciile i agricultura.
Aceste aspecte legate de evoluia pieei muncii confirm faptul c, pe lng
eforturile depuse de Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc, pentru
reabsorbia pe piaa muncii a persoanelor care i-au pierdut locul de munc i pentru
crearea de noi locuri de munc, trebuie adoptate i msuri pentru stimularea dezvoltrii
economice locale, prin antrenarea tuturor factorilor decizionali locali i prin atragerea de
investitori.
Pentru creterea anselor de integrare pe piaa muncii a tinerilor, angajatorii sunt
stimulai prin acordarea de subvenii n vederea ocuprii. Cel mai mare numr de
angajri pentru locurile de munc subvenionate, provine din rndul absolvenilor de
nvmnt superior, urmat de absolvenii de liceu i de absolvenii de nvmnt
profesional, trstur constant n evoluia omajului i care subliniaz importana
nivelului de instruire n ocuparea unui loc de munc.
Conform statisticii administraiei publice de la nivelul comunei Silistea, s-ar putea
spune c rata omajului este mai mica dect n orice alt localitate, fiind nregistrai in
present, doar 40 omeri.
Realitatea este c, dei nu se cunoate cu precizie numrul omerilor,
reprezentanii administraiei publice locale declar c numrul persoanelor fr un loc
de munc este mare.
Rata omajului este variabil n funcie de anotimp: vara scade fora de munc
fiind absorbit de agricultur, la muncile cmpului i crete iarna cnd nu mai sunt
solicitri n activitile agricole.

41
 Lipsa locurilor de munc n alte sectoare de activitate, slab dezvoltate n
comun, a determinat orientarea majoritii populaiei din mediul rural ctre sectorul
agricol dar se inregistreaza si o migrare a populatiei catre orasele invecinate.

Locuinte si proprietati

Evolutia numarului de locuinte si a suprafetelor locuibile reiese din tabelul

urmator:

Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Nr. total 440 442 445 445 448 454 458 463 464 448 452 452
Locuinte
existente
Nr. locuinte 59 59 59 59 59 59 3 3 2 2 2 2
in proprietate
publica
Nr. locuinte 376 378 381 381 384 390 394 406 462 446 450 450
din fonduri
private
Suprafata - - 1000 1237 1237 1237 53 53 33 44 44 44
locuibila
proprietate
publica -mp
Suprafata - - 15000 15384 15623 15926 16146 16542 17746 19494 19682 19682
locuibila
fonduri
private -mp
*Sursa datelor- Direcia Judeean de Statistic Constana

In zona de locuit a celor doua localitati componente ale comunei Silistea

densitatea locuintelor este relativ scazuta datorita suprafetelor mari ale curtilor, ceea ce
a condus la lipsa unui fond construit inchegat sau la o aliniere unitara la strada. Starea
tehnica a constructiilor este medie si buna.
Materialele de constructie utilizate sunt caramida si b.c.a. ca materiale durabile si
chirpici ca material nedurabil cu fundatie de piatra. Acoperisurile sunt din tigla, tabla
galvanizata sau olana.

42
 Foto: Casa Sat Tepes Voda

Pentru atragerea populatiei spre localitatile comunei, Primaria si Consiliul Local

Silistea a lotizat terenuri in intravilan pentru construirea de locuinte noi.

Foto: Constructia de noi locuinte, Sat Silistea

43
Educatie si instruire profesionala

Analizat in contextul numarului de institutii de invatamant existente in comuna,

actul educational este sustinut de o retea scolara buna care poate asigura scolarizarea
la toate nivelele.
Structura unitatilor de invatamant din cadrul comunei Silistea, se prezinta astfel :
2 gradinite cu program normal;
1 scoala cu clasele I VIII Tepes Voda;
1 scoala de arte si meserii cu clasele a-IX-a si a-X-a Silistea

In comuna exista doua scoli, cate una in fiecare sat, avand o baza materiala
buna (calculatoare, imprimante, copiatoare).
Scoala din satul epe-Vod functioneaza cu cls. I VIII si se afla in buna stare
de functionare, fiind reabilitata la inceputul anului 2007.

Foto: Scoala cu clasele I-VIII, Sat Tepes Voda

In anul colar 2004-2005, la Silitea s-a nfiinat coala de Arte i Meserii cls. a
IX a i a Xa cu profil agricol.
Primaria comunei Silistea considera necesara infiintarea unei noi scoli cu clasele
I-VIII in localitatea Silistea.

44
 Foto: Scoala de arte si meserii, Sat Silistea

Grdinia din Silitea funcioneaz ntr-un local improvizat n sediul fostului

C.A.P. Silitea , iar cea de la epe-Vod ntr-o cldire ce a fost construit n anul 1938.
Cele doua gradinite necesita reparatii urgente precum si innoirea bazei materiale, a
materialului didactic.

Foto: Gradinita, Sat Tepes Voda

In prezent, numrul total al cadrelor didactice din comun este de 25, dintre care
3 educatori, 6 nvtori, 16 profesori, toi calificai.

45
 Foto: Loc de joaca pentru copii, Sat Silistea
Evolutia personalului didactic in perioada 1992 2003 din unitatile de invatamant
ale comunei Silistea este prezentata in tabelul urmator:

Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Personal 6 6 6 6 6 5 6 8 7 7 5 6
didactic
invatam.
primar
Personal 12 12 12 12 12 10 10 11 12 11 12 15
didactic
invatam.
gimnazial
Personal 2 2 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2
didactic
invatam.
prescolar

Evolutia numarului de copii inscrisi in sistemul de invatamant in perioada 1992-

2003 este prezentata in tabelul urmator:

Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Nr. elevi - - - 105 111 112 114 116 100 91 88 93

inscrisi in
invatam.
primar
Nr. elevi - - - 68 74 81 92 98 94 99 99 98
inscrisi in
invatam.
gimnazial

46
 Nr. total 167 164 166 173 185 193 206 214 194 190 187 191
elevi
inscrisi in
invatam.
Primar si
gimnazial
Nr. copii 59 49 75 72 73 44 60 46 54 55 52 56
inscrisi in
gradinite
Nr. sali de 9 8 8 9 9 8 8 8 8 8 8 8
clasa si
cabinete
scolare
Nr. 1 1 1 2 1 - - - - - - 1
laboratoare
scolare

Intre anii 2001-2004 se remarca o descrestere a numarului de copii inscrisi in

sistemul de invatamant, pe fondul sporului negativ al populatiei despre care am vorbit la
capitolul Populatie.
In anul scolar 2006-2007, numarul total al elevilor inscrisi in sistemul de
invatamant este de 205 copii.
Sistemul educational asa cum este organizat, asigura un grad bun de acoperire a
nevoilor de pregatire scolara generala.
Dotarea partial corespunzatoare a acestora ingreuneaza practicarea unui proces
educational si de formare modern si performant. Totodata lipsa dotarilor influenteaza pe
de o parte gradul de pregatire al elevilor iar pe de alta parte, posibilitatea gasirii unui loc
de munca.

Sanatate

Infrastructura medicala in perioada 1992-2003 al nivelul comunei Silistea se

prezinta astfel:
Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Nr. - - - 2 2 2 1 - - - - -
dispensare
medicale
sector public
Nr. medici 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1
sector public
Nr. personal 1 1 4 4 5 4 3 4 1 1 1 1
mediu sanitar
sector public

Una din problemele intalnite la nivelul comunei Silistea o constituie infrastructura

sociala care, ca si la nivelul multor comunitati rurale este mai putin dezvoltata si
necesita investitii constand in reabilitarea si modernizarea bazei materiale existente.

47
 Foto: Dispensar, Sat Tepes Voda
La nivelul comunei Silistea, serviciile sanitare sunt asigurate prin cele doua
dispensare medicale umane existente in satul Silistea si Tepes Voda.
Dispensarul din Silitea a fost renovat i modernizat n anul 2004, iar cel de la
epe-Vod prezint condiii pentru funcionare dar sunt necesare lucrari de reabilitare
si modernizare a bazei materiale.
Serviciile medicale sunt asigurate de personal calificat, respectiv din 2 medici si
personal mediu sanitar o persoana.

48
 Foto: Dispensar, Gradinita Sat Silistea

La nivelul comunei functioneaza si un dispensar veterinar cu doi specialisti

veterinari care asigura actul medical si asistenta sanitar- veterinara de specialitate.

Asisten social

Asistena social este asigurat prin Biroul de asisten social ce funcioneaz

n cadrul Compartimentului de stare civil i autoritate tutelar din cadrul Primriei
Silistea. n cadrul acestui compartiment se desfasoara activitati specifice: ntocmirea
dosarelor de ajutor social conform legii 416/2001 privind venitul minim garantat, a
alocaiilor complementare familiale i de susine monoparentale, conform OUG
105/2003 i a dosarelor pentru obinerea indemnizaiei pentru creterea copilului
conform Ordonanei 148/2005, ntocmirea rapoartelor statistice specifice i a anchetelor
sociale.

Foto: Primaria comunei Silistea

In cadrul Biroului de asistenta sociala sunt incadrati 4 asistenti personali pentru 2
adulti si 2 copii.

Siguranta cetateanului

In comuna Silistea exista un post de Politie, in cadrul caruia isi desfasoara

activitatea agenti, responsabili cu asigurarea ordinii si linistii publice in localitate.

49
 Serviciile de stingere a incendiilor sunt asigurate de Serviciul voluntar pentru
situatii de urgenta format din 32 voluntari de pe raza comunei Silistea.
Serviciile de ambulanta sunt asigurate, dupa caz, de orasele Medgidia si
Cernavoda.

Activitatea bancara

Serviciile bancare pentru agentii economici din Silistea, inclusiv pentru Primarie,
sunt oferite de catre Trezoreria sau Agentiile bancare din Medgidia.

Culte si modalitati de petrecere a timpului liber

In comuna Silistea exista doua Camine culturale. Caminul cultural de la Tepes

Voda a fost renovat si modernizat in anul 2005. Aici se desfoar manifestri artistice
i culturale, organizare evenimente de importanta majora in viata locuitorilor comunei.

Foto: Camin cultural, Sat Tepes Voda

In ceea ce priveste Caminul cultural din Silitea, acesta funcioneaz n fostul

sediu al C.A.P. Silitea si necesita lucrari de reabilitare. Astfel, prin Programul Prioritar
National se va construi in localitatea Silistea un sediu nou pentru Caminul cultural.

Locuitorii comunei Silistea sunt in majoritate crestini ortodocsi. In fiecare sat al

comunei se afl cte o biserica, n stare bun de funcionare.

50
 Foto: Biserica Sfantul Gheorghe, Sat Tepes Voda

Foto: Biserica Sfanta Maria, Sat Silistea

Geamia musulman care se afl n Silitea funcioneaz n condiii bune, fiind

ntreinut de comunitatea turco-ttar din sat.
Cimitirele ortodoxe din cele dou sate sunt nchise cu gard din piatr i
prefabricate, iar cimitirul musulman este nchis cu srm din plas.

51
 In perioada 1992 1997, in comuna Silistea au functionat trei biblioteci, din care
una publica. In prezent, in satul Silitea exist o bibliotec comunal avnd un fond de
carte de aprox. 1100 volume, la care au acces toate persoanele interesate.
In evidenta Ministerului Culturii si Cultelor, Institutul National al Monumentelor
Istorice, se afla inscrisa comuna Silistea cu un monument istoric.
Astfel, in centrul satului Silistea se afla un Obelisc monument istoric - ridicat in
anul 1924, intru cinstirea memoriei eroilor cazuti in lupta in perioada primului razboi
mondial.

Foto: Monumentul eroilor, Sat Silistea

In anul 2002, la initiativa Primariei comunei Silistea, a fost infiintata Asociatia

Steaua Sperantei, care are ca scop promovarea drepturilor tinerilor din zonele rurale
prin implicarea acestora in viata economica, sociala, civica, culturala si sportiva a
comunei.
Asociatia are in componenta Ansamblul folcloric Silisteanca si Grupul sportiv
Steaua Sperantei, ambele participand la numeroase concursuri si manifestari
organizate cu ocazia diferitelor evenimente in comuna sau in afara ei.
Printre premiile importante obtinute de Ansamblul folcloric, enumeram:
- Spectacol concurs 2006 Mladite Dobrogene, faza zonala, sectiunea solisti locul I
- Spectacol concurs 2006 Mladite Dobrogene, faza judeteana, sectiunea solisti
locul II
- Spectacol concurs 2007 Mladite Dobrogene, faza zonala, sectiunea obiceiuri, grup
vocal si dansuri populare locul I
- Spectacol concurs 2007 Mladite Dobrogene, faza judeteana, sectiunea obiceiuri si
dansuri populare locul I.

52
 Foto: Baza sportiva, Sat Silistea
In cadrul Asociatiei sportive care activeaza pe teritoriul comunei Silistea se
desfasoara activitati sportive precum: atletism, fotbal, sah, tenis de masa si de camp.
La nivelul comunei Silistea este amenajat un parc precum si locuri de joaca
pentru copii, care ofera locuitorilor alternative de recreere. Putem mentiona la acest
capitol si terenul de fotbal din Silistea.

53
 SITUATIA ECONOMICA

Caracterizare generala

In perioada post-revolutionara, mediul economic a cunoscut o serie de schimbari

bazate pe principii ale economiei de piata, cu impact major asupra dezvoltarii zonale.
Noile schimbari, bazate pe gandiri noi, au condus la efecte ce au fost apreciate ca fiind
nefavorabile de majoritatea populatiei, in special a celei din mediul rural.
Economia post-revolutionara a cunoscut o curba descendenta avand in vedere
numeroasele schimbari care au avut loc la nivelul diferitelor sectoare de activitate: de
mentalitate, de management, tehnologic etc. Trecerea la capitalism a reprezentat
declinul economiei existente, la acel moment, la nivelul micilor localitati din Romania.
Mediul economic al comunei Silistea se confrunta cu o situatie caracteristica
multor comune, atat la nivel de tara, cat si la nivelul judetului Constanta. Incapacitatea
sectorului mic de a absorbi excendentul de forta de munca a determinat o situatie relativ
precara a mediului economic din Silistea, si in consecinta, numeroase probleme pe plan
social.
Zona activitatilor economice include suprafata ocupata de unitatile de productie
industriala, industrie mica, depozitare, productie agricola, zootehnica.
Caracteristica economica predominanta pentru comuna Silistea este agricultura,
majoritatea populatiei fiind implicata in acest sector.
Comuna Silistea, cu localitatile componente Silistea si Tepes Voda, a constituit
permanent un centru economic cu caracter agricol.
In perioada 1966-1992 cele doua localitati rurale au cunoscut un fenomen de
depopulare. In present, localitatile Silistea si Tepes Voda isi mentin profilul agricol,
inregistrand in continuare o descrestere a populatiei.

Premisele dezvoltarii regionale in Romania

Politica de dezvoltare regionala reprezinta o componenta esentiala a procesului

de reforma in Romania, avand drept scop principal diminuarea dezechilibrelor
economice si sociale acumulate, preintampinarea aparitiei unor noi dezechilibre si
sustinerea dezvoltarii generale durabile a tuturor regiunilor tarii.
Aceasta politica a fost introdusa in Romania in anul 1998. Pana la acea data,
Romania nu si-a formulat in mod clar o politica de dezvoltare regionala, desi guvernele
au actionat in acest sens prin diverse politici macro-economice si sectoriale.
O data cu inaintarea in reformele necesare tranzitiei catre o economie de piata
functionala, precum si in contextul cerintelor pe care Romania trebuie sa le respecte
pentru a putea adera la Uniunea Europeana, s-a conturat necesitatea adoptarii de catre

54
Romania a unei politici de dezvoltare regionala eficienta si clara, ca element nou si
important al strategiei de reforma, care sa fie benefica nu numai pentru regiunile mai
putin dezvoltate, ci si pentru dezvoltarea socio-economica a tarii, in general. Astfel, in
perioada 1996-1998, Comisia Europeana si Guvernul Romaniei au dezvoltat programul
Phare pentru politica de dezvoltare regionala care a avut ca obiective, pe de o parte,
constientizarea factorilor responsabili si a publicului larg asupra dezvoltarii regionale in
Romania, iar pe de alta parte, propunerea unui model de dezvoltare regionala propriu
Romaniei, pe baza unei analize detaliate a situatiei existente, precum si a cadrului
istoric si cultural specific.
Studiul "Carta Verde a Dezvoltarii Regionale in Romania", elaborat in anul 1997
in cadrul mentionatului program Phare, a propus un model concret de abordare a
dezvoltarii regionale, conturand principiile, obiectivele, instrumentele si institutiile
necesare promovarii unor politici in acest domeniu. In perioada urmatoare, 1997-1998,
unitatile administrativ-teritoriale organizate la nivel judetean s-au asociat in mod
voluntar, conturandu-se opt regiuni de dezvoltare propuse in studiul mentionat si
infiintandu-se agentiile de dezvoltare regionale corespunzatoare.
Cadrul juridic al dezvoltarii regionale a inceput sa se formuleze si el incepand cu
1998 cand a fost adoptata Legea nr. 151/98 privind dezvoltarea regionala in Romania,
lege care defineste principiile, obiectivele, competentele, instrumentele si institutiile
necesare promovarii politicii in domeniu. Institutiile nationale si regionale s-au infiintat
conform acestei legi, iar in perioada 1999-2000 s-a elaborat primul Plan National de
Dezvoltare.
Intregul cadru institutional si legal pentru dezvoltarea politicilor regionale se afla
intr-o permanenta imbunatatire, astfel incat sa se raspunda cerintelor UE si specificitatii
romanesti. Evolutia si schimbarile importante din acest domeniu sunt monitorizate de
Comisia Europeana si publicate, anual, in Rapoartele periodice ale Comisiei in legatura
cu progresul Romaniei pe calea integrarii.
Conceptul national de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri
planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in
parteneriat cu diversi actori (privati, publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri
economice, dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a potentialului regional si
local, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata.
Acest concept se regaseste in Planul National de Dezvoltare (PND) care
traseaza o strategie coerenta la nivel sectorial si regional, vazand domenii cum ar fi
dezvoltarea intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de
tehnologie, dezvoltarea sectorului IMM-urilor, imbunatatirea infrastructurii, calitatea
mediului inconjurator, dezvoltarea rurala, sanatatea, educatia, invatamantul si cultura.
Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicilor regionale si se refera
la urmatoarele aspecte: inlaturarea sau diminuarea saraciei in zonele rurale;

55
echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel
rural; stimularea initiativelor locale; pastrarea patrimoniului spiritual si cultural. In acelasi
timp, politica de dezvoltare regionala trebuie sa se incadreze in tendintele majore
existente in prezent, si anume globalizarea, favorizarea strategiilor pe termen lung,
precum si stabilirea parteneriatelor in dezvoltarile pe verticala si pe orizontala.

Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:

diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii

echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata);
preintampinarea producerii de noi dezechilibre;
indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la
instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de
coeziune);
corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii
interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care
este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de
Romania.

Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare

regionala sunt:

descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental,

spre cel al comunitatilor regionale;
parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale;
planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vederea
atingerii unor obiective stabilite;
cofinantarea - contributia financiara a diversilor actori implicati in realizarea
programelor si proiectelor de dezvoltare regionala.

Pentru implementarea politicilor de dezvoltare regionala a fost creat si este in

vigoare un sistem functional legal si institutional atat la nivel central cat si regional.

Prezentarea Regiunii de Sud Est

Datorita amplasarii sale geografice, comuna Silistea - judetul Constanta, face

parte din Regiunea de Sud-Est, la care sunt arondate si judetele: Braila, Buzau,
Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea.

56
 Suprafata totala a acestei regiuni este de 35.762 ha, fiind clasata pe locul II dupa
Regiunea de Nord. Teritoriul Regiunii de Sud-Est reprezinta aproximativ 15% din
suprafata totala a tarii.
Mediul urban concentreaza aproximativ 55,5% din populatia Regiunii de Sud
Est, cu tendinta de scadere in viitor.
In anul 2004, gradul de ocupare inregistrat la nivelul Regiunii de SE era de
35,8%, nivelurile cele mai ridicate fiind in domeniul serviciilor (36,4%) si agriculturii
(35,3%). Gradul de ocupare al fortei de munca la nivelul ramurilor industriale prezente
in aceasta zona se situa la nivelul anului 2004 la 28,3%.
Rata somajului pentru aceasta zona era la nivelul anului 2004 de 6,9%, peste
media la nivel de tara 6,3%.
Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizeaza prin intrarea in
declin a ramurilor industriale, generand lichidare si /sau restructurarea marilor
intreprinderi (cu impact negativ asupra somajului) si infiintarea de IMM-uri.
Potrivit datelor statistice existente la nivel regional, in ultimii ani ponderea in
economia regiunii o detin microintreprinderile si intreprinderile mici si mijlocii.
Majoritatea intreprinderilor mari activeaza in industria prelucratoare, constructii,
transport si depozitare.
Regiunea de SE dispune de o serie de resurse naturale care, utilizate in mod
adecvat, pot avea un rol semnificativ in dezvoltarea socio-economica a zonei. Cele mai
importante sunt zacamintele de petrol si gaze naturale, carierele de piatra si sare.

57
 Unul din puncte forte ale regiunii de SE este Portul Constanta, cea mai
importanta poarta economica a tarii noastre catre Europa. De altfel si porturile Galati,
Braila si Tulcea sunt recunoscute in lume atat pentru capacitatea de marfuri tranzitate,
cat si pentru navele de mare tonaj construite aici.
PIB-ul Regiunii de SE in anul 2000 a fost de 4,65 miliarde euro, in crestere
16,25% fata de anul 1999. Regiunea de SE a tarii contribuie la crearea produsului intern
brut la nivel national cu 15,1%.
In anul 2000, PIB-ul regional pe cap de locuitor a fost de 1.596,17 euro, usor sub
nivelul national, regiunea de SE ocupand locul 6 la nivel interregional.
Spatiul rural este depozitarul a importante resurse economice la nivelul regiunii:
materii prime pentru industrie, resurse agricole, forestiere, piscicole, turistice si
balneare.
Agricultura, principala activitate economica din spatiul rural, impreuna cu
piscicultura, silvicultura si exploatarea forestiera au o contributie de 14,1% la formarea
PIB-ului regional.
Datorita influentei negative a unor factori precum ponderea mare a populatiei
ocupate in agricultura si sezonalitatea acestei activitati, o mare parte a populatiei din
mediul rural se confrunta cu optiuni de ocupare limitate si nevoita sa munceasca pentru
asigurarea unui nivel minim de trai in activitati cu productivitate redusa. In profil
regional, structura populatiei ocupate dupa statutul profesional releva ca in regiunile
predominant agricole (cum este cazul Regiunii de Sud-Est) lucratorii pe cont propriu si
lucratorii familiali neremunerati reprezinta 70% din populatia ocupata.

a. Sector primar: Agricultura

Culturile agricole reprezinta o caracteristica principala a Regiunii de Sud - Est,

regiunea ocupand in anul 2001 primul loc la nivel national in productia de struguri,
floarea soarelui, porumb boabe, soia boabe, rosii, pepeni, in pentru fibra, si locul II in
productia de grau si secara, ceapa, cereale boabe, leguminoase boabe.
Statisticile din sectorul agricol pentru aceasta regiune, la nivelul anului 2003 se
prezinta astfel:
Fondul Funciar dupa modul de folosinta
Suprafata agricola Suprafata agricola pe categorii de folosinta
Total din care: Arabil Pasuni Fanete Vii si Livezi
Regiunea proprietate pepiniere si
majoritara agricole pepiniere
privata pomicole
Regiunea 2335834 2160276 334685 62533 88894 23058
1826664
SE

58
 * Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud Est

Suprafata cultivata cu plante oleaginoase

Plante uleioase Floarea - soarelui Soia

Total din care: Total din care: Total din care:
Regiunea proprietate proprietate proprietate
majoritara majoritara majoritara
privata privata privata
Regiunea 470485 446381 400032 383817 47927 42694
SE
* Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud Est

59
 Suprafata cultivata cu principalele culturi

Total suprafata cultivata Cereale pentru boabe Grau si secara Orz si orzoaica Ovaz Porumb
Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care:
proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate proprietat
Regiunea
majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar e
privata privata privata privata privata majoritar
privata
Regiunea
1678891 1608336 979175 952602 258067 250463 45403 43340 21753 20627 648744 633119
SE
* Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud Est

Plante pentru alte

Sfecla de zahar Plante textile Cartofi Cartofi de toamna Legume
industrializari
Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care:
Regiunea proprietate proprietate proprietate proprie- proprietate proprie-tate
majoritar majoritar majori-tar tate majoritar majoritar
privata privata privata majori-tar privata privata
privata
Regiunea 6989 6927 5947 5885
545 545 11628 11580 8399 8362 31851 31141
SE

60
 Tomate Ceapa uscata Varza Pepeni verzi Plante de nutret Perene vechi si noi
Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care:
Regiunea proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate
majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar
privata privata privata privata privata privata
Regiunea 8400 8240 5224 5161
4141 4094 16284 16228 135220 118167 71376 65109
SE

Anuale pentru fan si Plante pentru Radacinoase pentru Leguminoase pentru

Mazare Fasole
masa verde insolizare nutret boabe
Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care:
Regiunea
proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate
majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar
privata privata privata privata privata privata
Regiunea 58099 48311 4484 3535 16548 15961 8179 7827 8354 8119
1089 1040
SE
* Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud Est

61
 Agricultura la nivelul judetului Constanta

Judetul Constanta are 707.000 de hectare de teren, din care 80% este arabil.
Potentialul natural al regiunii si conditiile climatice sunt favorabile dezvoltarii
activitatilor agricole. Principalele culturi agricole sunt cele de grau, porumb, cartofi,
plante oleaginoase si legume.
Dupa 1991, in agricultura judetului, cele doua tipuri de proprietate detin
urmatoarele proportii: sectorul privat are 66% din totalul terenului arabil din judet in
timp ce capitalul de stat are 34 % din suprafata arabila a judetului.
Industrializarea si prelucrarea produselor agricole este asigurata de 136
societati comerciale specializate in industria alimentara.

Fondul funciar dupa modul de folosinta

Suprafata agricola Suprafata agricola pe categorii de folosinta

Total din care: Arabil Pasuni Fanete Vii si Livezi si
Judetul proprietate pepiniere pepiniere
majoritar agricole pomicole
privata
Constanta 388737 313514 488720 64505 - 11459 3448
* Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud Est

Suprafata cultivata cu plante oleaginoase

Plante uleioase Floarea - soarelui Soia

Total din care: Total din care: Total din care:
Judetul proprietate proprietate proprietate
majoritar majoritar majoritarpri
privata privata vata
Constanta 173705 167391 150955 147390 3910 3398
* Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud Est

62
 Suprafata cultivata cu principalele culturi

Total suprafata
Cereale pentru boabe Grau si secara Orz si orzoaica Ovaz Porumb
cultivata
Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care:
Judetul
proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate
majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar
privata privata privata privata privata privata
Constanta 443417 429850 206217 202736 53635 53329 15960 15674 12092 11835 123075 120452

Plante pentru alte

Sfecla de zahar Plante textile Cartofi Cartofi de toamna Legume
industrializari
Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care:
Judetul
proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate
majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar
privata privata privata privata privata privata
Constanta 118 56 112 50 304 304 2986 2870 1396 1376 6218 5682

63
 Tomate Ceapa uscata Varza Pepeni verzi Plante de nutret Perene vechi si noi
Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care:
Judetul proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate
majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar
privata privata privata privata privata privata
Constanta 1660 1541 838 816 753 733 1093 1092 36461 34506 12676 11953

Anuale pentru fan si Plante pentru Radacinoase pentru Leguminoase pentru

Mazare Fasole
masa verde insolizare nutret boabe
Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care: Total din care:
Judetul
proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate proprietate
majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar majoritar
privata privata privata privata privata privata
Constanta 21509 20547 2229 1962 47 44 10470 10057 6962 6725 3493 3317
* Sursa datelor Directia Judeteana de Statistica Constanta

64
 Agricultura la nivelul comunei Silistea

Datorita influentei negative a unor factori precum ponderea mare a populatiei

ocupate in agricultura si sezonalitatea acestei activitati, o mare parte a populatiei din
aceasta zona se confrunta cu optiuni de ocupare limitate si este nevoita sa
munceasca pentru a-si asigura un minim de trai in activitati cu productivitate redusa.
Caracteristica economica predominanta pentru zona Silistea este agricultura,
majoritatea populatiei fiind implicata in acest sector.
In pofida potentialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor
agricole este scazuta, datorita tehnologiilor invechite. Fragmentarea suprafetelor
arabile in portiuni mici este un obstacol in calea dezvoltarii agriculturii. Potentialul
economic scazut al micilor ferme si managementul ineficient al exploatatiilor agricole
au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole.
Terenul agricol apartinind teritoriului administrativ al comunei Silistea este de
6.971 ha din care 164,5 ha vie si 676 ha de pasune.

Foto: Islaz Silistea

In anul 1990, suprafata totala a comunei Silistea era de 7844 ha, din care
suprafata agricola - 7427 ha. Comuna a constituit permanent un centru economic cu
caracter agricol, profilul agricol dominant fiind dat de productia vegetala si cresterea
animalelor.

65
 Suprafata totala a terenului intravilan al comunei Silistea in anul 1990 era de
250,85 ha teren intravilan, din care:
- in localitatea Silistea: - 120,00 ha trup principal -localitate cu zona de locuit si
dotari complementare;
- 9,67 ha unitati agro - zootehnice
si
- in localitatea Tepes Voda: - 108,00 ha trup principal -localitate cu zona de locuit si
dotari complementare;
- 13,18 ha unitati agro - zootehnice

Fondul funciar dupa modul de folosinta in comuna Silistea

intre anii 1998 - 2003

ANUL 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Suprafata agricola dupa modul 7427 7427 6788 6788 6788 6788
de folosinta ha
Suprafata arabila ha 6818 6818 6371 6371 6371 6371
Suprafata vii, pepiniere 175 175 175 175 175 165
viticole ha
Suprafata pasuni - ha 434 434 242 242 242 252
* Sursa datelor: Directia Judeteana de Statistica Constanta

In prezent, suprafata totala a comunei Silistea masoara 7.154 ha, din care,
teren agricol in suprafata de 6.971 ha. Comuna dispune de o suprafata de 676 ha de
pasune iar vita de vie ocupa o suprafata de 165 ha.
Populatia totala a comunei este de 1.480 locuitori, predominand forma de
proprietate privata asupra terenurilor agricole.
Comuna a constituit permanent un centru economic cu caracter agricol,
profilul agricol dominant fiind dat de productia vegetala si cresterea animalelor.
Pe raza comunei functioneaza un numr de 19 societi comerciale, asociatii
familiale si persoane fizice autorizate, din care 8 societi sunt cu profil agricol ce
lucraz suprafete mari de teren agricol:
- S.C. GRAIN SISTEM SERVICE S.R.L. 900 ha
- S.C. FIROFIMO S.R.L 420 ha
- S.C. MEGAEX IMPEX S.R.L. 235 ha
- S.C. VIOCOR AGROSTAR S.R.L. 235 ha
- S.C. OTILIA MIXT S.R.L. 168 ha
- S.C. AQUILA AGRICOLA S.R.L., Ploiesti
- S.C. GIMASO INVESTMENT S.R.L., Constanta

66
- S.C. VINIA S.A., Iasi
Cu profilul comert si agricultura functioneaza si doua asociatii familiale: A.F.
DRAGOMIR si A.F. SANDU, ambele cu sediul in localitatea Tepes-Voda, iar de
reparatiile mecanice se ocupa P.F. NEDELCU, cu sediul in localitatea Silistea.
Unitatile agro zootehnice ocupa in localitatea Silistea 9,67 ha iar in
localitatea Tepes Voda 13,18 ha.

Vita de vie este cultivata pe o suprafata de 165 ha, din care 160 ha apartin
societatii comerciale S.C. VINIA S.A. IAI.
Se poate inca remarca reticenta oamenilor de a crea forme de asociere in
agricultura, cum ar fi constituirea grupurilor de producatori, prin care ar putea sa isi
promoveze mai bine produsele, sa intre pe piata cu produse competitive, pentru care
sa obtina preturi mai bune, transformand astfel sectorul agricol intr-unul generator de
profit.
Statisticile din sectorul agricol la nivelul comunei Silistea se prezinta astfel:

ANUL
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Suprafata cultivata cu grau si 2010 2166 2928 1805 1159 285
secara ha
Suprafata cultivata cu porumb 548 943 500 295 373 1908
boabe ha
Suprafata cultivata cu cartofi ha 58 56 19 5 5 20

Suprafata cultivata cu floarea 559 1060 741 470 547 1938

soarelui ha
Suprafata cultivata cu legume ha 59 21 35 16 15 18

67
Suprafata vii si pepiniere viticole 175 175 175 175 175 165
ha
Suprafata pasuni ha 434 434 242 242 242 252

* Sursa datelor Directia Judeteana de Statistica Constanta

Sfecla de zahar a fost cultivata pe suprafete mici doar in anul 1992, 1995 si
1996, obtinandu-se o productivitate scazuta: in 1992, la 29 ha s-au obtinut 258 tone,
in 1995 la 8 ha 56 tone sfecla de zahar iar in anul 1996, de pe 70 ha cultivate s-au
recoltat 2182 tone sfecla de zahar. Datorita conditiilor de sol si temperatura dar si a
randamentului scazut la hectar, sfecla de zahar nu a mai fost cultivata in anii urmatori
pe teritoriul comunei.

Productia totala de legume, fructe si cereale

raportata la suprafata cultivata

1998 1999
ANUL 2000 2001 2002 2003

Productia totala de grau si secara 6484 7752 8228 3322 2070 -

ha
Productia totala de porumb boabe 1537 2636 749 698 721 6492
ha
Productia totala de cartofi ha 1175 560 39 25 50 200

Productia totala de floarea 842 1523 671 345 508 1632

soarelui ha
Productia totala de legume ha 511 193 98 87 119 185

Productia de struguri total tone 751 947 1085 1050 245 720

Productia de fructe total tone 55 123 13 54 41 64

* Sursa datelor Directia Judeteana de Statistica Constanta

68
 Foto: Livada de pruni, Silistea

Principalele culturi practicate pe terenurile arabile de catre proprietarii privati

(in anul 2002), pe raza comunei Silistea:

Anul
Anul
2002
Suprafata cultivata cu grau ha 695
Productia totala de grau (tone) 1390
Suprafata cultivata cu porumb boabe - ha 485
Productia totala de porumb boabe (tone) 968
Suprafata cultivata cu rapita - ha 31
Productia totala de rapita (tone) 24
Suprafata pasuni naturale in folosinta ha 242
Productia pasuni (tone) 1694
Suprafata cultivata cu plante de nutret (lucerna pentru fan) - ha 284
Productie plante de nutret (lucerna pentru fan) (tone) 3015
Suprafata cultivata cu legume (tomate, ceapa, usturoi) ha 15
Productia totala de legume (tone) 69
Suprafata cultivata cu pepeni verzi ha 20
Productia totala de pepeni verzi (tone) 20
Suprafta livezi si pepiniere pomicole ha
Productia totala de fructe (tone) 41

69
 Suprafata vii pe rod ha 15
Productia totala de struguri (tone) 75
* Sursa datelor Primaria comunei Silistea

In structura suprafetei cultivate si a productiei vegetale, cele mai mari ponderi

le detin culturile de grau, porumb, plante de nutret, legume si struguri.
Potrivit surselor din cadrul Primariei Silistea, principalele tipuri de culturi
infiintate in perioada 2005 - 2007 au fost:
- prasitoare: floarea soarelui, porumb
- paioase: orzoaica, grau
- tehnice: rapita
Productia obtinuta la floarea soarelui a fost de 2000 kg/ha, la porumb s-au
obtinut 4000 kg/ha, la orzoaica 1800 kg/ha, la grau 2500 kg/ha iar la rapita productia
a fost de 1200 kg/ha.
Cultura de vita de vie ocupa o suprafata de 165 ha de pe care s-a obtinut o
productie de 10.000 kg/ha.
Comuna dispune de o suprafata de 676 ha de pasune, lucru care influenteaza
favorabil sectorul zootehnic.

70
 Cresterea animalelor la nivelul comunei SILISTEA

Bovine Porcine Ovine Pasari

din care in din care in din care in din care in
Perioada de Total la Total la Total la Total la
gospodarii gospodarii gospodarii la gospodarii
raportare sfarsitul sfarsitul sfarsitul sfarsitul
la sfarsitul la sfarsitul sfarsitul la sfarsitul
anului anului anului anului
anului : anului : anului : anului :
Anul 1992 364 364 726 726 2871 2871 5298 5298
Anul 1993 367 367 816 816 2920 2920 6691 6691
Anul 1994 364 364 657 657 2032 2032 5932 5932
Anul 1995 390 390 529 529 1978 1978 7396 7396
Anul 1996 431 431 1127 1127 1891 1891 7605 7605
Anul 1997 1157 379 1131 985 3422 1687 7135 7135
Anul 1998 1003 422 1175 1175 1488 1488 7759 7759
Anul 1999 966 467 1207 1089 2047 1489 7058 7058
Anul 2000 932 471 978 876 1713 1218 6456 6456
Anul 2001 1043 543 601 533 1700 1279 6836 6836
Anul 2002 1255 624 1266 1266 1384 1384 10714 10714
Anul 2003 843 445 1454 1454 1298 1298 6429 6429
* Sursa datelor Directia Judeteana de Statistica Constanta

71
 Comuna Silistea detine si in domeniul zootehnic un real potential, dar care ca
si celelalte sectoare nu este suficient exploatat.
Conform situatiilor existenta in cadrul Primariei Silistea, se poate constata o
crestere a efectivului de animale aflate in gospodariile oamenilor in perioada 2005
2007, astfel:

Animale 2005 2006 2007

Bovine 445 710 757
Ovine 1298 2500 2780
Caprine 392 452 576
Porcine 454 786 885

In ceea ce priveste productiile obtinute din cresterea animalelor precum si

rentabilitatea sectorului zootehnic pe raza comunei Silistea, situatia este prezentata
in tabelul urmator:

Productia anuala obtinuta din cresterea animalelor

Perioada Productia de Productia de lapte Productia Productia

de carne (sacrificari) de vaca si bivolita de lana de oua
raportare - tone gr. vie - - hl. fizic - - kg. fizic- - mii buc. -
Anul 1992 250 4483 16360 625
Anul 1993 223 4817 12100 816
Anul 1994 372 5533 11680 623
Anul 1995 428 5187 6923 1116
Anul 1996 505 6669 6619 1152
Anul 1997 520 6889 6700 1141
Anul 1998 494 6568 6000 981
Anul 1999 473 8244 5000 1013
Anul 2000 512 14566 5200 1042
Anul 2001 481 15229 4260 864
Anul 2002 502 15038 3840 1229
Anul 2003 528 13567 4190 1256
* Sursa datelor Directia Judeteana de Statistica Constanta

Din analiza tabelului mai sus rubricat se poate afirma ca nu exista o

productivitate competitiva a acestui sector, acest aspect fiind determinat de dotarile
tehnice necorespunzatoare precum si de lipsa investitiilor.
Se poate observa ca acest sector al agriculturii, zootehnia, este o activitate
slab dezvoltata, concentrata la nivelul gospodariilor individuale din necesitatea
asigurarii traiului fiecarei familii.

72
 b. Sector secundar: Industria

Industria a fost prezenta pe teritoriul comunei Silistea pana in anul 1992

inclusiv. Acest secor al economiei a fost reprezentat de industria alimentara, a
bauturilor si tutunului.
Conform datelor existente la Directia Judeteana de Statistica Constanta,
productia inregistrata in ramura alimentara, a fost de 24535 mii lei vechi, in anul
1992, iar investitiile din sectorul agricol realizate in acelasi an au fost de 3600 mii lei
vechi.
Din 1992 si pana in prezent, pe teritoriul comunei Silistea nu au mai fost
desfasurate activitati industriale cu relevanta economica, lucru ce a defavorizat
populatia si dezvoltarea socio-economica a comunei.
Intrucat agricultura este sectorul predominant, trebuie urmarit traseul
produselor rezultate din aceasta activitate. Daca facem referire la produse agricole
de tipul legumelor, fructelor, vitei-de-vie, acestea constituie obiectul consumului
propriu al populatiei. In general, recoltele aferente acestor sectoare ating cote
minime, necesare traiului zilnic.
Recoltele de cereale rezultate ca urmare a muncii pamantului sunt destinate
acoperirii necesarului hranei animalelor din gospodarii si a familiei. In unele cazuri, o
parte din aceste recolte sunt comercializate micilor intreprinzatori, fie sub forma de
troc, la schimb cu alte produse alimentare, fie contra cost pentru a acoperi alte
cheltuieli propririi fiecarei gospodarii.
Rentabilizarea agriculturii se poate face prin revitalizarea industriei alimentare,
construirea de fabrici de procesare a produselor agro- zootehnice si asigurarea unei
piete sigure pentru desfacerea produselor.

c. Sector tertiar: Comert servicii

In sfera comertului si a serviciilor, pe raza comunei Silistea activeaza 8 agenti

economici, in majoritate societati cu raspundere limitata dar si asociatii familiale.
Ponderea cea mai mare o au societatile comerciale care au ca obiect de
activitate principal, comertul cu amanuntul. Produsele comercializate in cadrul
acestora sunt de provenienta externa teritoriului comunei Silistea.
Nu exista o piata de legume fructe pentru a asigura desfacerea productiei
proprii in comuna.

73
Turismul

Activitatea turistica este inexistenta pe teritoriul comunei Silistea. Aici nu au

fost construite inca pensiuni agroturistice si nici alte spatii de cazare turisti nu exista.
Comuna nu dispune de un potential turistic deosebit. Se poate valorifica insa
potentialul agroturistic dat de o natura nepoluata precum si de apropierea de Fluviul
Dunarea.

Infratiri

La nivelul comunei Silistea s-au stabilit relatii de infratire cu comuna COJUJNA

, Chisinau, Republica Moldova si Cantonul MELLE din Franta.
Comuna Silistea este membr a Asociaiei Comunelor din Romnia i face
parte (alturi de alte 19 de comune din Judeul Constana) din Asociaia pentru
Dezvoltare Rural care a semnat un acord de colaborare cu Pactul Teritorial Alto
Belice Corleonese din Sicilia, Italia, in vederea dezvoltarii unor programe de
dezvoltare rurala.

74
 PUNCTE TARI I PUNCTE SLABE ALE COMUNEI SILISTEA
IN COMPETITIE CU ALTE COMUNE

FACTOR PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Poziie geopolitica -situata in partea central - vestica a judetului - alternanta de ani secetosi si umezi
Constanta, la o distanta de 18 km de orasul - inundatii la ploi abundente
Medgidia si 16 km de Cernavoda - retea hidrografica saraca, cea mai apropiata apa
-condiii geografice favorabile (climatice, geologice curgatoare fiind Dunarea, la 6 km distanta.
si pedologice);
- soluri fertile, pretabile tuturor culturilor;
- zona nepoluata;

Populatie, for de - populatie totala de 1480 locuitori - lipsa oportunitatilor de angajare, tendinta de
munc - nivel redus de conflicte sociale ntre cetateni; crestere a ratei somajului;
- majoritatea locuitorilor sunt romani de religie - nivel mediu de instruire;
ortodoxa - putere financiara scazuta a populatiei
- ponderea major a populatiei din grupa de varsta - spor negativ al natalitatii
adulta;
- forta de munca calificata in agricultura;
- somaj in scadere la nivelul judetului Constanta
Patrimoniu - Obelisc monument istoric - ridicat in anul 1924, - spatii publice necorespunzatoare;
intru cinstirea memoriei eroilor cazuti in lupta in - lipsa spatiilor de cazare pentru turisti;
primul razboi mondial, aflat in evidena Ministerului - lipsa spatiilor pentru activitati cultural-sportive;
Culturii i Cultelor (2004) - Institutul Naional al
Monumentelor Istorice;
- fond de terenuri ( situate in intravilan ) ce permit
constructia de noi locuinte;
- fond mare de terenuri agricole in extravilan;

75
Infrastructura - existenta unui Grup de Actiune Locala din care - lipsa unor dotari edilitare necesare dezvoltarii
instituionala face parte si comuna Silistea economice si sociale;
-relatii de infratire cu comuna COJUJNA, Chisinau, - dezvoltare foarte redusa a infrastructurii de
Republica Moldova si Cantonul MELLE din Franta afaceri;
- membr a Asociaiei Comunelor din Romnia
- membra a Asociaiei pentru Dezvoltare Rural

Infrastructura - comuna Silistea este traversata de DJ 224 care - starea tehnica precara a drumurilor comunale
de circulatie si leaga cele doua drumuri nationale DN 22C (13,5 km drumuri de pamant);
transport Constanta Cernavoda si DN 2A Constanta - comuna nu este strabatuta de cale ferata;
Harsova Bucuresti; - nu are iesire la Dunare.
- sectoare de drumuri modernizate;
- artere asfaltate: DJ 224 si DC 61 in localitatea
Silistea si DJ 224 in localitatea Tepes Voda;
- localitatile comunei Silistea se polarizeaza spre
orasul Medigidia si Cernavoda;
- statii de cale ferata: Cernavoda la 16 km
distanta si gara Medgidia (nod feroviar) la 18 km.
- la 17 km distanta fata de portul Medgidia de pe
Canalul Dunare Marea Neagra;
- aeroportul international Mihail Kogalniceanu
situat la 30 km fata de comuna Silistea;

Reele tehnico-edilitare, - infrastructura tehnica de alimentare cu apa si - slaba dezvoltare a infrastructurii tehnice;
energetice si energie electrica pe o distanta de 13 km; - echipamente i tehnologii depite fizic i moral;
telecomunicatii - acoperire cu reea de telefonie mobila - inexistena reelei de distribuie a gazelor naturale;
alternativa pentru telefonia fixa; - inexistena unui sistem mixt de alimentare cu apa
si a unui sistem alternativ de alimentare cu gaze.
- existenta unui sistem de irigatii nefunctional si in
mare parte dezafectat;
- sistem de alimentare cu apa si energie electrica
insuficient;

76
 - posturi de telefonie fixa doar in institutiile publice;
- acoperire partiala si cu semnal slab al operatorilor
de telefonie mobila;
- retea de canalizare inexistenta

Economie -predominarea proprietatii private asupra -numar mic de IMM si nivel redus al dezvoltarii lor;
proprietatii de stat; - indice de dezvoltare scazut al ntregii zone;
- posibilitatea diversificarii structurii economice; -absena unui mecanism de stimulare selectiva a
- traditii in agricultura; activitatilor industriale;
-posibilitati de dezvoltare a sectorului de - slaba dezvoltare a serviciilor si comertului.
transporturi, comert si servicii

Invatamant - procent de scolarizare primara si medie ridicat;
- retea de invatamant scolar relativ dezvoltata si
adaptata cerintelor zonei (invatamant clasic,
invatamant teoretic si profesional);
- dotare buna a unitatilor de invatamant cu
echipamente si materiale;
- insuficienta racordare a unitatilor de invatamant la
tehnicile de varf;
- migrarea cadrelor didactice de specialitate din
invatamant spre alte domenii de activitate;
- insuficienta institutiilor de invatamant raportat la
numarul de copii scolarizati.

Sanatate, asistenta - administratia publica locala asigura fonduri si - dispensarul din Tepes Voda necesita lucrari de
sociala servicii pentru protectie sociala; reabilitare i modernizare a bazei materiale;
- dispensarul uman din Silitea a fost renovat i - inexistenta unei repartitii echilibrate ca numar de
modernizat n anul 2004; persoane deservite / cabinet medical
- personal medical calificat; - intretinere curenta nesatisfacatoare;
- dispensar veterinar cu doi specialisti veterinari - lipsa dotarilor necesare desfasurarii activitatilor de
expertiza medicala;
- insuficiente servicii si personal specializat;

77
Mediu - grad de poluare scazut; - retea hidrografica saraca;
- gestionare individuala a deseurilor - inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a
deseurilor;

Locuire - necesar de locuinte relativ scazut - pondere foarte mica a locuintelor aflate sub tutela
- terenuri lotizate in vederea construirii de locuinte administratiei publice locale;
- suprafata medie locuibila/ locuitor mare;

78
 TENDINTE GENERAND OPORTUNITATI SAU POTENTIALE RISCURI PENTRU COMUNA SILISTEA

SECTOR OPORTUNITI RISCURI

Politica generala a - statutul de stat membru al Uniunii Europene incepand cu - revenirea la un model economic de tip arhic;
Romaniei; relatiile data de 1 ianuarie 2007; - instabilitate politica;
cu autoritatile - imbunatatirea legislatiei si cadrului institutional n - activarea clauzei de salvgardare.
judetene Romania;
- transpunerea legislatiei europene in legislatia interna;
- extinderea autonomiei decizionale si financiare in toate
sectoarele de activitate;
- stabilitate si coerenta politica interna;
Procese sociale si - cresterea mobilitatii populatiei; - descresterea demografica la nivel local si
demografice - cresterea numarului de stabiliri de domiciliu in localitate; national;
- imbunatatirea nivelului de educatie si cultura al populatiei - instabilitate sociala accentuata;
de toate varstele; - migrarea profesorilor si a altor cadre implicate
- mentinerea unui climat social, interetnic i interconfesional in procesul formarii profesionale din invatamant
stabil; catre alte domenii sau in alte tari;
- cresterea numarului persoanelor cu pregatire profesionala
superioara in cadrul populatiei apte de munca;
Economie - existenta finantarilor internationale din partea UE si Bancii - retragerea sprijinului financiar din partea
i afaceri Mondiale; organismelor internationale;
- aplicarea strategiei nationale de dezvoltare economico- - cresterea deficitelor economice si comerciale;
sociala pe termen mediu; - dezvoltarea fenomenelor de infractionalitate
- stabilizarea mediului macroeconomic; economica;
- dezvoltarea si imbunatatirea legislatiei in domeniul muncii - eliminarea subventiilor acordate zonelor
si protectiei sociale; defavorizate din punct de vedere economic.
- restructurarea finantelor publice si cresterea autonomiei
financiar-bugetare la nivel local;
- imbunatatirea legislatiei si a mecanismelor de atragere a
investitiilor romanesti si straine directe majore;

79
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA DURABILA A COMUNEI
SILISTEA PE TERMEN LUNG

Fondurile Structurale au ca scop promovarea si sprijinirea dezvoltarii sociale si

economice a regiunilor defavorizate ale Uniunii Europene prin furnizarea de
infrastructura necesara, dar in special prin intarirea spiritului antreprenorial,
incurajarea investitiilor in activitati de afaceri si stimularea cailor de dezvoltare
integrata in zonele subdezvoltate, in scopul de a exploata sinergiile intre diferitele
masuri asumate si de a sprijini noile abordari in politicile de dezvoltare locala.
Experienta europeana trecuta si prezenta cu privire la finantarea oferita de
Fondurile Structurale a aratat faptul ca abordarile dezvoltarii teritoriale pot fi extrem
de diferite. S-a confirmat faptul ca, desi existau zone in care situatia era similara,
abordarile alese pentru fiecare zona in parte erau diferite, in raport cu obiectivele lor
generale, compozitia parteneriatului local, conducerea acestuia, etc.
In acest context este necesara elaborarea strategiei proprii de dezvoltare a
fiecarui Grup de Actiune Locala (GAL), in functie de particularitatile specifice
caracteristice fiecarei zone.
Strategia proprie de dezvoltare reprezinta un material programatic care are la
baza o analiza-diagnostic a situatiei economice si sociale existente la nivelul zonei
aferente GAL-ului, bazata pe o analiza S.W.O.T. pentru identificarea punctelor tari si
a punctelor slabe, care constituie baza stabilirii unor obiective pe termen mediu si
lung, precum si a cailor de urmat pentru atingerea acestora.
Sub denumirea de Plan Local de Actiune (PLA), Strategia proprie de
dezvoltarea a zonei pe termen mediu si lung, constituie principalul instrument al GAL
urilor pentru a accesa Fondurile Structurale si contine masuri de actiune pentru
dezvoltarea integrata a zonei la diferite niveluri: la nivel orizontal, prin promovarea
actiunilor intersectoriale; la nivel verticat intrasectorial, prin implementarea de actiuni
locale de sprijin a spiritului antreprenorial, de la faza de productie la marketing si
distributie; la nivel teritorial, prin valorificarea resurselor locale ca mijloc de
promovare a intregului teritoriu; la nivel functional si de resurse, printr-o continua
coordonare a diferitelor proiecte in aceeasi zona.
Abordarea teritoriala pentru elaborarea Planului Local de Actiune face posibila
explorarea de noi cai de dezvoltare, chiar in zone unde declinul pare prea avansat si
ireversibil. Parteneri locali activi, capabili de a imagina un viitor, pot restructura
activitati existente sau, daca s-au deteriorat prea mult, pot propune un proiect de
dezvoltare locala complet nou, pentru care trebuie creata o noua identitate si imagine
a zonei.
Scopul elaborarii Strategiei de Dezvoltare locala a comunei Silistea este
acela de a pune la dispozitia tuturor factorilor interesati in progresul comunitatii si a

80
zonelor limitrofe, o gandire unitara cu privire la caile necesare a fi de urmat, creand
premisele aparitiei unui efect sinergic, benefic pentru asigurarea unei dezvoltari
armonioase i durabile.
Prezenta strategie reprezinta documentul de baza al administraiei publice
locale, pentru urmatorii 7 ani, in vederea corelarii actiunilor la nivel local in toate
sectoarele care pot si trebuie sa contribuie la progresul intregii comunitati.
Strategia de Dezvoltare locala a comunei Silistea constituie un tot unitar,
echilibrat, masurile dintr-un domeniu influentand evident si alte domenii si impletindu-
se in mod armonios, iar efectele lor fiind congruente si complementare. Trebuie
precizat faptul ca dezvoltarea economica a zonei nu poate fi un scop in sine ci ea
trebuie sa duca la imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor, pentru a asigura
acestora o viata mai bogata in continut si mai armonioasa.
Scopul major al prezentei Strategii de Dezvoltare locala a comunei Silistea
este asigurarea prosperitatii si ameliorarea conditiilor de viata a comunitatii.

OBIECTIVUL GENERAL SI DIRECTIILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE

Obiectiv general: Imbunatatirea calitatii vietii in comuna Silistea si cresterea

nivelului de trai prin incurajarea diversificarii activitatilor economice si
sprijinirea celor care activeaza in mediul rural, in conditiile unei dezvoltari
durabile pe termen lung .
Acest obiectiv general reprezinta exprimarea sintetica a principalelor scopuri
ale actiunilor necesare in urmatorii 7 ani.

In vederea realizarii acestui deziderat au fost acceptate Sapte Directii

Strategice de Dezvoltare :

1. Dezvoltarea agriculturii si economiei agroalimentare ;

2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de baza locale si a cailor de
comunicatie;
3. Realizarea unei dezvoltari durabile;
4. Cresterea calitatii vietii locuitorilor comunei prin imbunatatirea si
diversificarea serviciilor si ameliorarea conditiilor de viata a comunitatii;
5. Valorificarea traditiilor cultural spirituale si promovarea imaginii comunei
la exterior;
6. Protejarea mediului natural si a biodiversitatii;
7. Intensificarea activitatilor de cooperare transfrontaliera.

81
 Cele sapte directii vor asigura, in urmatorii 7 ani, caile de realizare a dezvoltarii
locale, acestea reprezentand principalul obiectiv al Strategiei de Dezvoltare local
a comunei Silistea. In urma analizei efectuate la nivelul comunei Silistea s-au
identificat 6 Domenii Prioritare de Aciune, in care factorii locali vor interveni, prin
masuri active, in vederea crearii cadrului necesar realizarii dezvoltarii rurale. Cele 6
domenii vizeaza:

1. Infrastructura edilitara
2. Agricultura si dezvoltare economica rurala
3. Dezvoltarea industriei si serviciilor
4. Dezvoltarea unui marketing local pentru promovarea comunei Silistea
in exterior
5. Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si
combaterea excluziunii sociale
6. Cooperarea transfrontaliera

1. Directii de dezvoltare a infrastructurii edilitare

Integrarea satului romanesc in Uniunea Europeana nu se poate realiza fara

dezvoltarea unei infrastructuri edilitare corespunzatoare, care sa asigure un nivel
minim de confort locuitorilor comunei si conditii propice de desfasurare a activitatii
pentru agentii economici. Lucrarile de infrastructura edilitara de interes public (retele
de canalizare, asigurarea energiei termice a locuintelor, retele de energie electrica,
drumuri circulabile, modernizare unitati de invatamant si institutii de cultura) sunt o
prioritate pentru Primaria i Consiliul Local al comunei Silistea. Punctul de plecare al
unui astfel de demers de planificare il reprezinta analiza SWOT aferenta domeniului
infrastructura edilitara:

82
 ANALIZA SWOT INFRASTRUCTURA
Puncte tari
Factori interni legaturi rutiere cu orasele: Constanta - 45 km,
Medgidia 18 km si Cernavoda 16 km;
cai rutiere:
- DJ 224 Medgidia-Silistea-Tepes Voda
- DC 61 Silistea- Seimeni-Tepes Voda
- DC 63
retea stradala - lungime totala - 22 km, din care:
- drumuri modernizate: 4,5 km
- drumuri pietruite: 4 km
- drumuri de pamant: 13,5 km
Fluviul Dunarea se afla la 6 km distanta de
comuna Silistea;
apropierea de Canalul Dunare-Marea Neagra
(apropierea de porturile Cernavoda si Medgidia);
aeroportul international Mihail Kogalniceanu este
situat la 30 km de comuna Silistea;
retea de alimentare cu apa in ambele sate, pe o
lungime de 14 km, proiect realizat prin Programul
SAPARD in anul 2004;
reterea de alimentare cu energie electrica pe o
lungime de 13 km;
trei rampe de gunoi existente in localitatea Silistea
si Tepes Voda;
doua oficii postale;
institutii scolare: 2 gradinite si 2 scoli;
dispensar uman in Silistea, reabilitat in 2004;
Puncte slabe
starea tehnica precara a drumurilor comunale;
slaba dezvoltare a infrastructurii tehnice in satele
componente;
comuna nu este strabatuta de linie de cale ferata;
echipamente si tehnologii depasite fizic si moral;
inexistenta retelei de distributie a gazelor naturale;
inexistenta unui sistem mixt de alimentare cu apa
si a unui sistem alternativ de canalizare;
comuna nu are iesire directa la Dunare;
inexistena unei gestiuni ecologice integrate a
deseurilor;
infrastructura sociala slab dezvoltata;
satele comunei Silistea sunt predispuse la
inundatii;
lipsa institutiilor bancare de pe teritoriu comunei;
sistem de irigatii deteriorat si nefunctional;
retea de telefonie publica slab dezvoltata;
semnal slab al operatorilor de telefonie mobila;
dispensarul uman din Tepes Voda necesita lucrari
de reabilitare si modernizare
sediul camin cultural Silistea este impropriu
desfasurarii activitatilor specifice;
83
 dispensar veterinar cu personal de specialitate;
doua camine culturale; cel din Tepes Voda a fost
renovat si modernizat in anul 2005.
2 biserici crestin-ortodoxe reabilitate si bine
intretinute;
geamia musulmana din Silistea este bine
intretinuta;
terenuri lotizate in vederea construirii de noi
locuinte;
realizarea unui numar tot mai mare de locuinte;
suprafata medie locuibila/locuitor mare.
Oportuniti Ameninri
Factori externi parteneriat public privat lipsa personalului specializat in identificarea i
posibilitatea accesarii unor surse atrase ale elaborarea proiectelor de infrastructura si n
bugetului local (proiecte, surse guvernamentale, accesarea fondurilor structurale;
fonduri structurale de dezvoltare, surse private, lipsa cofinantarii de la bugetul local pentru o serie
taxe speciale); de proiecte importante pentru comuna;
existenta Grupului de Actiune Locala din care face
parte si Silistea
comuna Silistea este membr a Asociaiei
Comunelor din Romnia i face parte (alturi de
alte 19 de comune din Judeul Constana) din
Asociaia pentru Dezvoltare Rural care a
semnat un acord de colaborare cu Pactul Teritorial
Alto Belice Corleonese.

84
 Proiecte prioritare de infrastructura edilitara

In raport cu obiectivele si directiile de actiune propuse, proiectele de

infrastructura edilitara vizeaza urmatoarele domenii:

A. Amenajarea teritoriului si retele tehnico-edilitare

a. Modernizarea drumurilor DJ 224, DC 61 si DC 63 prin imbunatatirea

covorului asfaltic pe o distanta de 13 km

b.Refacerea si modernizarea retelei de drumuri (4 km sunt in prezent

pietruite) din comuna Silistea;

c. Asfaltarea strazilor (13,5 km sunt in prezent drumuri de pamant) care se

afla intr-un stadiu avansat de degradare;

d. Trasarea si amenajarea de strazi noi in zonele in care se vor construi noi

locuinte pe terenurile lotizate;

e. Extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa pe o distanta

de 10,5 km;

f. Realizarea retelei de canalizare menajera pe raza comunei Silistea;

g. Extinderea retelei de alimentare cu energie electrica in zona lotizata

pentru constructia de noi locuinte si amplasarea de noi posturi de
transformare pentru asigurarea iluminatului public stradal;

h. Refacerea sistemului de irigatii, care in prezent este dezafectat;

i. Extinderea retelei de telefonie publica si infiintarea de noi posturi

telefonice.

B. Infrastructura de energie si protectia mediului

a. Infiintarea perdelelor forestiere de protectie pe aliniamentul

drumurilor comunale i a intravilanului, precum si crearea unor zone
impadurite, masura absolut necesara in vederea protejarii comunei de eroziune,
alunecarile de teren, inundatii, etc. Pe DJ 224 este nevoie sa se infiinteze un tronson
de perdele forestiere pe aliniamentul drumului, cu o lungime totala de 1,6 km cu rol
85
de protectie contra eroziunii solului, combaterea desertificarii si spulberarea zapezii in
anotimpul iarna.

b. Infiintarea si intretinerea spatiilor verzi de aliniament si de agrement;

c. Elaborarea unui plan de management integrat al deseurilor, care sa

rezolve problemele de salubritate ale comunei avand in vedere colectarea selectiva a
deseurilor.

d. Realizarea unei statii de epurare ape uzate in aval de localitati;

e. Amenajarea si redimensionarea canalului de evacuare a apelor

pluviale, existent in lungul DJ 224, format din Valea Silistei si Valea Tepesului,
pentru protectia locuintelor si terenurilor impotriva inundatiilor;

f. Amenajarea firelor de vai existente in extravilanul si intravilanul

localitatilor, prin extinderea derelei existente si dalarea malurilor;

g.Reabilitarea, renovarea si modernizarea celor 4 podete din comuna

pentru asigurarea scurgerii apelor la ploi torentiale;

h. Amenajarea unor rampe de gunoi in vecinatatea localitatilor Silistea si

Tepes Voda pentru depozitarea deseurilor menajere;

i. Realizarea unei unitati de stingere a incendiilor pentru Brigada de

pompieri a comunei amplasata pe terenul situat in imediata vecinatate a Primariei;

j. Racordarea la reteaua de distributie a gazelor naturale;

C. Infrastructura administrativa, sanitara, culturala si educativa

a. Construirea unei scoli cu clasele I-VIII in localitatea Silistea;

b. Reabilitarea si modernizarea celor doua gradinite existente in comuna;

c. Innoirea bazei materiale existente in cele doua scoli si cele doua

gradinite din comuna;

d. Reabilitarea si modernizarea dispensarului uman din Tepes Voda;

86
 e. Modernizarea bazei materiale existente in dispensarul din Silistea;

f. Construirea unor terenuri sportive in incinta unitatilor de invatamant,

precum si dotarea lor;

g.Construirea unei sali de sport moderne;

h. Modernizarea bazei sportive din localitatea Silistea;

i. Amenajarea si dotarea spatiilor de joaca din incinta gradinitelor;

j. Dotarea unitatilor de invatamant cu material didactic si echipamente

IT;

k. Construirea unui nou sediu al Caminului Cultural din localitatea

Silistea;

l. Modernizarea bibliotecii comunale si dotarea cu fond de carte;

Pentru o parte din aceste iniiative au fost demarate procedurile preliminare

(studii de fezabilitate, obinere de avize i autorizaii), altele fiind doar in faza de idee.
In perioada imediat urmtoare, Primaria comunei Silistea va identifica surse de
finantare din bugetul propriu sau din partea unor institutii finantatoare romanesti si
straine.

87
 2. Directii de dezvoltare a agriculturii si economiei rurale

Suprafata de teren destinata agriculturii are o pondere semnificativa in

suprafata totala a teritoriului administrativ al comunei Silistea. Calitatea terenurilor din
zona, propice desfasurarii unei agriculturi de tip intensiv, este dovedita de productiile
relativ mari obtinute la hectar de catre producatorii agricoli societati comerciale din
zona.
Agricultura realizata la nivelul comunei Silistea este sub potentialul ei maxim.
Dezvoltarea agriculturii n conformitate cu cerinele Uniunii Europene impune
adoptarea unei strategii locale coerente n acest sector.

Principalele obiective vizate sunt:

1. Cresterea gradului de valorificare a productiei agricole

Masuri:
a). Infiintarea de centre de prelucrare a produselor agroalimentare ( fabrica de
lapte, prelucrare a carnii, fabrica de prelucrare a produselor de origine animala
piele si lana, fabrica de morarit si panificatie, fabrica de prelucrare a fructelor
si legumelor);
b). Infiintarea unei asociatii de marketing care sa aiba drept misiune
dezvoltarea unei piete agricole in zona si desfasurarea de activitati de
sustinere a intereselor agricultorilor.

2. Dezvoltarea plantatiilor pomi-viticole

3. Cresterea valorii productiei agricole prin conversia la agricultura ecologica

Masuri:
a). Promovarea agriculturii ecologice;
b). Instruirea producatorilor agricoli cu privire la cerintele tehnologice specifice
agriculturii ecologice;
c). Executarea lucrrilor de refacere, ntreinere i exploatare raional a
punilor.

4. Cresterea performantelor productive in domeniul productiei agricole si

zootehnice
Masuri:
a). Introducerea de tehnologii noi, prietenoase cu mediul;
88
 b). Stimularea dezvoltarii culturilor irigabile si crearea de noi sisteme de irigatii;
c). Revitalizarea sectorului zootehnic.

5. Preintampinarea fenomenelor de degradare a solului prin masuri ce vizeaza

efectuarea de impaduriri, drenari, desecari, lucrari de amenajare a terenurilor,
reabilitarea/ reconstruirea sistemului de irigaii.
Irigaiile reprezint un proces de valorificare superioar a fertilitii solului, a
potenialului su productiv i de cretere a produciei agricole, previne srturarea
solului, influeneaz regimul freatic al solului. Completarea prin irigaii a deficitului de
umiditate pentru principalele specii cultivate, pe teritoriul comunei, reprezint n
primul rnd, o producie agricol suplimentar.

89
 ANALIZA SWOT AGRICULTURA
Puncte tari
Factori interni  fond funciar important;
 potential agricol si zootehnic;
 suprafete mari ocupate de pasuni;
 suprafete ocupate de vii si pepiniere viticole;
 condiii climatice si de sol propice unei agriculturi
de tip intensiv;
 posibilitati de dezvoltare a agriculturii prin irigare;
 potential mare de forta de munca specializata si
necalificata ;
 punerea la dispozitia investitorilor a terenurilor
disponibile aflate in proprietate publica sau privata.
 existenta in regiune a unor societati comerciale cu
traditie in practicarea agriculturii si zootehniei;
Oportuniti
Factori externi  interes in crestere pentru produsele ecologice atat
in Romania cat mai ales in Uniunea Europeana;
 posibilitatea accesarii de fonduri pentru agricultura
si dezvoltare rurala atat pentru sectorul public cat
si pentru cel privat prin programele de finantare ale
Uniunii Europene, Bancii Mondiale si a altor
institutii;
 implicarea din ce in ce mai activa a sectorului
Puncte slabe
 slaba inzestrare a producatorilor cu mijloace de
productie (masini si echipamente performante);
 infrastructura neadecvata pentru colectarea si
manipularea produselor agricole de la micii
producatori;
 lipsa de informare asupra evolutiei pietei agricole
nationale si internationale;
 uzura avansata a bazei tehnico-materiale si de
irigatii;
 exploatatii de dimensiuni mici si foarte mici care
conduc la randamente scazute la hectar;
 gradul redus de prelucrare al produselor agricole
obtinute n regiune;
 piata de desfacere redusa;
 inexistenta unei piete in comuna pentru
desfacerea produselor agroalimentare proprii;
 dependenta populatiei de activitatea agricola;
 veniturile scazute ale locuitorilor din comuna
Silistea;
Ameninri
 Intarirea imaginii agriculturii romanesti ca fiind o
ramura de activitate cu valoare adaugata redusa;
 eliminarea subvenionrii directe a agriculturii;
 creterea preturilor la principalele materii prime
consumate n procesul tehnologic;
 concurenta libera a produselor romanesti cu cele
din alte state europene;
 inchiderea unor unitati agricole si zootehnice
90
 bancar si a fondurilor de garantare n susinerea datorita neconcordantei cu standardele de
agriculturii; calitate si siguranta alimentara impuse de UE.
 facilitatile oferite, din anul 2007, in cadrul Politicii
Agricole Comune si a Politicii de Dezvoltare
Regionala;
 Cotele la produsele agricole negociate de
Romnia cu Uniunea Europeana.

91
 Proiecte prioritare pentru sectorul agricol

Analiza S.W.O.T. pe acest domeniu evidentiaza principalele directii de actiune

locala care se vor realiza in urmatorii 7 ani, actiuni care trebuie corelate cu politicile
nationale in acest sector:
- sustinerea crearii de ferme vegetale, animale si mixte ca o conditie a
cresterii randamentelor culturilor si eficientei sectorului agricol.
- reconstruirea si darea in folosinta a sistemului de irigatii (care in prezent nu
este functional);
- dezvoltarea pietei terenurilor agricole pentru a nu mai exista terenuri
agricole neexploatate si pentru a creste suprafata medie a unei exploatatii;
- infiintarea de unitati de procesare a produselor vegetale si animaliere
obtinute in regiune, prin concesionarea catre societatile interesate a terenurilor
disponibile aflate in proprietate publica sau privata.
- crearea premiselor pentru realizarea unei agriculturi ecologice prin
reabilitarea sistemelor de irigatii si prin incurajarea transferului de tehnologii in
conformitate cu prevederile legale privind protectia mediului;
- dezvoltarea infrastructurii rurale prin accesarea de fonduri din surse
romanesti si internationale;
- cresterea nivelului de viata al locuitorilor comunei prin incurajarea
dezvoltarii de activitati alternative (mestesuguri, artizanat, apicultura, sericicultura,
cresterea ciupercilor, etc);
- organizarea de targuri periodice de produse agricole;
- construirea unei piete agro-alimentare in comuna pentru asigurarea
desfacerii produselor autohtone;
- sustinerea de cursuri de formare pentru tinerii fermieri corelata cu
acordarea de asistenta si consultanta permanenta ( eventual in cadrul unei asociatii
de marketing ) acordata persoanelor interesate in dezvoltarea de activitati agricole;
- stimularea folosirii fortei de munca necalificate din zona in cadrul
exploatatiilor agricole, fermelor zootehnice si unitatilor de procesare infiinate n
comuna ;
- promovarea initiativelor locale prin incurajarea actiunilor de tip Leader+.

Politicile locale, corelate cu cele la nivel naional si sustinute de fonduri ale

Uniunii Europene vor transforma agricultura comunei Silistea dintr-o agricultura de
subzistenta intr-una moderna, capabila sa concureze cu cea din alte regiuni ale tarii
si chiar din Uniunea Europeana.

92
 3. Directii de dezvoltare a industriei si serviciilor
in comuna Silistea

Eficientizarea agriculturii va conduce la migrarea consistenta a fortei de munca

spre alte domenii de activitate, spre sectorul non-agricol.
Astfel, la nivelul comunei Silistea, dezvoltarea unor unitati de procesare a
produselor agricole si zootehnice si crearea unei retele competitive de prestari
servicii este de o importanta prioritara.
Strategia de dezvoltare economico-sociala locala a comunei Silistea trebuie sa
puna accentul pe dezvoltarea industriei alimentare, a comertului si serviciilor, astfel
incat sa se realizeze:
- aparitia de noi intreprinderi care sa presteze activitati in domeniile
procesarii, depozitarii si comercializarii produselor agricole;
- crearea unei retele de prestatori de servicii in domenii conexe agriculturii,
dar si pentru populatie;
- intensificarea schimburilor comerciale in zona (localitatile comunei Silistea
vor polariza si in viitor spre orasul Medigidia dar si spre Cernavoda);
- utilizarea Aeroportului M. Kogalniceanu (la 30 km de Silistea);
- dezvoltarea resurselor umane prin calificarea i recalificarea, cu precadere
a somerilor, in noi meserii, specifice sectorului serviciilor, comertului si industriei
alimentare.

In acest mod, prin intermediul diversificarii activitatilor desfasurate, se va

inregistra o crestere a gradului de dezvoltare economica a zonei, cu puternice
implicatii sociale, care va conduce in final la cresterea nivelului de trai al populatiei.

93
 ANALIZA SWOT SERVICII SI INDUSTRIE
Puncte tari
Factori interni Patrimoniu fizic (existena terenului si dotrilor
minime pentru crearea de unitati de procesare a
produselor agricole si zootehnice);
Retele tehnico-edilitare relativ dezvoltate (apa,
energie electrica);
Existenta unor producatori agricoli si din domeniul
zootehniei;
Terenuri disponibile pentru infiintarea de ferme agro-
zootehnice.
Oportuniti
Factori externi Parteneriat public privat
Posibilitatea accesarii unor surse atrase la bugetul
local (proiecte, surse guvernamentale, Fondurile
Structurale si Fondul de Coeziune, surse private, taxe
speciale);
Pozitionare buna in judet din punct de vedere
comercial;
Crearea Grupului de Actiune Locala care include
comuna Silistea;
Interes crescut pentru investitii in zona.
Puncte slabe
slaba dezvoltare economico-sociala;
lipsa unei strategii clare de dezvoltare a
activitilor industriale i de prestri servicii la
nivelul comunei.
nivel redus al cercetarii dezvoltarii si al inovarii ;
cultura antreprenoriala slab dezvoltata / baza IMM
slab dezvoltata;
inexistenta legaturilor feroviare;
retele de telecomunicatii slab dezvoltate;
Ameninri
Declinul economic continuu al activittilor
industriale majore in zona;
Insuficiena resurselor bugetare;
Necorelarea responsabilitatilor transmise n
finantare cu resursele bugetare aferente;
Reducerea drastica a resurselor pentru finantarea
obiectivelor de investitii majore;
Crestere economica nesemnificativa;
Competitie regionala la surse de finanare;
Schimbri rapide n legislaia economic.
94
 Masuri prioritare de actiune pentru dezvoltarea
industriei, comertului si serviciilor

Pornind de la aceasta analiza SWOT, se pot identifica cateva directii de

dezvoltare a activitatilor industriale si serviciilor:

Dezvoltarea de activitati noi prin urmatoarele masuri care vor viza:

Dezvoltarea serviciilor si relansarea activitatilor de industrie mica,
traditionale: fabrici de procesare a produselor agricole si zootehnice,
crearea unor unitati de procesare a legumelor si fructelor; ateliere de
mestesugarit, etc;
Dezvoltarea comertului (porturile de pe Canalul Dunare Marea
Neagra, Cernavoda si Medgidia se afla la o distanta de aproximativ 14
km);
Valorificarea potentialului turistic al comunei si dezvoltarea
agroturismului 6 km departare de Dunare;

Atragerea de investitii prin crearea unui site al comunei si organizarea unui

targ de oferte;

Asigurarea unui management integrat al deseurilor prin elaborarea unui

plan local corelat cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru
Judetul Constanta elaborat de Agentia Judeteana de Protectia Mediului
Constanta.

Pentru realizarea acestor proiecte este necesara dezvoltarea unui plan de

masuri pentru stimularea investitiilor in infrastructura din regiune precum si pentru
atragerea de investitii competitive directe.

95
 4. Dezvoltarea unui marketing local pentru promovarea
comunei Silistea in exterior

Marketingul local trebuie sa fie un element permanent al gestiunii zonei si sa

stea la baza formularii politicilor de dezvoltare locala. Cererea actorilor locali este cea
care fundamenteaza decizia asupra programelor de investitii.
Politica de marketing are de asemenea menirea de a atrage locuitori,
investitori si parteneri pentru programe de dezvoltare, prin promovarea imaginii zonei
in exteriorul acesteia.
Promovarea comunei in exterior atat la nivel regional, national cat si
international trebuie sa se realizeze in baza unei strategii de marketing care sa se
adreseze unor grupuri tinta specifice, care trebuie sa cuprinda in primul rand
obiectivele generale si specifice pe termen lung si sa fie corelata cu dezvoltarea
locala a comunei.
Intr-o era a comunicatiilor, unde publicitatea este agresiva pe toate canalele
media trebuie ca si autoritatile locale sa invete sa faca fata presiunii concurentiale
existente intre localitati, pentru a pune in evidenta punctele tari ale localitatilor
precum si faciliatile oferite potentialilor investitori.
Comuna Silistea beneficiaza de vecinatatea a doua orase port la Canalul
Dunare Marea Neagra: Cernavoda si Medgidia, - spre care se va polariza si in viitor
si cu care poate avea importante schimburi comerciale, economice si culturale.

Masuri prioritare de actiune:

Promovarea agroturismului prin valorificarea avantajului conferit de pozitia

geografica (apropierea de Fluviul Dunarea, apropierea de orasele port la
Canalul Dunare Marea Neagra, Cernavoda si Medgidia, natura bine pastrata
si nepoluata, traditii culturale);

Organizarea de manifestari culturale pentru populatia de alta etnie (turci,
tatari);

Sustinerea si promovarea activitatilor sportive desfasurate in cadrul Asociatiei
Steaua Sperantei;

Promovarea Ansamblul folcloric Silisteanca si asigurarea vizibilitatii
performantelor obtinute de acesta la concursurile locale si nationale;

Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre prin
masuri ce vizeaza:
combaterea inundatiilor;

96
 cresterea suprafetelor impadurite;
conservarea patrimoniului arhitectonic traditional local.

5. Dezvoltarea resurselor umane,

cresterea gradului de ocupare si
combaterea excluziunii sociale

In contextul economic actual, resursele umane au devenit principala resursa

strategica pentru orice firma, zona, tara. Oamenii reprezinta principala sursa de
avantaje competitive pentru o organizatie, regiune etc. in cele mai multe cazuri, insa,
aceasta este insuficient exploatata; aceasta situatie se regaseste si la nivelul
comunei Silistea.
De aceea, orice plan de dezvoltare al comunei implica necesitatea elaborarii
unei strategii privind resursele umane, care sa conduca la:
o dezvoltarea de noi calificari care sa corespunda evolutiilor din sectorul
economic. Aici mentionam dezvoltarea activitatilor conexe agriculturii,
prestarilor de servicii si prelucrarii produselor agricole;
o calificarea si recalificarea somerilor si in special a grupurilor sociale vulnerabile
(femei, minoritati, persoane cu handicap etc.) si oferirea unor posibilitati reale
de acces la piata muncii;
o cresterea coeziunii sociale si eficientizarea activitatilor institutiilor care ofera
servicii sociale etc.
In acest mod, resursele umane din zona vor contribui in mod activ si
determinant la dezvoltarea economica si sociala a comunei. O strategie coerenta
privind resursele umane va conduce la cresterea performantelor economice si a
nivelului de trai al populatiei.

La nivelul Romaniei de inregistreaza un declin al populaiei caracterizat prin

termenul de criz demografic latent precum si deteriorarea structurii pe vrste a
populaiei datorita natalitatii scazute, migratiei externe si mortalitatii generale.
Rezultatele acestor factori sunt: populaie mbtrnit puini copii i tineri i o
populaie de peste 60 de ani numeroas i un raport de dependen de 34 de
vrstnici la 100 de persoane adulte.
Aceast situaie are consecine economice i sociale grave i necesit msuri
urgente de restructurare coerent a sistemului de asigurri sociale, a celui medical i
a sistemului de educaie care s ia n considerare realitatea demografic din ar.

97
 Aceasta situatie generala, care se inregistreaza si la nivelul comunei Silistea,
impune adoptarea unei strategii naionale privind populaia i dezvoltarea, realist,
coerent i de larg perspectiv, fiind singura posibilitate de stabilizare a situaiei
demografice a rii i de stopare a declinului demografic pe termen foarte lung.
Rata somajului inregistrata la nivel national in aprilie, a fost de 4,5%, in
scadere cu 0,4 puncte procentuale fata de luna precedenta si cu 1,3 puncte
procentuale fata de luna aprilie a anului trecut.
In Judeul Constana, numrul omerilor nregistrai a fost in scadere cu 2.233
persoane in luna aprilie 2007, iar la nivelul comunei Silistea numarul somerilor a
scazut incepand din primavara si se va mentine scazut pana la incetarea activitatilor
agricole.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situatiei resurselor umane din
regiune, este indispensabila realizarea unei analize SWOT, care sa surprinda si
oportunitatile si amenintarile de pe piata fortei de munca.

98
 ANALIZA SWOT DEZVOLTAREA RESURSELOR UAMNE
Puncte tari
Factori - potential uman semnificativ al zonei;
interni - grad redus de conflicte sociale;
- grad ridicat de cuprindere in invatamantul primar si liceal;
- forta de munca ieftina, disponibila si cu o calificare
satisfacatoare pentru domeniile de activitate din comuna;
- nivelul in scadere al numarului de someri, ceea ce indica
posibilitati de crestere a activitatilor economice din zona;
- potential pentru dezvoltarea activitatilor de comert, servicii,
constructii.
Puncte slabe
- insuficienta dezvoltare a activitatilor de instruire
(formare profesionala, calificare, recalificare);
- lipsa de corelaie a acestor programe cu noile
tehnologii informaionale;
- lipsa unor prognoze privind evoluia activitilor
economice din zon i corelarea acestora cu
necesarul de personal, pornind de la disponibilul
existent;
- cursuri insuficiente pentru someri si necorelarea
acestora cu necesitatile pietei muncii;
- rata a somajului inca ridicata si in crestere pe
perioada iernii;
- lipsa de motivatie materiala a somerilor;
- lipsa unor centre regionale de orientare, formare si
reconversie profesionala;
99
 Oportunitati Amenintari
Factori - demersurile de corelare a procesului educational si de - oportunitati restranse pentru ocuparea unor locuri de
externi instruire profesionala cu necesitatile pietei muncii; munca care solicita un nivel superior de pregatire, ceea
- orientarea programelor spre specializari in domeniile cerute ce determina migrarea fortei de munca, in special tineri
pe piata fortei de munca locale; cu studii superioare;
- dezvoltarea antreprenoriatului; - declin demografic, ceea ce restrange considerabil
- intarirea capacitatii si pregatirii administratiei publice in potentialul fortei de munca;
scopul acordarii de consultanta prevocationala absolvenilor, - existenta pietei negre a muncii;
somerilor pe termen lung si grupurilor vulnerabile pe plan - utilizarea fondurilor guvernamentale in special pentru
social (femei, minoritti, persoane cu handicap etc.); rezolvarea problemelor sociale si mai putin pentru a
- intensificarea cooperarii AJOFM Constanta cu institutii sustine dezvoltarea economica a zonei.
internationale in directia cresterii performantelor in domeniul
managementului resurselor umane;
- aparitia unor noi locuri de munca prin demararea unor
proiecte cu finantare externa;
- noi oportunitati de angajare odata cu dezvoltarea
agroturismului, serviciilor si constructiilor.

100
 Masuri prioritare de aciune n domeniul resurselor umane

Aceasta prioritate reprezinta un instrument complementar tuturor celorlalte linii de

interventie prioritara, avand ca scop imbunatatirea si cresterea capacitatii resurselor umane de
a raspunde cu succes nevoilor pietei fortei de munca locale. In contextul general al politicii de
dezvoltare a resurselor umane un rol important il va avea politica de incluziune sociala.
Avand n vedere elementele prezentate in cadrul analizei SWOT, pot fi desprinse
cateva directii de actiune pentru dezvoltarea resurselor umane din comuna Silistea:
dezvoltarea calificarilor necesare, care sa raspunda evolutiilor economice din zona. In
acest sens Programele de instruire trebuie adaptate la cererile de pe piata muncii
locala. Totodata trebuie introduse programe care sa acopere atat nevoile angajatorilor
cat si pe cele ale somerilor.
programele de calificare, recalificare a resurselor umane (in special a somerilor) vor
viza meserii specifice activitatilor agricole, de servicii etc, care pot fi dezvoltate in zona,
astfel: in legatura cu posibilitatile de dezvoltare a agriculturii, sunt necesare cursuri de
calificare n meseria de agricultor, zootehnist, mecanici agricoli, etc.;
initierea unor programe de formare n domenii specifice societatii informationale:
operare PC, telecomunicatii, etc
initierea unor programe de formare in domeniul industriei agroalimentare, comert-
servicii precum si in domeniul turismului.
intensificarea cooperarii intre autoritatile locale, institutiile de profil (AJOFM) si agentii
economici din zona in vederea prognozarii calificarilor necesare pentru ocuparea
viitoarelor noi locuri de munca. Astfel, se vor stabili numarul si structura cursurilor de
calificare/recalificare, numrul de participanti, grupurile tinta (someri pe termen lung,
femei etc.). Totodata este necesara evaluarea eficientei acestor actiuni prin urmarirea
gradului de insertie pe piata muncii a persoanelor participante.
utilizarea fondurilor europene afectate finantarii proiectelor vizand dezvoltarea
resurselor umane. Aceste proiecte se pot baza pe parteneriatul public-privat in vederea
solutionarii unor obiective complexe de ordin social-economic in acest domeniu extrem
de important al resurselor umane.
Aceste directii strategice de actiune vor permite dezvoltarea potentialului uman al
comunei si valorificarea superioara a acestuia, resursele umane devenind un factor activ si
determinant in procesul de dezvoltare economico-sociala a comunei Silistea.

6. Cooperarea transfrontaliera

101
 La nivelul comunei Silistea s-au stabilit relatii de infratire cu comuna COJUJNA,
Chisinau, Republica Moldova si Cantonul MELLE din Franta, identificandu-se sub aspectul
cooperarii transfrontaliere cu autoritatile publice locale din aceste tari, urmatoarele directii de
actiune:

In domeniul relatiilor economice, prin:

elaborarea unor programe comune, in concordanta cu posibilitatile economice ale

fiecareia dintre parti ;
stabilirea relatiilor de cooperare n domeniul productiei agricole si a comertului cu
produse agricole;
sprijinirea ncheierii de contracte economice ntre societatile comerciale;

In domeniul lucrarilor de infrastructura de transport si comunicatie:

prin realizarea unor lucrari de infrastructura de transport;

In domeniul mediului prin armonizarea activitatilor comune de protectie a solului,

aerului si a cursurilor de apa;

In domeniul turismului , dezvoltarea agroturismului si prestari servicii;

In domeniul culturii, educatiei, relatiilor civice, sanatatii si sportului:

- stabilirea relatiilor culturale si elaborarea programelor de colaborare culturala;
- dezvoltarea si stabilirea colaborarii n domeniul sanatatii si asistenta sociala;
- organizarea manifestatiilor sportive transnationale si transfrontaliere.

Comuna Silistea este membr a Asociaiei Comunelor din Romnia i face parte (alturi
de alte 19 de comune din Judeul Constana) din Asociaia pentru Dezvoltare Rural care a
semnat un acord de colaborare cu Pactul Teritorial Alto Belice Corleonese din Sicilia, Italia, in
vederea dezvoltarii unor programe de dezvoltare rurala.

REZULTATE PRECONIZATE

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locala a comunei Silistea pe termen lung

va genera rezultate directe si indirecte a caror sinteza este urmatoarea:
Pana in 2013 cresterea veniturilor bugetului local ca rezultat al cresterii economice,
al imbunatatirii sistemului de colectare a impozitelor si taxelor, precum si prin atragerea de

102
surse suplimentare, dinspre bugetul de stat catre bugetul local, sub forma unor cote aditionale
din impozitul pe profit si TVA;
Reducerea ponderii cheltuielilor operationale prin imbunatatirea sistemului de
monitorizare a serviciilor publice;
Distributia rationala a cheltuielilor bugetare, acordandu-se prioritate gospodariei
comunale si invatamantului, ceea ce va fi posibil prin aplicarea bugetelor pe proiecte;
Majorarea sensibila a resurselor financiare atrase, ca urmare a climatului de afaceri
stabil si prietenos si a initiativelor dezvoltate de reteaua de institutii si firme;
Crearea a cel putin 300 de noi locuri de munca, pana in anul 2013, pe fondul
cresterii economice in toate domeniile competitive, al dezvoltarii proiectelor edilitare, al bunei
aplicari a unui plan operativ de formare si dezvoltare a resurselor umane ;
Cresterea veniturilor reale ale populatiei cu cel putin 15% pana n 2010;
Dezvoltarea prioritara a serviciilor de consultanta si formare profesionala pentru
intreprinderi;
Dezvoltarea puternica a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, urmare a facilitatilor
acordate, a transferului de tehnologii de varf, precum i prin sprijinirea acestora la proiecte
bazate pe investitii publice sau realizate cu finantare externa;
Cresterea cu cel puin 15% a ponderii agentilor economici care utilizeaza sisteme de
asigurare a calitatii si tehnologii de varf;
Agricultura va asigura necesarul de consum al zonei (faina, carne, lapte, etc) si
necesarul de materii prime pentru activitatile de productie alimentara, in proportie de cel puin
40%;
Crearea, in comuna Silistea, a unei retele performante de prestari servicii comerciale
si de industrie alimentara ;
In domeniul infrastructurii edilitare, constructia, reabilitarea si modernizarea
sistemului de apa si de canalizare, a scolilor si a cladirilor de patrimoniu;
Infiintarea unei perdele forestiere de protectie a cailor de acces si a intravilanului si
extinderea zonelor impadurite pana n 2009;
Imbunatatirea semnificativa a asistentei medicale si sociale in comuna Lipnita ;
Promovarea si dezvoltarea agroturismului in zona prin valorificarea potentialului
natural oferit de apropierea de Dunare;
Participarea activa a comunei Silistea in cadrul GAL-ului, in scopul promovarii unor
proiecte comune de dezvoltare integrata a zonei si de atenuare a discrepantelor de dezvoltare
dintre localitati, atragerii investitiilor si a Fondurilor Structurale.
Dezvoltarea de programe si proiecte de cooperare transfrontaliera
Asigurarea calittii mediului inconjurator al zonei la nivelul standardelor Uniunii
Europene;

103
 Implementarea Strategiei de Dezvoltare locala a comunei Silistea pentru perioada
2007-2013 va fi realizata din urmatoarele surse de finanare: Bugetul local al comunei Silistea,
Bugetul judetului Constanta, Bugetul Guvernului Romaniei, programe finantate din bugetul
organizatiilor internationale (UE, BM, USAID, UNESCO, etc), investitii directe competitive,
romanesti si straine, Bugetul Uniunii Europene, precum si alte resurse atrase de Consiliul
Local sau de catre fundatii care sprijina dezvoltarea locala.
Suma exacta necesara implementarii cu succes a strategiei va fi evaluata de catre
factorii interesati de la nivel local, repartizarea pe surse urmand a se face de catre specialistii
din cadrul echipei de implementare.
Experienta elaborarii si implementarii acestei Strategii de Dezvoltare Locala a comunei
Silistea va fi diseminata si altor comune cu probleme asemanatoare, precum si catre diverse
institutii romanesti si straine.

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Guvernul Romaniei - Planul National de Dezvoltare 2007 2013, (PND) - decembrie

2005
Guvernul Romaniei - Cadrul Strategic National de Referinta 2007 2013, (CSNR) -al
doilea proiect, octombrie 2006
Ministerul Intregrarii Europene - Programul Operational Regional 2007 2013, ianuarie
2007
Ministerul Economiei si Comertului - Programul Operational Sectorial Cresterea
competitivitatii economice, mai 2007
Ministerul Administratiei si Internelor - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea
Capacitatii Administrative, mai 2007
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei - Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane , ianuarie 2007
Ministrerul Mediului si Gospodaririi Apelor - Programul Operational Sectorial de Mediu,
ianuarie 2007
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului Programul Operational Sectorial
in domeniul Transporturilor, ianuarie 2007
Agenia de Dezvoltare Regional a Regiunii de Dezvoltare Sud Est Planul de Dezvoltare
Regional a Regiunii Sud Est 2007-2013
InfoEuropa Eurobarometrul din mediul rural, 2004
InfoEuropa Eurobarometrul din mediul rural, 2005
Centrul de informare al Comisiei Europene in Europa 10 + 2 intrebari despre
agricultura si dezvoltarea rurala, 2003

104
Institutul National de Statistica Statistica teritoriala, 2002
Direcia Judeteana de Statistica Constanta Fisa Localitatii Silistea, 1992-2004
Agenia Judetean pentru Ocuparea Forei de Munc Constana
Direcia pentru Agricultura si Alimentatie a Judeului Constana
Oficiul Registrului Comertului Constanta

105