REFERAT DEZVOLTARE REGIONALA SI LOCALA STUDIU DE CAZ- CADRUL INSTITUTIONAL AL DEZVOLTARII REGIONALE SI LOCALE IN ROMNIA

CUPRINS

CAPITOLUL 1 Prezentare generala CAPITOLUL 2 Regiunile de dezvoltare CAPITOLUL 3 Cadrul institutional CAPITOLUL 4 Concluzii Bibliografie

CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERALA

Romania este, dupa Polonia, tara cu cea mai numeroasa populatie dintre tarile din Europa de Est Centrala (EEC), fiind situate in extremitatea estica a regiunii. Aceasta pozitionare, impreuna cu infrastructura de transport slab dezvoltata calitativ au condus la dificultati in accesarea pietelor UE si la costuri mai mari de transport pentru bunurile exportate. Totusi, in ultimii 20 de ani, evolutia economica a fost puternic influentata de transformarile externe si procesul de aderare la UE. Analizele economice si sociale au pus in evidenta, dupa 1990, un proces de accelerare a diferentelor de crestere economica si sociala intre regiunile Romaniei. Diferentele de dezvoltare dintre cea mai dezvoltata Regiune ( Bucuresti-Ilfov) si cea mai putin dezvoltata ( Regiunea Nord- Est), in termeni de Pib/ locuitor, a crescut de aproape 3 ori. Primele analize ale disparitatilor regionale din Romnia post-comunista au fost realizate n cadrul programului PHARE n perioada martie - iulie 1996 si au fost incluse n doua rapoarte care urmareau n primul rnd o analiza a diferentelor sectoriale si apoi a celor globale, dintre judete, cu ajutorul unor indicatori agregati [4]. Cele doua analize au generat ierarhii specifice, care au indicat amplitudini diferite ale disparitatilor sectoriale sau globale (Carta Verde a Dezvoltarii Regionale). Decalajele ntre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni sunt rezultatul "nzestrarii" lor diferentiate cu resurse naturale si umane, precum si al cadrelor relativ specifice de evolutie (economice, tehnologice, demografice, sociale, politice si culturale), care le-au modelat dezvoltarea pe parcursul istoriei. Romnia nu si-a formulat n mod explicit o politica de dezvoltare regionala imediat dupa anul 1989, desi guvernul a avut o influenta importanta n acest sens, prin intermediul politicilor macroeconomice si sectoriale. Elaborarea si dezvoltarea unei politici regionale n Romnia a devenit obligatorie din perspectiva statutului de stat candidat la Uniunea Europeana, fiind una dintre cerintele de baza ale integrarii europene, ca expresie a solidaritatii Statelor Membre ale UE. n Romnia, conceptul care sta la baza politicii de dezvoltare regionala a fost dezvoltat pe baza unor studii si analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat n "Carta Verde a dezvoltarii regionale n Romnia". Activitati au demarat la 1 februarie 1996 si s-au desfasurat sub coordonarea unui Grup de Lucru Interministerial, incluznd reprezentanti din ministerele cheie si autoritati regionale. Obiectivul major al programului a constat n constientizarea factorilor responsabili si a publicului larg asupra problemelor dezvoltarii regionale n Romnia. Una dintre principalele sarcini ale programului era pregatirea unui set de principii fundamentale pentru dezvoltarea politicii regionale n Romnia, prezentat n Carta Verde. Carta Verde a discutat pe larg conceptul de dezvoltare regionala fara a defini regiunile ca baza a politicii regionale.

Carta a inclus propunerile Grupului de Lucru Interministerial, destinate implementarii politicii de dezvoltare regionala de catre Guvernul Romniei. Obiectivele politicii propuse au fost: 1) pregatirea Romniei pentru integrarea n Uniunea Europeana si pentru a deveni eligibila n vederea acordarii unor ajutoare din fondurile structurale ale acesteia; 2) reducerea disparitatilor regionale ntre diferite regiuni ale Romniei; 3) integrarea activitatilor din sectorul public, pentru a realiza un nivel superior de dezvoltare a regiunilor.Astfel, ncepnd cu anul 1999, Romnia a promovat o politica de dezvoltare regionala care a vizat redresarea unor "zone dezavantajate", grav afectate de restructurari industriale, de disponibilizari masive, precum si a zonelor miniere, prin atragerea de investitii n aceste zone. Principalul sprijin acordat investitorilor a fost reprezentat de facilitati fiscale n aceste zone.n paralel, ncepnd cu anul 2001, a fost initiata si o politica de sprijinire a parcurilor industriale, n scopul facilitarii accesului investitorilor la infrastructura tehnica si economica, oferindu-le servicii complexe si facilitati favorabile pentru investitii, inclusiv posibilitatea cooperarii cu alte societati n cadrul parcurilor. Crearea parcurilor industriale poate fi considerata un instrument al politicii si planificarii regionale dezvoltat n dependenta de politica economica si planul de amenajare a teritoriului. Aceasta abordare considera parcurile industriale o locomotiva a dezvoltarii economiilor regionale si locale. Dupa o perioada initiala cnd sprijinul european s-a concentrat n anumite regiuni, n conformitate cu principiul concentrarii fondurilor, promovat de UE, n cele din urma s-a hotart ca toate regiunile sa beneficieze de acest ajutor.Din anul 2002, Romnia a promovat o abordare complexa a dezvoltarii regionale, care vizeaza ntarirea legaturilor economice n cadrul regiunilor si exploatarea oportunitatilor oferite de sistemele economice subdezvoltate la nivel regional si local. Se poate afirma ca Romnia realizeaza, n prezent, o politica regionala n care mbina elemente clasice ale strategiilor regionale si elemente noi de politica regionala promovate de Uniunea Europeana, constnd n crearea capacitatii regiunilor de a fi competitive. n contextul globalizarii, dar si al restrictiilor impuse de Uniunea Monetara Europeana asupra cheltuielilor publice, stimularea polilor de crestere a devenit la fel de importanta ca si sprijinirea zonelor problema.Promovarea propriilor politici de dezvoltare regionala, de catre autoritatile administratiei publice locale, dar si de structurile regionale porneste de la premisa ca nimeni nu poate cunoaste mai bine necesitatile reale ale acestor colectivitati, dect ele nsele si cei alesi sa le reprezinte.Acest nou tip de politica vine, n primul rnd, n ntmpinarea unor necesitati reale ale colectivitatilor locale si regionale din tara noastra care poate fi caracterizata ca reprezentnd un nou mod de abordare a dezvoltarii, o abordare de jos n sus, bazata pe initiativele, planurile si programele de dezvoltare ale colectivitatilor locale si regionale.

CAPITOLUL 2

Regiunile de dezvoltare

n Romnia nu exista regiuni administrative. Articolul 3 din Constitutie specifica n mod clar ca teritoriul Romniei este organizat din punct de vedere administrativ n comune, orase si judete[13]. Romnia este divizata n 41 de judete plus Municipiul Bucuresti - Capitala tarii, structura care serveste unor scopuri administrative. La nivelul UE se considera nsa, ca unitati administrative de asemenea dimensiuni nu sunt eficiente pentru proiectarea si implementarea masurilor de politica regionala. Nivelul optim al acestor structuri teritoriale, se considera a fi cele corespunzatoare nivelului NUTS II n Nomenclatorul Unitatilor Statistice Teritoriale (NUTS) ale EUROSTAT. Acest nivel teritorial NUTS II este cadrul de culegere a datelor statistice specifice, n conformitate cu reglementarile EUROSTAT si prin aceasta, cadrul de concepere, implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala si a programelor de coeziune economica si sociala.Astfel a aparut necesitatea crearii si n Romnia a cadrelor teritoriale, concordante cu cele ale Statelor Membre, n vederea implementarii unor masuri de politica regionala. Se poate spune ca Regiunile de Dezvoltare sunt forme institutionalizate de cooperare inter-judeteana si, din acest punct de vedere, constituie n momentul de fata stadiul actual al unui proces istoric controversat si de lunga durata (a se vedea caseta de mai jos) de creare a institutiilor si mecanismelor pentru managementul politicii de dezvoltare regionala din Romnia. n baza Legii 151/1998, la sfrsitul anului 1998, s-au constituit prin asocierea liber consimtita a judetelor si a Municipiului Bucuresti, 8 Regiuni de Dezvoltare corespunzatoare nivelului statistic NUTS II. Stabilite n urma unui proces de asociere voluntara care a necesitat n medie 400 de decizii ale consiliilor locale din fiecare regiune de dezvoltare, ele nu au statut de unitati administrative si nu au personalitate juridica, dar reprezinta unitati teritoriale suficient de mari pentru a constitui o buna baza pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare regionale, permitnd utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane. Totusi, neavnd statut administrativ, aceste regiuni nu sunt comparabile cu unitatile administrative care au autoritate decizionala. Actele normative cu privire la mpartirea teritoriala a Rommiei definesc structura teritoriala n vigoare, asimilabila NUTS, dupa cum urmeaza: Nivel NUTS I: Romnia Nivel NUTS II : 8 regiuni de dezvoltare, cu o populatie medie de 2,8 milioane locuitori Nivel NUTS III: 42 judete, care reflecta structura administrativ teritoriala a Romniei Nivel NUTS IV: nu se foloseste, deoarece nu s-au identificat asocieri de unitati teritoriale Nivel NUTS V: 319 municipii si orase, 2851 comune, cu 12946 sate.[15]

Scopul n care s-au creat Regiunile de Dezvoltare este similar celui urmarit si de celelalte tari n curs de aderare, la fel ca si Statele Membre, acelea de a sprijini comunitatile mai mari n a-si solutiona problemele care trec dincolo de granitele administrative si care depasesc posibilitatile financiare ale unui judet. Regiunile de Dezvoltare reprezinta structuri teritoriale n care se realizeaza implementarea si evaluarea politicii nationale de dezvoltare regionala.Pentru actualele state membre noi (foste tari candidate la UE), organizarea la nivelul regiunilor a reprezentat un standard european, care trebuia ndeplinit, ca etapa n procesul de pregatire pentru a avea acces la fondurile structurale. Pentru a asigura stabilitatea clasificarii provizorii NUTS, Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala oficializeaza compozitia regiunilor NUTS II, prin precizarea judetelor care compun regiunile respective, conform tabelului 37: Tabel: Regiunile de Dezvoltare ale Romniei si componenta lor Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Nord Est Regiunea Componenta/judete ADR Botosani, Suceava, Neamt, Iasi, Vaslui, Bacau Neamt Sud Est Vrancea, Galati, Bratila, Tulcea, Constanta. Buzau Sud Ialomita, Calarasi, Prahova, Muntenia Dmbovita, Giurgiu, Teleorman, Arges Sud Vest Vlcea, Olt, Dolj, Mehedinti, Oltenia Gorj Vest Hunedoara, Caras - Severin, Timis, Arad Nord Vest Bihor, Cluj, Bistrita - Nasaud, Maramures, Salaj, Satu Mare Centru Alba, Mures, Sibiu, Harghita, Covasna, Brasov Bucuresti mun. Bucuresti, Ilfov Ilfov Piatra Braila Calarasi Craiova Timisoara Cluj Napoca Alba Iulia Bucuresti Sediul

Astfel, regiunile din Romnia includ minimum 4 si maximum 7 judete, un numar mare de comune, cteva orase si municipii, sectorul privat (companii producatoare si institutii din domeniul serviciilor), institute de cercetare si institute de educatie de nivel nalt, organizatii non-guvernamentale. n legatura cu numarul actual al regiunilor de dezvoltare n care este structurata tara, trebuie remarcat ca reprezinta cel mai nalt nivel de concentrare geografica a teritoriului realizat vreodata n Romnia. Nu au mai existat n istoria Romniei opt regiuni care sa grupeze aproape trei milioane de locuitori. Pentru scopul dezvoltarii regionale este foarte important ca regiunile de dezvoltare sa ramna ct

de mari posibil ca dimensiuni si populatie pentru a fi posibila realizarea unei economii de scala si actiuni sinergice, care sa le permita n viitor sa intre cu succes n competitia cu regiuni mari din Europa (landurile din Germania si regiunile din Franta).

Capitolul 3

Cadrul institutional

Din 1998, cnd au fost create Regiunile de Dezvoltare, au avut loc o serie de schimbari n cadrul institutional creat pentru coordonarea activitatii acestor regiuni. Aceasta a constituit mai nti responsabilitatea Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala. Personalul si atributiile acesteia au fost preluate de catre Ministerul Dezvoltarii si Prognozei. n urma remanierii guvernamentale din 2003, competentele de dezvoltare regionala ale Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, care a fost desfiintat, au trecut la Ministerul Integrarii Europene, devenit prin HG 361/18.04.2007 Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei. Comisia Europeana considera ca structura organizationala a celor 8 regiuni de dezvoltare este compatibila cu regulile UE, iar Romnia s-a angajat n cadrul Capitolului de Negocieri 21 ca va pastra aceasta structura n perioada de implementare 2007 - 2013, pentru a asigura o implementare adecvata fondurilor structurale alocate dupa aderare. Modificarea structurii curente reprezinta un proces complex, care necesita consultarea cu toti actorii implicati, inclusiv cu Comisia Europeana. Legea nr. 315/2004 - legea fundamentala a dezvoltarii regionale n Romnia, stabileste obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala n Romnia: diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea dezvoltarii echilibrate, recuperarea accelerata a ntrzierilor n domeniul economic si social a zonelor mai putin dezvoltate, ca urmare a unor conditii istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum si prentmpinarea producerii de noi dezechilibre; corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor prin stimularea initiativelor si prin valorificarea resurselor locale si regionale, n scopul dezvoltarii economico - sociale durabile si al dezvoltarii culturale a acestora; stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, transfrontaliere, inclusiv n cadrul euroregiunilor, precum si participarea regiunilor de dezvoltare la structurile si organizatiile europene care promoveaza dezvoltarea economico-sociala si institutionala a acestora, n scopul realizarii unor proiecte de interes comun, n conformitate cu acordurile internationale la care Romnia este parte.Legea a stabilit organisme decizionale si executive att la nivel regional ct si la nivel national. Agentia de Dezvoltare Regionala (ADR) este constituita ca un organism nonguvernamental, nonprofit, de utilitate publica, cu personalitate juridica, care activeaza n domeniul dezvoltarii regionale. ADR elaboreaza strategiile si programele de dezvoltare regionala, iar dupa aprobarea lor de catre CDR si ulterior de CNDR, are rol de implementare a acestora. De asemenea, ADR-urile transmit spre aprobarea CDR-urilor propuneri de proiecte, pe care dupa aprobare le monitorizeaza din punct de vedere tehnic. Ele pot actiona, de asemenea, si pentru atragerea de fonduri suplimentare la Fondul de Dezvoltare Regionala. Acest organism si creaza o retea, prin formarea a cte unui birou al acesteia n fiecare judet, cu exceptia judetului n care functioneaza ADR-ul. Desi ADR-urile sunt ONG-uri, acestea pot fi auditate deoarece utilizeaza fonduri publice. n prezent, ADR nu sunt organisme publice, desi au un mandat public. Pentru activitatea pe

care o desfasoara, ele nu raspund n fata Parlamentului sau a Guvernului, ci numai n fata CDR-urilor, care nu au nsa personalitate juridica. Agentia pentru dezvoltare regionala este desemnata ca Organism Intermediar pentru Programul Operational Regional. Acest lucru este stipulat si n Documentul de Pozitie al Capitolului 21 din Aquis-ul comunitar destinat politicii regionale si fondurilor structurale. Consiliul de Dezvoltare Regionala (CDR), creat la nivelul fiecareia din cele 8 Regiuni de Dezvoltare, reprezinta structuri parteneriale extinse care sprijina si coordoneaza, la nivel regional, procesul de elaborare, administrare si implementare a politicii de coeziune economica si sociala, avnd rol deliberativ. CDR este alcatuit din presedintii Consiliilor Judetene si cte un reprezentant al Consiliilor locale municipale, orasenesti, comunale ale fiecarui judet component al Regiunii. Spre deosebire de Comitetele Consultative Judetene, n CDR nu sunt reprezentanti ai Guvernului Central, acestia putnd nsa participa ca observatori. CDR-urile au rolul, stabilit prin lege, de a lua decizii strategice privind programarea si implementarea politicii regionale n regiunile pe care le reprezinta. De asemenea, au si rolul de a monitoriza utilizarea eficienta si corecta a fondurilor, de a aloca resurse din Fondul National de Dezvoltare Regionala (FNDR), si de a coordona activitatea Agentiilor de Dezvoltare Regionala. Toate aceste sarcini sunt corelate cu sarcinile CNDR si a sub-comitetelor de monitorizare sectoriale, coordonate de Ministerul Integrarii Europene/actualul Minister al Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. CDR are un rol important n implementarea Programului PHARE - componenta economico-sociala, prin: Aprobarea obiectivelor si prioritatilor specifice regiunii n vederea asigurarii concentrarii fondurilor PHARE. Aprobarea listei de proiecte. Constituirea Agentiilor de Dezvoltare Regionala si a Consiliilor de Dezvoltare Regionala a reprezentat un prim pas n implicarea actorilor locali n acest proces de creare de politici si de descentralizare decizionala a dimensiunii regionale a dezvoltarii. Astfel, politica de dezvoltare regionala devine o componenta critica a autonomiei locale. Contributia CDR si ADR la dezvoltarea politicii regionale poate fi mbunatatita prin rolul lor n impulsionarea cooperarii ntre autoritatile locale. Este de asteptat ca ADR-urile sa actioneze ca un fel de "consortii de judete pentru realizarea unui interes comun". Pna acum, numarul si scopul initiativelor cu impact regional clar propuse, care sa fie sprijinite de mai multe judete ale regiunii a fost extrem de limitat (singurele proiecte regionale s-au referit la aeroporturi). n majoritatea cazurilor CDR/ADR au actionat la nivel regional ca organisme de promovare a initiativelor formulate independent de diferite judete si municipalitati. Aceasta, adaugata la lipsa unei conceptii strategice asupra dezvoltarii regiunilor, au avut drept efect o eficienta scazuta a proiectelor. n scopul realizarii obiectivelor politicii nationale de dezvoltare regionala a fost creat, n anul 1998, Consiliul National de Dezvoltare Regionala (CNDR), care functioneaza pe baza unui regulament propriu de functionare si organizare. Acest organism este o structura nationala de tip partenerial cu rol deliberativ, neavnd personalitate juridica. Rolul sau este de a aproba Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala, prioritatile de finantare prin Fondul National de Dezvoltare Regionala, criteriile de eligibilitate si de selectie pentru proiectele eligibile n cadrul acestui fond, precum si utilizarea fondurilor alocate Romniei de catre Comisia Europeana prin instrumentele de pre-aderare (PHARE - componenta socio-economica). Este alcatuit din reprezentanti ai Guvernului

desemnati prin Decizie guvernamentala si din presedintii si vicepresedintii CDR, la paritate. Presedintele CNDR este Ministrul Integrarii Europene / actualul Minister al Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. Romnia a realizat mai multe exercitii de elaborare a documentului de programare intitulat Plan National de Dezvoltare, fiecare din variante reprezentnd un progres spre tipul de document de planificare cerut de reglementarile UE. PND 2007 - 2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern (n sedinta din 22 decembrie 2005) si elaborat ntr-un larg cadru partenerial, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romniei n conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Acest document nu substituie Strategia Nationala de Dezvoltare Economica, ci reprezinta una dintre componentele majore ale acesteia, stabilind o noua dimensiune a sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeana Romniei, cifrata la cca. 4% din PIB anual la nivel de angajamente (investitii si granturi), la care se adauga cofinantarea nationala.. Elaborarea acestui document a avut la baza PND 2004 - 2006 si Ghidul Comisiei Europene (Vademecum) privind planurile si documentele de programare pentru Instrumentele Structurale. Rolul PND este esential n asigurarea stabilitatii si consecventei n politica investitionala, n stimularea cresterii eficientei utilizarii fondurilor financiare destinate ajustarilor economice structurale, deoarece asiguraprogramarea multianula a investitiilor prioritare n politica regionala.In esenta, Planul de dezvoltare trebuie sa trateze doua probleme prioritare: sa demonstreze existenta unor slabiciuni structurale deosebite, care justifica nevoia de sprijin din partea UE si sa demonstreze ca, n calitatea sa de viitor Stat membru, are capacitatea administrativa de a manageria efectiv Fondurile Structurale. Strategia de dezvoltare a PND 2007 - 2013 este o reflectare a nevoilor Romniei, n vederea reducerii ct mai rapide a decalajelor existente fata de UE. Avnd n vedere faptul ca, n anul 2004, Romnia nregistra cca. 31% din media UE n termeni PIB/locuitor, obiectivul global al PND 2007 - 2013 a fost formulat astfel: "Reducerea ct mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica ntre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene". Conform estimarilor realizate, Romnia ar putea recupera pna n anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din decalajul general fata de UE, ajungnd la cca. 41% din media UE. Obiectivul global al PND are la baza trei obiective specifice: cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului autohton. n vederea implementarii att a obiectivului global ct si a celor specifice si pe baza datelor furnizate de analizele socio-economice, au fost formulate sase prioritati de dezvoltare: cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport protejarea si mbunatatirea calitatii mediului dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si ntarirea capacitatii administrative dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul agricol diminuarea disparitatilor de dezvoltare ntre regiunile tarii.

PND reprezinta documentul care a stat la baza elaborarii Cadrului National Strategic de Referinta - strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si a Programelor Operationale care implementeaza Fondurile Structurale si de Coeziune, asigurndu-se astfel coerenta ntre aceste documente. A fost creat Comitetul Interinstitutional pentru elaborarea PND (CIP) care asigura colaborarea interministeriala, ct si coordonarea cu toti partenerii implicati n elaborarea PND, inclusiv partenerii regionali si partenerii socio-economici (ministere si institutii publice centrale, Agentii pentru Dezvoltare Regionala (ADR-uri), institute de cercetare si institutii de nvatamnt superior, asociatii patronale si profesionale, sindicate, camera de Comert si Industrie a Romniei si a Municipiului Bucuresti, alte ONG-uri). La nivel regional Parteneriatul este asigurat de Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionala (CRP-uri). CRP-urile reprezinta cadrul larg partenerial al CDRurilor, avnd rol consultativ n formularea de recomandari si propuneri privind continutul PDR-urilor. Ele sunt structuri parteneriale care reunesc reprezentanti ai institutiilor si organismelor relevante la nivel local si regional: ADR-uri, Prefecturi, Consilii Judetene, servicii deconcentrate ale institutiilor publice centrale, institutii de nvatamnt superior si institute de cercetari, precum si parteneri economici si sociali. Parteneriatul regional se afla n coordonarea agentiilor de dezvoltare regionala. Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionala (CRP) sunt organisme consultative, care functioneaza prin organizarea unor grupuri de lucru tematice, corespunzatoare problemelor analizate, precum si prin ntlniri n plen, cu asigurarea reprezentarii echilibrate a institutiilor centrale si regionale, precum si a partenerilor economici si sociali.CRP-urile sunt reprezentate n CIP de coordonatorii lor, avnd posibilitatea nu numai de a prezenta si sustine obiectivele prioritare de dezvoltare ale Regiunilor, continute n PDR -uri, pentru a fi incluse n PND, ci de a participa direct si efectiv la analiza si dezbaterea prioritatilor sectoriale de dezvoltare si la armonizarea obiectivelor regionale cu cele sectoriale, precum si la ntreg procesul de realizare a consensului, ntre partenerii implicati, asupra prioritatilor de dezvoltare stabilite n PND. CIP si CRP au functionat prin organizarea unor grupuri de lucru tematice, corespunzatoare problemelor analizate, si prin ntlniri n plen, cu asigurarea reprezentarii echilibrate a institutiilor centrale si regionale, precum si a partenerilor economici si sociali. 4.5.2 Cadrul Strategic National de Referinta Conform acquis-ului comunitar n vigoare, privind fondurile structurale si de coeziune, Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) este documentul de programare care stabileste domeniile strategice de interventie ale instrumentelor structurale n fiecare stat membru si care se negociaza cu Comisia Europeana. Teoretic, programele operationale de implementare a acestor fonduri deriva din acest document. Temele principale ale Cadrului Strategic National de Referinta (CSNR) au fost formulate att pe baza celui de-al treilea Raport de Coeziune, publicat n Martie 2004, dar si pe baza

PND 2007 - 2013. Cadrul Strategic National de Referinta reflecta dimensiunea strategica a relatiei dintre politicile economice, de coeziune sociala si regionale ale Romniei si politicile Comisiei Europene si Strategia Lisabona. Implementarea acestui document programatic prin Programele Operationale finantate din fonduri structurale si de coeziune reprezinta o contributie importanta la realizarea Planului National de Reforma (PNR). CSNR nu este document de management al fondurilor: implementarea se face prin Programele Operationale (PO), fundamentate strategic prin acest document. Astfel, CSNR preia si dezvolta viziunea strategica din PND 2007-2013, urmarind accelerarea procesului de convergenta cu statele membre UE, printr-o dezvoltare integrata, coerenta cu politicile majore UE si prin concentrarea fondurilor structurale si de coeziune n domeniile eligibile care genereaza un impact pozitiv asupra dezvoltarii. CSNR este un document de natura strategica, care nu se concentreaza asupra detaliilor de natura tehnica, ce pot fi gasite n Programele Operationale. Obiectivul CSNR se refera la reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pna n anul 2015. Prioritatile tematice ale CSNR si alocarile procentuale indicative din total sunt: Dezvoltarea infrastructurii de baza la Standarde Europene (60%) Imbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti (15%) Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman (20%) Consolidarea unei capacitati administrative eficiente (5%),

CAPITOLUL 4 Concluzii
Participarea Romniei la implementarea politicii regionale a UE nseamna, n primul rnd oportunitatea de a beneficia de un sistem de valori ntre care se regasesc eficienta economica, protectia mediului, asigurarea unor standarde existentiale minime, definirea unui "model de viata european", valorile urbane, resursele umane calificate.Totodata, integrarea europeana si deschiderea catre piata interna a Uniunii Europene implica si provocarea unei competitivitati sporite, care poate avea efecte negative asupra unei economii n proces de consolidare, ca a Romniei. n acest context, Instrumentele Structurale reprezinta resursa cea mai importanta de care Romnia va beneficia pentru a face fata schimbarilor si provocarilor integrarii. Totusi, politica de dezvoltare regionala nu poate constitui n mod exclusiv cheia dezvoltarii de ansamblu a unui stat, mai ales n conditiile n care efectele sale reale asupra cresterii economice sunt dificil de evaluat. O dimensiunea critica n acest sens este reprezentata de natura sistemului economic si calitatea celorlalte politici publice care formeaza esenta mix-ului de politica economica al unui stat: regimul juridic al drepturilor de proprietate si ocrotirea economiei de piata, fiscalitatea, politica antitrust etc.Independent de optiunile de politica regionala pe care o anumita tara/regiune le adopta n functie de specificul sau, gasirea "mix-ului" optim de politici care sa asigure dezvoltarea reprezinta o provocare si aproape ntotdeauna o tema extrem de controversata. Stadiul de dezvoltare al Romniei n acest moment a impus folosirea unui mix de politici, fara a opta pentru o singura alternativa n exclusivitate: nu se poate urmari doar competitivitate, fara a evita pericolul de a amplifica disparitatile socioeconomice pna la punctul n care acestea se pot transforma n explozii si fenomene sociale grave. De asemenea, nu putem opta nici pentru scenariul alocarii fondurilor fara a lua n calcul potentialul de dezvoltare, resursele umane existente si calificarea acestora, resursele economice, de management, etc. O politica economica nu este buna sau rea, ea este doar adecvata sau nu momentului sau starii n care intervine sau pentru care este aplicata. De aceea uneori, este necesara aplicarea unui mix de politici, care printr-un efect conjugat pentru redresarea mai multor probleme sa determine impulsul necesar cresterii economice. Astfel, scenariul "pro-dezvoltare" nu este alternativa exclusiva pentru care a optat Romnia pentru perioada de programare 2007 - 2013, tinnd cont si de faptul ca fondurile structurale sunt fonduri publice, care au ca scop asigurarea coeziunii economice, sociale si teritoriale a statelor membre UE, iar unul dintre pricipiile de baza ale acestor fonduri vizeaza rolul de a contracara efectele negative ale economiei de piata. n Romnia, pentru perioada 2007 - 2013 nu functioneaza o politica regionala propriu-zisa, ci o varianta adaptata a acesteia, un compromis bazat pe conditiile specifice tarii noastre din punct de vedere legislativ, institutional si al capacitatii de a administra cu toate sensurile pe care le presupune aceasta responsabilitate, de la programare la implementare, monitorizare si evaluare, la nivel regional, o astfel de politica.

Bibliografie

1. Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regional n Romnia 2. NICOLESCU, O., VERBONCU, I. Management, Bucureti, Editura Economic, Ediia a II-a, 1997 3. www.mdrt.ro 4. TEFAN, M.C., Dezvoltare regional i local, Ed. Economic, Bucureti, 2008