REFERAT

SOMAJUL IN ROMANIA IN PERIOADA 1991-2009 (CAUZE, TIPURI, EFECTE SI POLITICI ANTISOMAJ- STUDIU DE CAZ.

CUPRINS

I. NOTIUNI GENERALE II. STUDIU DE CAZ 1. CAUZE 2. TIPURI 3. EFECTE 4. POLITICI ANTI SOMAJ

I. NOTIUNI GENERALE

Fenomen si problema a lumii contemporane, de multe ori chiar dramatica, somajul este deosebit de eterogen, cu acelasi cuvant somaj se desemneaza realitati dintre cele mai diferite. Manifestandu-se si fiind prezent in practica economica somajul este cuprinsm si analizat statistic, global si structural, pe cauze si durate, pe forme si tipuri, utilizandu-se in acest sens un sistem national si categorial adecvat cat si un ansamblu de conventii estimative. Somajul reprezinta un fenomen negativ al economiei, concretizat intr-un dezechilibru important al pietiei muncii prin care oferta de forta de munca este mai mare decat cererea de forta de munca din partea agentilor economici. Conform Biroului International al Muncii este somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii: - este apt de munca - nu are loc de munca -este disponibil pentru o munca salariata - cauta un loc de munca In Romania Legea nr. 1/1991 republicata cu modificari in Legea 86/1992 , precizeaza ca sunt considerati someri persoanele care sunt apte de munca , ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor, desi nu se fac precizari in lege reiese ca varsta este de peste 16 ani. Msurarea somajului necesit luarea n calcul si a altor elemente, cum sunt: intensitatea somajului, adic evidentierea situatiei n care este vorba de reducerea perioadei de lucru, a numrului de ore de munc sptmnale si diminuarea corespunztoare a salariului sau de pierderea total a locului de munc; durata somajului, ce reprezint pn la rencadrarea sau reluarea muncii ntr-un domeniu sau altul . Pe piata muncii se pot intalni: o situatie de echilibru, care reflecta o ocupare optima a fortei de munca si o situatie de dezechilibru, care reflecta un grad de subocupare sau de supraocupare a fortei de munca.

II. STUDIU DE CAZ

SOMAJUL IN ROMANIA IN PERIOADA 1991-2001

EVOLUTIA SI ANALIZA SOMAJULUI IN ROMANIA IN PERIOADA 1991-2009

In tara noastra, fenomenul somajului de dimensiuni reduse si necunoscut, mascat inainte de 1989 a inceput sa se manifeste semnificativ din anul 1991 si a inregistrat o alura crescatoare pe termen lung. Intr-o etapa, 1991-1994, datorita restrangerii activitatii economice, somajul a sporit continuu, atingand un nivel maxim in luna martie 1994 (11,4 %). Scurta perioada de relansare aconomica din anii 1995-1996 a antrenat o tendinta de diminuare a somajului. Anul 1997 a marcat accelerarea restructurarii, indeosebi in industria miniera si in cea prelucratoare, cu costul reinscrierii somajului pe o curba ascendenta. A mai contribuit la aceasta si aparitia, in 1997, a unor reglementatari mai permisive in domeniul concedierilor colective, ceea ce a favorizat disponibilizari masive. Din anul 2000, rata somajului a inceput sa se reduca din nou, pe fondul reluarii cresterii economice. A scazut continuu, in anul 2005, ajungand la 5,9 %. Somajul maxim a fost atins in anul 1994 cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munca. Pe fondul reducerii activitatii economice (indeosebi in industrie), somajul a crescut rapid (1990-1994) ajungand la 10,9% pe total si in randul femeilor de 12,9%.(Tabel 2) in perioada 1997-1999, ca urmare a accelerarii restructurarii unor ramuri si activitati economice, precum si declinului productiei din majoritatea regiunilor tarii, se observa o crestere a ratei generale a somajului (de la 8,9% la 11,5%). Relansarea cresterii economice in anii 2000 si 2001 a condus la diminuarea somajului. In concluzie, fluctuatiile activitatii economice reorezinta principala explicatie a evolutiei dimensiunilor absolute si relative ale somajului. Principala ramura care a disponobilizat forta de munca in perioada ulterioara anului 1990 a fost industria. Ca urmare, populatiei ocupate in industrie a scazut aproape continuu, de la 36,9 % in 1990 la 24,8 % in 2003. Concomitant, intre anii 1990-2007 a crescut numarul persoanelor ocupate in agricultura, de la 28.2% in 1990 la 41,4% in 2000, inregistrand apoi pana la 34,7% in 2003.ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutie oscilanta, cu o usoara tendinta de crestere pe ansamblul perioadei analizate: de la 28,4 % in 1990 la 35,7% in 2003. Conform raportului realizat de Organizatia pentru Cooperare i Dezvoltare Economica omajul va continua s creasc pna la sfritul anului 2010

Prin amploarea ngrijoratoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce si schimba ritmurile si sensurile, somajul a devenit o problema macroeconomica ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice si politico-ideologice.Conform unui studiu efectuat anul acesta, somajul reprezinta cel mai mare motiv de teama pentru europeni. Si nu in zadar, caci somajul este un fenomen negativ care se manifesta cu precadere in zonele unde cifra investitiilor este foarte scazuta sau Politica de combatere a somajului cuprinde derularea unor actiuni privind crearea de noi locuri de munca, promovarea unor structuri economice performante, calificarea si recalificarea persoanelor aflate in somaj. Astazi, Romania utilizeaza forta de munca in proportie de 56 procente, fata de 64 la suta care este media europeana. Pentru progresul economiei, Romania trebuie sa foloseasca forta de munca in proportie de 70 la suta, motiv pentru care crearea de locuri de munca este primul obiectiv. egala cu zero. Cel mai adesea, fenomenul contemporan somaj este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de ntlnire si de confruntare ntre cererea globala si oferta globala de munca. Aceasta maniera de abordare a somajului este, n fapt, o continuare a analizei problemelor demografico-economice, pe de o parte, si a celor economico-financiare si investitionale, pe de alta parte. Numai ca att resursele de munca (oferta de brate de munca), ct si nevoia de munca (cererea de munca) sunt filtrate prin exigentele si regulile unice ale remunerarii si salarizarii. De aceea, indiferent de unghiul de abordare si tratare a lui, somajul este o disfunctie a pietei nationale a muncii. Ca fenomen macroeconomic, somajul reprezinta ansamblul persoanelor (stocul de populatie) active disponibile fara ocupatie, care cauta de lucru; deci, el este format din excesul de resurse de munca n raport cu cei ce pot fi ocupati, n conditiile de rentabilitate impuse de piata. Conform studiilor efectuate, populatia cel mai afectata de somaj este cea de sub 25 de ani si cea cu varsta cuprinsa intre 40 si 49 de ani. Ultima clasa a fost afectata de numeroasele restructurari industriale, iar in ceea ce-i priveste pe tineri, somajul e determinat de necorelarea sistemului educational si cel recalificator cu cerintele existente pe piata, la momentul respectiv. Din punct de vedere al structurii sale, somajul poate aparea sub urmatoarele forme: -Somajul ciclic este dependent de fluctuatiile ciclice pe termen mediu; n perioadele conjuncturale defavorabile dimensiunile acestuia sporind, n timp ce n cele favorabile el se reabsoarbe n buna masura. - Somajul structural este consecinta adncirii diviziunii muncii, a specializarii activitatii economice si respectiv a structurarii pietei muncii. Modificarile structurale pot aparea la nivel de economie nationala, dar si la nivel regional. Drept urmare, apar disconcordante ntre calificarile cerute si cele de care dispun ofertantii de munca. Amploarea somajului structural depinde de trei factori: de rapiditatea cu care apar modificarile n cererea si oferta de bunuri si servicii n economie; de gradul de concentrare regionala a activitatilor economice, sau lipsa de diversificare a productiei si a serviciilor; de caracteristica specifica majoritatii ofertantilor de munca imobilitatea. Politicile si solutiile de combatere a somajului structural se concentreaza asupra ncurajarii de a cauta de lucru n alte domenii de activitate sau regiuni prin diferentieri n

salarizare si ncurajarea recalificarii. Aceste masuri se ntreprind de catre firme. Lor li se pot alatura si cele ntreprinse de autoritati (deci solutii de tip interventionist) care constau n acordarea de avantaje financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc n acele regiuni unde somajul este ridicat, sau prin finantarea programelor pentru activitatile cerute. - Somajul tehnologic este legat de nlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi. O asemenea operatiune este conditionata att de trecerea de la ramurile propulsatoare ale vechiului mod tehnic de productie la cele ale noului mod tehnic de productie, ct si de procesul centralizarii capitalului si concentrarii productiei. - Somajul intermitent este cauzat de insuficienta mobilitatii minii de lucru sau de decalajele ntre calificarile disponibile si cele cerute; aceasta este si consecinta practicarii contractelor de angajare pe perioade scurte. Asemenea contracte decurg din incertitudinea afacerilor, ca si din dorinta utilizatorilor de a face presiuni asupra salariatilor si sindicatelor. - Somajul de discontinuitate se coroboreaza cu reglementarile privind concediile de maternitate si alte aspecte ale vietii de familie. - Somajul frictional se manifesta cnd, unele persoane si parasesc serviciul avut n mod voluntar sau prin concediere si n consecinta, pentru o perioada de timp sunt someri. Este posibil sa gaseasca foarte repede un alt loc de munca (deoarece aceste locuri exista), dar prima slujba oferita sa nu fie acceptata din motive ce tin de ambele parti. Cei ce cauta de lucru sa doreasca un loc de munca cu un salariu mai mare, iar cei ce ofera locul, sa se abtina sa angajeze persoana pentru motivele care au determinat concedierea ei. Este, de asemenea, posibil ca aceasta cautare si ocupare a locului de munca dorit sa dureze si din lipsa de informare. Pentru reducerea duratei somajului frictional se recomanda o informare mai completa, prin oficiile de plasare, referitoare la cererea si oferta de munca. O alta solutie consta n reducerea ajutorului de somaj, dar este puternic contestata. - Somajul sezonier este specific n activitatile economice care sunt influentate de factorii naturali (agricultura, constructii), ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca. Este, de regula, un somaj de durata relativ scurta. Pentru combaterea lui se recomanda masuri asemanatoare celor prevazute pentru somajul structural si n special facilizarea pregatirii pentru o activitate complementara. Cunoasterea cauzelor directe ale somajului si a tipurilor sale aparute n urma uneia sau alteia din aceste cauze are o mare importanta pentru aprecierea perspectivelor lui, ca si pentru formularea cailor de ameliorare a ocuparii si a statutului social-economic al somerilor. Criza economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital. In Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare a fortei de munca pe termen scurt. Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de munca.

Emigrarea - emigrarea - influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine. Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila - datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictele armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la cresterea somajului. Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata de o relativa stabilitate a ofertei de munca, ar genera conditii de echilibru intre rata somajului si rata inflatiei. In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade, la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o parte in emigrarea unei parti importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un numar mare de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca. POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI Politici active- constau din masurari care contribuie la (re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati. Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active, sunt : - organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca ; -stimularea agentilor economici prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatii economice ; - incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca ; - acordarea de facilitati intreprinderilor - care angajeaza someri, precum si tineri absolventi(prin subvenctionarea de catre Ministerul Muncii , a 70% din salariul net). - incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica -pe plan local sau national - dezvoltarea ocuparii atipice - ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare ; In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actuini, ca : acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la

altul(indemnizatii de transfer, locuinte, etc.); incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu ; racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale; formarea si specializarea tinerilor in domenii de perspectiva indelungata care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata ; dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de : producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclarea materiilor utile ; introducerea de restrictii privind imigrarea ; In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilio, dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii, si anume : sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatiei. Masuri active vizeaza populatia ocupata in vederea preiantampinarii riscului de somaj. Adaptarea fortei de munca ocupate la cerintele mereu in dinamica ale unitatii in care lucreaza diminueaza riscul persoanelor respective de a deveni someri. Politici pasive acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte in masura in care, pe de o parte, stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si, pe de alta parte, fixeaza un cuantum al venitului incitator la munca. Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre ajutor de somaj si se acorda pe o perioada determinatade timp. In Romania perioada de acordare a somajului este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, de 18 luni. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile, iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crester de lunga durata. In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din imposibilitatea gasirii unui loc de munca, in multe tari se mai acorda, pentru un interval de timp ajutor de somaj sau alocatie de sprijin, acesteea fiind sume fixe, lunare, cu mult mai mici decat indemnizatia de somaj. Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat societatea nu are capacitatea de a crea noi locuri de munca si de a asigura cresterea gradului de ocupare.

BIBLIOGRAFIE

-POPESCU C. ECONOMIE POLITICA, Ed. Bibliotheca, Targoviste 2009 -ANUAR STATISTIC INS BUCURESTI 2007, 2008, 2009 -ADEVARUL ECONOMIC (colectie) 2008, 2009 -INTERNET