ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING A FIRMEI 1.1.

Relatiile intreprinderii cu piata In desfasurarea activitatii sale intreprinderea insasi se c nstituie in purtat r de nev i! pentru satisfacerea car ra apelea"a la resurse #ateriale! financiare si u#ane. T t data! ea este furni" are de pr duse$servicii pentru satisfacerea nev il r un r a%enti ec n #ici. In a#&ele ca"uri! intreprinderea vine in c ntact cu a%enti de #ediu care se plasea"a in i#ediata apr piere! iar actiunile l r se resfran% direct asupra activitatii sale'1(. )rice fir#a! ca siste# ev luti nist desc*is! acti nea"a in desfasurarea activitatii sale c nc #itent pe d ua piete+ piata intraril r si piata iesiril r. ,e piata intraril r! fir#a apare in calitate de cu#parat r si sta&ileste le%aturi! in special cu furni" rii de #arfuri! de f rta de #unca si prestat rii de servicii. ,e piata iesiril r! fir#a are calitatea de van"at r si isi val rifica deci pr dusele$serviciile reali"ate! sta&ilind le%aturi in principal cu clientii. 1. Firma. Atunci cand ela& rea"a planurile de #ar-etin%! c nducerea acestui

c #parti#ent ar tre&ui sa tina sea#a si de interesele cel rlalte %rupuri din cadrul fir#ei cu# ar fi+ c nducerea superi ara! c #parti#entele financiar! cercetare.de"v ltare! apr vi"i nare! pr ductie si c nta&ilitate. T ate aceste %rupuri intre care e/ista relatie directa! f r#ea"a #ediul intern al fir#ei. 0e p ate &serva ca t ate aceste c #parti#ente influentea"a planurile si actiunile de #ar-etin%! precu# si capacitatea sa de satisfacere efectiva si pr fita&ila a nev il r c nsu#at ril r 1,*. K tler! G. A#str n%! 2. 3 n%! 14456. 7. Furnizorii de marfuri. 0unt repre"entati de diverse pers ane fi"ice sau

8uridice! care in &a"a un r relatii de van"are.cu#parare! asi%ura intreprinderii resursele necesare pentru reali"area &iectului de activitate al r%ani"atiei. Acestia se i#part in trei #ari cate% ri+

a6

furni" rii de &unuri #ateriale 9 asi%ura ele#entele de &a"a fara de care pr dusele intreprinderii nu p t fi reali"ate si nev ile clientiil r nu p t fi satisfacute:

&6

prestat rii de servicii 9 sunt

cate%

rie i#p rtanta pentru ca asi%ura

reali"area unei %a#e lar%i de servicii necesare indeplinirii &iectului de activitate al intreprinderii 1E/+ c nsultanta de #ar-etin%! servicii &ancare! audit financiar etc.6: c6 furn" rii de f rta de #unca 9 se c nstituie in fact ri de #ediu cu influenta i#p rtanta in activitatea ricarei intreprinderi! dat rita r lului fact rului u#an in pr cesul #uncii. In sfera acest r furni" ri se cuprind! in principal! unitatile de invata#ant! ficiile de f rta de #unca! precu# si pers anele aflate in cautarea un r l curi de #unca'7(: 3.Intermediarii- sunt fir#e speciali"ate care preiau unele activitati pe care ;ntreprinderile pr ducat are nu p t sa le efectue"e ;n cele #ai &une c nditii 1cu# ar fi cele de transp rt! dep "itare! s rtare! pre"entare! van"are etc 6 c ntri&uind la #arirea val rii #arfuril r si a preturil r aferente. Intreprinderile pr ducat are p t apela la servi <=<n1=<% ciile un r inter#ediarii e/istenti sau p t sa ;si cree"e pr prile retele de inter#ediari 1nu#ai in pri#ul ca" inter#ediarii facand parte din #icr #ediul de #ar-etin%! ;n celalalt ca" acestia situandu.se su& c ntr lul direct al intreprinderil r6. R lul inter#ediaril r este f arte i#p rtant ;n sustinerea pr dusului pe parcursul tutur r etapel r ciclului sau de viata! in literature de specialitate disti%andu.se ur#at arele cate% rii de inter#ediari'=(+ a6 c #erciantii 9 sunt distri&uit ri care a8uta fir#a sa.si %aseasca clienti sau sa. si c #erciali"e"e pr dusele. Acestia sunt repre"entati de an%r sisti si detailisti! care cu#para si revand #arfurile: &6 fir#ele de distri&utie fi"ica 9 sunt cele care asi%ura st carea si transferul #arfuril r din punctele de ri%ine la destinatie. Astfel! dep "itele reali"ea"a peratiuni de st care si pr te8are a #arfuril r! inaintea transferarii l r la

ur#at area destinatie! iar fir#ele de transp rt sunt speciali"ate in deplasarea #arfuril r dintr.un l c in altul cu a8ut rul diferitel r #i8l ace de transp rt 1aut ve*icule! vap are! #i8l ace pe cai ferate! avi ane etc.6: c6 prestat rii serviciil r de #ar-etin% 9 sunt repre"entati de fir#e de cercetare! a%entii de pu&licitate! fir#e de relatii cu #ass.#edia si fir#e de c nsultanta in #ar-etin%! care a8uta intreprinderea sa alea%a si sa pr # ve"e pr dusele p trivite pentru fiecare piata in parte: d6 inter#ediarii financiari 9 sunt repre"entati de &anci! c #panii de credit! s cietati de asi%urari si alte fir#e care c ntri&uie la finantarea intreprinderii sau la pr te8area acesteia i#p triva riscuril r pe care le i#plica ac*i"iti narea si van"area #arfuril r. 4. Clientii. Repre"inta cea #ai i#p rtanta c #p nenta a #icr #ediului intrepinderii! cupand un l c central in te#atica studiil r de #ar-etin%! acestea sunt a/ate pe cun asterea nev il r! a cererii! a c #p rta#entului de cu#parare si de c nsu#. In functie de statutul l r! natura s licitaril r fata de pr dusele$serviciile intreprinderii! clientii se p t %rupa astfel+ a6 c nsu#at rii 9 sunt pers ane particulare si % sp darii care cu#para pr duse si servicii pentru c nsu#ul pr priu: &6 utili"at rii industriali 9 ac*i"iti na"a &unuri si servicii pentru a le prelucra$utili"a in pr cesul de pr ductie: c6 c #erciantii 9 cu#para #arfuri si servicii pentru a le vinde la un pret #ai #are: d6 institutiile 9 repre"entate de sc li! spitale si alte r%ani"atii care asi%ura &unurile si serviciile necesare pers anel r de care se cupa:

e6 pietele %uverna#entale 9 sunt f r#ate din a%entii de stat care ac*i"iti nea"a &unuri si servicii cu sc pul de a presta servicii pu&lice sau de a le pune la disp "itia cel r care au nev ie de ele: f6 pietele internati nale 9 f r#ate din cu#parat ri din alte tari! acestia putand fi! la randul l r! c nsu#at ri individuali! pr ducat ri! c #ercianti sau a%entii %uverna#entale. 5. Concurentii. F r#ea"a cate% rie aparte a #icr #ediului intreprinderii!

nelipsiti din cadrul #ediului c #petitiv! specific! de altfel! ec n #iei de piata. In p stura de c ncurenti apar fir#ele sau pers anele particulare care isi disputa aceeasi cate% rie de clienti! iar in nu#er ase ca"uri! aceeasi furni" ri sau prestat ri de servicii. > #petit rii se de se&esc intre ei prin r lul pe care il 8 aca in rap rturile cu clientii! atitudinea fata de n utati! f r#ele de c #unicare cu c nsu#at rii! stilul de interventie pe piata. 6. Organismele publice. > nstiutuie c #p neta #ai de se&ita a

#icr #ediului! acest lucru fiind dat rat faptului ca ele p t influenta activitatea intreprinderii d ar in anu#ite situatii si c nditii. 0e c nsidera ca e/ista sapte cate% rii de pu&lic+ a6 r%anis#ele financiare 9 acestea influentea"a capacitatea fir#ei de a &tine f ndurile necesare si sunt repre"entate de &anci! s cietati de investitii si acti nari: &6 #i8l acele de inf r#are in #asa 9 sunt r%anis#e care trans#it inf r#atii prin inter#ediul "iarel r! revistel r! radi si televi"iune: c6 r%anele de stat 9 repre"entate de r%anele va#ale! financiare! de 8ustitie s.a.! fata de care fir#a are &li%aii le%ale: d6 r%ani"atiile cetatenesti 9 include r%ani"atii ale c nsu#at ril r! r%ani"atii ec l %iste! as ciatii pr fesi nale! %rupari ale #in rit til r etc.:

e6

r%anis#e pu&lice l cale 9 rice fir#a intretine le%aturi cu r%anis#e pu&lice l cale! cu# ar fi re"identii din vecinatatea sa si r%ani"atiile &stesti:

f6

#arele pu&lic 9

fir#a tre&uie sa fie per#anent pre cupata de atitudinea

#arelui pu&lic fata de pr dusele si activitatiile sale: %6 pers nalul pr priu 9 este repre"entat de t ate cate% riile de salariati! as ciati si c nsiliul de c nducere al fir#ei: #arile c #panii isi inf r#ea"a si # tivea"a pers nalul pr priu prin inter#ediul &uletinel r inf r#ative si a alt r #i8l ace de aceeasi natura: daca an%a8atii sunt #ultu#iti de situatia l r in cadrul fir#ei! aceasta atitudine p "itiva se trans#ite si pu&licului din afara r%ani"atiei'?(: 1.2 elatiile intreprinderii cu mediul e!tern In calitatea sa de c #p nenta a #ediului! intreprinderea se afla intr.un c ntact cvasiper#anent cu celelalte c #p nente. ,ractic! intreprinderea intra intr.un ansa#&lu de relatii! prin inter#ediul car ra isi rientea"a si finali"ea"a activitatea ec n #ica. Este v r&a! pe de parte! de cu#pararea de #arfuri si servicii! de asi%urarea necesarului de #i8l ace financiare si de pers nal! iar pe de alta parte! de van"area pr priil r pr duse catre clientii p tentiali. Astfel de relatii! ce au l c intre intreprindere si agenti ai mediului sau e!tern! sunt! prin natura si c ntinutul l r! relatii de piata: ele se desfas ara in cadrul #ediului intreprinderii. In cadrul aceluiasi #ediu ea se afla! t t data! in relatii de concurenta cu firme a"and un profil similar si! deci! isi disputa aceleasi surse de apr vi"i nare si piete de desfacere. Acestea sunt! in principiu! relatiile de &a"a intretinute de catre serie de relatii care fie se adau%a cel r dintai! fie repre"inta t leranta! preferentiale etc. fir#a cu a%entii

de #ediu. In practica insa! in functie de interesele fiecareia dintre parti! p t fi pr # vate f r#a de #anifestare a acest ra. Astfel! fre%vent fir#ele intra unele cu altele in relatii de+ parteneriat! c perare!

1.2.1 elatiile de piata ale intreprinderii#5$ Din #ultitudinea relatiil r intreprinderii cu #ediul sau e/ter# se detasea"a! prin a#pl rarea si c #ple/itatea l r! relatiile de piata. Ele au drept &iect van"area. cu#pararea de #arfuri si servicii! i#pru#utul de capital si an%a8area f rtei de #unca. Aceste relatii ale intreprinderii vi"ea"a t ate cele trei c #p nente ale pietei si anu#e+ @ piata marfurilor 1a &unuril r #ateriale si a servicil r6! unde intreprinderea apare in du&la ip sta"a! de cu#parat r si van"at r: @ piata financiara! &ancara! in care intreprinderea apare in calitate de s licitant 1afara de ca"urile in care pr filul sau il c nstituie t c#ai activitatile &ancare6! sau fertant: @ piata fortei de munca! in care intreprinderea intervine in p stura de Acu#parat rB! de s licitant al f rtei de #unca necesara r%ani"arii si desfasurarii activitatii.

Relatiile intreprinderii cu piata cun sc! deci!

#are diversitate! e/pri#ata printr.

un nu#ar variat de f r#e si instru#ente utili"ate in desfasurarea l r. Ele se p t %rupa dupa #ai #ulte criterii intre care+ &iectul relatiil r! pr filul a%entiil r de piata! frecventa si %radul de c ncentrare. a6 Obiectul relatiilor repre"inta principalul criteriu de diferentiere. , trivit acestui criteriu! relatiile intreprinderii cu piata sunt de d ua feluri+ de van"are.cu#parare si de trans#itere 1receptie6 de inf r#atii si #esa8e. elatiile de "anzare-cumparare cupa l cul principal deter#inat de celelalte rap rturi ale intreprinderii cu piata. In situatii particulare ele iau diferite f r#e+ livrare de #arfuri! ac*i"iti nare de #arfuri! prestare de servicii! inc*iriere! i#pru#ut! inter#ediere etc. indiferent de %enul de activitati la care se refera! ele iau nastere si se desfas ara in ti#pul unui pr ces c #ple/ care include peratiuni ce se c nstituie ele insele in f r#e particulare de #anifestare a acestiu tip de relatii. ,rincipalele f r#e pe care le i#&raca succesiv relatiile de van"are.

cu#parare! in pr cesul c nstituirii si desfasurarii l r! sunt+ relatiile prec ntractuale! c ntractuale si p stc ntractuale. > respun"at r acest r f r#e sunt utili"ate serie de instru#ente specifice pentru r%ani"area si derularea activitatil r de piata. Astfel! relatiile prec ntractuale se reali"ea"a prin inter#ediul ur#at arel r instru#ente principale+ ne% cierea! c #anda! cererea de ferta si ferta fer#a. Relatiile c ntractuale au drept instru#ent principal c ntractul! la care se adau%a serie de activitati le%ate de derularea acestuia+ facturarea! livrarea! transp rtul! receptia! dec ntarea. In sfarsit! relatiile p stc ntractuale iau nastere in peri ada de %arantie si p st%arantie avand drept instru#ente tipice recla#atiile si ar&itra8ul. elatiile de transmitere %receptie& de mesa'e si informatii i#&raca! la randul l r! f r#e specifice. Unele dintre ele apar in c nte/tul desfasurarii relatiil r de van"are.cu#parare! avand drept sc p sustinerea si c ncreti"area acest ra. >ele #ai #ulte vi"ea"a insa crearea atitudinii fav ra&ile intreprinderii si pr dusel r sale! ca c nditie a desfasurarii activitatii cu eficienta ridicata. In acest ca" ele sunt reali"ate prin inter#ediul un r instru#ente specifice din randul car ra se detasea"a+ pu&licitatea! #arca! relatiile pu&lice si alte f r#e de pr # vare. &6 (rofilul agentilor de piata repre"inta un alt criteriu de clasificare a relatiil r de piata. Dupa acest criteriu se distin% ur#at arele tipuri de relatii+ cu furni" rii si prestat rii de servicii 1de cu#parare6! cu &eneficiarii 1de van"are6! precu# si cu institutii si r%anis#e de stat. c6 Dupa frec"enta l r! relatiile intreprinderii cu piata p t fi+ per#anente! peri dice sau ca"i nale. Acest caracter este deter#inat! in principal! de particularitatile pe care le pre"inta cererea si ferta! de pr filul si &iectivele intreprinderii in cadrul pietei etc. d6 )radul de concentrare a relatiil r de piata repre"inta un alt criteriu de clasificare a acest ra: p trivit lui! relatiile p t fi c ncentrate sau dispersate. > ncentrarea! la randul ei! p ate fi avuta in vedere su& trei aspecte+ di#ensi nal 1de pilda! #ari#ea parti"il r in actele de van"are.cu#parare6! spatial 1c ncentrarea activitatii de piata in

anu#ite " ne! l calitati! puncte6 si te#p ral 1c ncentrarea sau dispersarea activitatii de piata in calendarul unui an.6 1.2.2 elatiile de concurenta Activitatea de piata a intreprinderii este #arcata de pre"enta! in spatiul #icr #ediului sau! a unui nu#ar varia&il de intreprinderi c ncurente. Acti nand in cadrul acel rasi piete! ele intra in c #petitie! isi disputa p rtunitatile pe care le fera piata. In # d traditi nal! relatiile de c ncurenta sunt relatii de confruntare! in care fir#ele cauta per#anent sa &tina p "itie #ai &una in rap rt cu c ncurentii sai! ri c*iar ani*ilarea acest ra. Intr. vi"iune de #ar-etin%! desi &iectul relatiil r de c ncurenta ra#ane acelasi! f r#ele pe care acestea le i#&raca difera in functie de p "itia detinuta de catre fir#a in cadrul pietei! de sc pul ur#arit etc. Astfel! nu sunt putine situatiile in care fir#ele aflate in relatii de c ncurenta se p t %asii c nc #itent in relatii de c perare i#p triva unei fir#e straine. 0unt &ine cun scute in acest sens actiunile desfasurate de catre a%ricult rii din Franta si Grecia. De ase#enea! c ncurentii isi dau A#anaB atunci cand interesele le sunt afectate de catre aut ritatile pu&lice Un anu#it fel de c ncurenta se #anifesta insa si in desfasurarea relatiil r de piata. In # d traditi nal! aceste relatii atin% nivelul #a/i# cu ca"ia ne% cierii c ntractel r de van"are.cu#parare! # #ent in care! fiecare partener cauta sa &tina #a/i# de avanta8! evident unul in dauna celuilalt. 0unt nu#er ase situatiile!cand fir#ele aflate in c #petitie nu acti nea"a de pe p "itii de c nfruntare. In aceste ca"uri ele cupa de re%ula anu#ita " na de piata! un anu#it se%#ent deli#itandu.si in acest fel piata! actiunile l r re"u#andu.se la suprave%*ere recipr ca! fiecare fiind li&er sa acti ne"e cu# d reste! pe pr pria piata. Astfel de relatii sunt cun scute su& denu#irea de relatii de toleranta. >el #ai adesea in acest # d acti nea"a fir#ele #ari in rap rt cu cele #ici. In # #entul aparitiei acest ra pe piata! ele sunt puse su& &servatie 1# nit ri"are6! intrandu.se de re%ula c*iar in relatii

de spri8in 1tri#itandu.li.se inf r#atii! -n C.* C etc.6. ,e #asura ev lutiei! atunci cand devin a#enintare! de re%ula! sunt AcapturateB. 1.2.3. elatiile de parteneriat si cooperare Atunci cand c nditiile #ediului e/tern i#pun relatiile de piata sau de

c ncurenta se p t transf r#a in relatii de parteneriat sau c perare . Relatiile de parteneriat apar in ca"ul in care relatiile traditi nale! desfasurate in # d Ac ncurentialB! in #aniera descrisa in su&capit lul anteri r! sunt c ncepute si desfasurate p rnind de la c nstatarea ca! pana la ur#a! fir#ele aflate in relatii de piata se %asesc in acelasi ti#p in relatii de dependenta! #ult #ai avanta8 s fiind pentru ele sa c nlucre"e sa se a8ute recipr c in situatii dificile! sa dea d vada de intele%ere in interpretarea si derularea c ntractel r! sa #anifeste &unav inta si #ai ales &unacredinta. In relatiile de parteneriat sunt! dupa cu# s.a va"ut! #ai #ult f r#a de

desfasurare a relatiil r de piata. 0unt insa si situatii in care c nlucrarea p ate fi #ult #ai avansata luind f r#a relatiil r de c perare. Ele p t sa se desfas are intre partenerii de afaceri care cad de ac rd sa c pere"e! pe &a"e c ntractuale! prin intele%eri! utili"ind f r#e specifice! de re%ula! infiintind s cietati c #erciale in c #un! unindu.se in * ldin%. uri! s cietati #i/te etc. La intele%ere si#ilara p t a8un%e si anu#iti c ncurenti! care p t acti na

i#preuna pe anu#ite piete sau p t reali"a in c #un anu#ite &iective. Evident ca! in acest ca"! relatiile de c ncurenta se transf r#a in relatii de c perare. 1.2.4. elatiile preferentiale. Unul din &iectivele de piata ale ricarei intreprinderi il repre"inta #entinerea 1pastrarea6 clientelei. Dinc l de serie de te*nici care tin desfasurarea activitatii in # d traditi nal! fir#ele # derne pun la &a"a activitatii desfasurate cu clientii fideli un anu#it tip de relatii preferentiale. Ele au raspundere #are in d #eniul serviciil r! sect r in care

necesitatea acest ra este resi#tita din plin. Nu#er ase fir#e fera! de pilda! pre#ii de fidelitate. ) serie de fir#e cu a#anuntul practica Aservirea preferentialaB care se adresea"a unei clientele &ine preci"ate 9 c nstituita! de &icei! din an%a8atii r%ani"atiil r #ari! cu# sunt+ sc lile! spitalele! as ciatiile si r%ani"atiile %uverna#entale etc. Dar in f r#a cea #ai ev luata! relatiile preferentiale sunt puse in #iscare printr. un ansa#&lu de #i8l ace financiare! r%ani"at rice! u#ane si #ateriale! re%asindu.se in stilul si # dul de actiune al fir#ei care le utili"ea"a. Acestea sunt denu#ite de se&it de se&it de su%estiv de catre ,*ilip K tler A#ar-etin% de relatiiB. El rec #anda c*iar utili"area un r strate%ii pentru casti%area fidelitatii clientil r! c ncreti"ate prin punerea in aplicare a un r pr %ra#e de #ar-etin% destinate clu&uril r. ,r %ra#ele de #ar-etin% destinate clu&uril r au la &a"a serie de facilitati ac rdate #e#&ril r un r clu&uri special c nstituite de fir#e! calitatea de #e#&ru d &andindu.se in # #entul cu#pararii pr dusului sau prin plata unei c ti"atii. 1.3. Influenta dez"oltarii economice generale a tarii asupra firmei Intreprinderea isi desfas ara activitatea! la fel ca si celelalte c #p nente ale #icr #ediului! su& influenta alt ri fact ri de #ediu! fact ri care acti nea"a pe un nivel superi r. Acesti fact ri de rdin %eneral! isi e/ercita influenta asupra #icr #ediului in # d indirect! iar efectele se resi#t pe ter#en lun%. T ti acesti fact ri! pe care intreprinderea! in %eneral! nu.I prea p ate influenta! dar care acti nea"a asupra ei alcatuiesc #acr #ediul intreprinderii. ,rincipalele c #p nente ale #acr #ediului sunt+ 1. *ediul demografic#6$ 9 are i#p rtanta de se&ita! de arece a#enii sunt cei care

f r#ea"a pietele! dar si ferta de f rta de #unca. >eea ce interesea"a din punct de verdere al #ar-etin%ului sunt aspecte le%ate de+ a6 cresterea e/pl "iva a p pulatiei 9 la nivel # ndial repre"inta pre cupare

pentru diferite %uverne si r%anis#e din intrea%a lu#e: cele d ua # tivatii ale acestei pre cupari sunt+ caracterul li#itat al resursel r planetei si faptul

ca rata cea #ai ridicata de crestere a p pulatiei se inre%istrea"a in tarile cele #ai sarace: &6 structura p pulatiei pe %rupe de varsta 9 deter#ina nev ile de c nsu#: un fen #en intalnit in 0.U.A.! Eur pa si tarile asiatice de"v ltate! il c nstituie # dificarea structurii p pulatiei pe %rupe de varsta. In aceste " ne p pulatia i#&atraneste! esti#andu.se inrautatire a situatiei pe ur#at rii DE de ani: c6 %rupurile educati nale 9 p pulatia unei tari se p ate %rupa in D cate% rii educati nale+ analfa&eti! pers ane cu studii ele#entare! pers ane cu studii #edii! pers ane cu studii superi are si pers ane cu studii p stuniversitare. 0e p ate &serva ca &unastarea unei natiuni nu depinde in pri#ul rand de resursele sale naturale! ci de resursele sale u#ane! de aceea tarile care aspira la de"v ltare tre&uie sa investeasca special in educatie: d6 structura fa#iliei 9 se #anifesta tendinta %enerala de scadere a nu#arului

de fa#ilii cu c pii! dar si crestere a nu#arului de #a#e active: fertantii de &unuri si servicii! incepand de la #asini! p lite de asi%urare! e/cursii si pana la servicii financiare! isi rientea"a t t #ai #ult activitatile de pu&licitate spre fe#eile active: e6 deplasarile %e %rafice ale p pulatiei 9 se &serva ca p pulatia #i%rea"a din " nele rurale catre cele ur&ane si ap i spre cele su&ur&ane. L cali"area p pulatiei influentea"a preferintele sale pentru anu#ite pr duse si servicii. 2. *ediul economic. Este alcatuit din ansa#&lul ele#entel r ce c #pun viata ec n #ica a spatiului in care acti nae"a intreprinderea. Anali"at in c relatie cu cel de# %rafic! #ediul ec n #ic fera ele#entele necesare pentru evaluarea c recta a p tentialului de piata pe care p ate c nta intreprinderea. El p atre fi evalulat prin pris#a un r indicat ri #acr ec n #ici! ce reflecta %radul de de"v ltare ec n #ica a unei tari! a unei " ne! a unui 8udet! structura pe ra#uri a ec n #iei! starea infrastructurii ec n #ice! nivelul te*nic de pr ductie! al pr ductivitatii #uncii. Mediul ec n #ic include t t data! serie de f rte si %rupuri de interese care acti nea"a in viata ec n #ica a s cietatii.

Actiunea l r se re%aseste in c n8unctura ec n #ica si in particular in c n8unctura pietei la care se rap rtea"a fiecare intreprindere. 3. *ediul te+nologic, in care acti nea"a intreprinderea este c nstituit din c #p nente

care e/plica! in esenta! Acu#B se &tin pr dusele$serviciile de care se f l seste s cietatea la un # #ent dat. Intreprinderea se i#plica in dina#ica #ediului te*n l %ic atat ca &eneficiar cat si ca furni" r! in principla prin inter#ediul pietei. De re#arcat! ca #ediul te*n l %ic repre"inta asta"i una din cele #ai dina#ice c #p nente ale #acr #ediului intreprinderii! cu i#plicatii asupra cvasit talitatii laturil r vietii s cietatii. Ev lutia #ediului te*n l %ic d &andeste e/pri#are c ncreta prin inter#ediul un r ele#ente specifice cu# sunt+ investitiile si in vatiile! #ari#ea si rientarea f nduril r destinate cercetarii.de"v ltarii! Ae/pl "iaB pr dusel r n i! perfecti narea pr dusel r traditi nale! re%le#entarile vi"and eli#inarea te*n l %iil r p luante etc. 4. *ediul cultural#-$. Este f r#at din ansa#&lul ele#entel r care privesc siste#ul de val ri! &iceiurile! traditiile! credintele si n r#ele care %uvernea"a statutul a#enil r in s cietate. ,e &a"a acest r c #p nente! se f r#ea"a intre altele! c #p rta#entul de cu#parare si de c nsu# de care va tre&ui sa tina sea#a intreprinderea. Ele#entele #ediului cultural intervin une ri cu r l decisiv in deli#itarea se%#entel r de piata!in c nturarea unei anu#ite tip l %ii a cu#parat ril r.#ediul cultural c ntri&uie in acelasi ti#p la e/pri#area e/i%entei unei anu#ite piete!ceea ce c nditi nea"a atat felul pr dusel r si #aniera distri&uirii l r!cat si c ntinutul si f r#a c #unicatiil r intreprinderii cu piata! ale #esa8el r trans#ise pietei. T t data! tre&uie tinut sea#a de faptul ca principalele val ri culturale ale unei s cietati depind de c nceptia a#enil r despre ei insisi! despre cei din 8ur! despre diferitele r%ani"atii! despre s cietate! natura si univers. 5. *ediul politic reflecta! intr. alcatuire specifica fiecarei tari! structurile s cietatii! clasele s ciale si r lul l r in s cietate! f rtele p litice si relatiile dintre ele! %radul de i#plicare a statului in ec n #ie! %radul de sta&ilitate a cli#atului p litic intern! " nal si

internati nal.Aceste c #p nente c nstituie fact ri sti#ulativi sau restrictivi dupa ca" ai un r activitati de piata.R lul l r sp reste in situatiile de insta&ilitate!dat rate # dificarii rap rtului de f rte din arena p litica. Mediul p litic este alcatuit din le%i! a%entii %uverna#entale si %rupuri de presiune care influentea"a si li#itea"a actiunile diversel r r%ani"atii si pers ane dintr. s cietate data'5(. 6. *ediul institutional este c nstituit din ansa#&lul re%le#entaril r de natura 8uridica prin care este vi"ata direct sau indirect activitatea de piata a intrepinderii. In acelasi cadru se inscriu si re%le#entarile ela& rate de r%anis#e interne si internati nale vi"and ar# ni"area practicil r c #erciale! facilitare actel r de piata cu# sunt+ n r#e te*nice! rec #andari! c nventii etc.. Ele privesc arie lar%a de d #enii! dintre care se p t #enti na transp rturile! asi%urarile! facilitatile va#ale! clasificarile de #arfuri etc.. Dintre acestea se detasea"a in pri#ul rand! le%islatia care pr te8ea"a afacerile. Astfel! in #a8 ritatea taril r!inclusiv in tara n astra au f st ad ptate serie de acte n r#ative care pr te8a"a c ncurenta. Ele ur#aresc asi%urarea cadrului le%al pentru desfasurarea un r acte de piata c recte. ,e line si#ilara se inscriu si re%le#entarile privind protectia consumatorilor ori cele privind protectia intereselor societatii. In tara n astra este resi#tita lipsa un r re%le#entari le%ale! printr.un atac puternic! e/pri#at in #ultiple f r#e! al fir#el r asupra c nsu#at ril r si s cietatii in ansa#&lu. 0unt de n t rietate incalcarile dreptului de selectie 1ale%ere6 a #arfuril r! a dreptului de inf r#are! incercarile un r fir#e de aducere in tara a un r deseuri etc. -. Mediul natural intra t t #ai #ult in c nsideratie in peri ada actuala!in pr iectarea si desfasurarea activitatil r ec n #ice. In t ate ca"urile! c nditiile naturale 1relief! cli#a6 deter#ina l cul de l cali"are! de distri&utie! in spatiu a activitatil r u#ane: pentru unitatile ec n #ice din unele sect are 9 a%ricultura! turis#! pr spectiuni 9 c nditiile naturale intra in # d ne#i8l cit in insusi &iectivul activitatii. >resterea in i#p rtanta a acestei c #p nente a #acr #ediului este deter#inata de reducerea resursel r de #aterii pri#e nere%enera&ile! de accentuarea %radului de p luare etc..

0i in cadrul #ediului natural se #anifesta

serie de tendinte! puse in evidenta de

nu#er ase studii de specialitate ce in # d cert v r #arca activitatea #a8 ritatii fir#el r. Acestea sunt+ cri"a #ateriil r pri#e! cresterea c stului ener%iei! cresterea %radului de p luare! cresterea r lului %uvernel r in asi%urarea pr tectiei #ediului inc n8urat r. In %eneral! t ate c #p nentele de #ediu descrise! c nditi nea"a activitatea intreprinderii intr. #asura #ai #are sau #ai #ica. Dar si #ediul! la randul sau! va fi influentat de activitatea interprinderii. In ca"ul un r intreprinderi puternice! influenta acest ra se face si#tita c*iar si asupra #acr #ediului. 1.4 Con'unctura economica internationala Mediul fera fir#ei ca"ii fav ra&ile si c ntine! in acelasi ti#p! a#enintari la adresa acesteia. Fir#ele tre&uie sa.si puna la punct siste#ele inf r#ati nale si de cercetare cu a8ut rul car ra sa cun asca si sa suprave%*e"e #ediul in ansa#&lul sau! dar tre&uie sa ac rde atentie speciala # dificaril r acestuia! pentru a putea funda#enta si utili"a strate%ii de #ar-etin% cu a8ut rul car ra sa val rifice p rtunitatile si sa eli#ine sau sa di#inue"e a#enintarile'4(. Mediul internati nal al fir#ei este f r#at din acei a%enti si acele f rte! altele decat cele de #ar-etin%! care influentea"a capacitatea acesteia de a reali"a &iectivele de #ar-etin% pe piata internati nala. Mediul internati nal are d ua c #p nente! care se plasea"a pe niveluri diferite. ,ri#a c #p nenta este #icr #ediul! f r#at din acei fact ri care afectea"a direct capacitatea si activitatea in #ar-etin% ale fir#ei pe pietele internati nale. Acesti fact ri sunt+ fir#a insasi! furni" rii! c ncurentii! inter#ediarii si clinetii etc.. Macr #ediul! cea de a d ua c #p nenta! este f r#at din t ti fact rii care! prin inter#ediul actiunil r asupra #icr #ediului! influentea"a #ar-etin%ul interati nal practicat de fir#a. Macr #ediul este f r#at din #ediul s ci ec n #ic! cultural! le%al.instituti nal si #ediul p litic. 1. Mediul socioeconomic international.

Mediul s ci ec n #ic are ca ele#ente de structura mediul national al diversel r piete si mediul international, intre care e/ista puternice interdependente'1E(. 1.1. *ediul socioeconomic national.

Aceasta c #p nenta a #acr #ediului ac pera ansa#&lul fact ril r care acti nea"a pe fiecare piata nati nala. .. *ediul demografic pre"inta un interes de se&it pentru intreprin"at rii a#eni! iar acestia f r#ea"a piata. In

internati nali de arece el este c #pus din evaluarea de# %rafica a pietel r se au in vedere+ a6

marimea populatiei si tendintele sale sunt utile pentru deter#inarea p tentialului %eneral al pietel r. >resterea p pulatiei are se#nificatie pentru aprecierea cererii la anu#ite &unuri si servicii. ) Ae/pl "ie de# %raficaB p ate antrena #arirea cererii pe ter#en scurt si #ediu pentru ali#ente! i#&raca#inte! 8ucarii si alte #ateriale pentru in%ri8irea c piil r si servicii de #aternitate! iar pe ter#en lun% cerere sp rita pentru l cuinta! sc li si servicii de invata#ant. In #a8 ritata taril r de"v ltate p pulatia creste f arte incet! in ti#p ce! in #ulte tari in curs de de"v ltare rit#ul de crestere este #ult #ai ridicat:

&6

structura pe grupe de "arsta a populatiei are se#nificatie de se&ita pentru #ana%erii de #ar-etin%.>el #ai se#nificativ fen #en de# %rafic pre"ent in Eur pa! in 0.U.A. si in tarile asiatice de"v ltate il c nstituie i#&atranirea p pulatiei pentru ur#at rii =E de ani preci"andu.se inrautatire a situatiei. > ns lidarea se%#entului p pulatiei de varsta a treia care va avea ti#p li&er si &ani va influenta fav ra&il activitatea fir#el r din Aindustria ti#pului li&erB de arece t t #ai #ulte pers ane din aceasta cate% rie participa la activitati specifice de petrecerea ti#pului li&er 1calat rii! se8ururi scurte! vi"ite la #u"ee si &iective ist rice! culturale! practica sp rturi etc.6:

c6

gradul de urbanizare 8 aca un r l se#nificattiv in c nturarea # delului de# %rafic. Re%ula era ca! cu cat este #ai #are p pulatia care traieste in rase! cu atat resursele financiare! val area c nsu#ului si c #p rta#entul de c nsu# sunt #ai fav ra&ile activitatii de #ar-etin%. Tendinta care se #anifesta de8a! de int arcere la #ediul rural a unei parti t t #ai i#p rtante a p pulatiei ur&ane! pune in discutie aceasta re%ula! cel putin in tarile de"v ltate.

/.

0ituatia cererii. Aceasta este si va ra#ane re"ultatul influentei unui nu#ar

de varia&ile! dintre care se detasea"a veniturile! nivelul de trai si de"v ltarea u#ana. a6 "eniturile. Tendinta c nstatata de #ai #ulti ani pe plan # ndial este de crestere a nivelului venituril r taril r n nindustriali"ate. >lasa cu venituri #ari este f r#ata din c nsu#at rii pr dusel r de lu/! clasa de #i8l c cuprinde pe cei care isi c*eltuiesc veniturile cu #ai #ulta c*i&"uinta! dar p t ac*i"iti na si pr duse de lu/! in ti#p ce c nsu#at rii din clasa cu venituri #ici isi p t satisface d ar nev ile de &a"a. In #ulte tari! e/ista traiesc su& pra%ul saraciei si au &6 putere de cu#parare f arte #ica: patura a defav ri"atil r! f r#ata din pers ane care traiesc din a8ut are ale statului!

structura c+eltuielilor consumatorilor. In %eneral! c*eltuielile pentru ac*i"iti narea &unuril r de pri#a necesitate tind sa varie"e ca #ari#e intre tari! dar p nderea cea #ai #are au cele pentru cu#pararea *ranei! c*eltuielile % sp daresti si cele pentru transp rt. , trivit legilor lui 1ngel, pe #asura ce venitul unei fa#ilii creste p nderea c*eltuielil r pentru pr curarea *ranei scade! cea a c*eltuielil r % sp daresti ra#ane relativ c nstanta! iar p nderea c*eltuielil r cu alte destinatii precu# si cea a ec n #iil r cresc:

c6

ni"elul de trai. Acesta este re"ultatul a nu#er ase ele#ente! dintre ele detasandu.se ca i#p rtanta rap rtul intre venituri si preturi care da puterea de cu#parare! c nditiile de l cuit! petrecerea ti#pului li&er. 0ituatia

nivelului de trai este f arte diferita pe %l &. Tarile de"v ltate care acu#ulea"a cea #ai #are parte a puterii ec n #ice si ai car r l cuit ri &tin venituri #ari si au trai: d6 dez"oltarea umana. De arece nivelul de trai nu caracteri"ea"a in intre%i#e c nditiile de viata ale p pulatiei unei tari! au f st calculati alti indicat ri pentru a #asura &unastarea. >riteriile f l site sunt+ speranta de viata! rata alfa&eti"arii! durata #edie a sc lari"arii! ,IF$l c evaluat in functie de puterea de cu#parare reala. C. Factorii economici care influenteaza direct acti"itatea firmei. >ei care putere de cu#parare ridicata au cel #ai &un nivel de

au se#nificatie pentru #ar-etin%ul internati nal sunt nivelul te*n l %ic c stul f rtei de #unca si pr ductivitatea. Fir#ele tre&uie sa ur#areasca ev lutia ni"elului te+nologic si sa sta&ileasca daca si in ce #asura aceasta va afecta capacitatea pr dusel r pr prii de a face fata c ncurentei si de a satisface in c ntinuare necesitatile c nsu#at ril r straini. 0ituatia c sturil r in %eneral! si a f rtei de #unca in particular pe fiecare piata e/terna repre"inta un fact r i#p rtant de influenta a deci"iil r fir#e. 2. Infrastructura economica este f r#ata din reteaua de transp rt! ener%ie!

c #unicatii! infrastructura c #erciala si de #ar-etin%! infrastructura c #erciala. a6 reteaua de transport 9 au i#p rtanta lun%i#ea dru#uril r! cail r ferate si fluviale! %radul si # dul in care ac pera suprafata tarii! calitatea si usurinta accesului 1n duri rutiere si fluviale! ter#inale! dep "ite6! nu#arul de #i8l ace de transp rt 1aut ca#i ane! aut &u"e! aut # &ile pers nale! fl ta aeriana! fluviala si #ariti#a etc.6: &6 energia electrica 3 tre&uie anali"ata prin pris#a retelel r de distri&utie si a c nsu#ului pe l cuit r. Nivelul c nsu#ului de ener%ie pe l cuit r caracteri"ea"a cel #ai &ine infrastrutura unei tari:

c6

infrastructura comerciala si de mar4eting 9 cuprinde reteaua de distri&utie 1#a%a"ine! dep "ite6! a%entiile pu&licitare! alte #edii de c #unicare in #asa 1edituri! "iare6 si servicii pentru cercetare de #ar-etin%:

d6

infrastructura financiara 9 este f r#ata din nu#arul si #ari#ea institutil r financiare si a &ancil r! # dul in care acestea sunt distri&uite in terit riu si calitatea serviciil r prestate.

1. a6

*ediul monetar si financiar sistemul monetar 9 repre"inta un ele#ent i#p rtant al #ediului unei piete. D ua aspecte definit rii ale acesteia tre&uie avute in vedere+ c nverti&ilitatea # nedei nati nale si siste#ul de sta&ilire a cursului de sc*i#& 1%uvernea"a # dalitatea de sc*i#& intre 7 # nede6:

&6

Inflatia 9 este i#p rtanta pentru ca afecteava in # d direct preturile si influentea"a deplasarea f nduril r si &unuril r intre diferite piete. i#pactul cresterii preturil r din clau"a inflatiei se #ateriali"ea"a in scaderea puterii de cu#parare si in presiuni salariale. Fir#ele pre"ente pe pietele cu inflatie ridicata sunt &li%ate sa rati nali"e"e c*ltuielile cu pr dusul si pr # varea pentru ca! prin preturi! sa per#ita #entinerea cererii s lva&ile la un nivel accepta&il si sa satisfaca cerintele c nsu#at ril r:

c6

datoria e!terna 9 aceasta nu este deter#inata neaparat prin #ari#ea ei! si #ai ales prin pris#a p si&ilitatil r ec n #iil r respective de a face fata serviciului dat riei si de redresare:

d6

balanta de plati e!terne 9 re"u#a intr. f r#a siste#atica tran"actiile unei ec n #ii nati nale cu restul lu#ii de.a lun%ul unui an. Tran"actiile efectuate dau nastere flu/uril r ec n #ice care sunt flu/uri c #erciale internati nale si flu/uri financiar.# netare internati nale. 0ituatia acest r flu/uri reflecta p "ita internati nala a tarii respective.

F.

>lasificarea taril r dupa principalele caracteristici s ci ec n #ice. De arece fiecare tara are particularitati care diferentia"a! cat si caracteristici a& rdare duala. ,e de

care

apr pie de altele in sc puri de #ar-etin% este necesara

parte tre&uie identificate ele#entele specifice fiecarei piete nati nale. ,e de alta parte! este necesara %ruparea a pietel r pe &a"a si#ilaritatil r! in sc pul de a %asi p rtunitati care depasesc %ranitele nati nale. 1.7. *ediul economic international

> #ple/itatea #ediului ec n #ic internati nal face necesara c ncentrarea anali"ei asupra acel r c #p nente si aspecte care au incidenta ne#i8l cita asupra #ar-etin%ului internati nal. .. 0c+imburile comerciale internationale. > #ertul internati nal este de"v ltare

c nstanta a relatiil r intre tarile lu#ii. In peri ada p st &elica! el a cun scut

ne#aiintalnita devansand ca rit# de crestere atat ,NF$,IF cat si pr ductia # ndiala. Aceasta ev lutie a avut l c in c nte/tul un r sc*i#&ari #a8 re inre%istrate in ec n #ia # ndiala. ,rintre acestea se nu#ara cresterea interdependentel r intre statele lu#ii! scadere i#p rtantei si a c #petitivitatii 0.U.A. pe pietele internati nale! c nc #itent cu cresterea puterii ec n #ice si c #petitive a Gap niei si a taril r industriali"ate din Asia! desc*iderea pietel r f stel r tari c #uniste! internati ali"area c ncurentei a c nsu#at ril r si a un r sect are ec n #ice! tendinta spre %l &ali"are. T ate acestea au i#pulsi nat de"v ltarea #ar-etin%ului internati nal si au ferit un ca#p lar% de aplicare a c nceptel r si te*nicil r specifice acestuia. /. (oliticile comerciale. In peri ada p st&elica! a c ntinuat c ntr versa parte! dat rita c nlucrarii in cadrul r%anis#el r

intre sustinat rii pr tecti nis#ului si cel ai li&eralis#ului. Aceasta s.a reflectat in ev lutia p liticil r c #erciale. ,e de internati nal! in special al GATT si la nivel &ilateral! au f st inaturate sau atenuate treptat #ulte din re%le#entarile si instru#entele pr tecti niste tarifare si netarifare. In pre"ent! d ar pr dusele a%ric le se #ai &ucura de pr tectie reala se#nificativa! #ai ales prin re%le#entari netarifare. T tusi! unele tari p t f l si instru#ente ale p liticii c #erciale

pentru pr te8area anu#it r sect are ale ec n #iil r nati nale sau pr duse aut *t ne de c ncurenta straina! une ri pe peri ade de ti#p li#itate. ,e de alta parte! ca ur#are a pr liferarii inte%rarii ec n #ice la nivel re%i nal! pe f ndul li&elari"arii relatiil r in interi rul ariil r c #une! s.a de"v ltat un pr tecti nis# re%i nal care este cu atat #ai accentuat cu cat %radul de inte%rare este #ai #are. In viit r! p trivit cel r c nvenite in cadrul )M>! t t #ai #ulte #asuri de p litica c #erciala 9 pr tecti niste si de sti#ulare a e/p rturil r 9 v r tre&ui eli#inate! astfel incat pe ansa#&lul c #ertului internati nal va creste li&eralis#ul. In acelasi ti#p inte%rarea re%i nala pare sa se c ns lide"e. Acest lucru va inse#na #entinerea un r discri#inari de trata#ent a taril r #e#&re! dar in li#itele per#ise de prevederile c nvenite in )M>. C. Integrarea economica internationala. Una dintre tendintele

#anifestate pe piata # ndiala este reali"area de aran8a#ente #ultilaterale prin inter#ediul car ra apar %rupuri de tari ca piete #ultinati nale! repre"entand un i#p rtant fact r de #ediu. F r#ele in care se intalneste inte%rarea internati nala sunt nu#er ase. Astfel! e/ista aran8a#ente ec n #ice! va#ale si c #erciale! pentru crearea de zone de liber schimb cand se eli#ina ta/ele va#ale interne! uniuni vamale care! pe lan%a faptul ca di#inuea"a ta/ele va#ale intre ele! sta&ilesc ta/e va#ale c #une fata de terti! piete comune 1sunt uniuni va#ale ce per#it si li&era circulatie a fact ril r de pr ductie6! uniuni economice si uniunile politice. F r#ele r%ani"at rice varia"a! deci! intre %rupurile de piete! dar rientarea universala a unei ase#enea c perari #ultinati nale este &enefica! din punct de vedere ec n #ic! pentru participanti. 7. *ediul cultural international Mar-etin%ul internati nal este va"ut ca un fen #en cultural t t atat cat este c nsidereat un fen #en ec n #ic. >ultura este atat de c #ple/a incat este dificil de definit. Ea repre"inta un # d de c #p rta#ent c nstient si c #pati&il cu ele#entele sale si raspunsul de %rup la variati sti#uli. ) cultura este c nfi%uratia c #p rta#entel r invatate si re"ultatele l r! ale car r ele#ente c #p nente sunt i#partasite si trans#ise de catre #e#&rii unei s cietati. >ultura include t t ceea ce un %rup %andeste! spune! face! pr duce! &iceiurile! li#&a! atitudinile si si#tirile.

Inainte de t ate! rice cultura este unica, in sensul ca nu se asea#ana cu altele. >u t ate acestea! diferitele culturi au elemente comune. Astfel! rice cultura este invatata! distri&uita si trans#isa de la %eneratie la alta. De ase#enea cultura are un caracter multidimensional si comple!. Nu#arul ele#entel r c nstitutive ale culturii este e/tre# de #are! el variind 9 in anu#ite li#ite 9 de la un aut r la altul. ) sinte"a a diferitel r ptiuni descrie cultura prin ur#at arele ele#ente esentiale+ cultura #ateriala! li#&a! reli%ia! val rile si atitudinile! &iceiurile! r%ani"area p litica si estetica. a6 cultura #ateriala 9 aceasta include t ate uneltele si &iectele unei s cietati! care sunt re"ultatul unui pr cedeu te*n l %ic. >ultura #ateriala depinde in pri#ul rand! de re"ultatele te*n l %iei. Fact rii te*n l %ici sunt nu#er si printre cei #ai i#p rtanti nu#arandu.se+ nivelul te*nic al cu#parat rului! investitiile pentru cercetare.de"v ltare! p litica statului referit are la cercetare si te*n l %ie! infrastructura ele#entel r te*n l %ice de &a"a. Una dintre tendintele ca se #anifesta in ec n #ia # ndiala este cresterea p luarii. Aceasta a#eninta intre% #ediul a#&iant! avand efecte ne%ativ #ultiple asupra intre%ului spatiu vital al #enirii. De aceea! se cere! t t #ai #ult! rienare ec l %ica in pri#ul rand in d #eniul te*n l %ic. >ultura #ateriala afectea"a nivelul cererii! calitatea si tipurile de pr duse! insusirile l r functi nale si in acelasi ti#p si #i8l acele pentru pr ducerea si distri&utia acest r &unuri. T ate activitatile de #ar-etin% internati nal se afla su& influenta culturii #ateriale ale pietel r: &6 li#&a 9 este nu d ar un #i8l c de c #unicare! ci si un ele#ent al culturii. Ea reflecta natura si val rile unei culturi! fiind adevarata %linda a acesteia. >un asterea li#&ii insea#na cun asterea culturii din care deriva. Li#&a a8uta a#enii de #ar-etin% sa c #unice cu liderii p litici! an%a8atii! furni" rii! clientii de pe pietele e/terne! &tinand astfel inf r#atii de piata despre pr dusele si serviciile e/istente sau cerute! despre infrastructura de #ar-etin%. Anali"a li#&ii pe pietele e/terne releva cateva aspecte. Astfel

sunt ca"uri cand

li#&a este c #una #ai #ult r tari. La p lul celalalt! se

situea"a ca"urile in care e/ista diferentele lin%vistice in aceeasi tara. In tari cu# sunt >anada! Fel%ia! e/ista puternice p lari"ari ale p pulatiei dupa li#&a v r&ita. 0unt si situatii in care e/ista #ultinati nale ca Rusia: c6 reli%ia 9 este un # tiv de e/istenta in #ulte culturi. Ea p ate fi definita ca interna! psi*ica sau ca un c #p rta#ent #ental care da nastere #anifestarii e/terne. De aceea! fir#ale care perea"a pe piata internati nala tre&uie sa stie nu nu#ai cum se c #p rta a#enii in calitate de c nsu#at ri! ci si de ce se c #p rta ei intr.un anu#it fel. In lu#e e/ista nu#er ase reli%ii si %rupuri reli%i ase+ ani#is#! *induis#! &udis#! isla#is#! sint is#! c nfucianis#! ta is# si crestinis#. Fir#ele care se rientea"a spre piata internati nala tre&uie sa fie sensi&ile la diferentele reli%i ase dintre tari si sa faca adaptari unde este necesar: d6 &iceiurile 9 tre&uie sa fie suprave%*eate in ca"urile in care par sa indice restran%erea diferentel r culturale intre piete. ,e pri#ul plan se plasea"a &iceiurile de c nsu#. Acestea deter#ina adaptara #ari#ii a#&ala8el r si a etic*etel r. Astfel! in unele tari! pr dusele ali#entare cu# ar fi supa in plic! tre&uie a#&alate in cantitatii #ai #ari! in ti#p ce! in altele! plicurile tre&uie sa c ntina #ai putina supa! in functie de #ari#ea fa#iliei: e6 estetica 9 se refera la ideile dintr. cultura in ceea ce priveste fru#usetea! &unul %ust e/pri#ate in arte 9 #u"ica! teatru! dans! pictura! sculptura 9 si apreciera cul ril r si a f r#el r. ,e plan internati nal e/ista diferente i#p rtante in estetica! dar ele tind sa fie #ai #ult re%i nale decat nati nale. Unul dintre d eniile afectate de cultura este designul. ,r dusele! a#&ala8ele! c nstructiile tre&uie sa tina sea#a de preferintele estetice l cale. Un alt aspect il repre"inta culorile. Fir#a tre&uie sa cun asca se#nificatiile cul ril r pentru al f l si in planificarea pr dusel r! a a#&ala8el r si a li#&a ficiala si #ai #ulte li#&i aut *t ne. Acesta este ca"ul tutur r f stel r c l nii si al statel r

pu&licitatii. 2enumirea produselor este afectata la randul ei de estetica in # d frecvent! cel #ai &un nu#e este cel e/pri#at in li#&a l cala si care este pe %ustul l cal: val ri si atitudini 9 fiecare cultura are un siste# pr priu de val ri si atitudini. I#plicatiile pentru activitatea de #ar-etin% sunt #a8 re. alta di#ensiune a siste#ului de " na %e %rafica la alta. In #ulte tari! sanatatea, castigul material si inclinatia spre ac+izitii, repre"inta pre cupari #a8 re. .titudinea fata de nou este asupra activitatii de #ar-etin%. Ele difera de la val ri si atitudini. Fiecare cultura se &a"ea"a pe simboluri care au un i#pact

'1( '7( '=(

2ir%il Falaure . AMar-etin%B! Editura Uranus! Fucuresti! 7EEE Gu%anaru 9 AMar-etin%B

Dan An%*el > nstantinescu 9 AEle#ente de #ar-etin%B! > lectia Nati nala! Fucuresti! 7EE7
'?( 'D( '<( 'H( '5( '4(

Gu%anaru 9 AMar-etin%B 2ir%il Falaure . AMar-etin%B! Editura Uranus! Fucuresti! 7EEE Gu%anaru 9 AMar-etin%B 2ir%il Falaure . AMar-etin%B! Editura Uranus! Fucuresti! 7EEE ,*ilip K tler 9 A,rincipiile #ar-etin%uluiB! Ed Te ra! 7EE7

Nic lae Al. , p! I nel Du#itru 9 AMar-etin% internati nalB! Ed Uranus! Fucuresti. 7EE7
'1E(

2ict r Danciu 9 AMar-etin% internati nalB!