RELATII PUBLICE SI PROTOCOL

NOTE DE CURS
LECTOR DRD. EPURE MARIUS GERALD
UNIVESITATEA GAUDEAMUS
2006
1
RELATII PUBLICE/VS/PUBLICITATE
1. SEMIOTICA PUBLICITATII
Probleme:
- Ce sunt relatiile publice.
- Clasificarea relatiilor publice.
- Procesul de relatii publice.
- Trasaturile caracteristice relatiilor publice.
- Elementele procesului de relatii publice.
-Etapele procesului de relatii publice
- Tehnici si metode de relatii publice.
Ce sunt relt!!le "u#l!$e
Notiunea de relatii publice este folosita la jumatatea secolului al XIX-lea in .!.".# cand# din
ne$oi practice# s-a conturat o noua optica pri$ind stabilirea si mentinerea relatiilor
intreprinderilor producatoare cu publicul consumator. Noua conceptie despre relatia producator-
consumator si-a do$edit eficienta si s-a consolidat in secolul al XX-lea# materiali%andu-se in
numeroase oficii de consilieri in relatiile publice# in foarte multe ser$icii de relatii publice. &e
e'emplu# in 1()*# in aceasta tara e'istau 11++ de firme de consilieri in relatiile publice# iar
peste )+++ de intreprinderi a$eau ser$icii serioase de relatii publice.
Noua conceptie si ser$iciile de relatii publice au patruns in Europa prin mijlocire france%a#
e'tin%andu-se foarte mult in a doua jumatatea a secolului nostru. In pre%ent# nu e'ista institutie#
intreprindere ori firma care se respecta fara sa aiba propriul ser$iciu de P!,-IC
.E-"TI/N.
&efinirea termenului de relatii publice a fost influentata de po%itia pe care s-au situat diferiti
teoreticieni. "ceste relatii au fost pri$ite de catre unii din punct de $edere psiholo0ic# de catre
altii din punct de $edere sociolo0ic# filosofic# teoretic sau aplicati$ etc.# ceea ce e'plica e'istenta
numai in literatura americana a peste 1+++ de definitii. Cu toata aceasta mare $arietate de
definitii# ele e'prima# e$ident in maniere diferite# o conceptie noua despre modul in care o
institutie sau intreprindere trebuie sa-si cree%e relatiile cu oamenii# sa le mentina si sa le
de%$olte.
Pri$ite# inainte de toate# dintr-un un0hi psiholo0ic# deci ca mecanisme de stabilire a le0aturilor
intre institutii# ori intreprinderi si oameni# relatiile publice pot fi definite ca fiind ansamblul de
mijloace folosite de catre institutii si intreprinderi pentru a crea un climat de incredere si
simpatie in randul propriului personal, precum si in randul publicului.
/ asemenea definire a relatiilor publice ne da posibilitatea distin0erii de fenomenul publicitar# de
publicitate. Publicitatea urmareste# in mod e'pres# formarea# mentinerea si de%$oltarea unei
clientele urmarindu-se e'clusi$ scopuri publicitare# pe cand relatiile cu publicul $i%ea%a
crearea unui climat de incredere in randul publicului si al propriului personal# sustinerea propriei
acti$itati si fa$ori%area de%$oltarii intreprinderii.
In reali%area actiunilor de relatiii publice# se are in $edere informarea obiecti$a a publicului# nu
su0estionarea lui ca in ca%ul publicitatii. &e aceea# se spune ca prin relatii publice se
populari%ea%a o firma# o intreprindere# o institutie# in $reme ce prin publicitate se populari%ea%a
1
un produs al firmei respecti$e. Prin continutul lor# actiunile reali%ate prin relatiile publice sunt
mai ales sociale# iar cele ce tin de publicitate sunt mai ales comerciale.
.elatiile publice# atat prin scopul 0eneral# cat si prin maniera specifica in care se reali%ea%a# sunt
considerate ca fiind necesare si posibile la orice institutie si intreprindere si la orice ni$el. &e
aceea# se $orbeste de relatii publice ale statului si ale or0anismelor de stat# cum ar fi2 armata#
politia# institutii de in$atamant si cultura etc.
Cls!%!$re relt!!l&r "u#l!$e
E'ista parerea unanima ca o institutie# o intreprindere# desfasoara actiuni de relatii publice
interne si actiuni de relatii publice externe.
Relatiile publice interne ale institutiei
Cel mai mare impuls dat relatiilor publice este le0at de descoperirea de catre scoala de la
3ar$ard# condusa de Elton 4a5o in perioada 1(16-1(1*# a faptului ca relatiile umane constituie
un factor al muncii producti$e. &e aici s-a ajuns la conclu%ia ca armoni%area relatiiilor dintre
membrii unei colecti$itati institutionali%ate foa$ori%ea%a desfasurarea si de%$oltarea acti$itatii
respecti$e. Ca urmare# specialisti in relatii publice considera ca prin intermediul acestor relatii
are loc o indoctrinare a personalului cu o filosofie a intreprinderii respecti$e# in care elementul
predominant sa fie intele0erea restului economic si social al acesteia.
"ctiunile de relatii publice interne pot fi reali%ate in modalitati diferite# ca2 reuniuni informati$e
cu personalul# in cadrul carora se discuta acti$itatea pe compartimente sau in ansamblu#
perspecti$ele# masurile de luat etc.7 se pot difu%a filme reali%ate de personalul propriu7 se pot
folosi emisiuni radio si de tele$i%iune# brosuri# pliante# comunicare personala etc.
Esentialul este ca fiecare om sa se considere coparticipant la acti$itatea institutiei sau
intreprinderii respecti$e# iar institutia sa-i apara in minte ca fiind cea care ii permite sa-si
manifeste din plin spiritul in$enti$# creator# personalitatea.
Relatiile publice externe
,una desfasurare a muncii in institutia sau inteprinderea respecti$a este dependenta# in anumite
limite# si de climatul psiholo0ic pe care si-l creea%a in e'teriorul sau# in randul celor cu care $ine
in contact.
e aprecia%a ca o atentie deosebita trebuie acordata clientelei si marelui public. Informatiiile care
se $ehiculea%a pentru a crea un climat psiholo0ic fa$orabil in randul publicului din afara
intreprinderii trebuie foarte bine selectate. Ele nu trebuie sa ia forma unei campanii publicitare7
ele trebuie sa pre%inte nu produsele sau ser$icii intreprinderii# ci actiunile# intentiile si
perspecti$ele acestora.
In procesul de relatii publice se $a tine seama de structura de $arsta# se'# profesiune# mediu rural
sau urban etc.# pentru a se initia actiuni adec$ate specificului diferitelor 0rupari sociale care
alcatuiesc marele public. &e asemenea# se $a tine o permanenta le0atura cu liderii posibili ai
unor 0rupuri sociale# care au posibilitatea de a influenta mai eficient atitudinile celorlalti. 8oarte
utila este crearea conditiilor pentru a se putea receptiona e$entualele reclamatii sau su0estii din
partea publicului# precum si relatiile sociale fa$orabile cu publicul din $ecinatatea institutiei sau
intreprinderii.
Pr&$esul 'e relt!! "u#l!$e
9
&upa cum preci%am mai inainte# relatiile publice se ba%ea%a in totalitate pe sentimentul de
incredere pe care il creea%a persoanelor sau institutiilor interesate# la ni$elul altor institutii sau
publicului lar0. &upa cum bine se obser$a# este $orba de un ansamblu de acti$itati care trebuie
derulate pe o perioada de timp delimitata sau nelimitata# unde sunt an0renati mai multi an0ajati si
carea actionea%a pe ba%a unui plan foarte bine stabilit# respectandu-se re0uli semantice.
Toate elementele trebuie pri$ite intr-un inte0 si# mai mult decat atat# re%ultatul este planificat#
per$a%ut si asteptat chiar.
&atorita acestor considerente# apreciem ca a$em de-a face nu cu o derulare de acti$itati la ni$elul
unei institutii sau or0ani%atii# ci cu un intre0 proces care poate fi denumit procesul de relatii
publice.
&upa cum se $a $edea# a$em de-a face cu un ade$arat proces care functionea%a pe ba%a unor
re0uli bine structurate si care se re0asesc in mecanismul psiholo0ic de formare a increderii.
4ulti autori au incercat sa defineasca mecanismul psiholo0ic de formare a increderii# insa marea
majoritate s-au referit# in special# la schimbarile sau modificarile ca au a$ut loc la ni$elul
psihicului uman# atunci cand acesta este supus unui proces de relatii publice# si mai putin la
mecanismele care declansea%a aceste modificari sau schimbari.
&upa parerea noastra# procesul de relati publice are ca scop principal casti0area increderii si
poate fi repre%entat ca un ansamblu de $ectori care actionea%a in mai multe etape si la ni$eluri
diferite# a$and drept scop schimbarea sau modificarea unor repre%entari# despre un obiect sau
fenomen. "cestea# ajunse la un anumit punct# au rolul de a-l face pe un indi$id :institutie; sa
accepte o noua $ersiune a respecti$ului obiect :fenomen;.
imbolic# procesul poate fi repre%entat astfel2
Produse de
calitate
4ar<etin0 tabilitate
performant financiara
.aspundere
fata de client
6
Personal Eficenta si si0uranta
de calitate in tran%actii
Partener si0ur
pentru $iitor
Ima0ine de Conducere onesta
marca si responsabila
In fa%a I# cel care receptea%a mesajul de relatii punblice obser$a lucruri banale# dar ade$arate#
despre institutias respecti$a si care sunt usor de $erificat. E'emplu2 produsele pot fi supuse unor
teste de specialitate # dar in cea mai mare parte calitatea lor poate fi obser$ata cu ochiul liber. &e
asemenea# din bilanturile publicate de firma respecti$a# putem constata daca are $an%ari bune si
care este situatia ei financiara.
"ceasta prima fa%a duce la formartea unei ima0ini bune despre o inteprindere rentabila# ce poate
fi o intreprindere luata in atentie pentru o e$entuala colaborare.
" doua fa%a trebuie receptata de beneficiar in elemente ce tin de modul eficient de or0ani%are a
acti$itatilor# care poate fi luat chiar ca model# de atitudinea fata de clienti# care trebuie sa fie
foarte corecta# dar mai ales mde modul responsabil de intocmire si derulare a afacerilor.
" treia fa%a are rolul de a-l determina pe $iitorul partener de afaceri sa caute modalitati de
le0atura cu intreprinderea :or0ani%atia; respecti$a in $ederea colaborarii. Este cel mai important
moment al procesului de relatii publice# deoarece la beneficiar au ajuns - 0ratie procesului de
relatii publice - suficiente informatii pentru a-l determina sa incerce o colaborare. " treia fa%a are
rolul de a-l con$in0e definiti$ pe beneficiar ca intreprinderea :institutia; noastra este sin0ura care
are toate atuurile pentru a putea fi si0ur de o colaborare corecta si rentabila. "ceste atuuri sunt2 o
ima0ine de marca recunoscuta# o conducere onesta si responsabila si certitudinea ca este un
partener si0ur pentru $iitor.
&esi0ur# procesul de relatii publice poate a$ea si mai multe fa%e# in functie de scopul pentru care
a fost elaborat. Important este ca la nbeneficiar sa ajun0a e'act acele informatii de care acesta are
ne$oie pentru a-si forma sau schimba repre%entarea fata de aceasta institutie. Esentiala este# insa#
si paleta de tehnici si metode pe care o $om folosi pe parcursul tuturor acestor fa%e.
Trstur!le $r$ter!st!$e "r&$esulu! 'e relt!! "u#l!$e
8oarte multi specialisti sunt de acord ca principalele trasaturi caracteristice ale acestui proces
sunt urmatoarele2
)
Procesul de relatii publice este intentionat# are la ba%a o manifestare de $ointa a unei persoane
sau a unei institutii :or0ani%atii; in scopul casti0arii increderii.
"cest proces urmareste o reactie de tip impact# mai precis# ca urmare a actiunilor desfasurate de
o persoana sau o institutie :or0ani%atie;# se urmareste un anumit tip de reactie din partea altor
persoane.
"cti$itatea de relatii publice se desfasoara pe ba%a unei strate0ii foarte bine pusa la punct# uneori
in mai multe fa%e.
Procesul de relatii publice are la ba%a reali%arile indi$idului sau institutiei :or0ani%atiei;. In ca%ul
in care institutia sau indi$idul are reali%ari slabe# procesul nu isi $a atin0e scopul.
copul reali%arii procesului de relatii publice este dublu. &in aceasta acti$itate are de casti0at nu
numai cel care il initia%a# dar si publicul lar0# ca beneficiar al ser$iciilor sau produselor ambelor
institutii :ofertant si beneficiar;.
.elatiile publice constituie un atribut al conducerii institutiilor :or0ani%atiilor; si permit
mentinerea unor cai de comunicare intre aceasta intreprindere si oamenii cu care intra in contact.
&e asemenea# procesul de relatii publice poate a$erti%a din timp conducerea institutiilor
:or0ani%atiilor; despre unele tendinte si fenomene noi ce pot aparea.
Procesul de relatii publice cuprinde relatiile cu presa# relatiile cu publicul# relatiile cu proprii
an0ajati# relatiiile cu autoritatile si# bineinteles# relatiile cu diferite instituttii si or0ani%atii.
Cu pri$ire la de%$oltarea relatiiilor publice# imensa majoritate a specialistilor sunt de acord ca in
secolul urmator acestea $or cunoaste o de%$oltare e'plo%i$a# deoarece pana acum si-au do$$edit
utilitatea si# mai mult# societatea moderna este si $a fi controlata de informatie.
Ele(entele "r&$esulu! 'e relt!! "u#l!$e
Pentru ca procesul de relatii publice sa functione%e# el are ne$oie de trei elemente. "cestea sunt2
a0entul de relatii publice# clientul sau beneficiarul si ser$iciile specifice.
Agentul de relatii publice
Este un lucru cunoscut ca# pentru a promo$a o strate0ie de relatii publice# este ne$oie de o inalta
calificare in domeniu. &eci nu orice persoana poate indeplini aceasta functie.
&incolo de calitatile pe care trebuie sa le aiba un om cu studii uni$ersitare# pre0atirea lui $a
cuprinde# obli0atoriu# si urmatoarele discipline2 sociolo0ie# psiholo0ie# retorica# mana0ement#
le0islatie :publica si pri$ata;# istorie# limbi straine. Totodata# persoana care lucrea%a in domeniul
relatiilor publice $a trebui sa posede temeinice cunostinte despre2 mijloace moderne de
comunicare# drepturile omului# istoria artei# politolo0ie# arhitectura si urbanism# informatica si#
nu in ultimul rand# conducerea autoturismului.
"0entul de relatii publice trebuie sa aiba capacitatea de a intra in relatie cu semenii sai cat mai
usor si mai natural cu putinta# sa fie pre%entabil si corect in relatiile cu clientii si marele public.
&in punct de $edere deontolo0ic# a0entul de relatii publice are cate$a obli0atii2
sa nu-si modifice obiecti$ele fara acordul clientului7
sa fie de partea institutiei care l-a an0ajat pana la terminarea contractului7
sa nu se afle in prim planul acti$itatilor# pentru a-si mentine deschise canalele de comunicare7
sa e'ploate%e intr-o maniera personala orice e$eniment fa$orabil indeplinirii mandatului sau.
Clientul
,eneficarul acti$itatii de relatii publice poate fi o persoana sau o institutie :or0ani%atie;. "ceasta
are ne$oie de consultanta profesionala in domeniul relatiilor publice pentru a-si reali%a un interes
=
:scop; - ster0erea unei ima0ini ne0ati$e a firmei# cresterea patrimoniului acesteia prin atra0erea
de in$estitori etc.
Intre client si a0entul de relatii publice iau nastere raporturi contractuale.
Clientul stabileste obiecti$ele ce trebuie atinse o data cu demararea procesului de relatii publice
si scopurile imediate sau de perspecti$a. Cu pri$ire la metodele si mijloacele care trebuie
folosite# clientul le poate propune a0entului de relatii publice# dar nu are dreptul sa le impuna.
Serviciile de relatii publice
>ama de ser$icii de relatii publice este e'trem de lar0a atin0and# practic# toate laturile
acti$itatilor socio-umane.
In 0eneral# ser$iciile in acest domeniu urmaresc crearea unor canale de comunicare cu
beneficiarii sau administrarea acestor canale. Insa specifice acestor ser$icii sunt acti$itatile de
promo$are comerciala si mar<etin0# consultanta in domeniul politic# 0u$ernameental# al
afacerilor publice# financiar# relatii de munca# probleme de personal# educatie sau recalificare#
casti0area increderii opiniei publice# promo$area unei ima0ini de marca etc.
Trebuie preci%at ca# atunci cand este $orba de consultanta# persoana - a0ent de relatii publice - nu
trebuie sa fie e'pert in domeniul respecti$. Pentru elaborarea strate0iei de relatii publice el poate
apela la specialisti recunoscuti in domeniu.
Et"ele "r&$esulu! 'e relt!! "u#l!$e
4ajoritatea specialistilor aprecia%a ca procesul de relatii publice are cinci etape in care se
derulea%a. "ceste etape sunt obli0atorii# lipsa unei impiedicand derularea intre0ului pro0ram de
acti$itati.
"ceste etape sunt2
- &efinirea scopului :stabilirea obiecti$elor;.
- Cercetarea in teren.
- Elaborarea strate0iei de relatii publice.
- Implementarea acti$itatilor in mediul :mediile; social:e; $i%at:e;.
-E$aluarea periodica si finala a pro0ramului.
De%!n!re s$&"ulu! )st#!l!re &#!e$t!*el&r+
"ceasta prima etapa este reali%ata de a0entul de relatii publice impreuna cu beneficiarul
ser$iciilor. Este o etapa importanta# deoarece da posibilitatea celor doi interlocutori sa se
cunoasca# dar totodata se armoni%ea%a interesele celor doua parti. "cest lucru este rele$ant
intrucat nu toate obiecti$ele pe care beneficiarul doreste sa le reali%e%e pot fi reali%ate efecti$.
pre e'emplu# conducatorul unei intreprinderi economice# care fabrica produse de o calitate
indoielnica# doreste implementarea unui proces de relatii publice ccare sa transforme ima0inea
publicului de spre produsul respecti$ intr-o ima0ine de marca. !n astfel de obiecti$ este
imposibil de real# deoarece una din conditiile de e'istenta :reali%are; a procesului de relatii
publice este ca produsele reali%ate de intreprindere sa fie de buna calitate.
In anumite situatii# obiecti$ul :obiecti$ele; pe care beneficiarul le pune in fata a0entul de relatii
publice nu se pot reali%a in unitatea de timp pusa la dispo%itie.
In fine# obiecti$ele pot fi reali%ate# dar numai dupa ce beneficiarul accepta si costurile
pro0ramului# care in anumite pri$inte pot fi destul de mari.
Toate aceste documente trebuie puse la punct in prima etapa a acestui proces de relatii publice.
*
Cer$etre !n teren
Este cea mai importanta etapa a procesului de relatii publice. Ea are ca scop# pe de o parte#
0asirea problemelor care impietea%a asupra promo$arii unei ima0ini dorite despre institutia a$uta
in $edere# iar pe de alta parte# identificarea cailor si metodelor pentru a derula un pro0ram de
relatii publice corect si eficient.
&upa parerea noastra# cercetarea ar trebui sa asi0ure urmatoarele functii2
determinarea domeniilor de unde trebuie culeasa informatia. Este atributul a0entului de relatii
publice# iar acti$itatea in sine este premer0atoare oricarei strate0ii. Pentru ca un proces de relatii
publice sa poata demara# este necesara obtinerea de date din urmatoarele domenii2
social2 or0ani%area sociala a localitatii sau %onei unde se efectuea%a cercetarea# numarul
locuitorilor# profesii dominante :numeric;# particularitati lin0$istice# obiceiuri cu caracter local#
0rad de ocupare a fortei de munca7
politic2 numarul de formatiuni politice# ponderea acestora in randul electoratului# orientarea pe
esichierul politic# traditia in domeniu7
economic2 numarul de intreprinderi din %ona aleasa# cifra de afaceri# obiectul acti$itatii
desfasurate :daca obiectul procesului de relatii publice este o intreprindere# este ne$oie de foarte
multe date din acest domeniu;7
/btinerea unor date despre institutia :or0ani%atia; respecti$a. "ceste date ne ajuta sa ne formam
o ima0ine completa si reala despre2 numarul de personal# cifra de afaceri# calitatea produselor#
politica salariala# relatiile cu partenerii e'terni etc.
Cercetarea trebuie facuta de un specialist in domeniu# care este obli0at sa cuantifice fiecare
parametru in unitati internationale# de o maniera usor de inteles pentru ceilalti.
In ca%ul institutiilor din administratia publica :prefecturi# primarii etc.; importante sunt date
despre incadrarea personalului :pre0atire# medie de $arsta si 0radul de ocupare al posturilor;.
Informatiile pot fi obtinute din surse publice :bibilioteci# anuare;# dar si din presa sau direct de la
persoanele care le detin.
&in acest punct de $edere# persoana care face documentarea este libera sa 0aseasca sursele cele
mai credibile# insa trebuie sa do$edeasca discernamant atunci cand le selectea%a# deoarece o
informatie 0resita poate duce la luarea unei deci%ii 0resite# iar procesul de relatii publice poate fi
pus in pericol.
Identificarea problemelor esentiale care fac ca ima0inea institutiei sau or0ani%atiei sa nu fie cea
dorita.
Cercetarea in acest ca% trebuie efectuata de un specialist in domeniu# asistat de a0entul de relatii
publice si care ca scop in$esti0area modului de or0ani%are si derulare a acti$itatilor :economice#
sociale etc.;# pentru a identifica acei $ectori care nu sunt folositi cu ma'ima eficienta si care
0re$ea%a asupra eficientei sistemului respecti$.
Trebuie preci%at de la inceput ca aceasta acti$itate este esentiala pentru conturarea procesului de
relatii publice. &atele si informatiile obtinute cu oca%ia $erificarii se coroborea%a cu cele
obtinute in intre0ul proces de cercetare# urmand a se pune la punct strate0ia care sta la ba%a
procesului de relatii publice. Putem spune ca re%ultatul intre0ului proces depinde de calitatea si
obiecti$itatea acestei cercetari.
In continuarea cercetarii# a0entul de relatii publice# ajutat de specialisti# studia%a mediul in care
urmea%a a se implementa procesul de relatii publice.
tudiul mediului este important din cel putin doua moti$e2
primul arata faptul ca fiecare mediu are cate$a modalitati specifice de circulatie a informatiei# iar
acestea# atunci cand sunt cunoscute# pot fi e'ploatate rational7
?
al doilea moti$ ne determina sa acceptam faptul ca oricare sistem :mediu; manifesta intoleranta
fata de anumite structuri care# daca nu sunt cunoscute# pot duce la blocaje# iar uneori chiar la
obstacole serioase in calea comunicarii.
&atorita acestor considerente# studierea mediului unde $a fi implementat procesul de relatii
publice este la fel de importanta ca si cercetarea in ansamblu.
!n alt element al cercetarii urmareste conturarea :stabilirea; unei strate0ii de abordare a
acti$itatilor de relatii publice. 4ai precis# a0entul de relatii publice# a$and la dispo%itie datele
cercetarii efectuate pana acum# poate sa proiecte%e un anumit numar de acti$itati de relatii
publice si un calendar al desfasurarii lor.
/r0ani%area acti$itatilor ce urmea%a a se desfasura# precum si succesiunea lor# face parte din
strate0ia de relatii publice care are la ba%a procesul de relatii publice.
Trebuie# totusi# preci%at faptul ca procesul de este inca definiti$at# ci doar cuantificat si ordonat
in functie de factorul timp.
"ceste acti$itati# care tocmai au fost cuantificate# trebuie puse in practica prin anumite tehnici si
metode specifice de relatii publice. Cercetarea efectuata in acest ca% de a0entul de relatii publice
are rolul de a identifica acele tehnici de comunicare care sunt utile si pot da randamentul cel mai
bun in mediul $i%at.
El#&rre strte,!e! 'e relt!! "u#l!$e
8a%a finala a cercetarii de teren are rolul de a pune la punct derularea unor acti$itati intr-o
conceptie unitara# folosind tehnicile si metodele specifice de relatii publice.
"ceasta fa%a este reali%ata numai de a0entul de relati@I publice si constituie cheia succesului in
materie de relatii publice.
"stfel# acti$itatile ce urmea%a a se derula sunt ordonate in functie de prioritati# de perioadele de
timp in care se $or derula si# nu in ultima instanta# de fondurile materiale a$ute la dispo%itie.
&upa parerea noastra# strate0ia de relatii publice# pentru a a$ea succes# trebuie sa raspunda la
urmatoarele comandamente2
toate acti$itatile se desfasoara concertat# urmarind acelasi scop re%ultat din cercetarea efectuata
anterior. &aca cercetarea nu a identificat acele cai si mijloace care sa duca la re%ultatul scontat#
oricat de bine ar fi reali%at procesul# re%ultatele $or fi nule7
strate0ia de relatii publice este conceputa pe ba%a re%ultatelor trecute# pre%ente sau $iitoare ale
institutiei respecti$e. &aca or0ani%atia induce in eroare beneficiarul procesului :public# clienti
etc.; acti$itatea in sine se poate asemana cu manipularea.
In ca%ul institutiilor publice# strate0ia de relatii publice ce $a fi adoptata trebuie sa tina seama de
specificul acti$itatilor ce se desfasoara in institutia respecti$a# de circumstantele reale in care isi
reali%ea%a sarcinile profesionale persoanele care lucrea%a acolo si de modul in care se face# de
obicei# comunicarea.
In principal# strate0ia de relatii publice adoptata $a a$ea urmatoarele repere2
identificarea publicului tinta7
0asirea canalelor de transmisie cele mai performante si adaptate acelui public7
continutul si calitatea mesajului de transmis sa fie de natura sa forme%e repre%entari fara echi$oc
la publicul tinta7
esalonarea acti$itatilor trebuie sa fie cea stabilita si sa urmareasca acelasi scop7
sa foloseasca eficient resursele materiale si umane implicate in procesul de relatii publice7
periodic# sa e$alue%e si sa adapte%e strate0ia de relatii publice folosita.
(
I("le(entre $t!*!tt!l&r 'e relt!! "u#l!$e
!n (e'!ul *!-t
"cti$itatea in sine este de resortul a0entului de relatii publice si are drept scop identificarea
canalelor de transmisie cele mai performante in mediul respecti$ si urmarirea reali%arii# dupa
calendarul stabilit# a acti$itatilor hotarate.
4ai precis# a0entul de relatii publice derulea%a acti$itatile dupa calendar si ia toate masurile ca
sa recepte%e ecoul pe care acestea# e$entual# l-ar produce# pentru a putea face o e$aluare corecta
a pro0ramului.
"ceasta fa%a este cea mai dinamica# deoarece toate fortele si mijloacele procesului de relatii
publice sunt puse in miscare. "0entul de relatii publice este ca un dispecer2 el trimite spre
destinatii diferite - foarte bine preci%ate - mesaje :comunicari;# interceptea%a reactiile# iar la
sfarsit e$aluea%a pro0ramul.
&esi in anumite momente acti$itatile de relatii publice nu par deosebit de importante# suma lor
este cea care ne da succesul.
"semanand acti$itatea de relatii publice cu o actiune militara# fa%a despre care aminteam este
cea a luptei propriu-%ise# cand se $ede daca modul de concepere si reali%are a strate0iei este cel
corect.
E*lure "r&,r(ulu! 'e relt!! "u#l!$e
E$aluarea pro0ramului de relatii publice este ultima fa%a. "ceasta se reali%ea%a secvential :o data
cu terminarea fiecarei fa%e; si final# cand se e$aluea%a intre0 pro0ramul. E$aluarile sec$entiale
pot duce la modificari ale strate0iei# dar care nu pot afecta fondul problemei.
2 COMUNICAREA SI MASS.MEDIA
Te/n!$! s! (et&'e 'e relt!! "u#l!$e
"ratam mai inainte# faptul ca a0entul de relatii publice derulea%a o serie de acti$itati specifice#
pe ba%a strate0iei dinainte stabilite.
"ceste acti$itati pot fi denumite 0eneric tehnici si metode de relatii publice si fac parte din
cate0oria 0enerala de tehnici si metode de comunicare. Ele insa au un anumit specific si sunt
adaptate acti$itatii de relatii publice.
4ajoritatea specialstilor aprecia%a ca# din punct de $edere al caracterului pe care il au# aceste
Tehnici si metode de relatii publice pot fi2
0enerale7
audio-$i%uale.
Te/n!$! s! (et&'e $u $r$ter ,enertl
Tehnica negocierii
/ prima metoda specifica procesului de relatii publice este cea a ne0ocierii.
In ca%ul acti$itatilor de relatii publice# ne0ocierea este o tehnica des utili%ata# insa pre%inta unele
particularitati.
.e0ula 0enerala spune ca orice ne0ociere este urmata de o intele0ere care poate fi fa$orabila sau
mai putin fa$orabila persoanei care a demarat-o. e urmareste# deci# armoni%area intereselor
pana se ajun0e la acceptarea unui compromis.
1+
In ca%ul ne0ocierilor specifice acti$itatii de relatii publice# ideea de ba%a este reali%area
consensului7 mai precis# toate persoanele care participa la ne0ocieri trebuie sa aiba de casti0at.
"ceasta particularitate este importanta# deoarece# cu oca%ia implementarii pro0ramului de relatii
publice# nereali%area unei sarcini poate duce la esecul intre0ii operatiuni. &e aceea# atunci cand
se ne0ocia%a conditiile de derulare a aceestuia# in ca%ul obtinerii consensului# toate partile au
interes in reali%area lui.
Tehnicile de ne0ociere le $om trata intr-un capitol ulterior# astfel ca nu $om insista asupra lor
acum.
Tehnica interviului
In practica relatiilor publice atat mana0erul institutiei# cat si a0entul de relatii publice# trebuie sa
culea0a date despre problematica a$uta in $edere de la diferite persoane. In acest sens# de
importanta deosebita sunt inter$iurile.
Inter$iul trebuie pri$it in iposta%a sa sociolo0ica de instrument de cule0ere de date si informatii
si presupune ca cel ce il utili%ea%a sa se ba%e%e pe anumite abilitati cu ajutorul carora sa-si
indeplineasca sarcina.
ub aspectul modului de reali%are# inter$iul are trei mari fa%e2
Prima presupune pre0atirea inter$iului si consta in adunarea de date si informatii despre persoana
cu care $om intra in contact. "ceste date ne $or ajuta sa ne definiti$am o strate0ie de intrare in
relatie cu persoana respecti$a.
" doua fa%a presupune stabilirea obiecti$elor inter$iului# mai precis# identificarea acelor aspecte
ce trebuie lamurite folosind ca sursa de informare persoana ce face obiectul inter$iului.
" treia fa%a este cea de reali%are a inter$iului.
Persoana $a fi in$itata la sediu sau noi ne $om deplasa la aceasta :este de preferat prima
$arianta;# dupa care functionartul ca derula cate$a formule de politete si $a intra in subiect.
"$and in $edere ca persoana a fost in$itata la o institutie a statului# este de asteptat sa fie crispata
sau neincre%atoare. Pentru a inlatura acest neajuns# este bine ca functionarul ce reali%ea%a
inter$iul sa spar0a tiparele unei con$orbiri oficiale si sa reali%e%e o dicutie cat se poate de
libera.
Este bine ca# in timpul discutiei# persoana respecti$a sa nu ia notite# deoarece 0estul poate duce
la aparitia unor temeri pri$ind consecintele afirmatiilor facute de persoana careia i se ia un
inter$iu.
-a sfarsitul inter$iului# persoana respecti$a trebuie sa fie con$insa ca# datorita sprijinului pe care
ea l-a acordat# acti$itatea in domeniul respecti$ cunoaste un re$iriment semnificati$.
Inter$iul se poate pre%enta si sub forma unui chestionar nominali%at sau nenominali%at. "ceasta
forma de cule0ere a datelor este foarte des folosita mai ales in etapa cercetarii de teren#
premer0atoare stabilirii strate0iei de relatii publice.
In 0eneral# chestionarele aplicate unor cate0orii socio-umane diferite au rolul de a in$esti0a
anumite laturi ale fenomenului# sub aspectul atat al tehnicilor ce trebuie folosite pentru formarea
sau reformarea ima0inii publice# cat si al cuantificarii re%ultatelor procesului de relatii publice# in
0eneral.
Legatura permanenta cu mijloacele de informare in masa
pre deosebire de alte acti$itati umane# unde comunicarea este lar0 utili%ata# acti$itatea de relatii
publice presupune reali%area unei le0aturi stabile permanente si foarte deschise cu toate
mijloacele de informare in masa.
11
e poate spune ca cea mai mare parte a acti$itatilor de comunicare din domeniul relatiilor
publice se reali%ea%a prin mass-media si cu ajutorul acesteia.
Pentru ca aceasta acti$itate sa se desfasoare in bune conditii# este necesar sa se respecte cate$a
re0uli2
alegerea canalelor de mediere este obli0atia a0entului de relatii publice cu sprijinul mana0erului
institutiei. 4ijloacele de informare in masa care ne $or sprijini in demersul nostru trebuie sa fie
oneste si sa aiba audienta la public scontata :de multe ori un %iar cu un tiraj mai mic# dar cu o
buna audienta la publicul tinta# este mai util decat un cotidian de mare tiraj.
&e asemenea# trebuie sa a$em con$in0erea ca acest media nu-si $a schimba in $iitorul mai
mult sau mai putin apropiat orientarea# astfel ca procesul de relatii publice deja demarat are sanse
sa fie definiti$at.
In fine# an0ajatii acestor mijloace de informare in masa trebuie sa do$edeasca profesionalism si
fair-pla5 in relatiile cu institutia noastra# lucru obser$abil in modul de redactare a documentelor
sau in relatarea unor e$enimente.
elaborarea comunicatelor de presa
Comunicatul de presa este un document lar0 intalnit in practica relatiilor publice. "cest lucru
este e$ident# deoarece cea mai mare parte a informatiilor pe care le $ehiculam se refera la
documente cunoscute sau pre$i%ible care trebuie aduse la cunostinta publicului tinta.
Cu pri$ire la modul de intocmire# comunicatul de presa pentru acti$itatea de relatii publice este
intrucat$a deosebit de celelalte communicate de presa.
"stfel# un comunicat obisnuit informea%a publicul cu pri$ire la un anumit e$eniment fara sa
urmareasca o anumita finalitate. Comunicatul de persa pentru acti$itatile de relatii publice
urmareste informarea publicului numai pentru anumite e$enimente# in $ederea casti0arii
increderii pentru o anumita institutie# si face parte dintr-o strate0ie minutios elaborata si pusa in
practica. In functie de interesul pe care il a$em# anumite aspecte ale e$enimentului $or fi redate
cu mai multe amanunte sau in$ers# cu mai putine.
In elaborarea unui comunicat de presa# se $a tine seama de interesul 0eneral al casti0arii
increderii# si nu de cel particular le0at de atitudinea fata de o institutie sau persoana.
Cu alte cu$inte# mai putin ne interesea%a sa ne e'punem parerea despre ce$a sau cine$a.
Comunicatul $a urmari acele elemente stabilite in strate0ie.
ub aspectul formei# comunicatul pentru relatii publice trebuie sa fie laconic# bo0at in informatie#
clar in e'primare si cu o adresa precisa.
Nu acelasi lucru se poate spune si despre alte forme de comunicare cu presa :in special cea
scrisa; si anume2 articolul de presa# editorialul# scrisoarea de presa etc.
"ceste forme de le0atura cu mass-media au aceleasi re0uli pri$ind or0ani%area# insa atunci cand
sunt elaborate intr-o strate0ie de relatii publice ele trebuie sa raspunda scopului pentru care au
fost create.
buletinul de presa este o forma a comunicatului de presa7 el are rolul de a mentine $iu interesul
presei pentru subiectul propus in cadrul strate0iei de relatii publice. "ceasta forma de
comunicare presupune difu%area la inter$ale re0ulate a informatiilor# fara ca acestea sa fie
ur0ente ori absolut necesare.
Dosarul de presa cuprinde totatlitatea documentelor ce $or fi puse la dispo%itia presei :in special
cea scrisa;# periodic sau cu oca%ia conferintelor de persa# cu scopul de a readuce in atentia
publicului tinta elemente ale strate0iei de relatii publice a$ute in $edere.
11
Te/n!$! u'!&.*!-ule
Conferinta de presa este o manifestare special re%er$ata reporterilor care au oca%ia sa primeasca
de la o persoana a$i%ata informatii# de re0ula de noutate.
Conferinta de presa se or0ani%ea%a# deci# periodic# nici prea des# pentru ca astfel reporterii isi
pierd interesul# dar nici prea rar# pentru ca procesul de relatii publice ar intra in eclipsa.
Pre0atirea si reali%area conferintei de presa cade in sarcina purtatorului de cu$ant.
ub aspect or0ani%atoric# acesta are obli0atia de a indeplini urmatoarele sarcini2
sa intocmeasca declaratia de presa7
sa anticipe%e e$entualele intrebari si raspunsurile adec$ate7
sa or0ani%e%e lo0istic e$enimentul :le0itimatii de acces# con$ocarea repre%entantilor presei#
spatii de parcare# microfoane pentru amplificare# materiale de propa0anda sau promotionale etc.;.
sa ia masuri de inre0istrare fonica a e$enimentului# pentru a nu da nastere la dubii pri$ind
e'actitatea informatiilor.
Purtatorul de cuvant este o persoana deosebit de importanta in reali%area comunicarii cu
institutiile speciali%ate in difu%area informatiei. El este cel care repre%inta pe conducatorul
institutiei in relatiile cu mass-media si# in acest sens# mandatul pe care il primeste din partea
acestuia ii da dreptul la un anumit 0rad de autonomie. "ceasta autonomie ii da posibilitatea sa-si
or0ani%e%e inter$entiile dupa cum considera necesar si sa mentina o punte de le0atura cu
imperiul mass-media.
Cel care indeplineste o astfel de acti$itate trebuie sa dea do$ada de mai multe calitati# dupa cum
urmea%a2
mobilitatea in 0andire si actiune7
capacitatea de a intra in relatii cu ceilalti7
capacitatea de anali%a si sinte%a a e$enimentelor7
stapanire de sine7
$ocabular ele$at si o dictie perfecta.
"preciem ca pentru a indeplini o astfel de functie se cere o pre0atire speciala.
Discursurile oficiale au rolul de a mari do%a de credibilitate in institutier si in conducatorii ei si
trebuie pre0atite cu minutio%itate.
Tot in cate0oria tehnicilor audio-$i%uale# putem aminti simpo%ioanele de orice natura# mesele
rotunde# pre%entarile# comunicatele inre0istrate pe suport $ideo# foto0rafiile# filmul de pre%entare
sau documentar si altele.
0 Mn!"ulre "r!n "u#l!$!tte s! (ss.(e'!)Mn!"ulre "r!n "u#l!$!tte ele$t&rl+
Mn!"ulre !n%&r(1!&nl2 3I stru$tur!le (e'!t!$e

An ultimul deceniu# sentimentele de scepticism# de neBncredere sau chiar de teamC ale cetCDenilor
faDC de sistemul de difu%are a informaDiilor a crescut Bn0rijorCtor. 4ai ales din 1((1 cEnd
minciunile FI mistrificCrile prilejuite de rC%boiul din >olf :)1; i-au Focat profund pe oameni.
Nimeni nu nea0C BnsC comunicCrii de masC funcDia sa indispensabilC Bn democraDie2 informaDia
rCmEne esenDialC pentru bunul mers al societCDii iar douC din condiDiile esenDiale ale unei
democraDii Bn contemporaneitate sunt chiar acestea2
19
- e'istenDa unei reDele $alabile de comunicaDie
- un ma'imum de informaDie liberC
TotuFi# decalajele ce se 0enerea%C Bntre naDiuni ca urmare a dificultCDilor lor de producere a
informaDiilor FI de asimilare socialC a posibilitCDilor deschise de cercetarea teoreticC Bn domeniu#
sporesc dificultCDile de comunicare FI conlucrare atEt Bn interiorul naDiunilor# cEt FI Bntre naDiuni FI
Bntre statele care BncearcC sC le 0estione%e. Pe de altC parte# e'ploatarea insistentC a posibilitCDilor
de folosire a noilor teorii# a tehnolo0iilor FI a materialelor accesibile Bn scopuri a0resi$e este
ilustratC de 0raba cu care noile posibilitCDi de comunicare prin structuri mediatice sunt folosite
pentru a domina# pentru a impune anumite ima0ini sociale# pentru a direcDiona 0Endirea FI
atitudinile oamenilor.
e considerC din ce Bn ce mai mult cC ceea ce nu trece prin structurile mediatice nu mai are
decEt o influenDC ne0lijabilC asupra e$oluDiei societCDii7 aceastC obser$aDie 0enerea%C tentaDia
manipulCrii structurilor mediatice de cCtre practicieni FI specialiFti conform unor tabele de $alori
care le sunt proprii sau pe care le acceptC reacDionEnd doar slab FI Bncet asupra lor.
Mn!"ulre . 'e%!n!1!e4 "re(!se te&ret!$e
Ce este (n!"ulre5
Antr-o e'e0e%C recentC :)9; manipularea este definitC ca GGacDiune de a determina un actor social
:persoanC# 0rup# colecti$itate; sC 0EndeascC FI sC acDione%e Bntr-un mod compatibil cu interesele
iniDiatorului# iar nu cu interesele sale# prin utili%area unor tehnici de persuasiune care
distorsionea%C intenDionat ade$Crul# lCsEnd BnsC impresia libertCDii de 0Bndire FI de deci%ie. pre
deosebire de influenDa de tipul con$in0erii raDionale# prin manipulare nu se urmCreFte BnDele0erea
mai corectC FI mai profundC a situaDiei# ci inocularea unei BnDele0eri con$enabile# recur0Endu-se
atEt la inducerea Bn eroare cu ar0umente falsificate# cEt FI la apelul la palierele non-raDionale.
IntenDiile reale ale celui care transmite mesajul rCmEn insesi%abile primitorului acestuiaGG.
&i$ersificarea permenentC a surselor de concepere FI difu%are de mesaje# a condus la o practicC
manipulati$C care are la ba%C coduri precise# dar identificabile numai de GGprofesioniFtiGG FI total
inaccesibile celor neiniDiaDi Bn acest domeniu. !nii analiFti considerC cC manipularea# ca
substituire a $iolenDei fi%ice printr-o $iolenDC GGsimbolicCGG# contribuie la reprimarea eficientC a
unor aspiraDii pe care nu pot fi satisfCcute altfel la ni$elul receptorului.
Pre(!se te&ret!$e le (n!"ul2r!!
1.&upC cum amintesc ..H.Ioule FI I.-.,eau$ois Bn Tratat de manipulare :1)), n psihologia
social experimental se pot BntElni numeroase e'perimente Bn care cercetCtorii determinC
oamenii# sub un prete't sau altul# sC se comporte Bn totalC libertate Bn mod diferit de cum s-ar fi
comportat spontan. &in punct de $edere psiholo0ic# posibilitatea manipulCrii apare ca o
consecinDC a acti$itCDii de deci%ie. "stfel# s-a demonstrat cC# dupC luarea deci%iei :justificate sau
nu;# oamenii au tendinDa sC o menDinC :efectul de perse$erare al unei deci%ii;. "ceastC
descoperire a stat la ba%a formulCrii teoriei an0ajamentului. Jiesler defineFte an0ajamentul ca
le0Ctura care e'istC Bntre indi$id FI actele sale# cu urmCtoarele consecinDe2
1.numai actele noastre ne an0ajea%C7 nu ne sinDim an0ajaDi de ideile sau sentimentele noastre# ci
de conduitele noastre efecti$e
1. putem fi an0ajaDi Bn moduri diferite Bn actele noastre# aceasta fiind o $ariabilC dependentC de
conte't. "stfel putem a$ea persoane foarte an0ajate:deci%ie liberC;# slab an0ajaDe :deci%ie
forDatC;# sau altele care nu sunte deloc an0ajate :dacC se spune un lucru sub ameniDarea armei#
16
acest lucru nu este an0ajant;. Pe ba%a acestei teorii# autorii pre%intC trei tehnici eficiente de
manipulare cotidianC2 amorsarea, piciorulnu!, u!a n nas"
#morsarea - perse$erarea Bntr-o primC deci%ie atunci cEnd persoana GGamorsatCGG ia o a doua
deci%ie# de data aceasta Bn perfectC cunoFtiinDC de cau%C. e poate $orbi de manipulare pentru cC#
Bn toate ca%urile# deci%ia finalC ar fi fost cu totul alta dacC $ictima ar fi primit de la Bnceput
informaDii complete.
Piciorulnu! - se obDine de la un subiect un comportament preparatoriu neproblematic FI puDin
costisitor# e$ident# Bntr-un cadru de liberC ale0ere FI Bn BmprejurCri care facilitea%C an0ajamentul.
"cest comportament odatC obDinut# o cerere este adresatC e'plicit subiectului# in$itEndu-l sC
emitC o nouC conduitC# de date aceasta mai costisitoare# FI pe care n-ar fi reali%at-o spontan decEt
cu puDine Fanse.
!Fa-Bn-nas - formularea unei cereri prea mari la Bnceput# ca sC fie acceptatC Bnainte de a formula
cererea care $i%ea%C comportamntul aFteptat# o cerere de micC importanDC FI care ar fi a$ut Fanse
altfel sC fie refu%atC.
1. &in perspectiva modelului informa$ional al comunicrii# Bi este intrinsecC mesajului calitatea
de a fi purtCtorul unei marje de manipulare :)6;. An practicC# menDinerea unui optim Bntre
ori0inalitate FI banalitate# Bntre noutatea FI pre$i%ibilitatea mesajului printr-o $ariaDie 0lobalC a
ori0inalitCDii pe parcursul transmiterii mesajului# permite crearea unei GGferestre de percepDieGG
compatibilC obiecti$ului aferent manipulCrii. "stfel# admiDEnd cC GGspiritul uman n-ar putea sC
absoarbC mai mult de apro'imati$ =K1+ biDi de ori0inalitate pe secundC :4oles# 8ran<;# este
necesar ca la ni$elul la care se situea%C atenDia noastrC mesajul sC propunC o asemenea
redundanDC BncEt debitul de ori0inalitate pe care Bl propune sC fie de acelaFi ordin# pentru a fi
perfect sesi%at FI BnDeles. An manipulare BnsC# tocmai BnDele0erea FI sesi%area corectC nu
interesea%C# ci trece pe primul plan deturnarea potenDialului semantic spre scopurile dorite de
sursC# chiar dacC asupra acestora se pCstrea%C o totalC discreDie.
Pr$t!$! (n!"ult!*e . 'e%!n!1!e 3I $r$ter!-re
6*&nul
L$onul :)9; este definit ca o afirmaDie pre%entatC drept ade$CratC fCrC a e'ista posibilitatea sC I
se $erifice corectitudinea. Pentru "llport FI Postman# primii care au studiat acest fenomen#
%$onurile repre%intC GGun enunD le0at de e$enimentele la %i# destinat a fi cre%ut# colportat din om
Bn om# de obicei din 0urC Bn 0urC# Bn lipsa unor date concrete care sC ateste e'actitatea lui.
Peterson FI >ist definesc %$omnul ca o GGrelatare sau e'plicaDie ne$erificatC care circulC din om
Bn om FI este le0atC de un obiect# un e$eniment sau o problemC de interes public. T. hibutani dC
o definiDie mai bunC a %$onului# ca find GGprodusul importanDei FI ambi0uitCDiiGG2 dacC importanDa
este +# Bn nici un ca% nu se poate $orbi despre un %$on7 la fel despre ambi0uitate2 declaraDiile
oficiale eleiminC %$onurile# pe cEnd lipsa lor nu face decEt sC potenDe%e apariDia FI circulaDia lor.
L$onuile sunt puse Bn circulaDie pentru cC au o dublC funcDie2 de a e'plica FI de a atenua anumite
tensiuni emoDionale. &e e'emplu# calomnierea unei persoane are ca efect atenuarea urii care I se
poartC. CirculaDia %$onurilor este dependentC ce conte'tele sociale :credibilitatea instituDiilor
sociale# sistemul de or0ani%are FI circulaDie a informaDiei formale# tipurile raporturilor de putere;#
de trCsCturile de personalitate ale indi$i%ilor FI de ne$oile psihosociolo0ice ale indi$i%ilor FI
0rupurilor.
-ucrCrile lui "llport FI Postman au pus Bn e$idenDC trei le0i de transmitere a %$onurilor2
1)
-le0ea sCrCciei FI a ni$elCrii :pe mCsurC ce %$onul circulC# el tinde sC de$inC mai scurt# mai uFor
de BnDeles FI de relatat;
-le0ea accentuCrii :BntCrirea anumitor detalii - de obicei cele mai spectaculoase - care dobEndesc
astfel un loc central Bn semnificaDia %$onurilor;
-le0ea asimilCrii :conser$area FI reor0ani%area conDinutului Bn jurul unei teme centrale;.
"similarea se poate face la tema centralC prin condensare# anticipare FI stereotipuri $erbale.
L$onurile tind sC se ajuste%e intereselor indi$iduale# apartenenDei sociale sau rasiale#
prejudecCDilor personale ale celui care le transmite.
CercetCrile lui "llport FI Postman au arCtat cC indi$i%ii care propa0C %$onurile se confruntC cu
dificultatea de a sesi%a FI de a reDine Bn obiecti$itatea lor elementele lumii e'terioare. Pentru a
putea sC le utili%e%e# ei trebuie sC le restructure%e FI sC le ajuste%e modelului lor de BnDele0ere FI
intereselor lor proprii. CercetCrile lui Japferer au arCtat cC circulaDia %$onurilor se ba%ea%C pe
trei condiDii esenDiale2 credibilitatea# aparenDa de ade$Cr FI de%irabilitatea conDinutului
informaDiei. CirculaDia lor apare ca un sistem de canali%are a fricii FI incertitudinii Bn faDa unor
situaDii ambi0ue. &e asemenea# circulaDia lor este corelatC cu forma# cantitatea# calitatea FI
credibilitatea informaDiei oficiale sau formale. Cu cEt aceasta din urmC este mai sCracC#
incompletC sau mai puDin credibilC# cu atEt se intensificC propa0area %$onurilor. &in acest moti$#
Bn societCDile totalitare care monopoli%ea%C informaDia formalC# %$onurile au o mare rCspEndire.
!neori ele sunt lansate de mijloace de propa0andC ale statului totalitar pentru a promo$a anumite
atitudini FI comportamente mai 0reu de obDinut prin utili%area mijloacelor formale.
CirculaDia lor se restrEn0e atunci cEnd e'istC posibilitatea $erificCrii rapide a ade$Crului unei
informaDii.
"naliFtii clasificC %$onurile Bn trei cate0orii2
-cele care iau dorinDele drept realitate :optimiste;
-cele care e'primC o teamC FI o an'ietate
-cele care pro$oacC disensiuni : atacC persoane din cadrul aceluiaFi 0rup;
Temele recurente ale %$onurilor sunt2 otra$a ascunsC# complotul Bmpotri$a puterii# cri%ele
artificiale# teama de strCini# rCpirea copiilor# bolile conducCtorilor# problemele sentimentale ale
acestora# compromiterea financiarC sau escrocheriile lor.
-ansarea %$onurilor nu se face la BntEmplare# ci DinEndu-se seama de aFteptCrile 0rupurilor
umane faDC de situaDia problmaticC pe care o tra$ersea%C. PlecEnd de la aceste date ale situaDiei# se
lansea%C un mesaj cEt mai apropiat de ceea ce ar dori sC afle populaDia la acel moment# indiferent
cEt de departe de ade$Cr este conDinutul enunDului respecti$. An acest conte't# posibilitatea de
diseminare a %$onului este cea mai mare.
Ca principale tipuri de falsificCri sau distorsiuni de mesaje care stau la ba%a %$onurilor amintim2
dramati%area# amplificarea proporDiilor# a semnificaDiilor# a detaliilor# BntreDinerea celor
transmise # redefinirea prejudecCDilor FI a mentalitCDilor proprii se0mentelor respecti$e de opinie
pentru a crea un puternic fond emoDional Bn scopul ecranCrii pEnC la dispariDie a spiritului critic.
L$onul reuFeFte sC cucereascC o arie considerabilC de Bntindere Bn spaDiul social Bndeosebi Bn
situaDii de cri%C# pe care le FI amplificC. / sursC de profesioniFti poate chiar pro$oca o cri%C
socialC plecEnd de la %$onuri bine direcDionate FI lansate la momente de ma'im impact asupra
opiniei publice. An acest sens# 4erton rele$a faptul cC %$onurile pot 0enera GGpredicDia creatoare
de e$enimenteGG# atunci cEnd sunt folosite ca instrumente ale propa0andei sau contrapropa0andei.

Int&7!$re
1=
Into'icarea :)); este definitC de dicDionarul .obert mai ales cu sensul de GGotrC$ireGG# dar Dine FI de
domeniul neolo0ismelor2 GGacDiune insidioasC asupra spiritelor# tin%End sC acredite%e anumite
opinii# sC demorali%e%e# sC derute%eGG. Ca neolo0ism semantic# GGinto'icareGG este de ori0ine
militarC. &upC ,rouillard# el este un sinonim al $icleFu0ului de rC%boi# al subterfu0iului
diplomatic# al mistificCrii# di$ersiunii# trCdCrii# minciunii FI al altor trucuri. El se aplicC tuturor
acestora# numai cC este re%er$at doar unor planuri militare superioare2
-al tacticii 0ebnerale# adicC al folosirii combinate a armelor de cCtre militarii de pe teren# Bn luptC
-al strate0iei# al desfCFurCrii 0enerale a rC%boiului
-al politicii interne FI Bn special e'terne
Putem spune cC into'icarea $i%ea%C ad$ersarul. Ea constC Bn ai furni%a acestuia informaDii
eronate# care Bl $or face sC ia deci%ii a$antajoase pentru el Fi fa$orabile pentru tine.
Into'icarea nu este re%er$atC BnsC doar domeniului militar2 un partid politic# o bancC# un
fabricant poate profita de pe urma into'icCrii concurenDilor. pre deosebire de de%informare BnsC#
scopul ei este acela de a determina sC 0reFeascC una sau mai multe persoane# FI nu o colecti$itate.
De-!n%&r(re
&e%informarea :)9; repre%intC orice inter$enDie asupra elementelor de ba%C ale unui proces
comunicaDional care modificC deliberat mesajele $ehiculate# cu scopul de a determina la receptori
:numiDi Dinte Bn teoria de%informCrii; anumite atitudini# reacDii# acDiuni dorite de un anumit a0ent
social. "cesta din urmC nu trebuie sC fie neapCrat de%informatorul# el poate fi o instituDie# o
or0ani%aDie etc.
Ca realitate nemijlocitC# de%informarea are douC dimensiuni2 una neintenDionalC# FI alta
intenDionalC# $i%End un anumit se0ment de opinie.
". ub aspect intenional# de%informarea poate fi anali%atC :)6; Bn funcDie de formele simbolice
prin care sunt codificate informaDiile din mesaj.
1. &upC cum se Ftie# codurile pot fi e'primate prin limbajul natural# limbajul non-$erbal :0esturi#
mimicC;# simboluri concrete :culori# panouri# lumini; FI simboluri abstracte specifice limbajului
artificial :eleborat FtiinDific;# precum2 formule matematice# e'presii lo0ice etc. &acC Bn
comunicarea socialC frec$enDa cea mai mare o Bnre0istrea%C codurile $erbale# mi'area acestora cu
oricare din celelalte coduri conduce la reali%area unui nivel %%metacomunicativ%%# care poate sC
deconte'tuali%e%e mesajul Bn sensul dorit de sursa de emisie.
1. / altC modalitate intenDionalC prin care se acDionea%C Bn sensul de%informCrii o constituie
codificarea polisemantic a mesajului" 4ultitudinea de semnificaDii imanente enunDului 0enerEnd
o di$ersitate corespun%Ctoare de opinii se rCsfrEn0e Bntr-o di$ersitate de atitudini care mer0 de la
ade%iune totalC la refractarism. "cesta este primul pas pentru tensionarea relaDiilor
interpersonale. An continuare# menDinerea unei entropii semantice Bn mesaje 0arantea%C entropia
or0ani%aDionalC pe termen scurt FI mediu# pentru ca pe termen lun0 sC se ajun0C la prCbuFirea
reDelei comunicaDionale care asi0urC eficienDa funcDionalC a structurii or0ani%atorice respecti$e la
ni$el formal7 la ni$el informal# efectul cel mai si0ur Bl constituie de%a0re0area mentalului
colecti$# care asi0urC identitate unei comunitCDi.
9. &e%informare strate0icC - este eficientC atunci cEnd pre%intC drept $alori sociale
fundamentale fie $alori care Bi sunt fa$orabile sursei# fie $alori mar0inale Bn raport cu interesele
publicului cCruia I se adresea%C. An acest mod# comunitatea este deturnatC de la preocupCrile ei
majore# $alorile sociale fundamentale sunt ne0lijate# iar 0radul de competiti$itate al respecti$ei
comunitCDi scade. Teoria de%informCrii include Bn aceastC cate0orie orice modificare deliberatC a
mesajelor Bn scopul culti$Crii unui anume tip de reacDii# atitudini FI acDiuni ale receptorilor#
1*
denumiDi Bn mod 0eneric# Dinte. "cest tip de acDiuni sunt produse# Bn mod obiFnuit# de or0ani%aDii
speciali%ate# militare sau paramilitare.
Ele(ente le $1!un!! 'e 'e-!n%&r(re
a. comanditarii - cei care concep FI proiectea%C conDinutul acDiunii# Dintele reale Fi cele potenDiale
ale acti$itCDii. Ei pot fi2 factori de deci%ie :0u$erne# state majore militare sau socio-profesionale;
FI 0rupuri de presiune. An timp ce prima cate0orie se foloseFte de ser$icii speciali%ate# 0rupurile
de presiune se ser$esc FI de echipe ad-hoc de amatori care au mare eficienDC Bn crearea FI
menDinerea confu%iilor.
b. speciali!tii sunt cei care planificC sec$enDele tactice ale acDiunii FI care coordonea%C toate
modalitCDile de Dinere sub control a efectelor concrete ale mesajelor emise. Ei simulea%C toate
cate0oriile de efecte pentru a reuFi sC aibC sub control atEt efectele proprii# cEt FI e'i0enDele
reproiectCrii unor elemente de detaliu sub impactul acDiunilor de contracarare Bntreprinse de DintC.
c. controlul - este piesa de le0CturC Bntre comanditari# care comandCKconduc acDiunea FI a0enDii de
influenDC. Pentru a stCpEni acea %onC a spaDiului social care le intrC Bn ra%a de responsabilitate#
controlorii recrutea%C FI BntreDin o $astC reDea de corespondenDi# de obicei nu direct# ci prin
intermediul unor terDe persoane care joacC rolul de cercetaFi. "ceFtia# aleFi din rEndul unor
indi$i%i cu totul insi0nifianDi# au rolul de a testa 0rradul de deschidere spre colaborare a unei
personalitCDi cu acces la date de importanDC considerabilC pentru comanditari FI planificatori.
d" agen$ii de influen$ - se recrutea%C din rEndul acelora care se bucurC de presti0iu Bn 0rupul lor
profesional Fi care urmea%C a fi de%informat prin mesaje primite de la planificatori $ia
controlori. Practica de profil a demonstrat cC a0enDii de influenDC pot fi2
-liderii de opinie din mediile intelectuale# care# din dorinDa lor de a se lansa Bn acDiune practicC#
acceptC sC lanse%e Bn spaDiul social mesaje care par Focante pentru publicul autohton
-un personaj apropiat factorilor de deci%ie - Bn 0eneral acesta este compromis printr-un fapt
$erificabil# pentru a a$ea certitudinea unei colaborCri mai lon0e$i$e
-Fefii de asociaDii7 conte'tul $ieDii asociati$e# specifice sistemelor pluraliste constituie un mediu
fa$orabil pentru recrutarea FI culti$area a0enDilor de influenDC. PlasEnd pe primul plan interese de
ordin umanitar# protejate de un cadru normati$ cu $aliditate internaDionalC# de%informatorul poate
atra0e mulDi nai$i Bn structurile asociaDiei# care# profesional# sunt personalitCDi de referinDC Bn
domeniul lor de acti$itate.
e. intermediarii se recrutea%C dintre personalitCDile influente Bn comunitatea respecti$C pentru a
juca rol de lideri de opinie FI a0enDi de influenDC ai intereselor care stau Bn spatele mesajelor ce se
emit cu un aer neutru FI declarati$ de pe po%iDii GGindependenteGG
f. releele - indi$i%i sau instituDii care se do$edesc utili Bn amplificarea FI pro0ramarea mesajelor
care constituie conDinutul de%informCrii
Ceea ce deosebeFte de%informarea de alte tipuri de comunicare este caracterul deliberat al
acDiunii FI lansarea Bn circuitul informaDional a unor informaDii parDial ade$Crate Bn conju0area lor
cu afirmaDii false# fCrC indicarea $reunei surse care ar putea fi $erificabilC pentru autenticitatea
celor emise. CercetCrile de teren au demonstrat cC re%ultatele cele mai efciente se Bnre0istrea%C
Bn domeniul mass-mediei# unde de%informarea poate atin0e frontal toate se0mentele de opinie ale
spaDiului social.
,.ub aspect neintenional, de%informarea este 0eneratC de sursele de mesaje deser$ite de
neprofesioniFti. Heleitarismul acestora# sau diletantismul celor ce transmit mesajele pot contribui
la colorarea sen%aDionalC a conDinutului lor pentru a stErni interesul unor se0mente cEt mai lar0i
de opinie. porirea 0radului de audienDC a mesajului insuficient prelucrat sub raportul pertinenDei#
1?
poate conduce la de%informare. &i$ersitatea enunDurilor# prin corelarea cu un spaDiu :audio#
$ideo# 0rafic; limitat de inserarea Bntr-o situaDie informaDionalC# determinC# Bn mod ine$itabil# o
selecDie a mesajelor. Practica mass-media a rele$at cC o sursC de distorsionare a mesajelor# cu
efecte importante asupra calitCDii informCrii FI care poate de0enera Bn de%informare# o constituie
utili%area unor criterii neadec$ate de selectare a informaDiilor. &e e'emplu# folosirea e'clusi$C a
criteriului economic sau politic Bn selectarea mesajelor# prin ima0inea parDialC pe care o oferC
asupra fenomenului Bn discuDie# poate a$ea ca finalitate de%informarea acelor se0mente de public
cCrora li se adresea%C.
&e%informarea poate fi o componentC a propa0andei# dar aceasta nu se poarte ba%a niciodatC
doar pe de%informare. &in perspecti$a consecinDelor sale sociale# de%informarea se aseamCnC cu
un alt fenomen manipulati$# %$onul. "cesta din urmC# spre deosebire de de%informare# nu are un
caracter deliberat FI nu presupune Bn mod obli0atoriu circulaDia unor informaDii false# ci doar
dificil de $erificat. L$onul poate fi produs BnsC de o acDiune de de%informare. Mintele pot fi atEt
0rupuri sau se0mente ale societCDii# cEt FI indi$i%i# Bntotdeauna lideri# de orice fel# care pot
influenDa deci%ional FI acDional 0rupurile Bn care se aflC. Efectele de%informCrii depind# pe de o
parte# de caracteristicile Dintelor :atitudine criticC# personalitate# ni$el intelectual# aspiraDii#etc.;#
iar pe de altC parte# de posibilitatea de a $erifica informaDiile $ehiculate.
Pr&",n'
Propa0anda este consideratC :)9; o acti$itate sistematicC de transmitere# promo$are sau
rCspEndire a unor doctrine# te%e sau idei de pe po%iDiile unei anumite 0rupCri sociale FI ideolo0ii#
Bn scopul influenDCrii# schimbCrii# formCrii unor concepDii# atitudini# opinii# con$in0eri sau
comportamente. An sensul clasic# se constituie ca un subsistem al sistemului politic al unui partid#
al unui 0rup social sau al unui re0im de 0u$ernare7 Bn pre%ent BnsC# se de%$oltC numeroase forme
de propa0andC :economicC# tehnicC# medicalC# sporti$C# culturalC;# diferenDiate dupC conDinut FI
prin raportare la profilul 0rupului social care o iniDia%C# urmCrind reali%area unor scopuri
persuasi$e.
Ca sistem# propa0anda dispune de2
1.o structurC instituDionalC speciali%atC :aparat de conducere ierarhicC# centre de or0ani%are#
centre de studiu# proiectare FI difu%are de mesaje;
1.ideolo0ie FI $alori aflate Bn corespondenDC cu interesele FI obiecti$ele 0rupCrii sociale pe care o
repre%intC7 acestea sunt luate ca referinDC pentru pro0ramarea FI reali%area propa0andei
9.mijloace FI metode de transmitere a mesajului7 studiul sociolo0ic al acestora distin0e
urmCtoarele 0rupuri mari de metode2
-afecti$C - constC Bn or0ani%area mesajelor astfel BncEt acestea sC pro$oace trCiri FI ade%iuni
colecti$e# mai ales de tip emoDional. 4ai BntEi se indicC consecinDele ne0ati$e ale unei opDiuni
personale pro$ocate de o a0enDie anume :afectarea intereselor# ameninDare a po%iDiei indi$iduale#
Bmpiedicarea reali%Crii unor obiecti$e personale importante etc; pentru a declanFa reacDia afecti$C
ne0ati$C faDC de aceasta FI apoi se pre%intC o alternati$C diferitC care ar a$ea numai efecte
po%iti$e. "ccentul nu este pus pe ar0umentarea lo0icC sau pre%entarea unor fapte rele$ante# ci pe
acele informaDii care au o profundC re%onanDC afecti$C.
-a faptelor - :4erton# -a%arsfeld;7 este concentratC pe transmiterea de fapte cEt mai concrete#
saturate de amCnunte rele$ante pentru persoanele ale cCror opDiuni ar urma sC fie modificate.
"ccentul nu este pus pe fapte 0enerale# ci pe cele personali%ate FI care dispun de potenDialitatea
descoperirii unei surpri%e de cCtre receptor. Andemnurile directe# lo%incile# apelurile %0omotoase
la urmarea unor cCi sunt Bnlocuite de o astfel de selecDie FI pre%entare a faptelor care pro$oacC
1(
opDiunea persoalC pentru acea cale pre%entatC ca cea mai bunC dintre cele posibile. An felul acesta
se lasC impresia autonomiei personale Bn luarea deci%iei.
-persuasi$C - presupune aplicarea re0ulilor retorice de or0ani%are a adiscursului# mai ales prin
utili%area unor cu$inte saturate emoDional FI care se ba%ea%C pe persuabilitatea membrilor
audienDei.
/ altC distincDie importantC se face Bntre propa0anda tacticC :proiectatC pe termen scurt pentru
obDinerea unor efecte imediate; FI propa0anda strate0icC :pe termen lun0# destinatC formCrii sau
modificCrii $alorilor# atitudinilor de ba%C FI concepDiilor proprii indi$i%ilor FI societCDii.
Cea mai imporatntC formC de propa0andC a fost consideratC pEnC Bn pre%ent propa0anda
politicC. Pentru I.Ellul :)6; aceasta este# de fapt# GGun dialo0 care nu e'istCGG. -a ni$el
internaDional# ea BDi propune sC GGremodele%e psiholo0ia celor cu care se aflC Bn competiDie# Bn
condiDiile Bn care cCile diplomatice# economice sau militare au de$enit inoperante sau e'cesi$ de
costisitoare. Propa0anda politicC nu urmCreFte descoperirea unor ade$Cruri# ci con$in0erea
interlocutorilor reali sau potenDiali. An acest sens# >ust$e -e ,on# menDiona e'istenDa a patru
factori principali de con$in0ere# pe care Bi pre%enta ca pe un fel de GG0ramaticC a persuasiuniiGG2
-presti0iul sursei - su0estionea%C Fi impune respect
-afirmaDia fCrC probe - eliminC discuDia# creEnd totodatC impresia documentCrii erudite a celor
care repre%intC sursa de mesaje
-repetarea - face sC fie acceptatC ca fiind certC o afirmaDie compatibilC cu obiecti$ele sursei
-influenDarea mentalC# care BntCreFte :iterea%C; con$in0erile indi$iduale incipiente sau aparDinEnd
indi$i%ilor fCrC personalitate
Tot Bn domeniul politic :dar poate fi folositC cu succes Fi Bn alte domenii; se distin0e Bntre2
propaganda alb7 utili%ea%C materiale pro$enite din surse oficiale# conDinEd noutCDi culturale#
artistice# aparent inofensi$e# cum ar fi2 stilul de $iaDC# pre%entarea unor personalitCDi considerate
e'emplare pentru $iaDa culturalC# sporti$C# mu%icalC# fCrC a aduce Bn discuDie elementele care ar
pune Bn discuDie performanDele spaDiului social din care pro$in personalitCDile respecti$e.
Haloarea psiholo0icC a unor astfel de colaje poate fi pentru ascultCtorii :cititorii; nepre0CtiDi FI
fCrC luciditate# considerabilC. CercetCrile au rele$at o eficienDC mai mare a propa0andei albe Bn
rEndurile tineretului prin transmiterea unor emisiuni radiofonice de mu%icC tEnCrC Bn alternanDC
cu scurte buletine de Ftiri. Pe fondul percepti$ po%iti$ creat de conte'tul mu%ical# remanenDa
mesajelor din Ftiri este deosebit de mare# deoarece propa0anda se reali%ea%C neostentati$ FI
creea%C impresia unui dialo0 Bntre e0ali.
-propaganda neagr $ehiculea%C# Bn 0eneral# materiale GGfabricateGG# puse pe seama fie a unor
instituDii ine'istente pe care ascultCtorulKcititorulKpri$itorul nu le poate $erifica# fie pe seama unor
instituDii care e'istC# dar care au cu totul alte preocupCri decEt cele din Ftirile fabricate. 4esajele
GGarti%anale GGlansate Bn spaDiul social pot surprinde prin GGnoutateaGG lor# FI asfel# pot 0enera un
curent fa$orabil sursei de emisie. &e pe aceleaFi po%iDii se emit Ftiri fCcEndu-se preci%area cC
pro$in din %$onuri neidentificate.
-propaganda cenu!ie este cea mai frec$ent folositC de centrele de de%informare. pecificul sCu
constC Bn combinarea informaDiilor parDial reale cu cele inte0ral false alcCtuind Ftiri cu aspect
aparent precis# care BnsC nu pot fi $erificate complet. Publicul care identificC# episodic elemente
pe care le cunoaFte# poate fi uFor indus Bn eroare de asemenea fabricaDii# punEnd noutCDile pe
seama unor lacune personale de informaDie.
Mn!"ulre !n%&r(1!&nl2 3I stru$tur!le (e'!t!$e

1+
I0nacio .amonet :)1; a$erti%ea%C cC mecanismul comunicaDional modern# BnsoDit de o
reBntoarcre a monopolurilor# Bi Bn0rijorea%C pe drept cu$Ent pe cetCDeni. cepticismul# teama#
neBncrederea sunt sentimentele dominante Bn ultimul deceniu ale cetCDenilor cu pri$ire la
mijloacele de difu%are a informaDiilor. An mod confu%# fiecare simte cC ce$a nu mai mer0e Bn
funcDionarea 0eneralC a sistemului informaDional. .C%boiul din >olf# .e$oluDia romEnC#
scandalul Clinton--eNins<5# Bi fac sC se teamC de e$entualitatea unei manipulCri subtile a
mentalitCDilor la scarC planetarC.
"ceastC stare de spirit este 0eneratC de ilu%ia ce mai persistC BncC potri$it cCreia sistemul media
are doar rolul fundamental de a repre%enta realitatea. An aceastC accepDie# doar repre%entarea#
o0lindirea unui GGceGG pree'istent este luatC Bn seamC# fiecare om aFteptEnd de la presC sC restituie o
GGcopieGG dupC modelul pe care $iaDa Bl pune la dispo%iDie. .ealitatea mediaticC de astC%i ne pune
BnsC Bn faDa funcDiei de constituire# de construcDie a realitCDii pe care o manifestC astC%i informaDia.
Ea nu mai este o o0lindC neutrC a unui dat ce premer0e# deoarece sunt implicate definiti$ FI
substanDial Bn acest GGdatGG# confi0urEndu-l dupC propria lor finalitate.
Putem spune astfel# BmpreunC cu .amonet# cC# astC%i# conceptele de ba%C ale jurnalismului s-au
schimbat# astfel BncEt# raportarea la accepDia repre%entaDionalC a presei nu poate decEt sC fie
0eneratoare de cri%e.
Care sunt cele mai importante schimbCriO
1. informa$ia - ea Bnsemna# recent# furni%area nu numai a descrierii precise - FI $erificate - a unui
fapt# a unui e$eniment# ci FI un ansamblu de parametri conte'tuali care sC permitC cititorului sC-i
BnDelea0C semnificaDia profundC. ub influenDa tele$i%iunii BnsC# Cn special a ideolo0iei sale de
informare :transmisia Bn direct FI Bn timp real;# a informa BnseamnC acum GGa arCta istoria Bn
desfCFurareGG. "stfel# s-a stabilit ilu%ia cC a $edea BnseamnC a BnDele0e. / asemenea concepDie
duce la o fascinaDie pentru ima0ini turnate Bn direct# cererea BncurajEnd oferta de documente
false# reconstituiri# mmanipulCri FI mistificCri.
1. actualitatea - tele$i%iunea# datoritC impactului ima0inilor sale este aceea care impune ale0erea
e$enimentului semnificati$# constrEn0End astfel presa scrisC sC o urme%e. e instalea%C astfel
ideea cC importanDa e$enimentelor este proporDionalC cu bo0CDia lor de ima0ini. !n e$eniment
care poate fi arCtat Bn direct este mai remarcabil decBt cel care rCmEne in$i%ibil FI cu o importanDC
abstractC.
9" timpul informa$iei - apariDia Internetului micForea%C timpul informaDiei. Presa cotidianC pare
demodatC# aflEndu-se# prin forDa lucrurilor# Bn BntEr%iere faDC de data producerii e$enimentului.
"stfel este constrEnsC sC se limite%e la relatara e$enimentelor din plan local# la 0enul GGpeopleGG FI
la afaceri.
6. veridicitatea informa$iei. !n fapt este ade$Crat sau nu# nu fiindcC se conformea%C unor criterii
obiecti$e# ri0uroase FI atestate la sursC# ci pur FI simplu pentru cC celelalte medii de informare
repetC aceleaFi afirmaDii FI confirmC. .epetiDia se substituie demonstraDiei# iar informDia este
BnlocuitC cu confirmarea. TendinDC periculoasC dacC ne 0Endim la apariDia noilor monopoluri
informaDionale# a me0atrusturilor internaDionale de media.
PlecEnd de la premisa cC GGmass-media participC nu numai la 0ene%a# ci FI la manipularea opiniei
publiceGG# .obert Cisimo :)6; a studiat GGpresa ca parte din sistemele de manipulare cele mai acti$e
ale opiniei publice# ajun0End la conclu%ia cC ea repre%intC o armC teribilC sub raportul
potenDialului de influenDare. Ca principale tehnici de manipulare prin pres# folosite Bn mod
curent# enumerC2
1. selectarea !tirilor - este apreciatC ca cea mai eficientC cale de inserDie a influenDei Bn spaDiul
informaDional# deoarece criteriile de selectare aparDin deja celor care deDin o anumitC influenDC Bn
11
structura socialC. Este e$ident cC aceFtia $or selecta numai informaDiile care nu le le%ea%C
interesele
1. orientarea !tirilor - se reali%ea%C de obicei prin omiterea unor componente ale mesajului
iniDial# publicul a$End acces doar la unele se0mente ale circuitului informaDional. An acest sens#
redactarea Ftirilor trebuie sC DinC cont de faptul cC realitCDii pro%aice publicul Bi preferC o ima0ine
mai tonicC. An consecinDC# Ftiind cC nu trebuie sC se opunC publicului# cei care le redactea%C au o
proiecDie distracti$C# conDinEnd formulCri deosebit de familiare chiar pentru fapte deosebit de
0ra$e# accesibilitatea acestora fiind asi0uratC. &e asemenea au obli0aDia de a controla stilistic
conDinutul Bn sensul aFteptCrilor publicului lar0.
9. influen$area prin plasarea !tirilor - $i%ea%C dimensionarea a'iolo0icC a conDinutului Bn funcDie
de pa0ina pe care este culeasC Ftirea sau de locul atribuit acesteia Bntr-o emisiune. "stfel#
plasarea unui fapt oarecare pe prima pa0inC Bl poate proiecta Bn sfera e$enimenDialului# Bn timp ce
un e$eniment autentic dar defa$orabil puternicilor %ilei# prin distribuire pe ultimele pa0ini
contribuie la aruncarea lui Bn anonimat# opinia publicC urmEnd acest curent
6. influen$area prin titluri - se ba%ea%C pe faptul cC sinte%a din titlul articolului constituie o
e$aluare a articolului Bn structura de ansamblu a publicaDiei. Caracterele cu care sunt alese indicC
FI importanDa lor pentru editori# importanDC ce se transferC FI publicului
). alegerea evenimentelor care vertebrea& un flux comunica$ional cu mare putere de
influenDare# BntrucEt abordarea Bntre0ii acti$itCDi a unui lider Bn conte'tul statusului de presti0iu a
ramurii de acti$itate Bn care s-a afirmat contribuie la discreditarea lui Bntr-o manierC aparent
re$erenDioasC# dar eficientC.
=. selec$ia fotografiilor n presa scris precum FI e'plicaDiile care BnsoDesc foto0rafiile pot afecta
semnificati$ atitudinea publiciGului faDC de conDinutul din ima0ini. / modaliate de deni0rare fCrC
cu$inte o constituie alCturarea unei foto0rafii scandaloase de ima0inea unei persoane cCreia nu I
se face presC bunC Bn momentul respecti$. impla $ecinCtate poate induce Bn percepDia cititorului
o echi$alenDC $aloricC deosebit de remanentC Bn fondul apercepti$ Fi cu impact asupra apariDiilor
publice $iitoare ale persoanei respecti$e
*. editorialul# prin orientarea inerentC editorialistului# poate contribui nu numai la afirmarea unei
personalitCDi# ci FI la transformarea ei Bn lider de opinie al publicului care BmpCrtCFeFte punctul de
$edere al editorialistului respecti$. Antr-o lume 0rCbitC# editorul re%umC Bn ochii cititorului scara
de $alori necesarC orientCrii Bn succesiunea e$enimentelor deosebit de schimbCtoare. Efectul
acestei situaDii Bl constituie culti$area comoditCDii cititorului care Bncepe sC $ehicule%e idei FI
opinii care nu-i aparDin# dar BnsuFindu-le din editorial# el colportea%C aparenDa 0irului
obiecti$itCDii pe care-l pretinde presa Bn ansamblul ei
?. producerea !' difu&area informa$iilor tenden$ioase - ocupC un loc aparte Bn manipulare.
InformaDia tendenDioasC a fost multC $reme identificatC fie cu eroarea# fie cu minciuna. tudii
recente :Hol<off; au clarificat faptul cC eroarea se defineFte numai ca o neadec$are Bn raport cu
realitatea# Bn timp ce minciuna este o neadec$are faDC de ade$Cr. Cum obiecti$ul Bl constituie
manipularea# de%informatorul foloseFte chiar FI calomnia sau minciuna atunci cEnd acestea se
do$edesc a-i sluji interesele. Ca principale fa$ete ale minciunii# literatura de specialitate propune
urmCtoarele :)=;2
1. do%ajul sa$ant de jumCtCDi de ade$Cr cu jumCtCDi de minciunC# primele determinEnd acceptarea
celorlalte# FI aceasta cu atEt mai uFor cu cEt opinia publicC este neutrC sau deja parti%anC.
1. minciuna absolutC# adesea eficace datoritC enormitCDii sale
9. contraade$Crul# ne$erificabil datoritC lipsei de martori
11
6.minciuna prin omisiune# Bn special aceea care ne0lijea%C sC pre%inte informaDia Bn tot conte'tul
ei
).$alorificarea detaliilor# a faptului BntEmplCtor Bn detrimentul esenDialului estompat Bn mod
sa$ant
=. amestecarea faptelor# a opiniilor sau persoanelor echi$alente# care# Bntr-o anumitC $ariantC# $or
putea fi condamnate cu uFurinDC folosind o ilustrare adec$atC# chiar dacC este abu%i$C
*. reminiscenDe false sau comparaDii nejustificate
?. minciuna BnecatC Bntr-un noian de informaDii# e'istEnd posibilitatea de a fi re0CsitC ulterior
pentru a ser$i drept punct de referinDC
(.citate apro'imati$e sau trunchiate
1+. afirmaDii fCcute pe un ton an0elic# de%in$olt sau indi0nat
11. e'a0erarea apocalipticC a unui fapt accesoriu Fi fCrC importanDC Bn numele unor principii
morale
11. slCbirea ade$Crului printr-o pre%entare sarcasticC sau persiflatorie
19. etichetarea interlocutorului atribuindu-i o pretinsC apartenenDC la un anumit sistem de idei ce
poate fi respins mai uFor decEt discutarea Bn detaliu a ar0umentelor $eritabile pre%entate
16. forma superioarC a utili%Crii manipulati$e a minciuii rCmEne BnsC spunerea ade$Crului
lCsEndu-se sC se BnDelea0C cC este minciunC#sau ne0area unei afirmaDii Bn aFa fel BncEt
interlocutorul sC creadC cC# de fapt# este aprobatC de cel ce o formulea%C FI o emite.
Toate aceste e$oluDii fac e$ident faptul cC $arietatea modalitCDilor Bn care se constituie FI
funcDionea%C or0ani%aDiile sociale# di$ersitatea naDiunilor dar FI a or0ani%aDiilor# posibilitatea
diferenDelor# decalajelor FI incompatibilitCDilor sunt produse FI e'presii ale procesorilor sociali de
informaDii . TendinDa 0lobali%Crii informaDiei publice oferC cEmp deschis intermediarilor ce se
speciali%ea%C pentru a folosi comunicarea cu scopuri ce pot sC o afecte%e7 de asemenea# utili%area
posibilitCDilor deschise de cercetarea FtiinDificC produce noi canale de comunicare# care modificC
din ce Bn ce mai mult nu doar posibilitCDile de receptare# dar FI modalitCDile de procesare FI
conser$are a informaDiilor utile social.
&acC autonomia funcDionalC a oamenilor este dependentC de capacitatea lor de a e$alua
informaDiile cu care operea%C# e$oluDiile menDionate produc situaDii e'istenDiale noi care nu
Bnlesnesc posibilitCDile de e$aluare FI deci%ie.
An aceste condiDii# ansamblul sistemului de comunicare socialC aruncC pro$ocCri de naturC eticC
specialiFtilor Bn acest domeniu# pro$ocCri cCrora trebuie sC Bncepem sC le facem faDC.
8 . I(,!ne !nst!tut!!l&r )&r,n!-t!!l&r+
Probleme:
Consideratii pri$ind repre%entarea obiectelor# fenomenelor sau indi$i%ilor.
>estionarea :schimbarea; ima0inii institutiilor :or0ani%atiilor;.
19
4ecanismele de manipulare. Posibilitati de e$itare a manipularii.
C&ns!'ert!! "r!*!n' re"re-entre &#!e$tel&r4 %en&(enel&r su !n'!*!-!l&r
"l$in Toffler# in celebra sa parte Puterea in miscare# da contur unui ade$ar al %ilelor noastre2
trium$iratul muschii# banii si mintea# care a fost motor al de%$oltarii societatii omenesti din
cele mai $echi timpuri si pana in pre%ent# tinde sa se restran0a. Puterea re$ine pre$alent aceluia
care controlea%a :detine# creea%a# foloseste; informatia - prin informatie intele0andu-se de la o
noutate banala si pana la tehnoolo0iile ultrasofisticate.
Noua era preconi%ata de preputatul $iitorolo0 se $a cladi# in special# pe e'traordinara de%$oltare
a sistemelor informationale# pe multiple aplicatii ale acumularii# transmiterii si $alorificarii
cuceririlor stiintei moderne. &in remodelarea structurilor de putere il are asupra ima0inii
institutiilor :or0ani%atiilor;# in 0eneral si asupra institutiilor statului# in special.
Practica a do$edit# mai ales in ultima $reme# faptul ca ima0inea unor institutii :or0ani%atii; are o
$aloare patrimoniala si este uneori esentiala in scopul cresterii credibilitatii acesteia.
Prin ima0ine trebuie sa intele0em un atribut al $ietii psihice# dar si psihosociale# ba%at pe
capacitatea pshicului uman de a-si construi repre%entari mentale - capacitate care este esentiala in
actul comunicarii. Ima0inea poate sa influente%e puterea de deci%ie a unui indi$id sau a unei
colecti$itati.
Ima0inea unei institutii :or0ani%atii; se 0estionea%a ca oricare obiect de patrimoniu# tinand totusi#
seama de faptul ca aceasta a$ere a fost cu 0reu a0onisita. unt situatii cand ima0inea unei
institutii :or0ani%atii; este mai $aloroasa decat intre0 patrimoniul firmei respecti$e. Este ca%ul
ima0inii pe care o poseda firma Coca-Cola.
e poate spune ca prin ima0ine se intele0e repre%entarea unor atitudini# opinii sau prejudecati
cu pri$ire la o persoana# un 0rup de persoane ori la opinia publica fata de o institutie
:or0ani%atie;. Cu alte cu$inte# ima0inea este o parere a unei persoane# 0rup de persoane sau a
opiniei publice despre institutia :or0ani%atia; respecti$a. Ne punem problema daca aceasta
ima0ine este importanta pentru noi. Toti specialistii sunt de acord ca o ima0ine ne0ati$a
afectea%a# uneori de o maniera incredibila# succesul institutiei :or0ani%atiei;.
&esi ne referim la institutii in sens lar0# putem include si institutiile publice in aceasta cate0orie#
iar 0estionarea ima0inii acestora este obli0atia tuturor functionarilor publici si in special a
conducatorilor. / buna 0estionare a ima0inii acestor institutii duce la cresterea increderii
publicului in acti$itatea acestora# dar si la diminuarea impresiei 0enerale despre institutie ca fiind
un factor de coercitie.
Pentru a putea intele0e termenul de ima0ine si pentru a putea identifica acele tehnici sau metode
de formare a acesteia este bine sa e'plicam conceptul de repre%entare.
"sa cum preci%am mai inainte# psihicul uman are capacitatea de a-si construi repre%entari
mentale cu pri$ire la diferite aspecte ale $ietii sociale sau politice# ori cu pri$ire la o persoana# o
institutie sau un obiect. "ceste repre%entari sunt puternic conditionate de modul nostru de a
0andi# a actiona# a percepe ori a or0ani%a informatiile pe care le detinem. e poate spune ca
repre%entarea unor obiecte ori institutii :or0ani%atii; constituie un atribut al $ietii psihice a
fiecarui indi$id. Pot e'ista mai multe repre%entari decat persoane.
In acest conte't# putem aminti chiar de parado'ul Carnap.
.udolf Carnap aprecia%a ca# in ca%ul unui banal accident de circulatie# parerile cu pri$ire la
cau%a acestuia $or diferi fundamental in functie de pre0atirea# modul de a-si forma
repre%entarile si de e'perienta de $iata a fiecarui indi$id.
16
"stfel# un politist se $a raporta la modul in care a fost respectata le0islatia rutiera# un psiholo0 $a
0asi cau%e de natura subiecti$a# oboseala sau stare de iritabilitate# un constructor de drumuri se
$a le0a de calitatea proasta a drumurilor etc.
!nii specialisti afirma ca repre%entarile cu pri$ire la perceptia realitatii se formea%a in doua
planuri2
un plan al $i%ibilitatii pro'imale :nemijlocite;# in care institutia :or0ani%atia; este perceputa prin
simturi# a$and practic dimensiuni reduse7
un plan al $i%ibilitatii distale :mijlocite# mediate;# inaccesibil in mod direct# dar accesibil prin
oricare sistem mijlocitor :media;.
In ca%ul 0rupurilor sociale# repre%entarea institutiilor :or0ani%atiilor; tine seama in principal de
credinte# atitudini# opinii si# nu in ultimul rand# de principalele $alori sociale create de 0rupul
respecti$. "ceste $alori $or constitui criteriul esential la care se $or raporta toti atunci cand isi
formea%a ima0inea despre ce$a sau cine$a.
&in punctul de $edere al celui care doreste sa forme%e o ima0ine# in fata unui 0rup social este
foarte important sa tina seama de faptul ca e'ista unele elemente care nu trebuie atinse#
modelate# miscate sau transformate. Este ca%ul credintelor care au o $iata lun0a in constiinta
0rupului respecti$ si care este bine deci sa fie puse in $aloare sau amintite# dar nu schimbate.
Trebuie lucrat mult cu opinii# deoarece au o situatie instabila in constiinta colecti$a# iar de la
acestea se poate trece foarte usor la atitudini.
(tructura imaginii )repre&entarii)
4ajoritatea specialistilor sunt de acord cu ideea ca ima0inea are o structura a'ata in jurul unui
nod :nucleu; central.
In acest nucleu se 0aseste semnificatia# obiectul si or0ani%area repre%entarii. In jurul lui pot
e'ista o sumedenie de concepte :teorii; inrudite si# in cea mai mare parte# deri$ate din acesta.
Nucleul sau conceptul esential stabileste atat modul in care se reali%ea%a le0aturile dintre
elementele ce-l compun# cat si semnificatia lui. "cest lucru face ca in acti$itatea de formare a
ima0inii sau# in$ers# in demontarea ima0inii ne0ati$e# conceptul esential trebuie sa aiba
stabilitate. chimbarea lui duce la reor0ani%area tuturor acti$itatilor institutiei :or0ani%atiei; in
functie de noul concept adoptat.
In fine# nucleul trebuie sa fie con$er0ent in ceea ce pri$este elementele sau repre%entarile care il
compun. -ipsa de ambi0uitate este o caracteristica deosebita in formarea unei ima0ini.
In jurul acestui nucleu 0ra$itea%a o serie de concepte# care fie deri$a din cel initial# fie incearca
sa-l le0e de realitatea nemijlocita. Conceptele periferice cauta sa cree%e le0aturi cu pre%entul# cu
situatia concreta e'istenta la ni$elul institutiilor :or0ani%atiilor;. "cestea sunt deosebit de
di$ersificate si au# in principal# rolul unui feed-bac<# de punere de acord a e'i0entelor nucleului
cu ceea ce se intampla in practica. &in aceasta interactiune $a iesi repre%entarea cea mai corecta
de natura de a schimba :forma; ima0inea institutiei :or0ani%atiei; respecti$e.
Prof. ". Neculau reia caracteristicile sistemuluui central si periferic al repre%entarilor sociale
dupa I. C. "bric si proiectea%a modelul de reali%are a acestora.
"stfel# sistemul central asi0ura2
le0atura cu memoria colecti$a si istoria 0rupului7
defineste omo0enitatea 0rupului7
este stabil# coerent# ri0id# re%istent la schimbare.
"re urmatoarele functii2
0enerea%a semnificatii ale repre%entarii7
1)
determina or0ani%area sa.
(istemul periferic2
permite inte0rarea e'perientelor si istoriilor indi$iduale7
suporta etero0enitatea 0rupului7
este amplu# e$oluti$ si suporta usor contradictiile.
"re urmatoarele functii2
permite adaptarea la realitatea concreta7
permite diferentierea continuturilor7
protejea%a sistemul central.
Gest!&nreee !(,!n!! !nst!tut!!l&r )&r,n!-t!!l&r+
&incolo de aceste e'plicatii pur teoretice pri$ind conceptul de repre%entare sta un fapt cu
profunde semnificatii in planul relatiilor publice. 8ormarea ima0inii unei institutii :or0ani%atii; se
poate reali%a aplicand o anumita politica ce tine# pe de o parte# de stilul mana0erial al
conducatorului institutiei :or0ani%atieie; si# pe de alta parte# de acti$itatea desfasurata de
an0ajati.
"ceasta politica se traduce in practica printr-o serie de acti$itati de relatii publice concertate si
defalcate in timp# care au menirea de a forma# schimba sau mentine ima0inea unei institutii sau
or0ani%atii.
Ele sunt2
&e%$oltarea unui mana0ement de inalta performanta la ni$elul institutiei :or0ani%atiei;
respecti$e.
>ama de acti$itati care duc la succesul instituiei :or0ani%atiei; respecti$e tin# asa cum aratam
mai inante# de conducerea acesteia# insa esential pentru a-si forma# schimba sau mentine
ima0inea este derularea unei acti$itati performante. In practica relatiilor publice se $orbeste de
un slo0an care este esential pentru ima0ine sa faci lucruir bune si sa spui cu tarie acest lucru.
Prin lucruri bune se intele0e fie un produs de calitate# cel mai bun in domeniu sau la ni$elul
celor mai bune# fie ser$icii ireprosabile.
In ca%ul institutiilor :or0ani%atiilor; care fac parte din structura or0anelor statului# mana0ementul
performant are si alte conotatii. !n mana0ement defectuos poate duce la perturbarea unor
acti$itati si de aici pot aparea incalcari ale drepturilor si libertatilor cetatenesti. In anumite
situatii# insa# aceste institutii fiintea%a ca ade$arate se$icii publice# ele fiind parte componenta a
or0anismului statal# dar puse in slujba cetateanului. In ca%ul acestora# acti$itatea de relatii
publice a$and ca scop principal 0estionarea unei ima0ini reale este deosebit de importanta# cu
atat mai mult cu cat# in 0eneral# aceste ser$icii publice au ne$oie de cetateni din domeniul ordinii
publice# si0urantei nationale si administratiei publice.
&atorita acestor aspecte# mana0ementul desfasurat de institutiile interesate in 0estionarea
ima0inii trebuie sa fie performant.
&e%$oltarea la ni$elul institutiei :or0ani%atiei; a unei strate0ii de casti0are a increderii si
simpatiei propriilor an0ajati. Este o strate0ie de relatii publice# ce presupune o indoctrinare a
personalului cu o filosofie a institutiei# in care elementul esential este intele0erea rostului
:economic# social etc.; al acesteia. Important este ca fiecare an0ajt sa se considere coparticipant
1=
la acti$itatea institutiei :or0ani%atiei;# iar institutia sa-i apara in minte ca fiind cea care ii permite
sa-si manifeste din plin spiritul in$enti$# creator si# in ultima instanta# personalitatea.
"cti$itatea in sine este 0reu de reali%at si presupune o in$estitie de timp# rabdare si pasiune din
partea conducatorilor :mana0erilor;# intele0ere si rabdare din partea an0ajatilor.
&in punctul nostru de $edere# indoctrinarea personalului trebuie sa $i%e%e in special educarea
lui cu pri$ire la2
respectul fata de le0e. e poate afirma ca un functionar public trebuie sa aiba un cult pentru
aceasta7
o conduita ireprosabila atat in familie# la locul de munca# cat si in societate7
dorinta de autodepasire# de a promo$a# de a-si perfectiona pre0atirea7
respectul fata de cetateni# intele0erea faptului ca functionarul public este in slujba acestuia# si nu
in$ers7
dorinta de a contribui cu toata ener0ia la bunul mers al institutiei :or0ani%atiei; din care face
parte.
&esfasurarea unei campanii publicitare sustinute# iar# in anumite situatii# a0resi$e.
In lucrarea .elatii publice# succes si credibilitate autorii folosesc ca e'emplu modul cum firma
Jrupp# imediat dupa ra%boi# folosind o strrate0ie de relatii publice# in care publicitatea a dost
elementul esential# a reusit sa-si schimbe ima0inea# astfel ca dupa un timp relati$ scurt firma a
fost incununata de un succes deplin.
Intr-ade$ar# pentru a fi cre%ut# este necesar sa arati celorlalti :potentiali cumparatori# publicul
propriu# concurentilor; ca produsele# ser$iciile pe care le pui la dispo%itie sunt de calitate si la
preturi competiti$e. In acest sens# clipurile publicitare trebuie sa fie foarte simple# e'trem de
e'presi$e si pre%entate foarte des# daca se poate de cate$a ori pe %i in perioadele de ma'ima
audienta a mijloacelor de informare in masa.
Nu acelasi lucru se poate spune despre institutiile :or0ani%atiile; statului# deoarece in ca%ul
acestora publicitatea :in sensul comercial al cu$antului; nu poate fi folosita. Este# insa# normal ca
publicul sa aiba cunostinta despre acti$itatea ce se desfasoara in interiorul institutiei# moti$
pentru care campania asa-%is publicitara trebuie sa fie o actiune de informare corecta a
publicului lar0 despre2
- obiecti$ele si sarcinile instituiei :or0ani%atiei;7
- atributiile acesteia conferite de le0e7
- metode folosite in acti$itatea de aplicare a le0ii7
- succese si e$entual ca%uri mai deosebite reali%ate cu ajutorul cetatenilor7
- dificultati intampinate in munca.
"cti$itatea de informare trebuie sa se desfasoare re0ulat# dupa un anumit orar sau periodic# in
cadrul unor emisiuni distincte la mijloacele de informare in masa cu cea mai mare audienta in
mijlocul publicului.
8olosirea sponsori%arii.
In acti$itatea de relatii publice# sponsori%area este una din metodele cele mai des intalnite pentru
formarea unei ima0ini corecete si reale a institutiilor :or0ani%atiilor;.
E'ista firme care au o politica proprie in ceea ce pri$este folosirea sponsori%arii ca suport de
promo$are a ima0inii.
Putem da trei e'emple concludente2
Primul se refera la firma Coca-Cola care de cati$a ani foloseste sponsori%area principalelor
e$enimente sporti$e ale planetei :Iocurile /limpice# Cupa 4ondiala de 8otbal etc.; si cautand
1*
prin aceasta sa dea produselor sale o ima0ine ce este asociata in mintea publicului cu tineretea#
sanatatea# dorinta de a fi cel mai bun. 8irma isi construieste ima0inea pe principiul mo%aicului#
iar sponsori%area principalelor e$eniment sporti$e nu este decat o sec$enta din acti$itatea de
relatii publice a acesteia7
"l doilea se refera la eterna ri$ala a firmei Coca-Cola# si anume firma Pepsi-Cola. periati de
impactul neobisnuit al sponsori%arii principalelor e$enimente sporti$e# oficialii firmei au 0asit ca
metoda de 0estionare a ima0inii sponsori%area principalelor e$enimente culturale si artisitice si#
in special# a trupelor de mu%ica roc< si pop cunoscute. Efectul s-a $a%ut imediat# ima0inea firmei
a fost asociata cu modernismul si tineretea7
"l treilea e'emplu se refera la firma 4arlboro# care si-a 0estionat ima0inea sponsori%and in
special cursele automobilistice de 8ormula 1# reusind sa-si cree%e o ima0ine asociata cu tineretea
si curajul.
Cele trei e'emple intaresc ideea ca sponsori%area este o metoda foarte eficienta de 0estionare a
ima0inii unei institutii :or0ani%atii;.
&in punctul nostru de $edere# sponsori%area poate aduce ser$icii ima0inii institutiei
:or0ani%atiei; atunci cand ea este 0estionata corect. "stfel# mana0erii institutiilor :or0ani%atiilor;
trebuie sa aiba in $edere ca# in 0eneral# institutiile statului sunt in$estite cu autoritate si# la
ne$oie# pot face u% de forta de constran0ere. In acest fel# publicul tinde sa-si forme%e o ima0ine
falsa despre institutie. Cei care aplica le0ea sunt asociati# uneori# cu niste oameni infle'ibili#
brutali# cu niste duri# e$itand cateodata comunicarea cu acestia.
ponsori%area din resurse proprii a unor actiuni caritabile# la camine de batrani# lea0ane de copii
si altele# are rolul de a ster0e ima0inea de oameni infle'ibili# aratand publicului ca si functionarii
publici# desi cateodata sunt obli0ati sa ia masuri ferme# sunt oameni cu suflet# care isi ajuta
semenii atunci cand se afla la 0reu.
"n0ajarea unui personal foarte bien pre0atit# cu o comportare decenta si indepartarea celor care
comit abateri.
Intr-ade$ar# personalul institutiilor :or0ani%atiilor; are un rol esential in promo$area unei ima0ini
de marca. e poate spune ca# de calitatea acestui personal depinde bunul mers al firmei
:institutiei; si# bineinteles# succesul acesteia. Pentru aceasta# este normal ca# atunci cand este
an0ajata# ea sa fie bine studiata# in functie de e'i0entele formulate de mana0er.
Indiferent de specificul acti$itatii desfasurate de firma :institutia; respecti$a# este necesar ca la
an0ajare sa se tina seama# printre altele# de urmatoarel2
- temperamentul candidatului7
- trasaturile de caracter7
- atitudinile# aptitudinile si abilitatile psihice7
- interesele# aspratiile# dorintele7
- con$in0erile cu caracter politic7
- ni$elul de pre0atire prefosionala si $arsta7
- e'perienta in postul pentru care solicita incadrarea7
- starea de sanatate7
- acti$itatile e'traprofesionale desfasurate7
- comportarea in familie si societate7
- situatia familiala7
- moti$ul pentru care se face an0ajarea.
1?
Toate aceste e'i0ente pe care trebuie sa le indeplineasca un candidat pentru a putea fi an0ajat au
scopul de a aduce in interiorul institutiilor :or0ani%atiilor; oameni bine pre0atiti# seriosi# animati
de dorinta de a se reali%a plenar in plan profesional.
&esi0ur# este stiut faptul ca# in 0eneral# institutiile statului au anumite criterii de selectionare si
an0ajare inserate in unele norme sau instructiuni. .espectarea lor poate duce la incadrarea unui
personal bine pre0atit si competent. Cu toate acestea# este bine sa luam in calcul un element care#
de multe ori# se uita2 moti$ul pentru care persoana doreste sa se an0aje%e in institutie
:or0ani%atie;. In acest sens# este obli0atorie sustinerea unui inter$iu de an0ajare.
Cu pri$ire la aceasta problema :moti$atia persoanei; este bine sa a$em in $edere cate$a studii
efectuate de socilolo0i cu pri$ire la responsabilitatea celui carea an0ajea%a. "stfel# daca
candidatul afirma ca doreste postul numai si numai pentru altura materiala# putem sa intalnim o
persoana care $a fi in 0eneral corecta# dar nu $a depune eforturi sustinute pentru buna
desfasurare a acti$itatilor in institutie :or0ani%atie;. &e re0ula# astfel de persoane se formali%ea%a
usor si tind sa de$ina un robot mai mult sau mai putin perfect.
In situatia in care candidatul afirma cu tarie ca scopul principal al an0ajarii lui in institutie este
de ase reali%a profesional# trebuie $erificat cu mare atentie care este moti$ul real al mutarii de la
$echiul loc de munca. In cea mai mare aprte a situatiilor# candidatul a solicitat la $echiul loc de
munca recunoasterea $alorii sale# recunoastere care# de re0ula# nu s-a reali%at. In 0eneral# astfel
de oameni nu se adaptea%a e'i0entelor locului de munca si peste putin timp $or a$ea un nou
insucces.
In fine# in ca%ul in care candidatul afirma ca doreste postul pentru ca este mai bine platit decat
cel $echi si crede ca se poate reali%a profesional in institutia noastra care este mai bine dotata si
cu o ima0ine buna# poate fi cre%ut pe cu$ant :cel putin pana la proba contrarie;# fiind de inteles
dorinta de a promo$a :si de a-si mari $eniturile; a fiecarui an0ajat# cu atat mai mult cu cat
institutia noastra are o ima0ine de marca mai buna.
/ ultima idee le0ata de calitatea personalului este aceea ca trebuie indepartate acele persoane
care sunt compromise sau au o ima0ine publica ne0ati$a# deoarece publicul asocia%a ima0inea
institutie cu ima0inea ne0ati$a a acestor an0ajati.
Intretinerea unor relatii foarte bune cu mijloacele de informare in masa. Este o conditie
indispensabila succesului. Nu e'ista nici un moti$ sa pastram la distanta presa# deoarece interesul
nostru este diametral opus. Noi dorim sa fim cunoscuti la ade$arata noastra $aloare. "cest lucru
se intampla# de re0ula# cu oca%ia campaniilor publicitare. In restul timpului# este necesar sa
abordam relatia cu ei cat mai deschis.
Me$n!s(e 'e (n!"ulre. P&s!#!l!tt! 'e e*!tre (n!"ulr!!.
"sa cum aratam mai inainte# in repre%entarea unor obiecte sau fenomene# omul foloseste doua
modalitati de receptare2 prima - direct# nemijlocit# prin proprii simturi si posibilitati# iar a doua -
mijlocit# mediat cu ajutorul unor intermediari.
In primul ca%# toate informatiile despre un obiect sau fenomen sunt preluate direct# anali%ate# iar
psihicul isi formea%a ima0inea care $a fi obiect al repre%entarii. In aceasta situatie# repre%entarea
$a fi cel mai aproape de realitate# ima0inea creata de psihic $a fi identica sau asemanatoare cu
ori0inalul.
In al doilea ca%# apeland la un mijlocitor :intermediar;# e'ista multiple posibilitati ca
repre%entarea obiectului sau fenomenului respecti$ sa fie distorsionata :$oit sau ne$oit;# astfel ca
ima0inea creata ca urmare a repre%'entarii poate fi mult deformata data de realitate.
1(
&in punct de $edere al profesionistului in relatii publice# prin mijlocitori se intele0 atat fostii
an0ajati ai or0ani%atiei# $ecini ai acesteia# persoane care raspandesc %$onuri si altele# precum si
mijloacele de informare in masa.
&eci putem $orbi de manipulare atunci cand :repetam - $oitP;# o institutie foloseste un mijlocitor
pentru a pre%enta distorsionat realitatea# urmarind formarea in ochii publicului a unei ima0ini
false despre ce$a sau cine$a. "tunci cand institutia :or0ani%atia; are performante economice
sca%ute# pre%entarea prin tehnici specifice de relatii publice a reali%arilor acestea inntr-o lumina
fa$orabila constituie manipulare. &e asemenea# o campanie publicitara a0resi$a pentru
promo$area unor produse sau ser$icii de slaba calitate constituie tot o forma de manipulare.
In practica de relatii publice# manipularea se manifesta# in primul rand# la ni$elul institutiilor care
manuiesc informatia si se poate intalni atat la presa scrisa# cat si la audio$i%ual.
&in punctul nostru de $edere# are mai putina importanta cine este cel care incearca sa manipule%e
publicul si cae este obiectul acestei manipulari. Esential este# insa# sa o putem depista operati$ si#
atunci cand interesele institutiei :or0ani%atiei; noastre sunt amenintate# sa luam masuri pentru a o
contracara.
"$and in $edere faptul ca mijloacele de informare in masa sunt principalul :daca nu unicul;
mediator in materie de informatie# este bine sa anali%am modalitatile prin care se poate face
manipulare prin intermediul lor.
Pentru e'emplificare# $om anali%a posibilitatile de manipulare prin tele$i%iune# deoarece este cea
mai folosita forma de transmitere si receptare a informatiei# dar si pentru faptul ca posibilitatile
in acest domeniu sunt enorme.
Ima0inea este o forma de comunicare. &ar# spre deosebire de limbaj# oricat de bo0ata ni se pare
ea in informatii :un film este mai cuprin%ator in detalii decat o emisiune informati$a;# oricat de
multe notiuni abstracte pre%inta# mesajul ima0inii este de cele mai multe ori incriptat# adica# desi
este etalat in intre0ime# nu se lasa citit de oricine. Cu cat ni$elul de cunostinte 0enerale# de
specialitate# dar si de disponibilitate recepti$a# este mai mare# cu atat un spectator $a capata mai
multe informatii dintr-o ima0ine. Prin disponibilitate recepti$a intele0em interes# atentie# odihna.
Putem spune# cu alte cu$inte# ca# desi o ima0ine se pre%inta 0eneros :in comparatie cu propo%itia
scrisa ori spusa; ea trebuie stoarsa de informatie. Pentru comparatie# putem asocia ima0inea cu
o biblioteca pe care o detinem# din care nu am citit decat 1-9 carti. untem detinatorii unei
comori informationale# dar# ca beneficiari de informatie# suntem saraci.
Pentru a putea depista o ima0ine# trebuie sa facem apel la cate$a elemente de ordin psiholo0ic#
care ne ajuta in acest demers. Ele sunt2
4emoria asociati$a 0enerala plus ni$elul de informatii pe care se ba%ea%a7
Conotatia7
>radul de interes pentru o idee.
Toate aceste elemente# luate ca un intre0# pot duce la intele0erea si descifrarea mesajului cuprins
intr-o ima0ine.
"m anali%at doar o sin0ura ima0ine# dar atunci cand $i%ionam un film ori o inre0istrare $ideo# ni
se derulea%a suite intre0i de ima0ini diferite# a$and fiecare sirul ei de informatii pe care# din lipsa
de antrenament ori de cunostinte# nu numai ca nu le putem prelua# dar nici macar nu le
remarcam.
&e multe ori# obser$am ca intr-un film :montaj $ideo# reportaj# documentar; s-au strecurat unele
0reseli# inad$ertente sau erori. Ne punem problema2 este oare posibil ca intr-un reportaj TH sa
apara lucruri neade$arateO i atunci repetam intrebarea2 daca eu as da acel inter$iu unde s-au
9+
comis atatea 0reseli care se obser$a ca nu apartin celui chestionat# ce impresie isi $a face
publicul despre mineO &ar despre institutieO
&e ce s-au strecurat in material inad$ertentaO au sunt ele cu ade$arat 0reseliO /are ele sunt
cau%ate de neatentia autoruluiO /are autorul a 0resit ori a dorit sa 0reseascaO
-a aceasta suita de intrebari# mai adau0am inca una care# pur si simplu# ne parali%ea%a2 &e ce
marele numar al spectatorilor asimilea%a in continuare mesajul fara sa sesi%e%e sec$entele
incomplete ori 0resiteO
.aspunsul# dar si e'plicatia la aceste semne de intrebare# $om cauta sa il dam aratand foarte pe
scurt cum se compune :reali%ea%a; un montaj $ideo# un reportaj ori un documentar si care sunt
posibilitatile ca ima0inea sa fie falsificata.
Pornind de la posibilitatea ca fiecare dintre dumnea$oastra sa fie obli0at# prin natura
atributiunilor de ser$iciu# sa acorde un inter$iu la TH :de stat ori pri$ata;# putem mentiona ca un
montaj se reali%ea%a in mai multe fa%e care constituie $eritabile filtre de subiecti$itate# unde se
poate deforma realitatea2
"le0erea subiectului pentru reportaj# care este de resortul compartimentului :departamentului
pro0rame;. "cesta# in functie de orientarea postului de tele$i%iune respecti$# $a stabili la care
e$enimente cunoscute sau pre$i%ibile se $a deplasa echipa de reali%atori.
Inre0istrarea subiectului este efectuata de unul sau mai multi redactori# de operatori de ima0ine si
de sunet.
4ontajul ima0inilor se reali%ea%a in studio si consta in ale0erea acestora in functie de scopul si
durata reportajului si punerea cap la cap.
Comentarea stirilor se reali%ea%a de catre redactorul care a insotit echipa de filmare si# de re0ula#
comentariul acestuia se $a inre0istra pe suportul de ima0ine.
Elaborarea coloanei sonore# atunci cand reali%atorul o considera necesara si care# de asemenea#
$a fi aplicata peste ima0ine si te'tul comentatorului.
"ranjarea reportajului in cadrul emisiunii este hotarata de re0i%orul de emisie# in functie de
importanta ce se acorda subiectului respecti$.
.emaracam in aceasta succesiune de fa%e cel putin cinci ni$eluri de subiecti$itate# unde
ima0inea si sunetul pot suferi distorisiuni# pe care le putem numi# fara teama de a 0resi# filtre de
subiecti$itate. "ceasta deoarece cele cinci personaje care compun in final un reportaj TH au
fiecare personalitatea# caracterul lor# un anumit ni$el de cunostinte# o anumita $i%iune despre
lume si $iata si# nu in ultimul rand# o anumita orientare politica. "tunci cand unul sau mai multi
reali%atori doresc sa deturne%e sensul initial al unei ima0ini# o pot reali%a cu usurinta si numai un
ochi format poate sesi%a falsul.
"tunci cand dorim sa cantracaram o e$entuala tendinta de manipulare# este bine sa a$em in
atentie urmatoarele aspecte cu oca%ia acordarii inter$iurilor2
"proape toate posturile de tele$i%iune declara ca sunt apolitice si independente insa# in realitate#
aproape toate sunt dirijate.
4ajoritatea reali%atorilor au o bo0ata e'perienta profesionala# dar nu in totdeauna sunt obiecti$i.
e intampla ca un bun profesionist sa fie un foarte bun prestdi0itator.
Postul de tele$i%iune trebuie sa-si preci%e%e de la inceput po%itia fata de aspectele ce trebuie sa
fie luate in discutie cu oca%ia inter$iului.
In timpul inre0istrarii inter$iului# operatorul poate fi frapat de orice element le0at de mimica#
0esturile ori ticurile inter$ie$atului. Este bine ca atunci cand $orbim# miscarile noastre sa nu fi
bruste# dar nici sa stam imobili# deoarece la montaj operatorul are posibilitatea sa ciunteasca
unele fra%e# dandu-le alt sens. Cel mai bun tip de inter$iu este cel structurat.
91
.aspunsurile sa fie cat mai succinte si e'puse intr-o ordine lo0ica# fireasca. &aca nu $om
respecta aceasta re0ula# la montaj operatorul si redactorul pot decupa raspunsurile si le pot
pre%enta intr-o ordine care schimba# uneori esential mesajul pe care am doprit sa-l transmitem.
In ceea ce pri$este comentaruiul unui reportaj# putem aprecia ca acesta este pe primul plan in
ordinea importantei# deoarece stirea repre%inta continutul de informatii ce il receptam# iar
ima0inea nu este decat o ilustrare necesara confirmarii celor spuse si care# in ultima instanta# nu
face decat sa imbo0ateasca mesajul au%it. "r fi ideal ca acest comentariu sa-l au%im inainte de
difu%area reportajului. Pre%entatorii cu e'perienta $or sti cand sa 0rabeasca ritmul citirii# cand sa-
l incetineasca# inlesnind receptarea lui de catre toata lumea# si cand# uneori sub acoperirea unei
pau%e firesti# de respiratie# sa nuante%e un cu$ant esential# bineinteles pentru formarea unei
anumite opinii la receptori.
4acheta emisiunii este reali%ata de redactorul principal# care asea%a stirea anali%ata intr-o
anumita ordine printre celelalte matereiale care $or fi difu%ate. Inter$ine iarasi factorul subiecti$.
El poate sa influente%e opinia publica# atat prin momentul in care introduce reportajul# cat si prin
repetarea sau nerepetarea lui.
ELEMENTE DE PROTOCOL
1. Rolul protocolului
Ceremonialul creeaz cadrul i atmosfera n care urmeaz s se desfoare raporturile
dintre interlocutori / parteneri. Protocolul codific regulile care guverneaz ceremonialul, al
crui obiect este de a oferi fiecrui participant prerogativele, privilegiile i imunitile la care
are dreptul. Ceremonialul i protocolul garanteaz egalitatea n drepturi a partenerilor, care
permite fiecreia dintre ei s-i fac auzit n mod liber vocea. i unul i cellalt impun
curtoazia care trebuie s guverneze raporturile ntre oamenii de bun credin. Ceremonialul
i protocolul guverneaz, de asemenea, negocierea, nceierea i intrarea n vigoare a unor
documente / acte specifice. !mbele au o inciden zilnic asupra vieii i activitii de
afaceri.
Protocolul pune problema regulilor care determin ordinea de precdere ntre parteneri.
2. Eticheta
"#egulile de conduit$ sau "regulile de comportare$ la care se refer eticeta contribuie la
buna desfurare a relaiilor din societate, n general, i la o desfurare normal a
activitii in afaceri n special. %ste foarte important cunoaterea i aplicarea acestor reguli
de ctre fiecare partener, dat fiind c necunoaterea sau ignorarea lor pot duce, uneori, la
interpretri eronate, la complicaii relaionale care depesc sfera relaiilor strict personale
ale celor n cauz. &u se pot concepe relaii ntre parteneri fr contactul uman necesar i,
n cadrul acestui contact, fr respectarea unor reguli de eticet.
&ecunoaterea acestor reguli poate fi considerat, n ultim instan, o lips de competen
profesional a unei persoane cemate s reprezinte interesele unei pri pe planul relaiilor
specifice. 'n concluzie, nsuirea i respectarea unor reguli de eticeta pot i trebuie s
constituie o sarcin de ordin profesional.
A. inuta fizic pe !tra" #i $n !ocietate%
%ste foarte important ca partenerii s aib o inut corect, ngri(it, s se controleze
permanent n fiecare ocazie asupra acesteia. 'n societate este greit s te spri(ini de
sptarul unui scaun sau de perete, s ii m)inile n buzunar sau s te (oci nervos cu
91
briceta, batista sau alt obiect. Pe c)t posibil, trebuie evitat s stai cu spatele la alt
persoan care este aezat pe scaun, fotoliu sau canapea. !ezarea pe scaun sau canapea
trebuie fcut de aa manier nc)t s nu denote o stare de plictiseal sau satisfacia de a fi
cucerit un loc pe care nu eti dispus s-l cedezi. *rebuie evitat str)ngerea genuncilor cu
m)inile, spri(inirea capului de sptar, btutul cu degetele pe braele scaunului. 'ncruciarea
genuncilor la prea mare nlime trebuie, de asemenea, evitat. +emeile trebuie s acorde
mare atenie felului cum stau pe scaun i cum i ncrucieaz picioarele, astfel nc)t rocia
s poat acoperi genuncii. 'n timpul conversaiei este nepoliticos s-l apuci de rever sau de
nasture pe interlocutor pentru a da mai mult greutate argumentelor personale sau s-l
aprobi bt)ndu-l pe umeri ori lovindu-l cu cotul. ,e asemenea, trebuie evitate o gesticulare
e-cesiv, un r)s zgomotos, tusea, strnutul i alte zgomote dizgraioase .aerofagii etc./
&. 'alutul
0alutul este o manifestare de curtoazie fa de o alt persoan sau de un grup de persoane.
%l comport, n mimic i n inut, o serie de nuane care pot s-i modifice sau s-i
completeze sensul, s constituie o e-presie de stim sau o simpl obligaie formal. C)teva
reguli de baza n legtur cu salutul1
2 brbaii salut primii femeile3
2 persoanele mai tinere salut primele pe cele mai n v)rst3
2 subalternii salut pe superiorii in grad.
#spunsul la salut este obligatoriu1 un gest contrar poate fi socotit ca lips de politee. %ste
recomandabil ca brbatul c)nd salut cu plria s o in de calot, nclin)nd uor capul i
privind la persoana salutat. ,ac m)inile i sunt ocupate, se accept salutul printr-o simpl
nclinare a capului. 'n alte cazuri, salutul se face printr-o nclinare a capului. ,e obicei,
femeia rspunde la salut printr-o uoar nclinare a capului, arbor)nd uneori un sur)s. 'n
cazul nt)lnirii cu o persoan cunoscut pe care nu doreti, totui, s-o salui, escivarea
trebuie fcut cu tact. C)nd este nt)lnit o persoan care pare cunoscut, fr a o putea
identifica imediat, este preferabil, s fie salutat. Persoanele care se afl intr-o maina
salut primele persoanele cunoscute de pe strada, n cazul n care au fost vzute. ,ac
persoana cunoscut este mpreun cu mai muli prieteni, necunoscui celui care salut, se
salut tot grupul. 'n timpul salutului se folosesc i formulele1 "bun dimineaa, bun ziua
sau bun seara$. 4a nt)lnirile oficiale se pronun denumirea rangului1 "bun ziua domnule
director, presedinte, ministru etc.5.
0tr)ngerea de m)n poate interveni fie c)nd persoanele care s-au salutat se opresc pentru
a sta de vorb sau a continua drumul mpreun, fie cu ocazia prezentrii lor. 'n cazul
str)ngerii de m)n rolurile sunt inversate1 femeia este aceea care ntinde prima m)na,
persoana cea mai n v)rst celei mai tinere i persoana cu grad superior celei sau celor cu
grad inferior. Pentru o secund, cele dou persoane se privesc n oci n momentul
str)ngerii m)inii.
'n toate mpre(urrile, brbaii se scoal pentru a str)nge m)na interlocutorului3 femeile, n
scimb, nu se ridic n picioare dec)t c)nd este vorba de o persoan mult mai n v)rst sau
pe care dorete s-o onoreze n mod special.
0rutul m)inii continu nc s fie practicat n numeroase locuri sau mpre(urri, fiind
considerat ca o form de curtoazie, mai ales c)nd este vorba de femei n v)rst sau
cstorite, de soii de nali demnitari etc. 0rutul m)inii se face ntr-o form politicoas,
prin aplecarea corpului, iar n anumite mpre(urri este recomandabil s se simuleze gestul
.n aer liber, de e-emplu/. %ste greit s se srute m)na nmnuat. ,e asemenea, este
greit s se rezerve acest gest numai pentru unele dintre femeile care se afl mpreun.
C. Prezentrile
'n probleme de eticet, de o deosebit importana n activitatea partenerilor este felul n
care se fac prezentrile. 'n aceast privin trebuie respectate urmtoarele reguli1
2 brbatul este prezentat femeii3
2 persoana mai t)nr este prezentat celei mai in v)rst3
99
2 persoana cu gradul inferior este prezentat celei cu grad superior .
Persoana care face prezentrile se adreseaz cu formula1 "mi permitei s v prezint pe6$.
,ac persoana recomandat are mai multe titluri, se pronun numai titlul cel mai mare. 4a
prezentarea unuia dintre soi de ctre cellalt se spune simplu1 "soul meu$ sau "soia mea$.
4a prezentarea unei pereci se va spune1 domnul i doamna 7onescu sau domnul 7onescu i
doamna, ncep)ndu-se ntotdeauna cu soul. +ormule ca "nc)ntat$, "sunt fericit de a v fi
nt)lnit / cunoscut$ se folosesc n mod curent.
,ei n practica noastr nu se obinuiete autoprezentarea, n tot mai multe ri ea este
cunoscut n r)ndul oficialitilor i n corpul diplomatic. 'n astfel de ocazii trebuie s se
evite ca la autoprezentare s se adauge, n afar de nume, apelative "domnul$ sau "doamna
6$, adug)ndu-se, eventual, funcia sau calitatea. 'n unele situaii prezentarea sau
autoprezentarea este urmat de scimbul crilor de vizit.
8nele e-cepii de la regulile de prezentare1
2 fata t)nr va fi ea prezentat unui brbat n v)rst i nu invers3
,ac se prezint o personalitate politic sau bine cunoscut n viaa publica se va pronuna
numai titlul acesteia nu i numele3 e-. "domnul preedinte $ etc.
D. Con(er!a)ia
9rice reuniune sau aciune protocolar, oric)t de atent ar fi pregtit, risc s devin
plictisitoare n lipsa unor conversaii interesante i utile. Pentru crearea unei atmosfere
plcute, gazda trebuie s se g)ndeasc la alegerea oaspeilor, astfel nc)t ntre acetia s
e-iste anumite puncte de contact, fie prin faptul c lucreaz n aceleai domenii de activitate
sau n domenii care au contingen ntre ele, fie prin formaia lor intelectual.
9rganizarea acestor aciuni nu constituie un scop n sine. %le trebuie s devin instrumente
de munc, s constituie un element principal al activitii diplomatice, o component
principal a muncii de informare i de relaii.
!rta conversaiei nu poate fi nsuit dup anumite formule. Pentru desfurarea unei
conversaii plcute i mai ales utile muncii de informare se cer o bun pregtire politic i
profesional, cunotine variate de cultur general, tact, atenie, politee i alte asemenea
nsuiri pe care diplomaii trebuie s le posede i care pot fi obinute printr-o munc
struitoare, permanent de pregtire multilateral.
'n ceea ce privete atitudinea n timpul unei conversaii, de obicei se spune c nu este
frumos "s pari nici mai inteligent i nici mai instruit dec)t interlocutorul tu$. 'n timpul unei
conversaii, diplomatul trebuie s aib o atitudine corect, ns dega(at, s fie plcut n
conversaie i s o canalizeze n problemele care l intereseaz. ,esigur, respectul opiniei
personale oblig pe oricine s asculte cu politee tezele interlocutorului su. !ceasta nu
nseamn c nu se poate interveni, ci este ciar recomandabil s se intervin ns ntr-o
form politicoas, dar ferm, n e-plicarea poziiilor proprii atunci c)nd ele sunt interpretate
n mod eronat. !cest lucru trebuie fcut cu calm i tact, astfel nc)t modul n care se susine
o prere contrarie s nu se fac de pe o poziie de superioritate ostentativ sau persiflare.
*rebuie evitate ntreruperile partenerului cu e-clamaii de felul1 "nu avei dreptate:$, "ce
eroare:$ etc.
0e va evita, pe c)t posibil, tusea sau strnutul zgomotos n timpul conversaiilor, acestea
fc)ndu-se c)t mai discret posibil i ntotdeauna n dosul batistei, cu corpul ntors ntr-o
parte fa de interlocutor.
4a o mas este recomandabil ca diplomatul s se ntrein cu partenerul din dreapta i din
st)nga sa i s evite, pe c)t posibil, discuiile cu partenerii ndeprtai. 4a recepii,
coc;tailuri este recomandabil s se circule printre invitai, s nu se evite conversaia cu
strinii, iar reprezentanii din cadrul acelorai ministere sau ambasade s nu se adune n
grupuri.
E. Con(or*irea telefonic
*elefonul este un mi(loc important i e-trem de util n rezolvarea sarcinilor profesionale
curente, c)t i n meninerea legturilor fireti ntre cunoscui, prieteni. ,e aceea,
96
convorbirile telefonice necesit respectarea unor anumite reguli de care este indicat s se
in seama. 'n acest sens, trebuie cunoscut n primul r)nd necesitatea de a se face
prezentrile de rigoare, iar n al doilea r)nd, n cazul secretarelor, cum se face o legtur
telefonic. Prezentarea trebuie s se fac indic)ndu-se numai numele apelantului .fr
apelativul domnul6/, precum i instituia la care lucreaz, evit)ndu-se de obicei s se indice
i funcia.
'n situaia c)nd legtura telefonic a fost fcut prin secretariat, apelantul trebuie s
atepte la telefon legtura cu persoana cutat. *ot n cazul legturii stabilite prin
secretariat este recomandabil ca secretara s nu fac imediat legtura, ci s procedeze n
prealabil la identificarea persoanei care solicit convorbirea i s cear asentimentul celui
cemat, ntruc)t anumite raiuni pot impune ca o convorbire sau alta s nu aib loc atunci
c)nd este solicitat.
'n cazul unei convorbiri oficiale care comport o anumit importan este bine s se
identifice persoana care o recepioneaz, in)nd seama de obligaia de a ntocmi nota
telefonic. Pe nota transmis se va preciza data, ora i numele persoanei care a recepionat
comunicarea. 'n cazul transmiterii unei comunicri de o deosebit importan, nu este greit
i nici nepoliticos s se cear citirea, pentru controlul e-actitii, a notei transmise.
+. Re,uli ce ur-eaz a fi re!pectate cu prile.ul unor ac)iuni protocolare -e!e/
recep)ii/ coc0tailuri%.
<inuta i comportarea lucrtorului diplomatic n timpul aciunilor protocolare menionate
prezint o deosebit importan.
inuta #i co-portarea $n ti-pul unei -e!e
<inuta vestimentar va fi cea indicat n invitaie. 'n cazul c)nd o asemenea precizare nu
e-ist, se va mbrca un costum adecvat ocaziei respective.
<inuta fizica trebuie s fie dega(at, nu forat. Picioarele se in normal pentru a nu
incomoda vecinii. Coatele nu se in pe mas. 'n timpul mesei numai capul poate s fie puin
aplecat deasupra marginei mesei i nicidecum umerii sau ntregul bust. 'n mod normal
ducerea m)ncrii la gur se e-ecut cu antebraul i m)inile fr a antrena micarea
braului i a umerilor.
4a nceputul mesei, ervetul se pune desfcut pe genunci. %l nu se va prinde n rscroiala
ainei, n decolteu sau de g)t. tersul gurii cu ervetul se va face n mod c)t mai discret
posibil. 4a terminarea mesei, ervetul nu se pliaz la loc, ci se str)nge i se pune l)ng
farfurie. &u se mn)nc n grab sau nervos. =estul de a ine degetul mic n sus c)nd se
bea sau se mn)nc nu este recomandabil. 4ingura i cuitul se folosesc numai cu m)na
dreapt. +urculia se ine ns cu m)na st)ng c)nd, n acelai timp, se folosete i cuitul.
,ac se folosete numai furculia, ea poate fi inut n m)na dreapt. 'n cazul st)ngacilor
adaptarea se face discret pe msura desfurrii mesei, fr scimbarea ostentativ a
tac)murilor. 'n timp ce se mn)nc, tac)murile se in uor deasupra farfuriei, fr a le
ridica cu v)rful n sus sau a gesticula cu ele. C)nd se bea, tac)murile se pun pe farfurie,
ncruciate sau unul l)ng altul, cuitul n partea dreapt iar furculia cu dinii n sus. ,up
terminarea fiecrui fel de m)ncare, furculia i cuitul se pun n prealabil pe farfurie, n
aceeai poziie1 furculia va avea ns, de ast dat, dinii n (os. %ste nepoliticos s se
mn)nce direct de pe cuit. C)nd se scap un tac)m pe (os, se ridic, se pune pe marginea
mesei i se cere altul. 'n timpul mesei se vor evita zgomotele inutile i dizgraioase1
sorbirea cu zgomot a supelor sau a ciorbelor, ciocnirea tac)murilor, scobirea n dini etc.
,e asemenea pieptnatul, pudrarea sau ru(area n timpul mesei nu sunt un semn de bun
cretere. Controlul inutei trebuie fcut naintea intrrii n sufragerie.
4a mese se poate ura vecinilor "poft bun$. 0upele i buturile se servesc de ctre osptar
din partea dreapt, n timp ce restul felurilor de m)ncare se servesc din partea st)ng.
0erviciul ncepe cu femeia care ocup locul de onoare la dreapta gazdei brbat, ultima
servit fiind gazda femeie3 apoi se trece la brbai, ncep)ndu-se cu brbatul care ocup
locul din dreapta gazdei femeie i termin)nd cu gazda brbat. 0emnalul de ncepere a mesei
9)
l d gazda femeie, invit)nd oaspeii s serveasc. >rbatul gazd invit oaspeii pentru
servirea buturii. #idicarea de la mas va fi fcut la semnul dat de gazda femeie, dup ce
s-a asigurat ns c toi invitaii au terminat de m)ncat.
*oastul se rostete, de obicei, la desert. 0unt cazuri ns c)nd acesta este rostit i la
nceputul mesei. 'ntr-o asemenea situaie trebuie s se asigure c butura alcoolic s fie
de(a turnat n paare. &u se toasteaz cu buturi nealcoolice. Paarul cu care se toasteaz
se ridic p)n la nivelul feei. ,ac n timpul toastului brbaii se ridic de pe scaune,
femeile pot rm)ne (os. %le se vor ridica numai dup un toast oficial, mpreun cu brbaii.
9rganizarea unei mese-bufet se obinuiete foarte des, mai ales c)nd e-ist interesul de a
se invita un numr mai mare de persoane. 'n acest caz, m)ncrurile .bufetul/ se aran(eaz
pe mese lungi, n centrul sau pe una din laturile salonului. 9aspeii se servesc singuri sau
a(utai de c)iva osptari. 0e poate m)nca n picioare, caz n care este nevoie de mai mult
de-teritate, ntruc)t cu m)na st)ng se va ine farfuria i se va m)nca cu m)na dreapt,
folosirea cuitului fiind foarte anevoioas. ,ac este loc, se mai poate m)nca aez)nd
farfuria pe masa de bufet sau pe mese alturate special amena(ate n acest scop.
Coc;tailurile i recepiile au loc n picioare. 'n acest caz serviciul poate fi asigurat, fie de
osptari, care circul printre invitai, cu platourile de m)ncare i butur, fie prin instalarea
unor mese-bufet n centrul sau pe laturile saloanelor, oaspeii servindu-se singuri, sau cu
a(utorul c)torva osptari.
1. +u-atul
'n aceast problem, o prim regul de politee impune ca nefumtorii s nu fie stingerii
de ctre fumtori. 0e recomand ca un brbat s nu fumeze n apropierea unei femei, un
t)nr l)ng o persoan mai n v)rst, un funcionar n faa sau l)ng superiorul su, dac
tie c toi acetia nu suport fumul de igar. 'n asemenea mpre(urri, ntrebarea "mi
permitei s fumez?$, mai ales c)nd este nsoit de gestul de a scoate igara din pacet sau
a aprinde briceta, este deplasat, deoarece interlocutorului i va fi greu s rspund
negativ. !binerea de a fuma, n asemenea situaii, este cea mai bun soluie. ,e
asemenea, trebuie avute n vedere i alte c)teva reguli eseniale1
2 nu se salut cu igara n gur3
2 nu se vorbete cu igara sau pipa n colul gurii i nu se ine igara permanent n gur
pufind din ea3
2 nu se intr cu igara sau pipa aprins n locuina unde eti invitat sau n biroul superiorilor
n grad.
0e recomand ca femeile s nu fumeze pe strad sau dac fumeaz s nu dea fumul pe
nas. 'n societate brbatul ofer foc mai nt)i femeilor i apoi brbailor. 9 femeie poate oferi
foc altor femei, dar nu este normal s ofere foc brbailor. +olosirea scrumierelor pentru
aruncarea scrumului de igar este absolut obligatorie. %ste inadmisibil s se foloseasc la
nt)mplare oricare vas drept scrumier. =azda nu va ncepe s fumeze nainte de a oferi
igri invitailor si3 invitaii nu vor fuma nainte de a cere permisiunea gazdei. 4a o mas
oficial nu se fumeaz dec)t din momentul c)nd sunt oferite igri de ctre gazd, de obicei
nu nainte de a se trece la felul principal de m)ncare, respectiv la friptur.
2. inuta (e!ti-entar
'n activitatea de relaii cu publicul, inuta vestimentar are o deosebit importan. #egula
de eticet vestimentar cere o mbrcminte corect, n plin armonie cu conformaia
corpului i mpre(urrile n care este purtat. 'n aceasta const i adevrata elegan. ! fi
elegant nu nseamn preocuparea e-clusiv pentru numrul i preul toaletelor, copierea
fidel a modei lansate de diferite case de specialitate, ci preocuparea pentru alegerea unor
materiale de bun calitate i o croial corespunztoare, capabile s rspund unor nevoi c)t
mai variate i fr a se demoda prea repede. 4a brbai accesoriile au mare importan. 0e
cere1 o cma curat i bine clcat, o cravat discret, asortat, ca i nclmintea sau
ciorapii, la culoarea costumului. 4a femei culorile i desenul materialului ca i croiala rociei
trebuie s fie armonizate cu aspectul fizic. 9 femeie cu tenul palid nu va face dec)t s-i
9=
evidenieze i mai mult paloarea dac se va mbrca n culori galbene sau verzi. 9 femeie
corpolent i de statur mic nu va purta o rocie plisat sau cu dungi dispuse orizontal sau
cu o croial scurt, dup cum o femeie nalt nu va purta o rocie cu dungi dispuse vertical.
%-cesul de bi(uterii nu contribuie la obinerea unei note de mai mult elegan, ci
dimpotriv.
inuta "e zi !au )inuta "e ora# (se folosete dimineaa i dup-amiaza)
4a aciunile la care se impune inuta vestimentar de ora, pot fi oferite urmtoarele
sugestii1
Pentru femei 3
2 rocie scurt de sezon, deu--pieces sau tailleur, din materiale i culori potrivite sezonului
.ziua nu se mbrac rocii din materiale lucioase @ lamA sau dantel/3
2 mnui simple i plrie, asortate cu mbrcmintea3
2 accesorii discrete3
2 poeta obinuit de o culoare asortat cu mbrcmintea3
2 pantofi de zi, cu tocuri (oase, de o culoare asortat cu mbrcmintea .nu se recomand
pantofi din piele lucioas/3
2 palton, pardesiu sau ain de blan, dup sezon.
Pentru brbai:
2 costum .ain i pantaloni/ de aceeai culoare .nu prea ncis/, de croial obinuit3
2 cma alb sau cu dungi de culoare asortat la costum3
2 cravat, ciorapi i pantofi asortai la culoarea costumului3
2 mnui numai c)nd se poart i plrie3
2 palton sau pardesiu, numai c)nd este cazul.
Unele precizri:
2 costumul "uni$ se poart cu cma "uni$ i cravat cu dungi discrete3
2 la cma n dungi se poart i cravat "uni$3
2 cravat modern, nflorat sau cu diferite modele geometrice, trebuie s fie aleas cu
mult gri(3
2 culoarea ciorapilor se asorteaz cu cea a cravatei3
2 nu se poart cravat la cma cu m)nec scurt3
2 toamna, iarna i primvara se vor purta mnui din piele, n circumstanele care impun
elegan.
inuta "e !ear !au )inuta "e culoare $nchi!
4a aciunile la care se impune inuta vestimentar de culoare ncis, se recomand1
Pentru femei
2 rocie de sear din mtase, lamA, dantel, l)n, (ersA etc., de obicei de lungime obinuit
sau dac moda impune, mai lung3
2 mnui din piele sau mtase, scurte .la rocie cu m)neci/ sau lungi -B/C .la rocie fr
m)neci/3
2 bi(uterii de pre, dar discrete i n numr redus3
2 poet de dimensiuni mici din piele, mtase sau materiale lucioase .paiete, mrgele etc./,
de culoare asortat cu mbrcmintea3
2 pantofi din piele lucioas sau mat i ciorapi din mtase sau dantel, n culori asortate cu
mbrcmintea3
2 n sezonul rece, palton, pardesiu sau ain de blan de culoare ncis.
2 !ceasta este inuta vestimentar recomandat pentru diferite ocazii oficiale, mese,
recepii, gale de film, spectacole teatrale etc., ns n ora poate fi folosit, cu deplin succes,
costumul taior sau deu--pieces, confecionat din materiale de bun calitate i cusut cu mult
gust. &u se recomand folosirea pantofilor cu tocul nalt la inuta cu pantaloni.
Pentru brbai
2 costum de culoare neagr sau ncis, cu pantaloni i vest de aceeai culoare .stof uni
sau cu dungi discrete din acelai fir/3
9*
2 cma alb3
2 cravat argintie sau asortat la culoarea costumului3
2 ciorapi negri3
2 mnui, c)nd se poart i plrie3
2 pantalon sau pardesiu c)nd este cazul .totdeauna cu mnui/.
inuta pentru cere-oniile cu caracter funerar
4a ceremoniile cu caracter funerar se recomand urmtoarea inut vestimentar1
Pentru femei
2 mbrcminte de sezon, de culoare neagr3
2 ciorapi negri subiri3
2 poet neagr3
2 pantofi negri3
2 batist alb, ndoliat3
2 plrie i mnui de culoare neagr3
2 palton, pardesiu sau fulgarin de culoare neagr, n funcie de anotimp.
Pentru brbai
La nmormntri1
2 costum de culoare neagr3
2 cma alb3
2 cravat, ciorapi i pantofi de culoare neagr3
2 palton, pardesiu, fulgarin, mnui i plrie de culoare neagr .n funcie de anotimp/3
2 fular alb, de mtase.
b/ La prezentarea de condoleane @ ain neagr sau inut de culoare ncis. 4a
prezentarea de condoleane se recomand ain neagr, dar nu este obligatorie.
c/ La depunerea de coroane de flori sau jerbe, se recomand folosirea inutei de culoare
ncis.
inuta "e cere-onie !au )inuta !pecial
'n practica internaional, inuta variaz de la o ar la alta, observ)ndu-se tendina de
renunare la mbrcmintea clasic de mare ceremonie i anume3 smo;ing, (acet i frac.
'n ultimul timp, n multe ri, la ceremoniile de mare fast se folosete costumul negru sau
ncis.
,e regul la aciunile cu caracter diplomatic, trebuie respectat inuta indicat pe invitaie.
'n cazul c)nd nu e-ist o asemenea precizare, se va folosi mbrcmintea corespunztoare
practicii locale pentru toate aciunile prevzute n programul acestor vizite. !cest lucru
impune cunoaterea dinainte a practicii locale n vederea confecionrii din timp a
vetmintelor necesare.
De re)inut1
2 dac brbatul este mbrcat n smo;ing, partenera va purta rocie scurt, fr m)neci,
fr plrie i mnui .n unele ri, la mesele care au loc la ore t)rzii se indic rocie
lung/3
2 dac brbatul este mbrcat n (acet .de obicei, la vizite oficiale n cursul zilei/,
partenera va purta rocie scurt cu plrie i mnui3
2 dac brbatul este mbrcat n frac, partenera va purta rocie lung, fr m)neci i cu
mnui lungi.
%ste imperios necesar ca n toate ocaziile, la aciunile protocolare, vizite, mese, recepii,
coc;tailuri, ceaiuri etc., s se poarte mbrcmintea indicat n program sau pe cartea de
invitaie. 'n lipsa unei asemenea precizri, se poate ine cont de urmtoarele recomandri1
Portul mnuilor
Purtatul mnuilor depinde de obiceiurile locale. Pe strad ns, brbatul i va scoate
mnua din m)na dreapt pentru a saluta. +emeile nu-i scot mnuile dec)t dac nt)lnirea
este fi-at dinainte. 'n interior, brbatul nu intr cu m)na dreapta n mnu. %ste
preferabil ca ea s se scoat nainte de a suna la u. Dnuile se scot n restaurant i ntr-o
9?
sal de dans, dar ele se pot purta n tren, la sport i pentru condusul mainii. 4a bal, la
teatru, ca i la toate manifestrile publice care au loc n interior, brbaii i vor scoate
mnuile, n timp ce femeile @ dac doresc @ pot s le pstreze. 4a o invitaie la mas, nu se
intr n sufragerie cu mnuile n m)n. C)nd se mbrac pardesiul, mantoul, paltonul,
mnuile sunt obligatorii.
Alte re,uli "e etichet1
2 Pe strad @ prioritatea de trecere este urmtoarea1 femeia trece naintea brbatului, cel
mai n v)rst naintea celui mai t)nr, gradul superior naintea celui inferior.
2 7niiativa de a intra in discuie aparine femeii, celui mai n v)rst sau mai mare n grad
.cu e-cepia cazurilor c)nd sunt de comunicat probleme urgente i importante pentru
interlocutori/.
2 4a urcarea n mijloacele de transport public se d nt)ietate femeilor, persoanelor mai n
v)rst i superiorilor n grad. 4a cobor)re se procedeaz invers1 brbatul sau persoana mai
t)nr coboar primul i a(ut apoi femeile sau pe cei mai in v)rst.
2 'n cazul unei deplasri cu maina, locul de onoare este la spate n dreapta bancetei,
dup care urmeaz cel din st)nga, iar locul trei, n fa, l)ng ofer. 'n cazul c)nd dou
femei i un brbat sau doua femei i doi brbai se afl mpreun, locul femeilor este pe
banceta din spate, cea mai n v)rst st)nd la dreapta, iar a brbailor n fa.
2 ,ac doi brbai nsoesc o femeie, cel mai in v)rst sau superior n grad st pe banceta
din spate, la st)nga femeii, iar al doilea brbat n fa.
4. Or,anizarea -e!elor/ coc0tail5urilor/ recep)iilor #i $nt6lnirilor prietene#ti
A. Or,anizarea -e!elor "e.un/ "ineu%
9rganizarea i participarea la mese, unde sunt invitai oaspei strini i personaliti locale,
a ncetat s mai fie o simpl aciune de curtoazie, protocolar devenind o modalitate de
lucru, un instrument care, folosind adecvat cadrul mai puin oficial n care se desfoar,
poate permite at)t realizarea unor contacte mai str)nse ntre participani, c)t i discutarea
sau ciar rezolvarea unor probleme de munc.
#euita unor astfel de mese, atingerea scopului urmrit, depind at)t de oportunitatea
aciunii i de alegerea oaspeilor, c)t i de priceperea i tactul cu care gazda invit, primete
i se ocup de invitai.
a% Oportunitatea organizrii meselor
'n general, organizarea meselor diplomatice trebuie s urmreasc un obiectiv precis, s
constituie o aciune de munc, care s contribuie la susinerea i dezvoltarea activitii
organizatorului, la lrgirea i ntrirea contactelor cu persoanele invitate.
*% Alegerea invitailor
!legerea invitailor, ca nivel i numr, este determinat de1
2 importana persoanei sau delegaiei n cinstea creia este oferit masa3
2 scopul care se urmrete3
2 nivelul la care are loc aciunea respectiv.
Practica a demonstrat c pentru reuita unei aciuni de acest fel este necesar s e-iste un
ecilibru ntre nivelul i numrul oaspeilor strini invitai i cel al reprezentanilor gazdei,
astfel ca participanii s poat gsi subiecte de discuie de interes comun.
4a alegerea invitailor se va avea n vedere ca participanii s se poat nelege ntre ei ntr-
o limb de circulaie internaional, accesibil tuturor. 9aspetele care nu cunoate nici o
limb de circulaie internaional, dar a crui prezen este dorit n mod deosebit, va fi
invitat cu translatorul su.
c) Trimiterea invitaiilor
*ransmiterea i primirea invitaiilor reprezint primul contact al organizatorului mesei cu cel
invitat, astfel c modul n care se deruleaz acest moment va contribui sau nu la reuita
aciunii. *ransmiterea invitaiilor se face dup ce n prealabil, persoanele care urmeaz a fi
invitate au fost consultate asupra datei i posibilitii de participare. Denionarea ocaziei sau
9(
scopului pentru care se face invitaia este un semn de respect i consideraie fa de cel
invitat.
*e-tul invitaiei va fi redactat n numele celui care va oferi masa i va fi adresat persoanei
i nu funciei celui invitat. 'n msura n care uzanele locale prevd, pe invitaii va fi indicat
i inuta dorit la aciune. 'n cazul protocolului rom)nesc se folosete, n special, "inuta de
ora$, la de(un i "aina de culoare ncis$, pentru dineu. 'n funcie de nivelul i importana
care se acorda mesei, aina ncis poate fi folosit i pentru de(un. Practica internaional
prevede pentru acest gen de aciuni1
2 "tenue de ville$ @ "informal dress$ @ costum de ora
2 "abit foncA$ @ "dar; suit$ @ costum de culoare ncis
2 "cravate noire$ @ "blac; tie$ @ smo;ing.
Pe invitaiile trimise persoanleor care au acceptat participarea se va scrie, n colul din
dreapta (os, P.D..pour memoire/. 7nvitaiile transmise fr consultarea celui invitat vor
purta meniunea #0EP .repondez sFil vous plait/.
,e obicei, rspunsul la invitaie trebuie dat n timp util, pentru a permite gazdei, n caz de
neparticipare, s invite o alta persona. %ste recomandabil ca rspunsul s fie dat printr-o
formul care s includ mulumiri pentru invitaie i precizarea c se va putea sau nu onora
invitaia. &imeni nu poate fi reprezentat la o mas de o alt persoan, fr ncunotiinarea
i asentimentul prealabil al gazdei.
%ste important ca invitaia s a(ung la destinatar cu cel puin GH-GC zile naintea aciunii.
"% Plasamentul la mas
4ocul de onoare este aezat totdeauna pe latura care ofer, n funcie de ncpere, privirii
ocupantului fie ua de intrare, fie fereastra dac ua este lateral, fie, n cazul n care i ua
i fereastra sunt aezate lateral, perspectiva cea mai larg.
Plasamentul se face ntotdeauna dup ce a fost stabilit ordinea de precdere, at)t a
brbailor c)t i a femeilor. 9rdinea de precdere se face in)nd cont de funcie. 4a nivel de
reprezentare egal, vecimea n funcie, gradul, vecimea la post etc., sunt elemente pe
baza crora se poate realiza ordinea de precdere. +emeile vduve sau divorate au
precdere @ n principiu @ asupra celor necstorite, atunci c)nd nu au funcie.
Pentru a nlesni identificarea locului la mas al fiecrui invitat, se vor folosi cartonae
dreptungiulare pe care scrie numele persoanei respective. C)nd numrul invitailor este
mare, pentru a se evita circulaia n (urul mesei pentru identificarea plasamentului la mas,
se folosete al doilea r)nd de cartonae pe care este sciat planul general al mesei i este
marcat locul invitatului. 'n funcie de numrul participanilor i formatul mesei, poate fi
alctuit un tablou cu plasamentul general, care se e-pune la loc vizibil pentru orientarea
oaspeilor. 0e pot avea n vedere i soluii combinate, de plasament la masa n form de
potcoav cu mese rotunde sau dreptungiulare, n funcie de nivelul participrii la aciuni i
numrul invitailor. 'n situaia c)nd la o mas se invit o persoan cu grad mai mare ca cel
al gazdei, aceasta din urm poate ceda locul su acesteia. 'n caz contrar, persoana cu
gradul mai mare va ocupa locul din dreapta oaspetelui principal. C)nd gazda este un
celibatar sau soia este absent, se obinuiete ca locul de onoare din faa gazdei s fie
oferit soiei invitatului cu gradul cel mai mare. C)nd se dorete s se acorde oaspetelui de
onoare .necstorit sau a crei soie este absent/ o atenie deosebit, locul de onoare va fi
cel din faa soiei gazdei. 'n acest caz, gazda-brbat se aeaz fie la dreapta primei femei,
fie pe ultimul loc @ ceea ce este mai politicos. 'n funcie de nivelul la care are loc aciunea,
n situaia n care e-ist, locul translatorului poate fi1 n spatele gazdei sau la mas, n
st)nga ei.
Ma!a &ufet
0e organizeaz c)nd e-ist interesul de a se invita un numr mai mare de persoane.
D)ncrurile vor fi aezate pe mese lungi, n centrul sau pe laturile salonului. 9aspeii se
servesc singuri sau a(utai de c)iva osptari. 0e poate m)nca n picioare n acelai salon
6+
sau saloane alturate, unde se pot aran(a grupuri de msue, pe care se aeaz farfurii i
tac)muri. &u se face plasament.
e) Aranjarea mesei
!ran(area corect i cu gust a mesei creeaz o ambian plcut i uureaz at)t serviciul
osptarilor, c)t i consumul m)ncrurilor pregtiteIGJ.
2 0caunele trebuie aran(ate la distane potrivite1 s nu fie prea aproape pentru ca vecinii s
se (eneze reciproc n timpul m)nuirii tac)murilor i nici prea deprtate nc)t discuiile s fie
st)n(enite.
2 Faa de mas clasic este alb sau cu desene discrete de aceeai culoare .damasc/.
'nainte de a fi folosit, este indicat s fie controlat dac este perfect curat i recent
clcat, astfel nc)t pliurile s nu mpiedice aran(area mesei. 'n cazul c)nd sunt necesare
mai multe fee de mas .ceea ce trebuie evitat n msura posibilului/ se va observa ca
suprapunerea lor s se fac pe o linie c)t mai puin perceptibil. 0ub faa de mas se
ntinde, de obicei, un molton gros, care permite o mai bun fi-are a tac)murilor i, totodat,
ferete masa de pete.
2 'n ultimul timp, se folosesc n mod curent fee mici de mas, individuale, fcute dintr-o
p)nz fin, de obicei cu broderie, din pai sau rafie n diferite culori. +eele de mas
individuale se folosesc numai c)nd gazda dispune de o mas din lemn de calitate superioar
i perfect lustruit.
2 er!eelele se aran(eaz n diferite forme, pliate n form dreptungiular sau
triungiular, fie direct pe farfurie, fie la st)nga acesteia. Cel mai practic este aran(area lui
n form triungiular, cu v)rful n sus, la st)nga farfuriei, astfel nc)t s masceze feliile de
p)ine sau cifle.
2 "acmurile folosite la o mas oficial trebuie s fie de calitate bun, de preferin din
argint sau argintrie. =azda are obligaia s le controleze naintea fiecrei mese, spre a se
ncredina c sunt curate i n bun stare. &u este nimic mai neplcut dec)t ca, n timpul
unei mese, vreunui invitat s-i cad, de e-emplu, m)nerul cuitului sau ca acesta s nu taie.
,e regul, fiecare fel de m)ncare se mn)nc cu tac)m separat. ,e aceea i tac)murile se
aran(eaz n ordinea servirii meniului, n (urul farfuriei. 7at, de e-emplu, aran(amentul
pentru un dineu1
@ la dreapta farfuriei1 lingura de sup, cuitul de pete, cuitul de carne3
@ la st)nga farfuriei1 furculia de pete i cea de carne3
@ n faa paarelor1 furculia, cuitul i linguria de desert.
@ lamele cuitelor vor fi ntotdeauna ndreptate spre farfurie.
2 Pa#arele se aran(eaz n faa farfuriei, drept, oblic sau n semicerc, numrul lor depinz)nd
de cel al buturilor servite3 fiecare fel de vin se bea dintr-un paar separat. 4a un dineu, de
e-emplu, la care se vor servi dou feluri de vin i ampanie se vor pune patru paare, cel
mai mare fiind pentru ap. ,ac aperitivul se servete direct la mas, se pune n plus
prelul de uic .sau alt butur/care, de obicei, se umple nainte de aezarea oaspeilor
la mas. Paarele de licior sau coniac se pun pe mas odat cu cafeaua sau puin mai
nainte.
2 $asa se aranjeaz, de obicei, cu flori, pe mi(loc, ntre cele dou r)nduri de tac)muri.
9rnamentul cel mai practic const ntr-un aran(ament de diferite flori cu ti(ele tiate scurt,
puse ntr-o vaz (oas, astfel nc)t oaspeii plasai faa n fa s se poat vedea cu
uurin. Ca ornament mai pot servi fructierele pe care se aran(eaz fructe de sezon,
bomboniere, precum i diferite bibelouri de calitate superioar. >ucete mai mari de flori se
pot pune n vaze speciale pe mobilele din (ur.
2 Ca piese accesorii, la o mas mai pot fi aran(ate1 servicii pentru sare, piper, mutar sau
alte diverse condimente, scrumiere etc. 'n cazul c)nd la mas se servete pete sau fructe
care necesit folosirea degetelor pentru scoaterea oaselor, respectiv a s)mburilor, se
obinuiete ca n dreptul fiecrui invitat s se pun c)te un bol cu ap, n care oaspeii i
vor putea clti degetele. 'n ap se pot pune petale de flori, felii de lm)ie etc.
61
f) Meniul
Deniul va fi ntocmit n funcie de oaspei i sezon, preocuparea de baza a gazdei trebuie s-o
constituie calitatea mesei i felul n care este servit. 0e vor evita mesele prea ncrcate sau
care presupun un consum e-agerat de alcool.
4a o masa .de(un, dineu/ nu este indicat s se serveasc, n afara desertului, mai mult de
dou feluri, c)nd sunt suficient de consistente sau trei, c)nd se stabilete un meniu mai
uor. 'n general, nu se servete dec)t un singur fel de m)ncare din carne. &umai la
bancete se poate introduce i al doilea fel. !legerea desertului se face n funcie de restul
meniului1 un desert mai uor .salat de fructe, ngeat/, dac celelalte feluri de m)ncare
au fost mai grele i un desert mai consistent .tort, plcint etc./ n caz contrar. +ructele pot
fi servite ca desert .proaspete, compot, salat/, fie dup acesta, dac masa nu a fost prea
ncrcat.
Einurile se aleg dup componena meniului. 4a o mas nu se vor servi mai mult de dou
feluri de vin .alb, rou/ i un vin dulce, desert sau ampanie.
Cafeaua cu coniac .licior etc/ poate fi servit la mas sau ntr-un salon separat. ,ac se
servete separat, dup terminarea mesei, gazda-femeie se va ridica prima, invit)nd oaspeii
n salonul respectiv.
8nele reguli de eticet referitoare la aciunile protocolare enunate
'n cazul c)nd eful unei instituii ofer o mas cu un numr mai mare de oaspei, este bine
ca cel puin unul dintre colaboratori s fie invitat, pentru a-l a(uta la primire. ,ac vestiarul
este departe de salonul de primire, este bine ca acest colaborator s nt)mpine oaspeii la
ieirea din vestiar, a(ut)ndu-i s ia cunotin de plasamentul la masa. !cesta se face pe o
plac special, de obicei confecionat din piele sau material plastic, n care se introduc
buci mici de carton, pe care se scrie numele fiecrui invitat, aran(ate n (urul unei piese,
de forma mesei, montat n mi(locul plcii3
0osirea la mas cu punctualitate trebuie respectat cu strictee, pe de o parte av)nd n
vedere c se pot servi unele m)ncruri fi-e care se pregtesc "la minut$, pe de alt parte,
pentru a evita ca ceilali invitai s atepte pe cel nt)rziat. Pentru prent)mpinarea unor
asemenea situaii este recomandabil ca GK-BH minute de la ora indicat pe invitaie s se
serveasc drin;-uri i mici aperitive, n picioare, prile( inclusiv pentru un prim contact ntre
toi participanii la mas.
<inuta la o mas este cea indicat pe invitaie. 'n cazul c)nd o asemenea precizare nu
e-ist, n funcie de anotimp i ora mesei, se va mbrca un costum corespunztor, care
poate fi de culoare mai descis la pr)nz i n orice caz de culoare ncis seara .gris-fer,
bleu-marin etc/. 4a orice mas, brbaii mbrac ns cma alb, cu pantofi i ciorapi
asortai culorii costumului. 0e va avea, de asemenea, gri( ca ntre ciorapi i cravat s nu
fie un contrast izbitor. 4a o mas de pr)nz, femeile pot mbrca o rocie simpl de zi, bine
croit i potrivit v)rstei @ n privina modelului i culorii. 4a o masa de sear .dineu/ se va
prefera o rocie de mtase sau l)n, mai ncis, cu croial simpl. #ocia de sear .de
obicei mai lung, dintr-un material ncis i mai greu/ nu se poart dec)t atunci c)nd
brbatul este n smo;ing sau frac. Portul plriei la pr)nz este uzual, ciar la o rocie de
strad. ,e asemenea, n special la o mas de sear, se obinuiete s se poarte mnui.
4ungimea i culoarea acestora depind de croiala rociei i de gustul personal.
C)nd osptarul anun c masa este servit, gazda-brbat invit pe soia oaspetelui
principal i o conduce la locul ei. =azda-femeie invit pe oaspetele de onoare s ntre n
sufragerie, dar ea trece dup intrarea tuturor oaspeilor. 4a sf)ritul mesei, gazda-femeie se
ridic i iese prima din sufragerie.
'nainte de invitarea la mas, gazda va avea gri(a s recomande ntre ei pe oaspeii care nu
se cunosc.
0ervitul mesei ncepe ntotdeauna cu oaspeii-femei, n ordinea de precdere a acestora i
continu apoi cu brbaii, astfel nc)t gazda-soie va fi servit ultima dintre femei, iar
gazda-so ultimul dintre brbai.
61
0e va controla cu gri( mbrcmintea osptarilor, ea trebuind s fie curat i de aceeai
croial. ,e asemenea, osptarii vor fi instruii cu privire la ordinea n care vor fi servii
oaspeii i la comportarea n timpul mesei .s nu fie zgomotoi, s nu serveasc sau s
circule n timpul toasturilor, dec)t dac este necesar s umple paarele etc./.
Cei ce stau mpreun la aceeai mas au obligaia de a discuta ntre ei. ! proceda altfel
nseamn o total lips de politee. 'n cazul c)nd doi oaspei plasai unul l)ng altul nu se
cunosc, brbatul poate arta vecinei sale cartea lui de vizit, din dreptul tac)mului,
spun)nd1 "&umele meu, al dv.?$ sau numai "numele meu$, n timp ce se uit spre cartea de
vizit a persoanei necunoscute.
0e poate fuma din momentul n care osptarii servesc oaspeii cu igri. 'n cazul c)nd
igrile sunt pe mas, de obicei nu se fumeaz nainte de a se trece la ultimul fel de
m)ncare .carne/ sau p)n c)nd gazda nu face o invitaie n acest sens.
9aspetele principal, care de obicei d semnalul de plecare, prsete locuina gazdei, n
mod obinuit, dup G/L-G or de la terminarea mesei. >ineneles, n aceast privin nu
e-ist o regul fi-, plecarea oaspetelui principal fiind n funcie i de alte elemente ca1
atmosfera e-istent i natura discuiilor care se poart, anumite interese personale sau
anga(amente ulterioare etc. 'n cazul c)nd unii invitai au obligaii care nu le permit s
atepte plecarea invitatului principal, vor putea prsi locuina, scuz)ndu-se at)t fa de
acesta, c)t i fa de gazd.
&. Or,anizarea coc0tailurilor #i recep)iilor
Coc;tail-urile i recepiile se organizeaz n diferite mpre(urri ca1 ziua naional, prezena
n ar a unei delegaii strine etc. 'n general, coc;tailurile se organizeaz n ocazii mai
puin oficiale i au loc dup-amiaza, la orele GM.HH sau GN.HH. #ecepiile au un caracter mai
oficial, n cinstea unei delegaii de nalt nivel etc., ele av)nd loc mai ales seara, n (urul
orelor GO.HH sau LH.HH. Pe invitaii se menioneaz, de obicei, ocazia cu care se ofer
coc;tailul sau recepia respectiv. 9aspeii vor fi salutai, la sosire i plecare, de ctre gazd
i soia sa i, eventual, de unul dintre colaboratori. 9 preocupare deosebit trebuie s se
acorde ateniei fa de oaspei, urmrindu-se ca gazdele s se ntrein cu c)t mai muli
oaspei i n special cu personalitile mai marcante. %ste recomandabil ca problemele pe
care gazda are interesul s le abordeze n ziua respectiv s fie pregtite cu mult gri(,
indic)ndu-se care anume dintre colaboratori va ridica una sau alta dintre ele i cui anume,
astfel nc)t aceleiai persoane s nu i se ridice probleme similare de ctre diferii membri ai
instituiei.
C. Ceaiuri #i $nt6lniri prietene#ti
Ceaiurile sunt aciuni protocolare organizate, fr o ocazie deosebit, cu scopul de a se crea
o ambian propice unor discuii amicale. Ceaiurile se organizeaz fie dimineaa ntre orele
GH.BH-GG.BH sau dup-amiaza, ncep)nd cu orele GP.HH p)n la orele GN.HH. 4a ceai se pot
servi alune, fursecuri, bomboane de ciocolat, iar n nceiere diferite sucuri.
C. 8zane de ceremonial i protocol diplomatic practicate n #om)nia
Primirea efilor de misiune
Disiunea diplomatic este rugat s comunice Dinisterului !facerilor %-terne, n timp util,
data sosirii, mi(locul de transport i punctul de intrare n #om)nia a noului ef de misiune
pentru a fi nt)mpinat conform uzanelor diplomatice. 4a sosirea la post, efii de misiune
sunt salutai n >ucureti, la gar sau aeroport, n numele ministrului afacerilor e-terne, de
directorul Protocolului sau de ad(unctul acestuia. ,ac sosirea sau plecarea efului de
misiune are loc n zilele de s)mbt sau duminic, srbtori sau alte zile n care oficial nu se
lucreaz precum i dup orele LL.HH sau nainte de orele HN.HH, acesta va fi salutat de un
funcionar al ,ireciei Protocol.
Eizitele protocolare ale efilor de misiune la sosirea la post
69
,up sosirea sa la >ucureti, eful de misiune face o vizit directorului Protocolului
Dinisterului !facerilor %-terne, care l informeaz asupra uzanelor locale privind ceremonia
prezentrii scrisorilor de acreditare i asupra regulilor de protocol care trebuie respectate de
efii misiunilor diplomatice n #om)nia.
Cu ocazia acestei vizite, eful de misiune solicit o audien, n legtur cu prezentarea
copiilor scrisorilor de acreditare, la ministrul afacerilor e-ternesau n lipsa acestuia, la un
secretar de stat. 8lterior, directorul Protocolului informeaz pe eful de misiune despre ziua
i ora c)nd va fi primit de ministrul afacerilor e-terne sau de secretarul de stat n vederea
depunerii copiilor scrisorilor de acreditare.
'nsrcinatul cu afaceri titular nm)neaz directorului Protocolului copia scrisorii de cabinet
prin care este numit n aceast funcie i a celei de recemare a predecesorului, n cazul c
acesta nu a depus-o la plecare.
'n ziua i ora fi-ate pentru audien la ministrul afacerilor e-terne sau la secretarul de stat,
eful de misiune este ateptat i prezentat ministrului de directorul Protocolului.Cu acest
prile(, ministrul afacerilor e-terne sau secretarul de stat are o convorbire cu eful de
misiune. eful de misiune nm)neaz ministrului afacerilor e-terne sau secretarului de stat
copiile scrisorilor de acreditare i ale scrisorilor de recemare a predecesorului su, n cazul
n care acesta nu le-a depus la plecare.
,irectorul Protocolului informeaz pe eful de misiune de data i ora fi-ate pentru audiena
la preedintele #om)niei n vederea prezentrii scrisorilor de acreditare. eful de misiune
comunic n prealabil directorului Protocolului numele colaboratorilor si cu grad diplomatic
care urmeaz s-l nsoeasc la ceremonia depunerii scrisorilor de acreditare3 numrul
acestora poate fi de G-B persoane.
&umirea unui nsrcinat cu afaceri a.i., va fi comunicat ministrului afacerilor e-terne al rii
acreditare printr-o scrisoare sau telegram, de ctre ministrul afacerilor e-terne al rii
acreditante.
Ceremonia prezentrii scrisorilor de acreditare
'n ziua fi-at pentru depunerea scrisorilor de acreditare, directorul ,ireciei Protocol din
Dinisterul !facerilor %-terne sau ad(unctul acestuia conduce pe ambasador de la reedin
sau ambasad la Palatul Cotroceni. ,eplasarea ambasadorului la Palatul Cotroceni se va
face cu un autoturism pus la dispoziie de Protocolul Preediniei. Colaboratorii care l
nsoesc .G-B/ se deplaseaz cu maini ale ambasadei.
4a intrarea n curtea Palatului Cotroceni, ambasadorul coboar din main i este salutat de
eful Protocolului Preediniei, care l invit s treac n revist garda militar de onoare.
!ceasta ceremonie se desfoar n acordurile Darului de nt)mpinare. !mbasadorul se
oprete n dreptul drapelului #om)niei i salut printr-o uoar nclinare a capului, dup
care continu trecerea n revist a grzii. ,up trecerea n revist a grzii militare de
onoare, ambasadorul este invitat n main, unde l ateapt directorul ,ireciei Protocol din
Dinisterul !facerilor %-terne. 9dat a(uni la Palat, ambasadorul i colaboratorii si sunt
condui ntr-un salon de ateptare n care sunt arborate steagurile respectivei ri i al
#om)niei.
66
!mbasadorul, nsoit de directorul ,ireciei Protocol din Dinisterul !facerilor %-terne, urmai
de colaboratorii ambasadorului, intr n 0ala 8nirii i se opresc la C-K pai n faa
preedintelui #om)niei. 0unt prezeni ministrul afacerilor e-terne sau un secretar de stat i
un consilier prezidenial sau de stat. ,irectorul Protocolului din Dinisterul !facerilor %-terne
se adreseaz preedintelui #om)niei cu formula Q,omnule preedinte, am onoarea s v
prezint pe %-celena 0a, domnul 6.., ambasadorul e-traordinar i plenipoteniar al 6.. n
#om)nia$.
!mbasadorul l salut pe preedintele #om)niei printr-o uoar nclinare a capului i se
adreseaza cu urmtoarele cuvinte1 Q ,omnule preedinte, permitei-mi s v nm)nez
scrisorile prin care preedintele 6.., ,omnul 6.. m acrediteaz n calitate de ambasador
e-traordinar i plenipoteniar al 6.. n #om)nia, precum i scrisorile de recemare a
predecesorului meu$.
!mbasadorul se apropie de preedinte pentru a-i nmana scrisorile de acreditare, precum i
scrisorile de recemare a predecesorului su, dac este cazul. 'nm)narea se face cu ambele
m)ini de la o distan de circa un metru.
,up primirea scrisorilor, preedintele i str)nge m)na ambasadorului.
Preedintele prezint ambasadorului persoanele oficiale rom)ne care asist la ceremonie. 4a
r)ndul su, ambasadorul prezint preedintelui pe colaboratorii si. Preedintele l invit pe
ambasador pentru o fotografie oficial l)ng steagul #om)niei.
Preedintele are apoi o ntrevedere, ntr-un salon contiguu @ >iblioteca @ cu noul
ambasador. 4a ntrevedere asist ministrul afacerilor e-terne sau secretarul de stat,
consilierul prezidenial sau de stat, eful Protocolului Preediniei i colaboratorii
ambasadorului. ,irectorul Protocolului Dinisterului !facerilor %-terne se retrage ntr-un
salon alturat n ateptarea nceierii ceremoniei care dureaza circa GK minute.
,up terminarea convorbirii, marcat de oferirea unei cupe de ampanie, preedintele i ia
rmas bun de la ambasador. !mbasadorul i colaboratorii si ies din palat i se ndreapt
spre maini. ,e aceast dat, autoturismul oficial n care se afl ambasadorul are arborat
fanionul naional al rii respective .pe aripa din fa dreapta/.
,irectorul Protocolului Dinisterului !facerilor %-terne sau ad(unctul acestuia conduce pe
ambasador p)n la reedina sau cancelaria acestuia, unde se poate oferi o cup de
ampanie sau coc;tail restr)ns.
<inuta la ceremonia prezentrii scrisorilor de acreditare este costum de culoare ncis,
uniform diplomatic sau costum naional.
9rdinea de precdere a efilor de misiune
9rdinea de precdere a efilor de misiuni diplomatice va fi determinat, pentru ambasadori,
de ziua i ora prezentrii scrisorilor de acreditare preedintelui #om)niei, iar pentru
nsrcinaii cu afaceri a.i. de data notificrii la D!% a asumrii conducerii misiunii
diplomatice3
Riua i ora prezentrii scrisorilor de acreditare de ctre ambasadori sunt stabilite n funcie
de ziua i ora prezentrii copiilor scrisorilor de acreditare la ministrul afacerilor e-terne sau
secretarul de stat3
6)
Riua i ora prezentrii copiilor scrisorilor de acreditare se stabilesc n funcie de ziua i ora
sosirii la >ucureti3
,ac n aceeai zi i la aceeai or sosesc doi sau mai muli ambasadori @ n acelai avion
sau nav maritim @ ordinea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare va fi stabilit pe
criterii alfabetice .denumirea rii/ sau prin tragere la sori.
!bsena efului de misiune
'n caz de plecare temporar din #om)nia, eful misiunii trimite o &ot Eerbal Dinisterului
!facerilor %-terne @ ,irecia Protocol @ indic)nd numele colaboratorului care l nlocuiete pe
timpul absenei sale, n calitate de nsrcinat cu afaceri a.i.
,e asemenea, eful misiunii notific n scris Dinisterului !facerilor %-terne @ ,irecia
Protocol @ ntoarcerea i reluarea funciilor sale3
'n caz de plecare definitiv sau temporar din #om)nia a unui nsrcinat cu afaceri a.i.,
notificarea nlocuirii acestuia cu un alt nsrcinat cu afaceri a.i. se face printr-o scrisoare sau
telegram adresat ministrului afacerilor e-terne al #om)niei de ctre ministrul afacerilor
e-terne al rii respective.
Plecarea definitiv din #om)nia a efilor de misiune
4a plecarea definitiv din #om)nia, scrisorile de recemare pot fi depuse la Preedintele
#om)niei fie personal de ctre efii de misiune, fie de succesorii acestora, odat cu
depunerea scrisorilor lor de acreditare3
0crisorile de recemare ale nsrcinailor cu afaceri titulari se depun ministrului afacerilor
e-terne, fie de ei personal, fie de succesori, odat cu scrisorile lor de cabinet.
efii de misiune care prsesc definitiv #om)nia sunt salutai la plecare, la gar sau la
aeroport, de directorul Protocolului Dinisterului !facerilor %-terne sau de ad(unctul acestuia.
,ac sosirea sau plecarea efului de misiune are loc n zilele de s)mbt sau duminic,
srbtori sau alte zile n care oficial nu se lucreaz precum i dup orele LL.HH sau nainte
de orele HN.HH, acesta va fi salutat de un funcionar al ,ireciei Protocol.
Plecarea definitiv a efului de misiune se notific de ctre respectiva misiune prin &ota
Eerbal n care se menioneaza data plecrii definitive, dorina efecturii unor vizite de
rmas bun .la preedintele rii, primul ministru i ministrul afacerilor e-terne/ de a cror
perfectare se ocup Dinisterul !facerilor %-terne @ ,irecia Protocol.
4a plecarea definitiv a unui ambasador sau ef de misiune, un membru al conducerii
Dinisterului !facerilor %-terne .ministrul de e-terne sau un secretar de stat/ ofer un de(un
sau dineu in onoarea respectivului ef de misiune.
9bligaiile protocolare ale soiilor efilor de misiune
,up prezentarea scrisorilor de acreditare de ctre eful de misiune, soia acestuia poate
solicita o vizit protocolar de prezentare la soia ministrului afacerilor e-terne. 0oiile
6=
efilor de misiune trimit cri de vizit soiilor personalitilor rom)ne crora soii lor le-au
fcut vizite protocolare de prezentare sau le-au trimis cri de vizit.
Prezentarea scrisorilor de cabinet de ctre nsrcinaii cu afaceri titulari la ministrul
afacerilor e-terne
'n ziua i la ora fi-ate pentru depunerea scrisorii de cabinet, nsrcinatul cu afaceri titular
vine la Dinisterul !facerilor %-terne unde este primit de directorul Protocolului cruia i
nm)neaz, ntr-o scurt ntrevedere, copia scrisorii de cabinet. 7mediat dup aceast
ntrevedere, directorul Protocolului l conduce la cabinetul ministrului sau secretarului de
stat.
'nsrcinatul cu afaceri titular nm)neaz ministrului afacerilor e-terne sau secretarului de
stat scrisoarea de cabinet pentru numirea sa i pe aceea de recemare a predecesorului
su, n cazul c acesta nu a depus-o nainte de plecare. Cu aceasta ocazie are loc o scurt
convorbire.
<inuta pentru audiena la ministrul afacerilor e-terne sau secretarul de stat a nsrcinatului
cu afaceri titular, pentru depunerea scrisorilor de cabinet, este costum de culoare ncis.
Prezentarea colaboratorilor efului de misiune
eful de misiune prezint pe primul su colaborator, sosit la post, printr-o vizit pe care o
face directorului Protocolului i directorului de relaii din Dinisterul !facerilor %-terne.
Ceilali membrii ai misiunii, cu grad diplomatic, sunt prezentai, la sosireala post,
directorului ad(unct al Protocolului din D!% sau altor colaboratori ai aceste ,irecii
!taaii militari i ataaii comerciali fac vizite de prezentare la Dinisterul !prrii &aionale
i, respectiv, la Dinisterul 7ndustriei i Comerului, conform uzanelor respectate n aceste
ministere.
,ecanul Corpului ,iplomatic
,ecan al Corpului ,iplomatic este eful de minsiune cu grad de ambasador e-traordinar i
plenipoteniar, cu cea mai mare vecime la pot. 'n #om)nia, decan al Corpului ,iplomatic
este, din oficiu, reprezentnatul Eaticanului @ respective &uniul !postolic.
7ntrarea i ieirea din funcie a decanului Corpului ,iplomatic se face n mod automat, fr
nici o ceremonie. 'n absena acestuia, decan a.i. al Corpului ,iplomatic devine ambasadorul
aflat imediat dup &uniul !postolic, n ordinea de precdere. &otificarea acestei situaii la
Dinisterul !facerilor %-terne @ ,irecia Protocol @ intr n practic diplomatic.
!&%S!
Cele mai uzuale plasamente la mas sunt urmtoarele1
Dasa la care particip numai brbai

Earianta G


6*
= T gazda
9 T oaspetele de onoare

Earianta L


= T gazda
9 T oaspetele de onoare


Dasa la care particip i femei

Earianta G .cifrele subliniate @ femei/


= T gazda
0= T soia gazdei


Pentru a se evita plasarea femeilor la capetele meselor este de preferat atunci c)nd numrul
femeilor este egal cu cel al brbailor, s se foloseasc urmtoarea varianta de plasament1


= T gazda
0= T soia gazdei


Dasa n form de potcoav

Earianta G


= T gazda
0= T soia gazdei

Earianta L


= T gazda
0= T soia gazdei


Dasa rotund

&umrul invitailor este mic.


= T gazda
0= T soia gazdei

&ota1
6?
%-emplele de mai sus nu epuizeaz n ntregime gama de situaii ce pot aprea n cadrul
unor asemenea aciuni.
>7>479=#!+7%
>aldrige, 4etitia, Codul manierelor n afaceri, %diia 7E, >usiness *ec 7nternaional i
!merocart 0#4, >ucureti, GOOP3
>onciog, !urel, ,rept diplomatic, %ditura +undaiei Q#om)nia de m)ine$,LHHH3
,essault, 4ouis, Protocol, instrument de comunicare, %ditura =ala-ia, >ucureti, GOOP
Dalia, Dircea, ,iplomaia, coli i instituii, %diia a 77-a, %ditura ,idactic i pedagogic,
>ucureti, GOMK3
Darinescu, !urelia, Codul bunelor maniere astazi, %ditura U Vumanitas W, >ucuresti, GOOK 3
Eedina,Eerginia, %lemente de protocol, %ditura 4uminale-, >ucureti, LHHH3
'ndreptar de protocol, Dandat D!%, ttp1//domino.;appa.ro/mae/mae.nsf /!ll/7ndreptar.

6(