5/14/2017 Aspectealespecificuluicomunicariiinorganizatiamilitara

Home|BAC/Teze|Biblioteca|Jobs|Referate|Horoscop|Muzica| Dex|Games|Barbie Search!

CustomSearch Cauta!

CHESSMasterJoacaSAH!

Index |Forum|Email

Sectiuneadepsihologieesterealizatadestudentisiprofesoripasionatideacestdomeniu.Vainvitam

saexploratiacestdomeniusisavabucuratideresurseleonlinepublicateaici!

Locuridemuncapentrutineri:

>JOBURIPartTime

>JOBURIFullTime
CautaJOBdupaoras
Ponturipentrucariera

MeniurapidPortalulescoala|CAMPUSASLS|Forumdiscutii|Premiideexcelenta|Europa

<Inapoilacuprins

PSIHOLOGIAORGANIZAIEIMILITARE.MOTIVAIA.
ASPECTEALESPECIFICULUICOMUNICARIINORGANIZATIAMILITARA
PsihologAnaRalucaAVRAMESCU*

REZUMAT

Lucrarea de fata si propune sa prezinte comunicarea n organizatia militara. Delimitnd cadrul mai larg
al comunicarii, ncercam sa aducem o perspectiva psihoorganizationala asupra comunicarii n mediul
militarcuformele ei, modul de functionare prin retele si structuri comunicationale, atragem atentia asupra
fenomenelorceperturbacomunicareadarsiasupraunormodalitatideoptimizareaei.Fiecaredintreaceste
aspectesuportaoanalizamaidetaliata,realizabilantrunstudiuamplupecarenilpropunemnviitor.

Cuvintecheie:comunicareorganizationala,organizatiemilitara,retelecomunicationale

Comunicarea reprezinta cheia eficientei ntregii organizatii militare, ea influentnd si fiind influentata la
rndul ei de toate fenomenele si procesele organizationale: cultura organizationala, luarea deciziilor, stilul
de conducere, rezolvarea conflictelor si negocierea, perfectionarea si consilierea carierei, schimbarea si
dezvoltarea organizationala. Iar pentru procesul strict managerial, comunicarea este esentiala, n rndul
competentelor manageriale competenta pentru comunicare ocupnd primul loc. Organizatia militara, cu
radacinipierdutenistorie,aurmaritpermanentperfectionareanvedereauneisuperioritaticompetitive.
si cum razboiul de pe cmpul de lupta sa mutat n cmpul informational, pe de o parte, si trebuie sa
raspundanevoilorsocietatiideflexibilitate,profesionalismsiprogres,pedealtaparte,esteclarcaarmata
pentru a atinge excelenta organizationala trebuie sa includa n strategiile ei si aspecte legate de
comunicareaorganizationala.

n acest sens poate sa raspunda cel mai bine exigentelor de ordin teoretic, dar si practic modelul
comunicarii organizationale a lui Pamela Schocklez Zabak (2002) (n Zlate M., p. 500). Abia la sfrsitul
secolului trecut a nceput sa se contureze un model al comunicarii din perspectiva psihologiei
organizational manageriale, model care pastrnd elementele clasice ale comunicarii (participanti si
procese), pe de o parte, accentueaza rolul factorilor psihoorganizationali experientiali si contextuali ce
reprezinta nu doar mediul de desfasurare al comunicarii, ci nsasi materia ei prima, iar pe de alta parte,
defineste factorii eficientei comunicarii organizationale. Acestia din urma sunt reprezentati de urmatoarele
competente:
competentacunoasterii(abilitateadeantelegemediulcomunicationalorganizational),
competentasenzitivitatii(abilitateadeintuicorectsentimentelecelorlaltimembriaiorganizatiei),
competenta deprinderilor (abilitatea de a analiza corect situatiile organizationale si a gestiona eficient
mesajeleorganizatiei),
competentavalorilor(abilitateaasumariiresponsabilitatiipentrueficientacomunicarii).

http://www.escoala.ro/psihologie/aspecte_specificul_comunicarii_in_organizatia_militara.html 1/6
5/14/2017 Aspectealespecificuluicomunicariiinorganizatiamilitara
n analiza oricarui aspect ce tine de organizatia militara trebuie sa avem n vedere n primul rnd
puternicul ei caracter de normativizare, formalizare, rigurozitate, ritualizare si conformism, aspecte ce se eScoala.ro
regasesccadefinitoriisincazulcomunicarii.Vomncercasapatrundemdincolodeacesteprimeaspecte, 3,2miiaprecieri
analizndspecificulmilitaraldiverselorformealecomunicarii,chiardacaunelesesuprapunpartial.

Un prim criteriu de diferentiere a comunicarii l constituie codul folosit si astfel distingem comunicarea
verbala si comunicarea nonverbala, subiecte larg dezbatute n literatura de specialitate, de aceea ne vom miplacePagina
opri doar asupra aspectelor ntlnite n mediul militar. Institutia militara a cunoscut reguli mai mult sau
mai putin explicite cu privire la comunicare, adevarate coduri respectate cu strictete. Sintagme clare si
concise ca "sa traiti", "am nteles", "raportez", "am onoarea", ca si tonul ridicat, pozitia rigida, salutul si Fiiprimadintreprieteniiti
alte ritualuri specifice definesc raporturile de subordonare din ierarhia militara. Un capitol aparte l creiaiplaceasta
constituiecomunicarearealizataprinintermediulemblemelorsigradelormilitare.

Un al doilea criteriu de diferentiere a formelor comunicarii l reprezinta numarul de participanti si tipul

relatiei dintre acestia, astfel vom trece n revista comunicarea intrapersonala, interpersonala diadica, de
grup,publicasidemasa.

Comunicarea intrapersonala este comunicarea n care nu se pot diferentia receptorul de emitator, avnd
locnspatiulexclusivmintal,adimensionalsisubiectiv.Sciziuneapersonalitatiicepermitedialogulinterior
este generatoare de conflicte si dezbateri interne ce pot fi productive n planul gndirii si al constiintei
morale. Se reliefeaza n acest context valorile specifice institutiei militare: loialitatea, patriotismul,
onoarea militara, sacrificiul uman pe cmpul de lupta. Desi aceste valori pot intra uneori n conflict cu
intereselestrictpersonalealemilitarilor,suntadncntiparitenconstiintalor,avndprioritate.

Comunicarea interpersonala diadica are un puternic rol de influentare a opiniilor, atitudinilor, credintelor
oamenilor."Panopliamijloacelor nonverbale, precum si armele inefabile ale magnetismului personal cunosc
#noulval
aici terenul ideal de desfasurare" (Dinu M., p. 8). Dar la acest rol se adauga si altele si anume:
autocunoastere (prin diminuarea zonei oarbe, vezi "fereastra Johari", Danut M., p. 256), exploatarea
realitatii exterioare, stabilirea si mentinerea de relatii semnificative cu alte fiinte umane. n acest ultim
caz,comportamentulcomunicationalraspundeunornevoiinterpersonaledeapartenentalagrupulmilitar,de
identificare cu acesta si de apreciere de catre acesta a valorii personale, lucru foarte important pentru
fiecare membru, dar si unor nevoi de control, influentare, conducere, mai ales atunci cnd comunicarea
interpersonala diadica are loc ntre un sef si subordonatul sau, de afectiune (mai ales n cadrul relatiilor
informale, de strnsa camaraderie ce se formeaza frecvent n grupuri militare omogene care au o
experientaafectivaputernicacomuna,inclusivdepericlitareaintegritatiifizice).

Untipapartedeconexiuneinversantlnitanacestcazdecomunicareeste autofeedbackul, ce permite

ajustarea pe parcursul comunicarii a propriilor parametri: vocali, posturali, vizuali pna la aspecte de
continut. De aceea, n antrenarea capacitatii de comunicare se pot folosi exercitii de autoobservatie n
cadrul comunicarii diadice, mai ales n cadrul programului de formare a viitorilor conducatori militari,
ofiterisisubofiteri.

Comunicareadegrup,oformaacomunicariiinterpersonalesiceamaifolositaformaacomunicariintoate
organizatiile, inclusiv n cea militara, este esentiala n cadrul echipelor de profesionisti angajati ntrun
proiectcomun.ncadrulacestuitipdecomunicareunrolesentialldetineliderulpentru:
activareasimentinereainteractiunilorcomunicativedintreparticipanti,
pregatirea materiala, psihologica si informationala a ntlnirilor (prin multiplicarea si difuzarea cu
anticipatieadocumentelorindispensabilebunuluimersallucrarilor),
creareaconditiilorpentrumbunatatireaactivitatiigrupului,
asigurareapentrufiecareasatisfactieipsihologicedenaturasalemotivezeconstantcolaborarea,
readucerealasubiectaamatorilordedigresiuni.
Toateacesteroluripotdeveniobiectiveoperationalealeunuiplandeformarealiderului.

Comunicarea publica presupune prezenta unui unic emitator si a unei multitudini de receptori. n
organizatia militara alocutiunile informative sunt prioritare: prelegeri, cursuri, conferinte, rapoarte, dari de
seama, dar si cele de formare sunt folosite ca mese rotunde, sedinte de expertiza, si nu n ultimul rnd
celedeevaluare,cumarfiexamenele.Pregatireasiperfectionareapersonaluluincadratnarmataocupa
unlocimportantncadrulpreocuparilorDirectieiGeneraleaManagementuluiResurselorUmane,deaceea
suntorganizateconvocarideinstruire,Sesiunide comunicari stiintifice, la care se adauga toate formele de
cursuridespecializare.Maialespentrutopmanageriestefoarteimportantadeprindereaacesteiabilitatide
a vorbi n public. Marii conducatori de osti de altadata au avut aceasta capacitate, folosita pentru
nsufletireaarmatelorlor,nsanzilelenoastreaaparutunexpertnrelatiipublicesianumeofiterulde
relatii cu publicul/presa, care are rolul de a comunica n mod profesionist diverse situatii, n numele
institutieipecareoreprezinta.

Comunicarea de masa cu rol de informare a opiniei publice se realizeaza ntrun mod institutionalizat sub
forma de productie de carte, presa scrisa, transmisii radio sau de televiziune si mai nou internet. Un rol
speciallareCentruldeOperatiiPsihologiceceacoperaopartedinastfeldeactivitati,darsialtelefoarte
importante (Cracsner C. E., p. 163). Comunicarea de masa are rolul principal de propaganda a valorilor si
credintelormilitare.

Comunicarea organizationala este att formala ct si informala. Directia fluxului comunicational n

organizatie, diferentiaza comunicarea formala n comunicarea verticala ascendenta si descendenta si
respectivcomunicareaorizontala.

http://www.escoala.ro/psihologie/aspecte_specificul_comunicarii_in_organizatia_militara.html 2/6
5/14/2017 Aspectealespecificuluicomunicariiinorganizatiamilitara

Institutia militara fiind puternic formalizata era de asteptat ca si comunicarea formala sa ocupe spatiul cel
mai mare din cel dedicat comunicarii. n cadrul acestuia mesajele, canalele, retelele de comunicare sunt
prestabilitesireglementateprinnormebineprecizatedecatreorganizatiamilitara.

Comunicarea descendenta se desfasoara de la esaloanele superioare catre cele inferioare, avnd ca

initiatori sefii ce se adreseaza subordonatilor sai. n organizatia militara comunicarea descendenta este
extremdecomplexa,urmarindlantulierarhieistructurilormilitare.Eapresupuneurmatoareleactivitati:
transmiterea ordinelor, normelor, instructiunilor de implementare a obiectivelor si strategiilor
organizationale,
furnizareainformatiilorcuprivirelaprocedurilesipracticilefolosite,maialesncazulcelorcarenecesita
mbunatatiri,
feed back de evaluare a activitatilor si performantelor obtinute n urma controalelor de evaluare si
ndrumareceaulocperiodicpediferitesegmentedeactivitate,
ndoctrinarea cu mesaje referitoare la valorile organizatiei militare prin ceremoniale ca: participarea
reprezentantilor institutiei la diverse manifestari comemorative sau citirea de catre seful institutiei n
cadruladunarilor cu angajatii acesteia a "cuvntului" ministrului apararii nationale, a sefului armatei sau a
altor personalitati cu ocazia zilei nationale a Romniei, a Armatei Romne, a diferitelor arme, a
sarbatorilorreligioase.

Ocomunicaredescendentaeficientaasiguranudoarcoordonareasicontrolul(influentarea)subordonatilorla
nivel de organizatie sau de activitati, ci totodata relationeaza diferite nivele ierarhice n functie de
necesitati. Concentrarea comunicarii descendente pe transmiterea de directive si proceduri n detrimentul
evaluarii performantelor si a informarii asupra motivelor pentru ndeplinirea unor sarcini poate avea un
impact organizational negativ. Reforma armatei a adus schimbari n procesul managerial, n sensul
modernizariiacestuiasiadaptariilacerintelestructuriloreuroatlantice.Cutoateacestea,maiexistasituatii
ncaresubordonatiinuausuficienteinformatiinafaradeordinuldearealizaanumiteactivitati,situarea
pepozitiedesimpluexecutantputndfideosebitdefrustrantpentruacestia.Luptatoriiprofesionistiexecuta
n situatii limita de lupta ntrun mod aproape automat, acest lucru asigurndu le succesul operatiunii.
n schimb, n procesul instructiv educativ, si n structurile cu caracter mai mult administrativ,
reconsiderareasubordonatuluidinperspectivaafectivmotivationalanuaraducedectbeneficii.

n comunicarea descendenta pot aparea si unele probleme legate de neconcordanta dintre ceea ce cred
managerii ca au comunicat si ceea ce cred subordonatii ca li sa comunicat. n timp ce managerii si
percep mesajele ca fiind destul de pozitive, subordonatii tind sa le perceapa ca indicatori ai insatisfactiei
conducerii n legatura cu activitatea lor. De aceea, se impune, mai ales n cazul comunicarilor scrise,
elementele pozitive sa fie reliefate n aceiasi masura ca elementele negative. De asemenea, din
perspectiva reformei armatei, managerii trebuie sa acorde o importanta deosebita feed backului
comunicarii descendente, nu doar pentru a i asigura eficienta ci si pentru a implica subordonatii n
procesuldeschimbaredelanivelulorganizatiei.

Comunicarea ascendenta se desfasoara de la nivele ierarhice inferioare catre cele superioare, avnd ca
initiator subordonatul si ca receptor managerul. Rolul principal este de asigurare a feed backului prin
intermediulurmatoareloractivitati:
ntocmirea si transmiterea rapoartelor privind activitatile desfasurate la nivel cantitativ, calitativ si
ritmicitateaperformantelorobtinute.Aceste rapoarte sunt cerute periodic de catre esaloanele superioare si
leesteacordataomarensemnatatenfluxurileorganizationaledinsistemulmilitar,
transmitereaproblemelor,aspectelorcriticeceiaupusndificultatepesubordonati.Aceastasepractica
maialespesegmentemicialeierarhiei,delasubordonatlasefulnemijlocit,
naintareapropunerilorpentrumbunatatireaactivitatii,acesteaputndusereflectanproductivitate,
anuntarea nemultumirilor si conflictelor existente n rndul angajatilor, n vederea solutionarii lor,
aspectcepoateinfluentaclimatulorganizational.

Acestor ultime doua chestiuni sunt acordate o atentie deosebita de catre organizatia militara care prevede
lunar realizarea unor adunari fara ordine de zi pe categorii de personal, folosinduse sentimentul
apartenenteilaoanumitacategorieprofesionalacafacilitatorattalexprimariilibereaproblemelor,ctsi
al deschiderii pentru identificarea celor mai bune solutii. Reactia organizatiei militare la orice forma de
conflict este prompta, potentialul conflict fiind reprimat din "fasa", mai ales printro abordare de tipul
"autoritatesupunere".

Comunicarea ascendenta ridica problema interpretarii de catre superiori a informatiilor transmise de catre
subordonati.Perceptiasubordonatilorcapastrarealoculuidemuncasiobtinereauneipromovaridepindede
sef distorsioneaza comunicarea ascendenta n dubla directie: minimalizarea esecurilor si supraevaluarea
realizarilor.Unaspectaparteesteaceladeomisiunevoitaaunorfaptecelarincriminapesubordonatde
incompetenta sau nerealizarea obiectivelor. Astfel de situatii pot fi prevenite daca managerul analizeaza
situatiadecomunicare,observamodeleledecomunicarecufiecaresubordonatsimodullorderepetare.

Oaltaperceptieceafecteazacomunicareaascendentaesteaceeaasubordonatilornlegaturacusefullor,
mai ales atunci cnd este vorba de comandantul unitatii, perceptie conform careia acesta este inabordabil
pentru aspecte insignifiante (o persoana extrem de importanta, cu foarte multe probleme de rezolvat, care
nutrebuiederanjata).Acestlucruducela ntrzieri, acumulari de probleme sau rezolvarea lor neconform
http://www.escoala.ro/psihologie/aspecte_specificul_comunicarii_in_organizatia_militara.html 3/6
5/14/2017 Aspectealespecificuluicomunicariiinorganizatiamilitara
cu standardele organizatiei, cu deosebire n cazul noilor veniti n organizatie, care nu siau nsusit
procedeeleuzitate.

Asa cum rezulta din cercetarile lui Torrington si Hall (1991), functiile comunicarii ascendente sunt: pe de o
parte, ajuta managerul sa nteleaga problemele profesionale, dar si cele personale ale subordonatilor, l
avertizeaza n privinta problemelor potentiale, i asigura informatiile necesare pentru luarea deciziilor si
identificarea unor solutii functionale, ct si l conecteaza la atitudinile si valorile subordonatilor, iar pe de
alta parte i ajuta pe subordonati sa participe si sa contribuie la rezolvarea problemelor, crescndule
motivatia. Nu n ultimul rnd, comunicarea ascendenta sursa pretioasa de feedback asupra comunicarii
descendente,cuideipentrumbunatatireaei.

Comunicarea orizontala se desfasoara ntre membrii aceluiasi departament sau ntre departamente
diferite, amplasate nsa la acelasi nivel ierarhic. La nivelul intradepartamental se urmareste rezolvarea
sarcinilor curente, iar la nivel interdepartamental se are n vedere coordonarea activitatilor n vederea
rezolvarii sarcinilor comune. Acest tip de comunicare faciliteaza mpartasirea ntelegerii unor fenomene,
metode, probleme, dezvolta satisfactia angajatilor n legatura cu locul de munca. Exista nsa pericolul ca
motivatia sa fie activata si n sens negativ, mai ales atunci cnd departamente diferite sau membrii
aceluiasi departament se afla n concurenta n raport cu resursele organizatiei. Cu toate acestea lipsa
diferentelor de statute ierarhice i da comunicarii orizontale un aspect relaxant, apropiind o de
comunicarea informala, nsa neidentificnduo cu aceasta. n structurile militare ntlnim comunicarea
ntre esaloane, ntre specialistii unui anumit tip de structura si ntre institutiile armatei si celelalte
institutii de aparare si siguranta nationala, si institutii civile, att publice, ct si private. n acest sens,
sunt transmise n functie de necesitati, ordine cuprinznd instructiuni referitoare la mbunatatirea
colaborarilorncaresuntimplicatestructurileproprii.

Comunicareainformalaexistanafaracomunicariiformale,putndfichiarmaiputernicadectaceastasi
estedatadenevoilepsihologicealeoamenilor,frecventacontactelordintreei,similaritatiledevrsta,sex,
timpul petrecut mpreuna n organizatie sau n afara ei. n cadrul comunicarii neoficiale, informatiile
circula cu o foarte mare rapiditate, n toate sensurile, directiile, liber, nerestrictionat de organizarea
ierarhica a autoritatii si se refera la succesele sau esecurile organizatiei, dificultatile cu care se confrunta,
eforturile pentru depasirea lor, schimbari ce pot aparea n organizatie sau aspecte legate de viata
personalaamanagerilorsauamembrilorgrupurilordemunca.

Un studiu a aratat ca din informatiile transmise informal, doar 82% au fost corecte, Greenberg si Baron
(1993) (M. Zlate, 2004, p. 505) sustinnd ca este suficient doar un singur fapt inexact pentru a face sa
suferentelesulglobalalmesajelor.Corectitudineapartialasaurelativaainformatiilorsidificultateadeale
verificabazarealaauconduslacreareauneireputatiiproasteacomunicariiinformale,maialesnrndul
managerilor.
Forma tipica de comunicare informala este grapevine (vita de vie), care se activeaza atunci cnd apar
situatii neclare, nesigure, de schimbare, alegere sau tensiune si/sau sunt blocate caile oficiale de
comunicare. Rolul grapevine este acela de a umple golurile de informatie si a clarifica deciziile conducerii.
DupaKeithDavis(1992)existapatrutipuridegrapevine:
1)reteaua"linieunica",cndinformatiatrecedelaopersoanalaalta,
2)reteauadetip"brfa",atuncicndopersoanatransmiteinformatiituturorcelorlalti,
3) reteaua de tip "probabilitate", atunci cnd informatia circula conform legilor probabilitatii, la
ntmplare,
4)reteauadetip"ciorchine",cndsuntinformatiselectivanumitimembriaigrupului.

Printre efectele pozitive ale grapevine se pot numara: oferirea sentimentului de securitate si apartenenta,
posibilitateadedescarcareemotionala,sursadefeedbackpentrumanageri.

Rigurozitatea militara a dus la restrictionarea comunicarii informale, prin ncercarea de o ncadra ntre
niste repere formalizate. Astfel, ritualurile de socializare a angajatilor, prin organizarea zilelor onomastice,
de nastere, de sfrsit de an se desfasoara dupa canoane prestabilite. ncercarea de controlare a
comunicariiinformale,maimultnsensulncadrariinnistereperesisupraveghere,dacaesterealizata
rezonabil, ntro maniera discreta, poate sa potenteze efectele pozitive ale comunicarii informale, si
anume: cresterea coeziunii grupului, climat organizational stimulator, facilitarea contactului membrilor
organizatieicuputereaformala,crestereainfluenteiliderilorinformalinorganizatie.

Un rol important n comunicare l au reteaua si structurile de comunicare. n timp ce retele de

comunicare reprezinta ansamblul canalelor de comunicare si al mediului n care se poate desfasura
comunicarea, structura comunicarii este constituita din ansamblul retelelor de comunicare utilizate la un
momentdat.Aceastadiferentiereesteimportantapentruca,cunoscndposibilelereteledecomunicare,n
functie de tipul grupului/a organizatiei sau de sarcina de rezolvat, se aleg cele mai eficiente structuri de
comunicare. Alex Bavelas si Harold Leavit stabilesc cte doua tipuri de retele: orizontale ("cercul" si
"lantul"), n grupurile egalitare cu relatii directe, respectiv verticale (n "Y" si n "X"), n grupurile cu
relatiiierarhice.

Cercul apare n grupurile cu structura democratica, unde conducatorul faciliteaza comunicarea tuturor
membrilorgrupului,iarlantulestespecificgrupurilorncaresepracticaunstildeconducereliber,"laissez
faire", cu lider pasiv si legaturi aparente, selective ntre membriigrupului.Reteauan"Y"sentlneste
ngrupurileaparentdemocratice,cutendintadeadeveniautoritare,comunicareaoarecumdeschisa ntre
membrii grupului concentrnduse treptat ntre anumiti membri care ncep sa controleze ntreaga
activitateagrupului.Iarreteauan"X"estespecificagrupurilorcuconducereautoritara,sensulcomunicarii
fiindunic,doardelamembriigrupuluicatresefsinuntreacestia.

http://www.escoala.ro/psihologie/aspecte_specificul_comunicarii_in_organizatia_militara.html 4/6
5/14/2017 Aspectealespecificuluicomunicariiinorganizatiamilitara

Specificul organizatiei militare face ca cele mai uzitate canale de comunicare sa fie cele verticale. nsa
exista activitati militare cu obiective complexe si informatii multiple si variate de procesat, ce presupun o
interdependenta mare a membrilor grupului, aceste activitati putnd fi solutionate eficient prin activarea
unei structuri orizontale, de tip cerc. "Cercul" este potrivit si n cazul problemelor informale ale grupului,
deordininterpersonal,afectiv.

Perturbareacomunicariiorganizationale
Chiar daca institutia militara depune eforturi sustinute pentru realizarea unei comunicari organizationale
eficiente,fenomeneleperturbatoriisuntinerentesifatadeacestea,reactiaeste,ngeneral,promptasipe
masura.

Procesulcomunicariipoatefiperturbatdeurmatoarelefenomene:blocajul,filtrajul,bruiajulsidistorsiunile,
avndlabazacauzeobiective,materiale,ctsisubiective,psihologice.
Blocajul apare atunci cnd comunicarea este ntrerupta complet si uneori permanent. Desi pare un
fenomen extrem, atunci cnd apare, cei implicati se mobilizeaza n mare masura sal depaseasca n
efortulcomunderealizareaobiectivelor.Militariisuntantrenatimintalsagaseascacelemaibunesolutiin
astfeldesituatii,succesuloperatiunilorlorfiindmaipresusdeoricefeldedivergente.

n schimb, bruiajul, presupune tulburarea partiala si tranzitorie a comunicarilor datorita interventiei unor
"zgomote" pe canalul de transmitere. Pericolul aparitiei acestor fenomene este legat n special de
comunicarea ascendenta, atunci cnd conducerea subevalueaza si ignora informatiile si opiniile transmise
decatresubordonati.

Acestlucrupoateducesilaaltfenomenperturbator,sianumefiltrajul,careconstanselectareavoluntara
a informatiilor ori de catre emitator ori de catre receptor. n cadrul comunicarii ascendente, asa cum am
aratat anterior, exista tendinta de transmitere catre subordonati a informatiilor pozitive reprezentnd
realizarile si mai putin a erorilor, reclamatiilor si chiar a sugestiilor. Efectele filtrajului sunt cele mai
perturbatoareducndladegradareacomunicariisicreareadetensiunisiconflictencadrulorganizatiei.

Spredeosebiredefiltraj,distorsiunileimplicadeformareainvoluntaraamesajului,cuattmaimultcuct
verigile intermediare sunt multe. G. W. Allport si J. Postman (1945) au evidentiat trei tendinte specifice
comunicarii seriale: tendinta nivelarii, prin reducerea numarului de detalii, tendinta accentuarii unor detalii
si cea a asimilarii, de reconstituire a mesajului prin prisma propriilor nevoi, prejudecati, atitudini, valori.
Existentauneistructuriierarhiceextremdecomplexesiamplepredispuneorganizatiamilitaraladistorsiuni.
Alt fenomen care perturba comunicarea n organizatia militara este legat de rigiditatea normelor
referitoarelacirculatiainformatiilorprinlungireafoartemarealinieiierarhice,ceeacefacecaunraportsa
traca pe la toate esaloanele piramidei, chiar si atunci cnd unele ar putea fi evitate. Acest lucru duce la
formalismsiproliferareavizarilorsisupervizarilor,hrtiilor,semnaturilor,stampilelor,uneorinenecesaresi
n final la prelungirea nepermisa a timpului alocat circulatiei informatiilor, a luarii si implementarii
deciziilorsidecilascadereaeficientei.

Unaltaspectntlnitnmediulmilitar,curepercusiuniasupratransmiteriisiprelucrariiinformatiiloreste
reprezentatdepluritateaconducerii sau a subordonarii. Controlarea aceluiasi loc de munca/activitate sau a
unei structuri de catre mai multe verigi poate da nastere unor conflicte de prestigiu ntre conducatori sau
esaloane. Canalele si retelele de comunicare paralele, duble, triple, prin care circula informatii
contradictorii, alteori putin consistente datorita disiparii responsabilitatii conducatorilor/esaloanelor
deruteaza subordonatii n executarea ordinelor si slabeste implicarea lor n alegerea celei mai bune
solutii.

Problematica legata de fenomenele perturbatorii ale comunicarii este departe de a fi epuizata, nsa dorim
saatragematentiasiasupraunormodalitati de optimizare a comunicarii organizationale. Acestea ar putea
fi:
lanivelindividual,folosireaascultariiactive,aempatiei,
la nivelul conducerii, evitarea limbajului de lemn managerial, politica usilor deschise si a scrisorilor de la
angajati,prezentareaprecisaasarcinilor de munca/ordinelor si explicarea motivelor ce au stat la baza lor,
furnizareafrecventaafeedbackuluiautentic,pozitivsimotivant,
la nivel organizational, stimularea unui climat de munca favorabil, utilizareainteligentaazvonurilorsinu
combaterealor,reducereanumaruluideesaloanesuprapuse,flexibilizareacircuituluiinformational.
Organizatiamilitarasiadoveditperformantasidatoritaeficienteicomunicariiorganizationale,pecareseva
bazancontinuarenefortuldeacorespundenoilorcerinte,dincencemaisofisticate,deordinmilitar,
tehnologic,informational,social,politic.

BIBLIOGRAFIE

1 Cracsner Constantin Edmond, Elemente de Psihologie Militara, Editura Academiei de nalte Studii
Militare,Bucuresti,2003.
2CracsnerConstantinEdmond,IstoriaPsihologieiMilitareRomnesti,EdituraPsyche,Bucuresti,2005.
3 Danut Maria, Rolul comunicarii manageriale n conducerea organizatiei militare, n Psihologia
luptatorului,coordonatoriHoriaPitariu,FilaretSntion,EdituraMilitara,Bucuresti,2003.
4DinuMihai,Comunicarea,Editurastiintifica,Bucuresti,1999.
5IacobLuminita,Cercetareacomunicariiastazi,nPsihologiesociala,coordonator Adrian Neculau, Editura
Polirom,Iasi,1996.
6VlasceanuMihaela,Organizatiisicomportamentorganizational,EdituraPolirom,Iasi,2003.
7ZlateMielu,Tratatdepsihologieorganizationalmanageriala,EdituraPolirom,Iasi,2004,2004.

http://www.escoala.ro/psihologie/aspecte_specificul_comunicarii_in_organizatia_militara.html 5/6
5/14/2017 Aspectealespecificuluicomunicariiinorganizatiamilitara


*CentrulMilitarJudeeanArge


EDITORIALE: LECTIIVIRTUALE: LIMBISTRAINE: REFERATONLINE: CONSILIERE: FUN&GAMES:
+OanaMosoiu +LectiePsihologie +StudiiEuropene +ReferatVirtual +Examene&Testari +DescoperaRomania
+MarianRujoiu +LectieDrept +StudiiAmericane +BibliotecaVirtuala +ConsiliereCARIERA +MiturisiLegende
+MihaelaOnofrei +LectieBiologie +LectiedeEngleza +ReferateOnline +Ofertedemunca +MuzicalaScoala
+AlexandraBatar +LectieChimie +Centerfortranslation +ReferateBiologie +DespreWork&Travel +Versurimelodii
+DoruIonescu +LectieGeografie +LidiaVianu +ReferateFilosofie +Work&TravelUSA +DivertismentOnline
+BogdanGavrila +LectieInformatica +DesperadoLiterature +ReferateGeografie +ModeleCV +Iluziioptice
+LectieIstorie +LimbaAraba +ReferateReligie +Burseinstrainatate +Forumescoala
STIRI&NOUTATI: +LectieGeopolitica +LectieFranceza +ReferateChimie +SarbatoriOnline
+RevistaPresei +LectieFizica +LectieGermana +ReferateFizica INTERNETUTIL: +FUNWallpapers
+Prognozameteo +LectieEcologie +LectieSlovaca +ReferateInformatica +AdreseEducative +Tabere&Excursii
+Horoscopzilnic +LectieCulturaCivica +LectieSpaniola +LimbaRomana +HOROSCOP +PartyZone
+MuzicaMP3noua +LectieDirigentie +LectieNeerlandeza +LimbaEngleza +Dexsidictionareonline +Vacantadevara
+SubiecteBAC/Teze +LectieScubaDiving +Studiiinstrainatate +LimbaFranceza +Reteteculinare +Spanzuratoarea
+ZonaONG +Comunicare&Marketing +DEXlimbistraine +LimbaGermana +CautarepeWeb +Jocuriactiune
+NewBarbieGames +LectiedeMatematica +Referatelimbistraine +Modeledereferat +JocuriBarbie
INTERACTIV: +ReferatePsihologie +Directorulescoala
GENERAL: LECTURA&TEXTE: +Recomandaunuiprieten +ReferateEconomie +RezultateBAC DOWNLOAD:
+Careesitullunii? +BibliotecaOnline +Newsletter +ReferateIstorie +RezultateCapacitate +DownloadGratuit
+PremiuldeeXcelenta +EBooks +Forumescoala +ReferateMuzica +Freemusicdownload
+DescoperaEuropa +Librarieonline +Grupuridediscutii +ReferateDrept DESPRENOI: +BAC/Capacitate
+SectiuneadeArta +Dexonline +Listascolionline +UniuneaEuropeana +DespreProiect +ReferateVirtuale
+Scoalataeonline? +Texteversurimelodii +Telefoanemobile +Altesiteuricureferate +AjutorsiDetalii... +Hartionline
+Uploadfisiere +Citesteperleexamene +RedactareaunuiCV +Adaugaunreferat +Promovare! +ReferateOnline
+Versiuneatext +Reducerilacarti +CHATcuprietenii +AbonareNewsletter +Parteneriinostri +DescarcaeBooks

Home|BAC/Teze|Biblioteca|Referate|Games|Horoscop|Muzica|Versuri|Limbistraine| DEX
ModeleCV|Wallpaper|Downloadgratuit|JOB&CARIERA|Harti|Bancurisiperle|JocuriBarbie
Iluziioptice|Romana|Geografie|Chimie|Biologie|Engleza|Psihologie|Economie|Istorie|Chat

JOBStudenti.ro OnlineStudent.ro StudentCV.ro
Oportunitati si locuri de munca Viata in campus: stiri, burse, Dezvoltare personala pentru tineri
pentru studenti si tineri cazari, cluburi, baluri ale bobocilor investeste in tine si invata
profesionisti afla cele mai noi afla totul despre viata in ponturi pentru succesul tau in
ofertedejob! studentie! cariera!

>ContribuielaproiectTrimiteunarticolscrisdetine GazduitdeeXtremcomputers|ProjectManager:BogdanGavrila(C)
ToateDrepturileRezervateScoalaOnlineRomania

http://www.escoala.ro/psihologie/aspecte_specificul_comunicarii_in_organizatia_militara.html 6/6