Viața profesională este foarte importantă pentru fiecare dintre noi. Petrecem zilnic cel puțin 8 ore la muncă. Și asta iar și iar, 5 zile consecutive. De cele mai multe ori, aceste ore depășesc timpul petrecut cu familia. Astfel, e foarte important să avem cele mai bune condiții în care să ne putem desfășura activitatea. În ultimii ani, majoritatea companiilor au încercat să îmbunătățească viața angajaților lor prin oferirea unui spațiu atractiv de muncă, prin crearea unei culturi a organizației cu care angajații să se identifice, prin crearea unui climat pozitiv și dezvoltarea unor relații favorabile între angajați. S-au luat măsuri pe care acum câțiva ani nici nu ni le imaginam. Există companii care pun la dispoziția angajaților săli de relaxare sau pentru socializare, servicii de masaj la birou sau organizează petreceri tematice periodic. Dacă le spunem bunicilor sau părinților noștri, aceste lucruri par de necrezut pentru ei. Toate măsurile sunt luate pentru a crește angajamentul salariaților, al colaborării între angajați, care în final duc la creșterea productivității. Ultimele noutăți în ceea ce privește piața muncii aduc în vedere reducerea săptămânii de lucru la 4 zile. Această măsură a fost adoptată în unele țări occidentale, cum ar fi Olanda, Danemarca sau țările scandinave și s-a dovedit a fi un succes. Știm cu toții cât de dezvoltată e Suedia… sau Norvegia. Dar oare cum s-a ajuns la această decizie de a reduce săptămâna de lucru? La prima vedere pare o idee care afectează rezultatele angajaților… mai multe zile de stat acasă, înseamnă task-uri neterminate sau prelungiri ale proiectelor. Însă nu e tocmai așa. Astfel de măsuri sunt bazate pe studii empirice privind performanța angajaților. Există studii care arată că ziua de luni are impact social și psihologic, ceea ce afectează productivitatea angajaților. Românii au tradus acest lucru printr-o vorbă populară: „Luni nici iarba nu crește.” De asemenea, rezultatele unui studiu realizat la Henley Business School arată faptul că reducerea zilelor lucrătoare la patru și plata salariului întreg ar conduce la creșterea productivității și ar îmbunătăți sănătatea fizică și psihică a angajaților. Mai mult, această măsură ajută și la scăderea costurilor, companiile putând să economisească peste 100 de miliarde de euro pe an. Acestor beneficii i se adaugă și îmbunătățirea calității mediului înconjurător prin reducerea poluării aerului ca urmare a traficului intens.1 Dacă vă întrebați cum este posibilă atingerea unor rezultate mai bune la muncă, e destul de ușor de răspuns. Timpul de lucru este mai comprimat, sunt reduse pauzele lungi și dese pentru că nu sunt cheia marilor succese, așa cum afirmă, mai în glumă, mai în serios, românii. Astfel, angajații reușesc să rămână conectați și concentrați asupra activităților pe care le au de îndeplinit și se pot bucura de mai multe zile libere pentru odihnă, iar atunci când se întorc la muncă au o stare fizică și psihică mai bună și pot investi efortul necesar realizării sarcinilor. Și în România au avut loc două încercări de reducere a săptămânii de lucru, însă, fără rezultat. Ce părerea aveți despre o astfel de măsură? Ați dori să fie implementată și în țara noastră? Mulțumesc!