Limba romn.

Tehnici de exprirnare oral

STILURILE COMUNICRII
Lingvistul i profesorul german Martin Joos, preocupat de problemele majore ale comunicrii, a
identificat i a descris, in lucrarea The Five Clocks (1962), cinci stiluri ale comunicrii: stilul
rece, stilul formal, stilul consultativ, stilul c>cazional, stilul intim. in viziunea sa, conceptul de
stil vizeaz modul in care vorbitorii Ii adapteaz comunicarea in funcie de context, de
participanii la comunicare i de obiectivul acesteia. Stilurile comunicrii se difereniaz prin
lexicul ublizat in comunicare, prin particulariti de natur gramatical, precum i prin
caracteristici mai generale ale exprimrii.
1. Stilul rece
Este specific comunicrii de mas realizat prin mijloace mass-media, in care locutorul nu ii
cunoate interlo-cutorul, iar interlocutorul nu poate influena intervenba locutorului. n plus,
acest stil, ritualic i tradibonal, este specific ceremoniilor religioase i procedurilor juridice. El se
caracterizeaz prin redarea de ctre participanii la comunicare a unor formule specifice unei
anumite situabi de comunicare.
2. Stilul formal
Este tipic comunicrii publice, 1n care interlocutorul este reprezentat de un auditoriu numeros
ale crui reacii sunt direct sesizabile. De asemenea, este caracteristic intinirilor oficiale,
comunicrii intre necunoscui sau comunicrii intr-un context tehnic. n aceste circumstane
este recomandat se utilizeze limba standard, un vocabular tehnic, dac este necesar, structuri
gramaticale complexe. n acest caz, locutorul este obligat se evite repetiia prin utilizarea
sinonimelor.
3. Stilul consultativ
Acest stil este formal intr-un mod moderat. Este specific discuiilor cu caracter profesional, de
pild in afaceri, in negociere sau in comunicarea dintre un profesor i un student, un medic i
un pacient etc. in acest caz, locutorul nu poate s ii elaboreze 1n prealabil un plan al
comunicrii, ci numai o schem comunicaional care va fi dezvoltat pe parcurs, in func-ie de
intervenia interlocutorului care particip activ la comunicare. Acest lucru determin apariia
unor elemente parazite, a unor ezitri, reluri i chiar a unor erori gramaticale etc.
4. Stilul ocazional
Acest stil informal este practicat de prieteni etc. in conversatiiie simple. Conversaia nu este
bazat pe o schem comunicaional prealabil, desfurndu-se natural. Subiectul
conversatiel este schimbat intr-o manier liber. in acest sens, locutorii pot utiliza elemente de
argou, elipse etc., iar comunic,area poate fi intrerupt frecvent. 5. Stilul intim Este specific
comunicrii Intre membrii familiei sau comunic'rii cu prietenii foar-te apropiab, 1n care
locutorul ii exprim 1n mod direct tririle i senbmentele etc. in acest sens, vocabularul
utilizat poate fi cvasisecret, adic cunoscut doar de participanil la comunicare. Funcia
limbajului actualizat in acest tip de comunicare este cea expresiv sau emotiv.

BARIERELE COMUNICRII
In procesul de comunicare apar frecvent obstacole de natur diferit (sau factori perturbatori)
care bIocheaz comunicarea, reducnd fidelitatea transferului de informahe. n concepia lui
Leonard Saules, in comunicare pot interveni trei tipuri de bariere: de mediu (fizice), de limbaj
(semantice) i de conceptie (psihologice). Banerele fizice sunt reprezentate de deficientele
verbale sau acustice ale vorbitorilor i de contextul situational al comunicrii: zgomot, lumin,

temperatur, amplasament, ora din zi, durata intinirii etc. Barierele semantice sunt cauzate
de diferena de limbaj existent ntre locutor i interlocutor sau diferena de inelegere a
semnificaiel cuvintelor, de utilizarea de c'tre participanii la comunicare a unor cuvinte i
expresii indacvate, confuze sau ambigue, de acordarea unor conotaii emoionale unor cuvinte
i de dificult'ile de exprimare ale colocutorilor. Baderele psihologice sunt cele mai importante
bariere ale comunicrii. Acestea sunt constituite de diferena de percepie a lumii de ctre
indivizi, de preconcephi sau prejudeci, de presupuneri, de stereotipii, de concluziile grbite
ale vorbitorilor, in legtur cu un anumit lucru, de lipsa de interes a interlocutorului sau de lipsa
de cunoastere a acestuia, precum i de personalittile participanilor la comunicare care pot
manifesta in comunicare o emotihvitate mare sau chiar fric.

PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTIC
Programarea neuro-lingvistic a fost dezvoltat de ctre Richard BANDLER John GRINDER, In
anii '70, cu scopul de a descoperi excelena uman. NLP se ocup cu studiul experienei
subiective." (John Grinder) Denumirea de programare neuro-lingvistic ilustreaz faptul c
aceasta se bazeaz pe conexiunea dintre trei domenii: programare, neurologie i lingvistic.
Obiectivul principal al programrii neuro-lingvisfice este acela de a identifica i de a modifica
structurile sau programele produse de interaciunea dintre sistemul nervos, limbaj i mediul
Inconjurtor. Programarea neuro-lingvistic este i un model de comunicare interuman i de
eficientizare a acesteia. Presupunerile programrii neuro-lingvistice reprezint un set de
principii care stau la baza cercetrilor realizate in domeniu i a rezultatelor acestora. Acestea
sunt:
1. Harta nu este teritoriul.
Reprezentarea despre lume pe care o au oamenii nu este lumea i nu trebuie confundat cu
aceasta. In fond, indivizii nu reacioneaz la realitate, ci reacioneaz la propria percepie
asupra realitii. Prin urmare, trebuie s' fim constieni de faptul c percepia i interpretarea
noastr nu sunt Intotdeauna corecte i, astfel, s Incercm s le modelm intr-un mod
corespunztor i favorabil.
2. Oamenii functioneaz perfect.
Comportamentul uman dehne o anumit structur, care poate fi studiat. Dac inelegem
aceast structur, putem modifica rezultatul ei, prin urmare comportamentul.
3. Oamenii fac intotdeauna cele mai bune alegeri.
Atunci cnd iau anumite decizii, indivizii iau in considerare nu num'r foarte mare de
posibiliti, care nu sunt sesizabile la o prim vedere.
4. Oamenii au toate resursele de care au nevoie.
Resursele se refer la elementele interne i externe necesare pentru a obine un rezultat bun.
Adesea oamenii au resurse pe care nu le-au luat 1n considerare, disponibile in contexte
specifice.
5. Sensul comunicrii const n raspunsul pe care l obii.
Dac nu suntem inelesi, considerm c ceilalti sunt responsabili de acest lucru, 1ns un bun
comunicator este acela care obine ntotdeauna rezultatul dorit de el.
6. Nu poi s nu comunici.
7. Orice comportament are o intenie pozitiv.
Orice comportament poate fi justificat Intr-un anumit context. in acest sens, se poate spune c
nu exist greeli, exist numai feedback.
8. Mintea i corpul se interconecteaz.

In msura in care comportamentul reflect funcionarea minii, accesarea unui anumit

comportament poate afecta funcionarea mintii noastre. De pild, cufundarea ntr-un fotoliu ne
poate face s ne simim obosii.
9. Ceea ce este posibil pentru ceilali este posibil i pentru mine.
Potenialul este apanajul tuturor oamenilor, prin urmare succesul poate fi modelat.
10. Persoana cu cea mai mare flexibilitate va avea cea mai mare influen.
Oamenii de succes sunt oamenii care au cea mai mare flexibilitate in comportament.