Sunteți pe pagina 1din 10

CALITATEA AERULUI INTERIOR

Conferentiar dr. ing. Andrei DAMIAN UTCB - Facultatea de Instalatii Bucuresti, Catedra de instalatii hidraulice, termice si protectia atmosferei tudii recente arat! c! in societatea tehnologic! de ast!"i, oamenii petrec #$% din timpul lor &n spa'ii inchise (acas!, in )irouri, mi*loace de transport etc+. De aici apare necesitatea controlului calit!'ii aerului in spa'iile inchise. Ca ,i pentru e-itatea polu!rii e.terioare, se pune pro)lema respect!rii unor concentra'ii admise. /ro)lema incepe cu identificarea surselor, opera'ie deloc u,oar! deoarece s-au identificat apro.imati- 0$$$ de su)stan'e chimice care contaminea"! spa'iile interioare. ta)ilirea concentra'iilor admise este o alt! etap! cel pu'in la fel de dificil! deoarece lipsesc studiile pri-ind efectele acestor contaminan'i asupra s!n!t!'ii oamenilor. /rincipalele surse de poluare interioar! (in spa'ii de locuit, comerciale, )irouri etc+ sunt date &n ta). 1, iar concentra'iile admise ale principalilor poluan'i interiori &n ta).2. e -or studia ,ase dintre cei mai importan'i poluan'i interiori3 )io.idul de car)on, fumul de 'igar!, formaldehida, radonul, a")estul ,i particulele )iogenice. 4a ace,tia se -or ad!uga mirosurile ,i umiditatea, care au un efect semnificati- &n spa'iile dens ocupate. Bioxidul de carbon din &nc!peri pro-ine din respira'ie, ardere, etc. De)itul de C56 re"ultat din e.pira'ie, depinde de meta)olism a,a cum e.prim! rela'ia3 7 8 9 : ;$-1 M c (l<s+ unde M este meta)olismul specific (=<m6+ 6 c - suprafa'a corpului (poate fi considerat! in medie de ;.0 m +. Aerul e.pirat con'ine C56 &n propor'ie de 9,9% din -olum. Deoarece )io.idul de car)on nu poate fi filtrat, a)sor)it sau adsor)it in interioarul inc!perilor, m!surarea concentra'iei de C56 permite s! se caracteri"e"e starea aerului interior. In conformitate cu unele standarde, concentra'ia admis! de C5 6 la interior este de $,1%, de,i la concentra'ii mai mici sunt ca"uri de dureri de cap ,i de disconfort. In ta)elul > sunt date de)itele de aer proasp!t pe persoan! ce corespund unei concentra'ii interioare admise de C5 6 de $,1%, dac! la e.terior concentra'ia este de $,$9%, pentru diferite -alori ale meta)olismului. Ta)elul 1. urse de poluare &n interiorul &nc!perilor Poluant
C5

Surs
com)ustie, motoare

Conc. posibil
;$$ppm

Ci/Ce(1
??;

!o"eniu
)irouri, ma,ini, locuin'e, maga"ine,

Concentra'ie la interior< concentra'ie la e.terior@ AN - -aloare nepreci"at! pBn! &n pre"ent

particule respira)ile -apori organici N56 56 to'i aerosolii (f!r! tutun+ sulfa'i formaldehid! radon a")est Fi)re C56 organisme -ii

'ig!ri,spraC-uri, g!tit,condensare -olatile,so)e sol-en'i, pesticide, spraC-uri, com)ustie com)ustie, araga", usc!toare, motoare, 'ig!ri &nc!l"ire com)ustie, instala'ii de &nc!l"ire chi)rite, araga"e i"ola'ii, finisa*e, mo)ilier materiale de construc'ii, pBn"a freatic!, sol materiale re"istente la foc &m)r!c!minte, co-oare, lemn com)ustie, oameni, animale de cas! oameni, animale de cas!, insecte, plante, fungi, umidificatoare, climati"oare arc electric, surse luminoase (ra"e UA+

;$$ 1$$mg<mD AN

??;

locuin'e, )aruri, restaurante, ma,ini, )irouri locuin'e, )irouri, spa'ii pu)lice, restaurante, spitale locuin'e spa'ii &nc!l"ite locuin'e, )irouri, transport, restaurante )uc!t!rii locuin'e, )irouri locuin'e, )irouri locuin'e, ,coli, )irouri locuin'e, ,coli, )irouri locuin'e, ,coli, )irouri locuin'e, spitale, ,coli, )irouri, spa'ii pu)lice a-ioane )irouri

?;

6$$ ;$$$mg<mD 6$mg<mD ;$$mg<mD

??; E; ;

1mg<mD $.$$1 - ;.$ppm $.; - D$nCi<mD ;$2fi)re<mD AN D$$$ppm AN

E; ?; ??; ; ??; ?;

o"on

$.$6ppm $.6ppm

E; ?;

Ta)elul 2. Concentra'ii recomandate (aer interior+ Aer interior itua'ii profesionale /oluant termen lung C mg<mD 56 /FAF 0$ >1 timp de mediere (ani+ ; ; termen scurt C mg<mD D21 62$ timp de mediere (h+ 69 69 C mg<mD ;D 1 timp de mediere (h+ 0 0

C5 o"on hidrocar)uri GCG5 N56 N5 NGD dicloretan CGDCGCl6 etClacetat CG6C55C6G1 tricloretClen CGDCClD Gg /) FAD5N acetona CGDC5CGD

;$$ 1$$ 6$$$ ;9$$$ 6$$$ 6 ;.1 $.$;1=4 >$$$

; ; 69h 69h ; 69h $.61 ; 69h

;$9 6D1 ;2$ >$$$ 2$$$ 96$$$ ;2$$$ 69$$$

0 ; D $.1 $.1 $.1 $.1

11 $.6 $.;6 # D$ ;=4 -

0 0 cont6 instD 0 inst9 -

Ta)elul >. De)ite de aer proasp!t pentru diluarea C5 6 Acti-itate Meta)olism De)it de aer necesar pentru respira'ie il<s, $.; $.6 - $.D $.D - $.1 $.1 - $.> De)it de C56 e.pirat De)it de aer proasp!t corespun"!tor pentru diluarea C56 la Cadm il<s, (a+ $.0 ;.D - 6.2 6.2 - D.# D.# - 1.D 1.D - 2.9 mD<h -alorile (a+ . D.2

i=, tBnd lini,tit Munc! u,oar! Munc! moderat! Munc! grea Munc! foarte grea
2 3

il<h, ;1.09 D;.>- 9>.1 9>.1 - >#.6 >#.6 H ;;$ ;;$ - ;96

;$$ ;2$ H D6$ D6$ - 90$ 90$ H 21$ 21$ - 0$$

continuu instantaneu

$.> - $.#

/entru compara'ie cu datele din literatura romBneasc!, de)itele de aer proasp!t pe persoan!, calculate corespun"!tor concentra'iilor recomandate in lucr!rile de specialitate re"ult! de ;D l<s pentru stare de repaus ,i 61 l<s pentru munc! fi"ic! (corespun"!toare la dega*!ri de C5 6 de 6D l<h, respecti- de 91 l<h ,i la concentra'ii de $.1 l<mD la e.terior ,i ; l<mD la interior+. Compararea de)itelor dega*!rilor de C56 arat! -alori apropiate dar concentra'ia ma.im! admis! este de 1 ori mai mare &n literatura str!in!. Aaloarea ma.im! a de)itului de aer proasp!t din ta)elul de mai sus, de 2.9 l<s 8 6D m D<h corespunde recomand!rilor noastre care indic! 6$ - D$ mD<h.pers. Fumul de igar produce un miros nepl!cut nefum!torilor iar anumi'i constituen'i, de e.emplu acroleina, poate produce irit!ri ale ochilor ,i c!ilor na"ale. Al'i efluen'i printre care nicotina, C5 ,i gudronul au efecte serioase asupra s!n!t!'ii. -a studiat recent c! fumatul pasi- poate duce la cancer pulmonar. De)itul de aer proasp!t recomandat este -aria)il de la un studiu la altul, media fiind de > l<s (61,6 mD<h+ pentru un fum!tor, &n plus fa'! de de)itul necesar pentru diluarea altor poluan'i (de)itul este recomandat pentru un fum!tor mediu, care fumea"! ;> 'ig!ri &n ;D ore ale "ilei+. 4a proiectarea instala'iilor de -entilare pentru &nc!peri pu)lice (teatre, restaurante, etc+ se pot considera date statistice pri-ind procentul de fum!tori. Formaldehida (HCHO) este o su)stan'! foarte pre"ent! &n lumea tehnologic! de ast!"i, fiind utili"at! pentru conser-area produselor cosmetice ,i de toalet! ,i pentru am)alarea produselor alimentare, &n concentra'ii pBn! la ;%. Aproape *um!tate din formaldehida produs! este utili"at! pentru fa)ricarea de r!,ini, uree ,i fenol-formaldehid! folosite apoi ca ade"i-i sau ca lian'i pentru crearea produselor din lemn aglomerat sau placa*e, pentru spume i"olante ,i pentru produse de am)ala*. /olimeri ai formaldehidei sunt utili"a'i de asemenea &n fa)ricarea hBrtiei de tapet, a mochetelor ,i a produselor te.tile. Fumul de 'igar! con'ine cca 9$ ppm formaldehid!. M!surile de conser-are a energiei au condus la cre,terea important! a folosirii spumelor poliuretanice, cu calit!'i i"olante superioare altor produse (coeficient mic de conducti-itate termic! ,i mularea u,oar! dup! diferite forme+. Ta)elul 0. Imisii de formaldehid! &n &nc!peri Material cBnduri din aschii aglomerate cBduri din celulo"J comprimatJ /lJci de ipsos pentru tencuialJ GBrtie tapet Imisie [mg<(h:m6+] $.92 - ;.2# $.;> - $.1; $ - $.;D $ - $.60

Imisia de formaldehid! din spume (unde minim $,1% din greutate este formaldehid! li)er!+, se caracteri"ea"! printr-un ma.im, dup! care dega*area continu! la un ni-el sc!"ut. Acest proces este datorat dega*!rii ini'iale a formaldehidei li)ere ,i a methClolului dup! care continu! emisia de formaldehid! ce produce degradarea polimerului. In ta). 0 sunt date emisiile de formaldehid! pentru diferite produse utili"ate &n &nc!peri, o)'inute prin teste &n tunele de aer. Formaldehida p!trunde &n corp prin respira'ie, prin piele sau poate fi ingerat!. 5dat! p!truns! &n corp, formaldehida reac'ionea"! cu 'esuturile care con'in a"ot, su) form! de amino-aci"i, proteine ADN ,.a., formBnd compu,i sta)ili sau insta)ili care afectea"! 'esuturile. Formaldehida este un produs foarte iritant care produce o serie de simptome care depind de durata de e.punere ,i de concentra'ie. I.perimentele pe animale au ar!tat efecte cancerigene ,i se constat! c! pre"int! un risc de carcinogene"! ,i pentru oameni. Concentra'ia de formaldehid! &n &nc!pere depinde de suprafa'a de emisie A, de -olumul de aer al &nc!perii A, num!rul de schim)uri de aer N, precum ,i de temperatur!, umiditate ,i de -Brsta sursei. e recomand! rela'ia3 c 8 A I<( N A+ unde @ I - de)itul de emisie [mg<(m6 .h+], - densitatea aerului [Kg<mD] Fela'ia presupune c! nu e.ist! -apori de formaldehid! &n &nc!pere (deci presiunea lor par'ial! este nul!+@ de aceea formula nu este -ala)il! cBnd N $, cBnd se reali"ea"! un echili)ru &ntre -aporii din &nc!pere ,i cei care se dega*!, iar de)itul de emisie de-ine egal cu "ero. 5 alt! situa'ie e.trem! este pentru un de)it de aer infinit, cBnd emisia este ma.im!, iar concentra'ia interioar! de-ine egal! cu cea a aerului e.terior. /entru un de)it de aer moderat, se poate produce o mic,orare a de)itului sursei, astfel &ncBt cre,terea num!rului de schi)uri nu duce la o sc!dere propor'ional! a concentra'iei, ci la o sc!dere mai mic!, datorit! cre,terii de)itului de emisie. tandardele de -entilare propun o concentra'ie limit! de formaldehid! de $.;ppm. Aceast! -aloare a fost fi.at! 'inBnd seama de efectele iritati-e, dar nu poate garanta protec'ia s!n!t!'ii mai ales a celor sensi)ili sau sensi)ili"a)ili. unt necesare studii asupra riscului pre"entat de formaldehid!, &n particular &n ca"ul efectului de durat!. Radonul este un ga" radioacti- care se g!se,te &n stare natural! ,i care re"ult! din de"integrarea radiului, pre"ent &n cantit!'i mici &n p!mBnt ,i &n materialele de construc'ii. Fadonul produce ,i el prin de"integrare dou! produse cu perioad! mic! de &n*um!t!'ire, 666Fn ,i 66$Fn care emit particule alfa. Fadonul emis &n &nc!pere care produce particule alfa, nu este d!un!tor s!n!'ii,deoarece p!trunde pu'in &n 'esuturi. Inhalat &ns!, radonul are efecte foarte d!un!toare datorit! distrugerii pleurii ,i &n final, riscului crescut de producere a cancerului pulmonar. Cele dou! produse de de"integrare ale Fn se pot ioni"a ,i p!trunde &mpreun! cu particulele de praf &n pl!mBni. Cercet!ri pri-ind riscul relati- de &n)oln!-ire, f!cute prin supra-egherea personalului care lucrea"! &n minele de uraniu au ar!tat c! la o e.punere de o -ia'! (>$ ani+ la D2 =4M, riscul de cancer pulmonar este ;9 - D2%.

Concentra'ia de Fn se m!soar! &n picocurie<l (pCi<l+ sau )eLuereli<mD (; pCi<l 8 D> BL<mD+. Concentra'ia produselor de de"integrare a Fn se m!soar! &n unit!'i =4 (MorKing le-el+. =4 este definit ca fiind e.punerea &ntr-o atmosfer! cu produse de de"integrare a Fn, &ntr-o propor'ie oarecare, astfel &ncBt emisia total! de particule alfa, pBn! la de"integrare total! este de ;.D:;$ 1 MeA pe litru de aer. ;=4 8 ;$$ pCi<l. Ifectul e.punerii asupra s!n!t!'ii este e-aluat &n =4M (MorKing le-el month+ care este definit ca e.punerea la ;=4 timp de ;>$h. I.punerea continu! la ;=4, timp de un an (0>2$h+ corespunde la o e.punere de 1; =4M. Concentra'ia de Fn &n cl!diri depinde de po"i'ia cl!dirii, a apartamentului, de materialele de construc'ie utili"ate. tudii f!cute pe 9$D case din UA au condus la o -aloare medie de $.$$22=4 pentru parter ,i $.$;6>=4 pentru su)sol. Alte studii &n Marea Britanie, conduc la o concentra'ie de radon &n aerul din li-ing room cuprins! &ntre $.$$;2 - $.$9>;=4. Aaloarea depinde de num!rul de schim)uri<h. 9 Fig.6 Aaria'ia concentra'iei de radon cu de)itul de aer proasp!t

Concentra'ia admis! pentru produsele de de"integrare ale Fn, luat! &n calcule este de $,$;=4. In uedia, limita admis! de e.punere la Fn este de >$ BL<mD sau $,$;#=4. Aaria'ia concentra'iei de produse de desintegrare ale Fn &n func'ie de num!rul de schim)uri orare de aer este dat! &n fig.6. /entru o concentra'ie limit! de $,$;=4 corespund $,1 sch<h.. Mirosul este asociat cu aglomera'ia, de,eurile, g!titul, )aia etc. iar efectele lui au mai curBnd leg!tur! cu confortul decBt cu s!n!tatea. im'ul mirosului permite detectarea unor concentra'ii foarte mici, dar sensi)ilitatea oamenilor este foarte diferit!. -a constatat c! persoanele care sunt e.puse mult timp pierd din sensi)ilitate. Mirosul corpului este datorat glandelor se)acee, transpira'iei ,i sistemului digesti-. Diluarea mirosului la un ni-el accepta)il se face prin introducere de aer proasp!t@ Naglou a ar!tat pe )a"a test!rii la )ioefluen'i c! intensitatea percep'iei mirosului de c!tre oameni care intr! de afar! &n &nc!peri ocupate descre,te cu logaritmul de)itului de aer proasp!t (fig.D+. In aceast! figur! se -ede c! pentru o
4

raportul dintre de)itul de aer de -entilare e.primat &n mD<h ,i -olumul &nc!perii

intensitate moderat! a mirosului (indice 6+, pentru un grad de ocupare de 1,> mD<pers, de)itul de aer prosp!t tre)uie s! fie de >,2 l<s pentru adul'i ,i #,# l<s pentru copii (>-;9 ani+. Fig.9 arat! dependen'a sta)ilit! de Naglou &ntre gradul de ocupare a &nc!perii (mD<pers+ ,i de)itul de aer proasp!t, pentru o intensitate medie de percep'ie a )ioefluen'ilor. (Testele au fost f!cute pentru &nc!peri de Dm &n!l'ime+. Fig.D Intensitatea percep'iei mirosului func'ie de de)itul de aer proasp!t. ;-mic!, 6-moderat!, D-puternic!, 9-foarte puternic!

Fig.9 Influen'a gradului de ocupare asupra de)itului de aer proasp!t

; $ D e ) it a e r p r o a s p a t ( l< s p e r s +

co

ad

pi

ul

is co la ri

ti

; $

; 1

D e n s it a t e a d e o c u p a r e ( m D < p e r s +

Cercet!ri recente ale profesorului Fanger permit o apreciere a calit!'ii aerului interior poluat cu su)stan'e odorante. /rincipiul este asem!n!tor cu cel sta)ilit de acela,i

cercet!tor pentru aprecierea st!rii de confort termic3 r!spunsul ocupan'ilor, prelucrat ,i interpretat statistic. Intre intensitatea mirosului perceput OsO ,i concentra'ia su)stan'ei odorante C (ppm+, s-a scris o rela'ie de tip putere3 s 8 K Cn Unitatea de m!sur! pentru intensitatea mirosului perceput este ar)itrar!. e adopt! o scar! a intensit!'ii prin compara'ie cu un miros particular, de e.emplu cel al )utanolului sau prin raportare la diferite concentra'ii. I.ponentul n -aria"! &n func'ie de su)stan'!, cu -alori &ntre $.6 ,i $.>. Aalorile n ,i K sunt sta)ilite cu a*utorul olfactometrelor. e aprecia"! c! &n cl!dirile ci-ile, principa surs! de poluare o constituie )ioefluen'ii umani. Fanger a introdus ca unitate de m!sur! a emisiei, olful. 1 olf este definit ca emisia de )ioeflen'i a unei parsoane standard, cu un meta)olism de ; met (stare de repaus+. Aceast! unitate de m!sur! este su)iecti-!, depin"Bnd de sim'ul olfacti- al celui care aprecia"!. Ia poate fi utili"at! ,i pentru alte surse de poluare, care sunt apreciate cu o -aloare &n olfi, egal! cu num!rul de persoane standard care produc aceea,i sen"a'ie de miros nepl!cut. Imisia unei persoane care desf!,oar! diferite acti-it!'i este dat! &n ta)elul #. Intensitatea perceput! a polu!rii aerului de c!tre o persoan! standard (deci a unei surse de ; olf+, aflat! &ntr-un spa'iu -entilat cu ; l<s este de 1 pol. Ca unitate deri-at! se folose!te ; decipol ($.; pol+, care repre"int! poluarea resim'it! a unei persoane standard, -entilat! cu un de)it de aer proasp!t de ;$ l<s. Ta)elul #. Imisia de )ioefluen'i pentru diferite acti-it!'i. Acti-itate tare de repaus (; met+ Acti-itate normal! (9 met+ Acti-itate intens! (2 met+ Fum!tor (&n timp ce fumea"!+ Fum!tor (medie+ Imisie (olf+ ; 1 ;; 61 2

/entru a sta)ili rela'ia dintre calitatea aerului interior ,i -entilarea &nc!perilor, Fanger a f!cut studii folosind un lot de ;$$$ de persoane, )!r)a'i ,i femei, afla'i &ntr-o &nc!pere test, &n stare de repaus. Calitatea aerului a fost apreciat! ca accepta)il! sau inaccepta)il! c!tre&ntre ;20 sen"a'ia de persoane, imediat dup! intrarea lor &n &nc!pere. Fela'ia Fig.1de Fela'ia de poluare ,i procentul de nemul'umi'i sta)ilit! &ntre procentul de insatisfac'ie /N ,i de)itul de aer specific L(l<s:olf+ a re"ultat3 /N 8 D#1 e.p(-;.0D L$.61+

Fela'ia este aplica)il! pentru L ? $.D6 l<s:olf ,i este repre"entat! &n fig.9. e o)ser-! de e.emplu c! pentru un de)it de aer proasp!t de ;$ l<s:olf, ;1% din persoane s-au declarat nemul!umite de calitatea aerului interior. Dac! &n locul de)itului de aer specific se introduce intensitatea percep'iei polu!rii / (decipol+, se o)'ine3 /N 8 D#1 e.p(-D.61 /-$.61+ Aceast! rela'ie este repre"entat! grafic &n fig.1. Folosind m!rimile care e.prim! emisia de poluan'i (olf+ ,i sen"a'ia de intensitate a polu!rii (decipol+, ecua'ia de )ilan' a &nc!perii poate fi scris!3 /i 8 /e P ;$ C<L unde3 /i(e+ - intensitatea perceput! a polu!rii interioare, respecti- e.terioare (decipol+, C - emisia de poluant (olf+, L - de)itul de aer proasp!t (l<s+. Fe"ult! de)itul L3 L 8 ;$ C <(/i - /e+ Aceast! rela'ie permite determinarea de)itului de aer proasp!t corespun"!tor unui procent /N de nemul'umi'i (normele A GFAI recomand! /N86$% deci /i 8 ;,9 decipol+, calculBnd intensitatea perceput! a mirosului la interior, corespun"!toare lui /N3 /i 8 ;;6<(1,#0 - ln /N+9 Tre)uie men'ionat c! de)itul de aer proasp!t calculat astfel, corespunde unui amestec perfect dintre aerul introdus ,i cel interior. /entru o eficient! I a sistemului de -entilare diferit! de ;, de)itul de aer proasp!t se -a determina cu luarea &n considera'ie a eficien'ei I a sistemului3 L 8 ;$ C < I:(/i - /e+ 5rientati-, I8; pentru a circula'ie a aerului &n &nc!pere, de tip piston. /entru aprecierea concentra'iei de poluant, pe lBng! efluen'ii ce pro-in de la persoane tre)uie ad!uga'i al'i efluen'i ce pro-in de la materialele de construc'ie, de la mo)ilier, etc. /e )a"a unor cercet!ri reali"ate &n ;1 cl!diri administrati-e, Fanger a sta)ilit -alorile emisiei de poluan'i din ta)elul ;$ care corespund unei densit!'i de ocupare a spa'iului de $.; pers<m6. Ta)elul ;$. ursa de poluare /ersoane ($.; pers<m6+ - nefum!tori sau fum!tori E 6$% Imisia (olf<m6+ $.;

- 9$% fum!tori - 2$% fum!tori Materiale de construc'ie ,i instala'ii - cl!diri -echi - cl!diri pu'in poluate Imisii totale - media cl!diri e.istente (9$% fum!tori+ - cl!diri pu'in poluate, f!r! fum!tori

$.6 $.D $.9 $.; $.> $.6

Aplicarea teoriei profesorului Fanger conduce la de)ite de aer proasp!t foarte mari. In ta)elul ;; sunt date comparati- -alorile indicate de cele mai cunoscute standarde interna'ionale ,i cele calculate cu rela'iile de mai sus, aplicate pentru /N86$% ,i pentru o emisie medie de $.> olf<m6. Datorit! implica'iilor energetice deose)ite ce re"ult! din aplicarea teoriei pre"entate, dar &n acela,i timp, neputBnd nega -ala)ilitatea acestei teorii, -alidat! printr-o serie de e.perimente, se impun m!suri de reducere a emisiilor interioare. Iste posi)il ca interdic'ia de a fuma &n spa'ii pu)lice &n UA s! fie, m!car par'ial, un re"ultat al acestor cercet!ri. Ta)elul ;;. De)itul de aer proasp!t recomandat de diferite standarde interna'ionale. tandarde sau recomand!ri Teoria Fanger tandard A GFAI 26-;#0# tandard engle" B 1#61 tandard german DIN ;#92 pentru )irouri mari De)itul aer proasp!t (l<s:m6+ 1.$ $.> ;.D ;.#